Pt. Mirun

Scan by waspul

P LAN ETA i N ROTIR E

Anotimpurile

1FOIosit i carioca pent ru a desena 0 2punet i lanterna pe carti in asa fel Incat linie in jurul mijlocul ui mingii. Aceasta sa lumineze jumatatea de mlnge de

reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea deasupra Ecuatorului. Este vara in

deasupra bolului astte l i ncat linia j umatatea de rninge de deasupra

Ecuator ului sa se incline usor. Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i

iarn a de cealalta jurnatate a lum ii.

Puterea solara ~

Soarele revarsa energie Orbita MARTIE prirnavara in nord pe Parnant sub forma Pamantul ui ,

$i toa rnna in sud de ealdur a si lumina. Cantitatea de energie pnrnita in oriee loe de pe Parnant se rnodif ica odata eu anotimpu rile . Aeest lueru se Soarele datoreaza faptulu i ca axa Parnantu lui este lncl mata. Vara, 0 IUNIE

jumatate a Pamantului vara in larna in nord $i nord $i e inc tinata spre Soare,

vara in sud iarna in sud $i aeolo este mai eald. larna nu mai primeste SEPTEMBRIE asa multa lumina de la toarnn a i n nord $i Soare, $i atunei e mai primavara in sud reee.

3 l.uminati Ecuatorul cu lanterna asHel

lncat aceasta sa aru nce lumina egala

in fiecare ernisfera. Acest lucru este

echiva lent cu primava ra si toamna , cane

zilele ~i nopti le sunt de aceea si durata in

teats lumea .

Construirea unui termometru

1Turnati apa rece in tr-o st icla pana se

ump le la doua tre imi din capacitate.

Adaugat i niste colorant alimentar. Mulat i

paiul i n apa $i s lgilat i bine gatu l stic lei cu

adeziv refolosibil .

4i nt r-o zi fierbinte, caldura Soare lui va

face ca aeru l $i apa sa se di late,

tortano nivelu l apei din pai pest e semnul

tacut pentru te mperatura camerei. Rac iti

termometrul in frigide r.

Remarcati nivelurile

diferite .

2i mPinget i palul in jos spre a perm ite 3Taiat i cartcnasu l $1 Inf igetl-l pe pal.

aer ului sa mai patrunda in sti cla. l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un

Dupa cateva secunde, presiunea aeru lui semn pe cartonas in dreptul nive lului apei

suplimentar din inter ior va torta nivelu l pent ru a ilust ra temperatura camere i.

ape i sa se ridice pe pai in sus. Ducet i-va termometrul afar a.

11

PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT

Fazele Lunii Luna este eel mai apropiat vecin din

spatiu al Pamantului. Stirn mai multe despre Luna decat despre orice alt corp ceresc deoarece astronautii au aterizat,

pe ea ?i i-au explorat suprafata. Luna este singurul satelit al Pamantului. Ea mascara 3.476 km in diametru - avand aproximativ un sfert din marimea Pamantului. Se invarre in jurul Pamantului la 0 distanta de aproape 385.000 km, ?i face calatoria aproximativ 0 data pe luna. Luna nu emite niciun fel de lumina proprie. 0

vedem pentru ca rerlccta lumina de la Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este intoarsa tot timpul spre Pamant.

Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale.

Creatl-va propria voastra Luna

VETI AVEA NEVOIE DE :

minge de fotbal sau volei, lipici,

pensula de lipit, st lcla, foita sau

fol ie de staniol, foarfeca, adeziv

refolosibil, lanterna .

~-'": .

:f . .... ...... .....

1ASigUrat i.va ca mingea e spalata ~i

uscata complet inain te sa 0 tolosltl! l nt indet i lipiciul pe toata suprafata mingli,

Asezati-o pe 0 sticla sau ceva sernan ato r,

pentru a 0 mentine nemiscata .

..... Fata Lunii Aceasta imagine lnfati$eaza 0

priveliste a Lunii vazuta de pe Parnant, Cano lntreaga Luna este luminata, a$a eum apare aic i, 0

numim Luna plina. Regiunil e mai Intunecate ale suprafetei sale sunt campi: lntinse de praf, numite marl. Zonele mai luminoase sunt muntii. Acestia sunt presarat i cu eratere ce au uneori diam et re de sute de ki lometri. Muntii de pe Luna au mai bine de 6.000 de metr i l natt ime.

2Taiati atent hart ia sau folia de staniol

In patrate mar io lnveliti mmgea In folia

de staniol. Incercat: sa tacett supratata ei

cat mai neteda posibil. Acum avet i propria

voastra Luna!

12

F AZ ELE LU NII

i -va Luna pe 0 rnasa. Fixati un mic ghern de adeziv refolosibil

sub rninge. Acesta 0 va t ine in loc ~i 0

va imp iedica sa se rostogoleasca de pe masa .

3 A~eza t

Trecerea prin faze ~

Cand va aflati in parte a opusa priete­nului vostru, zona mingii care da spre voi reprezinta Intunericul. lata ce se intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil, Putem vedea doar 0 fasie subt ire de lumin a, pe care 0 numim Luna noua sau serniluna. Pe masura ce va miscati in j urul mese i, 0 portiun e mai mare din minge este luminata de lanterna, Toata va f i luminata cand va vet i af la in spatele prietenului vostru. Cand acest lucru se intamp la cu adeva rata Luna, 0

numim Luna piina. Miscandu-va In j ur, min gea cade treptat In intuneric. Cand va aflati iar in partea opusa prietenului vostru, veti vedea iar 0 Luna noua.

4puneti-va un prieten sa stea la un capat al mesei pentru a trimite cu 0

lanterna 0 raza puternica de lumina asupra Lunii voastre. Mergeti de partea opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati stins toate celelalte lumini din camera.

Luna noua (semiluna)

5 Treptat. miscati-va in jurul mesei, uitandu-va inca la Luna voastra. Veti

vedea formele diferite pe care Ie ia. Aceste forme sunt fazele Lunii.

faza prim ului patra.

Luna plina faza ult imulu i patrar Luna noua 1~

PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT

Fluxul ~i refluxul

..... Vecinul apropiat Luna este un desert sterp de piatra . Nu are nicio atmosfera care s-o protejeze de razele periculoase ale Soarelui, ~i

niciun fel de apa care sa susti na viata. Forma Lunii pare sa se schimbe in decursul unei luni. Numim aceste schlrnba rl ale formei sale fazele Lunii. Luna are nevoie de 29 de zile si jumatate pentru a se modifica de la 0

serniluna subtire (ultimul patrar) la un cerc plin ~i apoi iar la ult imul patrar,

Cum apar mareele Luna

orbita

Mareele se ridica dedesubtu l Lunii pe masura ce Parnantul se roteste. Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor, at ragand-o spre ea.

14_

Pamantul e albastru cand e privit din intunericul spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca

70% din suprafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.

La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara. Aceste ridicari ~i coborari sunt numite maree (flux ~i

reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor oceanice este determinata de Luna ~i de rotatia Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna. Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ~i ea apa oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului. In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a rotit cu 90°. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai scazut, ~i arunci apare refluxul.

Cele doua experimente opuse explica cresterea ~i

descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a cantitatii de apa marina, ~i felul in care revarsarile mareice de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura ce Pamantul se roteste sub ea.

o data la doua saptarnanl, Soarele ~i

Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor de atra ctle cornbinata creeaza 0 maree de sizigil , 0 maree mai lnalta decat de obicei.

o saptamana mai tarziu, Soarele ~i

Luna se afla la unghiuri drepte unul fata de alt ul. Orientandu-se in directii opuse, ele produ c 0 maree mai joasa decat de obicei, num lta maree moarta.

F LUXUL ~ I R EFLUXUL

Fluxul ~i refluxul

lA~eza t i cas tronu l pe 0 su prafata fixa ,

nete da, apoi urnp leti -l pe jumatate cu

apa . Punet i user mingea In apa, astfel

incat sa pluteasca in mijlocul castronului ,

du pa cu m va ilust reaza imaginea .

2 A~eza t i -va ambele maini deasupra

mingii ~i Irnpinget i-o cu grija In apa .

dar ferm . Privit i ce se intarnpla cu nive lul

apei. Se rid ica lntr-un "flux" .

Revarsarea mareei

3 l.asati mingea sa se rid ice iar user,

Puteti vedea acum apa d in cas t ron

scazand. Astfel ma reea s-a rid icat !;> i s-a

retras, desi cant itatea de apa a rarnas tot

tim pul nesch imbata .

VETI AVEA NEVOIE DE :

Flux ~i reflux: un llghean de

plastic , apa, minge de plastic

pentru a reprezenta planeta .

Revarsarea mareei: lipici tare , 0

sfoara subt ire cu lungimea de 20

em $i ooua bucau de stoara de 40

em, minge de plast ic pentru a

reprezenta planeta, lighean de

plastic , perfo rator, apa. l LiPit i foarte bine sfoara lunga de 20

em de minge ~i lasati -o sa se usuce.

Intre t imp, cere t i-i unui ad ult sa va

per foreze doua gau rt la margin ea

lighe anului, una de fiecare parte.

2Trecei i cate un fir de stoara lung de

40 em prin fiecare gaura ~i iegati

sfoara de marginea ligheanulu i. Umpleii

pe jurn atate ligheanul de plastic cu apa ~i

lasati mingea sa pluteasc a in apa.

3 RUgat i un prieten sa traga de sfo ara

Iiplta de minge sp re el sa u ea. Exista

mai rnulta apa Int r-o parte a mingii decat

in cealalta, Aceasta este revars area

mareei.

4 Luna at rage apa, dar ~i Pamant ul face

acela si lucru. Acum cereti-i pr ietenului

sa iina mingea pe loc In timp ce arnando l

tragef sforile legate de llghean pana l~i

schim ba forma.

5 Acum exista 0 reva rsare a ma reei de

ambele parti ale planetei . Unul d in voi

sa intoarca mlngea use r. Putei i observa

cum reva rsarile mare ice se misca In j urul

planetei pe rnasura ce ea se lntoarce.

1C:::

P AM AN TUL NOSTRU NEOBOSIT

... Mari puternice Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita ~i se sparg , tras to rrnand marea lntr-o rnasa turnultoasa.

Valuri ~i curenti oceanici M area este rareori calma. Chiar ~i intr-o zi llnistita, veti

observa valurele pe suprafa ta ei. Valurile se misca pe suprafata oceanului. Ele sun t purtate mai ales de vant, Cu cat sunt mai puternice van turile ~i mai lunga distanta pe care au strabatut-o, cu atat sunt mai mari ~i mai inalte valurile. Valurile afecteaza de obicei numai suprafata apei. Pe rnasura ce ele circula,

valu l se apropie de dop apa insas! nu se rnisca,

Ea doar se ridica ~i

coboara cand valul trece prin ea. La nivelul profund alunor oceane, dop ul lsl mentine pozitia

apa se misca 'in suvoaie uriase, numite curenti, Acestia pot fi calzi sau reci, ~i

p ot afecta clima lumii. Curentii oceanici sunt deterrninati mai degraba de diferentele de salinitate sau de temperatura ale apei decat de vant. valul circu la,

dardopu l nu Primul proiect ilustreaza cum se crecaza valurile, iar al doilea cum sunt provocati curcntii de bataia vantului. Curcntii cum sunt cei din al treilea proiect se produc pe 0 scad mult mai mare 'in cele mai intinse

...Trecerea valului oceane ale lumii. Diagramele de mai sus ilustreaza trecerea

valulu i pe suprafata apei , in timp ce obiec­te le de pe apa abia daca se misca putin.

Crearea valurilor

VETI AVEA NE VO IE DE: ,

lighean dreptungh iu lar de plastic ,

cana , apa , cada sau bazin

gonflabil cu apa put in adanca ,

plasti lina,

l A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0 2Suf,at i foarte user peste suprafata ape i.

rnasa. Alegeti un loc unde nu Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu­

contea za daca se sc urge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se

Umplet i ligheanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea

ajunge aproape la margine. aerului, deci cane bate vantu l.

16

Pt. Mirun

Scan by waspul