Upload
horatiu-manea
View
265
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 1/101
NICOLETA ANDREEA NEACŞU
EXPERTIZA MĂRFURILOR
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 2/101
2
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………….………..…3
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE I…………………………………………….....4
Obiectul şi metoda expertizei merceologice
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE II………………………………………………16
Calitatea de expert
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE III………………………………………………28
Raportul de expertiză
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE IV…………………………………………..….52
Surse de litigii generatoare de expertize merceologice
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE V………………………………………………64Verificarea calităţii loturilor de produse – metode de prelevare a
eşantioanelor
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI……………………………………….……..75
Procesul de adoptare a deciziei de acceptare sau respingere a
loturilor de marf ă expertizate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VII………………………………………….…89
Reconstituirea pe bază de documente şi măsur ători de teren a
condiţiilor de mediu în care s-au aflat spre păstrare loturile de marf ă
expertizate
BIBLIOGRAFIE
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 3/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 4/101
4
Unitatea de învăţare 1
Obiectul şi metoda expertizei merceologice
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele unităţii de învăţare
3. Noţiunea de expertiză merceologică
4. Clasificarea expertizelor 5. Obiectul expertizei merceologice
6. Metoda expertizei merceologice
7. Rezumat
8. Test de evaluare a cunoştinţelor
1. Introducere
Acest ă unitate de înv ătare prezint ă noţ iunile de baz ă privind
expertiza merceologic ă.
Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă obiectul şi metoda
expertizei merceologice. Expertiza este considerat ă ca fiind
necesar ă numai în acele cazuri în care se pot da interpret ări diferite unor probleme pentru a c ăror soluţ ionare sunt
necesare cunoştinţ e de o deosebit ă competenţă tehnic ă,
economic ă, medical ă etc.
După parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte
tipurile de expertize merceologice, precum şi obiectul şi
metoda expertizei merceologice.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 5/101
5
2. Obiectivele unităţii de învăţare
După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:
Să cunoaşteţi clasificarea expertizei mercologice Să cunoaşteţi obiectul expertizei merceologice.
Să cunoaşteţi metoda expertizei merceologice.
Cuvinte cheie: expertiz ă, judiciar, extra-judiciar.
Durata medie de studiu individual - 6 ore
3. Noţiunea de expertiză merceologică
În sens general, noţiunea de expertiză desemnează un mijloc probator
de un tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui specialist într-undomeniu anumit de cunoaştere, în scopul elucidării unor probleme
controversate sau litigioase în faţa unor organe judiciare sau a partenerilor
unui contract economic.
Caracterul complex şi special al unor probleme pe care organele
judiciare le au de soluţionat obligă la consultarea în măsur ă tot mai mare a
opiniei specialiştilor în diverse domenii şi explică însemnătatea deosebită
atribuită mijloacelor de probă în stabilirea realităţii faptelor. În ansamblul acestora, expertiza reprezint ă acel mijloc de probă prin
care, în baza unei cercet ări metodice folosind procedee ştiinţ ifice, expertul
aduce la cunoştinţ a organului care l-a împuternicit concluzii motivate ştiinţ ific
cu privire la faptele pentru a c ăror elucidare sunt necesare cunoştinţ e
specializate.
Progresul rapid al ştiinţei şi tehnicii, înregistrat mai ales în ultimele
decenii, a asigurat o expansiune f ăr ă precedent a expertizei, întâlnită în
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 6/101
6
prezent în aproape toate domeniile activităţii omeneşti. Necesitatea sa este
impusă de dezideratul prezentării unor probe concludente în faţa organelor
judiciare, a organismelor arbitrajului comercial internaţional sau operatorilor
economici, care să asigure adoptarea de către aceştia a unor hotărâri justeExpertiza este considerată ca fiind necesar ă numai în acele cazuri în
care se pot da interpretări diferite unor probleme pentru a căror soluţionare
sunt necesare cunoştinţe de o deosebită competenţă tehnică, economică,
medicală etc. Ea constituie un mijloc de probă prin care, în baza unei activităţi
de cercetare desf ăşurată prin folosirea unor metode ştiinţifice, expertul aduce
la cunoştinţa organului interesat concluzii motivate ştiinţific cu privire la faptele
pentru a căror elucidare sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Importanţa
ce se acordă în prezent expertizei poate fi evidenţiată, printre altele, de faptul
că legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize în anumite situaţii,
prin înfiinţarea unor instituţii statale cu atribuţii în acest domeniu, precum şi de
selecţionarea exper ţilor dintre specialiştii cu cea mai înaltă calificare.
Cu toată importanţa atribuită în prezent expertizei, trebuie totuşi
menţionat că opinia expertului nu are o for ţă probantă absolută, fiind supusă
liberei aprecieri a organului judiciar, pe care îl ajută să-şi formeze o opinie
proprie. Prin urmare, expertiza nu este hotărâtoare în rezolvarea unei cauze,
organul judiciar nefiind obligat să formuleze o decizie fundamentată numai pe
opinia expertului.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Expertiza este considerată ca fiind necesar ă numai în acele
cazuri.................................…………………....................................
2. Expertiza reprezintă acel mijloc de probă prin care, în baza unei
cercetări metodice folosind procedee ştiinţifice,
expertul...........................................................................................
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 7/101
7
Noţiunea de „expertiză", care derivă de la cuvântul latinesc „experior" (a
încerca, a proba) şi „expertus", având semnificaţia activităţii de cercetare a
unei probleme de către un specialist, este întâlnită, în general, în limba multor popoare sub aceeaşi denumire (în limba franceză - expertise, rusă -
ekspertiza etc). Uneori, ea poate fi însă desemnată prin mai mulţi termeni,
precum proba prin rapoarte de exper ţi, proba prin exper ţi sau rapoarte de
exper ţi.
Întrucât prin efectuarea unei expertize pot fi aflate şi alte date decât cele
existente în dosarul cauzei, se poate considera că aceasta poate îndeplini o
funcţiune dublă:
descoperirea şi punerea în evidenţă a unor date şi fapte
importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativă sau
cantitativă a unor probe;
expunerea unor concluzii ştiinţific argumentate privind speţa din
care derivă obiectivele expertizei.
Această dublă funcţie a expertizei permite să se precizeze şicaracteristicile sale de bază, dintre care două merită a fi reţinute:
expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentată
ştiinţific şi uneori pentru a executa o operaţie materială pe care instanţa
nu o poate efectua;
nu se poate dispune o expertiză căreia să i se transfere sarcina
de a judeca fondul litigiului sau procesului, expertul având doar sarcina
de a da un simplu aviz asupra faptelor care îi sunt prezentate sau pe
care trebuie să le constate.
a. Descrieţi noţiunea de expertiză
b. Ar ătaţi când este necesar ă expertiza.
c. Ar ătaţi care este funcţia dublă a expertizei.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 8/101
8
4. Clasificarea expertizelor
Marea varietate a domeniilor activităţii umane, în care se întâlnesc
expertize, a generat existenţa unui număr mare de categorii de expertize.
Pentru acest motiv şi încercările de clasificare a diverselor tipuri de expertizăsunt relativ numeroase.
Astfel, în funcţie de conţinut, expertizele pot fi împăr ţite în următoarele
categorii:
expertize care au la bază date, fapte şi constatări de specialitate,
f ăr ă a conţine elemente juridice; într-o asemenea expertiză, specialistul
efectuează constatări pur tehnice, pe a căror bază r ăspunde la
întrebările adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei)
expertize la care constatările de ordin tehnic, în mod obligatoriu,
presupun luarea în consideraţie a unor reglementări sau normative
speciale (exemplu: expertizele tehnice şi contabile).
În practică, expertiza merceologică reprezintă activitatea de cercetare,
evaluare şi apreciere fundamentată multilateral de către unul sau mai mulţi
exper ţi, a unor probleme controversate privind calitatea loturilor de produse,structura sortimentală sau starea lor cantitativă.
Prin urmare, specificul domeniului de activitate în care este localizată
încadrează expertiza merceologică în categoria expertizelor care conţin în
mod obligatoriu şi elemente juridice. Ea este asimilată expertizei tehnice, f ăr ă
a se confunda însă cu aceasta şi presupune, pe lângă formularea unor
r ăspunsuri la întrebările puse, luarea unei poziţii faţă de înscrierea lor în
prevederile unor norme tehnice cu caracter de reglementare sau legislativ.Sub aspectul organului care dispune efectuarea, expertiza merceologică
este întâlnită în două variante principale: j udi c i ar ă şi extrajudiciar ă.
Exper t i za mer ceol ogi c ă j udi c i ar ă este efectuată de exper ţi judiciari
din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a
altor organe cu atribuţii jurisdicţionale. Ea are drept scop soluţionarea unor
probleme tehnice, mai mult sau mai puţin complexe, în vederea lămuririi unor
fapte sau împrejur ări ale cauzei. Pentru aceasta este necesar ca expertul să
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 9/101
9
cunoască sfera competenţei încredinţate şi instrumentele procedurale, astfel
încât să poată prezenta în mod veridic faptele constatate sau reconstituite.
Concluziile expertizei merceologice judiciare sunt considerate drept mijloace
de probă.Expertizele judiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme juridice,
ci a unor situaţii, activităţi sau operaţii a căror investigare
şi interpretare se fac prin studierea de către exper ţi a informaţiilor şi
constatărilor de specialitate într-un anumit domeniu.
Expertiza merceologic ă extrajudiciar ă se efectuează la cererea
persoanelor fizice sau juridice cu privire la situaţii care nu au legătur ă
nemijlocită cu activitatea judiciar ă.
Potrivit legislaţiei în vigoare (Ordonanţa nr. 2/2000 a Guvernului
României privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciar ă şi
extrajudiciar ă) aprobată pentru Legea nr. 156/2002, expertizele extrajudiciare
pot fi efectuate atât de către exper ţi judiciari, cât şi d e către exper ţi
extrajudiciari (care sunt atestaţi de către ministere sau alte instituţii centrale,
potrivit domeniului lor de activitate).
Expertiza merceologică extrajudiciar ă are un câmp mai larg de
investigaţii, putând aborda cele mai diverse laturi ale activităţii economice
(inclusiv privind practica încheierii şi derulării contractelor economice, eficienţa
tehnico-economică a depozitării mărfurilor, transportului etc.).
Astfel, în practică, în numeroase situaţii se efectuează expertize
merceologice care nu au legătur ă cu un proces sau litigiu, precum expertiza
tehnică preliminar ă fabricării unor instalaţii sau unor noi tipuri de maşini şiutilaje, expertiza pietrelor preţioase, expertize particulare pentru cunoaşterea
activităţii economice, solicitate de către conducătorii societăţilor comerciale
etc.
Expertiza extrajudiciar ă efectuată în domeniul economic, care se
bazează pe documente originale puse la dispoziţia expertului, se apropie de
cea judiciar ă, expertul putând îndeplini uneori chiar funcţia de arbitru, dacă
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 10/101
10
păr ţile cad de acord să se supună concluziilor acestuia (expertize contractuale
sau amiabile).
În funcţie de scopul urmărit prin efectuarea expertizelor, acestea se
împart în următoarele categorii: expertize pentru adunarea şi evaluarea probelor (medico- legale,
tehnică, contabilă etc);
expertize pentru stabilirea stării infractorilor şi pentru identificarea
acestora (investigaţii anatomobiologice şi psihiatrice).
După modul de prezentare a raportului de expertiz ă se deosebesc
expertize orale (foarte rare şi numai dacă efectuarea expertizelor nu
presupune investigaţii în teren) şi s c r i s e .
În func ţ ie de numărul speciali ştilor desemnaţ i pentru efectuarea
expertizelor, acestea pot fi s i ngul ar e (efectuate de un singur expert), colegiale
(care se efectuează de un număr mai mare de specialişti, având aceiaşi
specialitate) şi m i x t e (la care participă un număr mai mare de exper ţi
specializaţi în domenii ştiinţifice diferite - asemenea expertize se mai numesc
şi complexe).În func ţ ie de modul de desemnare a exper ţ ilor, expertizele pot fi s i m p l e
(se efectuează sub administrarea organului care a dispus expertiza),
supr avegheat e (pe lângă exper ţii desemnaţi oficial există şi exper ţi desemnaţi
de păr ţi care nu participă la lucr ări, dar care supraveghează lucr ările, f ăcând
observaţii) şi cont r adi ct or i i (la care conlucrează un număr egal de exper ţi
desemnaţi de organul interesat în efectuarea expertizei şi de către păr ţi, toţi
exper ţii având aceleaşi drepturi şi îndatoriri).
a. Descrieţi cum se clasifică expertizele sub aspectul organului
care dispune efectuarea.
b. Descrieţi cum se clasifică expertizele după modul de
prezentare a raportului de expertiză.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 11/101
11
5. Obiectul expertizei merceologice
Expertiza merceologică este utilizată pentru cercetarea şi clarificarea
unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridică practica
comer ţului cu mărfuri alimentare sau nealimentare. Ea are ca obiect stabilireaexactă a calităţii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau
dinamic, în relaţie cu condiţiile, cauzele, locul şi împrejur ările care au generat
abateri de la calitatea prescrisă şi de la calitatea contractată, în timpul
fabricării sau circulaţiei lor tehnice.
Expertiza mercelogică poate fi efectuată pentru stabilirea identităţii stării
şi calităţii produselor la livrare, în timpul transportului, al depozitării sau
introducerii în consum, precum şi pentru elucidarea unor aspecte privind
natura şi calitatea ambalajului, cantitatea produselor sau structura lor
sortimentală.
După cum se constată, în practica economică, expertiza merceologică
este necesar ă în toate cazurile în care se pot da interpretări diferite unor
probleme de cea mai mare importanţă pentru comercializarea unui produs.
În activitatea practică, expertul merceolog se ocupă de unul sau mai
multe aspecte ale calităţii, în conformitate cu sarcina încredinţată.
În acest sens, el poate fi solicitat pentru lămurirea următoarelor aspecte:
identificarea unui produs sau a unui lot de produse;
stabilirea calităţii unui produs şi a concordanţei acesteia cu
normele tehnice;
aprecierea măsurii în care calitatea produsului a suferit modificări
în raport cu starea iniţială;
reconstituirea calităţii iniţiale a produsului;
stabilirea cauzelor care au determinat abaterea calitativă a unui
produs.
În ceea ce priveşte sortimentul produselor, expertiza merceologică se
dispune în vederea elucidării următoarelor:
stabilirea concordanţei sau neconcordanţei dintre sortimentul
livrat de furnizor şi cel contractat;
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 12/101
12
aprecierea corespondenţei dintre structura sortimentală şi
cerinţele consumatorilor la un moment dat.
Unele aspecte privitoare la ambalarea şi ambalajele produselor pot
constitui, de asemenea, obiectul unor activităţi de expertiză merceologică. Asemenea aspecte se refer ă la cazurile în care ambalajele nu-şi pot îndeplini
una din funcţiile de bază, datorită naturii materialului din care sunt
confecţionate, tehnologiei de confecţionare, dimensiunilor sau altor factori.
Indiferent de obiectivele urmărite, expertiza merceologică nu trebuie să
fie o înregistrare mecanică de fapte, ci trebuie să contribuie activ, eficient, în
direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii mărfurilor, trebuie să ajute la
înlăturarea cauzelor care provoacă degradările şi avarierea mărfurilor în timpul
transportului şi depozitării. în aceasta constă de fapt caracterul activ al
exper ţilor merceologi, care, în activitatea lor practică, întâlnesc nemijlocit
aspecte negative ale circuitului tehnic al mărfurilor pe care nu numai că le
sesizează, dar au şi competenţa de a sugera soluţii tehnice apte de a fi
recomandate oficial de organele în drept.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. În ceea ce priveşte sortimentul produselor, expertiza merceologică
se dispune în vederea elucidării .......................................................
2. Expertiza mercelogică poate fi efectuată
pentru..................................................................................................
6. Metoda expertizei merceologice
După cum rezultă din obiectul său, expertiza merceologică presupune o
verificare retroactivă a proprietăţilor mărfurilor, a calităţii acestora. În acest
scop, este necesar ă o reconstituire a faptelor pe cale inductivă şi deductivă,
atât în etapa fabricării, cât şi în cea a circulaţiei tehnice a mărfurilor.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 13/101
13
Realizarea acestui deziderat impune utilizarea unei metodologii specifice de
investigaţie, formată din metoda istorică, metoda observaţiei şi experimentului
şi metoda statistică.
Metoda i st or i c ă. Marfa, atât ca obiect apărut după trecerea prin diferitegrade de transformare tehnologică, cât şi ca obiect care, după obţinere,
parcurge un spaţiu într-un anumit interval de timp, într-o anumită interacţiune
cu mediul înconjur ător, sufer ă transformăr i a căror direcţie şi intensitate
trebuie cunoscute. Această cunoaştere este realizată de expertiza
merceologică. Metoda istorică este folosită pentru reconstituirea pe cale
deductivă a principalelor fapte intervenite în diferite momente ale evoluţiei în
timp şi spaţiu a unui produs, fapte care au generat unele modificări calitative
negative.
M et o d a o b s e rv a ţ iei şi e x p er i m e n tu l u i . Observaţia şi experimentul
constituie aproape în exclusivitate „treapta senzorială a cunoaşterii", formând
baza şi izvorul cunoaşterii ştiinţifice în general şi, în cazul expertizelor, a
cunoaşterii calităţii mărfurilor. Observaţia este ştiinţifică dacă se poate repeta
în condiţii naturale şi poate fi reconstituită pe cale teoretică, deductivă.
Experimentul ştiinţific se deosebeşte de observaţie, în esenţă, prin aceea că,
faptul, fenomenul, procesul studiat este provocat, în condiţii date, permiţând
astfel reproductibilitatea lui. Evident, experimentul implică şi alte forme ale
cunoaşterii teoretice cum sunt: abstracţia, analiza, analogia, sinteza şi
raţionamentul.
Marfa, atât ca obiect cercetat la un moment dat, cât şi ca obiect, entitate
sau lot aflat în raporturi determinate cu mediul ambiant, în timp şi spaţiu, î şidezvăluie proprietăţile prin utilizarea metodei observaţiei şi experimentului.
Ca atare, metodele de examinare organoleptic ă (de analiză senzorială),
metodele de analiz ă fizic ă, chimic ă (inclusiv metodele instrumentale),
metodele de analiz ă microbiologic ă etc., sunt utilizate direct sau indirect de
către expert, atunci când produsul litigios este pus la dispoziţia acestuia.
Metoda st at i st ic i i este utilizată în expertiză în scopul prelucr ării atât a
mulţimilor de date obţinute prin observaţie şi experiment, cât şi a datelor
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 14/101
14
obţinute în diferite etape ale investigaţiilor. Ea permite expertului să identifice
şi să elimine erorile de măsurare a unor caracteristici de calitate, să evalueze
calitatea loturilor de produse plecând de la rezultatele obţinute pe eşantioane,
diminuând în acelaşi timp subiectivismul inerent în aplicarea unor metodeorganoleptice de analiză.
a. Descrieţi obiectul expertizei merceologice.
b. Descrieţi metoda istorică a expertizei merceologice.
7. Rezumat
Noţ iunea de expert iz ă desemneaz ă un mijloc probator de un
tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui
specialist într-un domeniu anumit de cunoaştere, în scopul
elucid ării unor probleme controversate sau litigioase în faţ a
unor organe judiciare sau a partenerilor unui contract
economic.
Caracterul complex şi special al unor probleme pe care organele
judiciare le au de soluţ ionat oblig ă la consultarea în măsur ă tot mai mare a
opiniei speciali ştilor în diverse domenii şi explic ă însemnătatea deosebit ă
atribuit ă mijloacelor de probă în stabilirea realit ăţ ii faptelor.
Expertiza este considerat ă ca fiind necesar ă numai în acele cazuri
în care se pot da interpret ări diferite unor probleme pentru a c ăror soluţ ionare
sunt necesare cunoştinţ e de o deosebit ă competenţă tehnic ă, economic ă,
medical ă etc. Ea constituie un mijloc de probă prin care, în baza unei activit ăţ i
de cercetare desf ăşurat ă prin folosirea unor metode ştiinţ ifice, expertul aduce
la cunoştinţ a organului interesat concluzii motivate ştiinţ ific cu privire la faptele
pentru a c ăror elucidare sunt necesare cunoştinţ e de specialitate. Importanţ a
ce se acord ă în prezent expertizei poate fi evidenţ iat ă, printre altele, de faptul
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 15/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 16/101
16
3. În funcţie de numărul specialiştilor desemnaţi pentru efectuarea
expertizelor, expertizele pot fi:
a) scrise
b) judiciarec) mixte
d) extra-judiciare
4. În funcţie de modul de desemnare a exper ţilor, expertizele pot fi:
a) scrise
b) orale
c) judiciare
d) cotradictorii
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 17/101
17
Unitatea de învăţare 2
Calitatea de expert
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele unităţii de învăţare
3. Calitatea de expert
4. Desemnarea şi stabilirea numărului exper ţilor 5. Recuzarea şi înlocuirea expertului
6. Obligaţiile şi drepturile exper ţilor
7. Rezumat
8. Test de evaluare a cunoştinţelor
1. Introducere
Acest ă unitate de înv ătare prezint ă noţ iunile de baz ă privind
expertul.
Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă calitatea de expert, modul
de desemnare ale exper ţ ilor, motivele de recuzare ale
exper ţ ilor, precum şi drepturile şi obligaţ iile exper ţ ilor.După parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte
calitatea de expert, drepturile şi obligaţ iile exper ţ ilor, precum şi
motivele care duc la recuzarea exper ţ ilor. Deasemenea, după
studierea acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i putea prezenta care
sunt atribuţ iile expertului şi care sunt obligaţ iile lui.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 18/101
18
2. Obiectivele unităţii de învăţare
După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:
Să cunoaşteţi calitatea de expert Să cunoaşteţi modul de desemnare al exper ţilor
Să prezentaţi motivele de recuzare ale exper ţilor
Să cunoaşteţi obligaţiile şi drepturile exper ţilor
Cuvinte cheie: expert, recuzare,obligaţ ii
Durata medie de studiu individual - 4 ore
3. Calitatea de expert
Se ştie că, în activitatea lor, judecătorii şi arbitrii comerciali internaţionalise întâlnesc uneori cu probleme controversate a căror soluţionare presupune
cunoştinţe de strictă specialitate din diferite domenii ale ştiinţei, economiei,
tehnicii etc. In asemenea situaţii, pentru a se clarifica şi a se pronunţa asupra
anumitor împrejur ări, de fapt, este necesar să se recurgă la sprijinul exper ţilor.
Cuvântul „expert”, atribuit persoanei care efectuează expertiza,
desemnează pe acei specialişti de înaltă calificare într-un anumit domeniu
care, prin pregătirea lor, au dobândit o competenţă ridicată în înţelegerea şirezolvarea celor mai complexe probleme specifice domeniului activităţii lor.
Rezultă că, în timp ce expertiza este un mijloc de probă, dar de un fel
deosebit, expertul este un auxiliar al instanţei, f ăr ă a fi însă martor.
Într-adevăr, datorită competenţei, cunoştinţelor de specialitate într-un
domeniu dat, instanţa poate să atribuie persoanei respective efectuarea
expertizei, iar expertiza şi concluziile expertului au o putere probatorie.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 19/101
19
Dreptul de a judeca şi hotărî r ămân însă integral un atribut al instanţei,
în baza respectării principiului fundamental al intimei convingeri a
judecătorului.
În acelaşi timp, trebuie să se facă demarcaţia între calitatea de expert şicalitatea de martor. Deosebirea principală constă în aceea că, în timp ce
expertului nu-i sunt cunoscute în prealabil împrejur ările şi faptele incriminate,
el pronunţându-se ca specialist asupra faptelor dovedite prin alte mijloace de
probaţiune, martorul este persoana care narează fidel împrejur ările sau
faptele incriminate, percepute direct de ea prin intermediul organelor sale de
simţ.
În literatura de specialitate se acreditează uneori părerea că expertul
este un martor sau că el poate îndeplini rolul de judecător al cauzei supuse
expertizei, întrucât concluziile acesteia reprezintă o hotărâre ştiinţifică. Astfel,
în SUA şi Anglia, expertul este considerat un martor ştiinţific, iar expertiza
este asimilată declaraţiei de martor. Legislaţia altor ţări, între care şi cea din
ţara noastr ă, nu acceptă însă o asemenea situaţie deoarece cele două
mijloace de probă (martor-expert) au individualitate proprie. Această
individualitate apare mai pregnant dacă se compar ă asemănările şi
deosebirile dintre martor şi expert.
Cele mai importante asemănări dintre martor şi expert sunt
următoarele:
situaţia procesuală a expertului şi a martorului este aceeaşi, ambii
fiind consideraţi ter ţi sau subiecţi secundari într-o cauză ce se
judecă, îndeplinind activităţi ajutătoare; atât martorul, cât şi expertul fac parte din aceeaşi categorie
procesuală a mijloacelor de probă;
concluziile expertizei, precum şi depoziţiile martorilor nu au putere
probantă absolută, ci relativă, fiind supuse liberei aprecieri a
organului judiciar asemenea celorlalte probe;
ambii au reguli procesuale comune (sunt citaţi în mod identic,
obligaţiile lor procesuale sunt considerate îndatoriri cetăţeneşti, pot
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 20/101
20
exista aceleaşi motive pentru care anumite persoane nu pot fi exper ţi
sau martori).
În privinţa deosebirilor dintre martor şi expert, sunt emise numeroase
păreri legate de competenţa ştiinţifică, de faptul că expertul poate fi înlocuit întimp ce martorul nu.
Deosebirile esenţiale dintre expert şi martor sunt:
informaţiile deţinute de martor sunt independente de activitatea
judiciar ă, mărturia lui se datoreşte întâmplării că a auzit sau a văzut
aspecte care interesează cauza. Un martor relatează unele fapte aşa
cum le-a perceput, în timp ce expertul explică provenienţa lor, emite
păreri specializate cu privire la ele, iar munca lui î şi are originea în
activitatea desf ăşurată de organul judiciar;
expertul are drepturi pe care martorul nu le are (dreptul de a cerceta
dosarul cauzei, de a asista la dezbateri, de a cere lămuriri păr ţilor,
organului judiciar etc.);
expertul îndeplineşte o funcţie activă, în timp ce martorul are o poziţie
procesuală pasivă. În România, calitatea de expert tehnic judiciar se atribuie pe bază de
examen, care se organizează de către Ministerul Justiţiei. Examenul are
scopul de a verifica nivelul cunoştinţelor de specialitate ale candidaţilor, gradul
de însuşire a actelor normative referitoare la specialitatea respectivă, a
dispoziţiilor din Codurile de procedur ă civilă şi penală referitoare la expertiză
şi din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică
judiciar ă.Candidaţii care solicită atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
să fie cetăţean român şi să cunoască limba română;
să aibă capacitate de exerciţiu deplină;
să posede diplomă de absolvire a studiilor superioare în
specialitatea pentru care candidează;
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 21/101
21
să aibă un stagiu de cel puţin cinci ani în specialitatea în care a
obţinut diploma;
să fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activităţii
de expert; să nu aibă antecedente penale şi să se bucure de o bună reputaţie
profesională şi socială.
Persoanele care au titlu de academician, profesor universitar sau
conferenţiar universitar, doctor docent sau doctor în ştiinţe pot dobândi
calitatea de expert judiciar cu scutire de examen în ceea ce priveşte
pregătirea de specialitate.
Ordonanţa nr. 2/2000 a Guvernului României prevede că, în lipsa
exper ţilor judiciari într-o anume specialitate, expertizele judiciare să poată fi
efectuate şi de a lţi specialişti, care însă trebuie să îndeplinească toate
condiţiile necesare pentru atribuirea calităţii de expert judiciar.
În porturile principale există „căpitani-exper ţi” care dau avize cu privire
la avariile intervenite în timpul transportului maritim sau fluvial. Ei se pot
pronunţa asupra cauzelor care au generat avariile (furtună, depozitarenecorespunzătoare etc.) prin intermediul „expertizelor de avarie” denumite
expertise d'avarie - Franţa, avarinaia ekspertiza - Federaţia Rusă, survey
damage - Anglia, Schaden besichtunng - Germania.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. În privinţa deosebirilor dintre martor şi expert, sunt emisenumeroase păreri .................................…………………..................
2. Expertul îndeplineşte o funcţie activă, în timp ce martorul
.........................................................................................................
3. În timp ce expertiza este un mijloc de probă, dar de un fel deosebit,
expertul este ……………………………….........................................
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 22/101
22
4. Desemnarea şi stabilirea numărului exper ţilor
În cadrul unui proces sau litigiu, expertiza se poate efectua:
a. la cererea uneia din păr ţi;
b. la cererea ambelor păr ţi;c. din oficiu (adică din iniţiativa instanţei).
De regulă, instanţa, la cererea păr ţilor sau a uneia dintre ele, stabileşte,
după cr i t er i u l conc l udent ei , necesi t at ea de a se adm i ni st r a sau de a nu se
admi ni st r a expertize ca mijloc de probă. Prin urmare, încuviinţarea expertizei
nu este obligatorie oricând pentru instanţă.
După încuviinţarea cererii de expertiză, persoana expertului se
stabileşte cu acordul păr ţilor sau din oficiu. Desemnarea exper ţilor se face din
lista exper ţilor comunicaţi de Biroul pentru expertize tehnice sau din rândul
persoanelor care pot îndeplini atribuţii de exper ţi. în orice caz, instanţa are
dreptul de a se pronunţa asupra persoanei expertului în ceea ce priveşte
capacitatea şi impar ţialitatea, procedând în consecinţă.
În ce priveşte numărul exper ţilor, acesta trebuie să fie întotdeauna
impar. Numărul exper ţilor se stabileşte funcţie de complexitatea expertizei ce
se va efectua. în procesele sau litigiile simple se socoteşte a fi suficient un
expert, iar în cazurile complicate este necesar un număr de trei sau chiar cinci
exper ţi, concluziile expertizei trebuind să constituie o expresie majoritar ă.
Expertul sau exper ţii sunt numiţi de către instanţă printr-un document în
care se precizează problemele ce trebuie clarificate prin expertiză, onorariul
expertului (exper ţilor) şi durata efectuării expertizei.
5. Recuzarea şi înlocuirea expertului
Recuzarea este un termen juridic de natur ă a asigura protecţia păr ţilor
împotriva activităţii lipsite de obiectivitate a unor exper ţi. Ea poate fi generată
de existenţa unor situaţii care creează prezumţia lipsei de obiectivitate în
privinţa activităţii expertului. Motivele de recuzare invocate de păr ţi pot fi
admise de instanţă după cum urmează:
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 23/101
23
când expertul a fost propus de păr ţi, atunci se pot invoca numai
motivele de recuzare ivite după numirea acestuia. Se consider ă că
păr ţile au cunoscut situaţia persoanei propuse ca expert şi că nu au
avut obiecţii înaintea numirii sale; când expertul a fost numit de instanţă (din oficiu), atunci atât una
din păr ţi, cât şi ambele pot invoca motive de recuzare întemeiate pe
fapte petrecute atât anterior, cât şi posterior numirii expertului.
Dintre situaţiile care pot conduce la recuzarea exper ţilor, creând
prezumţia lipsei de obiectivitate a acestora, se menţionează:
existenţa legăturilor de rudenie între expert şi una din păr ţi;
implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauză asemănătoare;
exprimarea de către expert, înainte de a fi numit, a unor păreri
referitoare la cauză;
primirea de daruri sau f ăgăduieli din partea uneia din păr ţile
implicate.
După numire, expertul este obligat să se prezinte în faţa instanţei spre
a-şi prelua sarcinile trasate în vederea lămuririi problemelor de specialitatelegate de judecarea litigiului. În acest sens, sunt extinse şi asupra persoanei
expertului dispoziţiile legislaţiei privitoare la citarea martorilor.
Instanţa poate dispune înlocuirea expertului în următoarele cazuri:
a. neprezentarea în faţa instanţei;
b. refuzul nejustificat de a efectua expertiza (în asemenea cazuri
instanţa aplică şi o penalizare);
c. existenţa unor motive de recuzare;
d. dacă expertul se află în imposibilitate obiectivă de a efectua
expertiza.
a. Descrieţi motivele de recuzare ale expertului.
b. Descrieţi modul de desemnare al exper ţilor.
c. Ar ătaţi motivele pentru care instanţa poate dispune înlocuirea
expertului.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 24/101
24
6. Obligaţiile şi drepturile exper ţilor
Efectuarea expertizei de către exper ţii numiţi este obligatorie, aceasta
reprezentând o îndatorire cetăţenească ce nu poate fi refuzată decât dacăexistă motive temeinice. în cazul expertizei judiciare, sarcina de a efectua
expertiza este interpretată asemenea obligaţiei martorilor într-un proces, deşi
expertul este un auxiliar tehnic al instanţei.
Dintre îndatoririle mai importante ale exper ţilor, se menţionează
următoarele:
de a executa personal expertiza (f ăr ă a o încredinţa altei persoane)
dovedind maximum de conştiinciozitate şi obiectivitate;
de a întocmi şi depune la termen raportul de expertiză;
de a se prezenta la solicitarea organului care 1-a numit pentru a
furniza informaţii suplimentare, pentru a efectua un supliment de
expertiză sau pentru a reface par ţial sau integral expertiza;
de a păstra secretul profesional, adică de a nu divulga datele de
care a luat cunoştinţă cu prilejul investigaţiilor f ăcute pentru a-şi îndeplini misiunea;
de a aduce la cunoştinţă organului care 1-a numit şi alte date pe
care le descoper ă cu prilejul efectuării investigaţiilor.
Totodată, exper ţii au următoarele drepturi:
de a consulta materialele existente la dosarul cauzei;
de a fi degrevaţi, pe perioada efectuării expertizei, de o serie de
sarcini curente de serviciu;
de a solicita şi primi lămuriri în legătur ă cu cauza expertizei din
partea organului care 1-a numit sau din partea reprezentanţilor
păr ţilor;
de a primi pentru munca depusă o indemnizaţie (stabilită în funcţie
de complexitatea expertizei şi calificarea expertului) şi d e a
beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de efectuareaexpertizei (pentru deplasare, diverse materiale etc.).
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 25/101
25
În cazul neîndeplinirii obligaţiilor ce le revin, exper ţilor li se pot aplica,
după caz, sancţiuni cu caracter civil, penal sau disciplinar. Răspunderea lor
poate fi angajată în următoarele situaţii:
- în caz de neprezentare la chemarea iniţială a organului juridic;- pentru refuzul nejustificat de a efectua expertiza;
- pentru nedepunerea raportului de expertiză la termenul stabilit (cinci
zile înaintea datei fixate pentru judecarea cauzei);
- pentru neprezentare, la chemarea organului judiciar, spre a da lămuriri
suplimentare;
- pentru efectuarea unei expertize necorespunzătoare.
Exper ţilor care s-au f ăcut vinovaţi de abateri în executarea sarcinilor
primite li se pot aplica următoarele sancţiuni:
av e rt is m e n t s c r is - pentru refuz nemotivat de a executa
expertiza, pentru încredinţarea executării acesteia altei persoane,
precum şi pentru near ătarea cazului de recuzare în care expertul
se găseşte;
susp endar ea dr ept ur i l or con f er it e de cal i tat ea de exper t pe operioadă de trei luni.........un an, dacă expertul repetă abaterile
pentru care a fost sancţionat cu avertisment sau pentru alte
abateri mai grave;
retragerea cal i t ăţ i i d e e x p e r t , dacă acesta săvâr şeşte abateri
repetate după suspendarea temporar ă sau dacă comite fapte de o
gravitate deosebită, incompatibile cu reputaţia sa de expert.
În afara sancţiunilor disciplinare, nedepunerea raportului de expertizăla termenul stabilit, f ăr ă motive temeinice, precum şi săvâr şirea unor
abateri grave pot atrage pentru expert aplicarea sancţiunilor prevăzute de
Codul de procedur ă penală sau civilă.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 26/101
26
a. Descrieţi sancţiunile care li se aplică exper ţilor care s-au f ăcut
vinovaţi de abateri în executarea sarcinilor.b. Descrieţi drepturile exper ţilor.
7. Rezumat
Cuvântul „ex p ert” , atribuit persoanei care efectueaz ă
expertiza, desemneaz ă pe acei speciali şti de înalt ă calificare
într-un anumit domeniu care, prin preg ătirea lor, au dobândit o
competenţă ridicat ă în înţ elegerea şi rezolvarea celor mai
complexe probleme specifice domeniului activit ăţ ii lor.
Rezult ă c ă, în timp ce expertiza este un mijloc de probă, dar de un fel
deosebit, expertul este un auxiliar al instanţ ei, f ăr ă a fi însă martor.
Într-adev ăr, datorit ă competenţ ei, cunoştinţ elor de specialitate într-un
domeniu dat, instanţ a poate să atribuie persoanei respective efectuarea
expertizei, iar expertiza şi concluziile expertului au o putere probatorie.
Dreptul de a judeca şi hot ărî r ămân însă integral un atribut al instanţ ei,
în baza respect ării principiului fundamental al intimei convingeri a
judec ătorului.
Recuzarea este un termen juridic de natur ă a asigura protec ţ ia păr ţ ilor
împotriva activit ăţ ii lipsite de obiectivitate a unor exper ţ i. Ea poate fi generat ă
de existenţ a unor situaţ ii care creeaz ă prezumţ ia lipsei de obiectivitate în
privinţ a activit ăţ ii expertului.
În cazul neîndeplinirii obligaţ iilor ce le revin, exper ţ ilor li se pot aplica,
după caz, sanc ţ iuni cu caracter civil, penal sau disciplinar.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 27/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 28/101
28
3. Nu reprezintă un motiv de recuzare al expertului:
a) existenţa legăturilor de rudenie între expert şi una din păr ţi;
b) implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauză
asemănătoare;c) exprimarea de către expert, înainte de a fi numit, a unor
păreri referitoare la cauză;
d) expertul este un specialist în domeniu.
4. Exper ţilor care s-au f ăcut vinovaţi de abateri în executarea
sarcinilor primate li se pot aplica următoarele sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) o bonificaţie;
c) un premium;
d) neretragerea calităţii de expert.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. În cazul neîndeplinirii obligaţiilor ce le revin, exper ţilor li se pot
aplica, după caz, .................................…………………...................
2. Efectuarea expertizei de către exper ţii numiţi este obligatorie,
aceasta reprezentând...........................................................................
3. Recuzarea este un termen juridic .....................................................
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 29/101
29
Unitatea de învăţare 3
Raportul de expertiză
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele unităţii de învăţare
3. Procedura expertizei merceologice
4. Metodologia expertizei merceologice.Etapele expertizei merceologice
5. Rezumat
6. Test de evaluare a cunoştinţelor
1. Introducere
Acest ă unitate de înv ătare prezint ă noţ iunile de baz ă privind
etapele expertizei şi structura raportului de expertiz ă.
Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă proceura şi metodologia
expertizei merceologice. În func ţ ie de probele, datele sau
materialele existente în cauz ă este necesar să se aprecieze
dac ă şi în ce măsur ă expertiza este util ă, astfel încât nici să nuse întârzie efectuarea unei expertize care este indispensabil ă
pentru soluţ ionarea cauzei, dar nici să nu se dispună
efectuarea de expertize f ăr ă importanţă.
După parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte
etapele unei expertize merceologice, ceea ce presupune
investigaţ iile pe teren şi veţ i identifica structura unui raport de
expertiz ă.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 30/101
30
2. Obiectivele unităţii de învăţare
După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:
Să cunoaşteţi procedura expertizei mercologice
Să cunoaşteţi etapele expertizei merceologice.
Să cunoaşteţi capitolele raportului de expertiză.
Cuvinte cheie: raport de expertiz ă, acceptarea expertizei,
investigarea obiectului expertizei.
Durata medie de studiu individual - 6 ore
3. Procedura expertizei merceologice
În funcţie de caracterul expertizei merceologice - extrajudiciar ă sau
judiciar ă - dispunerea efectuării sale poate apar ţine fie unui organ
administrativ, fie unui organ judiciar.
În ceea ce priveşte expertiza judiciar ă, după cum s-a văzut, admiterea
sau dispunerea sa are un caracter facultativ, organul judiciar fiind liber să
aprecieze dacă în speţa respectivă este admisibilă şi concludentă efectuareaunei expertize.
Oportunitatea expertizei constituie o primă cerinţă ce trebuie avută în
vedere de către organele judiciare. În funcţie de probele, datele sau
materialele existente în cauză este necesar să se aprecieze dacă şi în ce
măsur ă expertiza este utilă, astfel încât nici să nu se întârzie efectuarea unei
expertize care este indispensabilă pentru soluţionarea cauzei, dar nici să nu
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 31/101
31
se dispună efectuarea de expertize f ăr ă importanţă, ceea ce ar duce la
întârzierea nejustificată a soluţionării cauzei.
Admisibilitatea expertizei ca mijloc de probă presupune îndeplinirea
cumulativă a două condiţii: să existe necesitatea consultării unui specialistpentru dovedirea unor împrejur ări de fapt şi expertiza solicitată să fie
concludentă în raport de cazul cercetat, adică să poată elucida anumite fapte
sau împrejur ări de natur ă să uşureze soluţionarea corectă a cauzei.
Dispunerea efectuării expertizei şi stabilirea obiectivelor acesteia
constituie punctul de plecare în activitatea expertului. Pentru ca în final el să
ajungă la concluzii juste este însă necesar să-şi organizeze activitatea după o
metodologie specifică, în care principalelor etape să li se asigure o succesiune
logică.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Admisibilitatea expertizei ca mijloc de probă presupune
îndeplinirea cumulativă a două condiţii:....................................
2. În funcţie de caracterul expertizei merceologice - extrajudiciar ă
sau judiciar ă - dispunerea efectuării sale poate
apar ţine.....................................................................................
4. Metodologia expertizei merceologice. Etapele expertizeimerceologice
Orientativ, sunt considerate ca principale etape ale efectuării unei
expertize merceologice următoarele:
A. acceptarea expertizei;
B. pregătirea expertizei;
C. investigarea obiectului expertizei;
D. întocmirea raportului de expertiză.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 32/101
32
A. A CCEPTAREA EXPERTIZEI presupune un timp foarte scurt în care
expertul, legal înştiinţat, are datoria de a se prezenta în faţa organului care l-a
desemnat pentru a i se comunica obiectivele expertizei sau întrebările la caretrebuie să r ăspundă. Cu acest prilej el ia cunoştinţă de actele aflate la dosarul
cauzei, poate solicita explicaţii suplimentare şi poate face obiecţii asupra
termenului acordat pentru efectuarea expertizei.
Stabilirea corectă a obiectului expertizei are implicaţii directe atât asupra
activităţii expertului, cât şi asupra aportului expertizei la justa soluţionare a
cauzei.
Întrucât expertiza este un mijloc de probă, obiectul său constă în
lămurirea unor fapte sau împrejur ări de fapt ce reclamă cunoştinţe speciale
din diverse domenii, inclusiv din cel al ştiinţei merceologice. Astfel înţeles,
obiectul unei expertize trebuie formulat încât să fie circumscris acestui
deziderat, f ăr ă a cuprinde probleme de drept (cum ar fi stabilirea vinovăţiei
sau nevinovăţiei unui persoane fizice sau juridice). Aceeaşi importanţă trebuie
să se acorde modului de formulare a întrebărilor la care expertul trebuie să
r ăspundă. Se vor evita formulările generale, echivoce sau confuze, care îi pot
determina pe exper ţi să procedeze la reformulări, uneori neconcordante cu
scopul urmărit prin efectuarea expertizei.
În formularea întrebărilor, organul interesat în efectuarea expertizei
trebuie să pornească de la premisa că juristul trebuie să joace rolul
determinant în formularea obiectivelor şi întrebărilor, astfel încât expertul să fie
obligat să analizeze în profunzime aspectele de interes în lămurirea cazuluirespectiv, pronunţându-se documentat şi argumentat asupra problemelor de
fond.
În acelaşi timp este necesar ca întrebările să fie formulate în strânsă
legătur ă cu împrejur ările concrete ale cauzei, referindu-se la aspecte
controversate a căror elucidare presupune cunoştinţe de specialitate, teoretice
şi practice. De asemenea, formularea întrebărilor trebuie să urmeze o ordine
logică, f ăr ă a depăşi limitele competenţei expertului, astfel încât să cuprindă
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 33/101
33
toate problemele neclare ale cauzei pentru a nu mai fi necesare completări
ulterioare.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1.Stabilirea corectă a obiectului expertizei are implicaţii
directe..........................................................................................
2.Formularea întrebărilor trebuie să urmeze..................................
B. PREG ĂTIREA EXPERTIZEI - principala problemă pe care expertul
trebuie să o soluţioneze în această etapă constă în aprofundarea obiectivelor
expertizei, cunoaşterea sarcinilor ce îi revin sau înţelegerea corectă a sensului
întrebărilor la care trebuie să r ăspundă. Acest deziderat se realizează în
practică printr-o documentare rapidă, însă cuprinzătoare.
Principalele căi de documentare în activitatea de expertizare a
mărfurilor sunt următoarele:
a. cunoaşterea istoricului litigiului şi stabilirea cronologiei faptelor;
b. studierea documentelor operative;
c. studierea actelor normative şi a documentelor care reglementează şi
prescriu calitatea mărfurilor alimentare şi nealimentare care fac
obiectul litigiului;
d. documentarea bibliografică;
e. documentarea pe teren.
a. Pentru a-şi forma o opinie de lucru şi pentru a orienta investigaţiile
într-o direcţie corectă, expertul trebuie să studieze documentele litigiului aflate
la dispoziţia instanţei respective (dosarul litigiului) pentru a ajunge la punctele
de reper necesare începerii investigaţiilor.
Acest moment este deosebit de important pentru efectuarea în termen a
expertizei, contribuind la alegerea pistei corecte şi evitând investigaţiile
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 34/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 35/101
35
care fac obiectul litigiului. Cercetarea documentelor operative permite
expertului să obţină informaţii asupra următoarelor elemente:
■ timpul (momentul şi durata fabricării, expedierii, sosirii la destinaţie,
diverselor manipulări pe parcurs, efectuării unor analize şi verificărietc.)
■ locul şi condiţiile mişcării în spaţiu a mărfii (din momentul fabricării şi
până în momentul constatării vicierii);
■ starea calitativă şi cantitativă a mărfii pe întregul parcurs al fabricaţiei
sau al circulaţiei;
■ prezenţa sau absenţa documentelor care în mod obligatoriu trebuie să
însoţească lotul de marf ă (precum şi a tuturor menţiunilor obligatorii din
documente).
În funcţie de specificul lor, documentele operative necesare în expertiza
de mărfuri se împart în următoarele grupe:
D o c u m e n t e c a r e r e g le m e n te az ă rela ţ i i l e c o n t r a c t u a l e d i n t r e
f ur ni zor şi benef i c i ar , contractul, anexele la contract (inclusiv
graficele de livr ă
ri), corespondenţa adi
ţional
ă legat
ă de derularea
contractelor (inclusiv notele de comandă) etc.
D o c u m e n t e d e l i v r ar e—p r i m i r e: factura, lista de specificaţii,
avizul de expediţie, procesul verbal sau fişa de recepţie, în unele
cazuri procesul verbal de custodie etc.
D o c u m en t e d e t r an s p o r t scrisoare de tr ăsur ă, conosamentul,
foaia de parcurs, buletinul de mesagerie etc.
D o c u m e n t e c a r e a t es t ă c a li t at ea l o t u l u i d e m a r f ă: certificatul
de calitate, buletinul de analiză, certificatul de stare sanitar ă
(sanitar-veterinar ă sau fitosanitar ă etc.).
c. Studierea actelor normative care reglementeaz ă şi prescriu calitatea
mărfurilor
Ansamblul principalelor acte normative care reglementează diferitele
aspecte ale calităţii mărfurilor de consum alimentare şi nealimentare prezintă
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 36/101
36
interes pentru expert, în vederea stabilirii măsurii în care au fost îndeplinite
cerinţele şi condiţiile asupra cărora păr ţile au convenit prin contract.
Documentele care prescriu calitatea mărfurilor sunt constituite din:
standarde; caiete de sarcini tehnice (CST), pentru unele produse de export sau
import;
certificate de omologare a produselor.
La acestea se asociază, având o însemnătate similar ă, prescripţiile
privind marca de fabricaţie, marca de calitate, precum şi mostrele etalon.
d. Documentarea bibliografic ă este necesar ă expertului pentru ca
acesta să aibă imaginea de ansamblu a stadiului problemei în literatura
ştiinţifică, precum şi pentru cunoaşterea cazurilor particulare legate de speţa
respectivă. Această documentare contribuie la evitarea unor eventuale
controverse sau variaţii de interpretare în legătur ă cu fenomenul sau faptul
împricinat.
Documentarea bibliografică este indispensabilă atunci când sunt
necesare şi investigaţii experimentale adiacente.Materialul bibliografic poate fi format din tratate, enciclopedii, lexicoane,
dicţionare de specialitate, monografii, studii şi cercetări, în general din lucr ări
care se bucur ă de o largă recunoaştere ştiinţifică, prin nivel şi probitate.
Aceste materiale servesc pentru analogii, comparaţii, constatări şi
interpretări.
1. Descrieţi cum se realizează documentarea bibliografică.
2. Descrieţi cum se împart în funcţie de specificul lor, documentele
operative.
C. INVESTIGA Ţ I ILE PE TEREN reprezintă una din cele mai importante
surse de documentare, constituind izvorul nemijlocit de obţinere a unor date,
informaţii şi reconstituiri cu deosebită for ţă probantă.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 37/101
37
Prin documentare pe teren se înţelege culegerea de mărturii şi declaraţii
ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circulaţia
mărfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea de acte originale întocmite atât
în etapa producţiei, cât şi în etapa circulaţiei, observaţii asupra locului în cares-a produs vicierea (instalaţii, spaţii de depozitare fixe, mijloace de transport,
rampe de manipulare etc.), prelevarea de probe şi analiza acestor probe de
către expert sau de către un laborator neutru.
Documentarea pe teren mai cuprinde experimentări, simulări şi
reconstituiri în legătur ă cu faptele împricinate.
În munca sa, expertul, spre deosebire de martor, nu percepe decât
rareori, prin mijloace proprii, împrejur ările sau cauzele care au produs vicierea
mărfii din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Investigaţiile expertului au ca
punct de plecare momentul descoperirii vicierii sau viciului, desf ăşurându-se în
sens invers mişcării mărfii.
Aşadar, este important să se cunoască momentele esenţiale ale
producerii şi circulaţiei tehnice a mărfurilor, pentru ca investigaţiile respective
să permită stabilirea locului, momentului şi cauzelor vicierii. De exemplu, în
domeniul mărfurilor alimentare, expertul va recurge în timpul expertizei, fie la
stabilirea calităţii mărfii la un moment dat, fie la urmărirea dinamicii calităţii
mărfii pe etape de producere şi circulaţie, precum şi la urmărirea dinamicii
factorilor care au generat modificarea calităţii iniţiale a mărfii respective. Un
produs poate deveni marf ă cu sau f ăr ă o prelucrare tehnologică, adică
independent de gradul de prelucrare tehnologică.
Datorită caracterului său complex, este necesar ca investigaţiile peteren să se desf ăşoare după un plan de acţiune în care problemele de urmărit
şi soluţionat să fie programate în succesiunea lor logică.
Elaborarea planului investigaţiei pe teren începe cu delimitarea sferei în
care se vor concentra observaţiile şi continuă cu concretizarea mijloacelor şi
tehnicilor corespunzătoare. Un asemenea plan nu trebuie să conţină probleme
pe care nu le rezolvă expertul personal, întrucât aprecierile pe care acesta le
va formula trebuie să se bazeze exclusiv pe constatări personale.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 38/101
38
În expertiza judiciar ă, legile procesuale nu interzic însă expertului să
consulte alţi specialişti, care nu au fost numiţi în vederea efectuării expertizei,
dacă este necesar a se clarifica unele probleme din domenii conexe, de mare
importanţă pentru soluţionarea obiectivelor expertizei. Prin aceasta, expertulnu transfer ă altor specialişti o parte din atribuţiile sale, întrucât specialiştii
consultaţi, deşi furnizează informaţii utile, nu fac aprecieri asupra problemelor
încredinţate expertizei.
În privinţa informaţiilor furnizate de persoanele care au participat, în mod
direct sau indirect, la efectuarea unor operaţii materiale de natur ă a cauza
degradarea sau vicierea produselor, sfera acestora trebuie limitată de garanţia
obiectivitătii pe care persoanele le prezintă. Din acest punct de vedere,
explicaţiile pe care le dau diverse persoane cu prilejul efectuării expertizei nu
pot constitui o bază a opiniei pe care o exprimă expertul, acesta neavând
posibilitatea să stabilească veridicitatea informaţiilor.
Investigaţia pe teren constă din trei momente esenţiale: procedura,
conţinutul şi consemnarea (fixarea) rezultatelor investigaţiilor respective.
i . Procedura investigaţ iilor se refer ă la modul de stabilire a contactului
de lucru dintre expert şi păr ţi, cu toate implicaţiile care decurg de aici.
Procedura investigaţiilor presupune:
convocarea scrisă a păr ţilor;
termenul de comunicare;
existenţa unor împuterniciri pentru expert şi delegaţii păr ţilor.
Prin convocarea scrisă, expertul invită păr ţile să-şi trimită împuterniciţii
(delegaţii) care să conlucreze cu expertul la investigaţiile pe teren, la un loc, lao dată şi pentru o durată bine stabilită. Cu acest prilej, expertul are dreptul de
a solicita păr ţilor să-i transmită documentele sau copiile după documentele
necesare în cursul investigaţiilor.
În stabilirea termenului de comunicare, expertul este obligat să asigure
un interval de timp util, care să permită împuterniciţilor păr ţilor să se prezinte la
locul, ziua şi ora fixate pentru investigaţii.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 39/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 40/101
40
semnate de către toţi participanţii, rezultatele investigaţiei privind următoarele
elemente:
locul, data, durata investigaţiei;
participanţii (calitatea lor şi numărul delegaţiilor de împuternicire); felul investigaţiilor;
conţinutul investigaţiilor;
opiniile împuterniciţilor păr ţilor în raport cu cele constatate;
obligaţiile păr ţilor de a furniza la un termen prestabilit anumite
informaţii scrise sau acte.
La acest document se anexează toate materialele solicitate de către
expert, i n c lu s i v o p i s u l l o r . Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau
concluziile par ţiale ale expertului. În caz contrar, afirmaţiile f ăcute de expert pe
baza unor elemente par ţiale sunt premature şi pot veni în contradicţie cu
concluziile finale ale raportului de expertiză.
Investigaţiile pe teren sunt necesare aproape în toate cazurile atât când
produsul există, cât şi când produsul nu mai este.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Investigaţia pe teren constă din trei momente
esenţiale:........................................................................................
2. În stabilirea termenului de comunicare, expertul este obligat să
asigure un interval de timp util, care să permită împuterniciţilor
păr ţilor............................................................................................
D. ELAB ORAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZ Ă
Rezultatele activităţii depuse de expert pentru soluţionarea obiectivelor
ridicate de problema cercetată se concretizează în raportul de expertiză, ce se
înaintează instanţei sau organului care a dispus efectuarea expertizei.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 41/101
41
Raportul de expertiză fiind un document elaborat ştiinţific, are o valoare
probatorie deosebită. Având în vedere importanţa sa în soluţionarea unei
cauze, raportul de expertiză nu se poate rezuma la simpla expunere a
concluziilor la care a ajuns expertul, ci trebuie să oglindească în mod succint,dar complet, etapele drumului parcurs de expert până la concluzia finală.
În acest scop, raportul de expertiză trebuie să cuprindă în principal1:
partea introductivă, în care se menţionează organul care a dispus
efectuarea expertizei, data la care s-a dispus expertiza, numele şi
prenumele expertului sau specialistului, specialitatea acestuia,
data întocmirii raportului de expertiză, obiectul expertizei şi
întrebările adresate expertului sau specialistului, procedura
expertizei şi menţiuni privind posibilele explicaţii date de
reprezentanţii păr ţilor în cursul expertizei;
descrierea operaţiunilor şi activităţilor efectuate cu prilejul
expertizei, obiecţiile sau explicaţiile păr ţilor, precum şi analiza sau
interpretarea acestora în baza constatărilor expertului sau
specialistului; concluziile expertizei, respectiv r ăspunsurile expertului la
întrebările adresate precum şi părerea acestuia asupra
obiectivului expertizei.
Elaborarea raportului de expertiză trebuie f ăcută cu respectarea
anumitor reguli de ordin procedural, de formă şi conţinut.
Forma raportului de expertiz ă poate fi orală sau scrisă, în funcţie de
locul unde se desf ăşoar ă expertiza (în faţa organului respectiv sau în afara
acestuia), cât şi de natura şi specificul problemei aflată în litigiu.
În toate cazurile în care efectuarea lucr ărilor expertizei necesită timp,
deplasări, documentări, cercetări, analize, teste sau încercări de laborator
etc., raportul de expertiză se prezintă scris.
Printre principalele reguli de ordin procedural privind raportul de
expertiză menţionăm: necesitatea redactării acestuia în mai multe exemplare,dintre care două se depun la registratura instanţei.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 42/101
42
Raportul de expertiză este semnat la sfâr şit, iar fiecare pagină trebuie
să poarte parafa expertului. Semnarea şi parafarea se fac atât pe original, cât
şi pe copii, aceasta fiind necesar pentru a evita substituirea unor pagini.
În raportul de expertiză nu sunt admise greşeli, corecturi sau ştersături.Raportul de expertiză trebuie depus în termen; de regulă depunerea se
face cu minimum cinci zile înainte de data judecării litigiului respectiv.
Termenul de depunere a raportului de expertiză se fixează de către
instanţă sau se precizează în împuternicirea scrisă remisă personal expertului
(mai ales în cazul expertizelor iniţiate de organele administrative).
Nerespectarea f ăr ă motive întemeiate a termenului fixat pentru
depunerea raportului de expertiză poate atrage sancţiuni materiale şi chiar
penale.
Raportul de expertiză se prezintă ca un document, alcătuit din mai multe
pagini, grupate în secţiuni.
Obligativitatea de a redacta raportul de expertiză pe secţiuni şi de a le
dispune într-o anumită ordine este impusă de practică şi de necesitatea
asigur ării fluenţei şi clarităţii ideilor în raport, pentru ca acestea să fie
accesibile oricui, specialist sau nespecialist.
În mod obişnuit, raportul de expertiză cuprinde următoarele secţiuni:
Preambulul;
Scurt istoric al litigiului;
Obiectul expertizei;
Procedura investigaţiilor;
Constatările expertizei;
Concluziile raportului de expertiză;
Anexele (în original sau în copie).
Pr eambul ul raportului de expertiză cuprinde: numele şi prenumele
expertului, profesia şi calificarea sa, adresa completă, instanţa sau organul
care a numit expertul, numărul dosarului pentru litigiul în cauză şi numărul
actului de împuternicire a expertului.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 43/101
43
Sc u rt is to ri c al l it ig iu lu i: de regulă, în această secţiune se
menţionează numele sau denumirile păr ţilor aflate în litigiu (reclamant şi
pârât), cât şi adresele lor exacte. În unele cazuri pot apărea două sau mai
multe coreclamante sau copârâte, ordinea lor ierarhică stabilindu-se în funcţiede poziţia pe care o au în litigiu. Deseori, alături de pârâtă sau copârâtă, mai
pot apărea şi păr ţi chemate în garanţie. De asemenea, tot în această secţiune
se prezintă într-o succesiune cronologică principalele elemente şi date ce
reprezintă puncte de reper esenţiale ale litigiului.
Cu această ocazie se consemnează poziţia sau interpretarea păr ţilor în
raport cu problemele litigiului, în special a acelora care vizează obiectivele
expertizei, precum şi precizarea daunelor şi a perioadei când acestea s-au
produs, dacă s-au mai efectuat expertize anterioare pe problema respectivă.
Obi ect ul exper t izei . În această secţiune sunt redate ad litteram
obiectivele stabilite de către instanţă pentru efectuarea expertizei, precum şi
întrebările care au fost transmise în scris expertului.
Procedând astfel, se evită posibilitatea ridicării unor obiecţi i de către
păr ţi, pe considerentul că nu s-a dat r ăspuns întrebărilor din ordonanţă sau
încheiere.
Pr ocedur a i nvest i ga ţ i i lor cuprinde, de regulă, următoarele elemente:
- legalitatea invitării păr ţilor pentru a conlucra sau asista expertul în
efectuarea unor investigaţii;
- numele şi calitatea împuterniciţilor;
- felul documentelor de împuternicire;
- felul investigaţiilor efectuate de către expert în prezenţa păr ţilor;- felul documentului de consemnare a rezultatelor investigaţiilor (proces-
verbal, minută etc.), semnat de către expert şi reprezentanţii păr ţilor.
Const at ăr i l e exper t i zei reprezintă cea mai importantă secţiune din
raport şi cuprinde atât faptele şi datele din dosarul litigiului, cât şi pe cele
rezultate din investigaţiile efectuate de către expert, care trebuie descrise
exact şi, după caz, comparate sau interpretate.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 44/101
44
Când apar nepotriviri între datele provenind din diferite surse, inclusiv
din actele scrise prezentate de păr ţi, în raport se consemnează toate aceste
date, se face analiza lor comparativă în vederea stabilirii gradului lor de
veridicitate. În funcţie de obiectivele expertizei, în raport se prezintă rezultatele
investigaţiilor în ordinea dezvăluirii lor. Expertul trebuie să acorde o atenţie
deosebită stabilirii cu exactitate a cauzelor şi împrejur ărilor care au generat
vicierea respectivă. De aceea, pe lângă simpla prezentare a elementelor de
reconstituire a cauzelor şi împrejur ărilor, precum şi a mărimii şi efectului
vicierii, expertul va prezenta interpretările corespunzătoare, inclusiv soluţiile
posibile pentru preîntâmpinarea repetării unei anomalii de felul celei care
formează speţa expertizei.
C o n c l u z i i l e r a p o r t u l u i d e e x p e r t i z ă trebuie să conţină într-o formă
concentrată r ăspunsurile expertizei la obiectivele încredinţate spre soluţionare.
În măsura în care, în urma investigaţiilor, se stabileşte cu claritate
demarcaţia între r ăspunderile tehnice legate de vicierea incriminată, aceasta
va fi consemnată ca atare, f ăr ă a se atinge vreo latur ă juridică a problemei.
Obiectivitatea şi corectitudinea concluziilor sunt determinate de următorii
factori:
calificarea înaltă a specialistului în domeniul în care acţionează ca
expert;
cunoaşterea profundă a problemelor circulaţiei tehnice a
mărfurilor;
cunoaşterea complexă a metodelor şi tehnicilor de analiză amărfurilor;
probitatea profesională şi morală a expertului, spre a nu omite
aspecte esenţiale ale investigaţiilor şi pe această bază să emită
concluzii eronate sau false;
independenţa faţă de păr ţile implicate de litigiu;
respectarea dreptului păr ţilor implicate în litigiu în legătur ă cu
desf ăşurarea expertizei.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 45/101
45
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Concluziile raportului de expertiză trebuie să conţină într-o formă
concentrată.................................…………………...........................2. Preambulul raportului de expertiză cuprinde:..................................
Anexel e r apor t ul ui d e exper t i z ă. La raportul de expertiză se pot ataşa
în anexă documentele susţinătoare ale concluziilor pe care le formulează
expertul, ca de exemplu buletine de analiză, grafice, copii şi fotocopii, planuri
şi schiţe ale unor depozite, scheme de amplasare a mărfurilor în spaţiile de
transport, eventual procedee de calcul etc. De asemenea, se ataşează
borderoul de anexe, care reprezintă opisul detaliat al tuturor documentelor şi
actelor suplimentare depuse de păr ţi pe parcursul efectuării expertizei şi care
au servit la întocmirea raportului de expertiză. Borderoul de anexe figurează în
mod obligatoriu atât pe original, cât şi pe copiile raportului de expertiză.
Pentru a se asigura raportului de expertiză o ţinută corespunzătoare,
trebuie respectate unele condiţii privitoare la stil şi conţinut.
Astfel, raportul de expertiză trebuie să fie clar şi concis, f ăr ă formulări
sau termeni echivoci (ci dimpotrivă se impune o terminologie de specialitate,
adecvată); nu se vor face trimiteri la lucr ări în afara raportului. Se vor utiliza pe
cât posibil fraze scurte, dense şi clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor
explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a înlesni înţelegerea
concluziilor.Raportul de expertiză nu trebuie să conţină păreri personale în legătur ă
cu diferitele acte normative sau cu dispoziţiile legale ale unor organe
administrative.
Aceasta nu înseamnă că expertul nu este liber în formarea opiniei sale,
f ăr ă însă ca aceasta să reflecte bunul plac sau acţiunea arbitrar ă a expertului.
La redactarea raportului de expertiză, se recomandă ca toate aspectele
problemei în cauză, desprinse de expert în urma efectuării investigaţiilor sale,
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 46/101
46
să fie încadrate în litera şi spiritul actelor normative care reglementează
problemele abordate.
Constatările şi afirmaţiile expertului, conţinute în textul raportului de
expertiză, trebuie să fie susţinute prin exemplificări şi argumentări temeinice. În acest sens, expertul trebuie să fie preocupat de a conferi raportului o
anumită inatacabilitate, precum şi de a evita o eventuală neconcordanţă între
datele trecute în raport în cazul unei eventuale noi expertize. De asemenea,
este indicat ca în anexele la raportul de expertiză să se găsească dovezi care
să evidenţieze procedeele de investigare folosite de expert, constatările f ăcute
de către acesta în anumite momente, situaţii, fotografii sau fotocopii ale unor
obiecte, probe sau documente al căror conţinut nu poate fi integrat în raportul
de expertiză.
Datele conţinute în raportul de expertiză trebuie să fie reale şi
demonstrabile. Expertul r ăspunde pentru toate datele trecute în raport oricât
de neînsemnate ar fi ele. Justeţea datelor şi responsabilitatea expertului faţă
de acestea este caracteristica esenţială a unui raport de expertiză. Pentru
aceste considerente, expertul trebuie să aibă în vedere, printre altele,
următoarele:
analizele şi încercările de laborator să fie efectuate personal sau de
laboratoare de analiză autorizate în acest scop;
aparatele şi metodele folosite să aibă o precizie cât mai ridicată, în
acest scop este indicat să se efectueze un număr cât mai mare de
determinări (în special în cazul analizelor organoleptice).
Concizia şi claritatea concluziilor formulate de către expert trebuie să fieevidente. Concluziile trebuie să reprezinte sinteza logică a constatărilor
par ţiale la care a ajuns expertul pe parcursul efectuării investigaţiilor.
Analiza raportului de expertiză
Economistul de comer ţ este specialistul în problemele circulaţiei tehnice
a mărfurilor, având o calificare care îi permite abordarea problemelor de
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 47/101
47
concepţie, de conducere şi de organizare, vizând fluxul mărfurilor de la
producător la consumator.
În consecinţă, atunci când nu are calitatea de expert atribuită de
instanţă, el este chemat, ca bun cunoscător al domeniului, să participe laanaliza unui raport de expertiză referitor la problemele merceologice, ca
reprezentant al uneia dintre păr ţile implicate în litigiu.
Analiza raportului de expertiză este abordată sub multiple unghiuri
(juridic, merceologic, economic, contabil etc.). Ea parcurge, în principal, două
etape importante, constând din verificarea respectării prevederilor legale
referitoare la expertiză (verificare formală) şi verificarea conţinutului ştiinţific al
raportului de expertiză (verificare de fond sau substanţială)2.
Verif icarea form al ă presupune următoarele aspecte:
dacă au fost respectate condiţiile legale de desemnare a exper ţilor
şi dacă nu există eventuale motive de recuzare a acestora;
dacă au fost formulate r ăspunsuri clare şi complete la toate
întrebările adresate exper ţilor;
dacă raportul de expertiză a fost semnat şi datat.Verif icarea de fond are drept scop stabilirea măsurii în care expertul a
folosit raţional şi complet mijloacele de documentare, a întreprins investigaţiile
folosind cele mai adecvate metode şi tehnici şi a relevat datele şi faptele care
să elucideze obiectivele expertizei. Se verifică, de asemenea, dacă concluziile
expertului sunt certe sau aproximative, justeţea raţionamentului şi concordanţa
dintre concluzii şi conţinutul raportului de expertiză.
Dacă la examinarea raportului de expertiză de către organul juridic sau
de către păr ţile aflate în litigiu se constată că acesta este necorespunzător, din
cauza unor neclarităţi sau lacune minore în efectuarea investigaţiilor de
specialitate, se pot lua măsuri de îndreptare.
Măsurile de îndreptare, care se pot lua la constatarea unor situaţii
necorespunzătoare în momentul analizei raportului de expertiză, sunt în
funcţie de lacunele constatate şi anume:
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 48/101
48
chemarea expertului pentru a da lămuriri suplimentare atunci când
raportul prezintă anumite neclarităţi;
întregirea expertizei printr-un supliment de expertiză, atunci când
investigaţiile au fost incomplete; efectuarea unei noi expertize atunci când se impune anularea
expertizei datorită încălcării unor norme legale de către expert.
În cazul în care, la studierea raportului de expertiză, apar neclarit ăţ i se
pot solicita expertului l ămuriri suplimentare sau clarific ări. Acestea se pot da
verbal sau în scris, sub forma unui act adiţional la raportul de expertiză
denumit "completare la raportul de expertiză".
Uneori, păr ţile aflate în litigiu pot formula obiecţiuni asupra raportului de
expertiză sau a unei păr ţi din acesta. în acest caz, instanţa obligă pe expert să
analizeze obiecţiunile formulate de către păr ţi, să-şi fixeze poziţia în raport cu
obiecţiunile păr ţilor sau să r ăspundă la unele întrebări rezultate din aceste
obiecţiuni. Răspunsul expertului se dă în scris, sub forma unui document
denumit „n o te s c ri s e" .
S u p li m en t u l d e e x p er ti z ă. Uneori, după efectuarea expertizei (şirespectiv după depunerea raportului de expertiză), se constată de către păr ţi
sau de către instanţă noi probleme ale speţei litigiului, nerelevate iniţial, care
reclamă investigaţii, respectiv intervenţia expertului. în aceste situaţii instanţa
poate ordona obiective suplimentare pentru expertiză.
Acest supliment, care uneori este provocat de contestarea unei
chestiuni din raport de către partea interesată, presupune adâncirea sau
lărgirea cercetării problemei respective.O n o u ă expert iz ă. Atunci când concluziile raportului sunt controversate,
mai mult sau mai puţin întemeiate, inexacte, sau când se anulează expertiza
ca urmare a încălcării unor dispoziţii legale de către expert, se poate dispune
efectuarea unei noi expertize.
În general, cazurile de încălcare a unor reglementări legale de către
expert, fapt ce duce la anularea expertizei, sunt rare şi cu incidenţă directă în
materie de drept.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 49/101
49
Noua expertiză este efectuată, de regulă, de către alt expert sau de mai
mulţi exper ţi (în număr impar).
Forma, structura şi conţinutul raportului noii expertize sunt identice cu
acelea ale raportului de expertiză. Există însă unele deosebiri şi anume:■ necesitatea luării de poziţie faţă de raportul iniţial de expertiză (dacă
este cazul);
■ existenţa posibilă a divergenţei de opinii între exper ţii care efectuează
noua expertiză, caz în care fiecare expert, în cadrul aceluiaşi raport,
î şi prezintă propriul său punct de vedere.
În raportul noii expertize, aceste aspecte trebuie reflectate în mod
corespunzător, din punct de vedere al conţinutului şi al procedurii. O nouă
expertiză se dispune în mod firesc pentru cercetarea aceloraşi obiective ca şi
în cazul expertizei iniţiale.
Lămurirea neclarităţilor, completarea printr-un supliment de expertiză,
sau dispunerea unei noi expertize pot fi ocazionate de situaţii precum:
■ din lectura raportului rezultă că expertul nu a folosit cele mai moderne
şi adecvate metode în cercetarea respectivă;
■ lectura raportului vădeşte o competenţă scăzută;
■ conştiinciozitatea şi obiectivitatea expertului sunt puse sub semnul
întrebării;
■ apare o anumită contradicţie între concluziile iniţiale ale raportului şi
rezultatele investigaţiilor ulterioare, ca urmare a administr ării unor
lămuriri suplimentare.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Verificarea de fond are drept scop...............................................
2. Raportul de expertiză nu trebuie să conţină păreri personale în
legătur ă cu...................................................................................
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 50/101
50
a. Descrieţi suplimentul de expertiză.
b. Descrieţi factorii care determină obiectivitatea şicorectitudinea concluziilor raportului de expertiză.
c. Descrieţi procedura investigaţiilor.
5. Rezumat
Orientativ, sunt considerate ca principale etape ale efectuării unei expertize merceologice următoarele:
A. acceptarea expertizei;
B. preg ătirea expertizei;
C. investigarea obiectului expertizei;
D. întocmirea raportului de expertiz ă.
Acceptarea expertizei presupune un timp foarte scurt în care expertul,
legal înştiinţ at, are datoria de a se prezenta în faţ a organului care l-a
desemnat pentru a i se comunica obiectivele expertizei sau întrebările la care
trebuie să r ăspund ă. Cu acest prilej el ia cunoştinţă de actele aflate la dosarul
cauzei, poate solicita explicaţ ii suplimentare şi poate face obiec ţ ii asupra
termenului acordat pentru efectuarea expertizei.
Stabilirea corect ă a obiectului expertizei are implicaţ ii directe atât asupra
activit ăţ ii expertului, cât şi asupra aportului expertizei la justa soluţ ionare a
cauzei.
Preg ătirea expertizei - principala problemă pe care expertul trebuie să o
soluţ ioneze în aceast ă etapă const ă în aprofundarea obiectivelor expertizei,
cunoaşterea sarcinilor ce îi revin sau înţ elegerea corect ă a sensului
întrebărilor la care trebuie să r ăspund ă. Acest deziderat se realizeaz ă în
practic ă printr-o documentare rapid ă, însă cuprinz ătoare.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 51/101
51
Investigaţ iile pe teren reprezint ă una din cele mai importante surse de
documentare, constituind izvorul nemijlocit de obţ inere a unor date, informaţ ii
şi reconstituiri cu deosebit ă for ţă probant ă.
Prin documentare pe teren se înţ elege culegerea de mărturii şi declaraţ ii ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circulaţ ia
mărfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea de acte originale întocmite atât
în etapa produc ţ iei, cât şi în etapa circulaţ iei, observaţ ii asupra locului în care
s-a produs vicierea (instalaţ ii, spaţ ii de depozitare fixe, mijloace de transport,
rampe de manipulare etc.), prelevarea de probe şi analiza acestor probe de
c ătre expert sau de c ătre un laborator neutru.
Rezultatele activit ăţ ii depuse de expert pentru soluţ ionarea obiectivelor
ridicate de problema cercetat ă se concretizeaz ă în raportul de expertiz ă, ce se
înainteaz ă instanţ ei sau organului care a dispus efectuarea expertizei.
În cazul în care, la studierea raportului de expertiz ă, apar neclarit ăţ i se
pot solicita expertului l ămuriri suplimentare sau clarific ări. Acestea se pot da
verbal sau în scris, sub forma unui act adi ţ ional la raportul de expertiz ă
denumit "completare la raportul de expertiz ă". Uneori, păr ţ ile aflate în litigiu pot
formula obiec ţ iuni asupra raportului de expertiz ă sau a unei păr ţ i din acesta. în
acest caz, instanţ a oblig ă pe expert să analizeze obiec ţ iunile formulate de
c ătre păr ţ i, să-şi fixeze pozi ţ ia în raport cu obiec ţ iunile păr ţ ilor sau să r ăspund ă
la unele întrebări rezultate din aceste obiec ţ iuni. R ăspunsul expertului se d ă în
scris, sub forma unui document denumit „note scrise".
6. Teste de autoevaluare
1. Suplimentul de expertiză:
a) are rolul de martor
b) are for ţă probantă absolută
c) are rolul de negociator
d) este provocat de contestarea unei chestiuni din raport
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 52/101
52
3. O nouă expertiză are loc atunci când concluziile raportului sunt:
a) controversate
b) clare
c) concised) orale
3. Forma, structura şi conţinutul raportului unei noii expertize sunt:
a) scrise
b) numai judiciare
c) obligatoriu orale
d) sunt identice cu acelea ale raportului de expertiză
4. Noua expertiză este efectuată, de regulă:
a) de același expert
b) de un alt expert
c) în scris
d) în mod judiciar
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 53/101
53
Unitatea de învăţare 4
Surse de litigii generatoare de
expertize merceologice
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele unităţii de învăţare
3. Surse de litigii generatoare de expertize merceologice
4. Rezumat
5. Test de evaluare a cunoştinţelor
1. Introducere
Acest ă unitate de înv ătare prezint ă sursele de litigii
generatoare de expertize merceologice. Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă sursele de litigii
generatoare de expertize merceologice. În cadrul circuitului
tehnico-economic al mărfurilor, între furnizori, transportatori şi
beneficiari pot să apar ă unele divergenţ e sau chiar litigii prin
lezarea intereselor uneia dintre păr ţ i.
După parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte
sursele de litigii generatoare de expertize merceologice.
2. Obiectivele unităţii de învăţare
După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:
Să cunoaşteţi sursele de litigii generatoare de expertize
merceologice.
Să cunoaşteţi termenii de falsificare, substituire de produs,
denaturarea produselor.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 54/101
54
Cuvinte cheie: litigii, substituirea de produs, denaturarea
produselor.
Durata medie de studiu individual - 4 ore
3. Surse de litigii generatoare de expertize merceologice
În cadrul circuitului tehnico-economic al mărfurilor, între furnizori,
transportatori şi beneficiari pot să apar ă unele divergenţe sau chiar litigii prin
lezarea intereselor uneia dintre păr ţi. Asemenea divergenţe şi litigii sunt
rezolvate, după caz, de către păr ţile implicate prin negocieri sau de către
organele judiciare care, pentru soluţionarea corectă a cauzelor, recurg
adeseori la sprijinul expertizei merceologice.
Practica efectuării expertizelor merceologice evidenţiază faptul că cele
mai multe litigii la a căror soluţionare participă şi expertiza merceologică, au
drept obiect substituirea produselor, denaturarea, înlocuirea sau deprecierea
lor calitativă.
Subst i t u i r ea de pr odus constă în livrarea unor produse având aceeaşi
destinaţie şi acelaşi preţ cu al produselor contractate, dar cu alţi indici de
calitate decât cei precizaţi în standarde sau alte documente la care păr ţile au
f ăcut referiri în contract.
Cauzele ce pot favoriza substituirea de produse sunt:• controlul tehnic de calitate defectuos executat;
• sortarea greşită a unor produse de calitate inferioar ă la calităţi
superioare.
În practică pot fi întâlnite unele situaţii care se asimilează substituirii de
produse, dintre care se menţionează:
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 55/101
55
• încadrarea greşită de la un model la altul a produselor, în cazul
în care acestea necesită consumuri specifice diferite de
materiale;
• livrarea produselor la calităţi inferioare celei reale;• livrarea de loturi eterogene, care conţin produse obţinute din
şarje diferite, având şi caracteristici de calitate diferite;
• livrarea loturilor conţinând produse care au alţi indici de calitate
în raport cu cei înscrişi în buletinele de analiză sau în
certificatele de calitate.
Denat ur ar ea pr od usel or constă în fabricarea şi livrarea unor produse
ale căror caracteristici de calitate nu corespund valorilor prescrise şi nici
preţului convenit.
În categoria denatur ării produselor se încadrează următoarele situaţii:
modificarea reţetei de fabricaţie a unor produse în sensul
diminuării propor ţiilor unor componenţi valoroşi (şi deci mai
costisitori) şi înlocuirea acestora cu componenţi sau constituenţi
mai ieftini (prin aceasta calitatea produselor se reduce);
abaterile de la tehnologia de fabricaţie, în sensul diminuării unora
dintre fazele tehnologice sau modificarea modalităţii de
executare a altor faze tehnologice, cu implicaţii negative asupra
calităţii sau stabilităţii produselor la păstrare, care provoacă
anomalii în utilizarea produselor.
Fal si f i carea p r odu sel or (care constituie o formă de denaturare a
acestora) reprezintă operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare aunui produs în scop fraudulos. Dintre procedeele de falsificare mai frecvent se
întâlnesc:
■ extragerea unor componente naturale ale unui produs (exemplu
cofeina din cafea);
■ înlocuirea unor componenţi valoroşi ai produselor cu substanţe
inactive, indiferente sau chiar dăunătoare pentru utilizatorul
produsului;
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 56/101
56
■ fabricarea produselor din alte materii prime decât cele normale
(de regulă, prin utilizarea unor materii prime de calitate
inferioar ă).
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Falsificarea produselor (care constituie o formă de denaturare a
acestora) reprezintă...........................................................................
2. Denaturarea produselor constă în fabricarea şi livrarea unor
produse ale căror caracteristici de calitate ........................................
În l o c u i r ea u n o r p r o d u s e n a tu r a le c u p r o d u s e s i n t et i c e este una
dintre căile de diversificare sortimentală folosită în prezent pentru asigurarea
consumatorilor cu bunurile necesare acestora, folosind însă procedura legală
de omologare a produselor.
Această cale este folosită în prezent pe scar ă largă în unele domenii de
activitate, mai ales în acelea în care materialele sintetice au unele
caracteristici calitative superioare celor naturale. Această posibilitate nu
trebuie înţeleasă în sensul prezentării produselor sintetice drept produse
naturale în vederea obţinerii unor profituri necuvenite rezultate din diferenţa de
preţ.
Deprecierea cal i tat iv ă a p r o d u s e l o r se poate produce în oricare dintre
etapele circuitului lor tehnic, dar mai ales în timpul transportului şi depozitării. În funcţie de intensitatea factorilor de degradare, aceasta poate fi totală,
când produsul trebuie scos din uz, sau par ţială, când poate primi alte
destinaţii, mai puţin eficiente în raport cu destinaţia de bază.
Principalele etape ale circulaţiei tehnice a produselor sunt, de
asemenea, surse potenţiale de litigii generatoare de expertize merceologice.
Astfel, cu prilejul livr ării loturilor de produse, surse potenţiale de litigii pot
apare în următoarele situaţii:
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 57/101
57
• din cauza livr ării altor sortimente decât cele contractate;
• din cauza livr ării loturilor necorespunzătoare calitativ;
• din cauza livr ării unor loturi eterogene (conţinând produse din
şarje diferite).T r a n s p o r t u l l o t u r i l o r d e m ăr f ur i în esenţă înseamnă o păstrare de
durată variabilă a acestora în spaţii mobile de depozitare. Influenţa
transportului asupra calităţii loturilor de mărfuri poate fi în anumite cazuri
negativă. De aceea, prezintă importanţă alegerea judicioasă a mijloacelor de
transport (care să asigure cât mai mult cu putinţă un microclimat adecvat),
alegerea celor mai scurte trasee (pentru a reduce la minim acţiunea agenţilor
mecanici - şocuri, trepidaţii etc.), alegerea unor ambalaje de transport
corespunzătoare naturii produselor şi în concordanţă cu ceilalţi parametri ai
transportului, amplasarea şi fixarea corectă a mărfurilor în spaţiul de transport,
selecţionarea tehnicilor optime de încărcare-descărcare a mijloacelor de
transport etc. Este firesc ca, în situaţia în care condiţiile de transport nu sunt
corespunzătoare, această etapă să genereze vicieri însemnate ale mărfurilor
şi ambalajelor acestora, pierderi peste normele legale, degradări sau alter ări
ale produselor, impurificări etc. în practică se constată că cele mai însemnate
vicieri ale produselor, care pot genera litigii, au drept cauze următoarele:
• utilizarea unor mijloace de transport necorespunzătoare;
• deplasarea pe rute ocolitoare (mărirea traseelor de parcurs);
• folosirea unor ambalaje de transport necorespunzătoare;
• manipularea brutală a produselor.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice este una
dintre.................................................................................................
2. Deprecierea calitativă a produselor se poate produce în oricare
dintre ...............................................................................................
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 58/101
58
Recep ţ i a l ot ur i l or de pr oduse reprezintă etapa în care pot apărea cele
mai numeroase litigii, atât referitoare la calitatea produselor, cât şi la cantitatea
lor. Aceste litigii pot avea la bază, în unele situaţii, efectuareanecorespunzătore a verificării la recepţie; însă, de cele mai multe ori, ele au la
bază degradări calitative ale produselor, apărute în etapele premergătoare
recepţiei, dar depistate cu prilejul efectuării acesteia.
Cele mai frecvente surse de litigii întâlnite în această etapă sunt:
neconcordanţa dintre sortimentul contractat şi sortimentul
atestat documentar sau cel real al lotului de marfa;
neconcordanţa dintre calitatea contractată (respectiv
calitatea prescrisă şi omologată) şi calitatea reală a lotului
de marf ă;
neconcordanţa cantitativă a loturilor de marf ă.
Depozi t area unui l ot d e mar f ă (în spaţii fixe de depozitare) presupune
un ansamblu de operaţiuni de manipulare, amplasare spaţială, protecţia
integrităţii produselor etc., a căror nerespectare poate să genereze degradări
calitative.
Păstrarea loturilor de mărfuri în depozite implică asigurarea unui regim
optim care să permită menţinerea proprietăţilor produsului cât mai apropiate
de cele iniţiale. Prin urmare, în această etapă este necesar să se controleze şi
să se dirijeze influenţa agenţilor mediului ambiant (temperatura aerului,
umiditatea relativă a aerului etc.), dar în acelaşi timp să se controleze evoluţia
proprietăţilor labile ale loturilor de mărfuri spre a preveni modificarea lor însens nedorit.
Evident, sunt cazuri când datorită viciilor ascunse se pot manifesta
modificări negative ale proprietăţilor produselor chiar atunci când influenţa
factorilor externi este minimă sau chiar nulă.
În cazul în care, beneficiarul organizează incorect procesul de păstrare
a mărfurilor sau nu poate dovedi că a respectat condiţiile prescrise de
păstrare, r ăspunderea pentru eventualele degradări îi revine.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 59/101
59
Analizând cele mai importante surse care generează modificări negative
ale calităţii în ansamblul circulaţiei tehnice a loturilor de mărfuri, este necesar
să precizăm că r ăspunderile păr ţilor implicate nu apar decât foarte rareori clar
delimitate şi de aceea, frecvent, se apelează la expertize.Din practica organelor care au competenţe în soluţionarea litigiilor
patrimoniale, dintre operatorii economici, precum şi a celor care au
competenţe în soluţionarea litigiilor izvorâte din activitatea de comer ţ exterior
(care pot avea drept obiect livrarea unor loturi de produse necorespunzătoare,
estimarea întinderii prejudiciului rezultat prin degradarea produselor în timpul
transportului, stabilirea factorilor care au cauzat degradarea calitativă,
stabilirea cantităţii unor loturi sau angajarea r ăspunderii societăţilor de
asigurare) se constată că, dintre etapele circuitului tehnico-economic al
produselor, cele care generează cel mai frecvent litigii, pentru a căror
soluţionare corectă se recurge la sprijinul expertizei merceologice judiciare
sau preventive, sunt recepţia calitativă, păstrarea, depozitarea şi transportul.
Efectuarea expertizelor în aceste domenii presupune unele
particularizări ce derivă din metodologia generală de efectuare a unei
expertize şi care sunt în funcţie de natura activităţilor specifice etapelor
menţionate. Asemenea expertize au în general un caracter complex şi un grad
de dificultate avansat, presupunând cunoaşterea aprofundată de către exper ţi
atât a cadrului legislativ-normativ, cât şi a tehnicilor uzuale sau a unor aspecte
particulare specifice verificării la recepţie, transportului sau păstr ării loturilor de
produse în spaţii fixe sau mobile de depozitare.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Depozitarea unui lot de marf ă (în spaţii fixe de depozitare)
presupune..........................................................................................
2. Recepţia loturilor de produse reprezintă etapa în
care....................................................................................................
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 60/101
60
a). Descrieţi cele mai frecvente surse de litigii întâlnite la recepţialoturilor de produse.
b). Descrieţi surse potenţiale de litigii care pot apare cu prilejul
livr ării loturilor de produse.
c.) Descrieţi procedeele de falsificare cel mai frecvent întâlnite.
7. Rezumat
În cadrul circuitului tehnico-economic al mărfurilor, între
furnizori, transportatori şi beneficiari pot să apar ă unele
divergenţ e sau chiar litigii prin lezarea intereselor uneia
dintre păr ţ i. Asemenea divergenţ e şi litigii sunt rezolvate,
după caz, de c ătre păr ţ ile implicate prin negocieri sau de
c ătre organele judiciare care, pentru soluţ ionarea corect ă
a cauzelor, recurg adeseori la sprijinul expertizei
merceologice.
Practica efectuării expertizelor merceologice evidenţ iaz ă faptul c ă cele
mai multe litigii la a c ăror soluţ ionare participă şi expertiza merceologic ă, au
drept obiect substituirea produselor, denaturarea, înlocuirea sau deprecierea
lor calitativ ă.
Substituirea de produs const ă în livrarea unor produse având aceeaşi
destinaţ ie şi acelaşi preţ cu al produselor contractate, dar cu al ţ i indici de
calitate decât cei precizaţ i în standarde sau alte documente la care păr ţ ile au
f ăcut referiri în contract.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 61/101
61
Denaturarea produselor const ă în fabricarea şi livrarea unor produse ale
c ăror caracteristici de calitate nu corespund valorilor prescrise şi nici preţ ului
convenit.
Falsificarea produselor (care constituie o formă de denaturare aacestora) reprezint ă operaţ ia prin care se modific ă valoarea de întrebuinţ are a
unui produs în scop fraudulos.
Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice este una dintre
c ăile de diversificare sortimental ă folosit ă în prezent pentru asigurarea
consumatorilor cu bunurile necesare acestora, folosind însă procedura legal ă
de omologare a produselor.
Deprecierea calitativ ă a produselor se poate produce în oricare dintre
etapele circuitului lor tehnic, dar mai ales în timpul transportului şi depozit ării.
Transportul loturilor de mărfuri în esenţă înseamnă o păstrare de durat ă
variabil ă a acestora în spaţ ii mobile de depozitare. Influenţ a transportului
asupra calit ăţ ii loturilor de mărfuri poate fi în anumite cazuri negativ ă. De
aceea, prezint ă importanţă alegerea judicioasă a mijloacelor de transport (care
să asigure cât mai mult cu putinţă un microclimat adecvat), alegerea celor mai
scurte trasee (pentru a reduce la minim ac ţ iunea agenţ ilor mecanici - şocuri,
trepidaţ ii etc.), alegerea unor ambalaje de transport corespunz ătoare naturii
produselor şi în concordanţă cu ceilal ţ i parametri ai transportului, amplasarea
şi fixarea corect ă a mărfurilor în spaţ iul de transport, selec ţ ionarea tehnicilor
optime de înc ărcare-desc ărcare a mijloacelor de transport etc. Este firesc ca,
în situaţ ia în care condi ţ iile de transport nu sunt corespunz ătoare, aceast ă
etapă să genereze vicieri însemnate ale mărfurilor şi ambalajelor acestora, pierderi peste normele legale, degrad ări sau alter ări ale produselor,
impurific ări etc.
Recepţ ia loturilor de produse reprezint ă etapa în care pot apărea cele
mai numeroase litigii, atât referitoare la calitatea produselor, cât şi la cantitatea
lor. Aceste litigii pot avea la baz ă, în unele situaţ ii, efectuarea
necorespunz ătore a verific ării la recepţ ie; însă, de cele mai multe ori, ele au la
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 62/101
62
baz ă degrad ări calitative ale produselor, apărute în etapele premerg ătoare
recepţ iei, dar depistate cu prilejul efectuării acesteia.
Depozitarea unui lot de marf ă (în spaţ ii fixe de depozitare) presupune
un ansamblu de operaţ iuni de manipulare, amplasare spaţ ial ă, protec ţ iaintegrit ăţ ii produselor etc., a c ăror nerespectare poate să genereze degrad ări
calitative.
Analizând cele mai importante surse care genereaz ă modific ări negative
ale calit ăţ ii în ansamblul circulaţ iei tehnice a loturilor de mărfuri, este necesar
să preciz ăm c ă r ăspunderile păr ţ ilor implicate nu apar decât foarte rareori clar
delimitate şi de aceea, frecvent, se apeleaz ă la expertize.
Din practica organelor care au competenţ e în soluţ ionarea litigiilor
patrimoniale, dintre operatorii economici, precum şi a celor care au
competenţ e în soluţ ionarea litigiilor izvorâte din activitatea de comer ţ exterior
(care pot avea drept obiect livrarea unor loturi de produse necorespunz ătoare,
estimarea întinderii prejudiciului rezultat prin degradarea produselor în timpul
transportului, stabilirea factorilor care au cauzat degradarea calitativ ă,
stabilirea cantit ăţ ii unor loturi sau angajarea r ăspunderii societ ăţ ilor de
asigurare) se constat ă c ă, dintre etapele circuitului tehnico-economic al
produselor, cele care genereaz ă cel mai frecvent litigii, pentru a c ăror
soluţ ionare corect ă se recurge la sprijinul expertizei merceologice judiciare
sau preventive, sunt recepţ ia calitativ ă, păstrarea, depozitarea şi transportul.
Efectuarea expertizelor în aceste domenii presupune unele
particulariz ări ce deriv ă din metodologia general ă de efectuare a unei
expertize şi care sunt în func ţ ie de natura activit ăţ ilor specifice etapelor menţ ionate. Asemenea expertize au în general un caracter complex şi un grad
de dificultate avansat, presupunând cunoaşterea aprofundat ă de c ătre exper ţ i
atât a cadrului legislativ-normativ, cât şi a tehnicilor uzuale sau a unor aspecte
particulare specifice verific ării la recepţ ie, transportului sau păstr ării loturilor de
produse în spaţ ii fixe sau mobile de depozitare.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 63/101
63
8. Teste de autoevaluare
1. Care sunt cele mai multe litigii la a căror soluţionare
participă şi expertiza merceologică?
2. Explicaţi în ce constă denaturarea produselor.
3. Depozitarea unui lot de marf ă (în spaţii fixe de depozitare)presupune:
a) Transportarea produselor
b) Amplasare spaţială
c) Amplasare în scop strict personal
d) Particularizări ce derivă din metodologia generală
4. Etapa în care pot apărea cele mai numeroase litigii este :a) Depozitarea unui lot de marf ă (în spaţii fixe de depozitare)
b) Transportul
c) Falsificarea produselor
d) Recepţia loturilor de produse
5. Transportul loturilor de mărfuri în esenţă înseamnă:
a) O păstrare de durată variabilă a acestora în spaţii mobile
de depozitare
b) Amplasare în scop strict personal
c) Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice
d) Operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare a
unui produs în scop fraudulos.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 64/101
64
6. Denaturarea produselor reprezintă:
a) Operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare a
unui produs în scop fraudulos.
b) O păstrare de durată variabilă a acestora în spaţii mobilede depozitare
c) Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice
d) Fabricarea şi livrarea unor produse ale căror caracteristici
de calitate nu corespund valorilor prescrise şi nici preţului
convenit.
5. Substituirea de produs reprezintă:
a) Operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare a
unui produs în scop fraudulos.
b) livrarea unor produse având aceeaşi destinaţie şi acelaşi
preţ cu al produselor contractate, dar cu alţi indici de
calitate decât cei precizaţi în standarde sau alte
documente la care păr ţile au f ăcut referiri în contract.
c) Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice
d) Fabricarea şi livrarea unor produse ale căror caracteristici
de calitate nu corespund valorilor prescrise şi nici preţului
convenit.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 65/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 66/101
66
Cuvinte cheie: extragerea oarbă, faze multiple, citire simpl ă,
citire compusă.
Durata medie de studiu individual - 4 ore
3. METODE DE PRELEVRE A EŞANTIOANELOR
Pentru ca un eşantion să fie reprezentativ pentru calitatea întregului lot
el trebuie prelevat în mod aleatoriu, de regulă pe baza unor procedee statistico
– matematice.
Prin prelevarea aleatorie a eşantioanelor, pentru fiecare unitate de
produs din lot se asigur ă o aceeaşi probabilitate de a fi aleasă în eşantion,
probabilitate care nu depinde de calitatea unităţii de produs extrase. Nu se
admite extragerea unor unităţi de produs care la prima vedere par
corespunzătoare sau, dimpotrivă, par necorespunzătoare prescripţiilor
calitative aplicabile unităţii de produs considerate.
Există trei metode de prelevare a eşantioanelor:
Pe baza tabelului de numere aleatorii;
Prin extragere oarbă;
În faze multiple.
Prelevarea pe baza tabelului de numere aleatorii
Metoda se aplică în cazurile în care unităţile de produs din loturile
supuse verificării pot fi numerotate şi această operaţie nu conduce la dificultăţide ordin tehnic şi economic.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 67/101
67
Metoda constă în extragerea din lotul supus verificării a unor unităţi de
produs ale căror numere de ordine, stabilite printr-o numerotare prealabilă,
sunt citite după o anumită secvenţă din tabelul de numere aleatorii.
Prima operaţie este cea de numerotare a tuturor unităţilor de produs din
lot.
Numerele de ordine se constituie cu acelaşi număr de cifre. Astfel, dacă
lotul conţine 100 unităţi de produs, atunci numerotarea este: 001, 002,…..,
099, 100.
Nu se atribuie acelaşi număr de ordine la două sau mai unităţi de
produs.
Numerotarea se poate face direct pe unitatea de produs prin scriere,
etichetare sau orice alt procedeu care nu-i afectează integritatea şi calitatea.
Pentru prelevarea aleatorie a eşantionului, numerele de ordine ale
unităţilor de produs care îl constituie se stabilesc din tabelul de numere
aleatorii, începutul citirii alegându-se arbitrar.
Citirea se face de la stânga la dreapta şi de sus în jos, în ordinea
crescătoare a numerelor de ordine ale coloanelor şi ale rândurilor. Dacă s-a
ajuns la coloana 10 rândul 250, citirea se reîncepe din coloana 1 şi rândul 1.
Dacă se citeşte un număr pentru care în lot nu există un număr de
ordine corespunzător, se sare peste acest număr şi se trece la următorul. Se
procedează la fel şi în cazul în care se repetă citirea aceluiaşi număr.
Există două moduri de citire:
Citirea simplă;
Citirea compusă.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 68/101
68
Citirea simplă
Citirea simplă se caracterizează printr-un singur început al citirii şi se
aplică în cazul în care numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt
compuse din cel mult trei cifre (N ≤ 999).
a) Dacă numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt
compuse din două cifre (01≤ N ≤ 99), se reţin numai primele două cifre ale
fiecărui număr citit în ordinea indicată mai sus.
Exemplu: Dintr-un lot de 83 unităţi de produs trebuie să se preleveze un
eşantion de cinci unităţi de produs. Se stabileşte arbitrar începutul citirii în
coloana 2, rândul 64.
Se reţin primele două cifre ale fiecărui număr citit şi anume: 19, 89, 54,
30, 16, 07. Numărul 89 fiind mai mare decât 83, se elimină şi se reţin
următoarele cinci numere: 19, 54, 30, 16, 07.
b) Dacă numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt
compuse din trei cifre (001≤ N ≤ 999), se reţin primele trei cifre ale fiecărui
număr citit în ordinea indicată mai sus.
Exemplu: Pentru a preleva un eşantion de opt unităţi de produs dintr-un
lot de 700 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul citirii în coloana 4,
rândul 250.
Se reţin primele trei cifre din fiecare număr citit şi anume: 016, 827, 835,
105, 420, 282, 811, apoi, ajungându-se la capătul tabelului, se continuă citirea
din rândul 1, coloana 1 şi se obţin numerele: 873, 674, 514, 189, 978, 752,532. Numerele mai mari de 700 se elimină şi se reţin următoarele opt numere:
016, 105, 420, 282, 674, 514, 189, 532.
a. Enumeraţi metodele de prelevare a eşantioanelor.
b. Descrieţi metoda istorică a expertizei merceologice.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 69/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 70/101
70
Tabelul nr.1
Citirea compusă când 0001 ≤ N ≤ 9999
Numerele de la
primul început al
citirii
Numerele de la
al doilea început
al citirii
Numerele de
ordine rezultate
Numerele de
ordine ale
unităţilor de
produs ce
compun
eşantionul
2713 8519 2785 2785
4312 4874 4348 43480755 5524 0755 0755
9035 8969 9089 -
2984 1553 2915 2915
0870 0020 0800 0800
6603 8848 6688 -
1896 9508 1895 1895
5856 0047 5800 5800
7514 8576 7585 -
1932 3451 1934 1934
3515 4044 3540 3540
4705 6293 4762 4762
b) Dacă numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot suntcompuse din cinci cifre (00001≤ N ≤ 99999), numerele de ordine rezultate se
formează din primele două cifre ale numărului de la primul început al citirii şi
primele trei cifre ale numărului de la al doilea început al citirii.
Exemplu: Pentru a preleva un eşantion de 5 unităţi de produs dintr-un lot
de 30000 unităţi de produs se stabileşte arbitrar primul început al citirii în
coloana 9, rândul 96 şi al doilea început al citirii în coloana 5 rândul 23.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 71/101
71
Numerele de ordine ale unităţilor de produs ce compun eşantionul rezultă
conform tabelului nr.2
Tabelul nr.2
Citirea compusă când 00001 ≤ N ≤ 99999
Numerele de la
primul început al
citirii
Numerele de la
al doilea început
al citirii
Numerele de
ordine rezultate
Numerele de
ordine ale
unităţilor de
produs ce
compun
eşantionul2810 6403 28640 28640
9180 7659 91765 -
7693 1212 76121 -
5527 4156 55415 -
2717 3490 27349 27349
5598 2606 55260 -
1707 5499 17549 17549
7729 4654 77465 -
2988 5138 29513 29513
3220 5907 32590 -
8718 6421 87642 -
9095 8117 90811 -
5208 8847 52884 -
4032 2305 40230 -
4033 6343 40634 -
6770 0867 67086 -
2518 9991 25999 25999
c) b) Dacă numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt
compuse din şase cifre (000001≤ N ≤ 999999), numerele de ordine rezultate
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 72/101
72
se formează din primele trei cifre ale numărului de la primul început al citirii şi
primele trei cifre ale numărului de la al doilea început al citirii.
Exemplu: Pentru a preleva un eşantion de 4 unităţi de produs dintr-un lot
de 190000 unităţi de produs se stabileşte arbitrar primul început al citirii în
coloana 5, rândul 166 şi al doilea început al citirii în coloana 10 rândul 193.
Numerele de ordine ale unităţilor de produs ce compun eşantionul rezultă
conform tabelului nr.3.
Tabelul nr.3
Citirea compusă când 000001 ≤ N ≤ 999999
Numerele de la
primul început al
citirii
Numerele de la
al doilea început
al citirii
Numerele de
ordine rezultate
Numerele de
ordine ale
unităţilor de
produs ce
compun
eşantionul
3080 1757 308175 -9053 8892 905889 -
5074 6229 507622 -
1388 7306 138730 138730
8130 0043 813004 -
2083 4470 208447 -
1501 4509 150450 150450
1874 4382 187438 187438
9319 4851 931485 -
9429 1624 942162 -
8426 4305 842430 -
1467 8211 146821 146821
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 73/101
73
Prelevarea prin extragere oarbă
Metoda se aplică în cazurile în care unităţile de produs din loturile
supuse verificării nu pot fi numerotate sau, din considerente de ordin tehnic
sau economic, numerotarea unităţilor de produs nu este raţională. Metoda nuse utilizează dacă defectele unităţilor de produs pot fi identificate direct (de
exemplu, organoleptic).
Metoda constă în extragerea f ăr ă nici o discriminare subiectivă a
unităţilor de produs din lotul supus verificării, fiecare unitate de produs având
aceeaşi şansă de a fi extrasă. Unităţile de produs trebuie extrase din toate
păr ţile lotului, motiv pentru care se recomandă să se asigure, pe cât posibil,
condiţii egale de accesibilitate pentru diferitele păr ţi ale lotului.
Nu se admite ca din cauza accesibilităţii inegale să se evite extragerea
unităţilor de produs din anumite păr ţi ale lotului. De exemplu, dacă lotul este
aşezat în stive, unităţile de produs se extrag din straturile de jos, de mijloc şi
de sus.
Atunci când verificarea calităţii lotului se face la intrarea sau la ieşirea
din magazie, unităţile de produs se extrag în timpul descărcării, respectiv
încărcării lotului, evitându-se astfel greutăţile privind accesibilitatea redusă la
anumite păr ţi din lot.
Prelevarea în faze multiple
Metoda se aplică în cazurile în care produsul se găseşte într-o unitate
de ambalaj, unităţile respective de ambalaj găsindu-se într-o unitate şi mai
mare de ambalaj, etc.
Pentru aplicarea metodei trebuie stabilit, pe lângă efectivul eşantionului,
numărul sau propor ţia unităţilor de ambalaj care urmează a fi desf ăcute în
fiecare fază.
Metoda constă în prelevarea mai întâi a eşantionului primar prin
extragerea aleatorie a unui număr din unităţi de ambalaj din cele mai mari,
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 74/101
74
apoi a eşantionului secundar prin extragere aleatorie din eşantionul primar a
unităţilor de ambalaj mai mici, etc. şi, în ultima fază, în prelevarea eşantionului
final prin extragerea aleatorie a unităţilor de produs de verificat.
Fiecare extragere se face fie pe baza tabelului de numere aleatorii, fie
prin extragere oarbă.
1. a) Descrieţi metoda prelevar ării în faze multiple.
2. b) Descrieţi metoda prelevar ării prin extragere oarbă.
a.
4. Rezumat
Pentru ca un eşantion să fie reprezentativ pentru calitatea
întregului lot el trebuie prelevat în mod aleatoriu, de regul ă pe
baza unor procedee statistico – matematice.
Prin prelevarea aleatorie a eşantioanelor, pentru fiecare
unitate de produs din lot se asigur ă o aceeaşi probabilitate de a fi aleasă în
eşantion, probabilitate care nu depinde de calitatea unit ăţ ii de produs extrase.
Nu se admite extragerea unor unit ăţ i de produs care la prima vedere par
corespunz ătoare sau, dimpotriv ă, par necorespunz ătoare prescripţ iilor
calitative aplicabile unit ăţ ii de produs considerate.
Exist ă trei metode de prelevare a eşantioanelor:
Pe baza tabelului de numere aleatorii;
Prin extragere oarbă;
În faze multiple.
Metoda pe baza tabelului de numere aleatorii se aplic ă în cazurile în
care unit ăţ ile de produs din loturile supuse verific ării pot fi numerotate şi aceast ă operaţ ie nu conduce la dificult ăţ i de ordin tehnic şi economic.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 75/101
75
Metoda const ă în extragerea din lotul supus verific ării a unor unit ăţ i de
produs ale c ăror numere de ordine, stabilite printr-o numerotare prealabil ă,
sunt citite după o anumit ă secvenţă din tabelul de numere aleatorii.
Exist ă două moduri de citire:
Citirea simpl ă;
Citirea compusă.
5. Teste de autoevaluare
1. Pentru a preleva un eşantion de opt unităţi de produs dintr-un lot
de 670 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul citirii în
coloana 2, rândul 27. Care sunt numerele de ordine ale unităţilor
de produs ce compun eşantionul?
2. Pentru a preleva un eşantion de zece unităţi de produs dintr-un lot
de 5800 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul primei
citiri în coloana 5, rândul 25 şi începutul celei de-a doua citiri în
coloana 7, rândul 37. Care sunt numerele de ordine ale unităţilor
de produs ce compun eşantionul?
3. Pentru a preleva un eşantion de cinci unităţi de produs dintr-un lot
de 480 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul citirii încoloana 4, rândul 99. Care sunt numerele de ordine ale unităţilor
de produs ce compun eşantionul?
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 76/101
76
Unitatea de învăţare 6
PROCESUL DE ADOPTARE A DECIZIEI DE ACCEPTARE
SAU DE RESPINGERE A LOTURILOR DE MARFĂEXPERTIZATE
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele unităţii de învăţare
3. Procesul de adoptare a deciziei de acceptare saurespingere a loturilor de marf ă expertizate
4. Rezumat
5. Test de evaluare a cunoştinţelor
1. Introducere
Acest ă unitate de înv ătare prezint ă noţ iunile de baz ă privind
metode de prelevare a eşantioanelor.
Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă procesul de adopare a
deciziei de acceptare sau respingere a loturilor de marf ă
expertizate.
După parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte
procesul de adopare a deciziei de acceptare sau respingere a
loturilor de marf ă care au fost supuse expertizei.
2. Obiectivele unităţii de învăţare
După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:
Să cunoaşteţi procesul de adopare a deciziei de acceptare
sau respingere a loturilor de marf ă.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 77/101
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 78/101
78
singur furnizor. În cazul relaţiilor contractuale cu mai mulţi furnizori,
beneficiarul va aplica standardul separat, pentru fiecare dintre aceştia.
Aplicarea planurilor de verificare din acest standard poate fi prevăzută în
normele sau standardele de produs sau chiar în contractele economice încheiate între păr ţi.
Pentru utilizarea acestor planuri de control, este necesar să se
stabilească următorii parametri:
-(N) efectivul lotului – reprezintă numărul unităţilor de produs din lot.
Lotul reprezintă o anumită cantitate dintr-o marf ă fabricată în condiţii presupus
uniforme, din acelaşi lot de materii prime şi sosite la beneficiar cu acelaşi
mijloc de transport.
-(n) efectivul eşantionului – reprezintă numărul unităţilor de produs din
eşantion. Eşantionul este destinat să furnizeze informaţii asupra întregului lot,
servind ca bază de decizie referitoare la lotul în cauză.
-(AQL) nivelul calităţii acceptabile (Acceptable Quality Level) –
reprezintă procentul maxim de obiecte defecte (sau numărul maxim de defecte
la 100 de unităţi de produs) din lot pentru care acesta se consider ă acceptabil
din punct de vedere al calităţii medii a producţiei. În tabele AQL are 26 de
valori cuprinse între 0,010 şi 1000 şi depinde de gravitatea defectelor ce pot fi
prezente în produsele supuse recepţiei.
-(Nv) nivelul de verificare – este caracteristica unui plan de verificare,
aleasă aprioric, care leagă efectivul eşantionului de cel al lotului. Acesta se
stabileşte prin standardele de produse, iar în lipsa acestora, prin înţelegeri
între beneficiari şi furnizori. Există trei niveluri uzuale de verificare Nv I, Nv II şiNv III şi patru niveluri speciale, notate cu S1, S2, S3 şi S4.
Aceste niveluri de verificare se refer ă la cuantumul informaţiilor ce se va
obţine în urma verificării. Astfel, Nv I se utilizează când beneficiarul acceptă
informaţii relativ reduse cu privire la calitatea mărfurilor din lot, iar la polul opus
se află Nv III, când sunt dorite informaţii cât mai detaliate despre calitatea
produselor. Dacă nu se specifică nimic privitor la nivelul de verificare se
utilizează Nv II.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 79/101
79
Nivelurile speciale se utilizează în cazul unor mărfuri speciale ca:
substanţe otr ăvitoare, armament, bijuterii, etc. Aceste niveluri se utilizează mai
rar şi se aplică în cazul unor caracteristici de calitate care presupun: un cost
ridicat al verificării unităţii de produs, verificarea deductivă a acesteia sau odurată mai mare a verificării.
-(Lc) litera de cod – este determinată de nivelul de verificare şi de
efectivul lotului, servind la stabilirea efectivului eşantioanelor.
-(A) numărul de acceptare – reprezintă numărul maxim de obiecte
defecte din eşantion pentru care se ia decizia de acceptare a lotului.
-(R) numărul de respingere – reprezintă numărul minim de obiecte
defecte din eşantion pentru care se ia decizia de respingere a lotului.
În afara acestor parametri se stabilesc trei grade de severitate a
controlului :
- verificarea normală – se aplică la începutul verificării unui şir de loturi
sosite la recepţie (în lipsa altor indicaţii) şi continuă până ce este necesar ă
trecerea la verificarea sever ă sau devine posibilă trecerea la verificarea
redusă.
- verificarea sever ă – se instituie când din cel mult cinci loturi verificate
consecutiv prin verificarea normală, două au fost respinse. Revenirea la
verificarea normală se face când cinci loturi succesive au fost acceptate.
Când în urma verificării severe furnizorul nu întreprinde acţiuni menite
să amelioreze calitatea procesului de fabricaţie, verificarea calităţii loturilor se
poate opri, aceasta fiind o măsur ă obligatorie în vederea menţinerii protecţiei
oferite de o valoare specificată a lui AQL.
- verificarea redusă – se instituie atunci când zece sau mai multe loturi
verificate consecutiv au fost acceptate în urma verificării normale şi dacă sunt
îndeplinite simultan următoarele condiţii:
numărul total de produse defecte din loturile verificate să fie egal
sau mai mic cu numărul corespunzător din tabelul planurilor de
verificare. Dacă se utilizează eşantionarea dublă sau multiplă
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 80/101
80
trebuie să se ţină seama de numărul total al eşantioanelor
verificate;
procesul de fabricaţie la furnizor să fie stabilizat statistic şi factorii
responsabili să aprecieze ca oportună trecerea la verificarea
redusă.
Verificarea redusă este abandonată şi se revine la verificarea normală
dacă pentru loturile verificate apare cel puţin una din următoarele situaţii:
un lot este respins;
dacă numărul produselor defecte cumulate la eşantionarea dublă
sau multiplă se situează între numărul de acceptare şi cel de
respingere. În această situaţie se acceptă lotul verificat prin
verificare redusă, dar următorul lot se va verifica prin verificare
normală;
procesul de fabricaţie la furnizor devine instabil, apărând întârzieri
la livrare;
există alte cauze speciale care impun trecerea la verificarea
normală.
Diferenţele dintre aceste planuri de verificare, atunci când se foloseşte
acelaşi AQL şi aceeaşi Lc sunt:
-planurile de verificare sever ă se deosebesc de cele normale numai prin
numărul de acceptare şi cel de respingere, care sunt mai mici, în timp ce
efectivele eşantioanelor sunt egale;
-planurile de verificare redusă se deosebesc de cele normale şi de cele
severe atât prin efectivul eşantioanelor cât şi prin numărul de acceptare şi cel de
respingere.
În funcţie de numărul eşantioanelor extrase pentru verificare există trei
tipuri de planuri de control şi anume:
-planul simplu, când se extrage şi se verifică un singur eşantion;
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 81/101
81
-planul dublu, când se extrag şi se verifică două eşantioane;
-planul multiplu, când se extrag şi se verifică maxim şapte eşantioane.
Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:
1. Verificarea normală se aplică la începutul verificării unui şir de loturi
sosite la recepţie (în lipsa altor indicaţii) şi continuă până
ce..................................................................................................
2. Litera de cod este determinată de..................................................3. efectivul lotului reprezintă................................
Dintre parametrii prezentaţi, o parte sunt negociaţi de către furnizor şi
beneficiar înaintea începerii verificării, (N, Nv, AQL şi tipul planului de control)
iar restul se determină pe parcursul verificării după anumite schemeprezentate mai jos:
a)Planul simplu de control – cunoscând efectivul lotului (N) şi nivelul
de verificare (Nv) se află din tabelul numărul 1 litera de cod (Lc). Cu Lc
cunoscut şi AQL stabilit se determină din tabelele nr.2-4, conform tipului de
verificare (normală, sever ă sau redusă) volumul eşantionului (n), numărul de
acceptare (A) şi numărul de respingere (R).
N Lc
Lc n, A, R
Nv AQL
Din efectivul lotului se extrage eşantionul care se verifică bucată cu
bucată. În urma verificării rezultă k produse defecte. Pentru a se lua decizia de
acceptare sau respingere a lotului se compar ă numărul produselor defecte (k)cu numărul de acceptare (A) şi numărul de respingere (R).
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 82/101
82
-dacă k A atunci lotul se acceptă;
-dacă k R atunci lotul se respinge.
b)Planul dublu de control – în prima fază se procedează ca mai sus
pentru aflarea lui Lc. Apoi cu Lc şi AQL se determină din tabelele nr.5-7
volumul celor două eşantioane (n1 şi n2) şi corespunzător acestora numerele
de acceptare (A1 şi A2) şi numerele de respingere (R1 şi R2).
N Lc n1, A1,R1
Lc
Nv AQL n2, A2, R2
Se extrag pentru verificare două eşantioane. Se verifică primul eşantion
şi rezultă k1 produse defecte. Se compar ă k1 cu A1 şi R1 şi se ia următoarea
decizie:
-dacă k1 A1 atunci lotul se acceptă f ăr ă a se mai verifica şi al doilea
eşantion;
-dacă k1 R1 atunci lotul se respinge;
-dacă A1 k1 R1, se trece la verificarea celui de al doilea eşantion.
În urma acestei verificări rezultă k2 produse defecte. Se însumează k1 şi
k2 şi rezultatul se compar ă cu A2 şi R2 astfel:
-dacă k1+k2 A2 atunci lotul se acceptă;
-dacă k1+k2 R2 atunci lotul se respinge.
Exemplu: Un depozit primeşte din import tacâmuri din oţel inoxidabil pe care
le verifică prin plan de verificare prin eşantionare dublă pentru verificarea
normală, nivel de verificare uzual II, nivelul calităţii acceptabile 2,5. Un prim lot
de 3.000 de bucăţi este acceptat la recepţie, constatându-se k1=4 şi k2=3.
Ulterior, sunt înregistrate reclamaţii ale clienţilor la magazine, pentru calitatea
necorespunzătoare a acestor tacâmuri. Controlându-se modalitatea de
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 83/101
83
efectuare a recepţiei la nivel de depozit, s-a constatat că nivelul corect al lui
AQL în cazul tacâmurilor din inox este de 1,5, comisia de recepţie luând
decizia eronată de acceptare a lotului, ca urmare a aplicării unui AQL 2,5,
valabil numai în cazul tacâmurilor din oţel carbon nichelat şi cromat.
Rezolvare: N = 3.000; Nv = II de unde rezultă LC = K. Lotul a fost verificat prin
plan de verificare prin eşantionare dublă pentru verificarea normală, în care la
intersecţia dintre LC = K şi AQL = 2,5 aflăm următorii parametrii:
n1 = n2 = 80 ; ∑n = 160;
A1 = 3 A2 = 7;
R1 = 8 R2 = 9;
Având la bază aceste date comisia de recepţie a verificat primul
eşantion de 80 de bucăţi şi constatând k1 = 4 (3<5<8) a decis extragerea şi
celui de-al doilea eşantion. Constatându-se k2 = 3 ( k1+k2=7), comisia de
recepţie a decis acceptarea lotului de produse (A2= k1+k2 = 7).
În realitate, pentru AQL = 1,5 verificarea trebuia f ăcută astfel: N = 3.000;
Nv = II de unde rezultă LC = K. Lotul trebuie verificat prin plan de verificare
prin eşantionare dublă pentru verificarea normală (Tabelul 5), în care la
intersecţia dintre LC = K şi AQL = 1,5 aflăm următorii parametrii:
n1 = n2 = 80 ; ∑n = 160;
A1 = 2 A2 = 5;
R1 = 6 R2 = 7;
Având la bază aceste date şi constatând k1 = 4 (3<4<8) se decis
extragerea şi celui de-al doilea eşantion. Deoarece R2= k1+k2 = 7 comisia de
recepţie trebuia să decidă respingerea lotului de tacâmuri.
c) Planul multiplu de control – după aflarea lui Lc se determină cu
ajutorul lui AQL din tabelele nr.8-10 efectivul celor şapte eşantioane (n1,…n2),
numerele de acceptare (A1,…A7) şi numerele de respingere (R1,…R7).Se
începe verificarea primului eşantion din care rezultă k1 produse defecte.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 84/101
84
-dacă k1 A1 atunci lotul se acceptă, f ăr ă a mai fi nevoi şi de
verificarea celorlalte eşantioane;
-dacă k1 R1 atunci lotul se respinge după verificarea primului eşantion;
-dacă A1 k1 R1 atunci se trece la verificarea celui de al doilea
eşantion.
În urma verificării rezultă k2 produse defecte. Se procedează ca şi la
verificarea dublă şi se iau următoarele decizii:
-dacă k1+k2 A2 atunci lotul se acceptă;
-dacă k1+k2 R2 atunci lotul se respinge;
-dacă A2 k1+k2 R2 atunci se trece la verificarea celui de al treilea
eşantion.
Se continuă verificarea celorlalte eşantioane (dacă suma produselor
defecte din eşantioanele verificate se găseşte între numărul de acceptare şi
numărul de respingere) până se ajunge la al şaptelea eşantion. În acest caz,
comisia de recepţie trebuie să ia decizia finală astfel:
-dacă k1+k2+….+k7 A7 lotul se acceptă;
-dacă K1+k2+….+k7 R7 lotul se respinge.
N Lc n1, A1, R1
Lc ………...Nv AQL n7, A7, R7
În standard mai sunt utilizate şi o serie de simboluri cu următoarea
semnificaţie:
- - apare în tabelele 2 la 10 şi indică utilizarea primului plan de
verificare situat dedesubtul săgeţii. Dacă efectivul eşantionului
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 85/101
85
corespunzător noului plan este egal sau mai mare decât efectivul
lotului, se va efectua o verificare 100%;
- - apare în tabelele 2 la 10 şi indică utilizarea primului plan de
verificare situat deasupra săgeţii;- ж -apare în tabelele 5 la 10 şi indică trecerea la un plan simplu
corespunzător (aceeaşi Lc şi aceeaşi valoare a lui AQL);
- ++ - apare în tabelele 8 la 10 şi indică utilizarea planului dublu
corespunzător;
- # - apare în tabelele 8 la 10 şi indică faptul că acceptarea nu este admisă
pentru acest efectiv al eşantionului, fiind obligatorie verificarea
eşantionului următor pentru luarea unei decizii;
- * - apare în tabelul 17 şi indică faptul că numărul total al unităţilor de
produs prelevate din ultimele 10 loturi succesive nu este suficient
pentru a se decide trecerea la verificarea redusă, pentru valoarea
specificată a lui AQL. În acest caz se consider ă un număr mai mare
de 10 loturi precedente succesive, acceptate prin verificarea
normală, pentru care există un număr limită în tabel.
1. Descrieţi metoda prelevar ării în faze multiple.
2. Descrieţi metoda prelevar ării prin extragere oarbă.
3. În ce constă planul dublu de control?
4. Când verificarea redusă este abandonată şi se revine laverificarea normală?
5. Ce reprezintă litera de cod (Lc)?
6. Care sunt cele 7 unităţi de produs ce trebuiesc prelevate dintr-
un lot de 567 de unităţi de produs, ştiind că începutul s-a stabilit arbitrar în
coloana 3 rândul 132.
7. Care sunt cele 11 unităţi de produs ce trebuiesc prelevate dintr-
un lot de 8097 de unităţi de produs, ştiind că s-a stabilit arbitrar primul început
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 86/101
86
al citirii în coloana 2 rândul 36 şi al doilea început al citirii în coloana 9, rândul
189.
8. Care sunt cele 18 unităţi de produs ce trebuiesc prelevate dintr-
un lot de 789000 de unităţi de produs, ştiind că s-a stabilit arbitrar primul
început al citirii în coloana 4 rândul 12 şi al doilea început al citirii în coloana 6,
rândul 212.
9. Explicaţi prin ce se caracterizează citirea compusă din metoda
de prelevare a eşantioanelor pe baza tabelului de numere aleatorii.
11. Descrieţi metoda de prelevare a eşantioanelor prin extragere
oarbă.
4. Rezumat
Loturile de mărfuri sub formă de obiecte pot fi verificate
prin două procedee: prin sondaj sau bucat ă cu bucat ă(100%).
În cazul procedeului prin sondaj, se aplic ă metode
standardizate de formare a eşantionului şi de determinare a mărimii lui, în
func ţ ie de mai mul ţ i parametrii statistico-matematici şi de acceptare sau
respingere a lotului, după rezultatele obţ inute la verificarea eşantionului.
Pentru simplificarea la maxim a tuturor calculelor statistice şi pentru o
uniformizare şi o fundamentare a deciziilor la recepţ ie a fost conceput un
standard, al c ărui corespondent românesc este SR 3160/2-84 (numit
“Procedee şi tabele statistico-matematice pentru verificarea calit ăţ ii prin
atribute”).
Din efectivul lotului se extrage eşantionul care se verific ă bucat ă cu
bucat ă. În urma verific ării rezult ă k produse defecte. Pentru a se lua decizia de
acceptare sau respingere a lotului se compar ă numărul produselor defecte (k)cu numărul de acceptare (A) şi numărul de respingere (R).
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 87/101
87
5. Teste de autoevaluare
I. Ver if ic ar e n o rm al ă.
1).Se dau: N = 3000, Nv = II
Să se ia decizia de acceptare sau respingere a lotului în cazul în care se
foloseşte controlul simplu, în următoarele cazuri:
a) AQL = 1%
b) AQL = 1,5%
c) AQL = 2,5%
şi pentru k = 0, k = 3, k = 6
2).Se dau: N = 15000, Nv = II, AQL = 1%
Ce decizie se va lua în legătur ă cu lotul respectiv dacă se utilizează
controlul dublu ? Se iau în considerare următoarele variante:
a)k1 = 2, k2 = 4
b)k1 = 14, k2 = 3
c)k1 = 5, k2 = 4
3)Se dau :N = 200, Nv = II, AQL = 1%
Să se ia decizia de acceptare sau respingere a lotului respectiv folosind
planul multiplu de control în următoarele variante:
a)k1 = 1, k2 = 0, k3 = 0, k4 = 1, k5 = 4, k6 = 3, k7 = 1
b)k1 = 1, k2 = 0, k3 = 3, k4 = 2, k5 = 4, k6 = 3, k7 = 8
c)k1 = 0, k2 = 0, k3 = 0, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 4
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 88/101
88
I I Veri f icare sever ă.
1)Se dau: N = 7777, Nv = I, AQL = 1,5%
Ce decizie se va lua în legătur ă cu lotul respectiv, dacă se foloseşte
planul dublu de control, în următoarele cazuri:
a)k1 = 0, k2 = 3
b)k1 = 5, k2 = 2
c)k1 = 2, k2 = 0
d)k1 = 2, k2 = 3
2) Se dau: N = 25.555, Nv = II, AQL = 1%
Să se ia decizia în legătur ă cu lotul respectiv, folosind planul multiplu de
control, dacă:
a)k1 = 0, k2 = 2, k3 = 1, k4 = 1, k5 = 2, k6 = 2, k7 = 1
b)k1 = 0, k2 = 2, k3 = 1, k4 = 1, k5 = 2, k6 = 2, k7 =2
c)k1 = 0, k2 = 3, k3 = 2, k4 = 1, k5 = 1, k6 = 1, k7 = 1
d)k1 = 0, k2 = 3, k3 = 2, k4 = 1, k5 = 1, k6 = 1, k7 = 2
III Ver i f i car e r edus ă.
1).Se dau: N = 77.850, Nv = III, AQL = 0,01%
Folosind planul simplu de control să se ia decizia corectă privind lotul,
dacă:
a)k = 0
b)k = 2
Ce decizie se va lua în cazul în care AQL = 10% şi k = 12 ?
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 89/101
89
2)Pentru N = 550.000, Nv = II, AQL = 65%, să se ia decizia privind lotul,
folosind planul dublu de control, în condiţiile:
a)k1 = 4, k2 = 2
b)k1 = 11, k2 = 3
c)k1 = 7, k2 = 5
d)k1 = 7, k2 = 9
e)k1 = 7, k2 = 6
3)Pentru N = 175.000, Nv = III, AQL = 15% să se ia decizia deacceptare sau respingere a lotului, folosind planul multiplu de control, dacă:
a) k1 = 0, k2 = 5, k3 = 0, k4 = 1, k5 = 2, k6 = 1, k7 =0
b) k1 = 7, k2 = 2, k3 = 1, k4 = 0, k5 = 1, k6 = 0, k7 = 2
c) k1 = 2, k2 = 5, k3 = 4, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 5
d) k1 = 2, k2 = 5, k3 = 4, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 4
e) k1 = 2, k2 = 5, k3 = 4, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 0
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 90/101
90
Unitatea de învăţare 7
RECONSTITUIREA PE BAZĂ DE DOCUMENTE ŞI
MĂSURĂTORI DE TEREN A CONDIŢIILOR DE MEDIU ÎNCARE S-AU AFLAT SPRE PĂSTRARE LOTURILE DE
MARFĂ EXPERTIZATE
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele unităţii de învăţare
3. Procesul de reconstituire pe bază de documente si
măsur ători de teren a condiţiilor de mediu în care s-au aflat
spre păstrare loturile de marf ă expertizate
4. Rezumat
5. Test de evaluare a cunoştinţelor
3. Introducere
Acest ă unitate de înv ătare prezint ă noţ iunile de baz ă privind
procesul de reconstituire pe baz ă de documente si măsur ători
de teren a condi ţ iilor de mediu în care s-au aflat spre păstrare
loturile de marf ă experizate.
Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă procesul de reconstituire
pe baz ă de documente si măsur ători de teren a condi ţ iilor de
mediu în care s-au aflat spre păstrare loturile de marf ă
expertizate.
După parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte si
veţ i înţ elege acest proces.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 91/101
91
Obiectivele unităţii de învăţare
După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:
Să cunoaşteţi procesul de reconstituire pe bază de
documente si măsur ători de teren a condiţiilor de mediu încare s-au aflat spre păstrare loturile de marf ă experizate.
Cuvinte cheie: reconstituire, parametrii.
Durata medie de studiu individual - 4 ore
3.Procesul de reconstituire pe bază de documente si măsur ători
de teren a condiţiilor de mediu în care s-au aflat spre păstrare
loturile de marf ă experizate.
Cel mai des întâlnit tip de expertize merceologice este cel care apelează
la reconstituiri, fiind în acelaşi tip şi cele mai dificile.
Lucrarea practică propusă pentru ilustrarea acestui tip de expertize este
următoarea:
În perioada 22 martie – 4 aprilie 2013 în depozitul 1215 s- păstrat lotul
de mărfuri compus din sticle de o jumătate de litru de bere caramel. Ulterior,
când produsele respective u fost livrate magazinelor de desfacere acestea au
constatat că produsele erau depreciate.
Deoarece păr ţile nu au reuşit să se concilieze unităţile cu amănuntul s-
au adresat justiţiei, care pentru elucidarea cauzelor a dispus efectuarea unei
expertize merceologice.
Calitatea produselor aflate într-un depozit poate fi influenţată de:
temperatur ă;
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 92/101
92
umiditatea relativă;
circulaţia aerului;
compoziţia aerului;
radiaţiile luminoase, etc. În cazul nostru, din multitudinea de factori care ar fi putut produce
degradarea berii, expertul s-a limitat la două: temperatura şi umiditatea
relativă.
În perioada 22 martie – 4 aprilie 2014 expertul a măsurat aceşti
parametrii din depozitul respectiv zilnic, de trei ori pe zi în trei puncte distincte:
uşa, mijlocul depozitului şi fereastr ă. Pe baza rezultatelor respective a calculat
media zilnică de temperatur ă şi umiditate din perioada respectivă a anului
2014.
Pentru măsurarea temperaturii s-a folosit termometrul cu alcool şi pentru
măsurarea umidităţii s-a folosit psihrometrul Assmann. De la institutul
meteorologic Băneasa expertul a solicitat valorile temperaturii medii zilnice
(Tmz) şi a umidităţii relative medii zilnice (Urmz) ale aerului exterior din perioada
22 martie – 4 aprilie 2014 şi din aceeaşi perioadă a anului 2013 (Tabelul nr.4
şi nr.5).
Tabelul nr.4
Valori din exterior în anul 2013
Ziua Temperatura medie zilnică
exterioar ă (Tmz)
Umiditatea relativă medie
zilnică exterioar ă (Urmz)
22 martie 7,075 67
23 martie 2,425 64
24 martie 2,65 63,5
25 martie 1,325 68
26 martie 4,125 56,25
27 martie 7,35 67,25
28 martie 6,9 71,25
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 93/101
93
29 martie 8,2 62,25
30 martie 8,925 68,25
31 martie 8,675 72
1 aprilie 11,5 66,52 aprilie 9,275 72
3 aprilie 7,75 71,75
4 aprilie 8,625 74,5
Media perioadei 6,76 67,4
Tabelul nr.5
Valori din exterior în anul 2014
Ziua Temperatura medie zilnică
exterioar ă (Tmz)
Umiditatea relativă medie
zilnică exterioar ă (Urmz)
22 martie 0 76,25
23 martie 0,1 81,25
24 martie 0,175 83
25 martie 4,8 52,75
26 martie 2,875 71
27 martie 3,65 69,25
28 martie 2,2 72,25
29 martie 3,575 64,5
30 martie 4,975 71,7531 martie 5,7 90
1 aprilie 7,42 72,5
2 aprilie 4,35 84
3 aprilie 2,675 60,25
4 aprilie 6,75 71,75
Media
perioadei 3,55 71,75
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 94/101
94
Tabelul nr.6
Valori din interior în anul 2014
Ziua Temperatura medie zilnică
interioar ă (Tmz)
Umiditatea relativă medie
zilnică interioar ă (Urmz)
22 martie 18,58 71,6
23 martie 19 67,2
24 martie 20,1 69,63
25 martie 18,06 64,63
26 martie 17,67 68,86
27 martie 17,67 68,86
28 martie 19,66 66,66
29 martie 20,03 65,63
30 martie 20,14 67,87
31 martie 20,47 72,73
1 aprilie 20,59 71,86
2 aprilie 21,06 72,3
3 aprilie 21,06 72,3
4 aprilie 19,35 72,4
Media
perioadei 19,47 69,56
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 95/101
95
RECONSTITUIREA PARAMETRILOR
Se calculează coeficientul de corecţie pentru temperatur ă şi umiditate
după formula:
CT = │Tm ext 2014 – Tm int 2014 │= │3,55 – 19,47 │= 15,92 ≈ 16
CUr = │Umr ext 2014 – Umr int 2014 │= │71,75 – 69,56 │= 2,19 ≈ 2
Observaţie: Aceşti coeficienţi de corecţie vor fi utilizaţi în tabelul următor
pentru reconstituirea valorilor interioare din depozit în anul 2013.Se compar ă valorile temperaturii şi umidităţii exterioare din anul 2013 cu
media lor şi se notează abaterile acestora (abaterea = media-valoareatemp/umid).
De exemplu: pentru ziua de 22 martie 2013 abaterea va fi:
6,76 – 7,075 = -0,3 pentru temperatur ă
67,4 – 67 = 0,4 pentru umiditate
Coeficientul de corecţie (CT, CUr ) se adaugă sau se scade din media
zilnică a temperaturii şi umidităţii exterioare din 2013 în funcţie de semnul
abaterii. Dacă abaterea este pozitivă atunci coeficientul de corecţie se va
scade din valoarea temperaturii medii zilnice exterioare din 2013, respectiv din
valoarea umidităţii relative medii zilnice exterioare din 2013, iar dacă abaterea
este negativă atunci coeficientul de corecţie se va aduna.
Se calculează valorile temperaturii medii zilnice interioare şi ale
umidităţii relative medii zilnice interioare din anul 2013 astfel:
Tmz int 2013 = │Tmz ext 2013 ± CT│
Urmz int 2013 = │Umz ext 2013 ± CUr │
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 96/101
96
Tabelul nr.7
Reconstituirea parametrilor din interiorul depozitului în anul 2013
Ziua
Temperat
ura medie
exterioar ă
din 2013
Abatere
a
Temperatura
medie interioar ă
din 2013
│Tmz ext 2013 ± CT│
Umiditat
ea
relativă
medie
exterioar
ă din
2013
Abatere
a
Umiditatea
relativă
medie
interioar ă
din 2013
│Umz ext 2013
± CUr │
22 martie 7,075 -0,3 23,075 67 +0,4 65
23 martie 2,425 +4,3 13,6 64 +3,4 62
24 martie 2,65 +4,1 13,35 63,5 +3,9 61,5
25 martie 1,325 +5,4 14,7 68 -0,6 70
26 martie 4,125 +2,6 11,9 56,25 +11,5 54,25
27 martie 7,35 -0,6 23,35 67,25 +0,15 65,25
28 martie 6,9 -0,2 22,9 71,25 -3,85 73,25
29 martie 8,2 -1,4 24,2 62,25 +5,15 60,25
30 martie 8,925 -2,2 24,925 68,25 -0,85 70,25
31 martie 8,675 -1,9 24,675 72 -4,6 74
1 aprilie 11,5 -4,7 27,5 66,5 +0,9 64,5
2 aprilie 9,275 -2,5 25,275 72 -4,6 74
3 aprilie 7,75 -1 23,75 71,75 -4,35 73,75
4 aprilie 8,625 -1,9 24,625 74,5 -7,1 76,5
Media
perioadei
6,76 21,3 67,4 67,46
Temperatura medie în depozit în perioada 22 martie – 4 aprilie 2013 a
fost de 21,3ºC, iar umiditatea medie în depozit în aceeaşi perioadă a fost de
67,46%. S-a considerat că factorii de mediu ai depozitului au fost influenţaţi de
mediul exterior, de valorile temperaturii şi ale umidităţii ale aerului din afar ă.
Conform standardului în vigoare berea caramel trebuie păstrată la temperatura
de 4 - 10ºC.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 97/101
97
Deoarece temperatura din depozit în perioada 22 martie – 4 aprilie 2013
a depăşit cu mult temperatura de păstrare a berii caramel s-a constatat că
acest parametru a influenţat deteriorarea calitativă a lotului respectiv.
Caracteristicile senzoriale standardizate ale berii caramel
a) Aspect: lichid de culoare brun închisă, opalescent, cu sediment prin
depunerea drojdiilor din suspensie.
b) Miros: plăcut, f ăr ă mirosuri str ăine, cu aromă de hamei.
c) Gust: dulce – amărui, plăcut, f ăr ă gust str ăin.
d) Spuma: berea turnată într-un pahar special trebuie să formeze o spumă
compactă şi persistentă, iar bulele de dioxid de carbon să se degajeze lent.
Caracteristicile berii caramel din depozitul 1215 după deteriorare
Berea prezintă ca defect tulbur ări nebiologice (coloidale şi chimice).
Acest defect se prezintă sub formă de precipitate ce se depun sau r ămân însuspensie.
Pentru determinarea stării şi caracteristicilor berii s-au realizat anumite
determinări prin care s-u depistat schimbările care au avut loc în urma
deterior ării. S-au determinat:
extractul primitiv şi extractul real;
aciditatea totală; culoarea;
conţinutul de dioxid de carbon.
După determinare s-au constatat valori care nu se încadrau în
standardele aflate în vigoare.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 98/101
98
1. Descrieţi coeficienţii de corecţie.
2. Descrieţi caracteristicile senzoriale standardizate ale berii
caramel.3. De ce este influentata calitatea produselor aflate într-un
depozit?
4. Rezumat
Cel mai des întâlnit tip de expertize merceologice este cel
care apeleaz ă la reconstituiri, fiind în acelaşi tip şi cele mai
dificile.
Lucrarea practic ă propusă pentru ilustrarea acestui tip de
expertize este următoarea:
În perioada 22 martie – 4 aprilie 2013 în depozitul 1215 s- păstrat lotul de mărfuri compus din sticle de o jumătate de litru de bere caramel. Ulterior,
când produsele respective u fost livrate magazinelor de desfacere acestea au
constatat c ă produsele erau depreciate.
Deoarece păr ţ ile nu au reuşit să se concilieze unit ăţ ile cu amănuntul s-
au adresat justi ţ iei, care pentru elucidarea cauzelor a dispus efectuarea unei
expertize merceologice.
Calitatea produselor aflate într-un depozit poate fi influenţ at ă de:
temperatur ă;
umiditatea relativ ă;
circulaţ ia aerului;
compozi ţ ia aerului;
radiaţ iile luminoase, etc.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 99/101
99
În cazul nostru, din multitudinea de factori care ar fi putut produce
degradarea berii, expertul s-a limitat la două: temperatura şi umiditatea
relativ ă.
În perioada 22 martie – 4 aprilie 2014 expertul a măsurat aceşti
parametrii din depozitul respectiv zilnic, de trei ori pe zi în trei puncte distincte:
uşa, mijlocul depozitului şi fereastr ă. Pe baza rezultatelor respective a calculat
media zilnic ă de temperatur ă şi umiditate din perioada respectiv ă a anului
2014.
Pentru măsurarea temperaturii s-a folosit termometrul cu alcool şi pentru
măsurarea umidit ăţ ii s-a folosit psihrometrul Assmann. De la institutul meteorologic Băneasa expertul a solicitat valorile temperaturii medii zilnice
(T mz ) şi a umidit ăţ ii relative medii zilnice (U rmz ) ale aerului exterior din perioada
22 martie – 4 aprilie 2014 şi din aceeaşi perioad ă a anului 2013 (Tabelul nr.4
şi nr.5).
5. Teste de autoevaluare
1. Descrieţi care sunt factorii ce pot influenţa calitatea produselor
dintr-un depozit.
2. Explicaţi cum se calculează coeficientul de corecţie pentru
reconstituirea parametrilor.
3. Descrieţi care sunt caracteristicile senzoriale standard ale berii
caramel.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 100/101
100
BIBLIOGRAFIE
1. Diaconescu I. – Merceologie alimentar ă, Ed. Eficient, Bucureşti 1998.
2. Diaconescu M. – Eurostrategii în domeniul agroalimentar, Ed. DescartesConseil, Bucureşti, 2000.
3. Dima D., Pamfilie R., Procopie R. – Mărfurile alimentare în comer ţul
internaţional, Ed. Economică, Bucureşti, 2001.
4. Dima D., Stănescu D., Bologa N., Pamfilie R. – Merceologia produselor
de alimentaţie publică, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti,
1996.
5. Fr ăţilă R., Biro A., Dr ăgan M. – Bazele tehnologiei şi merceologiei, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
6. Gatchalian M. – „Industrie alimentaire: comment assurer la qualite des
produits d’exportation” în „Forum du commerce international”, ianuarie/martie
1992.
7. Gould A.W. – Total Quality Management for the food industries, CTI
Publication INC., Baltimore, USA, 1992.
8. Lagrange L. – La commercialisation de produits agricoles et
alimentaries, Tehnique&Documentation-Lavoisier, Paris, 1995.
9. Olaru M., Schileru I., ş.a. – Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Ed. Eficient,
Bucureşti, 1999.
10. Pamfilie R. – O cerinţă actuală: declararea valorii nutritive a produselor
alimentare, Rev. Industria alimentar ă Română, nr.3/noiembrie 1992
11. Păunescu C. – Lucr ări aplicative la merceologie alimentar ă, Ed. ASE,Bucureşti, 2000.
12. Pâslaru C., Petrescu V., Bucur I., Bitirez L – Probleme actuale ale
expertizării degradării produselor în timpul păstr ării, Ed. ASE, Bucureşti 1999.
13. Petrescu V., Pâslaru C. – Expertiza merceologică, Ed. Metropol,
Bucureşti, 2000.
14. Roman I. – Controlul calităţii produselor, E.D.P., Bucureşti, 1985.
8/9/2019 Experizarea marfurilor
http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 101/101
15. Rotaru O., Guş C., Mihaiu M. – Controlul sănătăţii produselor de origine
animală, Ed. Seso Hipparion, Cluj-Napoca, 1999.
16. Sârbu R. – Expertiză merceologică, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001.
17. Schileru I. – Ştiinţa mărfurilor în România – premise şi evoluţie, ColecţiaMerx, Ed. Qlassorom, Bucureşti, 2000.
18. Stanciu I., Păr ăianu E., Schileru I. – Merceologie; calitatea şi sortimentul
mărfurilor nealimentare, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1998.
19. Şerbulescu L., Elisei A. – Merceologia mărfurilor de import-export şi
expertiza merceologică, Ed. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000.
20. Şerbulescu L - Merceologia mărfurilor alimentare de import-export, Ed.
Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.
21. Udrea M. – Îndrumar pentru valorificarea produselor textile, Ed.
Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1990.