UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, MARKETING

EVOLUŢIA MAGAZINULUI UNIVERSAL ÎN LUME ŞI ÎN ROMÂNIA

~2010~

1

Cuprins

Capitolul 1...................................................................................................................................................3

Comerţul cu amănuntul...........................................................................................................................3

Procesul de vânzare cu amănuntul..........................................................................................................5

Factorii de influenţă a evoluţiei comerţului cu amănuntul pe plan mondial...........................................6

Magazin universal....................................................................................................................................8

Capitolu II....................................................................................................................................................9

Magazine universale din Romania...........................................................................................................9

Iulius Group.......................................................................................................................................10

Unirea Shopping Center ....................................................................................................................12

Magazine universal în lume...................................................................................................................15

Harrods..............................................................................................................................................15

Nordstrom.........................................................................................................................................17

Saks Fifth Avenue...............................................................................................................................18

CONCLUZII.................................................................................................................................................20

Bibliografia................................................................................................................................................23

2

Capitolul 1

Comerţul cu amănuntul

Comerţul cu amănuntul cuprinde toate activităţile necesare pentru vânzarea

produselor sau a serviciilor direct către consumatorii finali, spre uzul lor personal şi fără

scop productiv. Multe instituţii – producători de bunuri, angrosişti şi detailişti – fac

comerţ cu amănuntul dar în mare parte a lui, acest tip de comerţ este făcut de detailişti.

Vânzarea cu amănuntul este ultima etapa a distribuţiei de bunuri, cuprinzând toate

afacerile şi personalul implicat în mişcarea fizică şi transferul de proprietate a bunurilor

sau serviciilor de la producător la consumator. Astfel procesul de vânzare realizează

mai multe activităţi, cum ar fi intermedierea dintre producător, vânzătorul en-gros sau

alţi furnizori şi consumatori. Vânzătorul ţine legătura atât cu consumatorul cât şi cu

producătorul de bunuri sau servicii. El poate expedia, depozita, marca, face reclama

sau plăteşte în avans marfa. Tot el finalizează tranzacţia cu consumatorul şi asigură în

mod curent service-ul. Vânzătorul îndeplineşte două funcţii importante: el este punctul

final de distribuţie către consumator, dar şi un consumator important pentru furnizorul

său.1

Majoritatea activităţilor ce aparţin comerţului cu amănuntul au loc în magazine,

dar există şi schimburi care au loc în afara acestora prin automate, comenzi telefonice,

cataloage pentru comenzi, prin corespondenţă sau internet. Magazinele de vânzare cu

amănuntul reprezintă verigi de o importanţă deosebită deoarece ele sunt situate între

producători sau angrosişti şi consumatorii finali ai produselor. Comerţul cu amănuntul

reprezintă veriga din canalul de distribuţie care face disponibile produsele acolo unde şi

când consumatorii vor să le achiziţioneze.

1 Kotler, P, Armstrimg, G, Principiile marketingului, Ed Teora, 2008, pg 545-548

3

Rolul comerţului cu amănuntul constă în principal în a cumpăra mărfuri pentru a

le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în general în cantităţi mici si în stare de

funcţionare. Economia modernă a generat noi exigenţe faţă de comerţul cu amănuntul,

determinându-l ca, alături de vânzarea propriu-zisă, să includă şi realizarea unor servicii

care să ducă la îmbunătăţirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorului.

Conţinutul comerţului cu amănuntul poate fi definit ca reprezentând un ansamblu

de activităţi şi de relaţii organizate şi desfăşurate de unităţi specializate în circulaţia

mărfurilor în scopul aprovizionării consumatorilor.

Comerţul cu amănuntul se exercită prin sisteme foarte diferite, aceste sisteme cât şi

formele concrete de realizare a comerţului cu amănuntul au o complexitate deosebită

datorită:

1. universalităţii mărfurilor oferite de comerţul cu amănuntul;

2. datorită condiţiilor specifice de comercializare a fiecărei grupe de mărfuri;

3. datorită mijloacelor de realizare a relaţiilor de schimb;

4. datorită unor factori aleatori: zonali sau sezonieri.

În acest context apare importanţa sectorizarea activităţii comerciale cu amănuntul.

Aceasta sectorizare se face având la bază caracteristicile merceologice ale grupelor de

mărfuri. Astfel întâlnim:

1. sectorul de comerţ cu mărfuri alimentare;

2. sectorul alimentaţiei publice;

3. sectorul comerţului cu mărfuri nealimentare.

4

Procesul de vânzare cu amănuntul

Vânzarea este rezultatul interacţiunii dintre cel care furnizează bunul sau

serviciul si cel care îl achiziţionează. Procesul de vânzare poate fi descompus în etape

distincte.

Procesul de vânzare care se desfăşoară într-o unitate comercială cu amănuntul

se compune într-o serie de paşi, sau etape, în care vânzătorul mai întâi abordează

cumpărătorul, apoi identifică nevoile acestuia, după care prezintă caracteristicile,

avantajele şi beneficiile produsului, soluţionează eventualele obiecţii ale clientului şi în

final încheie vânzarea.

Aceste etape sunt legate de diverse modele stilizate de comunicare dintre care

cel mai familiar este reprezentat de formula AIDAS (atenţie, interes, dorinţă, acţiune,

satisfacţie).

Conform formulei AIDAS, procesul de vânzare cuprinde următoarele faze:

A - ATENŢIE : Abordarea cumpărătorului : această etapă este foarte importantă

deoarece reprezintă oportunitatea iniţială pentru vânzător de a face impresie bună,

pentru a câştiga şi a reţine un contact viu cu clientul potenţial.

I - INTERES : Identificarea nevoilor cumpărătorului : stârnirea interesului

cumpărătorului se realizează prin întrebările utilizate de către vânzător pentru a

identifica nevoile acestuia şi pentru a obţine cea mai bună idee despre procesul care

este căutat. Cu cât ascultă mai atent nevoile şi dorinţele pe care le expune clientul cu

atât vânzătorul va fi capabil să-l influenţeze în luarea deciziei de cumpărare.

D - DORINŢĂ : Argumentarea şi demonstrarea vânzării : stimularea dorinţelor şi a

preferinţelor precum şi formularea unor propuneri concrete se face prin prezentarea

produsului. În această prezentare este necesar să se aducă în prim plan caracteristicile,

avantajele şi beneficiile produsului, vânzătorul căutând să-l convingă pe client că

acesta răspunde în mod explicit nevoilor sale concrete.

A - ACŢIUNE : Finalizarea vânzării : vânzătorul va încerca să găsească momentul

5

potrivit pentru a obţine acţiunea cumpărătorului, respectiv achiziţionarea produsului.

S - SATISFACŢIE : Menţinerea relaţiei cu cumpărătorul : Un vânzător bun trebuie să

întărească convingerea cumpărătorului că alegerea produsului a fost optimă, iar decizia

luată a fost înţeleaptă şi eficientă.2

Desfăşurând o activitate bine delimitată în procesul distribuţiei mărfurilor,

comerţul cu amănuntul prezintă o anumită specificitate. Respectiva specificitate este

dată de următoarele elemente: mărfurile care se vând prin comerţul cu amănuntul sunt

destinate în cea mai mare parte consumului individual; vânzarea-cumpărarea are loc

prin intermediul relaţiilor băneşti; mărfurile se desfac în partizi mici, corespunzător

consumului unei persoane sau familii într-o anumită perioadă de timp; prin vânzarea lor,

mărfurile părăsesc sfera circulaţiei, intrând în sfera consumului.

Factorii de influenţă a evoluţiei comerţului cu amănuntul pe plan mondial

Comerţul cu amănuntul a fost puternic influenţat, în ceea ce priveşte evoluţia sa,

de o multitudine de fenomene, fiecare punându-şi amprenta pe anumite laturi ale

acestuia. Unele dintre aceste fenomene ţin de cumpărător, iar altele sunt generate chiar

de activitatea comercială.

In ceea ce priveşte influenţele care vin din partea cumpărătorilor, ele sunt

generate de mutaţiile intervenite în structura pe vârste a populaţiei, în creşterea puterii

de cumpărare şi în transformările continue care intervin în modul de viaţă.

Modificarea structurii pe vârste a populaţiei generează, îndeosebi, prin

gusturile şi inovaţiile fiecărei categorii de consumatori, în mod continuu, noi exigenţe cu

privire la evoluţia comerţului, în sensul modernizării sale sub toate formele.

Sporirea puterii de cumpărare favorizează evoluţia comerţului cu amănuntul,

atât prin redimensionarea şi restructurarea nevoilor de consum ale populaţiei cât şi prin

disponibilizarea şi facilitarea unor căi de satisfacere a nevoilor respective.

2 Kotler, P, Armstrimg, G, Principiile marketingului, Ed Teora, 2008, pg 602-603

6

În ceea ce priveşte transformările intervenite în modul de viaţă, acestea au la

rândul lor multiple influenţe asupra evoluţiei de perspectivă a comerţului cu amănuntul.

Trebuie avute în vedere urbanizarea crescută a mediului rural, cât şi apariţia unor

orăşele satelit în preajma marilor aglomeraţii urbane, fenomene care generează o nouă

orientare a relaţiei comerciale stabile cât şi necesitatea apelării la noi metode de

vânzare pentru acoperirea unor astfel de zone.

Aspectele de ordin managerial au în vedere penetrarea şi extinderea continuă,

în cadrul comerţului cu amănuntul, a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a

noi sisteme de aprovizionare, precum şi influenţa puternică a informaticii de activitate

managerială. Pe plan material, fenomenele se referă la: îmbunătăţirea sistemelor şi

mijloacelor de transport, mecanizarea şi automatizarea manipulării de mărfuri, apariţia

de noi materiale şi tipuri de ambalare a mărfurilor, care permit tehnologii moderne de

prezentare şi etalare a mărfurilor şi chiar de vânzare a produselor.

Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenţă au în vedere trecerea la

aplicarea pe scară largă a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piaţă şi

de motivaţie, în vederea cunoaşterii ai atragerii clienţilor, perfecţionarea sistemului de

prezentare a mărfurilor, utilizarea design-ului şi merchandising-ului.3

Aspectele cele mai semnificative ale schimburilor apărute în domeniul distribuţiei au

fost :

- evoluţia formulelor de distribuţie (structurilor - tip de vânzare )

- un val important de concentrări în cadrul aceleiaşi formule de distribuţie

- politici de diversificare mai complexe

- internaţionalizarea crescândă

- strategii destul de generalizate de reducere a costurilor

- preocupări sistematice pentru găsirea unor soluţii de parteneriat cu furnizori.

3 Patriche, D, Bazele comerţului, Ed Economica, 2005, pg 104

7

Magazin universal

Magazinul universal este o organizaţie de comerţ cu amănuntul care oferă o

mare varietate de linii de produse, de regulă îmbrăcăminte, dotări pentru locuinţă şi

produse folosite în gospodărie; fiecare linie este administrată în cadrul unui raion

separat, sub conducerea unor achizitori specializaţi sau unor manager de

comercializare.

Este un magazin comercial ce dispune de o suprafaţă de vânzare între 2.500 şi

20.000 metri pătraţi destinat comercializării unui sortiment universal de mărfuri.

Magazinul universal prezintă următoarele caracteristici:

- comercializează un sortiment variat de mărfuri caracteristic sectorului alimentar,

nealimentar şi de alimentaţie publică;

- baza sortimentala constituie textilele si confecţiile;

- separa fluxul mărfurilor de fluxul cumpărătorilor;

- asigură o circulaţie rapidă a publicului şi a mărfurilor atât pe orizontală cât şi pe

verticală;

- asigură parcarea autoturismelor cumpărătorilor, ţinându-se seama că pentru

fiecare 20 metri pătraţi de magazin se rezervă un loc de parcare de 5 metri pătraţi.4

4 www.rubinian.com

8

Capitolu II

Ceea mai veche magazin universal din lume este Newcastle, Bainbridge (acum John

Lewis), a fost deschisă în anul 1834 în Newcastle de către Emerson Muschamp Bainbridge şi

William Alder Dunn. La început a fost un magazin de textile şi de îmbrăcăminte. Magazinul a

fost cumpărat de către John Lewis în 1952, şi în 2002 a schimbat numele Bainbridge în John

Lewis Newcastle.

Îm jurul anilor 1890 a apărutr cele mai multe magazine universale, magazinele mai mici

au evoluat şi au devenit magazine universale. Aceste magazine au avut oferte pe care

cunsumatorii nu au văzut până atunci, cum ar fi restaurantele, toalete, livrare la domiciliu, sevicii

de ambalaj într-un magazin.

Până în anii `50 magazinele au avut un loc eminent pe piaţă, însă cu apariţia

magazinelor de specialitate a apărut şi un concurent, mai recent această concurenţă a fost

intenseficat odată cu apariţia suermarketului. 5

Magazine universale din Romania

În ultimii ani comerţul cu amănuntul în ţara noastră a suferit numeroase

modificări atât în privinţa tipurilor de operatori existenţi cât şi a gamei de produse

oferite. Există însa o diferenţă foarte mare între sectorul distribuţiei din România şi cel

din ţările europene dezvoltate, în România comerţul cu amănuntul continuând să

evolueze în ritm mult mai lent în comparaţie cu celelalte ţări din Europa Centrală şi de

Est.

5 http://en.wikipedia.org/wiki/Department_store

9

De asemenea, la sfârşitul deceniului anterior comerţul cu amănuntul în România

a avut o evoluţie descendentă, numărul întreprinderilor cu activitatea principală de

comerţ cu amănuntul înregistrând şi ele o evoluţie preponderent descendentă.

Impactul schimbărilor din domeniul economic şi politic asupra formelui de

distribuţie a bunurilor de consum a fost rapid şi vizibil. Cele mai importante transformări

s-au produs în domeniul canalelor de distribuţie, în structurile care asigură şi contribuie

la deplasarea mărfurilor de la producători la consumatori.6 (caerte 121pg)

Iulius Group7

Înfiinţată în Iaşi în anul 1991, compania IULIUS GROUP este cel mai mare

developer şi operator de centre comerciale de tip mall din România. Începutul anului

2009 surprinde compania intr-o postura extrem de dinamică, întrucât cel mai mare

centru al reţelei, Iulius Mall Timişoara, traversează un amplu proces de extindere, prin

intermediul căruia, la sfârşitul anului 2009, suprafaţa construită s-a dublat, ajungând la

177.613 mp. Iulius Mall Timişoara a fost deschis în 2005, iar în urmă cu un an şi

jumătate s-au demarat lucrările la extinderea lui. Acum este prezentat drept mallul cu

cele mai multe spaţii comerciale din România, şi al doilea din ţară ca şi suprafaţă

construită sau închiriabilă (64.215 de metri pătraţi). Investiţia de la Timişoara se ridică la

60 de milioane de euro.

6 Bălăşescu, M, Distribuţia bunurilor de consum final, Ed Infomarket, 2005, pg 1217 www.iuliusmall.com

10

În calitate de membru activ al ICSC (International Council of Shopping Centers)

New York, IULIUS GROUP beneficiază de sprijinul activ al acestei organizaţii

internaţionale, în construirea şi operarea centrelor comerciale. Este o companie solidă,

în plină dezvoltare, IULIUS GROUP a demonstrat de-a lungul timpului capacitatea sa

de a aborda proiecte inovative, de mare anvergura.

Iulius Mall Iaşi

Oferă clienţilor Iulius Mall, încă de la inaugurarea sa în anul 2000, o experienţă

memorabila, cu nenumărate oportunităţi de petrecere a timpului liber. Dispune clienţilor

28.000 mp de branduri locale, naţionale şi internaţionale

Iulius Mall Timişoara

Inaugurat în anul 2005, mall-ul de la Timişoara este cel mai mare din reţeaua

naţională Iulius, şi încă de la început a surprins prin diversitatea brandurilor şi prin

interioarele sale generoase, pline de lumina, culoare şi bun gust.

După redimensionare complexul Iulius Mall are un total de 177.613 mp suprafaţă

construită, din care 64.215 mp închiriabilă, 5 niveluri, peste 300 de magazine, food

court cu o capacitate care a ajuns la 1.700 de locuri si 2.500 de spatii de parcare

Iulius Mall Cluj

Cel de-al treilea mall din reţeaua naţională Iulius a fost inaugurat în noiembrie

2007, după o investiţie totală de 75 milioane de euro. Centrul comercial îşi desfăşoară

activitatea pe o suprafaţă de 147.000 mp. Grandoarea arhitecturală, design-ul deosebit,

calitatea brandurilor şi traficul de 11,5 milioane de vizitatori în primul an de funcţionare.

La toate acestea se adaugă şi componenta de business a mall-ului, reprezentata de

clădirea de birouri clasa A Iulius Business Center, in care s-a investit suma de

6 milioane de euro. Poziţionată pe terasa mall-ului, clădirea de birouri a fost inaugurată

în luna ianuarie 2008, fiind închiriată în proporţie de 100% de companii prestigioase

(Office Depot, Genpact, Endava).

11

Iulius Mall Suceava

Anul 2008 a marcat debutul celei mai mari investiţii în domeniul comercial din

zona de Nord a ţării: Iulius Mall Suceava. Inaugurat în noiembrie 2008, acest mall

deţine 150 de magazine cu branduri locale, naţionale şi internaţionale şi oferă

nenumărate opţiuni de cumpărături, bazate pe raportul avantajos dintre calitate şi preţ.

Nu în ultimul rând, Iulius Mall Suceava vine cu noutăţi de entertainment: sport

pub Penalty, primul pub cu specific sportiv din Suceava, clubul Vinci, amplasat la baza

turnului de 220 m înălţime din apropierea Iulius Mall, precum şi o gamă diversă de

cafenele, cofetării şi gelaterii, perfecte pentru a petrece clipe memorabile alături de cei

dragi.

Unirea Shopping Center 8

Unirea Shopping Center este cel mai mare centru comercial en detail din

România. Investitorii şi noua echipă managerială şi-au fixat ca obiectiv transformarea

USC în principalul centru comercial de tip "mall" al Bucureştiului, menit să răspundă

stilului de viaţă dinamic din România mileniului III. amplasamentul central în Piaţa Unirii,

zona cu tradiţie comercială şi trafic ridicat (aprox. 400.000 de trecători pe zi),

poziţionarea la 15 min. de orice cartier rezidenţial al Bucureştiului, fac parte din reţeta

succesului acestui complex.

8 www.unireashop.ro

12

Traficul în Piaţa Unirii este estimat la circa 400.000 de trecători zilnic iar traficul

mediu zilnic al vizitatorilor USC este de aprox. 40.000 de persoane (Studiu de piaţă

realizat de Unirea Shopping Center şi THE GALLUP ORGANISATION).

Spaţiile publicitare puse la dispoziţie de USC sunt:

Panotaj intern - Afişaj în incinta magazinului (trafic 40.000 persoane/zi).

Panotaj extern - Amplasare mesh şi roof top.

Revista "Stop to Shop" - Tiraj 15.000 exemplare/lună, distribuţie gratuită.

Suprafaţa totală a USC este repartizată în cele trei corpuri principale - Calarasi, Central

si Splai astfel:

Suprafaţa - m2/Corp Corp

CentralCorp

CalarasiCorp Splai

Totala, din care: 32 284 25 530 26 157Sala de vanzare 16 559 13 604 13 597Depozit 5 288 4 873 4 047Sursa:http://www.unireashop.ro/desprenoi.php

Noile standarde de amenajare pentru întregul centru comercial au fost

prezentate la inaugurarea celui mai mare Electrocenter din ţară, în luna iulie 2000. Pe o

suprafaţă de 3.600 mp, dispusă la etajul III, firme de prestigiu precum Sony, Panasonic,

Megavision, Germanos, Best Computers, Romstal, expun o gamă variată de produse

electrocasnice, electronice şi de tehnică de calcul. Imaginea noua a USC datează de la

începutul anului 2000, când au fost stabilite specificul fiecărui etaj şi au fost delimitate

aripile CENTRALA si SPLAI.

Nici criza economic nu a ocolit centrul comercial, până iunie 2009 a fost închise

aproximativ 20 de spaţii ale unor magazine mici, centrul a fost unul dintre puţinele

proiecte pentru care retailerii se luptau în ultimii ani să obţină spaţii de vânzare. La baza

închiderii acestor magazine a stat scăderea vânzărilor de îmbrăcăminte în aceasta

perioadă, cât şi de lipsa unor ancore puternice în aripa Calarasi a proiectului, unde sunt

cele mai multe spaţii goale. Chiriile medii în aceasta locaţie sunt de 40 de euro/metrul2

13

lunar, în condiţiile în care centrul comercial are cel mai mare număr de vizitatori din

Bucureşti, aproximativ 40.000 de oameni zilnic. 9

Obiectul de activitate iniţial a fost comerţul cu amănuntul de produse alimentare,

nealimentare şi de alimentaţie public. În anul 1999 societatea SCDMAI UNIREA SA

care deţine activul Magazin Universal Unirea a suferit o privatizare împreună cu

denumirea, Magazinul Universal a fost transformat în Unirea Shopping Center.

Schimbările au demarat în anul 2000, magazinele din corpurile Central şi Splai au

stabilit un nou profil pentru fiecare etaj. Au ajuns la o structură care cuprinde mai multe

unităţi: Supermarket La Forumin, Beautz, Gift/Services, Lady’s Fashion House, Men’s

Club, Electrocenter &House Decorations, Food&Entertaiment Court.10

9 http://www.ziare.com/business/afaceri/06-09-2009/20-de-afaceri-din-magazinul-unirea-se-inchid-780323

10 Bălăşescu, M, Distribuţia bunurilor de consum final, Ed Infomarket, 2005, pg124

14

Magazine universal în lume

Începând cu mijlocul anilor 1990, s-a intensificat procesul de internaţionalizarea

distribuţiei, numărul detailiştilor care urmăresc expansiunea pe pieţe străine crescând

an de an.

La începutul secolului XX are loc în America dezvoltarea marilor magazine. Primele

mari magazine din America au fost Lord & Taylor, (la New York în 1826), Macy's, (la

New York în 1858).

Harrods11

Magazinul Harrods din cartierul Knightsbridge din Londra, Regatul Unit este

considerat a fi unul dintre cele mai luxoase magazine universale din lume. Magazinul

ocupă o suprafaţă de teren de 1,82 ha. suprafaţa spaţiilor comerciale din interiorul

magazinului fiind de 92.000 m2. Magazinul se mândreşte şi cu iluminatul exterior al

faţadei pentru care se utilizează aproximativ 100.000 becuri.

Harrods are o istorie diferită de cea a altor magazine universale care s-au construit, ea

urmând dezvoltarea firmei create de Charles Henry Harrod, un negustor de ceai şi

băcănie care în 1835 deschisese un magazin în cartierul Stepney din Londra.

Magazinul lui Harrod, preluat ulterior de fiul său, Charles Digby Harrod, s-a mutat pe

11 www.harrods.com

15

actualul amplasament de pe Brompton Road în 1849, la acea vreme o zonă semi-rurală

din periferiile oraşului. Pe măsură ce afacerile firmei prosperau, magazinul se extindea

în clădirile învecinate. La 6 decembrie 1883 cvartalul de clădiri unde se aflau

magazinele Harrod a fost mistuit de un cutremur. Familia Harrod a profitat de această

nenorocire pentru a achiziţiona întreg cvartalul şi pentru a construi magazinul universal

actual.

Magazinului i se acordase privilegiul de furnizor al Reginei Elisabeta II, al prinţului

Philip, ducele de Edinburgh şi al prinţului Charles de Wales.

Magazinul Harrods a fost achiziţionat în 1985 de magnatul egiptean Mohamed Al-

Fayed. În urma disputei dintre casa regală şi Al-Fayed după accidentul de automobil în

care au murit pricipesa Diana de Wales şi Dodi Al-Fayed, fiul proprietarului magazinului,

casele regale au retras privigiile acordate şi blazoanele au trebuit demontate de pe

faţadă.

Nordstrom12

12 www.nordstrom.com

16

În 1901 a fost deschis primul magazin de încălţăminte Wallin&Nordstrom de

către Carl Wallin (avea un atelier unde repara încălţămintele) şi John W Nordstrom în

Seattle. De la început compania a avut în vedere să oferă clienţilor servicii de înaltă

calitate, a pus accent pe calitate. Datorită faptului că primul magazin a avut un succes

în 1923 a fost deschisă şi ceea de a doua magazin Nordstrom.

Firma a fost preluată de către băieţii Nordstrom (Everett şi Elmer) şi în curând a

crescut şi a devenit cel mai mare lanţ independent de încălţăminte din Statele Unite,

până în anii ’60 avea deja 8 magazine în Washington şi Oregon, iar depozitul din central

oraşului Seattle a devenit cel mai mare magazin de încălţăminte din ţară. Trei ani mai

târziu Nordstrom a achiziţionat un magazine de îmbrăcăminte din Portland, Oregon şi a

fuzionat cu magazinul lor existente de pantofi de acolo. Pentru prima dată, clienţii au

fost întâmpinaţi cu un magazin nou unde au găsit atât colecţii de pantofi cât şi

îmbrăcăminte, de la Nordstrom Best.

În anul 1966 a extins piaţa ţintă şi a introdus noi colecţii: una pentru bărbaţi şi

una pentru copii, pentru a satisface nevoile întreagii familie.

Astăzi, Nordstrom a crescut de la un magazin de pantofi din centrul oraşului

Seattle într-un lanţ de magazine cunoscut la nivel naţional care oferă servicii renumite,

are o gamă de produse variată din cele mai bune articole de îmbrăcăminte, încălţăminte

şi accesorii pentru întreaga familie. Filozofia companiei a rămas neschimbat de la

înfiinţarea sa de către John W. Nordstrom în 1901, de mai mult de 100 de ani: oferta

clientului cele mai bune servicii la cea mai bună calitate şi la un preş accesibil.

17

Saks Fifth Avenue13

Saks Fifth Avenue a fost ideea lor Horace Saks şi Bernard Gimbel la începutul

anilor 1900, visul lor era de a construi un magazin unic de specialitate , care ar deveni

sinonim cu modă, de viaţă plin de har. Odată cu deschiderea magazinului de vis la New

York pe 15 septembrie 1924 Saks Fifth Avenue a devenit primul magazine care a oferit

colecţii de îmbrăcăminte pentru bărbaţi şi pentru femei cu calitate superioare şi oamenii

au asociat cu eleganţă şi bun gust. După anul 1972 au fost deschise încă 20 de

magazine şi 8 magazine au fost reorganizate.

În 1973, Saks & Company a fost achiziţionată de BATUS, o filială a BAT Industries

PLC, prin achiziţionarea de Gimbel Bros, Inc. A început un nou capitol în viaţa Saks

Fifth Avenue, Philip B. Miller s-a alăturat în 1990 ca vicepreşedinte al Saks Fifth

Avenue si ca director al Saks Holdings, Inc. A fost numit preşedintele al Saks Fifth

Avenue în 1993, şi la Saks Holdings, Inc, în 1995.

Primul magazine de outlet Saks Fifth Avenue a fost deschis în Franklin Mills,

Pennsylvania, în 1992 sub numele de Clearinghouse, numele a fost Off5 în 1995, cu

decizia de a extinde acest segment de Saks Fifth Avenue.

La sfârşitul anului 1994 compania a cumpărat 4 magazine la Beverly Hills.

Carmel, San Diego şi la Phoenix, cu un an mai târziu a devenit cel mai mare magazine

universal din Beverly Hills cu 260.000 m2.

13 www.saksfifthavenue.com

18

Saks Fifth Avenue lucrează cu cele mai bune designerii europeni şi americani cu

ajutorul căruia produsele se vând în 53 de magazine în 25 de state.

CONCLUZII

19

Se remarcă faptul că peisajul comercial cu amănuntul s-a îmbunătăţit comparativ

cu anul 1990, deşi încă nu există un cadru legislativ propriu acestui sector de activitate.

Comerţul electronic ‘business-to-consumer’ este şi în România în continuă

ascensiune, nivelul vânzărilor şi serviciilor on-line crescând zilnic, chiar dacă se află sub

media celui din U.E.

Există speranţa orientării activităţii din acest sector într-o direcţie bună. Tot mai

multe grupuri străine sunt interesate de piaţa românească şi investesc foarte mult în

ţara noastră. Acestea sunt premise favorabile pentru transformarea comerţului cu

amănuntul într-unul competitiv.

Deşi comerţul cu amănuntul se desfăşoară în cea mai mare parte prin magazine,

în ultimii ani activitatea de comerţ cu amănuntul în afara magazinelor a înregistrat un

ritm de creştere mult mai rapid de cât vânzarea prin magazine. În această categorie

intră vânzarea către consumatorii finali prin următoarele mijloace: oferta direct prin

poştă, comenzile prin catalog, vânzarea prin telefon, internet şi emisiuni de televiziune,

vânzarea din uşă în uşă, automatele de vânzare, şi alte metode. În contrast magazinele

universale oferă o mare varietate de linii de produse.

În România există peste 1700 de magazine online, dar maxim 100 dintre acestea

respectă standarde minime pentru magazin online. Cu toate acestea, comerţul online

este într-o continuă creştere după părerea mea tendinţă se va mai menţine câţiva ani

buni. Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Gemius în parteneriat cu

Orange, începutlul anului 2008 arată că din peste cei 7,5 milioane de utilizatori de

Internet din România (rata de penetrare fiind de 36% în 2008), doar jumătate fac

achiziţii online şi valoarea comerţului online cu card bancar a crescut cu 75%, faţă de

aceeaşi perioadă a anului 2007, conform RomCard. Din rezultatele cercetării putem

trage concluzia că mai este suficient loc de creştere pe piaţa de comerţ online

Multe centre comerciale au adăugat în strategie politica preţurilor promoţionale,

pentru a face faţă ameninţării comercianţilor cu rabat. Altele au recurs în şi mai mare

măsură la mărci de magazine şi la raioane sub numele designerul, unde se vinde o

singură marcă, pentru a concura cu magazinele specializate. Iar altele încearcă şi

metode cum ar fi vânzarea pe baza comenzii, prin poştă sau la telefon sau pe internet.

Servirea rămâne factorul de diferenţiere primordinal. Magazinele universale Nordsttrom,

20

Saks, Harrods şi alte din categoria celor de lux se descurcă mai departe foarte bine,

punând accentual pe un seviciu de înaltă calitate.

Ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-au caracterizat prin mutaţii profunde

ale comerţului vest-european. Pe fundalul convergenţei tendinţelor de evoluţie a

mediului economic, specifică pieţei U.E., au avut loc orientări comune în structura

reţelei de distribuţie. Totuşi nu se poate vorbi de dispariţia specificităţii fiecărei ţări,

deoarece comerţul cu amănuntul, spre deosebire de producţie, rămâne o industrie

locală. În viitor, ritmul evoluţiei distribuţiei se va accelera, iar mutaţiile înregistrate în

trecut se vor amplifica. Acest fenomen este argumentat prin faptul că evoluţia şi

progresul, înregistrate în sfera distribuţiei, sunt strâns legate de : dezvoltarea

economiilor de piaţă, creşterea producţiei, care a generat varietatea impresionantă a

ofertei de produse destinate pieţei ; multiplicarea schimburilor internaţionale creşterea

distanţelor dintre producători şi consumatori , în contextul tendinţei de internaţionalizare

a pieţelor, explozia şi exigenţele unui consum de masă; eficacitatea economică prin

specializare.

Iniţiativa privind comerţul global (global commerce initiative-GCI) a fost luată în anul

1999 ca răspuns, pe de o parte, la dezvoltarea pe plan internaţional al reţelelor de

distribuţie, iar pe de altă parte, la reorganizarea unităţilor de producţie pentru fabricarea

de mărci globale. Astfel, marii comercianţi cu amănuntul doreau să adopte metode

comune de exploatare, pe măsură ce se extindeau în afara graniţelor ţării lor de origine,

în timp ce producătorii de mărci globale îşi reorganizau unităţile de producţie în relaţie

cu o platformă de distribuţie globală.

Internaţionalizării comerţului se datorează faptului că pieţele naţionale au

devenit saturaţi, care face mai costisitoare cucerirea şi menţinerea unei cote de piaţă,

au scăzut costurile de transport, progresul în domeniul tehnologiei informaţiei,

deschiderea frontierelor, care facilitează exportul de formule de vânzare şi capital.

Distribuitorii au avut şansa căutării unor niveluri de creştere şi de rentabilitate

superioare celor deţinute în ţările de origine; repartizării geografice a riscurilor legate de

exploatarea multinaţională şi au fost convinşi că se posedă un know-how exportabil

Dorinţa de creştere a puterii distribuitorilor atât la nivelul frontului de vânzare, cât şi al

capacităţii de a negocia cu fabricanţii la nivel internaţional a fost îndeplinit.

21

Bibliografia

22

1. Bălăşescu, M., Distribuţia bunurilor de consum final, Editura Infomarket, 2005

2. Bălăşescu, S, Bălăşescu, M. Curs de Economia Comerţului

3. Kotler, P, Armstrong, G., Principiile marketingului, Editura Teora, 2008.

4. Patriche, D, Bazele comerţului, Editura Economica, 2005

http://en.wikipedia.org/wiki/Department_store

http://shop.nordstrom.com/

http://www.harrods.com/harrodsstore/

http://www.iuliusmall.com/

http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=3296

http://www.saksfifthavenue.com/Entry.jsp

http://www.unireashop.ro/

http://www.ziare.com/business/afaceri/06-09-2009/20-de-afaceri-din-magazinul-

unirea-se-inchid-780323

23