DETERMINAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE ŞI AUDITUL

ENERGETIC AFERENT BLOC LOCUINȚE P + 4E

STR. INTRAREA TEILOR, NR. 6-8, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ

    

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

ELABORAT:

2010

 

          

DETERMINAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE ŞI AUDITUL

ENERGETIC AFERENT BLOC LOCUINȚE P + 4E

STR. INTRAREA TEILOR, NR. 6-8, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ

    

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

ELABORAT:

2010

 

ii

CUPRINS 

A. NOTE DE CALCUL  

CAP 1. MEMORIU TEHNIC ............................................................................................ 1 

CAP 2. EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ...................................... 5 

CAP 3. CARACTERISTICI TERMICE................................................................................. 10 

CAP  4. DETERMINAREA  PARAMETRILOR  CLIMATICI  ȘI  A  COEFICIENTULUI GLOBAL  DE TRANSFER TERMIC ...................................................................................................... 15 

CAP 5. DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE .................................................................. 25 

CAP 6. CALCULUL APORTURILOR DE CĂLDURĂ ............................................................ 27 

CAP 7. PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE ........................................ 31 

CAP 8. RECUPERARE DE CĂLDURĂ ............................................................................... 32 

CAP 9. INSTALAȚII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM ........................................................... 35 

CAP  10.  CALCULUL  CONSUMULUI ANUAL DE  ENERGIE  ELECTRICĂ UTILIZATĂ  PENTRU ILUMINAT ................................................................................................................... 38 

CAP 11. ENERGIA PRIMARĂ ŞI EMISIILE DE CO2 ........................................................... 39 

CAP 12. DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII REALE ................................... 41 

CAP 13. NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ............................................................. 42 

CAP 14. CLĂDIREA DE REFERINȚĂ ................................................................................ 44 

CAP 15. DESCRIEREA SOLUȚIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMICĂ ............... 53 

CAP 16. ANALIZA ENERGETICĂ ŞI ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR DE REABILITARE ............. 90 

CAP 17. CONCLUZII ..................................................................................................... 94 

 B. RAPORT AUDIT 

 1.OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII ................................................................................. 96 

2.PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE ..................................................... 96 

3. FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CLĂDIRII ........................................... 100 

4. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE .................... 107 

5.MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE ................................................................................................................. 113 

6. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE ......................... 120 

7. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR ........................................ 124 

     

iii

C. ANEXE    ANEXA 1 – CERTIFICATUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ 

ANEXA 2 – ANEXA LA CERTIFICATUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ    

D. PIESE DESENATE  

P.1 – ORIENTARE CLADIRE PARTER P.2 – ORIENTARE CLADIRE ETAJ 1‐2‐3 P.3 – ORIENTARE CLADIRE ETAJ 4 P.3 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI PARTER – PLACĂ SOL P.4 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ 1 – PLANȘEU ETAJ I P.5 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ 2 P.6 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ ETAJ 3 – PLANȘEU ETAJ 3 P.7 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ ETAJ 4 – PLANȘEU ETAJ 4 – TERASĂ P.8 – PLAN PARTER P.9 – PLAN ETAJ I P.10 – PLAN ETAJ II P.12 – PLAN ETAJ III P. 13 – PLAN ETAJ IV P. 14 – PLAN ETAJ V P. 15 – SECȚIUNEA A1 P. 16 – SECȚIUNEA A2    

1

 CAP 1. MEMORIU TEHNIC  

INTRODUCERE  Prezenta documentație reprezintă proiectul de Audit Energetic al clădirii din str. Intrarea Teilor, nr. 6‐8, Pitești,  jud. Argeș. Proiectul este efectuat pe baza datelor şi observațiilor obținute  în  urma  analizei  în  situ  a  clădirii  şi  instalațiilor  de  încălzire,  preparare  a  apei calde de consum şi iluminat.    Proiectul  de  Audit  Energetic  al  unei  clădiri  urmăreşte  identificarea  principalelor caracteristici termice şi energetice ale construcției şi ale  instalațiilor aferente acesteia şi stabilirea din punct de vedere tehnic şi economic a soluțiilor de reabilitare şi modernizare termică şi energetică a construcției şi  instalațiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obținute din activitatea de analiză termică şi energetică a clădirii.  Prezentul proiect de audit energetic este structurat în următoarele etape :  Expertiza termică şi energetică a clădirii: 

‐ sunt  identificate toate caracteristicile geometrice  (dimensiuni, suprafețe, volume) şi tehnice (structura) ale clădirii analizate din punct de vedere al construcției dar şi al instalațiilor interioare.  

Datele tehnice analizate sunt evidențiate în „Fişa de analiza termică şi energetică”    Stabilirea performantei energetice a clădirii analizate: 

‐ este  stabilit  consumul  specific de energie  în următoarele direcții:  încălzire, prepararea apei calde şi iluminat, 

‐ sunt determinate  rezistențele  termice  corectate ale elementelor anvelopei termice a clădirii, 

‐ este determinat coeficientul global de transfer termic al clădirii G, ‐ este determinat consumul anual specific pentru clădire, ‐ este stabilită clasa energetică a clădirii, în funcție de consumul anual specific, ‐ este determinată nota energetică a clădirii. 

 Stabilirea performanței energetice a clădirii de referință: 

‐ este  aplicată  metodologia  de  calcul  utilizată  în  stabilirea  performanței energetice a clădirii de referință. 

Raportul de audit energetic al clădirii, care cuprinde: ‐ descrierea soluțiilor şi pachetelor de soluții de reabilitare termică, ‐ evaluarea  eforturilor  de  investiție  pentru  soluțiile  şi  pachetele  de  soluții 

propuse, ‐ evaluarea beneficiilor energetice ale fiecărei soluții şi pachet de soluții, 

2

‐ calcularea duratei de amortizare.  

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ  

Prezentul proiect de audit energetic este întocmit conform legislației tehnice în vigoare:  Metodologie  de  calcul  a  performanței  energetice  a  clădirilor  expertizate  energetic, Mc001/1: 3 – 2007 Normativ  privind  calculul  termotehnic  al  elementelor  de  construcție  ale  clădirilor: Indicativ C 107/l: 7‐2005 SR  EN  832:  Performanța  termică  a  clădirilor;  Calculul  necesarului  de  energie  pentru încălzire; Clădiri de locuit SR 4839: Instalații de încălzire: Numărul anual de grade – zile SR 1907/1: Instalații de încălzire; Necesarul de căldură de calcul; Prescripții de calcul SR 1907/2:  Instalații de  încălzire; Necesarul de căldură de calcul; Temperaturi  interioare de calcul SR  EN  13789:  Performanța  termică  a  clădirilor.  Coeficient  de  pierderi  de  căldură  prin transfer Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 Partiuri de arhitectura pentru fiecare tip de nivel reprezentativ 

DEFINIȚII ŞI SIMBOLURI  Prezentăm în continuare, pentru o mai bună înțelegere a termenilor utilizați, definiția lor conform legislației tehnice în vigoare, menționată anterior:  Clădire: ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente, în care energia este utilizată pentru  asigurarea  confortului  higrotermic  interior.  Termenul  clădire  defineşte  atât clădirea  în  ansamblu,  cât  şi  părți  ale  acesteia,  care  au  fost  proiectate  sau modificate pentru a fi utilizate separat.  Anvelopa clădirii: Totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrale, care delimitează  volumul  interior  (încălzit)  al  unei  clădiri,  de mediul  exterior  sau  de  spații neîncălzite din exteriorul clădirii.  Punte  termică:  Porțiune  din  anvelopa  unei  clădiri,  în  care  rezistența  termică,  altfel uniformă, este sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nu sunt paralele cu suprafețele elementelor de construcție.  Rezistența termică (R): Diferența de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim staționar.  

3

Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic  în regim staționar, raportat  la diferența de temperatură  între  două medii  care  sunt  legate  între  ele  din  punct  de  vedere  termic, printr‐un element de construcție.  Performanța energetică a clădirii (PEC): energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde  necesităților  legate  de  utilizarea  normală  a  clădirii,  necesități  care  includ  în principal:  încălzirea, prepararea apei  calde de  consum,  răcirea, ventilarea  şi  iluminatul. Performanța energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă  prin  unul  sau  mai  mulți  indicatori  numerici  care  se  calculează  luându‐se  în considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalațiilor, proiectarea şi  amplasarea  clădirii  în  raport  cu  factorii  climatici  exteriori,  expunerea  la  soare  şi influența  clădirilor  învecinate,  sursele  proprii  de  producere  a  energiei  şi  alți  factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie.  Analiză  termică  şi  energetică  a  clădirii: Operațiune prin  care  se  identifică principalele caracteristici termice şi energetice ale construcției şi ale  instalațiilor aferente acesteia şi determinarea  consumurilor  anuale  de  energie  pentru  încălzirea  spațiilor,  ventilare/ climatizare, apă caldă de consum şi iluminat.  Audit  energetic  al  unei  clădiri: Procedură  sistematică de obținere  a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri, de  identificare  şi de cuantificare a măsurilor  pentru  realizarea  unor  economii  de  energie,  precum  şi  de  raportare  a rezultatelor.  Raport de audit energetic: Document  tehnic care conține descrierea modului  în care a fost  efectuat  auditul,  a  principalelor  caracteristici  termice  şi  energetice  ale  clădirii,  a măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalațiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic.  Clădire de  referință: Clădire având  în principiu aceleaşi  caracteristici de alcătuire  ca  şi clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei.  Măsura  de  modernizare  energetică:  Intervenție  asupra  construcției  şi  instalațiilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al clădirii.  Durata de viață a  soluției de modernizare: Durata de viață estimată pentru  soluția de modernizare analizată, pentru care parametrii considerați se păstrează neschimbați față de stadiul inițial, la momentul aplicării soluției respective.  Durata  de  recuperare  a  investiției:  Durata  de  recuperare  a  investiției  prin  economia realizată  în  urma  reducerii  consumului  de  energie  datorată  aplicării  măsurilor  de reabilitare/modernizare energetică.  

4

Valoare  netă  actualizată:  Proiecția  la momentul  „0"  a  tuturor  costurilor  implicate  de aplicarea unei măsuri/soluții de modernizare energetică a clădirii,  în  funcție de  rata de depreciere a monedei considerate ‐ sub forma deprecierii medii anuale şi de rata medie anuală a creşterii costului energiei.  Cost  al  unității  de  energie  economisită:  Costul  unității  de  energie  obținută  prin modernizarea  energetică  a  clădirii,  determinat  ca  raport  între  valoarea  investiției datorată  aplicării  unei  măsuri  sau  pachet  de  măsuri  de  modernizare  energetică  şi economia de energie realizată prin implementarea acesteia pe durata de viață a măsurii de modernizare energetică.  Consum normal de  energie: Consumul de energie  termică/electrică  în  scopul  realizării stării de confort termic. 

5

CAP 2. EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE 

ELEMENTE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRII ÎN MEDIUL CONSTRUIT  Clădirea  este  amplasată  în Mun.  Pitești,  intravilan,  într‐un  cartier  rezidențial  și  a  fost construită pe baza unui proiect întocmit în anul 1995 . Clădirea auditată are destinația de bloc de locuințe P + 4E.    Amplasamentul construcției este definit de următoarele elemente caracteristice:    

‐ face  parte  din  zona  climatică  II  conform  hărții  de  zonare  climatică  a României, fig. A1 din SR 1907‐1 sau anexa D din C107/3‐2005.   

‐ orientarea  față  de  punctele  cardinale:  axa  longitudinală  a  blocului  are orientare NE ‐ SV, cu intrări pe fațadele : NE – SV.   

‐ zona eoliană II conform hărții de încadrare a teritoriului în zone eoliene, fig. 4 din SR 1907‐1: poziția față de vânturile dominante: amplasament moderat adăpostit pentru fațade; 

‐ categoria de  importanță a construcției conform HGR nr. 766/1997, anexa3:   C (construcție de importanță normală); 

‐ clasa de importanță conform P100‐92, Tabel 5.1: (construcție de importanță normală) categoria D, grupa A3; 

‐ zona  seismică:  Pitești,  ag  =  0,20g;  perioada  de  colț  Tc  =  0,7s  (conform P100‐1/2006) Cod de Proiectare seismică Partea 1. Prevederi de proiectare pentru clădiri); 

‐ adâncimea minimă de îngheț: 90 cm, conform hărții din STAS 6054‐85.  

ELEMENTE DE ALCĂTUIRE ARHITECTURALĂ  Clădirea se compune dintr – un tronson având regimul de înălțime P+4E+Terasă.   Casa scării face legătura între parter şi terasă. Casa scării este delimitată spre exterior de suprafețe vitrate cu orientare  la: NE  ‐ SV cu  tâmplărie de  lemn  în proporție de 70 %  şi tâmplărie termoizolantă de PVC 30%.   Scările de circulație sunt din beton armat. Casa scării nu este încălzită. Finisajele clădirii sunt obișnuite și anume tencuieli de cca. 2 cm la interior și de   3 cm la exterior și zugrăveli obișnuite. Pardoselile sunt din parchet și mozaic. Clădirea adăposteşte un spațiu administrativ la parter și 12 apartamente din care:  - apartamente cu doua camere(dispuse la etajele 1,2,3): 10- apartamente cu patru camere(dispuse la etajul 4): 2 

 

 

 

6

ANVELOPA CLĂDIRII  Protecția termică a fațadei este asigurată de perți structurali din zidărie din cărămizi BCA de grosime 35 cm, cu stâlpișori şi două straturi de tencuiala de 2 cm la interior şi 3 cm la exterior. Nu există izolație pe pereții laterali.    Pereții interiori structurali sunt executați din zidărie de cărămizi BCA de grosime 25 cm şi două straturi de tencuială de 2 cm.    Tâmplăria  exterioară  este  alcătuită  din  ferestre  şi  uşi  exterioare  din  lemn    și  tip termopan în următoarea proporție: 

‐ cu rame de  lemn, cuplate, cu 2 foi de geam de 3 mm grosime,  în proporție de 70 % pe orice direcție, 

‐ cu  tâmplărie din profil PVC  şi geam  termoizolant,  în proporție de 30 % pe orice direcție. 

 Tâmplăria interioară a casei scării către apartamente este alcătuită din uși din lemn și uși din termopan.  Blocul este prevăzut cu terasă circulabilă cu următoarea alcătuire: 

‐ tencuială interioară 2 cm; ‐ planșeu beton armat 13 cm; ‐ beton de pantă 6 cm; ‐ termoizolație rigidă 8 cm; ‐ șapă armată protecție termoizolație 6 cm; ‐ mozaic 2 cm. 

 Izolația termică a pardoselii pe sol este asigurată de: 

‐ mozaic 2 cm; ‐ strat protecție termoizolație șapă 5 cm; ‐ strat termoizolant rigid 10 cm; ‐ strat hidroizolant 1 cm, ‐ beton armat 15 cm; 

 Blocul este prevăzut cu balcoane neînchise pe direcțiile NV‐NE‐SV la fiecare etaj.  

INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ  Clădirea  este  prevăzută  cu  instalație  de  încălzire  centrală,  cu  agent  termic  apă  caldă 90/70°C. Distribuția  agentului  termic  se  realizează  printr‐un  sistem  bitubular  cu  distribuție inferioară (amplasată  în canalul tehnic pozat pe toată  lungimea casei scării) şi 4 coloane verticale care străbat planşeele.    

7

Coloanele sunt montate aparent şi dezaerisirea instalației se face cu un  inel de rețea de aerisire  la  ultimul  nivel  şi  un  vas  de  aerisire  cu  golire.  La  baza  coloanelor  nu  există robinete de  închidere  şi golire  funcționale. Atât coloanele de  încălzire cat  şi conductele de  distribuție  din  canalul  tehnic  prezintă  un  grad moderat  de  uzură  şi  au  suferit  de‐a lungul  timpului  diverse  reparații/intervenții  locale.  Izolația  termică  a  conductelor  de distribuție amplasate în canalul tehnic este deteriorată total.  Corpurile statice din  încăperi sunt radiatoare din  fontă STAS 7364.    Acestea nu au  fost demontate şi spălate în totalitate în ultimul sezon de încălzire.  Pe scări nu sunt prevăzute corpuri de încălzire.  Radiatoarele  din  fiecare  apartament  nu  sunt  prevăzute  cu  robinete  termostatice  şi repartitoare de costuri.  Agentul termic este furnizat de către un punct termic zonal.   Rețeaua  termică(conducte  de  încălzire,  apă  caldă  de  consum)  de  la  punctul  termic  la blocul  analizat  este montată  în  canalul  termic  din  zonă.  Racordul  pentru  instalația  de încălzire este executat din OL 2 x Dn 40 mm,  iar cel pentru apă caldă este executat din țeavă Ol Dn 32 mm. 

INSTALAȚII SANITARE  Clădirea  este  prevăzută  cu  instalații  sanitare  aferente  băilor  şi  bucătăriilor.  Băile  şi bucătăriile au fost dotate cu următoarele tipuri de obiecte sanitare : 

‐ lavoar din porțelan sanitar, ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼” ‐ cadă de baie din fontă emailată, ventil de scurgere, baterie amestecătore cu 

duş flexibil pentru baie Dn ½”   ‐ cădiță duș; ‐ closet din porțelan sanitar, rezervor de spălare, montat la înălțime, capac cu 

rama din material plastic; ‐ bideu; ‐ spălător cu picurător, cu ventil de scurgere Dn 1 ½”, sifon de scurgere pentru 

spălător tip butelie, baterie amestecătoare stativă.  Alimentarea cu apă  rece a blocului se  face din  rețeaua de distribuție stradală printr‐un branşament  din  țeavă  zincată Dn  40 mm,  branșamentul  fiind montat  în  acelașii  canal termic în care sunt montate și conductele de agent termic.  Alimentarea  coloanelor  de  apă  rece  şi  caldă  se  face  prin  ramificații  ale  distribuției conductelor de apă rece şi apă caldă montate în canalul tehnic. Lungimea  traseului  de  distribuție  a  agentului  termic  pentru  încălzire  și  apă  caldă  s‐a determinat prin metoda aproximării, neexistând posibilitatea efectuării măsurătorilor.  

8

Consumul  de  apă    rece  și  apă  caldă  nu  este  contorizat  la  nivel  de  bloc,  dar  este contorizat parțial la nivelul punctelor de consum.  Datele  tehnice  analizate  anterior  sunt  evidențiate  şi  în  Fișa  de  analiză  termică  şi energetică.  

REGIMUL DE OCUPARE AL CLĂDIRII  Regimul de ocupare al clădirii este de 24h/zi  iar alimentarea cu căldură se consideră  în regim continuu.  Clădirea  nu  este  echipată  cu  sistem  de  ventilare mecanică,  răcire  sau  condiționare  a aerului.  

CONDIȚII CONVENȚIONALE DE CALCUL  Condițiile sunt fixate de următoarele valori:  θT  = 90 oC   θR  = 70 oC θi  = 20 oC θe  = ‐15 oC  

SISTEMUL DE ILUMINAT  Sistemul  de  iluminat  este  echipat  preponderent  cu  becuri  incandescente  atât  în apartamente cât şi în spațiile comune. 

STABILIRE ANVELOPA TERMICĂ  Anvelopa  clădirii  reprezintă  totalitatea  elementelor de  construcție  care  închid  volumul încălzit, direct sau indirect.  Pe  planurile  clădirii  au  fost  marcate  zonele  care  delimitează  spațiul  încălzit  de  cel neîncălzit.  S‐a marcat anvelopa termică a clădirii pentru parter şi etaje.  S‐au stabilit orientările pereților exteriori pe cele 4 direcții.  S‐a  calculat  totalul  suprafețelor  verticale  pe  cele  4  orientări  (pereți  exteriori  opaci  şi pereți  interiori,  ferestre exterioare  şi uși exterioare,  respectiv  interioare).  S‐au  calculat 

9

suprafețele orizontale (respectiv pardoseală peste sol, pardoseală peste garaj, pardoseală peste parter retr şi terasă).  Calculul suprafețelor din plan vertical şi orizontal este prezentat în tabelele 1 și 2:  Suprafeţe ext. Verticale h NE NV SE SV parter 2.75 10.00 17.30 0.00 10.00 etaj I 2.80 15.72 20.60 20.60 15.72 etaj II+III 5.60 16.04 20.60 20.60 16.04 etaj IV 3.00 25.36 15.08 15.08 25.36 Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42 Ferestre parter [m2] 0.00 15.91 0.00 3.44 etaj I+II+III [m2] 26.64 20.64 20.64 26.64 etaj IV [m2] 12.32 1.00 1.00 12.32 Total Ferestre [m2] 38.96 37.55 21.64 42.40 Usi parter [m2] 3.44 0.00 0.00 2.15 etaj I+II+III [m2] 0.00 27.09 27.09 0.00 etaj IV [m2] 4.52 9.03 9.03 4.52 Total Usi [m2] 7.96 36.12 36.12 6.67 Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36 Pereti Interiori HL CS parter [m] 9.10 9.60 0.00 Total PI parter [m2] 25.03 26.40 0.00 47.13 etaj I+II+III+IV [m] 0.00 25.52 0.00 Total PI etaj [m2] 0.00 244.73 0.00 218.93 TOTAL [PiCS] [m2] 266.05 Suprafeţe orizontale [m2]

Pardoseala peste sol [PdS] 100.65 Plafon spre terasa [PlT] 281.22 Pardoseala peste CS [PdCS] 32.74 Pardoseala peste garaj [PdGa] 107.08 Pardoseala peste PR [PdPR] 29.26

Tabel 1. Suprafețe din plan vertical şi orizontal  

NE NV SE SV Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42

F termopan FE1 [m2] 11.69 11.27 6.49 12.72 F lemn FE2 [m2] 27.27 26.29 15.15 29.68 Usi termopan UE1 [m2] 2.00 11.00 11.00 2.00 Usi lemn UE2 [m2] 6.00 25.00 25.00 5.00 Pereţi ext PE1 [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36 Total suprafeţe int [m2] 296.15 Usi termopan UI1 9.03 Usi lemn UI2 21.07 Pereti Interiori 266.05

 Casa Scarii NE NV SE SV F termopan CSFe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00 F lemn CSFe2 [m2] 3.44 0.00 0.00 3.44 Usi termopan CSUe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00 Usi lemn CSUe2 [m2] 7.96 0.00 0.00 3.01 Pereţi exteriori PE CS [m2] 26.68 50.16 50.16 22.68 Orizontal Plafon spre terasa CS [m2] 30.80 Pardoseala peste sol CS [m2] 63.54

Tabel 2. Suprafețe defalcate pe categorii 

   

10

INTERIOR CASA SCARIIPERETE BCA

TENCUIALA TENCUIALA

INTERIOR EXTERIORPERETE BCA

TENCUIALA TENCUIALA

CAP 3. CARACTERISTICI TERMICE 

CALCULUL REZISTENȚELOR TERMICE UNIDIRIECȚIONALE    

∑ ++=j ej

j

i aR

αλδ

α11

     [ ]WKm /2

 

  αi  ‐ coef. de transfer termic superficial prin convecție la interior; [W/m2K] αe  ‐ coef. de transfer termic superficial prin convecție la exterior; [W/m2K] δj  ‐ grosimea stratului j al elementelor de construcție opace; [m]   λj    ‐ conductivitate termică de calcul al stratului  j al elementelor de construcție opace 

cf. C107/3‐97 Anexa A. [W/mK] λ’  ‐ conductivitate termică corectată de calcul [W/mK]a  ‐  coeficient de majorare  a  conductivității  termice  a materialelor de  construcție  în 

funcție  de  starea  şi  vechimea  lor  cf. Metodologie MC  001/1  Tabel  5.3.2(  pentru clădiri cu vechime mai mare de 20 ani) 

 Pereți exteriori  

 

Tabelul 3. Rezistență termică perete exterior αi =  8 αe =  24 

RPE =  1.39 

 Pereți interiori adiacenți CS    

 

Tabelul 4. Rezistență termică perete interior αi =  8 αe =  12 RPI =  1.08 

    

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K] [m2*K/W]        1  Tencuiala interioara  0.02  0.87 0.022  Zidarie BCA  0.35  0.30 1.173  Tencuiala exterioara  0.03  0.87 0.03   Σ δj/λj       1.22

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K] [m2*K/W]        1  Tencuiala interioara  0.02  0.87 0.022  Zidarie BCA  0.25  0.30 0.833  Tencuiala exterioara  0.02  0.87 0.02   Σ δj/λj       0.87

11

TERASA

INTERIORTENCUIALA

BETON ARMAT

SAPA

MOZAIC

BETON PANTA

TERMOIZOLATIE RIGIDA

  

 Terasa 

  

Tabelul 5. Rezistență termică terasa αi =  8 

αe =  24 RT =  3.04 

  Pardoseală peste sol    

 

  Tabelul 6. Rezistență termică pardoseală rece peste sol  

16

δ δ δ6.49 

RS= 6.49 

 z      ‐ înălțimea de la fața superioară a pardoselii la CTS h      ‐ înălțimea de la fața superioară a plăcii de beton armat la CTS λP1    ‐ conductivitatea termică pământului până la adâncimea de 3,0 m de la CTS,  δ = 3 m λP2    ‐ conductivitatea termică a pământului sub adâncimea de 3,0 m de la CTS,  δ = 4 m    

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Tencuiala interioara  0.02  0.87  0.022  Beton  0.13  1.74  0.073  Beton de panta  0.06  1.39  0.044  Termoizolatie rigida  0.08  0.03  2.675  Sapa de protectie  0.06  0.93  0.066  Mozaic  0.02  1.39  0.01   Σ δj/λj          2.87

Nr. crt. 

Material  δ  λ  

δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Mozaic  0.02  1.39  0.012  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Strat termoizolant  0.10  0.03  3.334  Beton armat  0.15  1.74  0.095  Strat hidroizolant  0.003  0.17 0.02   Rf = Σ δj/λ'j          3.50

12

SPATIU INCALZIT

GARAJTENCUIALA

BETON ARMAT

SAPA

PARCHET

SPATIU INCALZIT

EXTERIORTENCUIALA

BETON ARMAT

SAPA

PARCHET

Pardoseala peste garaj  

 

Tabelul 7. Rezistență termică pardoseala peste garaj  

αi =  6 αe =  12 

RGA =  0.49  

Pardoseală peste parter retras  

 

Tabelul 8. Rezistență termică pardoseala peste parter retras  

αi =  6 αe =  24 

RPR =  0.45  

Tâmplărie interioară şi exterioară  

Nr. crt. 

Material  R[m2*K/W] 

       1    Ferestre duble clasice si uși clasice exterioare  0.432    Ferestre și uși termoizolante exterioare 0.503    Uși clasice interioare  0.19

Tabelul 9. Rezistență termică tâmplărie exterioară şi interioară 

   

Nr. crt. 

Material  Δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Parchet  0.02  0.23  0.092  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Beton armat  0.13  1.74  0.074  Tencuiala  0.03  0.87  0.03   Σ δj/λj          0.24

Nr. crt. 

Material  Δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Parchet  0.02  0.23  0.092  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Beton armat  0.13  1.74  0.074  Tencuiala  0.03  0.87  0.03   Σ δj/λj          0.24

13

CALCULUL REZISTENȚELOR TERMICE CORECTATE    

]/[*' 2 WKmRrR =  1

1 ∑ ∑  

 

R’ – Rezistență termică corectată; [m2*K/W] 

r – Coeficient global de punte termică;   R – Rezistență termică unidirecțională; [m2

*K/W] ψ – Coeficient liniar de punte termică [W/m k]     χ – Coeficient local de punte termică   A – Aria elementelor anvelopei l – Lungimea punților termice liniare de același fel Rezistențele termice calculate vor fi corectate  ținand cont de  influența punților termice asupra valorilor acestora.   Prezentăm  mai  jos  detaliile  aferente  coeficienților  specifici  liniari  de  transfer  termic pentru pereți exteriori, pentru plăci și în zona tâmplăriei:  COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PEREȚI EXTERIORI 35 CM Nr. crt. 

Detaliu Tip coef. 

Tabel C107 

ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc ψ * L *buc   

0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 1  intersectie pereti cu stalpisor  1  1  0.05  14.25  0.7125  0  2  1.425 2  intersectie pereti cu stalpisor  2  1  0.05     11.1  0.555  0  1  0.555 3  intersectie pereti cu stalpisor  3  1  0.05     11.55  0.5775  0  5  2.8875 4  intersectie pereti cu stalpisor  4  1  0.05     8.4  0.42  0  2  0.84 5  colt pereti bca  5  5  0.06     2.7  0.162  0  2  0.324 6  colt pereti cu stalpisor  6  3  0.15     11.55  1.7325  0  4  6.93 7  intersectie pereti fara stalpisor  7  1  0.02     2.7  0.054  0  1  0.054 8  grinda BA pereti bca 35 cm  8  25  0.12  0.4  75  9  30  2  78 9  grinda BA pereti bca 35 cm  8  25  0.12  0.4  65.46  7.8552  26.184  1  34.0392 10  tamplarie dubla  15  51  0.04     253.2  10.128  0  1  10.128 11  solbanc tamplarie dubla  16  53  0.06     99.4  5.964  0  1  5.964 12  buiandrug tamplarie dubla fereastra  17  55  0.14  0.46  99.4  13.916  45.724  1  59.64 13  buiandrug tamplarie dubla usa exterioara  18  56  0.28  0.48  3.4  0.952  1.632  1  2.584                               213.3707 

r = 0.71 Tabel 10 

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PEREȚI ADIACENȚI CASA SCĂRII 25 CM 

Nr. crt. 

Detaliu  Tip coef.  Tabel C107  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc ψ * L *buc   

0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 

1  grinda BA pereti bca 25 cm  8  25  0.12  0.27  23.38  2.8056  6.3126  2  18.2364 

2  grinda BA pereti bca 25 cm  8  25  0.12  0.27  6  0.72  1.62  1  2.34 

3  intersectie pereti fara stalpisor  9  1  ‐0.02     14.25  ‐0.285  0  8  ‐2.28 

4  intersectie pereti fara stalpisor  10  1  ‐0.02     11.55  ‐0.231  0  3  ‐0.693 

5  tamplarie interioara  19  51  0.04     60.2  2.408  0  1  2.408 

6  buiandrug  20  56  0.28  0.48  14  3.92  6.72  1  10.64 

                              40.6514 

r = 0.86 Tabel 11 

 

14

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PLACĂ SOL  

· ∆

∆∑ ·

    [W/m2*K] 

Δθp = θi – θp 

Δθ = θi – θe  

.         [m2

*K/W] 

.  

 Nr. crt. 

Detaliu Tip coef. 

Tabel C107 

ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc  ψ * L *buc 

0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 

1 placa pe sol cu termoizolatie orizontala 

11    3‐1  0.68  0  48.3  32.844  0  1  32.844 

2  perete interior pe placa peste subsol  12  18‐2  0.011     18.2  0.2002  0  2  0.4004 

                              43.2444 

r = 0.33 

Tabel 12  

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PLANȘEU TERASĂ Nr. crt. 

Detaliu Tip coef. 

Tabel C107 

ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc  ψ * L *buc 

0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 

1  atic terasa  13  31  0.25  0.32  45.45  11.3625  14.544  1  25.9065 

2 atic terasa in dreptul tamplariei exterioare 

14  32  0.38  0.3  17.3  6.574  5.19  1  11.764 

                              47.6705 

r = 0.66 

Tabel 13  

COEFICIENȚI  SPECIFICI  LINIARI  DE  TRANSFER  TERMIC  PENTRU  PARDOSEALĂ  PESTE GARAJ 

Nr. crt. 

Detaliu Tip coef. 

Tabel C107 

ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc  ψ * L *buc 

0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 

1  soclu subsol  11  43  0.04  0.18  92.3  3.692  16.614  1  20.306 

2  pereti interiori  12  46  0.12     19.66  2.3592  0  1  2.3592 

                              32.6652 

r = 0.87 

Tabel 14 

 COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PARTER RETRAS Nr. crt. 

Detaliu Tip coef. 

Tabel C107 

ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc ψ * L *buc   

0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 1  soclu subsol  11  43  0  0.26  22.93  0  5.9618  2  11.9236                               21.9236 

r = 0.75 Tabel 15 

 

15

Valorile rezistențelor termice corectate R' sunt conform Tabel 16  

  R r R’  R’nec

pereți exteriori  RPE  1.39 PE 0.71 R’PE 0.99  R'nec 1.40

pereți interiori  RPI    1.08  PI    0.86  R’PI    0.93  R'nec  1.10 

ferestre termoizolante  RFE1    0.50  FE1    1.00  R’FE1    0.50  R'nec  0.50 

ferestre lemn  RFE2    0.43  FE2    1.00  R’FE2    0.43  R'nec  0.40 

uși termoiz. exterioare  RUE1    0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50  R'nec 0.50

uși lemn exterioare  RUE2    0.43  UE2    1.00  R’UE2    0.43  R'nec  0.40 

uși interioare termoiz.  RUI1    0.50  UI1    1.00  R’UI1    0.39  R'nec  0.50 

uși interioare lemn  RUI2    0.19  UI2    1.00  R’UI2    0.19  R'nec  0.40 

pardoseală peste PR  RPR    0.45 PR 0.75 R’PR 2.26  R'nec 4.50

pardoseală peste garaj  RGA  0.49 GA 0.87 R’GA 0.45  R'nec 1.65

terasă  RT    3.04  T    0.66  R’T    1.98  R'nec  3.00 

placă sol  RS    6.49  S    0.33  R’S    2.14  R'nec  4.50 

Tabelul 16. Valori ale rezistenței termice R, rezistenței termice corectate R’ si rezistenței necesare R’nec 

CAP 4. DETERMINAREA PARAMETRILOR CLIMATICI ȘI A COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC  

TEMPERATURA CONVENȚIONALĂ EXTERIOARĂ DE CALCUL  Pentru  iarnă,  temperatura  convențională  de  calcul  a  aerului  exterior  se  consideră  în funcție  de  zona  climatică  în  care  se  află  localitatea  Bucureşti  (zona  II),  conform  STAS 1907/1, : te = ‐ 15  C Valorile temperaturilor medii exterioare sunt prezentate în tabelul17. 

Luna  Temperatura medie [°C] 

Ianuarie ‐2.4

Februarie ‐0.1

Martie  4.8 

Aprilie  11.3 

Mai  16.7 

Iunie 20.2

Iulie 22

August  21.2 

Septembrie  16.9 

Octombrie  10.8 

Noiembrie 5.2

Decembrie 0.2

Tabelul 17. Valori medii ale temperaturii exterioare     

16

TEMPERATURI DE CALCUL ALE SPAȚIILOR INTERIOARE    

TEMPERATURILE INTERIOARE ALE ÎNCĂPERILOR ÎNCĂLZITE  Temperaturile  interioare  convenționale  de  calcul  ale  încăperilor  încălzite,  se  consideră conform reglementărilor tehnice în vigoare (document recomandat SR 1907‐2/97).  Dacă într‐o clădire  încăperile au temperaturi de calcul diferite, dar există o temperatură predominantă,  în calcule se consideră această  temperatură; de exemplu,  la clădirile de locuit se consideră θi = +20oC.  Dacă nu există o  temperatură predominantă,  temperatura  interioară  convențională de calcul se poate considera temperatura medie ponderată a tuturor încăperilor încălzite:  

∑∑ ⋅

=j

jiji A

Aθθ         [oC] 

în care: Aj    aria încăperii j având temperatura interioară θij .  Pentru un apartament de referință, temperatura interioară de calcul este:  

20 12,00 15,00 7,50 22 4,00 18 6,20 3,70 10,1754,40

 

 19, 56  

 

TEMPERATURILE INTERIOARE ALE SPAȚIILOR NEÎNCĂLZITE    Temperaturile  interioare ale spațiilor  şi  încăperilor neîncălzite se determină exclusiv pe bază de bilanț termic,  în funcție de temperaturile de calcul ale  încăperilor adiacente, de ariile  elementelor  de  construcție  care  delimitează  spațiul  neîncălzit,  precum  şi  de rezistențele termice ale acestor elemente. În calcule se va ține seama în mod obligatoriu şi de numărul de schimburi de aer în spațiului neîncălzit.    Bilanțurile  termice  vor  descrie  procese  de  transfer  termic  staționar  chiar  dacă  spațiile încălzite  şi  spațiile  tampon  sunt  delimitate  de  către  elemente  de  construcție  cu masivitate importantă. Acest lucru poate fi acceptat, dat fiind că ne referim la regimul de încălzire  continuă  iar  variația  în  timp a puterilor  termice  implicate  în aceste ecuații de bilanț termic este de regulă lentă.  Bilanțul termic al casei scării :  

 

17

unde:          

 

 

   

 

 

 

 

 

  

    Bilanțul termic al garajului :  

 unde:          

 

 

   

 

 

 

 

 

  

18

  QSICS, QPECS, QFECS, QGACS QSOLCS – fluxul termic transferat între casa scării şi spațiul încălzit, perete exterior, fereastră exterioară, garaj,sol [W];  QSIGA, QCSGA,  , , QSOLGA – fluxul termic transferat între garaj şi spațiul încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [W];  QINFCS,  QINFGA  –  fluxurile  termice  transferate  prin  infiltrație  de  aer  exterior corespunzătoare casei scării și garajului , [W];  SSICS, SGACS, SPECS, SFECS, SSOLCS – suprafața de schimb de căldură  între casa scării  şi spațiul încălzit, garaj, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2];  SSIGA,  SCSGA,  SPEGA,  SFEGA  SSOLGA  –  suprafața  de  schimb  de  căldură  între  garaj  şi  spațiul încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2];  R’SICS, R’GACS, R’PECS, R’FECS, R’SOLCS –  rezistența  termică corectată a elementului  între casa scării şi spațiul încălzit, garaj, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2K/W];  R’SIGA,  R’CSGA,  R’PEGA,  R’FEGA,  R’SOLGA    –  rezistența  termică  corectată  a  elementului  între garaj şi spațiul încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol [m2K/W];  θSI, θCS, θGA, θSOL, θe ‐ temperatura spațiului încălzit, casă scară, garaj, sol, mediu exterior [°C];  

, naCS ‐ numărul orar de schimburi de aer ale garajului și casa scării conform MC 001/1 tabel 9.7.1 [h‐1]; Înlocuind expresiile susmenționate în ecuațiile de bilanț se obține un sistem de 2 ecuații algebrice liniare cu 2 necunoscute. Din rezolvarea sistemului rezultă valorile pentru: 

θCS = 8.56 [°C];θGA = 5.78 [°C];

 

COEFICIENT GLOBAL SI REZISTENȚA MEDIE  Datele calculate anterior, necesare stabilirii performanțelor energetice ale clădirii și anume: - Suprafețele A (conform Tabel 1 şi Tabel 2) - Rezistențele termice corectate R' (conform Tabel 16) - Rezistențele termice normate R'nec (conform C107/1, ANEXA 3 , care se compară cu valorile R’) - Temperaturi spații neîncălzite, sunt sintetizate în următorul tabel: 

19

Orientare  Element, anvelopa 

Aria A[m2J  Rezistenta unidirectionala in 

strat 

Rezistenta de 

corectare   

Rezistent corectata 

R*r 

Factor de cuplaj termic 

L = A/R' 

θi0 θe0 θi  θ e  τ A/R' * τ   Flux termic disipat 

(A/R'*τ* (ti0 ‐ te0)) 

Rezistenta necesara R'nec 

Verificare R'>R'nec 

         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]

1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16

NE  PE1  190.51  1.39  0.71 0.99 192.43 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 190.01 6650.38 1.40 NU

NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK

NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

NE  FE2  27.27  0.43  1.00 0.43 63.42 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 62.62 2191.80 0.5 NU

NE  UE2  6.00  0.43  1.00 0.43 13.95 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 13.77 482.11 0.5 NU

NV  PE1  192.19  1.39  0.71 0.99 194.13 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 191.69 6709.13 1.40 NU

NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK

NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

NV  FE2  26.29  0.43  1.00 0.43 61.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 60.37 2113.00 0.5 NU

NV  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU

SE  PE1  160.52  1.39  0.71 0.99 162.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 160.1 5603.56 1.40 NU

SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK

SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

SE  FE2  15.15  0.43  1.00 0.43 35.23 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 34.79 1217.55 0.5 NU

SE  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU

SV  PE1  188.36  1.39  0.71 0.99 190.26 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 187.87 6575.39 1.40 NU

SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK

SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

SV  FE2  29.68  0.43  1.00 0.43 69.02 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 68.15 2385.33 0.5 NU

SV  UE2  5.00  0.43  1.00 0.43 11.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.48 401.93 0.5 NU

   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 89.9 3146.56 1.10 NU

   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 5.68 198.64 0.5 OK

   UI2  21.07  0.19  1.00 0.19 110.89 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 34.85 1219.67 0.5 NU

ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU

ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU

ORIZONTAL  PdGa  107.08  0.49  0.87 0.43 249.02 20 ‐15 19.56 5.78  0.39 98.05 3431.63 1.65 NU

ORIZONTAL  PdPR  29.26  0.45  0.75 0.34 86.06 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 84.98 2974.23 4.50 NU

ORIZONTAL  PdCS  32.74  0.49  0.87 0.43 76.14 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 23.93 837.45 1.65 NU

    1806.23    2259.61 0.80   1718.81 60158.11

Tabelul 18.Performanțe energetice clădire reală  

. W 

  Aria anvelopă = 1806,23 m2

20

DETERMINAREA FLUXULUI TERMIC TOTAL ÎN CONDIȚII NOMINALE  

[W]

τ  [W]

, [W] unde: Q0  ‐ fluxului termic total în condiții nominaleQtr  ‐ fluxului termic prin transmisie în condiții nominaleQinf  ‐ fluxului termic prin infiltrație în condiții nominaleτ  ‐ factor de corecție a temperaturilor exterioare 

 

 θi0  ‐  temperatura  interioară  convențională  de  calcul  pe  perioada  rece  a  anului‚ 

conform MC 001/1 = 20 oC θe0  ‐ temperatura exterioara convențională de calcul pe perioada rece a anului ‚ care se 

consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a României = ‐15 oC θi  ‐ temperatura de calcul a spațiului interior, conform MC 001/2 = 19,56 oCθe  ‐ temperatura în mediul din exteriorul anvelopei.A  ‐ aria anvelopei R’  ‐ rezistența termică corectatăV  ‐ volumul spațiului încălzit al clădiriina  ‐ număr de schimburi de aer al clădirii [h‐1]  

V= 3269.79 m3  Numărul schimburilor de aer se determina având în vedere următoarele caracteristici:   

- clădire moderat adăpostită - clădire cu mai multe apartamente şi dublă expunere - clasa de permeabilitate medie     

  

  Pentru tâmplărie fără măsuri de etanşare      na= 2 h‐1   

  Pentru tâmplărie prevăzută cu măsuri de etanşare      na = 0.5 h‐1   

 

Valoarea  lui  na  se  stabileşte  ca  medie  ponderată  funcție  de  suprafața  ferestrelor termoizolante FE1 si a ferestrelor duble de lemn FE2.  S FE1 = 42,17  m2 

21

S FE2 = 98,39  m2  

· · , , , . .

,

  

Qtr  =  60158.11  [W]Qinf  = 0.34 * 1.55 * 3269.79* 35 =  60311.28  [W]Q0  =  120469.39  [W]

 

COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER TERMIC  

  V G   

∑ ·

, ·    [W/m3K] 

unde V  ‐ Volumul spațiului încălzit al clădirii,    V= 3269.79m3;na    ‐ numărul de schimburi de aer h‐1

 

. .

. . .   [W/m3K] 

 

COEFICIENT GLOBAL NORMAT  Determinarea coeficientului global de transfer termic normat GN, se face ținand cont de numărul de nivele  al  clădirii  și de  raportul  ariei  anvelopei  la  volumul  încălzit,  conform C107/1 ‐ANEXA 2  

AV

..

.     [m2/m3] 

 Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65 [W/m3K]  Comparând G cu GN se observă G > GN, deci clădirea pierde multă căldura şi este nevoie de reabilitare.  

REZISTENȚA MEDIE A ANVELOPEI  

∑

∑.           [m2K/W] 

   

22

COEFICIENTUL DE PIERDERI DE CĂLDURĂ AL CLĂDIRII H  Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono‐zonă,  încălzită  la o temperatură interioară uniformă, pentru o perioadă sau sub‐perioadă de calcul dată, se definește cu relația:  

H = HT + HV        [W/K]  în care:  Hv  ‐ coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, HT  ‐ coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise,    Coeficientul de pierderi termice prin ventilare, HV se calculează astfel:  

.      [W/K] 

 în care:  ρa=  1.2  Kg/m3  ‐ densitatea aerului (Mc001‐P II‐1, pag. 14); ca=  1.005  KJ/KgK  ‐ căldura specifică a aerului;na=  1.55  h‐1  ‐ numărul de schimburi de aerV =  3269.79  m3  ‐ volumul încălzit al clădirii 

1697.84       [W/K]  Coeficientul de pierderi termice prin transmisie, HT se calculează astfel:  

HT = L + HU       [W/K]  în care:  L  ‐ coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [W/K], HU  ‐  coeficientul  de  pierderi  de  căldură  prin  anvelopa  clădirii  spre  spații  neîncălzite, 

(conform SR EN ISO 13789) [W/K].  

∑       [W/K]  unde:    U’j  – transmitanța termică corectată a părții j din anvelopa clădirii [W/m2K] Aj  – aria pentru care se calculează U’j [m

2] 

23

.     [W/K]  

Coeficientul  de  pierderi  de  căldură  prin  anvelopa  clădirii  spre  spații  neîncălzite, HU  se calculează astfel:  

    [W/K] 

    [W/K] 

 unde:    Hiu  – coeficient de transfer de caldura de la spațiile încălzite la spațiile neîncălzite [W/K] 

, ,     [W/K]  

LT,iu    =  740.19  ‐ coeficient  de  cuplaj  termic  prin  anvelopă  spre  spațiile  neîncălzite [W/K], 

HV,iu    ‐ coeficient de transfer de caldură prin ventilație de la spațiile încălzite la spațiile neîncălzite [W/K]. 

 

, .. . . .

. .       [W/K] 

 .    [W/K] 

 Hue  – coeficient de transfer de caldură de la spațiile neîncălzite la mediul exterior [W/K] 

, ,     [W/K]  LT,ue  = 209.37 ‐ coeficient de cuplaj termic ale elementelor de construcție ale spațiului 

neîncălzit în contact cu mediul exterior [W/K], HV,ue  ‐  coeficient  de  transfer  de  caldură  prin  ventilație  de  la  spațiile  neîncălzite  la 

mediul exterior [W/K].  

, . .       [W/K] 

 .     [W/K] 

 

.       [W/K]  

.     [W/K]  

.     [W/K]  

24

   

25

CAP 5. DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE  Perioada  de  încălzire  cuprinde  toate  zilele  pentru  care  aporturile  de  căldură  nu compensează  pierderile  termice.  Calculul  perioadei  de  încălzire  se  face  conform MC001/2‐2006. Numărul de  zile  în  care  apartamentele  sunt  încălzite  se  calculează din septembrie până în mai.  

θe  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg iul  22 19.56 23.58 17.52 nuaug  21.1 19.56 23.04 17.52 nusep  16.9 19.56 18.67 17.52 10 240 2.66 2209.43 6124.31  1469.83 3164.9oct  10.8 19.56 12.15 17.52 31 744 8.76 22556.08 4655.32  3463.56 8718.28nov  5.2 19.56 5.90 17.52 30 720 14.36 35782.74 2439.80  1756.66 6841.88dec  0.2 19.56 0.82 17.52 31 744 19.36 49849.97 2146.65  1597.11 6851.83ian  ‐2.4 19.56 ‐1.69 17.52 31 744 21.96 56544.70 2442.97  1817.57 7072.29feb  ‐0.1 19.56 1.00 17.52 28 672 19.66 45723.50 3815.75  2564.18 7310.38mar  4.8 19.56 6.05 17.52 31 744 14.76 38005.45 4341.51  3230.08 8484.8apr  11.3 19.56 12.70 17.52 30 720 8.26 20582.55 4850.50  3492.36 8577.58mai  16.7 19.56 18.23 17.52 12 288 2.86 2850.66 5307.01  1528.42 3562.51iun  20.2 19.56 21.88 17.52 nu

234 5616 274105.08 36123.82 20919.77 60456.41  Tabelul 19.Durata sezonului de încălzire 

 Pentru  lunile  de  început  și  de  sfârşit  ale  sezonului  de  încălzire,  numărul  de  zile  de încălzire se determină din grafic sau analitic (NP 048).  luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai θir  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52 θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8    18.67  12.15  5.90  0.82  ‐1.69  1.00  6.05  12.70  18.23 zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8    30  31  30  31  31  28  31  30  31 durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 durata înc.  10.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  12.00 NGZ  10.54  166.60  348.43  517.67  595.61  462.47  355.41  144.53  10.54 

   

  QH = QL ‐ Qg [KWh]  

QL = ΦL * t = H * Δθ *     [KWh/an] 

 Qg  =  Φg* t        [KWh]  

∑       [W]  QL = 274105.08      [KWh/an]  Qg = 60456.41      [KWh/an] 

26

 

 Δθ = θi ‐ θe 

  θir  ‐ temperatură interioară redusăθer  ‐ temperatură exterioară de referințăΘe  ‐ temperatura medie exterioara lunară din STAS 4387‐97θi  ‐ temperatura interioară de calculΦs  ‐ flux termic al aporturilor de la soare               [W]Φi  ‐flux termic al aporturilor interioare               [W]QH ‐necesar de căldură al clădirii                            [KWh]        QL  ‐pierderea de căldură a clădirii                        [KWh/an]Qg  ‐aporturi totale de căldură                               [KWh]

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

27

CAP 6. CALCULUL APORTURILOR DE CĂLDURĂ    Aporturile totale de căldură ale unei clădiri sau încăperi/zone, Q

g, reprezintă suma 

degajărilor interioare de căldură şi aporturilor radiației solare:  

Qg = Qs + Qi = Φg * t    [kWh] unde:  Qs  ‐ aporturi externe de căldurăQi  ‐ aporturi interioare de căldurăΦg ‐ flux termic al aporturilor totale de căldură [W]t  ‐ durata perioadei de încălzire [h] 

DETERMINAREA APORTURILOR EXTERNE DE CĂLDURĂ  

Pentru calculul aporturilor de căldură datorate radiației solare, suprafețele care se iau în considerare  pentru  iarnă  sunt  vitrajele,  pereții  şi  planşeele  interioare  ale  serelor  şi verandelor, pereții situați în spatele unei placări transparente sau a izolației transparente.    Aporturile  solare  depind  de  radiația  solară  totală  corespunzătoare  localității,  de orientarea  suprafețelor  receptoare,  de  umbrirea  permanentă  şi  caracteristicile  de transmisie şi absorbție solară ale suprafețelor receptoare.    Pentru o perioadă de calcul dată t, aporturile solare prin suprafețe vitrate se calculează cu relația următoare :  

∑ ∑ ∑ ∑ .   [kWh]  unde:    Isj 

‐ este  radiația solară  totală pe perioada de calcul pe o suprafață de 1 m² având orientarea j, în [W/m²];   

b  ‐ coeficient de reducere ce ține seama că spațiul neîncălzit este  la o temperatură diferită de cea exterioară, conform MC 001 

Asnj  ‐ aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j în [m

2];   

Asnj u 

‐  aria  receptoare  echivalentă  a  suprafeței  n  având  orientarea  j  pentru  spațiile 

neîncălzite adiacente spațiului încălzit în [m2];   

 Prima sumă se efectuează pentru toate orientările j, iar a doua pentru toate suprafețele n care captează radiația solară.    

28

Aria  receptoare  echivalentă  As  a  unui  element  de  anvelopă  vitrat  (de  exemplu  o fereastră) este:   

 unde :    A  ‐ aria totală a elementului vitrat n (de exemplu, aria ferestrei) în [m

2];   

FS 

‐ factorul de umbrire al suprafeței n; 

FF 

‐ factorul de reducere pentru ramele vitrajelor, egal cu raportul dintre aria suprafeței transparente şi aria totală a elementului vitrat (conform Mc 001/1);   

g  ‐ transmitanța totală la energia solară a suprafeței n.  Pentru definirea factorului de umbrire şi a transmitanței  la energia solară a vitrajului, se iau  în  considerare  numai  elementele  de  umbrire  şi  de  protecție  solară  permanente, conform indicațiilor din Mc 001/1 ‐ anexa A12.   Intensitățile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite în conformitate cu Mc 001/1, anexa A9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Bucureşti. Valorile astfel calculate sunt centralizate în tabelul 20:  

LUNA        I        II        III        IV      V        VI        VII      VIII      IX        X      XI      XII   

  IT S      76.70  106.90  103.50  94.80  91.60  96.80  94.90  138.10  136.80  125.70  73.30  68.90 

  IT S‐V      59.30  87.30  91.40  91.60  86.00  92.80  89.90  123.80  119.10  104.10  57.40  53.00 

  IT V      30.90  53.90  65.90  76.00  74.90  79.60  72.20  78.00  84.60  66.00  33.00  27.30 

  IT N‐V      14.90  28.00  38.90  52.80  70.40  78.20  71.10  75.80  60.10  36.30  16.50  12.30 

  IT N      13.60  20.70  30.00  39.60  65.90  76.90  70.10  73.70  51.20  25.20  15.30  11.70 

  IT N‐E      14.90  28.00  38.90  52.80  70.40  78.20  71.10  75.80  60.10  36.30  16.50  12.30 

  IT E      30.90  53.90  65.90  76.00  74.90  79.60  72.20  78.00  84.60  66.00  33.00  27.30 

  IT S‐E      59.30  87.30  91.40  91.60  86.00  92.80  89.90  123.80  119.10  104.10  57.40  53.00 

  IT Oriz.      49.60  85.00  124.80  167.20  205.60  233.50  200.80  233.20  175.50  114.20  54.20  41.30 

  Id – Vert.    13.60  20.70  30.00  39.60  46.90  50.30  48.20  45.00  35.60  25.20  15.30  11.70 

  Id – Oriz.    27.10  41.40  60.00  79.20  93.90  100.70  96.30  90.10  71.10  50.40  30.60  23.50 Tabelul 20.Intensitatea radiației solare totale pentru orașul București 

29

orientare elem. vitrat  IAN  FEB  MART  APR  MAI  IUN  IULI  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC  A 

factor    Factor  transmit umbrire  tamplarie    g 

NE  FE1  52.25  98.20  136.42  185.17  246.89  274.25  249.35  265.83  242.33  127.30  57.87  43.14  11.69  0.50  0.80  0.75 NE  UEI  8.94  16.80  23.34  31.68  42.24  46.92  42.66  45.48  41.46  21.78  9.90  7.38  2.00  0.50  0.80  0.75 NE  FE2  121.90  229.07  318.24  431.96  575.94  639.75  581.67  620.12  565.31  296.97  134.99  100.63  27.27  0.50  0.80  0.75 NE  UE2  26.82  50.40  70.02  95.04  126.72  140.76  127.98  136.44  124.38  65.34  29.70  22.14  6.00  0.50  0.80  0.75 NV  FE1  50.38  94.67  131.52  178.52  238.02  264.39  240.39  256.28  203.20  122.73  55.79  41.59  11.27  0.50  0.80  0.75 NV  UEI  49.17  92.40  128.37  174.24  232.32  258.06  234.63  250.14  198.33  119.79  54.45  40.59  11.00  0.50  0.80  0.75 NV  FE2  117.52  220.84  306.80  416.43  555.24  616.76  560.77  597.83  474.01  286.30  130.14  97.01  26.29  0.50  0.80  0.75 NV  UE2  111.75  210.00  291.75  396.00  528.00  586.50  533.25  568.50  450.75  272.25  123.75  92.25  25.00  0.50  0.80  0.75 SE  FE1  115.46  169.97  177.96  178.35  167.44  180.68  175.04  241.04  231.89  202.68  111.76  103.19  6.49  0.50  0.80  0.75 SE  UEI  195.69  288.09  301.62  302.28  283.80  306.24  296.67  408.54  393.03  343.53  189.42  174.90  11.00  0.50  0.80  0.75 SE  FE2  269.52  396.78  415.41  416.32  390.87  421.78  408.60  562.67  541.31  473.13  260.88  240.89  15.15  0.50  0.80  0.75 SE  UE2  444.75  654.75  685.50  687.00  645.00  696.00  674.25  928.50  893.25  780.75  430.50  397.50  25.00  0.50  0.80  0.75 SV  FE1  226.29  333.14  348.78  349.55  328.18  354.12  343.06  472.42  454.49  397.25  219.04  202.25  12.72  0.50  0.80  0.75 SV  UEI  35.58  52.38  54.84  54.96  51.60  55.68  53.94  74.28  71.46  62.46  34.44  31.80  2.00  0.50  0.80  0.75 SV  FE2  528.01  777.32  813.83  815.61  765.74  826.29  800.47  1102.32  1060.47  926.91  511.09  471.91  29.68  0.50  0.80  0.75 SV  UE2  88.95  130.95  137.10  137.40  129.00  139.20  134.85  185.70  178.65  156.15  86.10  79.50  5.00  0.50  0.80  0.75 ΦSFE=  2442.97  3815.75  4341.51  4850.50  5307.01  5807.39  5457.56  6716.09  6124.31  4655.32  2439.80  2146.65 

Tabelul 21.Aporturile externe de căldură  

.   [kWh] 

 

 

30

DETERMINAREA APORTURILE INTERIOARE DE CĂLDURĂ  Aporturile  interioare  de  căldură,  Q

i,  cuprind  toată  cantitatea  de  căldură  generată  în 

spațiul încălzit de sursele interioare, altele decât instalația de încălzire, ca de exemplu :    ‐ degajări metabolice care provin de la ocupanți;   ‐ degajări de căldură de la aparate şi instalația de iluminat.    Pentru  calculul  degajărilor  de  căldură  la  clădirile  rezidențiale  se  utilizează  fluxurile termice medii lunare sau pe sezonul de încălzire, în funcție de perioada de calcul stabilită.  Se determină indicele de ocupare a locuințelor iloc = 0,092 conform NP 048 ANEXA IV. Se determină numărul mediu normalizat de unități de utilizare pe clădire Nu  

. ,   Pentru clădirea analizată vom avea următoarele valori ale aporturilor energetice  interne conform NP 048 ANEXA V:  Ocupanți  =  65  *  43.00 =  2795.00 Apă caldă  =  20  +  15 * 43.00 = 665.00 Preparare hrană  =  100  *  12 =  1200.00 Aparate casnice  =  270  +  40 *  43.00 =  1990.00 Iluminat  =  45  *  2 + 30 * 10 = 390.00 Total    7040.00  Aportul energetic mediu specific pentru clădiri de locuit:  φi =7040.00/1340.85= 5.25 W/m2

 Φi =  φi *  A utila  =  5.25 * 1340.85 = 7040.00 W 

 Deci vom avea:  Φg – flux termic al aporturilor totale de căldură  

∑     [W]  Qg ‐ aport global căldura  

Qg=  Φg* t = 60456.41      [KWh]   

 

31

Necesarul de căldură al clădirii este:    

QH = QL‐ Qg QL‐ pierdere de căldură Qg ‐ aport global căldură Considerând aporturile neglijabile, vom avea: QH = QL

QL = Φl * t = H * Δθ *             [KWh/an] 

Δθ = θi ‐ θe 

 QH = QL = 274105.08 [KWh] 

CAP 7. PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE  1 ‐ Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie   2 ‐ Pierderi de căldură prin sistemul de distribuție    Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie  :  

    [KWh] 

                         23835.22            [KWh] ηr = 0,92 pentru instalații fără robineți dublu reglaj Conform NP 048,Mc 001/2  Pierderi de căldură prin sistemul de distribuție  :  

∑         [kWh/an] 

 

      [W/mK] 

 U    coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție λD    conductivitate termică a conductei(izolație) λD=0,04 [W/mK] Di    diametru interior conductă Da    diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz αa    coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K θm    temperatura medie a agentului termic θa    temperatura mediului ambiant prin care trece conducta   t    durata sezonului de încălzire   L    lungimea conductelor din subsol( tur+retur)   

m = = =80 [°C] 

 

32

 Valorile calculate pentru pierderi de căldură prin sistemul de distribuție sunt centralizate în tabelul 22.  

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 8.56  5616 6066.16      42   0.36       6066.16

Tabelul 22.Pierderile de căldura în sistemul de distribuție  

.       [KWh/an]  Se calculează randamentul de distribuție ηd:  

 

 

.  

CAP 8. RECUPERARE DE CĂLDURĂ  

1‐ de la instalația interioară de încălzire 2‐ de la instalația de apă caldă   

 Recuperarea de căldură de la instalația de încălzire  

∑         [kWh/an] 

        [W/mK] 

 U    coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție λD    conductivitate termică a conductei λD=0,04 [W/mK] Di    diametru interior conductă Da    diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz αa    coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K θm    temperatura medie a agentului termic θa    temperatura mediului ambiant prin care trece conducta(spațiu încălzit)     t    durata sezonului de încălzire   L    lungimea conductelor parter+etaje( tur+retur)    

m = = =80      [°C] 

   

 

33

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qrhh 1/2"  0.015  0.018  560 0.04 0.15 80 19.56  5616  28512.211"  0.025  0.029  96 0.04 0.24 80 19.56  5616  7820.49      656   0.39       36332.70

Tabelul 23.Recuperare de caldură în instalația de încălzire 

   36332.70 [kWh/an] 

 Recuperarea de căldură de la instalația de apă caldă  

∑         [kWh/an] 

        [W/mK] 

 U    coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție λD    conductivitate termică a conductei λD=0,04 [W/mK] Di    diametru interior conductă Da    diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz αa    coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K θm    temperatura medie a agentului termic θa    temperatura mediului ambiant prin care trece conducta(spațiu încălzit)     t    durata sezonului de încălzire   L    lungimea coloanelor pentru apă caldă parter+etaje    

m =   = = 80      [°C] 

 Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qrhw 

1/2"  0.015  0.018  115 0.04 0.15 50 19.56  8760  4599.791"  0.025  0.029  72 0.04 0.24 50 19.56  8760  4607.79      187   0.39       9207.58 

Tabelul 24.Recuperare de caldură în instalația de apă caldă 

 . [kWh/an] 

 CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  

.    [KWh/an]  Qfh  ‐ consumul de energie pentru încălzire [KWh/an]

Qh  ‐ necesarul de energie pentru încălzirea clădirii 

Qem  ‐ pierderi de căldură prin sistemul de transmisie

Qd  ‐ pierderi de căldură prin sistemul de distribuție

 

34

Qrhh  ‐ căldură recuperată de la subsistemul de încălzire (coloane + racorduri)Qrhw  ‐ căldură recuperată de la subsistemul de preparare apă caldă pe perioada de 

încălzire  Consumul anual specific va fi:    

.       [KWh/m2an] 

 Au    = aria încălzită = 1340.85 m

2  Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual de energie pentru  încălzire constatăm că blocul de  locuințe analizat are pentru tipul de utilități : încălzire clasa „D".    

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G24

5

 

35

CAP 9. INSTALAȚII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM  Energia  consumată  de  instalațiile  de  alimentare  cu  apă  caldă  de  consum  (furnizare, distribuție, stocare si generare)  reprezintă consumul  total de energie pentru  furnizarea necesarului de apă (energia utilă netă) și acoperirea pierderilor din sistem. Energia  necesară  acoperirii  pierderilor  cuprinde,  pe  de  o  parte,  pierderile  de  căldură aferente sistemelor, cat si energiile auxiliare  (electrice) necesare alimentării agregatelor de pompare.  Pe  perioada  sezonului  de  încălzire  sau  în  lunile  în  care  necesarul  de  căldură  pentru încălzirea spațiului este semnificativ ca valoare, o parte din pierderile de căldură aferente instalației de alimentare cu apă caldă de consum și o parte din energia auxiliară pentru fiecare din sistemele componente devin energii recuperabile, Qrhw.  

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU PREPARARE APĂ CALDĂ DE CONSUM 

 Consumul  de  energie  pentru  prepararea  apei  calde  de  consum,  pentru  o  perioadă  de timp (an, lună, săptămână) se calculează cu relația:  

, , [KWh]  în care:  Qac  ‐ necesarul de căldură pentru prepararea apei calde [KWh]; Qac,c  ‐ pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde 

la o temperatură diferită de temperatura nominală de calcul [KWh]; Qac,d  ‐ pierderea de căldură pe conductele de distribuție [KWh];   Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum Necesarul  de  căldură  pentru  prepararea  apei  calde  de  consum  corespunde  energiei necesare încălzirii apei calde cerută de consumator, la temperatura dorită.  Necesarul  de  apă  caldă  de  consum  se  determină  în  funcție  de  numărul  și  de  tipul consumatorilor,  indiferent  dacă  în  clădire/apartament  există  sau  nu  un  sistem  de contorizare al volumului de apă caldă de consum.  Formula  generală de  calcul  al  necesarului  de  căldură  pentru  prepararea  apei  calde  de consum, Qac , este dată de relația: 

∑     [KWh]  în care: 

 

36

 ρ  ‐ densitatea apei calde de consum[kg/m3] (tabel II.3.3 din Mc001/2) c  ‐ căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel II.3.3 Mc001/2)Vac  ‐ volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3]θac  ‐ temperatura de preparare a apei calde, [θac=60 

oC]θar  ‐ temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum 

[θar=10 oC] 

 Relația  de  calcul  poate  fi  aplicată  diferitelor  perioade  de  timp  reprezentative  pentru consum. De exemplu, acolo unde volumul de apă Vac  reprezintă volumul anual de apă, atunci necesarul de căldură pentru prepararea apei calde are valoarea anuală.  Volumul de apă caldă de consum se determină cu următoarea relație de calcul: 

3.23      [m3] 

 a  ‐  necesarul  specific  de  apă  caldă  de  consum,  la  60  oC,  pentru  unitatea  de 

utilizare/folosință, pe perioada considerată; a=75l/ Nu  ‐ numărul unităților de utilizare / folosință a apei calde de consum (persoană) 

. KWh  

 Pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde la temperatură diferită de temperatura nominală de calcul  

Qac,c    se determină cu relația:    

  Qac,c = ∑=

n

i 1

ρ * c * Vac,c * ( , )  KWh  

 în care: 

ρ  densitatea apei calde de consum                  [kg/m3]   c    căldura specifică a apei calde de consum                  [J/kg K]   Vac,c    volumul  corespunzător  pierderilor  şi  risipei  de  apă  caldă  de  consum  pe 

perioada considerată                        [m3] ,   temperatura de furnizare/utilizare    a apei calde la punctul de consum[oC]     temperatura  apei  reci  care  intră  în  sistemul  de  preparare  a  apei  calde  de 

consum                                                                                                  [oC] 

i =1, n reprezintă indicele de calcul pentru categoriile de consumatori. ,   = 50[

oC]       = 10 [oC] 

 

37

 Pentru evaluarea termenului Vac,c    se ține seama de următoarele aspecte: 

starea tehnică a echipamentelor de consum  prezența rețelei de recirculare a apei calde de consum 

 Pierderile de apă caldă de consum se pot estima şi cu ajutorul unor coeficienți de calcul, astfel  încât volumul real de apă caldă necesară consumului este determinat de valoarea teoretică a volumului de apă caldă amendată de coeficienți supraunitari, care majorează valoarea  teoretică,  în  funcție de  timpul de aşteptare pentru  furnizarea,  la punctele de consum  (datorită  lipsei sistemelor de recirculare a apei calde  şi datorită stării  tehnice a armăturilor) 

 

21ac,ac VV ffV cac ××=+         [m3];        (3.7) 

Se pot adopta următoarelor valori pentru coeficienții f: - f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat , fără recirculare - f2 = 1, 10 pentru instalații echipate cu baterii clasice  în care: f1 depinde de tipul instalației la care este racordat punctul de consum f2 depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă                                            Qac,c = 23561.84 [KWh]   Pierderile de căldură prin sistemul de distribuție apă caldă de consum:    

, ,  

unde:    U    ‐ valoarea coeficientului de transfer de căldură în W/mKθm  ‐ temperatura medie a agentului termic în oCθa  ‐ temperatura aerului exterior(ambianță) în oCL  ‐ lungimea conductei din subsoli  ‐ indicele corespunzător conductelor cu aceleaşi condiții la limită th  ‐ numărul de ore în pasul de timp (h/pasul de timp) Valoarea  coeficientului U  de  transfer  de  căldură  pentru  conductele  izolate,  care  ia  în considerare  atât  transferul  de  căldură  prin  radiație  cat  și  prin  convecție  este  dat  de relația:  

      [W/mK] 

 

38

 în care:  Di     Da 

‐ diametrul conductei fără izolație [m]‐ diametrul exterior al conductei izolate [m] 

αa    ‐ coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei = 3 [W/m2K]λD    ‐ coeficientul de conducție a izolației = 0,04 [W/mK] 

Di  Di  Da  L λD U θm θa  t  Qacd

1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 8.56  8760 4356.055      40 0.3   4356.06

Tabelul 25.Pierderile de căldura în sistemul de preparare apa caldă 

 , .     [KWh] 

 Qacc = 96256.55      [KWh/an] 

 

.     [KWh/m2an] 

 Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual de energie aferentă consumului apă caldă constatăm că blocul de  locuințe analizat are pentru tipul de utilități : APĂ CALDĂ clasa „D".      

 

CAP 10. CALCULUL CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT  Determinarea  consumului  anual  de  energie  electrică  utilizată  pentru  iluminat  și  a consumului  specific mediu anual de energie electrică pentru blocurile de  locuințe este efectuată conform Mc 001/2‐2006.  Pentru  blocurile  de  locuințe  consumul  anual  de  energie  electrică  pentru  iluminat  se împarte în funcție de tipul de consum:  

Wil = Windividual + Wcomun  

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

 

39

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

Consumul individual este determinat de tipul de locuință si este conform Anexei II.4.A1  

TIP LOCUINȚĂ  CONSUM ANUAL/APART. KW h/an 

NUMĂR APART.  CONSUM TOTAL ANUAL   KW h/an 

Apartament 2 camere  433 10 4330Apartament 4 camere  712 2 1424Consum individual, Windividual     5754

Tabelul 26.Consumul individual de energie electrică 

 Consumul comun este determinat simplificat, ca fiind 10 % din consumul individual:  

Wcomun = 575.40 [KW h/an]  Consumul anual de energie electrică utilizată pentru iluminat este:  

Wil = 6329.40 [KW h/an]    Consumul specific mediu anual de energie electrica pentru iluminat este:  

wiI = Wil/A [KW h/ m2an]  în care :    A este aria totală a pardoselii folosite din clădire(inclusiv garaj și casa scării):   

A = 1533.04 m2 Se obține :     

wil = 4.13 [KW h/ m2an]  Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual de energie electrică pentru  iluminat constatăm că blocul de  locuințe analizat are pentru tipul de utilități : ILUMINAT clasa „A".  

   

  

CAP 11. ENERGIA PRIMARĂ ŞI EMISIILE DE CO2  Calculul  consumului de energie primară se  face  separat pentru  fiecare  tip de utilizator (încălzire, răcire, apă caldă de consum,  iluminat, etc.) şi pentru fiecare tip de combustibil sau sursă energetică.   

 

40

ENERGIA PRIMARĂ  Pentru o perioadă determinată de  timp  (an,  lună,  săptămână), energia  consumată de o clădire prin utilizarea unei anumite energii de tip Qf,i , este dată de relaţia următoare:  

, , , , , , , , , , , ,     [KWh/an]  unde termenii reprezintă energia consumată pentru: încălzire, ventilare, răcire, preparare apă caldă de consum şi iluminat, calculată conform prezentului proiect. 

 

Formula devine:    

, , , , , , , , 361052.13  [KWh/an]  

Energia primară se calculează, pe acelaşi interval de timp, pornind de la valoarea energiei consumată, astfel: 

 

∑ , , ∑ , ∑ , ,     [KWh/an]  

în care:  

Qf,i  ‐ consumul de energie utilizând energia i, în Joule (J; kWh/an); Wh  ‐ consumul auxiliar de energie pentru încălzirea spațiilor (J; kWh/an); fp,i  ‐ factorul de conversie în energie primară, având valori tabelate pentru fiecare 

tip de energie utilizată (termică, electrică, etc.); Qex,i  ‐ energia produsă la nivelul clădirii şi exportată, (J; kWh/an); fpex,I  ‐ factorul de conversie  în energie primară, care poate avea valori  identice cu 

fp,i  În cazul nostru formula devine:   

 

, , 407917.33  [KWh/an]  

, 1,1; , 1,1; 2,8   Conform MC001/1 cap. 1.10 Tabel 1.12. Factori de conversie în energie primară  Consumul de energie primară poate fi mai mic sau mai mare decât consumul final de energie după cum sunt sau nu utilizate surse de energie regenerabilă.  

EMISIA DE CO2 

Emisia de CO2 se calculează similar cu energia primară utilizând un factor de transformare corespunzător: 

∑ , ∑ ∑ , ,     [Kg/an] 

 

41

unde fCO2, reprezintă factorul de emisie stabilit conform tabelelor din Mc 001.  Deci vom avea:  

, , , 85703.10    [Kg/an] 

, 0,24; , 0,24; , 0,09   

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

63.92    [KgCO2/m2an] 

CAP 12. DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII REALE  

   Consum       Consum specific 

      Clasa 

Încălziri  Qfh=  258466.18 kWh/an qinc=  192.76  kWh/m2an  D 

Apa calda  QAC=  92481.30 kWh/an qac=  71.79  kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13  kWh/m2an  A 

Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil=  268.68  kWh/m2an  C 

  

    

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

 

42

CAP 13. NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE    

PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII CERTIFICATE  Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III‐a.  po = p1• p2 • p3 • p4 • p5 • p6 • p7 • p8 • p9 • p10 • p11 • p12 = 1,35    unde:  p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comunăp2  1.01  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizarep3  1.02  Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşep4  1.05  Corpurile  statice nu  sunt dotate  cu armături de  reglaj  sau  cel puțin  jumătate dintre armăturile de  reglaj 

existente nu sunt funcționale p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmăp6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcționalep7  1.15  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termicep8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțialp9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)p10  1  Acoperiş etanş p11  1  Clădire fără coş p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 

 

NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ANALIZATE   S‐a determinat nota energetică a clădirii  în starea sa actuală cu relația din Metodologie partea a  III‐a,  în  care  valoarea qt se  referă  la  suma utilităților  termice  care  se aplică  la clădirea analizată  (încălzirea  spatiilor, prepararea apei  calde  și  iluminat) exprimate  sub forma consumurilor specifice de căldură [kWh/m2an].  

( ) ( )( )⎪⎩

⎪⎨⎧

≤⋅

>⋅+⋅⋅−=

anmkWhqpqpentru

anmkWhqpqpentruBpqBN

TMot

TMotot2

221

/,100

/,exp 

  în care: 

 B1, B2  ‐ coeficienți numerici determinați din tabelul II.4.2 în funcție de cazul de 

încadrare a clădirii din punct de vedere al utilităților existente conform tabelului II.4.1, 

po  ‐ coeficient de penalizare a notei acordate clădirii funcție de gradul de utilizare a energiei  în raport cu nivelul rațional, corespunzător normelor minime de  igienă şi întreținere a clădirii şi instalațiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5, 

qTM  ‐ consumul  specific  anual  normal  de  energie  maxim,  obținut  prin  însumarea valorilor maxime  din  scalele  energetice  proprii  utilităților  existente/aplicabile, conform fig. II.4.1. 

 

43

Utilități  Caz 

Încălzire

Apă caldă de 

consum

ClimatizareVentilare mecanică 

Iluminat 

1     2     3     4     

Tabelul 27    

  UtilitățiCaz 

B1  B2  qTm qTM 

1  0,001053 4,73677 125 820 2  0,000761 4,71556 145 1120 3  0,001016 4,73724 130 850 4  0,000742 4,71646 150 1150 

Tabelul 28   Nota energetică a clădirii reale:    N = exp(‐0.001053*268.68*1.35*4.73677) = 77.96  N = 77.96   

 

44

 CAP 14. CLĂDIREA DE REFERINȚĂ 

DEFINIREA CLĂDIRII DE REFERINȚĂ  Clădirea  de  referință  reprezintă  o  clădire  virtuală  având  următoarele  caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc 001/3: a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală; b) Aria elementelor de  construcție  transparente  (ferestre,  luminatoare, pereți exteriori vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale; c)  Rezistențele  termice  corectate  ale  elementelor  de  construcție  din  componența anvelopei  clădirii  sunt  caracterizate de valorile minime normate,  conform Metodologie Partea I, cap 11. d) Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referință; e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (g)= 0,26; f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale; g)  Numărul  de  schimburi  de  aer  din  spațiul  încălzit  este  de  minimum  0,5  h‐1, considerându‐se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare; h) Sursa de căldură pentru  încălzire  şi preparare a apei calde de consum este, centrală termică proprie funcționând cu combustibil gazos  (gaze naturale) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare; i)  Sistemul de  încălzire este de  tipul  încălzire  centrală  cu  corpuri  statice, dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare; j)  Instalația de  încălzire  interioară este dotată cu elemente de  reglaj  termic  şi hidraulic atât  la  baza  coloanelor  de  distribuție  (în  cazul  clădirilor  colective),  cât  şi  la  nivelul corpurilor  statice; de asemenea,  fiecare corp de  încălzire este dotat cu  repartitoare de costuri de încălzire; k)  În  cazul  sursei de  căldură  centralizată,  instalația  interioară este dotată  cu  contor de căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de  consum  la  nivelul  racordului  la  instalațiile  interioare,  în  aval  de  stația  termică compactă; l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente; m)  Randamentul  de  producere  a  căldurii  aferent  centralei  termice  este  caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare; n)  Conductele  de  distribuție  din  spațiile  neîncălzite  (ex.  subsolul  tehnic)  sunt  izolate termic  cu  material  caracterizat  de  conductivitate  termică  λiz  ≤ 0,05  W/mK,  având  o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; o)  Instalația  de  apă  caldă  de  consum  este  caracterizată  de  dotările  şi  parametrii  de funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de  consum este de 1958 * NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate,  iar Aînc reprezintă aria utilă a spațiului încălzit / condiționat (conf. Mc 001/3 Anexa 9); 

 

45

p)  În  cazul  în  care  se  impune  climatizarea  spațiilor ocupate,  randamentul  instalației de climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcționează conform procesului cu consum minim de energie; q) În cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz); r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 normativ, p0 = 1,00.  Pentru clădirea de referință se reia calculul de determinare a consumului anual specific, păstrând dimensiunile anvelopei calculate în prima parte şi înlocuind valorile R’ cu R’nec.  Orientare  Element, 

anvelopa Aria   A 

R' = R'nec Factor de cuplaj termic   L = A/R' 

θi0 θe0 θi  θe τ  Flux termic disipat A/R' * τ   

(A/R'*τ* (θi0 ‐ θe0)) 

       [m2J    [m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C] [°C]      

1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12 NE  PE1  190.51  1.40 136.08 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  134.37  4702.92NE  FE1  11.69  0.50 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  23.09  808.01NE  UEI  2.00  0.50 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  3.95  138.24NE  FE2  27.27  0.50 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  53.85  1884.90NE  UE2  6.00  0.50 12 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  11.85  414.72NV  PE1  192.19  1.40 137.28 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  135.55  4744.40NV  FE1  11.27  0.50 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  22.26  778.98NV  UEI  11.00  0.50 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  21.72  760.32NV  FE2  26.29  0.50 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  51.92  1817.16NV  UE2  25.00  0.50 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  49.37  1728.00SE  PE1  160.52  1.40 114.66 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  113.22  3962.65SE  FE1  6.49  0.50 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  12.82  448.59SE  UEI  11.00  0.50 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  21.72  760.32SE  FE2  15.15  0.50 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  29.92  1047.17SE  UE2  25.00  0.50 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  49.37  1728.00SV  PE1  188.36  1.40 134.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  132.85  4649.70SV  FE1  12.72  0.50 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  25.12  879.21SV  UEI  2.00  0.50 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  3.95  138.24SV  FE2  29.68  0.50 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  58.61  2051.48SV  UE2  5.00  0.50 10 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  9.87  345.60   PICS  266.05  1.10 241.87 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  96.37  3373.03   UI1  9.03  0.50 18.06 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  7.2  251.86   UI2  21.07  0.50 42.14 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  16.79  587.67

ORIZONTAL  PdS  100.65  4.50 22.37 20 ‐15 19.56 10.00 0.27  6.11  213.86ORIZONTAL  PlT  281.22  3.00 93.74 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99  92.56  3239.65ORIZONTAL  PdGa  107.08  1.65 64.9 20 ‐15 19.56 ‐0.78 0.58  37.71  1319.75ORIZONTAL  PdPR  29.26  4.50 6.5 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99  6.42  224.64ORIZONTAL  PdCS  32.74  1.65 19.84 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  7.91  276.68

    1806.23    1487.1   1236.45 43275.75

 Tabelul 29.Performațe energetice clădire de referință 

 Pentru clădirea de referință rezultă următoarele valori:   na  =  0.50  [W] Qtr    =  43275.75  [h‐1] Qinf  =  19455.25  [W] Qo  =  62731.00  [W] 

 

 

46

COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER TERMIC  

∑ ·

. ·    [W/m3K] 

 unde V  ‐ Volumul spațiului încălzit al clădirii;na    ‐ numărul de schimburi de aer h‐1

 

0.55  [W/m3K]  

COEFICIENT GLOBAL NORMAT  Determinarea coeficientului global de transfer termic normat, GN, se face tinand cont de numărul de nivele al clădirii si de raportul suprafeței la volum, conform C107/1 ‐ANEXA 2   

AV

.,

.       [m2/m3] 

 Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65 [W/m3K]  Comparând G  cu GN  se observă G < GN, deci  clădirea nu pierde  căldură. Performanța clădirii de referință este mai bună decât cea a clădirii reale.   Rezistența medie a anvelopei  

∑

∑.           [m2K/W]   

 

COEFICIENTUL DE PIERDERI DE CĂLDURĂ AL CLĂDIRII H  Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono‐zonă,  încălzită  la o temperatură interioară uniformă, pentru o perioada sau sub‐perioada de calcul data, se definește cu relația:  

.       [W/K]    

 

47

orientare elem. vitrat  IAN  FEB  MART  APR  MAI  IUN  IULI  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC  A 

factor    Factor  transmit umbrire  tamplarie    g 

NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 

NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 

NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 

NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 

NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 

NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 

NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 

NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 

SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 

SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 

SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 

SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 

SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 

SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 

SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 

SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 

ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 

  Tabelul 30. Aporturile externe de căldură clădire de referință

 

48

 

DURATA SEZONULUI DE INCALZIRE  Perioada de încălzire cuprinde toate zilele pentru care aporturile de căldură calculate cu factorul  de  utilizare  η,  nu  compensează  pierderile  termice.  La  calculul  perioadei  de încălzire  pentru  clădirea  de  referință  se  observă  că  apartamentele  sunt  încălzite  din septembrie până în mai.  

θe  θi  θer  θir  t.z t.ore θi‐θe QL Φs  Qs  Qg

iul  22  19.56  23.03  15.74  nu                aug  21.1  19.56  22.36  15.74  nu                   sep  16.9  19.56  18.05  15.74  4  96  2.66  470.92  2123.09  203.82 879.66oct  10.8  19.56  11.68  15.74  31  744  8.76  12019.20  1613.84  1200.7  6438.46 nov  5.2  19.56  5.66  15.74  30  720  14.36  19067.14  845.80  608.98  5677.78 dec  0.2  19.56  0.60  15.74  31  744  19.36  26562.98  744.17  553.66 5791.42ian  ‐2.4  19.56  ‐1.94  15.74  31  744  21.96  30130.33  846.89  630.09  5867.85 feb  ‐0.1  19.56  0.62  15.74  28  672  19.66  24364.16  1322.79  888.91 5619.79mar  4.8  19.56  5.62  15.74  31  744  14.76  20251.53  1505.06  1119.76  6357.52 apr  11.3  19.56  12.21  15.74  30  720  8.26  10967.59  1681.51  1210.69  6279.49 mai  16.7  19.56  17.70  15.74  5  120  2.86  632.92  1839.76  220.77 1065.57iun  20.2  19.56  21.29  15.74  nu                   

221  5304  144466.77  12522.91  6637.38 43977.54

  Tabelul 31. Durata sezonului de încălzire clădire de referință 

 luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 

θir  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74 

θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8    18.05  11.68  5.66  0.60  ‐1.94  0.62  5.62  12.21  17.70 zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8    30  31  30  31  31  28  31  30  31 durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 durata înc.  4.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  5.00 NGZ  1.67  126.09  302.52  469.31  548.18  423.51  313.92  105.92  1.67 

 

APORTUL GLOBAL DE CĂLDURĂ  Qg ‐ aport global căldura 

 Qg=  Φg* t = 43977.54    [KWh]  t = 5304 ore    

 

49

  Necesarul de căldură al clădirii, considerând aporturile neglijabile, este:  

QH= QL = 144466.77    [KWh]  

PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE  Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie  

  1459.26    [KWh] 

 ηr = 0,99 cu robineți dublu reglaj Conform NP 048  Valorile calculate pentru pierderi de căldură prin sistemul de distribuție sunt centralizate în tabelul 26.  

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 ½"  0.04  0.093  42 0.04 0.22 80  5.61  5304 3645.56

      42   0.22       3645.56  Tabelul 32.Pierderile de căldura în sistemul de distribuție clădire de referință 

 

3645.56      [KWh/an]  

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

 

50

RECUPERARE DE CĂLDURĂ  Recuperarea de căldură de la instalația de încălzire  

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qrhh 1/2"  0.015  0.018  560 0.04 0.15 80 19.56  5304  26928.201"  0.025  0.029  96 0.04 0.24 80 19.56  5304  7386.02      656   0.39       34314.22

Tabelul 33.Recuperare de căldură în instalația de încălzire   . [kWh/an]

 Recuperarea de căldură de la instalația de apă caldă  

Di  Di  Da  L  λD U θm θa  t  Qrhw1/2"  0.015  0.018  115 0.04 0.15 50 19.56  8760  4599.791"  0.025  0.029  72 0.04 0.24 50 19.56  8760  4607.79      187 0.39   9207.58

Tabelul 34. Recuperare de căldură în instalația de apă caldă . [kWh/an]

 CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  

106049.79  [KWh/an]   Consumul anual specific va fi:    

.       [KWh/m2an] 

 Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual de energie pentru  încălzire constatam ca blocul de  locuințe analizat are pentru tipul de utilități : INCALZIRE clasa „B".  

 

 

 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM   

· .       [KWh/m2an] 

 

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G

245

 

51

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

 Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual de energie aferentă consumului apă caldă constatam ca blocul de  locuințe analizat are pentru tipul de utilități : APA CALDA clasa „D".      

 

 

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT  

wil = 4.13    [KW h/m2an]  Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual de energie electrica pentru  iluminat constatam ca blocul de  locuințe analizat are pentru tipul de utilități : ILUMINAT clasa „A".  

  

 

 

ENERGIA PRIMARĂ  

Qf,i  = 207234.70 [KWh/an]Ep  = 238718.15 [KWh/an]

EMISIA DE CO2 

 Eco2 = 48786.92 [Kg/an]

   

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

36.39    [KgCO2/m2an] 

 

 

 

 

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

 

52

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLADIRII DE REFERINȚĂ  

   Consum       Consum specific 

      Clasa

Încălzire  Qfh=  106049.79 kWh/an qinc=  79.09 kWh/m2an  B 

Apă caldă  QAC=  94855.51 kWh/an qac=  62.79 kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m2an  A 

Clasa Totala qt= qinc+ qacc+ wil= 146.01 kWh/m2an  B 

     

PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII DE REFERINȚĂ  

po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •  p9  •  p10  • p11 • p12 =  1  Nota energetica a clădirii de referință:    N = 97.81   

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

 

53

CAP 15. DESCRIEREA SOLUȚIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMICĂ  Auditul  energetic  s‐a  efectuat  conform  noii  metodologii  de  auditare  aprobate  prin Ordinul nr. 157/2007 al Ministerului Construcțiilor, Transporturilor si Turismului.  Soluțiile  propuse  corespund  cerințelor  din  Ordonanța  de  Guvern  OG  18/2009  care menționează limitarea consumului specific de energie termică pentru încălzire la valoarea de 100 [kWh/m2an] şi valori sporite ale rezistențelor termice corectate.  În cazul clădirii auditate s‐au identificat următoarele soluții posibile de reabilitare:  SOLUȚIA 1 (S1) ‐ Sporirea rezistenței termice a pereților exteriori peste valoarea de   2,5 m2k/W prevăzută de norma metodologică de  aplicare  a OG  18/2009, prin  izolarea termică a pereților exteriori, a pardoselii peste garaj  și a pardoselii peste parter  retras,   cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția acestuia şi  aplicarea  tencuielii  exterioare.  La  aplicarea  termosistemului  se  va  acorda  o  atenție deosebită acoperirii punților termice existente. Această  soluție  presupune  pregătirea  suprafeței  exterioare  a  blocului  pentru  aplicarea stratului  de  termoizolație,  aplicarea  stratului  de  termoizolație  și  a  tuturor  straturilor aferente necesare pentru protecția mecanică și noul strat de tencuială. Lucrarea necesită montare de schelă și înlăturarea permanentă a materialelor rebut.   Costul unitar al termoizolației cu polistiren de 10 cm grosime este de 30 Euro/m2, pentru o  suprafață  S = 867.91 m2,  reprezentand aria  totală a  suprafețelor    care urmează a  fi termoizolate,  măsurată  la  exteriorul  acestora.  Acest  preț  include  procurarea    și manopera următoarelor materiale: polistiren 10 cm, adeziv polistiren, plasă,dibluri PVC, amorsă,profil soclu, profil colț,tencuială decorativă, schelă.                                                                       Pentru soluția 1 au rezultat următoarele valori:  REZISTENȚE TERMICE: 

   Pereti exeriori    

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Tencuiala interioara  0.02  0.87  0.022  Zidarie BCA  0.35  0.30  1.173  Tencuiala exterioara  0.03  0.87  0.034  Adeziv  0.02  0.87  0.025  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.336  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01   Σ δj/λj          4.58

 αi =  8 αe =  24 

Rpe =  4.75 

 

 

54

 Pardoseala peste Garaj 

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Parchet  0.02  0.23  0.092  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Beton armat  0.13  1.74  0.074  Tencuiala  0.03  0.87  0.035  Adeziv  0.02  0.87  0.026  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.337  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01   Σ δj/λj          3.60

 αi =  8 αe =  24 Rpg =  3.85 

 Pardoseala peste PR 

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Parchet  0.02  0.23  0.092  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Beton armat  0.13  1.74  0.074  Tencuiala  0.03  0.87  0.035  Adeziv  0.02  0.87  0.026  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.337  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01   Σ δj/λj          3.60

 αi =  6 αe =  24 

Rpg =  3.81 

 Rezistența termică corectată  pereți exteriori  RPE  4.75 PE  0.43 R’PE  2.04 R'nec 1.40 pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93 R'nec 1.10 ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 ferestre lemn  RFE2    0.43 FE2  1.00 R’FE2  0.43 R'nec 0.40 uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 uși lemn exterioare  RUE2  0.43 UE2  1.00 R’UE2  0.43 R'nec 0.40 uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 uși interioare lemn  RUI2    0.19 UI2  1.00 R’UI2  0.19 R'nec 0.40 pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR 0.26 R’PR  0.99 R'nec 4.50 pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA  0.46 R'Ga  1.77 R'nec 1.65 terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 placă sol  RS    6.49 S  0.33 R’S  2.14 R'nec 4.50 

 

55

Orientare  Element, anvelopa 

Aria A[m2J  Rezistenta unidirectionala in 

strat 

Rezistenta de 

corectare   

Rezistent corectata 

R*r 

Factor de cuplaj termic 

L = A/R' 

θi0 θe0 θi  θ e  τ A/R' * τ   Flux termic disipat 

(A/R'*τ* (ti0 ‐ te0)) 

Rezistenta necesara R'nec 

Verificare R'>R'nec 

         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]

1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16

NE  PE1  190.51  4.75  0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.82 1953.68 1.40 OK

NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK

NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

NE  FE2  27.27  0.43  1.00 0.43 63.42 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 62.62 2191.80 0.5 NU

NE  UE2  6.00  0.43  1.00 0.43 13.95 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 13.77 482.11 0.5 NU

NV  PE1  192.19  4.75  0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 56.31 1970.96 1.40 OK

NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK

NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

NV  FE2  26.29  0.43  1.00 0.43 61.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 60.37 2113.00 0.5 NU

NV  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU

SE  PE1  160.52  4.75  0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 47.03 1646.09 1.40 OK

SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK

SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

SE  FE2  15.15  0.43  1.00 0.43 35.23 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 34.79 1217.55 0.5 NU

SE  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU

SV  PE1  188.36  4.75  0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.19 1931.56 1.40 OK

SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK

SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

SV  FE2  29.68  0.43  1.00 0.43 69.02 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 68.15 2385.33 0.5 NU

SV  UE2  5.00  0.43  1.00 0.43 11.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.48 401.93 0.5 NU

   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 86.41 3024.40 1.10 NU

   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 5.46 190.93 0.5 OK

   UI2  21.07  0.19  1.00 0.19 110.89 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 33.49 1172.32 0.5 NU

ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU

ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU

ORIZONTAL  PdGa  107.08  7.19  0.87 6.26 17.11 20 ‐15 19.56 ‐0.93  0.59 10.02 350.66 1.65 OK

ORIZONTAL  PdPR  29.26  3.81  0.75 2.86 10.23 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 10.1 353.55 4.50 NU

ORIZONTAL  PdCS  32.74  7.19  0.87 6.26 5.23 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 1.58 55.29 1.65 OK

    1806.23    1359.08   1013.16 35460.91

Performanțe energetice 

    

 

56

na = 1.55            [h­1]  .             [W/m3K] .               [m2/m3] 

Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65  [W/m3K] Comparând G cu GN se observă G < GN.   

.               [m2K/W]  Qtr  =  35460.91    [W] Qinf  =  60311.28    [W] Q0  =  95772.19    [W] 

   H  =  2794.54    [W/K]   

θe  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ= θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg 

iul  22  19.56  23.95  17.04  nu                   

aug  21.1  19.56  23.50  17.04  nu                

sep  16.9  19.56  19.09  17.04  6  144  2.66  1070.42  6124.31  881.9  1895.66 

oct  10.8  19.56  12.47  17.04  31  744  8.76  18213.26  4655.32  3463.56  8701.32 

nov  5.2  19.56  6.07  17.04  30  720  14.36  28893.32  2439.80  1756.66  6825.46

dec  0.2  19.56  0.97  17.04  31  744  19.36  40252.13  2146.65  1597.11  6834.87 

ian  ‐2.4  19.56  ‐1.53  17.04  31  744  21.96  45657.89  2442.97  1817.57  7055.33 

feb  ‐0.1  19.56  1.27  17.04  28  672  19.66  36920.14  3815.75  2564.18  7295.06

mar  4.8  19.56  6.35  17.04  31  744  14.76  30688.09  4341.51  3230.08  8467.84 

apr  11.3  19.56  13.04  17.04  30  720  8.26  16619.70  4850.50  3492.36  8561.16 

mai  16.7  19.56  18.60  17.04  7  168  2.86  1342.72  5307.01  891.58  2074.3

iun  20.2  19.56  22.28  17.04  nu                   

225  5400  219657.67  36123.82  19695  57711 

Durata sezonului de încălzire 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE     

t = 5400 h 

luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai θir  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04 θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8    19.09  12.47  6.07  0.97  ‐1.53  1.27  6.35  13.04  18.60 zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8    30  31  30  31  31  28  31  30  31 durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 durata înc.  6.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  7.00 NGZ  3.83  141.82  329.03  498.25  575.56  441.71  331.30  120.15  3.83 

 

 

   

 

57

 

   

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

 

58

orientare elem. vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC  A 

factor    Factor  transmit umbrire  tamplarie    g 

NE  FE1  52.25  98.20  136.42  185.17  246.89  274.25  249.35  265.83  242.33  127.30  57.87  43.14  11.69  0.50  0.80  0.75 NE  UEI  8.94  16.80  23.34  31.68  42.24  46.92  42.66  45.48  41.46  21.78  9.90  7.38  2.00  0.50  0.80  0.75 NE  FE2  121.90  229.07  318.24  431.96  575.94  639.75  581.67  620.12  565.31  296.97  134.99  100.63  27.27  0.50  0.80  0.75 NE  UE2  26.82  50.40  70.02  95.04  126.72  140.76  127.98  136.44  124.38  65.34  29.70  22.14  6.00  0.50  0.80  0.75 NV  FE1  50.38  94.67  131.52  178.52  238.02  264.39  240.39  256.28  203.20  122.73  55.79  41.59  11.27  0.50  0.80  0.75 NV  UEI  49.17  92.40  128.37  174.24  232.32  258.06  234.63  250.14  198.33  119.79  54.45  40.59  11.00  0.50  0.80  0.75 NV  FE2  117.52  220.84  306.80  416.43  555.24  616.76  560.77  597.83  474.01  286.30  130.14  97.01  26.29  0.50  0.80  0.75 NV  UE2  111.75  210.00  291.75  396.00  528.00  586.50  533.25  568.50  450.75  272.25  123.75  92.25  25.00  0.50  0.80  0.75 SE  FE1  115.46  169.97  177.96  178.35  167.44  180.68  175.04  241.04  231.89  202.68  111.76  103.19  6.49  0.50  0.80  0.75 SE  UEI  195.69  288.09  301.62  302.28  283.80  306.24  296.67  408.54  393.03  343.53  189.42  174.90  11.00  0.50  0.80  0.75 SE  FE2  269.52  396.78  415.41  416.32  390.87  421.78  408.60  562.67  541.31  473.13  260.88  240.89  15.15  0.50  0.80  0.75 SE  UE2  444.75  654.75  685.50  687.00  645.00  696.00  674.25  928.50  893.25  780.75  430.50  397.50  25.00  0.50  0.80  0.75 SV  FE1  226.29  333.14  348.78  349.55  328.18  354.12  343.06  472.42  454.49  397.25  219.04  202.25  12.72  0.50  0.80  0.75 SV  UEI  35.58  52.38  54.84  54.96  51.60  55.68  53.94  74.28  71.46  62.46  34.44  31.80  2.00  0.50  0.80  0.75 SV  FE2  528.01  777.32  813.83  815.61  765.74  826.29  800.47  1102.32  1060.47  926.91  511.09  471.91  29.68  0.50  0.80  0.75 SV  UE2  88.95  130.95  137.10  137.40  129.00  139.20  134.85  185.70  178.65  156.15  86.10  79.50  5.00  0.50  0.80  0.75 ΦSFE=  2442.97  3815.75  4341.51  4850.50  5307.01  5807.39  5457.56  6716.09  6124.31  4655.32  2439.80  2146.65 

Aporturi externe de căldură 

                                                                        Qg = 27711.00        [kWh] 

                                                                        QL = QH = 219657.67      [kWh] 

 

 

59

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 8.99  5400 5797.98      42 0.36     5797.98

Pierderi de căldură în sistemul de distribuție 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  

Qem = 19100.67        [kWh] Qd = 5797.98        [kWh] Qrhh = 34935.29        [kWh] Qrhw = 9207.58        [kWh] Qfh = 200413.45        [kWh/an] qinc = 149.47         [kWh/m2an]  ÎNCĂLZIRE clasa „C”.     

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 8.99  8760 4311.169      40    0.3       4311.17

Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă   CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM  Qac =  68338.65  [kWh] Qac,c =  23561.84  [kWh]   Qac,d =  4311.17  [kWh] Qacc =  96211.66  [kWh] qacc =  71.75  [KWh/m2an]  APA CALDA clasa „D”.     

 

 

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G24

5

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

 

60

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT  wil = 4.13          [KW h/m2an]  ILUMINAT clasa „A”. 

  

    

ENERGIA PRIMARĂ  

Qf,i  = 302954.51 [KWh/an]Ep  = 344009.94 [KWh/an]

 

EMISIA DE CO2 

  71759.67   [Kg/an] 

 

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

53.52    [KgCO2/m2an] 

 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S1)  

   Consum       Consum specific 

      Clasa

Incalziri  Qfh=  200413.45 kWh/an qinc=  149.47  kWh/m2an  C 

Apa calda  Qacc=  96211.66 kWh/an qac=  71.75  kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13  kWh/m2an  A 

Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil=  225.35  kWh/m2an  C 

          

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

 

61

po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •     p9  •     p10  • p11 • p12 =  1.17, unde:  p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună

p2  1.01  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare

p3  1.02  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe

p4  1.05  Corpurile  statice nu  sunt dotate cu armături de  reglaj  sau cel puțin  jumătate dintre armăturile de  reglaj existente nu sunt funcționale 

p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă

p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale

p7  1.15  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice

p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial

p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)

p10  1  Acoperiş etanş 

p11  1  Clădire fara cos 

p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 

 

Nota energetică a clădirii pentru soluția 1(S1) este: N = 82.89 

   

 

62

SOLUȚIA  2  (S2)  ‐  Înlocuirea  tâmplăriei  existente  din  lemn  de  pe  fațade  și  tâmplăria corespunzătoare scărilor, cu  tâmplărie din PVC cu 4 camere cu geam LOW‐E,  inclusiv înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC.   Pentru asigurarea calității aerului interior, evitarea creșterii umidității interioare și asigurarea numărului de schimburi de aer, este necesară  introducere permanentă de aer exterior prin orificii pe  fațade  și evacuarea aerului interior prin bucătării și grupuri sanitare. În acest scop tâmplăria va fi prevăzută cu fante higroreglabile (3 fante pe apartament) și de asemenea în fiecare apartament se vor monta 2 ventilatoare (în baie și în bucătărie). Costul unitar pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este de 100 Euro/m2 pentru o suprafață de 177.24 m2 reprezentand suprafața totală a tamplariei de lemn exterioare.   De asemenea la acest cost se mai adaugă costul fantelor higroreglabile( 7 Euro/buc) și costul ventilatoarelor( 10 Euro/buc.). Costul total al soluției 2 este de 18216.00 Euro.  REZISTENȚĂ TERMICĂ TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ  

Nr. crt. 

Material  R 

      [m2*K/W]1    tâmplărie termoizolanta (uși+ferestre termopan) 0.50

  Rezistența termică corectată                     pereți exteriori  RPE  1.39 PE  0.71 R’PE  0.99 R'nec 1.40 pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93 R'nec 1.10 ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 pardoseală peste PR  RPR    0.45 PR 0.75 R’PR  0.34 R'nec 4.50 pardoseală peste garaj  RGa  0.49 GA  0.87 R'Ga  0.43 R'nec 1.65 terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 

 

 

 

   

 

63

Orientare  Element, anvelopa 

Aria A[m2J  Rezistenta unidirectionala in 

strat 

Rezistenta de 

corectare   

Rezistent corectata 

R*r 

Factor de cuplaj termic 

L = A/R' 

θi0 θe0 θi  θ e  τ A/R' * τ   Flux termic disipat 

(A/R'*τ* (ti0 ‐ te0)) 

Rezistenta necesara R'nec 

Verificare R'>R'nec 

         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]

1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16

NE  PE1  190.51  1.39  0.71 0.99 192.43 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 190.01 6650.38 1.40 NU

NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK

NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

NE  FE2  27.27  0.50  1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 53.85 1884.90 0.5 OK

NE  UE2  6.00  0.50  1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.85 414.72 0.5 OK

NV  PE1  192.19  1.39  0.71 0.99 194.13 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 191.69 6709.13 1.40 NU

NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK

NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

NV  FE2  26.29  0.50  1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 51.92 1817.16 0.5 OK

NV  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK

SE  PE1  160.52  1.39  0.71 0.99 162.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 160.1 5603.56 1.40 NU

SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK

SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

SE  FE2  15.15  0.50  1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 29.92 1047.17 0.5 OK

SE  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK

SV  PE1  188.36  1.39  0.71 0.99 190.26 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 187.87 6575.39 1.40 NU

SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK

SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

SV  FE2  29.68  0.50  1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 58.61 2051.48 0.5 OK

SV  UE2  5.00  0.50  1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 9.87 345.60 0.5 OK

   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 94.66 3313.05 1.10 NU

   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 5.98 209.15 0.5 OK

   UI2  21.07  0.50  1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 13.94 488.02 0.5 OK

ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU

ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU

ORIZONTAL  PdGa  107.08  0.49  0.87 0.43 249.02 20 ‐15 19.56 5.90  0.39 97.21 3402.19 1.65 NU

ORIZONTAL  PdPR  29.26  0.45  0.75 0.34 86.06 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 84.98 2974.23 4.50 NU

ORIZONTAL  PdCS  32.74  0.49  0.87 0.43 76.14 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 25.19 881.77 1.65 NU

    1806.23    2138.97   1652.14 57825.01

Performanțe energetice    

 

64

Temperaturi ale spaţiilor neîncălzite  θCS  =  7.98  [oC]θGa  =  5.90  [oC] na =  0.5            [h­1] 

  0.68            [W/m3K]  .               [m2/m3] 

Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65    [W/m3K] Comparând G cu GN se observă G > GN.   

  0.84            [m2K/W]      Qtr  =  57825.01    [W] Qinf  =  19455.25    [W] Q0  =  77280.26    [W] 

   H  = 2252.76    [W/K]  

θe  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg 

iul  22  19.56  22.84  16.43  nu                

aug  21.1  19.56  22.13  16.43  nu                   

sep  16.9  19.56  17.84  16.43  8  192  2.66  1150.53  2123.09  407.63  1759.31 

oct  10.8  19.56  11.52  16.43  31  744  8.76  14682.23  1613.84  1200.7  6438.46

nov  5.2  19.56  5.58  16.43  30  720  14.36  23291.73  845.80  608.98  5677.78 

dec  0.2  19.56  0.53  16.43  31  744  19.36  32448.39  744.17  553.66  5791.42 

ian  ‐2.4  19.56  ‐2.02  16.43  31  744  21.96  36806.13  846.89  630.09  5867.85

feb  ‐0.1  19.56  0.49  16.43  28  672  19.66  29762.38  1322.79  888.91  5619.79 

mar  4.8  19.56  5.47  16.43  31  744  14.76  24738.55  1505.06  1119.76  6357.52 

apr  11.3  19.56  12.05  16.43  30  720  8.26  13397.61  1681.51  1210.69  6279.49

mai  16.7  19.56  17.52  16.43  9  216  2.86  1391.66  1839.76  397.39  1918.03 

iun  20.2  19.56  21.09  16.43  nu                   

229  5496  177669.21  12522.91  7017.81  45709.65

Durata sezonului de încălzire 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE:    t = 5496 h 

luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai θir  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43 θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8    17.84  11.52  5.58  0.53  ‐2.02  0.49  5.47  12.05  17.52 zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8    30  31  30  31  31  28  31  30  31 durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 durata înc.  8.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  9.00 NGZ  6.70  152.48  325.78  493.04  572.23  446.54  339.97  131.66  6.70 

 

 

65

 

   

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

 

66

 

orientare elem. vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEP  OCT  NOV  DEC  A 

factor    Factor  transmit umbrire  tamplarie    g 

NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 

Aporturi externe de căldură                                                                                                                                                             QL = QH = 177669.21      [kWh] 

 

67

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 7.98  5496 5984.90      42 0.36     5984.90

Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  Qem = 15449.50      [kWh] Qd = 5984.90      [kWh] Qrhh = 35556,36      [kWh] Qrhw = 9207.58      [kWh] Qfh = 154339.67      [kWh/an]         qinc = 115,11       [kWh/m2an]  ÎNCĂLZIRE clasa „B”.     

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 9.57  8760 4250      40 0.3     4250

Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă   CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM  Qac =  68338.65 [kWh] Qac,c =  23561.84 [kWh]   Qac,d =  4417.23 [kWh] Qacc =  96317.72 [kWh] qacc =  71.83  [KWh/m2an]  APA CALDA clasa „D”.           

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G24

5

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

 

68

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT  wil =4.13          [KW h/m2an]  ILUMINAT clasa „A”. 

  

    

ENERGIA PRIMARĂ  

Qf,i  = 256986.79 [KWh/an]Ep  = 293445.45 [KWh/an]

EMISIA DE CO2 

60727.42        [Kg/an] 

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

45.29        [KgCO2/m2an] 

 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S2)   

   Consum       Consum specific 

      Clasa

Incalziri  Qfh=  154339.67 kWh/an qinc=  115.11  kWh/m2an  B 

Apa calda  Qacc=  96317.72 kWh/an qac=  71.83  kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13  kWh/m2an  A 

Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil=  191.07  kWh/m2an  B 

          

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

 

69

po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •  p9  •  p10  • p11 • p12 =  1,31    unde:  p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună

p2  1  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare

p3  1  Ferestre / uşi în stare bună. Dar neetanşe

p4  1.05  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale 

p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă

p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale

p7  1.15  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice

p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial

p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)

p10  1  Acoperiş etanş 

p11  1  Clădire fara cos 

p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare organizată sau ventilare mecanică

 

Nota energetică a clădirii pentru soluția 2 este:    N = 87.71   

 

70

SOLUȚIA 3 (S3): Modernizarea energetică a instalației interioare de încălzire și apă caldă prin: 

- spălarea corpurilor de încălzire,   - echiparea  corpurilor  de  încălzire  cu  repartitoare  de  cost,  cu  robineți 

termostatici, robineți de reglare pe retur, ventile de dezaerisire,   - refacerea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire si apă 

caldă de consum aflate în canalul tehnic, - montare debitmetre la punctele de consum apă caldă si apă rece. 

Costul acestei soluții presupune mai multe activități: procurare materiale, montaj robineti termostatici,    robineți de reglare și de dezaerisire, izolare conducte, verificare metrologică, activități desfășurate de diverse firme de prestări servicii.    Explicitarea costului acestei soluții este prezentată în următorul tabel:      Activitate  UM Cantitate Preț/unitar  Total E1  Spălarea corpurilor de incălzire  m2 205  0.75 153.752  Montare repartitoare, robineți termostatici, ventile 

dezaerisire buc 57  42 2394.00

3  Montare contoare AC, AR, Incalzire  buc 48  56.25 2700.004  Refacere izolație conducte incălzire și acm m2 15  70 1050.00   TOTAL EURO     6297.75

   Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 

1 ½"  0.04  0.093  42 0.04 0.22 80 8.56  5616 3707.09      42    0.22       3707.09

Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  

Qem = 2768.74      [kWh] Qd = 3707.09      [kWh] Qrhh = 36332.70      [kWh] Qrhw = 9207.58      [kWh] Qfh = 235040.63      [kWh/an]         qinc = 175.29       [kWh/m2an]  ÎNCĂLZIRE clasa „D".     

 

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G

245

 

71

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM 

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 1 1/4"  0.032  0.085  40 0.04 0.19 50 8.56  8760 2758.835      40    0.19       2758.83

Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 

Qac =  68338.65  [kWh] Qac,c =  23561.84  [kWh]   Qac,d =  2758.83  [kWh] Qacc =  94659.32  [kWh] qacc =  70.6  [KWh/m2an] APA CALDA clasa „D".      

 

 

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT wil = 4.13          [KW h/m2an]  ILUMINAT clasa „A". 

  

    

ENERGIA PRIMARĂ  

Qf,i  = 336029.35 [KWh/an]Ep  = 380392.27 [KWh/an]

EMISIA DE CO2 

  79697.6301    [Kg/an] 

    

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

 

72

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

59.44    [KgCO2/m2an] 

  

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S3)  

   Consum       Consum specific 

      Clasa

Incalziri  Qfh=  235040.63 kWh/an qinc=  175.29 kWh/m2an  D 

Apa calda  Qacc=  94659.32 kWh/an qac=  70.6 kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m2an  A 

Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 250.02 kWh/m2an  C 

       po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •     p9  •     p10  • p11 • p12 =  1.03, unde:  p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună

p2  1.01  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare

p3  1.02  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe

p4  1  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin  jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale 

p5  1  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă

p6  1  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale

p7  1  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice

p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial

p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)

p10  1  Acoperiş etanş 

p11  1  Clădire fara cos 

p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 

 

Nota energetică a clădirii pentru soluția 3 este: N = 86.97   

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

 

73

 PACHETETE DE SOLUȚII PACHET 1, P1 ‐> S1 + S2 – Este realizat prin cuplarea soluțiilor S1, S2 și propune izolarea termică  a  pereților  exteriori,  izolarea  pardoselii  peste    garaj,  izolarea  pardoselii  peste parter  retras,  și  înlocuirea  tâmplăriei existente vechi cu  tâmplărie  termoizolantă etanșa din PVC.   Costul total al acestui pachet este 44 253.15 Euro. Pentru pachetul 1 s‐au obținut următoarele valori:  REZISTENȚE TERMICE UNIDIRECȚIONALE  

   Pereti exeriori    

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Tencuiala interioara  0.02  0.87  0.022  Zidarie BCA  0.35  0.30  1.173  Tencuiala exterioara  0.03  0.87  0.034  Adeziv  0.02  0.87  0.025  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.336  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01   Σ δj/λj          4.58

 αi =  8 αe =  24 Rpe =  4.75 

 Pardoseala peste Garaj 

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Parchet  0.02  0.23  0.092  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Beton armat  0.13  1.74  0.074  Tencuiala  0.03  0.87  0.035  Adeziv  0.02  0.87  0.026  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.337  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01   Σ δj/λj          3.60

 αi =  6 αe =  12 

Rpsc =  3.85 

    

 

74

Pardoseala peste PR 

Nr. crt. 

Material  δ  λ  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]           1  Parchet  0.02  0.23  0.092  Sapa M100  0.05  0.93  0.053  Beton armat  0.13  1.74  0.074  Tencuiala  0.03  0.87  0.035  Adeziv  0.02  0.87  0.026  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.337  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01   Σ δj/λj          3.60

 αi =  6 αe =  24 Rpg =  3.81 

  Nr. crt. 

Material  R 

      [m2K/W] 1  Tâmplărie termoizolantă (uși+ferestre termopan)  0.50

 

Rezistenta termica corectata                     pereți exteriori  RPE  4.75 PE  0.71 R’PE  3.37 R'nec 1.40 pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93 R'nec 1.10 ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR 0.75 R’PR  2.86 R'nec 4.50 pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA  0.87 R'Ga  3.35 R'nec 1.65 terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 

   

 

75

Orientare Element, anvelopa 

Aria A[m2J Rezistenta 

unidirectionala in strat 

Rezistenta de corectare 

Rezistent corectata R*r 

Factor de cuplaj termic L 

= A/R' θi0  θe0  θi  θ e  τ 

A/R' * τ   Flux termic disipat 

(A/R'*τ* (ti0 ‐ te0)) 

Rezistenta necesara R'nec 

Verificare R'>R'nec 

         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C]  [°C]  [°C] [m2KAV]   

1  2  3  4  5 6 7 8 9  10  11 12 13 14 15 16 

NE  PE1  190.51  4.75  0.71 3.37 56.53 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 55.82 1953.68 1.40 OK 

NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK 

NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK 

NE  FE2  27.27  0.50  1.00 0.5 54.54 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 53.85 1884.90 0.5 OK 

NE  UE2  6.00  0.50  1.00 0.5 12 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 11.85 414.72 0.5 OK 

NV  PE1  192.19  4.75  0.71 3.37 57.03 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 56.31 1970.96 1.40 OK 

NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK 

NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK 

NV  FE2  26.29  0.50  1.00 0.5 52.58 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 51.92 1817.16 0.5 OK 

NV  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK 

SE  PE1  160.52  4.75  0.71 3.37 47.63 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 47.03 1646.09 1.40 OK 

SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK 

SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK 

SE  FE2  15.15  0.50  1.00 0.5 30.3 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 29.92 1047.17 0.5 OK 

SE  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK 

SV  PE1  188.36  4.75  0.71 3.37 55.89 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 55.19 1931.56 1.40 OK 

SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK 

SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK 

SV  FE2  29.68  0.50  1.00 0.5 59.36 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 58.61 2051.48 0.5 OK 

SV  UE2  5.00  0.50  1.00 0.5 10 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 9.87 345.60 0.5 OK 

   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 85.2 2981.90 1.10 NU 

   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 5.38 188.25 0.5 OK 

   UI2  21.07  0.50  1.00 0.5 42.14 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 12.55 439.24 0.5 OK 

ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15  19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU 

ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15  19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU 

ORIZONTAL  PdGa  107.08  3.85  0.87 3.35 31.96 20 ‐15  19.56 ‐1.43 0.60 19.17 670.94 1.65 OK 

ORIZONTAL  PdPR  29.26  3.81  0.75 2.86 10.23 20 ‐15  19.56 ‐15.00 0.99 10.1 353.55 4.50 NU 

ORIZONTAL  PdCS  32.74  3.85  0.87 3.35 9.77 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 2.91 101.84 1.65 OK 

    1806.23    1257.83 1.44   950.17 33256.15  

Performanțe energetice 

   

 

76

na = 0.50              [h­1] .             [W/m3K] .                [m2/m3] 

Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65    [W/m3K] Comparând G cu GN se observă G < GN.   

1.44              [m2K/W] Qtr  =  33256.15    [W] Qinf  =  19455.25    [W] Q0  =  52711.40    [W] 

   H  = 1587.13    [W/K]   

θe  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg iul  22  19.56  23.19  15.12  nu                aug  21.1  19.56  22.57  15.12  nu                   sep  16.9  19.56  18.24  15.12  0 oct  10.8  19.56  11.82  15.12  31  744  8.76  10344.05  1613.84  1200.7  6438.46 nov  5.2  19.56  5.73  15.12  30  720  14.36  16409.69  845.80  608.98 5677.78dec  0.2  19.56  0.67  15.12  31  744  19.36  22860.81  744.17  553.66  5791.42 ian  ‐2.4  19.56  ‐1.87  15.12  31  744  21.96  25930.96  846.89  630.09  5867.85 feb  ‐0.1  19.56  0.73  15.12  28  672  19.66  20968.44  1322.79  888.91 5619.79mar  4.8  19.56  5.75  15.12  31  744  14.76  17429.01  1505.06  1119.76  6357.52 apr  11.3  19.56  12.36  15.12  30  720  8.26  9439.00  1681.51  1210.69 6279.49mai  16.7  19.56  17.86  15.12  0     iun  20.2  19.56  21.47  15.12  nu                   

212  5088  123381.96  8560.06  6212.79 42032.31

Durata sezonului de încălzire 

Se observă că apartamentele sunt încălzite din octombrie până în aprilie. 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE:                    t =5088 h   

luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai θir  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12 θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8    18.24  11.82  5.73  0.67  ‐1.87  0.73  5.75  12.36  17.86 zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8    30  31  30  31  31  28  31  30  31 durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 durata înc.  0.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  0.00 NGZ  0.00  102.53  281.74  448.12  526.71  402.94  290.66  82.95  0.00 

 

   

 

77

 

 

 

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

 

78

orientare elem. vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC 

A factor    Factor  transmit 

   umbrire  tamplarie    g NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 

Aporturi externe de căldură 

Qg = 42032.31                                      [kWh]  QL = QH = 123381.96      [kWh] 

 

79

 Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 

1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 9.14  5088 5451.56      42 0.36     5451.56

Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  

Qem =10728.87      [kWh] Qd = 5451.56      [kWh] Qrhh = 32916.80      [kWh] Qrhw = 9207.58      [kWh] Qfh = 97438.01      [kWh/an]         qinc = 72.67        [kWh/m2an]  ÎNCĂLZIRE clasa „B".     

  

Di  Di  Da  L λD U θm θa  t Qd1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 9.14  8760 4295.553      40    0.3       4295.55

Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 

 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APĂ CALDĂ  Qac =  68338.65  [kWh] Qac,c =  23561.84  [kWh]   Qac,d =  4295.55  [kWh] Qacc =  96196.04  [kWh] qacc =  71.74  [KWh/m2an] APA CALDA clasa „D".       

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G24

5

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

 

80

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT  wil = 4.13          [KW h/m2an]  ILUMINAT clasa „A". 

  

    

ENERGIA PRIMARĂ  

Qf,i  = 199963.45 [KWh/an]Ep  = 230719.78 [KWh/an]

EMISIA DE CO2 

  47041.82     [Kg/an]

 

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

35.08      [KgCO2/m2an] 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (P1) 

   Consum       Consum specific 

      Clasa

Incalziri  Qfh=  97438.01 kWh/an qinc=  72.67 kWh/m2an  B 

Apa calda  Qacc=  96196.04 kWh/an qac=  71.74 kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m2an  A 

Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 148.54 kWh/m2an  B 

          

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

 

81

po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •  p9  •  p10  • p11 • p12 =  1.14    unde:  p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună

p2  1  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare

p3  1  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe

p4  1.05  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin  jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale 

p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă

p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale

p7  1  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice

p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial

p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)

p10  1  Acoperiş etanş 

p11  1  Clădire fara cos 

p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 

 

Nota energetică a clădirii pentru Pachetul 1 este: N = 95.5 

   

 

82

PACHET  2,  P2  ‐>  S1  +  S2  +  S3  –  Cuplarea  Pachetului  1  cu  soluția  S3  propune  și implementarea soluțiilor pentru instalațiile de încălzire și apă caldă aferente clădirii. Costul total al pachetului P2 este 50 550.90 Euro. Pentru pachetul 2 s‐au obținut următoarele valori:  Rezistența termică corectată                     pereți exteriori  RPE  4.75 PE  0.71 R’PE  3.37 R'nec 1.40 pereți interiori  RPI    1.08 PI    0.86 R’PI    0.93 R'nec 1.10 ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR  0.75 R’PR    2.86 R'nec 4.50 pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA 0.87 R'Ga 3.35 R'nec 1.65 terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 

 

   

 

83

Orientare Element, anvelopa 

Aria A[m2J Rezistenta 

unidirectionala in strat 

Rezistenta de 

corectare 

Rezistent corectata 

R*r 

Factor de cuplaj termic 

L = A/R' θi0  θe0  θi  θ e  τ 

A/R' * τ   Flux termic disipat 

(A/R'*τ* (ti0 ‐ te0)) 

Rezistenta necesara R'nec 

Verificare R'>R'nec 

         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]

1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16

NE  PE1  190.51  4.75  0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.82 1953.68 1.40 OK

NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK

NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

NE  FE2  27.27  0.50  1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 53.85 1884.90 0.5 OK

NE  UE2  6.00  0.50  1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.85 414.72 0.5 OK

NV  PE1  192.19  4.75  0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 56.31 1970.96 1.40 OK

NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK

NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

NV  FE2  26.29  0.50  1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 51.92 1817.16 0.5 OK

NV  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK

SE  PE1  160.52  4.75  0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 47.03 1646.09 1.40 OK

SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK

SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK

SE  FE2  15.15  0.50  1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 29.92 1047.17 0.5 OK

SE  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK

SV  PE1  188.36  4.75  0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.19 1931.56 1.40 OK

SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK

SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK

SV  FE2  29.68  0.50  1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 58.61 2051.48 0.5 OK

SV  UE2  5.00  0.50  1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 9.87 345.60 0.5 OK

   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 112.52 3938.11 1.10 NU

   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 7.1 248.61 0.5 OK

   UI2  21.07  0.50  1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 16.57 580.09 0.5 OK

ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU

ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU

ORIZONTAL  PdGa  107.08  3.85  0.87 3.35 31.96 20 ‐15 19.56 ‐3.40  0.66 20.97 733.79 1.65 OK

ORIZONTAL  PdPR  29.26  3.81  0.75 2.86 10.23 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 10.1 353.55 4.50 NU

ORIZONTAL  PdCS  32.74  3.85  0.87 3.35 9.77 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 3.84 134.49 1.65 OK

    1806.23    1257.83   985.96 34509.07

Performanțe energetice 

 

 

84

 na = 0.50              [h­1] 

.             [W/m3K] .                [m2/m3] 

Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65    [W/m3K] Comparând G cu GN se observă G < GN.   

1.44              [m2K/W] Qtr  =  33256.15    [W] Qinf  =  19455.25    [W] Q0  =  52711.40    [W] 

   H  = 1587.13    [W/K]  

 θe  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg 

iul  22  19.56  23.19  15.12  nu                   

aug  21.1  19.56  22.57  15.12  nu                   

sep  16.9  19.56  18.24  15.12  0     

oct  10.8  19.56  11.82  15.12  31  744  8.76  10344.05  1613.84  1200.7  6438.46 

nov  5.2  19.56  5.73  15.12  30  720  14.36  16409.69  845.80  608.98  5677.78 

dec  0.2  19.56  0.67  15.12  31  744  19.36  22860.81  744.17  553.66  5791.42

ian  ‐2.4  19.56  ‐1.87  15.12  31  744  21.96  25930.96  846.89  630.09  5867.85 

feb  ‐0.1  19.56  0.73  15.12  28  672  19.66  20968.44  1322.79  888.91  5619.79 

mar  4.8  19.56  5.75  15.12  31  744  14.76  17429.01  1505.06  1119.76  6357.52

apr  11.3  19.56  12.36  15.12  30  720  8.26  9439.00  1681.51  1210.69  6279.49 

mai  16.7  19.56  17.86  15.12  0     

iun  20.2  19.56  21.47  15.12  nu                   

212  5088  123381.96  8560.06  6212.79  42032.31 

Durata sezon încălzire octombrie până în aprilie. 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE: t =5088 h 

luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai θir  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12 θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8    18.24  11.82  5.73  0.67  ‐1.87  0.73  5.75  12.36  17.86 zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8    30  31  30  31  31  28  31  30  31 durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 durata înc.  0.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  0.00 NGZ  0.00  102.53  281.74  448.12  526.71  402.94  290.66  82.95  0.00 

 

 

85

 

 

   

 

   

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

 

86

orientare elem. vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC 

A factor    Factor  transmit 

   umbrire  tamplarie    g NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 

Aporturi externe de căldură 

 

Qg = 42032.31 [kWh] 

QL = QH = 123381.96 [kWh] 

87

 Di  Di  Da  L λD U θm θa  t Qd

1 ½"  0.04  0.093  42 0.04 0.22 80 9.14  5088 3331.51      42    0.22       3331.51

Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE  

Qem = 1246.98      [kWh] Qd = 3331.51      [kWh] Qrhh = 32916.80      [kWh] Qrhw = 9207.58      [kWh]  Qfh = 85835.37      [kWh/an]         qinc = 64.02        [kWh/m2an]  ÎNCĂLZIRE clasa „A".     

 Di  Di  Da  L λD U θm θa  t Qd

1 1/4"  0.032  0.085  40 0.04 0.19 50 9.14  8760 2720.517      40    0.19       2720.52

Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 

 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ  Qac =  68338.65  [kWh] Qac,c =  23561.84  [kWh] Qacd =  2720.52  [kWh] Qacc =  94621.01  [kWh] qacc =  70.57  kWh/m2an APA CALDA clasa „D".    

 

 

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ILUMINAT 

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G24

5

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

88

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

 wil = 4.13          [KW h/m2an]  ILUMINAT clasa „A". 

  

    

ENERGIA PRIMARĂ  

Qf,i  = 186785.78 [KWh/an] Ep  = 216224.34 [KWh/an]

EMISIA DE CO2 

 Eco2  = 43879.18 [Kg/an]

 

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2  

32.73    [KgCO2/m2an] 

 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (P2)  

   Consum       Consum specific 

      Clasa

Incalziri  Qfh=  85835.37 kWh/an qinc=  64.02 kWh/m2an  A 

Apa calda  Qacc=  94621.01 kWh/an qac=  70.57 kWh/m2an  D 

Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m2an  A 

Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 138.72 kWh/m2an  B 

       

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

G

408

89

po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •  p9  •  p10  • p11 • p12 =  1    unde:  p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună

p2  1  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare

p3  1  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe

p4  1  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin  jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale 

p5  1  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă

p6  1  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale

p7  1  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice

p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial

p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)

p10  1  Acoperiş etanş 

p11  1  Clădire fara cos 

p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 

 

Nota energetică a clădirii pentru Pachetul 2 este: N = 98.56 

   

90

CAP 16. ANALIZA ENERGETICĂ ŞI ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR DE REABILITARE  Aceasta  analiză  presupune  reevaluarea  costurilor  şi  indicatorilor  energetici  de  baza  ai clădirii  pentru  fiecare  soluție  în  parte.  În  principal,  este  vorba  de  consumul  anual  de energie al clădirii care rezultă prin aplicarea fiecărei măsuri, mai redus decât cel aferent situației  actuale.  Analiza  s‐a  efectuat  atât  pentru  soluțiile  prezentate  cat  si  pentru pachetele de soluții menționate.  Rezultatele analizei energetice sunt următoarele:  

Varianta        Necesar caldura al cladirii     

  Consum anual incalzire     

Consum anual specific 

incalzire     

Consum total specific 

Consum total     

Economia anuala     

Nota Energetica 

Durata de 

incalzire   

  (kWh/an)      (kWh/an)      (kWh/m2,an)  (kWh/m2,an)  (kWh/an)  (kWh/an)      (%)      [zile] 

  V0 (Cl.Reala)    274105.08 258466.18 192.76 268.68 361052.13    0      0    77.96 234 

  V1 (S1)      224238.78 205599.25 153.34 229.42 308405.96  52646.17  14.58  85.98 225 

  V2 (S2)      177669.21 154339.67 115.11 191.07 256986.79  104065.34  28.82  87.71 229 

  V3 (S3)      274105.08 235040.63 175.29 250.02 336029.35  25022.78  6.93  86.97 234 

  V4 (P1)      123381.96 97438.01 72.67 148.54 199963.45  161088.68  44.62  95.50 212 

  V6 (P2)      123381.96 85835.37 64.02 138.72 186785.78  174266.35  48.27  98.56 212 

  V (Cl.Ref)      144466.77 106049.79 79.09 146.01 207234.70  153817.43  42.60  97.81 221 

 Analiza economică a soluțiilor propuse:  Această analiză presupune evaluarea următorilor indicatori: 

‐ costurilor de investiție a variantelor de reabilitare; ‐ duratei de viața a variantelor de reabilitare; ‐ economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare. 

 Ținând seama de costul specific al energiei termice se stabilesc următoarele: 

‐ durata  de  recuperare  a  investiției  pentru  fiecare  variantă  de reabilitare; 

‐ costul specific al energiei termice economisite; ‐ reducerea procentuală a facturii la utilitățile de energie termică. 

 În  analiza  economică  a  variantelor de  reabilitare  s‐a  avut  în  vedere un  cost  specific  al agentului  de  încălzire  de  c  =  0.063  €/kWh.  Aceasta  valoare  reprezintă  prețul nesubvenționat  indicat  de  furnizorul  de  agent  termic  pentru  încălzire  în  București. Prețurile unitare aferente  fiecărei  soluții  reprezintă valori medii ale pieței  la momentul întocmirii auditului.   

91

Rezultatele analizei economice:  

Varianta        Economia anuala     Cost aproximativ 

investitie     Durata de viata     

Durata recuperare investitie     

Costul specific al economiei energetice   

economie BANI  

      (kWh/an)        (€)        (ani)        (ani)        (€/kWh)      (Δce) 

  V1 (S1)      52646.17  26037.15  20  7.61  0.3804  3422.00 

  V2 (S2)      104065.34  18216.00  20  2.69  0.1346  6764.25 

  V3 (S3)      25022.78  6297.75  20  3.87  0.1936  1626.48 

  V4 (P1)      161088.68  44253.15  20  4.23  0.2113  10470.76 

  V5 (P2)      174266.35  50550.90  20  4.46  0.2231  11327.31 

 Mai detaliat vom avea:  

Varianta Cost 

aproximativ investitie 

Economia anuala 

Costul annual al energiei 

Durata de viata 

Valoarea Neta Actualizată 

Durata recuperare investitie 

Costul specific al economiei energetice 

 C0  ΔE  CE  N  VNA  Tr  E  ΔVNA < 0 

 (€)  (kWh/an)  (€)  (ani)  (€) (ani)  (€/kWh) 

  V1 (S1)      26037.15  52646.17  1692.41  20  2024290.51  7.61  0.3804  ‐42403 

  V2 (S2)      18216.00  104065.34  1184.04  20  3968150.38  2.69  0.1346  ‐117069 

  V3 (S3)      6297.75  25022.78  409.35  20  956069.67  3.87  0.1936  ‐26232 

  V4 (P1)      44253.15  161088.68  2876.45  20  6158582.00  4.23  0.2113  ‐165162 

  V5 (P2)      50550.90  174266.35  3285.81  20  6665055.23  4.46  0.2231  ‐175995 

 Unde:  

tN

tM

k

tN

t

kE i

Cif

CCVNAk ∑∑ ∑

== =⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛+

+⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛++

+=1

3

1 10 1

11

1  

în care: C0  – costul investiției totale în anul “0” [Euro]; CE  – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referință [Euro/an]; CM  – costul anual al operațiunilor de mentenanță, la nivelul anului de referință [Euro/an]; f  – rata anuală de creştere a costului căldurii [ – ]; i  – rata anuală de depreciere a monedei (Euro) [ – ]; k  – indice în funcție de tipul energiei utilizate (1 – gaz natural, 2 – energie termică, 3 – energie electrică) N  – durata fizică de viață a sistemului analizat [ani].  Costurile aferente mentenanței reprezintă o cotă puțin importantă în structura relației şi în situația în care nu pot fi apreciate, acestea pot fi ignorate.  Rata de creştere a costului căldurii se consideră a avea o valoare constantă pe durata de viață tehnică a sistemului (0.1).  Pentru proiectele destinate sectorului public (ex. clădiri sociale, culturale, administrative etc.) rata de depreciere a monedei variază între 0.1 şi 0.07 cu tendința de fixare pe cea de 

92

a doua valoare.  În cazul sectorului privat (mari corporații, bănci etc.) rata de depreciere asumată depăşeşte 0.1.    În  cazul  construcțiilor  de  locuințe  rata  anuală  de  depreciere  a monedei  se  situează  în plaja valorii 0.04 – 0.07. Diferențele semnificative între valorile menționate, relevă clar o politică națională de promovare  a unor proiecte de  conservare  a energiei  în  special  la consumatorii casnici.  Valori  reduse ale  ratei de depreciere a monedei  favorizează promovarea  rapidă a unor soluții  tehnice  cu  caracter  energetic  conservativ.  Aşadar  valorile  ridicate  ale  ratei  de depreciere a monedei aferente  investițiilor  în sectorul public sau  în sectorul privat care înregistrează  cifre  de  afaceri  importante,  compensează  valoarea  relativ  scăzută  (0,04) aplicată sectorului de locuințe.  Ținând seama de cele de mai sus, relația se scrie sub forma simplificată:  

∑+=k

kE0 XCCVNA k   

în care: tN

1t

kk i1

f1X ∑

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛++

=    

  Analizând  valorile  VNA  specifice  unei  rezolvări  clasice  şi  unei  rezolvări  cu  caracter energetic  conservativ  şi  având  (ambele  soluții)  dotări  cu  durata  de  viață  egală  N,  se obține  VNA  aferentă  investiției  suplimentare  datorată  aplicării  proiectelor  de modernizare  energetică  şi  economiei  de  energie  rezultată  prin  aplicarea  proiectelor menționate:  

∑ ⋅Δ−=Δk

kEmm XCCVNAk)()(  

 în care: C(m)  – costul investiției aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul anului “0”, [Euro]; ΔCE  –  reducerea  costurilor  de  exploatare  anuale  urmare  a  aplicării  proiectelor  de modernizare energetică la nivelul anului de referință, [Euro/an]: 

 kkE EcC k ΔΔ ⋅=  

în care ΔEk  ‐ reprezintă economia anuală de energie k estimată, obținută prin  implementarea unei măsuri de modernizare energetică, [kWh/an], ck  ‐ reprezintă costul actual al unității de energie k, [Euro / kWh].  Condiția  ca  o  investiție  (în  soluția  de  modernizare  energetică)  să  fie  eficientă  este următoarea: 

93

 0VNA )m( <Δ  

 Cum toate valorile ΔVNA pentru fiecare variantă sunt mai mici ca 0, toate soluțiile propuse sunt eficiente din punct de vedere economic. Durata (simplă) de recuperare a investiției, TR [ani] 

cECTR ⋅Δ

= 0 

în care: 

C0 – costul lucrărilor de modernizare energetică, [Euro] 

ΔE – economia de energie realizată prin aplicarea soluțiilor de modernizare energetică,   

c – costul specific al energiei termice/electrice, [Euro/kWh] 

 

Costul unității de energie economisită pe durata de viață a soluției, E [Euro/kWh] 

SNECE⋅Δ

= 0 

în care: NS – durata de viață estimată a soluției de modernizare energetică. 

   

94

CAP 17. CONCLUZII    Analizele energetice si economice prezentate pun  în evidență calitățile diferitelor soluții de reabilitare. Astfel:  Varianta de reabilitare S1 – implica un cost de 26 037 € şi se recuperează in circa 7.61 ani. Soluția  aduce  o  economie  semnificativă  de  energie  şi  îmbunătățeşte  confortul  termic interior, perioada de recuperare fiind mică. Durata sezonului de încălzire scade cu 9 zile, fiind cuprinsă  în perioadaseptembrie  ‐ mai. Coeficientul de penalizare  funcție de starea finisajelor exterioare ale pereților exteriori devine P8=1,  coeficient  corespunzător  stării bune a tencuielii exterioare a clădirii reabilitate. Rezistența termică corectată a pereților exteriori crește la valoarea R'pe = 2.04 m2K/W. Cu acest pachet consumul specific total de energie este 229.42 kWh/m2an.   Varianta de reabilitare S2 – implica un cost de 18 216 € şi se recuperează în circa 2.69 ani.   Prin  adoptarea  acestei  soluții  se  obține  creșterea  rezistențelor  termice  a  ferestrelor  și ușilor,  reducerea  infiltrațiilor  de  aer  rece,  îmbunătățirea  punților  termice.  Consumul specific  total  de  energie  cu  acest  pachet  este  191.07  kWh/m2an,  un  consum mai mic decat în prima variantă de reabilitare, cu un preț mai scăzut și un timp de recuperere mai mic.  Varianta de reabilitare S3 – implica un cost de 6 297 € și se recuperează în circa 3.87 ani. Aplicarea  acestei  soluții  determină micșorarea  pierderilor  de  căldură  prin  sistemul  de transmisie  prin  creșterea  randamentului  la  valoarea  de  0.99.  Cu  acest  pachet consumul specific total de energie scade la valoarea de 250.02 kWh/m2an și are costul cel mai mic în comparație cu celelalte variante de reabilitare.    Varianta de reabilitare P1. Este un pachetul care conține soluțiile S1 și S2 . Pachetul implica un cost de 44 253.15 € şi se recuperează în 4.23 ani.   Costul  acestui  pachet  este mare,  dar  a  scăzut  semnificativ  consumul  specific  total  de energie ajungand la valoarea de 148.54 kWh/m2an. Acest  pachet menține  penalizările micșorate  de  la  soluțiile  componente  și micșorează durata sezonului de încălzire cu 22 de zile.  Varianta de  reabilitare P2. Este pachetul maximal de reabilitare din punct de vedere al investiției, format din toate soluțiile prezentate. Pachetul implica un cost de 50 550.90 € şi se recuperează în 4.46 ani. Cu acest pachet consumul specific total de energie este de 138.72 kWh/m2an, mai mic decât cel al clădirii de referință.  Analizând  economic  soluțiile  de  reabilitare  propuse,  se  constată  că  toate  conduc  la  o recuperare  a  investiției  într‐o  perioadă  de  timp  mai  mică  decât  durata  de  viață  a materialelor și la un cost al energiei pe kWh mai mic decât cel plătit în prezent. Măsurile de  reabilitare  energetică  vor  deveni  economic mai  avantajoase  pe  măsură  ce  costul energiei și al combustibililor utilizați va crește.   

95

În  funcție  de  posibilitatea  de  realizare  a  eforturilor  investiționale,  pentru  reabilitarea clădirii  se  recomandă  alegerea  pachetelor  1  sau  2,  deși  sunt maximale  din  punct  de vedere al costului investiției, dar asigură realizarea unei economii mari de bani. Pentru  pachetele  P1  și  P2  consumurile  specifice  totale  sunt  cele  mai  mici,  iar performanțele energetice ale clădirii sunt cele mai bune. În analiza și decizia finală privind adoptarea anumitor soluții si pachete de soluții în scopul reducerii  consumurilor  energetice  trebuie  avut  în  vedere  faptul  că  prețul  specific  al energiei termice va crește în următorii ani, astfel încât durata de recuperare a investițiilor se va reduce corespunzător.    Rezultatele  auditului  energetic  al  clădirii  reprezintă  baza  de  calcul  pentru  studiul  de fezabilitate  care  stabileşte  varianta  de  reabilitare/modernizare  oportună  pentru beneficiarul clădirii analizate. O dată  identificată varianta de reabilitare/modernizare se va întocmi proiectul de execuție pentru soluția agreată.      

96

RAPORT DE AUDIT 

1.OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII  În  lucrarea de  față este prezentat raportul de audit energetic pentru blocul de  locuințe din mun.  Pitești,  str.  Intrarea  Teilor,  nr.  6‐8,  jud.  Argeș,  efectuat  pe  baza  datelor  şi observațiilor relevate asupra clădirii şi instalațiilor de încălzire, preparare a apei calde de consum şi iluminat aferente acesteia. Pentru clădirea expertizată  s‐a completat  fişa de analiză  termică  şi energetică aferentă construcției şi instalațiilor aferente. Rezultatele  obținute  pe  baza  analizei  energetice  a  clădirii  şi  instalațiilor  de  încălzire  şi furnizare a apei calde de consum aferente acesteia, servesc  la certificarea energetică a clădirii, precum şi  la  identificarea soluțiilor tehnice optime de reabilitare, modernizare a elementelor de construcție și a sistemului de instalații.   Întocmirea  raportului  de  audit  energetic  al  clădirii  s‐a  efectuat  în  conformitate  cu prevederile normativului MC 001/2007.   

2.PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE  

2.1.Elemente de alcătuire arhitecturală Clădirea expertizată este Blocul din  str.  Intrarea Teilor, nr. 6‐8, Pitești,    imobil aflat  în grija Asociației de proprietari. Din punct de vedere al tipologiei clădirilor civile, blocul de locuințe expertizat se caracterizează prin: 

• Zona teritorială‐urbană • Modul de locuire‐colectiv • Regim înălțime‐mediu (P+4) • Clasa de importanță‐normală conform P100 

Construcția a fost proiectată pe baza unui proiect tip și a fost xecutată în anul 1995, fiind amplasată în    Pitești. Clădirea are formă regulată şi regim de înălțime P+4. Destinația  principală  este  cea  de  locuit  în  apartamente  de  2  și  4    camere,  a  căror deschideri  principale  au  orientările  conform  planșei  anexate.  Blocul  cuprinde  12  de apartamente,  în  medie  câte  4  apartamente  la  fiecare  etaj.  Blocul  este  prevăzut  cu   balcoane neînchise pe direcțiile NV ‐ NE ‐ SV la fiecare etaj. Blocul dispune de o scară cu pereți interiori. Soluția arhitecturală existentă pentru o scară grupează următoarele funcțiuni pe nivel: 

- parter: apartamente, casa scării - etaj 1…4: apartamente , casa scării - terasă 

Înălțimile de nivel sunt: - parter: 2,75 m - etaj 1,2,3: 2,80 m - etaj 4: 3,00 m 

În casa scării este amplasat canalul tehnic care este destinat adăpostirii rețelelor de apă 

97

caldă menajeră, apă rece, canalizare şi de distribuție a agentului termic pentru încălzire.   Tâmplăria  exterioară  a  apartamentelor  din  clădire  este  din  lemn  de  răşinoase,  de  tip cuplată, cu geamuri duble, respectiv din PVC    cu geamuri termoizolante duble. Finisajele sunt obişnuite :   - tencuieli  de  cca.  2  cm  grosime  la  interior,  zugrăveli  obişnuite  înlocuite  în  unele apartamente cu tapet;   - pereții  băilor  şi  bucătăriilor  au  fost  prevăzuți  cu  vopsitorii  de  ulei,  faianța  fiind prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în o mare parte a bucătăriilor şi băilor este prevăzută faianță pe toata suprafața interioară a pereților; - tencuieli de cca. 3 cm la exterior; - pardoseli în camere cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi şi spații comune; - zugrăveli simple la pereți şi pardoseli din mozaic la spațiile comune şi în casa scării. Finisajele  exterioare    au  fost  afectate  de murdărire,  decolorare  cauzate  de  acțiunea razelor ultraviolete.     Se impune prin urmare refacerea în totalitate a fațadelor. Clădirea nu prezintă nici un element de umbrire a fațadelor.     

 2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistență 

Conform expertizei tehnice calitative. Structura de rezistență a unui tronson deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel: - elemente verticale – pereți structurali din zidărie de cărămidă BCA şi stâlpi    din beton armat monolit dispuşi perimetral pentru rezemarea grinzilor planşeelor; - elemente orizontale – planşee cu plăci din panouri prefabricate şi grinzi realizate atât prefabricat cât şi monolit;   - scara este realizată din elemente prefabricate. Infrastructura este realizată după cum urmează: - planşeu peste sol realizat din beton armat turnat monolit; - fundații continue de tip bloc şi cuzinet din beton armat. Notă: Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează în final valoarea clădirii, se consideră rațional şi oportun ca modernizarea energetică să se realizeze  pe  fondul  unei  structuri  de  rezistență  cu  un  grad  ridicat  de  siguranță.  Prin urmare,  reabilitarea  termică este  condiționată de  refacerea unor  lucrări de expertizare tehnică  privind  cerința  A1  “Stabilitate  şi  rezistență”  menționată  în  legea  10/1995 (Calitatea  în  construcții),  lucrări  în  urma  cărora  se  vor  stabili  eventualele  soluții  de consolidare  a  clădirii.  Este  obligatoriu  ca  în  timpul  şi  mai  ales  după  reabilitarea termo‐tehnică şi energetică, acțiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente: ‐prăbuşirea totală sau parțială a construcției; ‐producerea unor deformații  şi/sau vibrații de mărime  inacceptabilă pentru exploatarea normală; ‐avarierea elementelor nestructurale  (închideri, compartimentări,  finisaje) a  instalațiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor structurale; ‐producerea  ca  urmare  a  unor  evenimente  accidentale,  a  unor  avarii  de  tip  prăbuşire progresivă.  

98

2.3. Elemente de izolare termică Pereții structurali nu sunt prevăzuți cu nici o izolație termică. 

Tâmplăria exterioară a  ferestrelor  şi uşilor apartamentelor, ale casei scării, a  fost  inițial din lemn, cuplată, prevăzută cu două foi de geam simplu. Numeroşi locatari au schimbat tâmplăria din  lemn cu una din PVC,  îmbunătățind gradul de etanşare al apartamentelor dar  neutilizând  soluții  care  să  permită  ventilarea  naturală  a  camerelor.  Există  astfel pericolul apariției condensului la fața interioară a elementelor exterioare de construcție, scăzând şi mai mult gradul de izolare termică.   

 2.4. Instalația de încălzire şi de preparare a apei calde de consum 

Încălzirea  blocului    este  asigurată  prin  livrare  de  agent  termic  de  la  un  punct  termic zonal. Apa caldă ste livrată de asemenea din punctul termic zonal.   Releveul  efectuat  asupra  instalației  de  încălzire  a  blocului  a  condus  la  înregistrarea corpurilor de încălzire din fontă, corpuri clasice, necurățate de mai mult de trei ani.     Instalația de  încălzire  interioară  însumează 57  corpuri de  încălzire amplasate  în  spațiul locuit. Spațiile comune, scară, garaj, nu sunt încălzite. Corpurile  statice  vechi  din  apartamente  au  fost  prevăzute  cu  robinete  colțar  de  tipul dublu reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei. Instalația  de  încălzire  interioară  este  caracterizată  printr‐o  funcționare  anormală, eficiența slabă a transferului termic fiind consecință a depunerilor de materii organice şi anorganice  în  interiorul  corpurilor  de  încălzire  şi  al  țevilor,  precum  şi  a  dezechilibrării hidraulice provocate de modificări nesupravegheate ale mărimii  inițiale a  corpurilor de încălzire. Clădirea  este  prevăzută  cu  instalații  sanitare  aferente  băilor  şi  bucătăriilor.  Băile  şi bucătăriile au fost dotate cu următoarele tipuri de obiecte sanitare :  lavoar din porțelan sanitar, ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼”, cadă de baie din fontă emailată, ventil de scurgere, baterie amestecătore cu duş flexibil pentru baie Dn ½”, cădiță duș, closet din porțelan  sanitar,  rezervor  de  spălare montat  la  înălțime,  capac  cu  rama  din material plastic,  bideu,  spălător  cu  picurător  cu  ventil  de  scurgere  Dn  1 ½”,  sifon  de  scurgere pentru spălător tip butelie, baterie amestecătoare stativă. Alimentarea cu apă  rece a blocului se  face din  rețeaua de distribuție stradală printr‐un branşament din țeavă zincată. Casa scării a fost considerată în calculele de audit ca fiind neîncălzită. Distribuția  agentului  termic  pentru  încălzirea  centrală  se  realizează  printr‐un  sistem bitubular cu distribuție  inferioară  şi  coloane verticale care  străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.     Consumul  de  a.c.m.  şi  apă  rece  este  facturat  individual,  pe  baza  citirii  lunare  a apometrelor  individuale. Există şi consumatori  la care nu s‐au  instalat apometre; pentru aceştia facturarea se realizează în sistem pauşal. Conductele pentru agentul  termic de  încălzire  şi pentru acm  sunt  în  stare avansată de uzură  fizică,  fiind  practic  neizolate  termic.  Se  impune  necesitatea  izolării  tuturor conductelor de agenți termici din canalul tehnic şi rezolvarea problemei recirculării apei calde menajere pentru limitarea pierderilor de căldură. 

 2.5. Instalația de iluminat 

99

Releveul  efectuat  asupra  instalației  de  iluminat  a  blocului  a  condus  la  înregistrarea corpurilor  de  iluminat.  Corpurile  de  iluminat  folosesc  preponderent  surse  cu incandescență, atat în apartamente cat și în spațiile comune.    

2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii Deşi a fost în general bine întreținut de‐a lungul timpului, imobilul se prezintă într‐o stare avansată de degradare fizică, fiind necesare  lucrări urgente de reabilitare atât din punct de vedere arhitectural (refacerea finisajelor exterioare), constructiv (consolidare generală sau  cel  puțin  rezolvarea  problemei  elementelor  nestructurale)  cât  şi  al  instalațiilor aferente construcției. Tâmplăria exterioară este atât  în stare bună (PVC) cât şi  în stare avansată de degradare (lemn). Instalațiile  interioare  prezintă  uzură  avansată.  Conductele  rețelei  de  distribuție  a agentului  termic  sunt  din  oțel,  cu  izolația  în  stare  avansată  de  uzură  fizică  sau   inexistentă.      

100

3. FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CLĂDIRII  Clădirea: Bloc Locuinte Adresa: str. Intrarea Teilor, nr. 6‐8, Pitești, jud. Argeș Proprietar: 

Categoria clădirii:  X locuinţe birouri spital comerţ hotel autorităţi locale / guvern    şcoală   cultură   altă destinație: cămin – centru plasament copii   

Tipul clădirii:    individuală     înşiruită   X  bloc   tronson de bloc 

Zona climatică în care este amplasată clădirea: II  Regimul de înălțime al clădirii:   P + 4 E  Anul construcției: 1995  Proiectant / constructor:  Structura constructivă: 

  X  zidărie portantă   cadre din beton armat    pereți structurali din beton armat   stâlpi şi grinzi    diafragme din beton armat   schelet metalic 

Existența documentației construcției şi instalației aferente acesteia:   X  partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,  secţiuni reprezentative ale construcţiei ,    detalii de construcție,  X planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,    schema coloanelor pentru instalația de încălzire interioară,   X  planuri pentru instalația sanitară, 

Gradul de expunere la vânt:    adăpostită  X moderat adăpostită   liber expusă (neadăpostită) 

Starea subsolului tehnic al clădirii: nu este cazul  Plan  de  situație/schița  clădirii  cu  indicarea  orientării  față  de  punctele  cardinale,  a distanțelor până  la clădirile din apropiere  şi  înălțimea acestora  şi poziționarea sursei de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară. 

 

101

Identificarea  structurii  constructive  a  clădirii  în  vederea  aprecierii  principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de construcție din componența anvelopei clădirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punți termice: 

     Pereți exteriori opaci: 

  alcătuire: 

PE  Descriere  Arie [m²] Straturi componente (i → 

e) Coeficient reducere , r 

Material Grosime [m]     Tencuiala 0.02 0.71   Zidaria BCA  731.57 Zidaria BCA 0.35     Tencuiala 0.03

Aria totală a pereților exteriori opaci [m²]: 731.57  Stare:   bună,  pete condens,   igrasie,  Starea finisajelor:   bună,  tencuială căzută parțial / total,  Tipul şi culoarea materialelor de finisaj:Tencuială similipiatră culoare combinată alb – galben 

    Rosturi despărțitoare pentru tronsoane ale clădirii:          nu este cazul     Pereți către spații anexe (casa scărilor, etc.):   

PiCS  Descriere  Arie [m²] Straturi componente (i → 

e) Coeficient reducere, r 

Material Grosime [m]     Tencuiala 0.02 0.86   Zidaria BCA  266.05 Zidaria BCA 0.25     Tencuiala 0.02

Aria totală a pereților către casa scărilor [m²]: 266.05  Volumul de aer din casa scărilor [m³]: 542.82 

    Planşeu peste garaj: 

PdGa 

Descriere  Arie [m²] Straturi componente (i → 

e) Coeficient reducere, r 

Material Grosime [m] PdGa 

Planseu beton pardoseala calda 

107.08  Parchet  0.02  0.87

    Sapa M100 0.05

     Beton armat 

0.13 

    Tencuiala 0.03   Aria totală a planşeului peste garaj [m²]: 107.08  Volumul de aer din garaj [m³]: 294.47 

   

102

  Terasă / acoperiş: TERASA  Tip:   circulabilă,  necirculabil,  Stare:   bună,   deteriorată, 

       uscată,   umedă  Ultima reparație:   < 1 an,   1 – 2 ani 

       2 – 5 ani,   > 5 ani 

PlT  Descriere Arie [m²] 

Straturi componente (i → e)  Coeficient reducere, r 

[%] Material Grosime 

[m]   Terasa  281.22 Tencuiala 0.02  0.66    Beton 0.13     Beton de panta 0.06     Termoizolatie 

rigida  0.08     Sapa de protectie 0.06     Mozaic 0.02 

Aria totală a terasei [m²]: 281.22  Materiale finisaj:    nu; 

    Pardoseala peste parter retras 

PdPR 

Descriere  Arie [m²] Straturi componente (i → e)  Coeficient 

reducere, r [%] 

Material  Grosime [m] 

 Planseu beton 

29.26 Parchet  0.02  0.75 

      Sapa M100 0.05       Beton armat 0.13       Tencuiala 0.03 

Aria totală a pardoseala PR [m²]: 29.26     Placa pe sol 

PdS  Descriere  Arie [m²] Straturi componente (i → e)  Coeficient 

reducere, r [%] Material  Grosime [m] 

 Planseu beton 

100.65 Mozaic  0.02  0.33 

      Sapa M100 0.05       Strat termoizolant 0.10       Beton armat 0.15       Strat hidroizolant 0.003 

Aria totală a placa pe sol [m²]: 100.65    

103

   Ferestre / uşi exterioare: 

FE /   / UE 

Descriere  Arie [m²] Tipul 

tâmplăriei Grad 

etanşare Prezență 

oblon (i / e)

FE1  Termoizolate  42.17 PVC 0.5 Nu FE2  Duble lemn  98.39 Lemn 0.43 Nu UE1  Termoizolate  26.00 PVC 0.5 Nu UE2  Duble lemn  61.00 Lemn 0.43 Nu 

Starea tâmplăriei: 30%   bună    70%  evident neetanşă  70% fără măsuri de etanşare,   30% cu garnituri de etanşare,    cu măsuri speciale de etanşare; 

    Alte elemente de construcție:   

‐ între casa scărilor şi terasă, ‐ între casa scărilor şi sol, ‐ între garaj și pardoseală etaj, ‐ între garaj și sol 

  Elementele de construcție mobile din spațiile comune:    uşa de intrare în clădire: 

Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie),

  X  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de  închidere, dar stă  închisă în perioada de neutilizare, 

   Uşa  nu  este  prevăzută  cu  sistem  automat  de  închidere  şi  este  lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare, 

ferestre  de  pe  casa  scărilor:  starea  geamurilor,  a  tâmplăriei  şi  gradul  de etanşare: 

X Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,   X  Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,    Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte, 

  Caracteristici ale spațiului locuit / încălzit: 

Aria utilă a pardoselii spațiului încălzit [m²]: 1340.85  Volumul spațiului încălzit [m³]: 3269.79  Înălțimea medie liberă a unui nivel [m]: 2.75 

Gradul  de  ocupare  al  spațiului  încălzit  /  nr.  de  ore  de  funcționare  a  instalației  de încălzire: 5616 

Raportul dintre aria  fațadei cu balcoane  închise  şi aria  totală a  fațadei prevăzută cu balcoane / logii:     

Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 10 m;  Perimetrul pardoselii peste sol clădirii [m]:    100.65 

  

Instalația de încălzire interioară: 

104

Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor: Sursă proprie, cu combustibil   Centrală termică de cartier 

X Termoficare – punct termic central   Termoficare – punct termic local   Altă sursă sau sursă mixtă:                                                                                        

Tipul sistemului de încălzire:   Încălzire locală cu sobe, 

X Încălzire centrală cu corpuri statice,   Încălzire centrală cu aer cald,   Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,   Alt sistem de încălzire:                                                                                                    

  Date privind instalația de încălzire locală cu sobe:    nu este cazul 

Nr. crt. 

Tipul sobei Combustibil Data 

instalăriiElement

reglaj ardere

Element închidere 

tiraj 

Data ultimei curățiri 

        Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului: 

   Coşurile au fost curățate cel puțin o dată în ultimii doi ani,    Coşurile nu au mai fost curățate de cel puțin doi ani, 

  Date privind instalația de încălzire interioară cu corpuri statice: 

 Tip corp static 

Numar corpuri statice [buc.] Suprafata echivalenta termic [m2]In spatiul locuit 

In spatiul comun 

Total In spatiul locuit 

In spatiul comun 

Total

Radiatoare fonta 

57  57 205   205

  Tip distribuție a agentului termic de încălzire:X inferioară,   superioară,   mixtă  Necesarul de căldură de calcul [W]: 274 105.08  Racord la sursa centralizată cu căldură:  X    racord unic,   multiplu:              puncte, 

  diametru nominal [mm]: 40   disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:  Contor de căldură:  tip contor, anul  instalării, existența vizei metrologice: nu este cazul 

Elemente  de  reglaj  termic  şi  hidraulic  (la  nivel  de  racord,  rețea  de  distribuție, coloane): nu există 

Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):  Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,    Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puțin un sfert 

dintre acestea nu sunt funcționale, 

105

  X  Corpurile  statice  nu  sunt  dotate  cu  armături  de  reglaj  sau  cel  puțin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale, 

Rețeaua de distribuție amplasată în spații neîncălzite: ‐ Lungime [m]: 42 ‐ Diametru nominal [mm, țoli]: 1 1/2” ‐ Termoizolație: nu 

Starea instalației de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon

de încălzire,    Corpurile  statice  au  fost  demontate  şi  spălate  /  curățate  în  totalitate 

înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,   X  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu 

mai mult de trei ani în urmă,  Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire: 

   Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcționale, 

  X  Coloanele  de  încălzire  nu  sunt  prevăzute  cu  armături  de  separare  şi golire a acestora sau nu sunt funcționale, 

  Date privind instalația de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: nu este cazul 

‐ Aria planşeului încălzitor [m²], ‐ Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare; 

 Diametru  serpentină. [mm] 

     

Lungime [m]   ‐ Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalației; 

  Sursa de încălzire – punct termic zonal:   ‐ Putere termică nominală:   ‐ Randament de catalog:   ‐ Anul instalării:     ‐ Ore de funcționare:   ‐ Stare (arzător, conducte / armături, manta):   ‐ Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare:   

  Date privind instalația de apă caldă de consum: 

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:  Sursa de incalzire – centrala termica proprie   Centrală termică de cartier 

X Termoficare – punct termic central   Termoficare – punct termic local   Altă sursă sau sursă mixtă:                                                                                     

 

106

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: X Din sursă centralizată,     Centrală termică proprie,     Boiler cu acumulare,   Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,   Preparare locală pe plită, 

  Alt  sistem  de  preparare a.c.m.:                                         

Puncte de consum:                60      a.c.m. /                  24    a.r.;  Numărul de obiecte sanitare ‐ pe tipuri :  Lavoar – 12    Spălător – 12 

              Duş: ‐ 12    Cadă de baie: ‐ 12               Rezervor WC – 12  Bideu ‐ 12   

Racord la sursa centralizată cu căldură:  X racord unic,   multiplu:              puncte,   diametru nominal [mm]: 40   presiune necesară (nominal) [mmCA]: 

Conducta de recirculare a a.c.m.:  funcțională,   nu funcționeazăX nu există  Contor de căldură general:    tip contor                                              , 

  anul instalării                          ,   existența vizei metrologice                          ; 

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:    nu există  X parțial   peste tot 

  Alte informații: ‐ accesibilitate la racordul de apă caldă din canalul tehnic: da ‐ programul de livrare a apei calde de consum: permanent ‐ facturi pentru apa caldă de consum pe ultimii 5 ani: nu ‐ facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu  instalație proprie 

de producere a.c.m. funcționând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani :   ‐ date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea 

termoizolației etc.:  completare ocazională a  instalației de  încălzire, puncte de consum acm cu pierderi, nu 

‐ temperatura  apei  reci  din  zona/localitatea  în  care  este  amplasată  clădirea (valori medii lunare – de preluat de la stația meteo locală sau de la regia de apă) 10 

‐ numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate): nu                       

Informații privind instalația de climatizare: nu este cazul  Informații privind instalația de ventilare mecanică: nu este cazul  Informații privind instalația de iluminat: Consum mediu anual 6 329.40 kWh/an 

 

107

4. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE             (NOTE DE CALCUL)   4.1. Determinarea  rezistențelor  termice  corectate  ale  elementelor de  construcție din componența clădirii 

  

Caracteristici geometrice   

Au  fost  calculate  ariile  tuturor  elementelor  de  construcție  (pereți  exteriori  opaci,   ferestre şi usi exterioare, planşeu peste subsol, planşeu peste pod, pereți ce delimitează spațiul  încălzit  de  casa  scării,  etc.).  De  asemenea,  s‐a  calculat  suprafața  locuită  şi suprafața încălzită, volumul util încălzit şi volumul total al clădirii. Calculul suprafețelor din plan vertical şi orizontal este prezentat în tabelele 1 și 2:  Suprafeţe ext. Verticale h NE NV SE SV parter 2.75 10.00 17.30 0.00 10.00 etaj I 2.80 15.72 20.60 20.60 15.72 etaj II+III 5.60 16.04 20.60 20.60 16.04 etaj IV 3.00 25.36 15.08 15.08 25.36 Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42 Ferestre parter [m2] 0.00 15.91 0.00 3.44 etaj I+II+III [m2] 26.64 20.64 20.64 26.64 etaj IV [m2] 12.32 1.00 1.00 12.32 Total Ferestre [m2] 38.96 37.55 21.64 42.40 Usi parter [m2] 3.44 0.00 0.00 2.15 etaj I+II+III [m2] 0.00 27.09 27.09 0.00 etaj IV [m2] 4.52 9.03 9.03 4.52 Total Usi [m2] 7.96 36.12 36.12 6.67 Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36 Pereti Interiori HL CS parter [m] 9.10 9.60 0.00 Total PI parter [m2] 25.03 26.40 0.00 47.13 etaj I+II+III+IV [m] 0.00 25.52 0.00 Total PI etaj [m2] 0.00 244.73 0.00 218.93 TOTAL [PiCS] [m2] 266.05 Suprafeţe orizontale [m2]

Pardoseala peste sol [PdS] 100.65 Plafon spre terasa [PlT] 281.22 Pardoseala peste CS [PdCS] 32.74 Pardoseala peste garaj [PdGa] 107.08 Pardoseala peste PR [PdPR] 29.26

Tabel 1. Suprafeţe din plan vertical şi orizontal

108

NE NV SE SV Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42

F termopan FE1 [m2] 11.69 11.27 6.49 12.72 F lemn FE2 [m2] 27.27 26.29 15.15 29.68 Usi termopan UE1 [m2] 2.00 11.00 11.00 2.00 Usi lemn UE2 [m2] 6.00 25.00 25.00 5.00 Pereţi ext PE1 [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36 Total suprafeţe int [m2] 296.15 Usi termopan UI1 9.03 Usi lemn UI2 21.07 Pereti Interiori 266.05

Casa Scarii NE NV SE SV F termopan CSFe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00 F lemn CSFe2 [m2] 3.44 0.00 0.00 3.44 Usi termopan CSUe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00 Usi lemn CSUe2 [m2] 7.96 0.00 0.00 3.01 Pereţi exteriori PE CS [m2] 26.68 50.16 50.16 22.68 Orizontal Plafon spre terasa CS [m2] 30.80 Pardoseala peste sol CS [m2] 63.54

Tabel 2. Suprafeţe defalcate pe categorii

Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcție și rezistențele termice corectate 

 Conductivitățile  termice  de  calcul  ale  materialelor  se  determină  în  conformitate  cu Mc001‐1,  prin  multiplicarea  valorilor  cu  coeficienți  de  majorare  care  țin  cont  de deprecierea  conductivităților  în  funcție de  vechimea materialelor  şi de  starea  acestora (stare uscată, afectată de condens sau afectată de igrasie).         Rezistentele  termice  corectate  pentru  elementele  opace  țin  cont  de  coeficientul  de majorare a conductivității termice a materialelor şi de influența punților termice. Valorile rezultate sunt prezentate pentru fiecare tip de element de construcție:  

  R r R’  R’nec

pereți exteriori  RPE  1.39  PE  0.71  R’PE  0.99  R'nec  1.40 

pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93  R'nec 1.10

ferestre termoizolante  RFE1    0.50  FE1    1.00  R’FE1    0.50  R'nec  0.50 

ferestre lemn  RFE2    0.43  FE2    1.00  R’FE2    0.43  R'nec  0.40 

uși termoiz. exterioare  RUE1    0.50  UE1    1.00  R’UE1    0.50  R'nec  0.50 

uși lemn exterioare  RUE2    0.43 UE2  1.00 R’UE2  0.43  R'nec 0.40

uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.39  R'nec 0.50

uși interioare lemn  RUI2    0.19  UI2    1.00  R’UI2    0.19  R'nec  0.40 

pardoseală peste PR  RPR    0.45  PR  0.75  R’PR  2.26  R'nec  4.50 

pardoseală peste garaj  RGA  0.49 GA 0.87 R’GA 0.45  R'nec 1.65

terasă  RT    3.04 T  0.66 R’T  1.98  R'nec 3.00

placă sol  RS    6.49  S    0.33  R’S    2.14  R'nec  4.50 

Valori ale rezistentei termice R, rezistentei termice corectate R’ si rezistentei necesare R’nec

109

Număr de schimburi de aer cu exteriorul  

Se consideră cazul unei clădiri colective cu precizările:   - clasa de permeabilitate a clădirii    este medie - clădirea este moderat adăpostită - clădirea face parte din categoria " dublă expunere" na= 1,55h

‐1 4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire 

 Consumul  anual  de  căldură  pentru  încălzirea  spațiilor  (încălzire  continuă  şi  ocupare permanentă a spațiilor) se determină pe baza metodologiei din Mc001.     Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină conform Anexei 5 ‐ Mc001, ca fiind egale cu 5,25 W/m2. Numărul normalizat de persoane conform iloc este 43. Pentru  determinarea  temperaturilor  spațiilor  neîncălzite  (casa  scării,  subsol,  pod  )  s‐a utilizat metodologia recomandată de Mc001. Durata sezonului de încălzire şi numărul de grade zile pentru încălzire s‐au determinat din verificarea condiției de  identitate,  la  începutul, respectiv sfârşitul sezonului de  încălzire, dintre temperatura interioară din spațiul încălzit    şi temperatura exterioară de referință a  clădirii  considerate  în  conformitate  cu metodologia  indicată  de Mc001  (s‐a  aplicat metoda analitică  şi  s‐au verificat  rezultatele prin metoda grafică,  conform graficului de mai jos). 

‐5

0

5

10

15

20

25

iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun

C

Lunile anului

Determinarea sezonului de încălzire

θe

θi

θer

θir

110

 Au rezultat următoarele valori de calcul (teoretice): ‐ durata sezonului de încălzire  t 5616 h ‐ momentul de începere al sezonului de încălzire: 10 septembrie ‐ momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 12 mai În  final  s‐au  determinat  valorile  pe  baza  cărora  se  va  clasifica  din  punct  de  vedere energetic clădirea de locuințe. S‐au calculat: 

• pierderile de căldură prin transmisie şi infiltrații QL= 274 105.08 kWh/an; • degajările interioare de căldură φi= 7.04 kW; • aporturile solare φS= 36.12 kW; • aporturile totale de căldură QG= 60 456 KWh/an; • necesarul de energie pentru încălzirea clădirii Qh= 274 105.08 KWh/an; • pierderile sistemului de transmisie Qem = 23 835.22 KWh/an;   • pierderile  sistemului  de  distribuție  Qd  =  6  066.12  KWh/an  –  se  ține  cont  de 

diametrele  conductelor  de  distribuție  din  canalul  tehnic,  de  starea  degradată  a conductelor şi de lipsa izolației termice. 

Însumând  toate  consumurile  de  energie  prezentate mai  sus  rezultă  un  consum  total anual de energie pentru încălzire de 258 466.19 KWh/an, respectiv un consum specific de 192.76 kW/m2an.  

4.3. Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea acc  Determinarea  consumului  anual  de  căldură  pentru  prepararea  apei  calde  menajeră pentru  blocul  auditat  se  determină  în  conformitate  cu metodologia Mc001/II.3.  şi  se bazează pe valorile consumurilor (75l/pers,zi) şi pierderilor de apă caldă. Temperatura medie anuală a apei reci este tar= 10°C . Temperatura apei calde menajere este   tac= 50°C. S‐au calculat:   

• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră efectiv utilizate este de 68 338.65 KWh/an; 

• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră pierdute este de   23 561.84 KWh/an; 

• cantitatea de energie disipată de la    coloanele de distribuție din clădire este de   4 356.06 KWh/an. 

În  final  s‐au  determinat  valorile  pe  baza  cărora  se  va  clasifica  din  punct  de  vedere energetic  clădirea  de  locuințe:  consumul  de  căldură  anual  total  de  Qacc=  96  256.55 kWh/an, respectiv consumul specific anual de qacc= 71.79 kWh/m2an.     

111

4.4. Determinarea consumului anual de energie electrică pentru iluminat  Pentru  calcularea  estimativă  a  consumului  de  energie  electrică  pentru  iluminat  se foloseşte metodologia MC001. Astfel pentru sistemul de iluminat aferent blocului rezultă un consum global anual de     6 329.40 kWh/an, respectiv un consum specific de energie electrică de 4.13 kWh/m2an.  

4.5.Determinarea cantităților anuale de combustibil consumat şi de co2 emis Pe  baza  necesarului  anual  GLOBAL  de  energie  termică  şi  electrică  calculat  conform Mc001/II se determină energia primară consumată pentru asigurarea confortului în bloc: 407 917.33 kWh/an. Pe  baza  necesarului  total  anual  de  energie  termică  şi  electrică  se  determină  emisiile anuale de CO2. Cantitatea de CO2 emisă este de 63.92 kg/m2an.  

4.6 Certificarea şi notarea energetică a clădirii Notarea  din  punct  de  vedere  energetic  a  clădirii  existente  se  efectuează  funcție  de consumul specific anual de energie estimat pe baza analizei energetice a clădirii. Notele de  referință  ataşate  clădirii  de  referință  caracterizează  utilizarea  rațională  a  energiei. Caracteristicile  clădirii  reale  certificate  precum  şi  cele  ale  clădirii  de  referință  sunt prezentate în cele ce urmează.   Penalizări acordate clădirii reale po  = p1•  p2 •  p3  •  p4  •  p5 • p6  •  p7  • p8 •  p9  •  p10  • p11 • p12 =  1,35    unde: 

       P  Denumire  Valoare 

P1  coeficient de penalizare funcție de starea subsolului tehnic al clădirii    1,00 P2  coeficient de penalizare funcție de utilizarea uşii de intrare în clădire clădirii  1,01 P3  coeficient  de  penalizare  funcție  de  starea  elementelor  de  închidere mobile  din 

spațiile comune (casa scărilor) – către exterior sau către ghene de gunoi  1,02 P4  coeficient de penalizare  funcție de starea armăturilor de  închidere  şi  reglaj de  la 

corpurile statice  1,05 P5  coeficient  de  penalizare  funcție  de  spălarea/curățirea  instalației  de  încălzire 

interioară    1,05 P6  coeficient de penalizare  funcție de  existența  armăturilor de  separare  şi  golire  a 

coloanelor de încălzire  1,03 P7  coeficient  de  penalizare  funcție  de  existența  echipamentelor  de măsură  pentru 

decontarea consumurilor de căldură 1,15 

P8  coeficient  de  penalizare  funcție  de  starea  finisajelor  exterioare  ale  pereților exteriori  1 

P9  coeficient de penalizare funcție de starea pereților exteriori din punct de vedere al conținutului de umiditate al acestora  1 

P10  coeficient de penalizare  funcție de starea acoperişului peste pod – pentru clădiri prevăzute cu pod nelocuibil (nu este cazul)  1 

P11  coeficient de penalizare funcție de starea coşului/coşurilor de evacuare a fumului (nu este cazul)  1 

P12  coeficient de penalizare care ține seama de posibilitatea asigurării necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort  1 

Tabel 3 

   

112

Determinarea caracteristicilor clădirii de referință; consumuri energetice Clădirea  de  referință  reprezintă  o  clădire  virtuală  având  următoarele  caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc 001/3: a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală; b) Aria elementelor de  construcție  transparente  (ferestre,  luminatoare, pereți exteriori vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale; c)  Rezistențele  termice  corectate  ale  elementelor  de  construcție  din  componența anvelopei  clădirii  sunt  caracterizate de valorile minime normate,  conform Metodologie Partea I, cap 11. d) Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referință; e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (g)= 0,26; f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale; g)  Numărul  de  schimburi  de  aer  din  spațiul  încălzit  este  de  minimum  0,5  h‐1, considerându‐se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare; h) Sursa de căldură pentru  încălzire  şi preparare a apei calde de consum este, centrală termică proprie funcționând cu combustibil gazos  (gaze naturale) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare; i)  Sistemul de  încălzire este de  tipul  încălzire  centrală  cu  corpuri  statice, dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare; j)  Instalația de  încălzire  interioară este dotată cu elemente de  reglaj  termic  şi hidraulic atât  la  baza  coloanelor  de  distribuție  (în  cazul  clădirilor  colective),  cât  şi  la  nivelul corpurilor  statice; de asemenea,  fiecare corp de  încălzire este dotat cu  repartitoare de costuri de încălzire; k)  În  cazul  sursei de  căldură  centralizată,  instalația  interioară este dotată  cu  contor de căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de  consum  la  nivelul  racordului  la  instalațiile  interioare,  în  aval  de  stația  termică compactă; l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente; m)  Randamentul  de  producere  a  căldurii  aferent  centralei  termice  este  caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare; n)  Conductele  de  distribuție  din  spațiile  neîncălzite  (ex.  subsolul  tehnic)  sunt  izolate termic  cu material  caracterizat  de  conductivitate  termică  λiz  ≤  0,05 W/mK,  având  o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; o)  Instalația  de  apă  caldă  de  consum  este  caracterizată  de  dotările  şi  parametrii  de funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde  de  consum  este  de  1958  * NP  / Aînc  [kWh/m²an],  unde NP  reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate,  iar Aînc reprezintă aria utilă a spațiului încălzit / condiționat (conf. Mc 001/3 Anexa 9); p)  În  cazul  în  care  se  impune  climatizarea  spațiilor ocupate,  randamentul  instalației de climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcționează conform procesului cu consum minim de energie; 

113

q) În cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz); r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 normativ, p0 = 1,00. Pentru clădirea de referinţă se reia calculul de determinare a consumului anual specific, păstrând dimensiunile anvelopei calculate în prima parte şi înlocuind valorile R’ cu R’nec. Ținând cont de caracteristicile menționate mai sus s‐au obținut următoarele rezultate: 

Consumul specific de energie pentru instalația de încălzire: 79.09 kWh/m2an    Consumul  specific de energie pentru prepararea apei calde de consum: 62.79 kWh/m2an   

Consumul specific de energie pentru instalația de iluminat: 4.13 kWh/m2an    Notarea energetică a clădirii reale şi încadrarea în clasele de eficiență energetică Nota  energetică  a  clădirii  reale  care  ține  cont  de  penalizările  de mai  sus  este  76.96. Clădirea  se  încadrează  în  clasa  de  eficiență  energetică  G,  conform  metodologiei  din MC001/PIII. 

 Notarea energetică a clădirii de referință Nota  energetică  a  clădirii  de  referință  rezultată  din  calcule  este  97.81.  Clădirea  de referință  se  încadrează  în  clasa  de  eficiență  energetică  D,  conform metodologiei  din MC001/PIII.  

5.MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE 

 5.1. Soluții de reabilitare pentru pereții exteriori 

Îmbunătățirea protecției  termice  la nivelul pereților exteriori ai clădirii se propune a se face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar. Materialele  termoizolante  care  urmează  să  fie  utilizate  la  reabilitare  trebuie  să îndeplinească următoarele condiții: - condiții privind  conductivitatea  termică:  conductivitatea  termică de  calcul  trebuie  să fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/mK; - condiții  privind  densitatea:  densitatea  aparentă  în  stare  uscată  a  materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3; - condiții  privind  rezistența  mecanică:  materialele  termoizolante  trebuie  să  prezinte stabilitate  dimensională  şi  caracteristici  fizico‐mecanice  corespunzătoare,  în  funcție  de structura  elementelor  de  construcție  în  care  sunt  înglobate  sau  de  tipul  straturilor  de protecție astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenților atmosferici sau acțiunilor excepționale; - condiții privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanță  cu  durabilitatea  clădirilor  şi  a  elementelor  de  construcție  în  care  sunt înglobate; 

114

- condiții  privind  siguranța  la  foc:  comportarea  la  foc  a  materialelor  termoizolante utilizate  trebuie să  fie  în concordanță cu condițiile normate prin reglementările  tehnice privind siguranța  la  foc, astfel  încat să nu deprecieze rezistența  la  foc a elementelor de construcție pe care sunt aplicate/înglobate; - condiții din punct de  vedere  sanitar  şi  al protecției mediului: materialele utilizate  la realizarea izolației termice a elementelor de construcție nu trebuie să emane în decursul exploatării mirosuri, substanțe toxice, radioactive sau alte substanțe dăunătoare pentru sănătatea  oamenilor  sau  care  să  producă  poluarea  mediului  înconjurător;  în  cazul utilizării izolației termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă  (produse  din  vată  minerală,  vată  de  sticlă,  etc.)  trebuie  să  se  realizeze protecția etanşă sau înglobarea în structuri protejate a acestora;   - condiții  privind  comportarea  la  umiditate:   materialele  termoizolante  trebuie  să  fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidității; - condiții  privind  comportarea  la  agenți  biodegradabili:  materialele  termoizolante trebuie să reziste la acțiunea agenților biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de protecție; - condiții  speciale:  materialele  termoizolante  trebuie  să  permită  aplicarea  lor  în structura  elementelor  de  construcție  prin  aplicarea  unor  straturi  de  protecție  pe suprafața  lor; materialele  termoizolante nu  trebuie  să  conțină  sau  să degaje  substanțe care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele termoizolante care se montează prin procedee  la cald nu trebuie să prezinte  fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare; în caz contrar ele vor trebui să fie prevăzute din fabricație cu un strat de protecție; - condiții  privind  punerea  în  operă:  materialele  termoizolante  trebuie  să  permită  o punere în operă care să garanteze menținerea caracteristicilor fizico‐chimice şi de izolare termică în condiții de exploatare; - condiții privind controlul de calitate: materialele noi  sau cele  tradiționale produse  în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolații termice în  construcții;  toate  materialele  termizolante  utilizate  trebuie  să  aibă  certificate  de conformitate privind calitatea care să le confirme caracteristicile fizico‐mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricație ale  produselor  respective.  In  certificatul  de  calitate  trebuie  să  se  specifice  numărul normei tehnice de  fabricație  (standardul de produs, agrement tehnic, normă sau marca de  fabricație  etc.);  transportul, manipularea  şi  depozitarea materialelor  termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea caracteristicilor funcționale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de producătorii  cât  şi  de  utilizatorii  materialelor  termoizolante  respective,  conform prevederilor  standardelor  de  produs,  agrementelor  tehnice  sau  normelor  tehnice  ale produselor  respective;  condițiile  de  depozitare,  transport  şi  manipulare  eventualele măsuri speciale ce trebuie  luate  la punerea  în operă (produse combustibile, care degajă anumite  noxe,  care  se  aplica  la  cald,  etc.)  vor  fi  în mod  expres  precizate  în  normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediție eliberate la fiecare livrare. Luând în considerare toate cerințele enunțate mai sus se propune soluția izolării pereților exteriori cu polistiren expandat  ignifugat de  fațadă de minim 20 cm grosime  (minim 15 

115

kg/m3),  amplasat  pe  suprafața  exterioară  a  pereților  existenți,  protejat  cu  o masă  de spaclu de minim 5mm grosime şi tencuială acrilică structurată de minim 1,5mm grosime. Soluția prezintă următoarele avantaje:  corectează majoritatea punților termice;  conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilității termice;  protejează elementele de construcție structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior;  nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;  permite realizarea, prin aceeaşi operație, a renovării fațadelor;  nu necesită modificarea poziției corpurilor de  încălzire şi a conductelor  instalației de încălzire;  permite  locuirea  apartamentelor  în  timpul  executării  lucrărilor  de  reabilitare  şi modernizare;  nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente;  durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani. Soluția propusă va fi realizată astfel: ‐Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației, verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluție abaterile de  la planeitate nu pot  fi  corectate prin  sporirea  grosimii  stratului de protecție) şi curățat de praf şi depuneri; ‐Stratul  termoizolant din plăci de polistiren expandat  ignifugat, de dimensiuni mari  (ex: 1,20x0,60m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafața suport, reparată şi curățată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianți organici (răşini), lipirea făcându‐se local, pe fâşii sau în puncte.   Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolțuri din oțel inoxidabil, cu expandare, montate  în găuri  forate cu dispozitive  rotopercutante,  sau cu dibluri de plastic  cu  rozetă).  Se  recomandă utilizarea  simultană a  celor două procedee menționate, pentru împiedicarea smulgerii datorate sucțiunii. Montarea  plăcilor  termoizolante  se  va  face  cu  rosturile  de  dimensiuni  cât mai mici  şi decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariției ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj. La colțuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în  formă  de  L.  Deasupra  ferestrelor,  în  dreptul  buiandrugilor,  în  locul  plăcilor  din polistiren se pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecție mai bună la foc. Stratul de protecție şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă. Tencuiala  (grundul)  trebuie  să  realizeze  pe  lângă  o  aderență  bună  la  suport  (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor  şi contracțiilor datorită variațiilor climatice,  fără desprinderea  de  suport)  şi  permeabilitate  la  vaporii  de  apă  concomitent  cu impermeabilitate la apă. Tencuiala  subțire  se  realizează  din  paste  pe  bază  de  răşini  siliconice  obținute  prin 

116

combinarea  lianților din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică  în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante: ‐vopsele silicatice  (care au permeabilitate mare  la vaporii de apă dar absorbție mare  la apă şi rezistență mică la agenți atmosferici) care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de  răşini  sintetice  în dispersie  şi hidrofobizarea ulterioară a  suprafețelor; pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat; ‐vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistență mare  la apă dar permeabilitate la vapori mai redusă; ‐vopsele pe bază de  răşini  siliconice  în dispersie apoasă  care au bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbție mică prin capilaritate, aderență pe orice tip de suport, aspect mat. Se recomandă ultima variantă de vopsire a fațadelor termoizolate. Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este  în funcție de tipul liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecției  împotriva compuşilor alcalini  în cazul  tencuielilor  cu mortare  hidraulice  –  sau  fibre  organice:  polipropilenă,  poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de țesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm).   În  zonele  de  racordare  a  suprafețelor  ortogonale,  la  colțuri  şi  decroşuri,  pe  conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subțiri din aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din țesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20x40 cm, montate la 45°. Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă fațada  în câmpuri de cel mult 14m2,  evitând  alinierea  acestora  cu  ancadramentele  de  fereastră  care  sunt  zone  cu concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se pot  prevedea  cordoane  vinilice  sau  profile  metalice  care  să  permită  mişcarea independentă a fațadei în raport cu elementele de construcție. Execuția  trebuie  făcută  în  condiții  speciale  de  calitate  şi  control,  de  către  firme specializate, referitoare în primul rând la compoziția mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuție. Pe lângă avantajele menționate mai sus, soluția prezintă şi unele dezavantaje: 

rezistență mecanică mai redusă,  în special  la acțiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălțime de cca. 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafața soclurilor se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianți din răşini  sintetice)  sau  suplimentarea  țesăturii  din  fibre  se  sticlă  cu  una  având rezistență la întindere de trei ori mai mare decât cea normală; 

un cost relativ mare;  limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat. 

Este  necesar  ca  pe  conturul  tâmplăriei  exterioare  să  se  realizeze  o  căptuşire termoizolantă,  în  grosime de  cca  5  cm,  a  glafurilor  exterioare,  inclusiv  a  solbancurilor, prevăzându‐se  şi  profile  de  întărire‐protecție  adecvate  din  aluminiu  precum  şi  benzi 

117

suplimentare din țesătura din fibre de sticlă. Deoarece spațiul este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din PVC sau tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm . Deoarece actuala  tencuială a  fațadei ar  fi greu de curățat, se propune ca aceasta să  fie menținută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul ferestrelor, unde  spațiul  este  insuficient,  se  propune  îndepărtarea  tencuielii  exterioare  înainte  de montarea  termoizolației.  Montarea  termoizolației  suplimentare  se  va  face  pe  toată suprafața  fațadei, exceptând zona  rosturilor unde nu se propune nici o  îmbunătățire  la nivelul pereților exteriori.   5.2.Soluții de reabilitare pentru tâmplăria exterioară Ca  urmare  a  rezistențelor  termice  minime  prevăzute  pentru  tâmplăria  exterioară  la clădirile de  locuit  (R’min>0,50 m²K/W)  tâmplăria exterioară utilizată până acum  în mod curent şi anume tâmplăria din  lemn cu cercevele cuplate sau tâmplăria de  lemn dublată prevăzută cu două foi de geam simplu, nu mai este corespunzătoare. O  soluție  recomandată  este  tâmplăria  cu  tocuri  şi  cercevele  din  PVC  şi  prezintă următoarele caracteristici:   ‐ au rezistență bună  la agenții de mediu; sunt  insensibile  la variațiile de umiditate din atmosferă;   ‐ au rezistență mecanică  redusă  (cu atât mai mult  la profilele  fără „armături” din țeavă); în consecință ferestrele din PVC au în general dimensiuni mai mici decât cele din lemn;   ‐ au posibilități de asamblare pe care  le oferă tehnologia de producție a profilelor (în general clipsare), face ca deformațiile din producție şi montaj să fie evitate;   ‐  tehnologia  de  producție  permite  atât  montarea  geamurilor  simple,  cât  şi  a geamurilor termoizolante;   ‐  nu  necesită  întreținere  în  timp,  plasticul  fiind  colorat  în masă,  sau  finisat  cu peliculă acrilică, realizată în timpul procesului de fabricație a profilelor;   ‐ au etanşeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ. Dezavantajele utilizării tâmplăriei cu tocuri şi cercevele din PVC sunt: - pericolul de a  schimba  regimul higrotermic al  încăperilor din  cauza  tâmplăriei  foarte etanşe; - durata de viață verificată practic este de 30 ani; - îmbătrânirea  materialului  şi  modificarea  culorilor,  mai  ales  la  tâmplăriile  albe,  în funcție de materialul plastic utilizat şi de rezistența la razele ultraviolete; - scăpările de gaz inert din foile de sticlă după scurt timp de la montare. Eventual,  la  tâmplăria  exterioară  existentă,  în  scopul  reducerii  fluxului  termic  datorat infiltrațiilor, trebuie luate următoarele măsuri:     - efectuarea unor reparații pentru a obține o mai bună închidere a cercevelelor pe toc; - prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele şi toc; - îmbunătățirea etanşării între toc şi zidărie ş.a.     Pentru a micşora pierderile de căldură  în situația  în care radiatoarele sunt amplasate  în fața unei tâmplării exterioare, trebuie respectată următoarea conditie specială:   - între elementele de radiator  şi  tâmplărie se prevede un ecran special cu o rezistență 

118

termică de cel puțin 1,10 m²K/W. Notă:  În  situația  în  care  la  partea  superioară  a  ferestrelor  se  prevăd  obloane  rulante, rezistența termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puțin 1,65 m²K/W, prin căptuşirea la interior a cutiei cu un strat de termoizolație eficientă, de cel puțin 6 cm grosime.   După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere: ‐ etanşarea  la  infiltrații de aer  rece a  rosturilor de pe conturul  tâmplăriei, dintre  toc  şi glafurile golului din perete; completarea spațiilor rămase după montarea ferestrelor noi cu spumă poliuretanică şi închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială; ‐ etanşarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete din lemn sau din PVC; ‐ prevederea  lăcrimarelor  la glaful orizontal exterior de  la partea superioară a golurilor din pereții exteriori; ‐  înlocuirea  solbancurilor  din  tablă  zincată  existente  pe  glaful  orizontal  exterior  de  la partea  inferioară  a  golurilor  din  pereți,    se  vor  asigura  panta,  existența  şi  forma lăcrimarului, etanşarea  față de  toc  (cuie  cu  cap  lat  la distanțe mici), etanşarea  față de perete (marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială) etc.; ‐ desfundarea  (sau crearea dacă nu există) a găurilor de  la partea  inferioară a tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele. Schimbarea  tâmplăriei conduce  la mărirea  rezistenței  termice a  ferestrelor  şi uşilor. De asemenea,  efectul  favorabil  al  acestei măsuri  se manifestă  substanțial  atât  în  ceea  ce priveşte condițiile de confort, prin eliminarea curenților  reci de aer, cât  şi sub aspectul necesarului anual de căldură, prin micşorarea volumului de aer care pătrunde în exces în încăperi şi care trebuie încălzit. Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se realiza în următoarea variantă: ‐  înlocuirea tâmplăriei de  lemn şi tâmplăriei metalice existente cu tâmplărie cu tocuri  şi cercevele din PVC  în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu  geam  termoizolant dublu  4+12+4 mm,  cu o  suprafață  tratată  cu un  strat  reflectant având un coeficient de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic kg=1,8 W/m²K (R=0,55m²K/W). Este  necesar  ca  pe  conturul  tâmplăriei  exterioare  să  se  realizeze  o  căptuşire termoizolantă,  în  grosime de  cca  5  cm,  a  glafurilor  exterioare,  inclusiv  a  solbancurilor, prevăzându‐se  şi  profile  de  întărire‐protecție  adecvate  din  aluminiu  precum  şi  benzi suplimentare din țesătură din fibre de sticlă. Deoarece spațiul este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din tablă zincată sau PVC cu grosimea de 0,5 mm. În  zonele  de  racordare  a  suprafețelor  ortogonale,  la  colțuri  şi  decroşuri,  se  prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor profile subțiri din aluminiu sau din PVC. Adoptarea  soluției  de  înlocuire  totală  a  ferestrelor  existente  cu  ferestre  tip  termopan implică etanşarea spațiului interior şi reducerea drastică a numărului de schimburi de aer sub valoarea necesară diluării concentrației CO2  şi a umidității  interioare. Astfel,  înainte 

119

de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanşeitățile tâmplăriei. Prin prevederea garniturilor de etanşare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte căi şi anume: - prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare  (cercevele, uşi balcon); - prin  creearea unor  sisteme  controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior (prize cu clapete mobile, ş. a.); - prin asigurarea unei funcționări corecte a canalelor verticale de ventilație existente  în băi,  grupuri  sanitare  suplimentare  şi  cămări  neventilate  direct,  precum  şi  în  unele bucătării; ‐  prin executarea eventual, cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare de ventilare în cadrul apartamentului, în funcție de spațiile disponibile. Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecințe nefavorabile majore, cum ar fi: - dezagremente în ceea ce priveşte condițiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ş.a.) - riscul  apariției  condensului  pe  suprafețele  interioare  ale  elementelor  de  construcție perimetrale; - creşterea cantității de vapori de apă care condensează  în anotimpul rece  în  interiorul elementelor de construcție care fac parte din anvelopă. În  scopul  rezolvării  acestor  probleme  se  recomandă  prevederea  unor  dispozitive  de închidere  –  deschidere  oscilo‐basculante,  revizuirea  funcționării  canalelor  verticale  de ventilare  naturală  sau  prevederea  unor  dispozitive  pentru  acționarea  automată  şi periodică a unor ventilatoare amplasate fie la priză fie pe acoperiş. Ca  urmare,  se  recomandă  în  această  situație  o  tâmplărie  cu  fante  de  ventilare  sau practicarea unor  guri de  ventilare  reglabile  în pereții  exteriori  ai  clădirii, dimensionate corespunzător astfel încât să asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5sch/h.   5.3. Soluții de modernizare a instalațiilor de încălzire şi a.c.m. Soluțiile de modernizare a instalațiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de consum se aleg ținând seama de starea actuală a instalațiilor (evaluată prin expertiză energetică): 

dotarea  corpurilor  de  încălzire  existente  cu  robineți  termostatici,  robineți  de reglare,  robineți de dezaerisire  şi  repartitoare de costuri, montare apometre apă rece și   apă caldă; 

spălarea instalației de încălzire interioară dacă nu se schimbă corpurile de încălzire şi coloanele; 

Izolarea conductelor din canalul tehnic.    

120

6. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE    6.1. Determinarea performanțelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de 

intervenție           Rezistențe termice unidirecționale şi corectate după reabilitare  

Rezistenta termica corectata                     pereți exteriori  RPE  4.75 PE 0.71 R’PE 3.37 R'nec 1.40 pereți interiori  RPI    1.08 PI    0.86 R’PI    0.93 R'nec 1.10 ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR  0.75 R’PR    2.86 R'nec 4.50 pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA  0.87 R'Ga  3.35 R'nec 1.65 terasă  RT    3.04 T  0.66 R’T  2.01 R'nec 3.00 placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 

 Rezistențe termice medii pe clădire după reabilitare 

 Valorile rezistenței termice medii a elementelor de construcție ale clădirii se determină pentru fiecare soluție în parte:    

Solutii de reabilitare    Real  S1  S2  S3  P1  P2 

Rezistența medie (m2K/W)    0.80  1.33  0.84  0.80  1.44  1.44 

Tabel 4 

 Numărul de schimburi de aer cu exteriorul 

Se au în vedere următoarele:  Clădirea este reabilitată;  Clădirea este considerată “moderat adăpostită”;  Expunerea spațiilor interioare este preponderent simplă;  Tâmplăria  exterioară  este  în  totalitate  prevăzută  cu  garnituri  de  etanşare,  deci clasa de permeabilitate este medie. 

În conformitate cu Mc001, rezultă: na=0,5h‐1 . 

 6.2.  Date  de  intrare  pentru  analiza  economică  a  soluțiilor  de  modernizare energetică a clădirii 

 S‐au  avut  în  vedere  următoarele  soluții  (S),  respectiv  pachete  de  soluții  (P)  de modernizare energetică a anvelopei  şi/sau a  instalației de  încălzire  şi preparare a apei calde de consum: S1  ‐  Izolarea  termică  a  tuturor  pereților  exteriori,  a  pardoselii  peste  parter  retras  și  a 

121

pardoselii peste garaj cu 10 cm polistiren expandat ignifugat de fațadă; S2 – Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplărie din  lemn  cu  ferestre  având  tâmplăria  din  PVC  şi  geam  termoizolant  dublu,  inclusiv înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC); S3 – Modernizarea energetică a  instalației  interioare de  încălzire (spălarea corpurilor de încălzire, echiparea  lor cu  robineți  termostatici,  robineți de  reglare pe  retur, ventile de dezaerisire,  izolarea conductelor din canalul  tehnic, montare apometre apă  rece  și apă caldă);  P1 – Pachetul de soluții S1 + S2   P2 – Pachetul de soluții S1 + S2 + S3    Determinarea consumurilor de energie pentru fiecare soluție de modernizare sau pachet de  soluții  se  efectuează  în  conformitate  cu  Mc001  ținând  seama  de  rezultatele prezentate în notele de calcul termotehnic din lucrarea de față. Analiza  economică  a  soluțiilor  de modernizare  energetică  a  clădirii  reprezintă  o  formă simplificată de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi nu poate face obiectul unui dosar de finanțare a lucrărilor. Analiza economică se bazează pe următoarele ipoteze şi valori:  

sumele necesare realizării  lucrărilor de  investiții se consideră ca  fiind  la dispoziția beneficiarului de investiție, acesta neapelând la credite bancare (ac=1); 

calculele economice se efectuează în Euro, ținând seama de cursul BNR de la data realizării  auditului  energetic  al  clădirii,  respectiv  4,3  RON/Euro  la  data  de 20.10.2010; 

costurile  medii  ale  energiei  termice  la  data  întocmirii  auditului  energetic  sunt următoarele:  

kWhEuroc /063.0=   

costurile specifice de  investiție, pentru  lucrările de construcție, aferente soluțiilor adoptate  la  nivel  de  devize  pe  categorii  de  lucrări,  sunt  cele  corespunzătoare normelor MP024‐02;  procentul de calcul al cheltuielilor indirecte este 13,50% ;  procentul de calcul al profitului este 7,00% ;  procentul de calcul al organizării de şantier este 1,5%. 

   6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenție Analiza  economică  a  soluțiilor  de modernizare  energetică  a  clădirii  reprezintă  o  formă simplificată de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi nu poate face obiectul unui dosar de finanțare a lucrărilor. Consumurile totale şi specifice de energie înainte de reabilitare sunt prezentate în tabelul 5:    

122

 Consumator  ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE 

CONSUM ILUMINAT  TOTAL

Consum de energie [kWh/an]  258 466.18 92 481.30 6 329.40 Consum  specific  de  energie [kWh/m2an] 

192.76  71.96  4.13  268.68 

CLASA DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ  D D A  CTabel 5 

Consumurile  totale  şi  specifice  de  energie  după  aplicarea  pachetelor  de  soluții  de reabilitare sunt prezentate în    tabelul 6:                    Soluții/Pachete de soluții 

de reabilitare Consumator  ÎNCĂLZIRE 

APĂ CALDĂ DE CONSUM 

ILUMINAT  TOTAL 

S1 

Consum de energie [KWh/an] 

200 413.45  96 211.66  6 329.40   

Consum specific de energie [kWh/m2an] 

149.47  71.75  4.13  225.35 

S2 

Consum de energie [KWh/an] 

154 339.67  96 317.72  6 329.40   

Consum specific de energie [kWh/m2an] 

115.11  71.83  4.13  191.07 

S3 Consum de energie KWh/an]  235 040.63 

94 659.32 6 329.40   

Consum specific de energie [kWh/m2an] 

175.29  70.60  4.13  250.02 

P1 

Consum de energie [KWh/an] 

97 438.01  96 196.04  6 329.40   

Consum specific de energie [kWh/m2an] 

72.67  71.74  4.13  148.54 

P2 

Consum de energie [KWh/an] 

85 835.37  94 621.01  6 329.40   

Consum specific de energie [kWh/m2an] 

64.02  70.57  4.13  138.72 

Tabel 6 

 În  urma  aplicării măsurilor  de  reabilitare,  încadrarea  clădirii  şi  instalațiilor  aferente  în clasele de eficiență energetică se modifică după cum urmează:                  

NOILE CLASE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂPachet de măsuri de 

reabilitare ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE CONSUM ILUMINAT  TOTAL 

S1  C  D A C S2  B  D A B S3  D  D A C P1  B  D A B P2  A  D A B 

Tabel 7 

Notă: Conform cu Mc001‐2006, grilele de valori pentru încadrarea în clasele de eficiență energetică  sunt  aceleaşi  pentru  toate  tipurile  de  clădiri  (rezidențiale,  birouri,  spitale, centre comerciale etc.).  Sinteza analizei tehnico‐economice a soluțiilor şi pachetelor de soluții de reabilitare este prezentată în tabelele de mai jos:    

123

  

Varianta    Necesar caldura al cladirii 

  Consum anual 

incalzire 

  Consum anual specific 

incalzire 

Consum total specific 

Consum total 

Economia anuala  Nota Energetica 

Durata de 

incalzire 

  (kWh/an)      (kWh/an)      (kWh/m2,an)    (kWh/m2,an)      (kWh/an)      (kWh/an)        (%)            [zile]   

  V0 (Cl.Reala)      669054.76  1442798.37  928.20  1087.33  1688973.92    0      0    28.33  222 

  V1 (S1)      436030.03  936383.12  602.40  761.50  1182520.99  506452.93  29.99  45.88  206 

  V2 (S2)      569006.28  1233599.57  793.61  955.55  1484141.20  204832.72  12.13  33.54  214 

  V3 (S3)      501813.49  1078998.49  694.15  853.25  1325127.96  363845.96  21.54  39.48  232 

  V4 (S4)      669054.81  704102.95  452.97  610.02  947053.60  741920.32  43.93  100.00  222 

  V5 (P1)      158847.67  340963.68  219.35  381.16  591305.75  1097668.17  64.99  100.00  187 

  V6 (P2)      158847.67  136137.73  87.58  247.19  383069.38  1305904.54  77.32  100.00  187 

  V (Cl.Ref)      278965.82  274937.98  176.88  339.56  526640.70  1162333.21  68.82  100.00  208 

Tabel 8 

 

Varianta        Economia anuala     Cost aproximativ 

investitie     Durata de viata     

Durata recuperare investitie     

Costul specific al economiei energetice   

economie BANI  

      (kWh/an)        (€)        (ani)        (ani)        (€/kWh)      (Δce) 

  V1 (S1)      52646.17  26037.15  20  7.61  0.3804  3422.00 

  V2 (S2)      104065.34  18216.00  20  2.69  0.1346  6764.25 

  V3 (S3)      25022.78  6297.75  20  3.87  0.1936  1626.48 

  V4 (P1)      161088.68  44253.15  20  4.23  0.2113  10470.76 

  V5 (P2)      174266.35  50550.90  20  4.46  0.2231  11327.31 

Tabel 9 

 

Varianta Cost 

aproximativ investitie 

Economia anuala 

Costul annual al energiei 

Durata de viata 

Valoarea Neta Actualizată 

Durata recuperare investitie 

Costul specific al economiei energetice 

 C0  ΔE  CE  N  VNA  Tr  E  ΔVNA < 0 

 (€)  (kWh/an)  (€)  (ani)  (€) (ani)  (€/kWh) 

  V1 (S1)      26037.15  52646.17  1692.41  20  2024290.51  7.61  0.3804  ‐42403 

  V2 (S2)      18216.00  104065.34  1184.04  20  3968150.38  2.69  0.1346  ‐117069 

  V3 (S3)      6297.75  25022.78  409.35  20  956069.67  3.87  0.1936  ‐26232 

  V4 (P1)      44253.15  161088.68  2876.45  20  6158582.00  4.23  0.2113  ‐165162 

  V5 (P2)      50550.90  174266.35  3285.81  20  6665055.23  4.46  0.2231  ‐175995 

Tabel 10 

 Adoptarea  soluțiilor  de  reabilitare  şi  modernizare  energetică  a  clădirilor  depinde  de disponibilitățile financiare pentru investiție ale beneficiarului.  În  cazul de  față,  ierarhizarea  soluțiilor  după  efortul  investițional  grupează  soluțiile  în următoarele categorii: 

‐ investiție mică, până la 7 000 Euro, în cazul soluției S3; ‐ investițe medie, până la 27.000 Euro   în cazul soluțiilor S1 și S2; ‐ investiție mare, peste 40.000 Euro   în cazul pachetelor P1 şi P2 

 Ierarhizarea soluțiilor după durata de recuperare a investiției grupează soluțiile astfel : 

124

o Modernizarea  energetică  a  tâmplăriei  exterioare    –  S2  –  durată  de  recuperare  a investiției sub 3 ani. 

o Modernizarea energetică a pereților exteriori  ‐ S1  și a  suprafețelor orizontale parter retras și garaj    – durată de recuperare a investiției maxim 8 ani. 

 Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime 

Din analiza valorilor rezultă că pachetele de modernizare propuse P1 și P2 conduc la cele mai mari economii de energie. Investiția maximă aferentă pachetului  complet de măsuri de  reabilitare  (varianta P2) a fost estimată  la 50 550.90 Euro.    Ierarhizarea variantelor după durata de recuperare a investiției este următoarea:        NR. CRT.  VARIANTA  DURATA DE RECUPERARE A INVESTIȚIEI IERARHIZARE 

1  SOLUȚIA 1  7.61  V 2  SOLUȚIA 2  2.69  I 3  SOLUȚIA 3  3.87  II 6  PACHETUL 1  4.23  III 7  PACHETUL 2  4.46  IV 

Tabel 11 

Se recomandă aplicarea pachetului complet de măsuri de reabilitare energetică P2. 

7. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR  

Sunt  recomandate  şi următoarele măsuri conexe  în vederea creşterii  în mod direct sau indirect a performanței energetice a blocului: 

o măsuri generale şi de organizare:  informarea administrației şi a locatarilor despre economisirea energiei;  înțelegerea corectă a modului  în care clădirea trebuie să funcționeze atât  în ansamblu cât şi la nivel de detaliu;  desemnarea  unui  reprezentant  pentru  urmărirea  execuției  lucrărilor  de  reabilitare termică;  stabilirea unei politici  clare de  administrare  în paralel  cu o politică de  economisire  a energiei în exploatare;  încurajarea  ocupanților  de  a  utiliza  clădirea  corect,  fiind  motivați  pentru  a  reduce consumul de energie;  înregistrarea regulată a consumului de energie;  analiza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor, dacă este cazul;  angajarea unui responsabil energetic;  asigurarea  serviciilor  de  consultanță  energetică    din  partea  unor  firme  specializate (care să asigure şi întreținerea corespunzătoare a instalațiilor din construcții); 

o măsuri asupra instalațiilor de încălzire:  schimbarea coloanelor de încălzire şi a racordurilor la corpurile de încălzire;  demontarea şi spălarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor;  îndepărtarea  obiectelor  care  împiedică  cedarea  de  căldură  a  radiatoarelor  către 

125

încăpere    introducerea  între  perete  şi  radiator  a  unei  suprafețe  reflectante  care  să  reflecteze căldura radiantă către cameră;  echilibrarea  termo‐hidraulică  corectă  a  corpurilor  de  încălzire,  coloanelor  de  agent termic, rețelei de distribuție în general; 

o măsuri asupra instalațiilor de apă caldă de consum:  schimbarea coloanelor de a.c.m. şi a racordurilor la obiectele sanitare;  înlocuirea obiectelor sanitare;  utilizarea panourilor solare pentru prepararea individuală/colectivă    a a.c.m.;  utilizarea de dispersoare de duş economice;  înlocuirea garniturilor la robineți şi repararea armăturilor defecte;    echilibrarea hidraulică a rețelei de distribuție a apei calde de consum.  Aceste  lucrări  de  modernizare  şi/sau  întreținere  au  efecte  pozitive  indirecte  asupra consumurilor  termo‐energetice  ale  clădirii  studiate,  ele  neputând  fi  cuantificate  prin aplicarea metodologiei actuale de auditare energetică.  Se  recomandă  de  asemenea,  în  conformitate  cu  prevederile  legii  372/2005,  luarea  în calcul a utilizării sistemelor descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de energie regenerabilă, cu impact pozitiv atât asupra consumurilor de energie cât şi asupra poluării mediului.  Având  în  vedere  costul  relativ  ridicat  al modernizării  termotehnice,  care majorează  în final valoarea clădirii, se consideră rațional şi oportun ca modernizarea energetică să se realizeze  pe  fondul  unei  structuri  de  rezistență  cu  un  grad  ridicat  de  siguranță.  Prin urmare,  reabilitarea  termică este  condiționată de  refacerea unor  lucrări de expertizare tehnică  privind  cerința  A1  “Stabilitate  şi  rezistență”  menționată  în  legea  10/1995 (Calitatea  în  construcții),  lucrări  în  urma  cărora  se  vor  stabili  eventualele  soluții  de consolidare  a  clădirii.  Este  obligatoriu  ca  în  timpul  şi  mai  ales  după  reabilitarea termo‐tehnică şi energetică, acțiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente:  

• prăbuşirea totală sau parțială a construcției; • producerea  unor  deformații  şi/sau  vibrații  de  mărime  inacceptabilă  pentru 

exploatarea normală; • avarierea  elementelor  nestructurale  (închideri,  compartimentări,  finisaje)  a 

instalațiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor structurale; 

• producerea,  ca  urmare  a  unor  evenimente  accidentale,  a  unor  avarii  de  tip prăbuşire progresivă, disproporționate în raport cu cauza care le‐a produs. 

 Pe  baza  Raportului  de  Audit  Energetic  si  a  Documentației  de  Analiză  a  Lucrărilor  de Intervenții  se  pot  întocmi  Proiectul  tehnic  de  reabilitare  energetică+Detaliile  de 

126

execuție+Caietele de  sarcini.  În  funcție  de  resursele materiale  şi de montajul  financiar preconizat, beneficiarul împreună cu autoritățile locale vor selecta măsurile de reabilitare energetică a clădirii şi instalațiilor termice care să corespundă necesităților proiectului.  Pentru realizarea Proiectului tehnic de reabilitare energetică, a Detaliilor de execuție şi a Caietelor  de  sarcini  sunt  necesare  informații  exacte  privind  anvelopa  reabilitată, instalațiile, regimul de funcționare al acestora precum şi gradul de ocupare al blocului.  

  Întocmit, 

  Auditor energetic pentru clădiri, 

 

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente.Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei. Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia

Cod poştal Nr. înregistrare la Data localitate Consiliul Local înregistrării

– –

Certi

ficat

de

perfo

rmanţă

ene

rget

ică Performanţa energetică a clădirii Notare

energetică: 77.96 Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005

Clădirea certificată

Clădirea de referinţă

Eficienţă energetică ridicată

A

B BC C

D

E

F

G

Eficienţă energetică scăzută

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 192,76 146,01 Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 63,92 36,39

Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru:

Clasă energetică Clădirea certificată

Clădirea de referinţă

Încălzire: 192.76 D B Apă caldă de consum: 71.79 D D Climatizare: - - - Ventilare mecanică: - - - Iluminat artificial: 4.13 A A

Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: str. Intrarea Teilor, nr. 6-8,, Piteşti Categoria clădirii: locuinte Regim de înălţime: P+4E Anul construirii: 1995

Aria utilă: 1340.85 m² Aria construită desfăşurată: 1742.56 m² Volumul interior al clădirii: 3269.79 m³

Scopul elaborării certificatului energetic: Evaluarea performantelor energetrice ale cladirii

Programul de calcul utilizat: , versiunea:

Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura (c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila de atestare auditorului auditorului ...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ...................... ...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................

0 1 1 1 0 2

z z l l a a

1 5 1 1 1 01 07

0 8 11

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente. Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei. Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:

ÎNCĂLZIRE: qinc= 192.76 APĂ CALDĂ DE CONSUM: qac= 149.85 ILUMINAT:wil=4.13

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

D

G

245

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

D

G

90

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

A

G

73

TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: DE CONSUM, ILUMINAT qt = 268.68

A B C D E F

125

201

291

566

820

kWh/m²an

C

G

408

A B C D E F20

50

87

198

300

kWh/ m² an

G

134

A B C D E F

5 8 11

21

30

kWh/ m² an

G

15

Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie [kWh/m²an]

Notare energetică

pentru:

97.81 Încălzire: 79.09 Apă caldă de consum: 62.79 Climatizare: - Ventilare mecanică: - Iluminat: 4.13

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,35 – după cum urmează. Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare p2 = 1.01 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1.02 Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale p4 = 1.05 Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.05 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire p6 = 1.03 Contorizarea este prezentă numai parţial, nu existăcontorzare pentru încălzire p7 = 1.15

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

clădirii: Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,

o izolarea termica suplimentara a peretilor exteriori, o inlocuirea ferestrelor si usilor din lemn cu ferestre si usi termoizolate din pvc

Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz. o izolarea termica a conductelor de incalzire si apa calda menajera din canalul

tehnic, o montarea de robinteti termostatici de reglaj la nivelul fiecarui corp static de

incalzire, montares de apometre apa calda si apa rece o spalarea instalatiei,

INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ

Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 1

1. Date privind construcţia:

Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

cămine, internate spitale, policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol, Parter + 4 etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:

Tip. ap. Aria unui

apartament [m²]

Nr. ap. Sut [m²]

0 1 2 3

2 cam.

4 cam.

70

140

10

2

350

150

TOTAL 12 980

Volumul total al clădirii: 3269,79m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Tip element de construcţie

Rezistenţa termică corectată [m²K/W] Aria [m²]

0 1 2 PE1  0.71  731,57 PI  0.86  266,05 FE1  1.00  42,17 FE2  1.00  98,39 UE1  1.00  26,00 UE2  1.00  61,00 UI1  1.00  9,03 UI2  1.00  21,07 PdPR  0.75  29,26 PdGA  0.87  107,08 Pdcs  0,49  32,74 PlT  0.66  281,22 PdS  0.33  100,65 

Total arie exterioară [m²] 1806,23

Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0.80 m-1

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie, cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice,

Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:

- Numărul sobelor: - Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Tip corp static Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]

în spaţiul locuit

în spaţiul comun Total în spaţiul

locuit în spaţiul comun Total

Radiator fonta

57 57 205 205

- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară, superioară, mixtă

- Necesarul de căldură de calcul: : 192,67 W

- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40 mm, - disponibil de presiune (nominal): 45*103 mmCA

- Contor de căldură: - tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice ;

- Elemente de reglaj termic şi hidraulic: - la nivel de racord nu , - la nivelul coloanelor nu , - la nivelul corpurilor statice nu ;

- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;

- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;

- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

Temp. ext. [°C] -15 -10 -5 0 +5 +10

Temp. tur [°C] 85.83 78.18 70.28 62.01 53.45 44.23 Qînc. mediu orar [W]

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: - Aria planşeului încălzitor: m² - Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină. [mm]

Lungime [m]

- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie, cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 60

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: lavoar 12,, spalator 12,, cada baie 12,, cădi�ă du� 12,

rezervor WC 12, bideu 12

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,

- diametru nominal: 32 mm, - necesar de presiune (nominal): 30*103 mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează nu există

Contor de căldură general: - tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există parţial peste tot

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: ne este cazul

5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: nu este cazul

6. Informaţii privind instalaţia de iluminat: in interiorul apartamentelor sunt folosite becuri incandescente si fluorescente.

Întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,