3
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ În absenţa tratamentului, semnele de boală (febra, junghiul toracic, tusea, expectoraţia, etc) persistă între 5-10 zile (în medie 7-10 zile), după care survine scăderea febrei („in crisis“), însoţită de criza sudorală, urinară, bradicardie, paloare, hipotensiune arterială. Aceste fenomene (defervescenţă) care anunţă vindecarea bolii, survin la copil mai devreme decât la adult şi pot realiza un tablou de falsă agravare a cursului bolii. În rarele cazuri cu evoluţie letală, moartea se produce prin insuficienţă respiratorie (urmare a extensiei leziunilor pulmonare), insuficienţă cardiacă, colaps cardiovascular sau complicaţii infecţioase (septicemie, meningită, endocardită). Sub tratament antibiotic evoluţia este rapid favorabilă, întregul curs al bolii fiind scurtat la 3-5 zile. După iniţierea antibioterapiei scăderea febrei survine în interval de 12-36 ore concomitent cu ameliorarea celorlalte semne de boală. În aproximativ jumătate de cazuri febra nu scade decât după 4 zile de tratament. Se recomandă a nu se modifica tratamentul antibiotic înaintea acestui interval, în absenţa altor indicaţii. Prelungirea sau recrudescenţa febrei trebuie să sµgereze o formă complicată de boală (meningită, endocardită, empiem pleural, etc.), hipersensibilitatea la antibiotice, erori de diagnostic (pneumonii de altă etiologii), rezistenţa pneumococului la penicilină sau o suprainfecţie micotică, precum şi posibilitatea unor factori de întreţinere: corpi

Evoluţie Şi Complicaţii Pneumonia Pneumococică

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Medicina

Citation preview

EVOLUIE I COMPLICAII PNEUMONIA PNEUMOCOCICn absena tratamentului, semnele de boal (febra, junghiul toracic, tusea, expectoraia, etc) persist ntre 5-10 zile (n medie 7-10 zile), dup care survine scderea febrei (in crisis), nsoit de criza sudoral, urinar, bradicardie, paloare, hipotensiune arterial.Aceste fenomene (defervescen) care anun vindecarea bolii, survin la copil mai devreme dect la adult i pot realiza un tablou de fals agravare a cursului bolii. n rarele cazuri cu evoluie letal, moartea se produce prin insuficien respiratorie (urmare a extensiei leziunilor pulmonare), insuficien cardiac, colaps cardiovascular sau complicaii infecioase (septicemie, meningit, endocardit).Sub tratament antibiotic evoluia este rapid favorabil, ntregul curs al bolii fiind scurtat la 3-5 zile. Dup iniierea antibioterapiei scderea febrei survine n interval de 12-36 ore concomitent cu ameliorarea celorlalte semne de boal. n aproximativ jumtate de cazuri febra nu scade dect dup 4 zile de tratament. Se recomand a nu se modifica tratamentul antibiotic naintea acestui interval, n absena altor indicaii.Prelungirea sau recrudescena febrei trebuie s sgereze o form complicat de boal (meningit, endocardit, empiem pleural, etc.), hipersensibilitatea la antibiotice, erori de diagnostic (pneumonii de alt etiologii), rezistena pneumococului la penicilin sau o suprainfecie micotic, precum i posibilitatea unor factori de ntreinere: corpi strini intrabronici, malformaii pulmonare, deficiene imunitare, etc.Frecvena global a complicaiilor bolii netratate este de 15-20% din cazuri i este foarte mic n condiii adecvate de tratament.Complicaiile pot fi pulmonare, de vecintate i la distan. Cele mai importante complicaii pulmonare sunt: abcedarea constituirii de atelectoze

(necesit aspirarea pe bronhoscop), mai rar apariia de pneumatocele i excepional ntrzierea rezoluiei blocului pneumonic, care in extremis evolueaz la fibroz.Complicaiile de vecintate: revrsatele pleurale aseptice (serofibrinoase, parapneumonice, ntlnite n 5% din cazuri), empiemele pleurale (pleurizii purulente, metapneumonice a cror frecven a sczut n era antibioticelor de la 5-8% din cazuri la aproximativ 1% din cazuri) i mai rar pericarditele (fibrinoase sau exudative).Dintre complicaiile la distan sunt meningita, septicemia pneumococic, endocardita acut bacterian i osteoartritele. Dei frecvena, de o mic importan, sunt icterul (prin afectare hepatic funcional, insuficient precizat) i ileusul dinamic.n ceea ce privete otita medie pneumococic, sinuzitele pneumococice, ca i conjunctivitele purulente, acestea constituie mai degrab afeciuni concomitente dect localizri secundare, avnd evoluie practic paralel cu aceea a pneumoniei.Abcesele i tromboflebitele la locul de injecie constituie complicaia iatrogene.

j) PROGNOSTIC Rata de mortalitate a bolii la copii a sczut de la 20-40%, ct era naintea introducerii antibioticelor, la valori sub 1% din cazuri n prezent.Factorii de pronostic rezid n principal n integritatea mecanismelor de aprare antiinfecioas a bolnavului i virulena serotipului de germeni incriminat. Vrsta mic, leucopenia, sicklemia i asplenia (consecutiv splenectomiei), imuno-supresia, deficienele specifice ale limfocitelor T i B, ca i deficienele sistemului complement, sunt factori de pronostic sever ai

bolii. Prognosticul grav n aceste cazuri se traduce clinic prin afectarea pulmonar multilobar (eventual bronhopneumonic), apariia localizrilor septice metastatice, a semnelor de colaps cardiovascular i a semnelor de insuficien acut respiratorie, evolund n context infecios sever.ntr-o treime din cazurile cu evoluie fatal, decesul se produce n primele 24 ore de la evoluie (mortalitatea din primele 24 ore de evoluie rmne neinfluenat de antibiotice).