Expertiza Si Doctrina 193 Din 645; Expertiza 2010x

Page 1 of 77Aaptitudini 2010 - experti contabili 2010

1. Disciplina: Doctrinǎ şi deontologia profesiei contabile; Expertizǎ contabilǎ

69. Elem.) 131. Care sunt abaterile disciplinare? reglementate de Corpa) Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.b) Absenta nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala.c) Nerespectarea dispozitiilor Codului etic national privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din România referitoare la publicitate.d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp.e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: expert contabil, contabil autorizat.f) Nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional.g) Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament.h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dupa caz.i) Incalcarea dispozitii1or cu privire la incompatibilitatile exercitarii profesiei;j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala.k) Declaratii neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale

84. Iasi) 44. Elem.) Ce presupune acceptarea unui client?Acceptarea unui client presupune urmatoarele:• examinarea anticipata a situatiei clientului sub aspectul daca acceptarea misiunii ar crea anumite amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale;• exemplificari privind astfel de situatii: implicarea clientului in activitati ilegale (spalare de bani), practici de raportari fmanciare eronate (bancruta frauduloasa), evaziune fiscala, concurenta neloiala, achizitia si desfacerea de produse cu incalcarea dreptului de proprietate industriala etc.;• evaluarea situatiilor de aceasta natura si luarea masurilor de protectie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, daca este posibil;• atunci cand nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui sa refuze sa intre in relatii cu clientul;• examinarea posibilitatii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competentei profesionale a profesionistului contabil, astfel incat angajamentul (misiunea) sa fie realizat(a) la nivelul corespunzator;• luarea in considerare a reputatiei, a experientei si a resurselor disponibile ale profesionistului contabil in cazul cand se apeleaza la acesta pentru consiliere sau expertiza in situatii de natura celor aratate mai sus;• apelarea de catre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afla sub restrictia confidentialitatii si, in functie de natura misiunii, trebuie sa se obtina permisiunea clientului (de regula, in scris).

78. Iasi) 65. Elem.) Care sunt conditiile cerute unei actiuni de promovare atunci cand publicitatea nu este autorizata?Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume: - sa aiba ca obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate a faptelor intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii; - sa fie de bun simt; - sa fie demna din punct de vedere profesional; - sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent; - sa evite promovarea personala excesiva.

71. Iasi) 48. Elem.) 110. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libereLiber profesionistul contabil nu trebuie sa execute in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: - sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;

Doctrina si deontologie profesinala, expertiza contabila - aptitudini2010 Page 1


- sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite; - sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

36. Iasi) 3. 2010) Activitatile componente ale profesiei contabile.Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa. In toate statele membre UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si culturale, poate fi regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscal. Pentru a mentine o inalta calitate si diversitate a serviciilor profesionale oferite este esentiala asigurarea faptului ca firmele profesionale pot elabora cea mai larga gama de competente posibila si sunt capabile sa atraga si sa retina persoane capabile pentru a-si servi clientii. Aceasta este calea ideala, si nu protectionismul si mediul anticompetitive, pentru a permite sa fie servit atat interesul clientilor, cat si al publicului in general.Lista principalelor activitati / servicii care compun profesia contabila sunt:1. Tinerea contabilitatii2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare3. Audit statutar4. Alte lucrari de audit financiar – contabil5. Management financiar – contabil6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala)7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor8. Evaluari de intreprinderi si titluri9. Alte servicii contabile si paracontabileDiversitatea profesiei este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite organizatii profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste activitati.Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita: - prin compartimente proprii; - prin externalizare.Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera:- Auditul statutar;- Auditul in sectorul public; Contabilitatea; - Auditul fuziunilor si achizitiilor;- Auditul elementelor nemonetare;- Lichidari;- Insolvabilitate; - Expertiza juridica;- Consultanta, etc.Dintre toate activitatile componente ale profesiei contabile, numai auditul statutar este in mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de control.Alte servicii furnizate exclusive de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt: - resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de resursele umane, recrutare etc. - misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala; - servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila (investigare si analiza), analiza investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitalizarea, gestionarea portofoliului, controlul administrative si f inanciar, brokerajul etc. - servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic si administrative pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor etc.

83. Iasi) 34. Elem.) Cum se face alegerea in Consiliul Superior al Corpului? Alegerea in Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioada de 4 ani, cu reinnoirea la 2 ani a jumatate dintre membrii alesi. Presedintele Consiliului Superior este ales de Conferinta Nationala, iar al filialei, de Adunarea generala. Declaratiile de candidatura cuprind: - numele, prenumele, adresa candidatului; - categoria profesionala: EC/CA; - modul de exercitare a profesiei; - functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioadele respective; - functia pentru care candideaza: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al Consiliului filialei; - obiectivele si strategia pe care le propune candidatul daca va fi ales; - declaratie pe propria raspundere in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din Regulament.



10. Aria de acoperire a reglementării profesiei.Reglemenatrea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;- cerintele referitoare la educatia continua;- monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte;- sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.

2. Iasi) 3. 2010) Aria de aplicabilitate si calitatea reglementarii in profesia contabila.Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii: - cerintele de acces si certificarea sau autorizarea; - cerintele referitoare la educatia continua; - monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili; - standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte; - sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii (consumatorii) serviciilor contabile si organele de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice.Pentru ca reglementarea sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate adecvata, ea insasi, reglementarea, trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: - proportionala; - transparenta; - sa nu fie impotriva competitiei; - nediscriminatorie; - precisa; - segmentata in functie de tinta sa; - implementata consecvent si just; - supusa unei examinari periodice.Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.Reglementarea este importanta, darn u este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta decat daca este insotita de un comportament etic al profesionistului contabil, care, in final, reprezinta garantia bunelor servicii si a calitatii acestora.Serviciile de inalta calitate oferite de profesie sunt in final o functie a standardelor profesionale, inclusiv de etica, a competentelor si valorilor profesionale si a sistemelor de reglementare, toate trebuind sa fie consecvente sis a se sprijine reciproc.

11. Iasi) 16. 2010) Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. Orice profesionist contabil care nu respecta standardele profesionale si cerintele legale face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova convergenta spre standarde internationale. Astfel, IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabila ca toti profesionistii contabili adera la cele mai inalte standarde.Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai, cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Daca nu exista mecanisme externe de reglementare, asigurarea calitatii poate fi condusa cu costuri reduse si in mod eficient de catre acele personae dedicate din cadrul profesiei. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine profesionistului contabil. Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili



practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara. Organismele profesionale sunt responsabile de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si nivelul organismului profesional.Organizatia poate analiza mai multe abordari, care includ: - resurse interne – folosirea de inspectori angajati de organismul profesional; - resurse externecontractanti – folosirea de revizori (persoane, firme sau echipe mixte) contractati de organizatia profesionala;sistem de control de catre terti – persoanele sau firmele care vor inspecta contracteaza alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;contractarea lucrarilor in afara societatii – organismul profesional externalizeaza controalele unei terte parti (ex. o alta organizatie profesionala cu experienta necesara);combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externaliza controlul entitatilor inscrise si poate adopta o alta abordare externa sau interna pentru alte angajamente;abordarea bilaterala sau regionala – una sau mai multe organizatii profesionale poate / pot dori sa combine resursele pentru realizarea controalelor.Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. Acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

99. Iasi) 72. Elem.) Asigurarea civila• Asigurarea este o forma de garantare a raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati pentru serviciile profesionale prestate clientilor. Este o forma de asigurare a riscului profesional.• Asigurarea civila este obligatorie atat in cazul cand activitatea profesionala se desfasoara in mod individual, cat si in situatia cand aceasta se realizeaza prin societati de profil. Conform OG nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, ,,expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin subscrierea unei polite de asigurari sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii„.• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt: - responsabilitatea civila fata de clienti; - reconstituirea arhivelor (in caz de calamitati, furt, virusi etc.); - incendii; - pierderi din exploatare (clienti incerti, rotatia personalului etc.).• Obiectul asigurarii acopera raspunderea civila contractuala care revine asiguratului ca urmare a faptelor si/sau a actelor de omisiune datorate culpei in desfasurarea activitatii profesionale in baza unui contract scris de prestariservicii, legal incheiat, semnat de ambele parti.• Asigurarea nu acopera raspunderea civila extracontractuala care ii poate reveni asiguratului in legatura cu pagubele cauzate tertilor datorate faptelor proprii.• Riscurile asigurate, respectiv despagubirile acordate se pot referi la: - acoperirea prejudiciilor produse tertilor ca urmare a unor lucrari profesionale executate acestora de catre asigurat; - acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii documentelor originale si/sau suporturilor magnetice predate de acesta asiguratului in vederea inregistrarii si prelucrarii datelor financiar-contabile - sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea, refacerea sau inlocuirea documentelor anterior mentionate; - cheltuielile facute de asigurat in procesul civil, daca a fost obligat la desdaunare.• Nu se acorda despagubiri pentru: - pierderi cauzate de alte activitati decat cele prevazute de lege; - pagube produse cu intentie sau din neglijenta grava a asiguratului; - pagube produse ca urmare a nerespectarii reglementarilor legale in vigoare referitoare la desfasurarea activitatii profesionale si a conduitei etice; - pagube cauzate de neexecutarea sau executarea partiala a angajamentelor contractuale.Perioada de acoperire a pretentiilor de despagubiri solicitate de clienti (raspunderea asiguratului): - pana la 5 ani - pentru obligatii fiscale (corelata cu termenul de prescriptie prevazut de art. 89 alin. (1) din Codul de procedura fiscala);



- pana la 2 ani de la data producerii pagubei (corelata cu termenul de prescriptie de 2 ani prevazut de art. 3 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, in cazul raporturilor care izvorasc din asigurare).

5. Aşteptările publicului de la un audit statutar?Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin oferirea unei

reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea:- acuratetea situatiilor financiare;- continuitatea activitatii si solvabilitatii firmei;- existenta/inexistenta unor fraude;- respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale;- comportamentul responsabilal firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale.

29. Iasi) 36. 2010) Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR? 20. Elem.) Care sunt atribuţiile Corpului?Conform OG nr. 65/1994, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, în conformitate cu prevederile art. 3. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei si Finantelor, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu. b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare;f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională adecvate; g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;i) editează publicaţii de specialitate;j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

26. Iasi) 33. 2010) Care sunt atributiile Conferintei Nationale a CECCAR? Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului.Conferinta Nationala este constituita din : - membrii Consiliului Superior ; - membrii consiliilor filialelor Corpului ; - membrii comisiilor de disciplina ; - reprezentantii Ministerului Economiei şi Finantelor de pe langa Consiliul Superior si consiliile filialelor ; - reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a anului expirat.Conferinţa Naţională este o ordinară şi o extraordinară21. Elem.) Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi stabileşte data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia.Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată.Conform OG nr. 65/1994Conferinta nationala are urmatoarele atributii:a). Stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat;b). Aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, modificarile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Economiei si Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul etic al profesionistilor contabili, care vor fi transmise de catre CECCAR spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;



c). Aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatiile financiare anuale ale CECCAR;d). Aproba sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora;e). Alege si revoca membrii Consiliului Superior al CECCAR si ai comisiei de cenzori a acestuia;f). Examineaza activitatea desfasurata de Consiliul Superior si de Consiliile filialelor CECCAR si dispune masurile necesare;g). Hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului Superior si ai Consiliilor filialelor CECCAR in conformitate cu prevederile art. 17, la propunerea Comisiei Superioare de Disciplina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta nationala poate fi facuta la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale. Hotararile Curtii de Apel sunt definitive;h). Aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si Consiliilor filialelor CECCAR;i). Alege si revoca presedintele si 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplina;j). Indeplineste orice alte atributii prevazute de Ordonanta 65/1994.Conform ROFÎn exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat.h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de inscriere în evidenţele Corpului;i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului;j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative, precum şi a propriilor hotărâri.Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

65. Iasi) 25. Elem.) Care sunt atributiile Consiliului filialei?Consiliul filialei are următoarele atribuţii:a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a filialei;b) asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;c) asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;e) sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat;f) sesizează comisia de disciplină a filialei, despre abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor Corpului;g) efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii Consiliului superior;h) pronunţă radierea din Tabloul Corpului, în cazurile prevăzute de prezentul regulament, precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;i) analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul superior;j) urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferinţa naţională precum şi execuţia Bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei luând sau propunând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului permanent sau a directorului executiv al filialei;k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.



41. Iasi) Care sunt atributiile Consiliului Superior al CECCAR? Consiliul Superior exercită drepturile Corpului aferente statutului său de persoană juridică de utilitate publică; în mod esenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autorităţilor publice prin preşedintele său şi coordonarea acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi. Reprezentarea experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul ţării.Consiliul superior se convoacă cel puţin o dată pe semestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este necesar; de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor Consiliului superior, precum şi la cererea Comisiei superioare de disciplină. Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărârile sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau pe site-ul Corpului. Hotărârile de interes general se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.22. Elem.) Ce atribuţii are Consiliul Superior?Consiliul superior are următoarele atribuţii:a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere; c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate strict;g) asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului;h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină;k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;l) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei superioare de disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale care hotărăşte;n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

1-140.) Care sunt atribuţiile Directorului executiv din filialaDirectorul executiv al filialei are următoarele atribuţii:a) execută hotărârile Consiliului filialei şi măsurile stabilite de organele de conducere ale Corpului;b) elaborează proiectul bugetului filialei conform normelor emise de Consiliul Superior;c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat şi angajează cheltuieli în limita bugetului aprobat;d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale filialei;e) organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului existent la filiale;f) asigură elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor necesare în vederea ţinerii contabilităţii, conform regle-mentărilor legale şi normelor emise de Consiliul Superiorg) propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şi de salarizare a personalului necesar, care urmează să fie supusă aprobării Consiliului Superior; h) participă fără drept de vot la şedinţele Biroului Permanent si ale Consiliului filialei, luând cunoştinţă de deciziile adoptate; i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în actele normative, precum si în hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.



67. Iasi) 27. Elem.) Care sunt atributiile directorului general executiv?Directorul general executiv are următoarele atribuţii:a) execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentelor executive;b) pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor; elaborează proiectul de buget al Corpului; după însuşirea acestora de către Biroul permanent, prin preşedintele acestuia, le prezintă Consiliului superior pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului permanent; în acest sens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii;d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;e) organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale;f) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;g) organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;h) asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa naţională;i) asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor tuturor structurilor Corpului; j) propune preşedintelui Biroului permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;k) numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, personalul de execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile ; pentru funcţiile de conducere face propuneri Biroului permanent;l) asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi normelor in vigoare; m) participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent şi ale Consiliului superior, luând cunoştinţă de deciziile şi hotărârile adoptate.n) Prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului Superior si spre aprobare Conferinţei Naţionale;o) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa membrilor săi;p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN, CS şi BP.În subordinea directorului general executiv funcţionează compartimentele operative şi administrative care asigură funcţionarea curentă a Corpului. Atribuţiile, competenţele, structura de personal şi relaţiile dintre compartimente se stabilesc prin Regulamentul intern şi norme aprobate de Consiliul superior, la propunerea directorului general executiv.

66. Iasi) 26. Elem.) Care sunt atributiile presedintelui de filiala?Preşedintele consiliului filialei este ales de adunarea generală, dintre membrii filialei Corpului, pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată.Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.Preşedintele Biroului permanent al filialei asigură executarea hotărârilor Consiliului superior şi ale consiliului filialei, ca şi buna desfăşurare a activităţii membrilor filialei, având următoarele atribuţii principale:a) convoacă consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia, potrivit prevederilor regulamentului;b) reprezintă consiliul filialei pe lângă Consiliul superior şi pe lângă membrii Corpului;c) reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul superior;d) asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;e) asigură organizarea alegerilor, potrivit prevederilor anexei nr.1 la prezentul regulament;f) supune spre aprobare adunării generale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;g) arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora, în cazul când aceştia din urmă acceptă acest arbitraj;h) supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice, conform regulamentului;i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.

45. Iasi) Enumeraţi 8 atribuţii ale Adunării generale ale filialei CECCAR.



Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei şi este compusă din toţi membrii acesteia înscrişi în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate participa decât la adunarea generală a filialei de care aparţine.Adunarea generală are următoarele atribuţii:a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consiliului filialei pentru perioada expirată;b) aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat insoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi societăţilor comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;d) alege şi revocă preşedintele şi patru membri ai comisiei de disciplină a filialei;e) alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei precum şi cenzorii;f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul superior.

24. Elem.) Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt:a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul expirat, însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei, precum şi bugetul de venituri si cheltuieli pentru exerciţiul viitor;b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei pentru perioada raportată;c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a membrilor contabili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controlului de calitate în anul viitor;d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Disciplină a filialei;e) Alege si revocă preşedintele şi membrii Consiliului, precum şi cenzorii;f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru în Consiliul Superior;g) Aprobă lista membrilor de onoare ai filialei;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior.

42. Iasi) Care sunt atribuţiile preşedintelui CECCAR? Preşedintele Consiliului superior este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales pentru cel mult încă un mandat.Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.Preşedintele Consiliului Superior asigură executarea hotărârilor Consiliului Superior şi a deciziilor Biroului permanent şi coordonează activitatea curentă a Corpului.23. Elem.) Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii:a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;b) conduce şi coordonează dezbaterile sedintelor organelor de conducere;c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de Conferinţa naţională;e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale;f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul permanent. Preşedintele Consiliului Superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrările consiliilor filialelor, secţiunilor şi departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept de vot.Preşedintele Consiliului Superior poate să delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau activitate determinată.



Preşedintele Consiliului superior are competenţa să reunească preşedinţii consiliilor filialelor sau reprezentanţii lor, în vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei, de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv.

44. Iasi) Care sunt atribuţiile reprezentantului MEF pe lîngă Consiliile filialelor?Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din Romania se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.Persoanele desemnate să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:a. participa la lucrarile adunarii generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de disciplină, fără drept de vot;b. sesizeaza Corpul Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din Romania cu privire la aprobarea sau refuzul de înscriere în evidenta acestuia de catre consiliile filialelor, pe care le considera nelegale;c. sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotararile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale;d. sesizeaza persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finantelor sa efectueze supravegherea publica a activitatii Corpului asupra hotararilor Consiliului filialei care contravin reglementarilor legale.Pentru exercitarea acestor indatoriri si atributii, materialele supuse dezbaterii se transmit persoanelor desemnate cu cel putin 7 zile inainte. In cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective catre persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finantelor, acestea pot solicita fie amanarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele, ori Ministerul Economiei si Finantelor poate exercita caile de atac, in conditiile legii.32. Elem.) Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor este persoana desemnată de autoritatea publică pe lângă Consiliul Superior şi al filialei, care sesizează Ministerul Economiei şi Finanţelor ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă Biroului Permanent o copie a sesizării.Atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor sunt: • Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior: - participă, fără drept de vot, la lucrările Conferinţei Naţionale, la şedinţele Consiliului Superior; - primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înainte de acestea; - sesizează MEF ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite spre ştiinţă copia după sesizare.

4. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?Prin audit se intelege “examinarea profesionala a unei informatii, efectuata de o persoana competenta si

independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard, norma sau reglementare”.

Sunt de retinut elementele fundamentalecontinute in definitie, fare de care activitatea nu poate fi definita ca fiind un audit:

- examinarea este strict profesionala si presupune colectarea si evaluarea unor probe privind informatia examinata;

- persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara si sa fie independenta;- obiectul examinarii: orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara, fiscala, juridica etc.;- scopul examinarii: emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raporatrea gradului de conformitate a

informatiei la criteriul de calitate prestabilit;- calitatea opiniei: motivata;- criteriul de apreciere: un standart, o norma sau o reglementare

Prin audit financiar se intelege “orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare, cercetare sau studiu de contabilitate a unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competent si independent” daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite.

Astfel spus, “auditul financiar este auditul in general, cu precizarea ca obiectul examinarii il constituie informatia financiar-contabila, iar persoana competenta si independenta trebuie sa fie profesionist contabil”.

Prin audit statutar se intelege “examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in scopul emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei, a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit”.

6. Ce este auditul intern?



Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de control al entitatii. Aceasta activitate poate fi realizata printr-un compartiment distinct sau externalizat prin profesionisti contabili independenti.

61. Iasi) 18. Elem.) Ce se înţelege prin autonomia Corpului?Autonomia, în general,este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autorităţi.Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi contabil autorizat şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, corpul este reprezentat în faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activităţii Corpului.

74. Iasi) 55. Elem.) Bunurile sau serviciile primite si independentaAcceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de catre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflati in intretinere.

60. Iasi) 17. Elem.) Ce se înţelege prin calitatea de persoana juridică a Corpului?Corpul este infiintat cu statut de persoana juridica si, prin urmare, indeplineste sau are atributele unei persoane juridice. Dupa Adrian Varlan, in lucrarea "Drept comercial si economic romanesc", (cartea de curs nr. 5 al cursului "Formare profesionala in domeniul comercial", Editura Mirton, Timisoara, 1998), la pagina 14, se arata, in legatura cu persoana juridica, urmatoarele:Persoana juridica e o colectivitate de oameni, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi şi anumite obligafii necesare atingerii scopului lor .Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelasi autor): - organizarea de sine - statatoare - patrimoniul propriu; - scopul determinat.Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea de exercitiu.Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institujii din Romania si din afara tarii. - Relatiile cu bugetul directe; - Are cont in banca; - Intocmeste b.v.c.; - Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii; - Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor; - Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul (interne si externe).

75. Iasi) 56. Elem.) Calitatea lucrarilor si autocontrolulCalitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează lucrările respective„.Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale (cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta; - repartitia lucrarilor; - instructiunile si supervizarea.Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala.

35. Iasi) 2. Elem.) Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile?



Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant; - respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismul professional, cu deosebire cele care se refera la integritate si obiectivitate; - recunoasterea unei datorii fata de public.Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor si publicul poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligatiile lor de loialitate fata de angajator.Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, astfel incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor sis a pastreze increderea publicului in profesie.Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

37. Iasi) 4. 2010) Categorii de profesionisti contabili.Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile,inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri,dar cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de „expert contabil”, (intalnita frecvent in tarile latino-continentale), ”chartered accountant” (CPA) in SUA, etc.Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita: - prin compartimente proprii; - prin externalizare.Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in: - dependenti, cu statut de angajat; - independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: - individual - in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea - in calitate cde angajati sau ca furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

1-62 .) Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul contabilităţii .1-140.) Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

1-140.) Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional.Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă o direcţie clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de

felul în care le poate realiza, înainte de abordarea structurii legale şi organiza-ţionale a unui organism profesional nou de contabilitate, este important să se convină în principiu asupra scopurilor, obiectivelor şi activităţilor-cheie ale organizaţiei şi asupra unui termen general de implementare. Aceste decizii trebuie să ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara respectivă şi de resursele financiare şi umane care vor fi la dispoziţia organizaţiei. Factorii de decizie ai organizaţiei trebuie, de asemenea, să aibă în vedere şi diferenţele între necesităţile tehnice şi schema de reglementare dorită pentru persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu diverse roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, consilieri financiari, consultanţi de management, profesori şi oficiali guvernamentali.

Aceste diferenţe se reflectă deseori în structura legală şi organizatională a organismelor profesionale de contabilitate; acestea rezultă din interesul public deosebit în munca auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţine si îmbunătăţi calitatea raportărilor financiare.

Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt:- scopul înfiinţării organismului profesional;- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementarea profesiei;- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora;- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri profesionale (de exemplu, auditor statutar, expert

contabil etc.);- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate pro fesioniştilor contabili;- care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern;- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea

declaraţiilor financiare;



- necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă;- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară;- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pregătirea profesioniştilor contabili;- activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate şi cele

care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizaţii;- resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organismului profesional de contabilitate;- numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din afara ţării.Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că

activităţile organizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este important să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până când resursele vor permite angajarea unui număr de persoane calificate.

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:- categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu, cu drepturi depline, asociat, stagiar);- prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite" pentru calitatea de membru;- componenţa, autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere (numit în cadrul acestei

lucrări „Consiliu") şi a altui comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;- autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;- autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;- desemnarea ca membru.După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile organizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale

menţionate mai sus, poate începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul, actul constitutiv şi regulamentele).

61. Căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional?Sarcina de infiintare si dezvoltare a unui organism profesional de contabilitate cu drepturi depline poate fi o

experienta solicitanta. Caile de dezvoltare a capacitatii organismului prfesional sunt multiple si pot pleca de la:- Colaborarea si invatarea de la alte persoane, colaboratori care au experienta din organisme membre IFAC, sau

chiar organisme membre IFAC care isi ofera experienta in indeplinirea acestei sarcini. - Experienta si expertiza in conducerea organismelor profesionale - Colaborarea cu administratiile, organele de reglementare si furnizorii de educat.- Colaborarea prin intermediul unui grup regional de organisme de contabilitate, pe baza experientei propriilor

membri. - Consultantii individuali- Posibilitatea de parteneriat cu diverse organisme - Asistenta oferita echipe de experti – care sa ofere sesiuni de training pentru personal, seminarii de training

operational - Proiecte – cheie in care organismelor profesionale infiintate acorda asistenta celor noi aflate in dezvoltare prin: consilierea administratiilor cu privire la infiintarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele reglementate, elaborarea infrastructurii organismului profesional; statute si reguli care guverneaza organismul; structuri de conducere; programe de educatie si calificare ( inclusiv administrarea examenelor) controlul calitatii si procesele disciplinare; codul etic; integrarea organismului existent intr-un nou organism; scheme comune de examinare; politici si asigurarea dezvoltarii pregatirii continue; stabilirea standardelor tehnice si profesionale.

59. Iasi) Ce este CECCAR?Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR) este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 65/1994, modificată, având sediul în municipiul Bucuresti.

46. Iasi) Ce reprezintă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?Noţiunea de Etică, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare.



Etica este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi moral orânduite. Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine menită să faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării valorilor convenite ale secretului profesional.În ţara noastră la elaborarea codului etic naţional al profesioniştior contabili din România s-au avut în vedere recomandările I.F.A.C. în legătură cu faptul că C.E.C.C.A.R. are responsabilitatea pregătirii unor cerinţe etice detaliate a introducerii şi îmbunătăţirea acestor cerinţe.I.F.A.C. crede că datorită diferenţelor de cultură lingvistice, legislative şi sociale sarcina pregătirii unor cerinţe etice detaliate revine în principal organismelor membre din fiecare ţară care au responsabilitatea introducerii şi îmbunătăţirii acestor cerinţe.De aceea I.F.A.C. crede că identitatea profesiunii contabile este caracterizată la nivel mondial de strădania ei de a realiza un număr de obiective comune şi respectarea anumitor principii fundamentale în acest scop. Prin urmare I.F.A.C. recunoscând responsabilităţile profesiunii contabile şi considerând că rolul său este de a oferi principiile călăuzitoare, încurajând continuitatea eforturilor şi promovând armonizarea, a considerat necesar să stabilească un cod internaţional al eticii pentru profesioniştii contabili, care să constituie baza pe care să fie fundamentate cerinţele etice din fiecare ţară, pentru profesioniştii contabili din fiecare ţară.Acest cod internaţional este menit a servi ca model pe care să se bazeze principiile etice din fiecare ţară.Codul stabileşte standarde de conduită pentru contabili profesionişti şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de contabili profesionişti în vederea realizării obiectivelor comune.Profesioniştii contabili din întreaga lume acţionează în medii diferite, culturi şi reglementări diferite, scopul de bază al codului trebuie însă întotdeauna respectat.În cazul în care o prevedere naţională este în conflict cu o prevedere din codul etic al I.F.A.C. cerinţa naţională trebuie să prevaleze.Pentru acele ţări care doresc să adopte codul etic al I.F.A.C. drept cod naţional, I.F.A.C. a dezvoltat un limbaj care poate fi utilizat pentru a indica autoritatea şi aplicabilitatea în acea ţară. Limbajul este conţinut în declaraţia de politică a consiliului I.F.A.C. prefaţă la cerinţele etice ale organizaţiei membre.Codul se bazează pe aceea că dacă nu se prevede în mod special altceva, obiectivele şi principiile fundamentale sunt egale pentru toţi contabilii profesionişti indiferent dacă practică în domenii diferite ( industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ). În anul 1995, la Conferinţa Naţională a CECCAR a fost adoptat Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Romania.Codul etic naţional din România stabileşte normele de conduită pentru profesionişti contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de aceştia în vederea realizări obiectivelor comune Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liberi profesionişti sau angajaţi, scopul de bază al codului trebuie însă respectat.Potrivit acestui cod, conduita profesioniştilor contabili şi relaţiile profesionale cu ceilalţi trebuie caracterizate prin: integritate, obiectivitate, independenţă, secret profesional, promovarea profesionalismului şi a competenţei profesionale.Apărarea onoarei şi independenţei Corpului trebuie dovedită prin: - ştiinţă, competenţă şi conştiinţă; - independenţă de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate.Comportamentul cu clientela, calitatea lucrărilor, punctualitatea în execuţie, autocontrolul calităţii şi remunerarea serviciilor prestate sunt precizate în cadrul Codului de conduită etică şi profesională.Codul etic naţional (CEN) are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesioniştii contabili şi de a proteja împotriva implicării acestora în elemente negative. Codul etic naţional are 3 părţi:A) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesioniştiB) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesioniştiC) - destinată exclusiv celor angajaţi

23. Iasi) 38. Elem.) 29. 2010) Competenta in profesia contabila.Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).



Acest principiu presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare, specifice misiunii pe care o are de indeplinit, si satisface concomitent cele doua cerinte ale conceptului: obtinerea competentei si mentinerea competentei.Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale atunci când oferă servicii profesionale.Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.Dobandirea cere: - un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica; - practica si experienta in subiecte profesionale semnificative; - perioade de practica in domeniu.Mentinerea cere: - cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante) - adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale.Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional. Dezvoltarea profesionala se realizeaza in baza Standardului profesional nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili, pus in aplicare prin Programul national de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

90. Iasi) 52. Elem.) Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt expertLiber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o competenta adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate.Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti (alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii.Intrucat profesionistului contabil ii revine, in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.Aceasta asigurare se poate obtine: - fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica; - fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei intelegeri a regulilor de etica; - fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa (daca a inceput).

30. Elem.) Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt:a) Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului si normelor Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acestora, precum şi de persoana în cauză;b) Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale;c) înştiinţează preşedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor despre reclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesioniştilor societăţilor străine, care se adresează Comisiei Superioare de Disciplină).



29. Elem.) Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?Competenţele Comisiei Superioare de Disciplină sunt:a) Analizează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului Superior şi Consiliului filialei, făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei Naţionale, care hotărăşte;b) Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor Consiliului Superior şi Consiliului filialei, precum şi ale profesioniştilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat în România, şi aplică, după caz: - mustrare; - avertisment; - suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de la trei luni la un an; - interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat; - sancţiunile disciplinare care se stabilesc în funcţie de abateri, pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor.c) Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor.d) Aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC sau CA membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave prevăzute în regulament.

40. Elem.) Comportamentul profesional sau profesionalismul; ce obligaţii avem?Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează: - conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care poate discredita profesia, organismul profesional sau colegii; - nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie; - profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sensul să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine, şi să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţi profesionişti contabili.

94. Iasi) 60. Elem.) Explicati comportamentul profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscalContabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta.Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?• Nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. • Sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.• In declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.• Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.• Poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

19. Iasi) Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.Independenţa = principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil şi de contabil autorizat .Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii.

1. Iasi) 2. 2010) Definiti conceptul de profesie contabila.Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (presteaza), precum si organismele lor profesionale.

28. Iasi) 35. 2010) Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de pregatire teoretica si practica necesar.



Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.Examenul se desfasoara in baza Normelor Corpului si a regulamentului pentru efectuarea stagiului, si prin examenul de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert contabil si de contabil autorizat: 1.examen de admitere privind accesul;2.stagiu de 3 ani(tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru+pregatire deontologica si doctrina profesionala); 3. examen de aptitudini (examen scris,proba orala).Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:a) are capacitate de exerciţiu deplină;b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei Cercetării si Tineretului; c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

22. Iasi) 28. 2010) Confidentialitatea in profesia contabila.Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in interes personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale profesionale.Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în careau fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.• Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.• Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator.• Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.• Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.• Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul să utilizeze experienta anterioară. profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, să folosească sau să divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesională sau de afaceri.Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:a. Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;b. Atunci când divulgarea este autorizată prin lege:• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism normalizator;• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.Atunci cand profesionistul contabil a stabilit ca informatia confidentiala poate fi divulgata, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:



- daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil sa divulge informatii; - daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil. Cand situatia implica fapte sau opinii nefondate, trebuie sa se recurga la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil; - Ce tip de comunicare este preconizata si cui i se adreseaza. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare.

39. Elem.) Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt: - abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, cu excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii; - abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane; - respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţi de afaceri, rude), în relaţiile cu un potenţial client sau angajator, în cadrul entităţii angajatoare; - asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil-şef etc.).Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.Posibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoarele situaţii: - autorizarea de către client sau angajator; - autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu, furnizarea de probe injustiţie, autoritatea fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălării banilor); - conformarea auditului de calitate; - investigaţii din partea unui organism normalizator.Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care profesionistul contabil a primit o autorizaţie specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni sau colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistului contabil să-şi îndeplinească obligaţiile stabilite prin normele profesionale.în interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exemple):a) Când divulgarea este autorizată de client; dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate: - profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice; - profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale; - un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaj a angajatorii sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare: - profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; - profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii; - profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

85. Iasi) 46. Elem.) Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?



Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe:• Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.• Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.• Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese: - profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participatie la un competitor alclientului; - Profesionistul contabil presteaza servicii pentru clienti ale caror interese sunt in conflict.• Evaluarea semnificatiei circumstantei care genereaza conflictul de interese si luarea masurilor de protectie: - notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea aparea si obtinerea consimtamantului acestuia de a actiona in asemenea imprejurari; - notificarea tuturor partilor interesate; - utilizarea unor echipe distincte; - indrumarea echipei, confidentialitatea. • Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

54. Iasi) 10. Elem.) Cine este contabilul autorizat?Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi completarile ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare.

104. Iasi) 77. Elem.) Cotizatiile profesionaleOrice membru al Corpului are obligatia sa plateasca taxele de inscriere si cotizatiile convenite pentru anul respectiv. Cotizatiile difera in functie de pregatirea profesionala. Cotizatiile profesionale sunt de doua tipuri: fixe si variabile (procent din venituri).

8. Iasi) 13. 2010) Criterii de recunoastere a unui organism profesional.Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie: - sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - sa fie acceptat si recunoscut de catre membrii sai; - membrii sai sa fie profesionisti contabili; - sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; - sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); - membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili; - sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

72. Iasi) 53. Elem.) Criterii de stabilire a onorariilor.Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: - competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; - nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; - timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; - gradul de responsabilitate al misiunii respective.Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se respecta normele organismului profesional cu privire la calitate.Cheltuielile si diversele rambursari, deplasari, de exemplu, se inregistreaza distinct.Perceperea sau plata de comisioane de catre un profesionist contabil la este strict interzisa.



77. Iasi) 64. Elem.) Enumerati situatii care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decenta si bun gust pentru o actiune de promovare.Intre situatiile care nu indeplinesc criteriile de obiectivitate, incredere, cinste, decenta si bun gust sunt cele care: - creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile - implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare - fac comparatie cu altii - contin marturii sau aprobari scrise - contin orice alte precizari care ar putea sa II produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie - pretind nejustificat ca persoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii.

47. Iasi) Ce conţine Declaraţia Consilului Superior al Corpului privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice?CECCAR, în baza Declaraţiei privind obligaţiile referitoare la Codul etic pentru profesioniştii contabili (SMO 4 emisă de IFAC), are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională şi să se asigure că cerinţele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigată, luându-se măşurile care se cuvin.Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului Superior al CECCAR.CECCAR elaborează prevederi normative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili.CECCAR asigură consultanţă şi îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniştilor contabili.În cadrul CECCAR funcţionează Departamentul de etică, comisiile de apel şi comisiile de disciplină, atribuţiile acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consiliului Superior.Punerea în aplicare a cerinţlor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure Corpul că membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectării acestor cerinţe.Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni. Pot exista însă şi cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceşţia nu le respectă din eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată şi, acolo unde este cazul, vor fi luate măşuri disciplinare.Profesioniştii contabili trebuie săfie pregătiţi să justifice orice abatere de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, ca urmare a: - nerespectării normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionişţilor contabili; - nerespectării regulilor de etică; - conduitei discreditabile sau dezonorante.Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri. Investigaţiile pot fi introduse şi din oficiu de către CECCAR sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere.

7. Deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar?Statutul: Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii

independent juridic de intreprindere.Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii (manageri, directia

generala, comitetul de audit), auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor utilizatorilor situatiilor financiare.

Obiectivele auditului: Obiectivul auditului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatii intreprinderii (dispozitive de control intern) si sa recomande masuri pentru imbunatatirea acestuia; obiectivul auditului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor, situatiei financiare si rezultttelor intreprinderii. De observat ca pentru atingerea acestor obiectiveauditul statutar va trebui sa aprecieze si el dispozitivele de control intern ale intreprinderii; deci controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc, in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.

Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor si la elaborarea situatiilor financiare, insa in toate functiile intreprinderii (un auditor statutar care si-ar limita observatiile si investigatiile doar la sectorul contabiol ar face o activitate incompleta); astfel spus, auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii,dar in legatura numai cu obiectivul sau de certificare: auditul intern are un domeniu mult mai vast: cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii.

Prevenirea fraudei: Deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar se preocupa de orice frauda de indata ce aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra situatiilor financiare; auditul intern desi nu are drept scop desccoperirea fraudelor, avand o arie mullt mai larga de lucru, are ao mai mare posibiliate de prevenire a fraudelor, suspectand si adancindcontrolul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.



Independenta: Independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica si statutara, este una absoluta; independenta auditorului intern este una restrictiva; ele este independent fata de structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii.

Periodicitatea auditului: Auditorii statutari nu sunt prezenti tot timpul in intreprindere, ei actioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor financiare (trimesru, semestru, an) si au de regula aceisi interlocutori; auditorul intern lucreaza tot timpul in intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii. Astef spus, din punct de vedere al prezentei in intreprinedre auditul statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere relational (al interlocutorilor) auditul intern este periodic, iar auditul statutar este permanent.

Metoda: Auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza de comparatii, analize, inventare; etoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la cultura intreprinderii.

105. Iasi) 78. Elem.) Etica pentru profesionistii contabili angajati• Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ sau intr-o alta functie in cadrul entitatii economice sau sociale.• Amenintari la adresa respectarii principiilor fundamentale:a). Interesul propriu: - interese financiare, imprumuturi sau garantii; - conventii de compensare prin stimulente; - utilizarea inadecvata a activelor firmei.b). Autoexaminarea sau autocontrolul: - intocmirea unor documente care fac obiectul examinarii si justificarii (aprobarii) de catre acelasi profesionist contabil (de exemplu, acorda viza de control financiar preventiv pentru operatiuni in documente pe care tot el le aproba).c). Familiaritatea: - incheierea unui contract de prestari de consultanta financiar-contabila cu un profesionist contabil membru apropiat al familiei.d). Intimidarea: - amenintarea cu concedierea sau schimbarea din functie daca Profesionistul contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situatiei financiare a firmei.• Masuri de protectie: - aplicarea standardelor profesionale; - respectarea reglementarilor; - implementarea sistemului de control intern, de control financiar preventiv; - monitorizarea performantei angajatilor; - aplicarea de politici si proceduri angajatilor.• In situatia in care profesionistul contabil considera ca se vor continua actiunile neetice: - apelarea la consiliere judiciara; sau - in cazuri extreme, demisionarea din cadrul entitatii angajatoare.

62. Iasi) Ce este Etica?• Noţiunea de ETICA, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau unei colectivităţi..• ETICA este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi moral orânduite. • Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine menită să faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.• Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării valorilor convenite ale secretului profesional.

52. Iasi) 7. Elem.) Cine poate exercita profesia de expert contabil şi profesia de contabil autorizat?Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea principiului independenţei profesiei şi a cerinţelor de pregătire impuse de norme.

58. Iasi) Cum se exercită profesia de expert contabil şi cea de contabil autorizat?



Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României. Modalităţi de exercitare a profesiei:individual (activitate independentă conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, actualizată)în societăţi comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate (art. 8 din O.G. nr. 65/1994 actualizată, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale actualizată).Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea, inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

16. Elem.) Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate: - cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi; - cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către: - conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii; - experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.

53. Iasi) 9. Elem.) Cine este expertul contabil?Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile. Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice). • Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice. • Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. • Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlul de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari, doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

93. Iasi) 59. Elem.) Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica in ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea?Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese.Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:• profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;• alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune fmanciara in industrie, comert, sectorul public sau educatie.Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:• Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.



• Este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.• Trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea.• Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.• Profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.

68. Iasi) 33. Elem.) Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp;e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională;k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

20. Despre FEE FEE este organizatia recunoscuta de IFAC, care gestioneaza profesia contabile la nivelul UE. Cuprinde

organisme profesionale din toate cele 27 de tari membre ale EU. CECCAR este membru FEE din 1996.

FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul UE si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

Pentru ca un oragnism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:- sa nu fie organism guvernamental- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile- sa fie recunoscut prin lege sau prin consesn general- sa provina dintr-o tara europeana.

25. Finanţarea unui organism profesional.Elaborarea si prezentarea la timp a rapoartelor anuale si de management pentru consiliuvor servi drept exemplu

pentru profesie, precum si pentru procesul de dezvoltare a unui plan strategic si intocmirea bugetelor si planurilor de



afaceri pe termen lung si scurt. Sursele de venit pot include subventii de la Guvern, sponsorizarea initiativelor specifice, donatii, surse caritabile, spatiul publicitar, firme.

Cu toate ca finantarea initiala din surse externe poate fi necesara in primii ani, in cele din urma organizatia trebuie sa genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare si pentru a permite unele investitii in dezvoltare. Fondurile de la membri vor fi colectate prin 2 modalitati: sub forma de cotizatii ca plata pentru drepturile si privilegiile in calitate de membru, si de recompensa pentru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinarile, activitatile de dezvoltare profesionala, participarea la manifestarile prootionale. Oganizatioa va trebui sa aiba propriul sediu independent. Locatia biroului si intretinerea aferenta vor necesita resurse.

31. Elem.) Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?Comisia funcţionează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor.Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul şi pentru a-1 putea susţine în faţa Comisiei Superioare.

9. Iasi) 14. 2010) Despre IFAC.IFAC s-a infiintat in anul 1977, cu 63 de membri fondatori din 51 de tari, ca raspuns la provocarile perioadei: - sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe - furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica.In prezent, IFAC este o organizatie semnificativa, care cuprinde 155 de organisme membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia infornatiei, insolvabilitate etc.Misiunea IFAC: intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate.IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum: - Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori - Comitetul Basel privind supravegherea Bancara - Forumul de Stabilitate Financiara - Asociatia Internationala de supraveghere a sistemului de Asigurari - Banca Mondiala.IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.Cerintele pentru a deveni membru al unui organism profesional din domeniul contabilitatii.Pentru a deveni membru IFAC, un organism profesional solicitant trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, cum ar fi: - sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national professional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de catre comun - sa participle sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala; - sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii; - sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa r - sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor, activitatilor si hotararilor luate de IASB; - sa fie solvabil financiar si operational; - sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai.Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR, care este membru plin din anul 1996 si de CAFR, care este membru asociat din anul 2005.

Codul etic IFAC; rol, structură.Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si

funizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.In Romania codul etic IFAC a fost adoptat drept cod etic national al profesionistilor contabili inca din anul

2002.



Misiunea IFAC este de a consolida profesia contabila la nivel global la standarde armonizate, capabile sa furnizeze servicii de inalta calitate in interesul public.Cons.pentru Standarde Internationale de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC elaboreaza si emite prin propria sa autoritate standarde etice de inalta calitate pentru profesionistii contabili din intreaga lume. Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:

- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili;beneficiarii serviciilor contabile sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite stadarde ,si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;

- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie precum spalare de bani,finantari de terorism,fraude de tot felul,coruptie etc;

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite prin Codul etic IFAC:- fie prin adoptarea Codul Etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili;- fie prin adoptarea Codului Etic IFAC la specificul jurisdictiei locale;- fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite prin Codul

Etica IFAC.Codul Etic IFAC a fost supus unor modificari si imbunatatiro succesive ultima editie fiind publicata in iunie 2005 cu intrare in vigoare la 30 iunie 2006.Codul Etic IFAC este structurat in trei parti si are 22 de sectiuni repartizate astfel: Partea A – destinata tuturor pofesionistilor contabili indiferent de statut ,care contine sase sectiuni si anume: sect. 100 –Introducere si principii fundamentale;sect110 – Integritatea;sect.120 – Obiectivitatea; sect.130- Competenta profesionala si prudenta;sect.140 – Confidentialitatea; sect150- Comportamentul profesional. Partea B – destinata profesionistilor contabili independenti (liber-profesionisti contabili ) contine 10 sectiuni si anume: sect.200-Introducere; sect.210 –Numirea profesionistului contabil;sect.220- Conflicte de interese; sect230- Opinii suplimentare; sect.240- Onorarii si alte tipuri de remunerare; sect.250- Marketingul serviciilor profesionale;sect.260 Cadouri si ospitalitate; sect.270- Custodia activelor clientului; sect.280- Obiectivitate; sect.290- Independenta in audit. Partea C- destinata profesionistilor contabili angajati si contine sase sectiuni:

sect.300- Introducere; sect.310- Conflicte conceptuale; sect.320- Intocmirea si raportarea informatiilor; sect.330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza;sect.340-Interese financiare;sect.350- Stimulente.

40. Iasi) 4. Elem.) Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?Realizarea obiectivului profesiei contabile, care consta in satisfacerea exigentelor publicului, impune mai multe imperative, cum ar fi: - credibilitatea – publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionalismul – profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea – utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordinate unui ansamblu de reguli de atica profesionala.

3. Iasi) 7. 2010) Modalitati de implementare a reglementarii.Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii: - autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul professional este recunoscut de govern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia; - reglementarea externa: profesia este reglementata de govern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a delegate sarcini de reglementare; - coreglementarea, care reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea externa.Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie complementare, sin u sa se concureze.Exista mai multe modalitati in care autoreglementarea si si reglementarea externa pot fi combinate in vederea unui amestec eficient de reglementare: - autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta: in acest caz, supravegherea este complementara reglementarii si o intareste; - o combinare in care organismul professional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte.Combinarea intre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite state depinde de o serie de factori, cum ar fi:



- experienta istorica; - performanta de autoreglementare a organismului professional; - orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica; - calea de dezvoltare a economiei; - natura si caracteristicile esecurilor pietei.In practica, chiar si in cazul reglementarii externe, guvernul interactioneaza explicit sau implicit cu organismul profesional.Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la tara la tara. In statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste preocuparea pentru un rol sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare prealabila a organismelor profesionale si a rolului acestora de autoreglementare.Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un rol hotarator in reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine pozitionate pentru apararea interesului public: - publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii sai; - ele sunt apropiate de pietele in care opereaza membrii lor si cunosc felul in care reglementarea poate afecta comportamentul; - ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare; - ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele in interesul public.La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglementarea respective isi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele trebuie: - sa inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le resolve; - sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului insarcinat cu reglementarea profesiei; - sa se bazeze pe rezultate, respective calitatea generala si consecventa serviciilor contabile; - sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este nevoie.Rezulta deci ca organismele profesionale si guvernele au interese si obiective commune: profesionistii contabili sa serveasca interesul public prin utilizarea de standarde de inalta calitate in serviciile prestate.Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog constant intre govern si organismele profesionale.Desi rolul organismelor profesionale in sistemul de reglementare a profesiei difera de la tara la tara, in toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura ca profesia serveste interesului public. Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii echilibrului intre autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma cerintelor pietei serviciilor contabile.Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia sa castige respectful comunitatilor si al organelor de reglementare din tara si la nivel global.

103. Definirea independenţei potrivit reglementărilor CorpuluiIndependenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii.Independenţa presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o parte; independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte. Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil. Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel: se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil, se refuză acceptarea sau continuarea misiunii (abţinere ).

25. 2010) Definiti conceptul de independenta in profesia contabila. Principiul independentei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului, si anume: • independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară.• independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune că o terţă persoană bine informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de natură comportamentală, care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.



Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare,in functie de natura si conditiile serviciului prestat: 1. independenta absoluta; 2. independenta relativa; 3.independenta restrictiva.Un profesionist contabil in practica publica nu ar trebui sa se angajeze in orice afacere, ocupatie sau activitate care ii afecteaza sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputatie a profesiei, si care ca rezultat ar fi incompatibila cu prestarea serviciilor profesionale.Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil.Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel:• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

42. Elem.) Care sunt ameninţările la adresa independenţei?Circumstanţele care afectează independenţa• Interes propriu • Autoexaminare (autocontrol) • Favorizare • Familiaritate • IntimidareInteres propriu• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client - Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului; - Primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză.• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci cand un procent semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.• Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului.• Onorarii neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în contract.• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi. Autoexaminare sau autocontrol• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare a muncii profesionistului contabil independent;• Reportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor; pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de certificare.• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcţia de director sau functionar al clientului de certificare;• Un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza; prestarea unor servicii pentru un client ale caror rezultate urmeaza sa fie avute in vedere in cursul altor misiuni efectuate la acelasi client. Favorizare• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare.• Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.Familiaritate• Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de director sau functionar al clientului de certificare;• Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare;• Un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare;• Acceptarea unor cadouri sau ospitalitati din partea clientului, cu exceptia cazului in care valoarea acestora este nesemnificativa.• Asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificarii.Intimidare• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.



• Ameninţarea cu litigiul.• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.Un profesionist contabil independent va observa ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de amenintari specifice nu pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii: - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protectie in mediul de lucru.

20. Iasi) 26. 2010) Integritatea in profesia contabila. 36. Elem.) Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii?Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false care ar putea induce in eroare utilizatorii. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea: ● conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;● conţin declaraţii sau informaţii eronate;● omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile mentionate dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului.

39. Iasi) 3. Elem.) Ce semnificatie are interesul general (interesul public) ?Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public intelegandu-se: - clientii - Guvernul - angajatorii - investitorii - oamenii de afaceri - comunitatile financiare - donatorii de fonduri - orice alta persoana care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla.Pastrarea acestui statut privilegiat al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist.Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public.Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar efficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.

102. Iasi) 75. Elem.) Depunerea juramantuluiLa inscrierea in Corp, orice membru este obligat sa depuna un juramant prin care se obliga sa aplice in mod corect si fara partinire legile tarii si regulile din regulamentele emise de Corp. “Jur sa aplic in mod correct si fara partinire legile tarii, sa respect prevederile Regulamentului Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si ale Codului privind conduit etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati, sa pastrez secretul profesional sis a aduc la indeplinire cu constiinciozitate indatoririle ce imi revin in calitate de expert contabil (contabil autorizat).”

32. Iasi) 8. Elem.) 39. 2010) In ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat? Dar cea dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?Prima situatie. Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii



economico – financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil, a contului de profit si pierdere si a celorlalte componente ale situatiilor financiare.Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui sef ierarhic si executand atributiile specifice fisei postului sau. De asemenea, economistul este specializat in multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar – contabil etc.Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar – contabile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un onorariu prevazut prin contractul incheiat cu referire la misiunea sa.A doua situatie. Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994 si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent.Contabilul salariat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile care ii revin din fisa individuala a postului; rareori, in cazul unei intreprinderi, acesta executa toate lucrarile contabile; de regula este specializat pe un sector al contabilitatii.Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putand fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de intreprindere. De asemenea, ei pot pierde intreprinderea de client si, prin aceasta, sansa de venit.In schimb, economistul si contabilul salariati pierd cu greu postul in urma unor proceduri anevoioase. Este în discuţie starea de salariat al unei firme şi al unui cabinet de experţi contabili sau de contabili

autorizaţi. Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma independenţei. Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. Contabilul profesionist independent este acela care efectuează, unui client, în mod curent, lucrări de audit sau

evidenţă contabilă, fiscalitate şi alte servicii profesionale similare. Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaţie) în

industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. şi este membru ale unei organizaţii afiliate IFAC.

43. Iasi) Care este logo-ul CECCAR si ce contine sigla CECCAR?Emblema este compusă dintr-o carte simbolizând însemnle profesiei, toiagul de crainic al zeului Hermes cu doi şerpi încolăciţi, ceea ce semnifică în Grecia antică diplomaţia; emblema Corpului simbolizează rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă, corectă şi completă a patrimoniului contabilizat sau expertizat; precum şi deviza: ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE, atribute esenţiale ale acestei profesii.

57. Iasi) Care sunt lucrarile care pot fi executate de contabilii autorizati?În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa de către contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii, individual sau prin societăţi comerciale de contabilitate, sunt: - ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune; - pregătirea lucrărilor pentru întocmirea situaţiilor financiare; - lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.; - atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop patrimonial.

33. Iasi) 14. Elem.) 40. 2010) Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili?în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 OG nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii sunt:a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare; - acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice; - elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;b) efectuarea de analize economico-financiare, ca: - analiza structurilor financiare; - analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit; - tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment; - sistem de credit-leasing, factoring etc.;



- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie; - elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse; - asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca: - diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare; - audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului; - studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor specifice;d) efectuarea de evaluări patrimoniale potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca: - evaluări de bunuri şi active patrimoniale; - evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi; - evaluări de elemente intangibile;e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca: - expertize amiabile (la cerere); - expertize contabil-judiciare; - arbitraje în cauze civile; - expertize de gestiune;f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca: - întocmirea de situaţii periodice; - consolidarea conturilor şi bilanţului; - întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca: - studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal; - participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale; - asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite; - fiscalitate imobiliară; - asistenţă în aplicarea tarifului vamal; - asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor; - vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi: - organigrame, structuri, definiri de funcţii; - legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor; - mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor; - analiza şi organizarea fluxului informaţional; - alegerea soft-urilor necesare; - formarea profesională continuă; - contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment cum ar fi : - efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi reatragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale;k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale cum ar fi: - activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice; - studii de fezabilitate la înfinţarea îndreprinderilor; - activităţi ale holdingurilor;l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum şi altele stabilite de Biroul Permanent al Consiliului Superior.

15. Elem.) Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?Contabilul autorizat poate executa, pe bază de contract, persoanelor fizice şi juridice lucrări legate de ţinerea contabilităţii, operaţiunile economico-financiare şi pregătirea documentelor în vederea elaborării situaţiilor financiare, lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale, lucrări pentru organizaţii familiale şi persoane fizice independente, precum şi activităţi de cenzorat la asociaţii de proprietari, alte asociaţii, fundaţii etc.



96. Iasi) 62. Elem.) Marketingul serviciilor profesionale• Promovarea serviciilor trebuie sa fie conforma cu principiile fundamentale.• In promovarea serviciilor profesionale este necesara onestitatea si loialitatea:

- sa nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea detinuta, experienta castigata; - sa nu se faca referiri compromitatoare cu privire la activitatea altora.

• Semnificatia termenilor in intelesul Codului etic national al profesionistilor contabili:• Publicitatea: comunicarea catre public a informatiilor privind serviciile oferite sau calificarea profesionistului contabil in scopul obtinerii de lucrari (de exemplu, Tabloul Corpului).• Anuntul: comunicarea catre public a unor fapte privind profesionistul contabil: deschiderea cabinetului sau schimbarea adresei; publicarea datelor de identificare a cabinetului in anuare, carti de telefon, cataloage etc.• Oferta: - directa sau indirecta; contine demersurile intreprinse pe langa un eventual client in scopul de a i se propune servicii profesionale.Publicitatea si oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.• Interdictii privind publicitatea si oferta: - publicitatea prin comparatie cu alte cabinete care aduce prejudicii in vreun fel acestora; - oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau alte avantaje) sau uzarea de un mandat politic, o misiune sau o functie administrativa.• Profesionistii contabili pot folosi emblema Corpului pe hartia cu antet destinata corespondentei; deviza este ,,Stiinta, Independenta, Moralitate", atribute esentiale ale exercitarii profesiei.

26. Marketingul şi promovarea profesiei.Marketingul eficient este esential pentru succesul pe termen lung al organizatiei. Un organism profesional care

isi planifica si isi coordoneaza cu atentie activitatea de maketing are sanse mai multe de asi atinge obiectivele strategice. Strategia de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe identificarea publicului tinta, cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii. Scopul ar trebui sa fie crearea unei mase decisive. Penrtru a implementa o strategie eficienta de marketing, o organizatie trebuie mai intai sa inteleaga mediul in care lucreaza. Cele 3 componente cheie ale mediului de marketing sunt:

- macromediu: factori sociali, legali, economici, politici si tehnologici- micromediul: studenti si membri, furnizori, concurenti- mediul intern: oameni, finante resurse si infrastructura.

70. Iasi) 43. Elem.) Care sunt masurile de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei?Masuri de protectie generate de exercitarea profesiei (prevazute prin reglementarile profesiei)• Cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea in profesie - conditii la examenul de acces la profesie - efectuarea stagiului - sustinerea examenului de aptitudini• Dezvoltarea profesionala continua• Reglementari privind incompatibilitati si interdictii in exercitarea profesiei - reglementari profesionale - reglementari de drept comercial - reglementari procedurale• Monitorizarea misiunilor (auditul de calitate)• Raportarea activitatii desfasurateMasuri de protectie in mediul de lucru• Pozitia de conducator al firmei, care subliniaza importanta respectarii principiilor fundamentale si ca membrii echipei actioneaza in interesul public;• Politici si proceduri pentru reglementarea si monitorizarea controlului calitatii misiunilor;• Documentarea situatiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale si la adresa independentei;• Comunicarea la timp a politicilor si procedurilor, si instruirea personalului si a partenerilor• Desemnarea unui membru cu experienta al conducerii drept responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de control al calitatii;• Consultarea unei terte persoane sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;• Prezentarea naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute catre organele tutelare ale clientului;• Implicarea altui profesionist contabil pentru a realiza din nou o parte din misiune consultarea unei terţe persoane (organism profesional – CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR, UNPRL, sau normalizator – MFP, Consiliul concurenţei, etc.), sau alt profesionist contabil membru al Corpului.



prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului. implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.

Masuri de protectie din partea clientului: - ratificarea sau aprobarea de catre persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea misiunii; - alegerea profesionistului contabil si atribuirea misiunii prin licitatie; clientul are angajaţi aompetenţi care pot lua decizii manageriale.

- clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilitatii, auditul intern, sistemul informatic etc. - care asigura alegeri obiective in mandatarea misiunilor.

1-140.) Evidenţa membrilor unui organism profesional.Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept

registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere.Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii.Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi, dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de

cursuri sau examinări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.

64. Iasi) 13. Elem.) Cum se mentin calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat?Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se mentin prin inscrierea in Tabloul Corpului. Inscrierea se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe intreg teritoriul tarii.Anual se obtine viza de exercitare a profesiei. Lipsa vizei atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitarii profesiei.Acordarea vizei anuale se face daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii: - achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp; - plata la buget, la termen si in cuantumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului; - asigurarea pentru riscul profesional; - dovada ca persoana in cauza nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale; - persoana in cauza nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita profesionala; - depunerea raportului anual de activitate, completat la toate rubricile.

17. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili

sau printr-o lege. Indiferent de modul de organizare, recunoasterea asociatiei printr-o reglementare da autoritate activitatilor desfasurate de aceasta si de membrii sai, mult mai importanta fiind insa recunoasterea din partea mediului economic, a societatii in general, care trebuie sa gaseasca servicile furnizate de profesionistii contabili ca indispensabile si creatoare de valoare.

16. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice.Pentru satisfacerea interesului public profesionistii contabili trebuie sa se asocieze astfel incat sa rezulte un

organism cu menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate



Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili.

Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente.

17. Iasi) 23. 2010) Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.Un cod de conduita este in general definit de profesionisti ca un ansamblu de principii profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul professional al unor activitati.Organismele profesionale recomanda deseori membrilor sa include principiile esentiale ale codului in contractile cu clientii pentru ca acestia sa cunoasca comportamentele pe care le asteapta de la profesionistul contabil.Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa include, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli deontologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesiiprin asumarea unei responsabilitati fata de interesul public. Prin urmare, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si, pentru aceasta, relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora, precum si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara sis a previna patrunderea catre consumatori (utilizatori) a unor informatii financiar – contabile care pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul professional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol: - da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti, care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea - protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terrorism, fraude de tot felul, coruptie etc.Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite prin codul etic IFAC: - Fie prin adoptarea Codului Etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili; - Fie prin adoptarea Codului Etic IFAC la specificul jurisdictiei locale; - Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite prin codul etic IFAC.

7. Iasi) 12. 2010) Necesitatea unor organisme profesionale puternice.Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, este indicat sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism professional: - educatia- etica - controlul de calitate.Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili. Aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili.Publicul trebuie protejat de eventuale intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia. Aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente.

21. Iasi) 27. 2010) Obiectivitatea in profesia contabila.



Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesionistii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati întocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc în diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregătesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea. d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.e. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole etc.) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza. Masuri de protectie: 1. retragerea din echipa misiunii; 2.proceduri de supraveghere; 3. terminarea relatiei de afaceri sau financiare care genereaza amenintarea.

1-140.) Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic.

56. Iasi) 12. Elem.) Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen, în trepte: acces, stagiu, examen privind pregătirea deontologică şi doctrina profesională, examen de aptitudini; ca şi expertul contabil, dar cu tematică specifică. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anumite condiţii specifice de studii şi capacitatea exercitării.Cum se obţine calitatea de expert contabil?Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat: - examen de admitere privind accesul; - stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină profesională); - examen de aptitudini (examen scris, probă orală).

11. Elem.) 55. Iasi) Cum se obţine calitatea de expert contabil?Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat:Condiţiile pentru a deveni expert contabil:- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină;Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:a) are capacitate de exerciţiu deplină;b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;



c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comercialeLa cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.- stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină profesională); - examen de aptitudini (examen scris, probă orală).Proba scrisa consta in :a. studii de caz, exercitii si probleme din domeniul expertizei contabile, monografiei contabile, evaluarii intreprinderilor si auditului financiar ;b. intrebari de judecata profesionala din doctrina si deontologia profesiei contabile, organizarea si functionarea Corpului.Proba orala consta in :a. cate o intrebare din materie juridica si fiscala ;b. cate o intrebare din domeniile contabilitate, audit financiar si evaluarea intreprinderilor.La proba scrisă fiecare lucrare primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise şi continuarea examenului cu proba orală este necesară obţinerea mediei de cel puţin 7.

73. Iasi) 54. Elem.) Onorariile si independentaCand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in pericol.Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect. Acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.Onorariile fixate de tribunal sau de alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.

24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.Apartenenta la un oragnism profesional de contabnilitate constituie un contract intre organism, membrii sai si

partile interesate prin intemediul caruia toate partile implicate obtin drepturi si sarcini reciproce. Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul. Componenta acestuia este in general aleasa de membrii, de obicei pe un teren specificat, care poate fi reinnoit o data sau de mai multe ori. Pentru determinarea numarului de membri din Consiliu trebuie sa se aiba in vedere reprezentarea corespunzatoare a membrilor, creand in acelasi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient. Consiliul raspunde in fata membrilor.Membrii vor fi invitati sa participe la AGA si vor avea de asemenea dreptul sa solicite o Adunare generala speciala daca este necesar.

Consiliul este condus in mod normal de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au si unul sau mai multi presedinti adjuncti sau vicepresedinti, alesi de membrii consiliului si il reprezinta pe presedinte. Misiunea unui organism profesional de contabilitate este indeplinita prin intermediul activitatii membrilor si a personalului angajat.

34. Iasi) 41. 2010) Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial) ? Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti. CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti. CECCAR este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare).



b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5 categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:• Categoria 0 – peste 3.000 membri• Categoria I – peste 600 membri• Categoria II – 301 – 600 membri• Categoria III – 101 – 300 membri• Categoria IV – pînă la 100 membri.La 31 decembrie 2004: - filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti) - filiale categoria I – 10 filiale - filiale categoria II – 12 filiale - filiale categoria III – 17 filiale - filiale categoria IV – 2 filiale

19. Elem.) Care este organizarea CECCAR?1. Organe de decizie (alese)• Conferinţa Naţională• Consiliul Superior• Biroul Permanent• Preşedintele CorpuluiPentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat „Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior. Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior: - Comisia Superioară de Disciplină - Comisia Centrală de Arbitraj - Comisia de Apel2. Organe de execuţie (numite sau desemnate):• Director general executiv• Departamente, direcţii, sectoare, birouriSecţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume: - secţiunea experţi contabili - secţiunea contabili autorizaţiOrganizare la nivel de filială 1. Organe de decizie (alese)• Adunarea Generală• Consiliul filialei• Biroul Permanent• Preşedintele filialeiVerificarea gestiunii financiare a filialei este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Adunarea generala a filialei, prin vot deschis. Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei: - Comisia de Disciplină - Comisia de Arbitraj - Comisia de Apel2. Organe de execuţie (numite sau desemnate):• Directorul executiv al filialei• Sectoare Sector evidenţă TablouSector stagiu şi dezvoltare profesională continuăSector etică şi control respectare normeBirou expertize contabileBirou administrativ



27. Iasi) 28. Elem.) 34. 2010) Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere?Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:La nivel central: Comisia Superioara de DisciplinaLa nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei1. Comisia Superioara de Disciplina – pe langa Consiliul Superior al Corpului – este o comisie de sanctionare in materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si profesionala a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile la hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.Constituire: - 7 membri titulari (dintre care un presedinte), dintre care:Presedintele si 2 membri experti contabili alesi de Conferinta Nationala dintre membrii CECCAR2 membri desemnati de Ministerul Economiei si Finantelor2 membri desemnati de Ministerul Justitiei. - 7 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari)Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale filialelor.În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru lucrările începute.Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului lor.Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista Corpului.2. Comisia de Disciplina a filialei – vegheaza la respectarea Codului etic si a regulamentelor si normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si urmarile acestora, precum si de persoana in cauza. Comisia de disciplină a filialei este formată din: Constituire:5 membri titulari (1 preşedinte şi 4 membri ) 5 membri supleanţi aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de disciplină. Plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul superior care le analizează şi le prezintă Conferinţei naţionale.



Comisia de Disciplina a filialei instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei si Finantelor despre reclamatiile primite.Procedura de judecată disciplinarăToate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele consiliului filialei.Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor filialelor, a membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale filialelor sau profesioniştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei superioare de disciplină. Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte acesta, cu excepţia situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei superioare de disciplină, pentru care plângerile se depun la Consiliul superior.Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore, preşedintelui comisiei de disciplină, care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei.Procedura de judecată disciplinară este reglementată prin Regulamentul comisiilor de disciplină, aprobat de Consiliul superior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.

10. Iasi) 15. 2010) Organisme si grupari regionale profesionale.IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce priveste stabilirea standardelor profesionale.Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respective in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in fata organizatiilor internationale in care sunt importante din punct de vedere regional.Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitatea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC, organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca: - va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective, si se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune reglementarile si standardele IFAC si IASC; - are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea respectiva; - constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa pentru profesia contabila; - nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o organizatie regionala; - contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC; - este infiintata corespunzator, atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infracstructura si resursele organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatiloIn urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si responsabilitati reciproce.Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala.Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca: - exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta ca organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale); - gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC; - zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si Gruparile regionale recunoscute nu au dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice emisa pentru a participa la o anumita intalnire, pentru un anumit scop.Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiiile IFAC in schimbul platii unei cotizatii anuale rezonabile.Acestea vor fi incurajate sa contribuie la raspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC si pentru reglementari si alte documente inaintate.Principalele organizatii si reglementari regionale care functioneaza in Europa sunt:



- Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) – este organizatia recunoscuta de IFAC, care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene. Ea cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 tari membre IFAC - care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din 1996.Pentru ca un organism professional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar: • sa nu fie organism guvernamental; • sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile; • sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general; • sa provina dintr-o tara europeana.Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este necesara consultarea membrului existent. - Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF); - Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM); - Comitetul de Integrare Latina Europa – America (CILEA); - Parteneriatul Sud – Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).

23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.In cadrul colaborarii cu administratia, grupul care formeaza oragnismul profesionall trebuie sa retina

urmatoarele obiective comune: realizarea cresterii economice si protejarea interesului public. O colaborare eficienta cu administratia si alte parti interesate poate duce la dezvoltarea unui oragnism

profesional care respecta necesitatile administratiei ale profesiei si ale interesului public in general. Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implocate in zone care afecteaza profesia, de exemplu legislatia, administratia corporativa si reglementarile fiscale. Prentru ca profesia sa se dezvolate si sa obtina recunoastere publica, trebuie sa exista un cadru legal si de reglementare corespunzator care sa guverneze profesia.

Grupul care formeaza un nou organism profesional de contabilitate trebuie sa inceapa colaborarea cu administratia inca din faza incipienta pentru a dezvolat un cadru corespunzator. Pentru asta este important ca membrii grupului fondator sa fie in legatura cu administratia.

90. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină1. Comisia Superioara de Disciplina - pe langa Consiliul Superior al Corpului – este o comisie de sanctionare in

materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si profesionala a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile la hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.

Constituire: 7 membri titulari ( dintre care un presedinte), dintre care:- presedintele si 2 membri EC alesi de CN dintre membrii CECCAR;- 2 membri desemnati de MEF;- 2 membri desemnati de Ministerul Justitiei. 7 membri supleanti ( in aceeasi structura ca membrii titulari).

2. Comisia de Disciplina a filialei – vegheaza la respectarea Codului etic si a regulamentelor si normelor Corpului.

Constituire:- 5 membri titulari ( dintre care un presedinte);- 5 membri supleanti.Mandatul membrilor Comisiei de Disciplina este de 4 ani.

21. Despre organizaţiile şi grupările regionale. Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva in fata organismelor guvernamentale si

de dezvolatre din acea regiune si in anumite cazuri in fata organizatiilor internationale in importante din punct de vedere regional.

Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca:

- va subscrie si sa promoveze obiectivele IFAC in regiunea pe care o reprezinta si reglementarile si standardele IFAC si IASC

- are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile in regiunea respectiva- constituie o regiune de tari definita corespunzator si reprezentativa pentru profesia contabila- contine un numar suficient de organisme contabile deja membre ale IFAC- este infiintata corespunzator atat financiar cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si

dispune de infrastructura si resurse organizationale si financiare necesare indeplinirii responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC



Organizatiei regionale i se va cere:- sa sustina activ IAFC , sa continue si sa asigure diseinarea pe scara larga a reglementarilor tehnice- sa furnizeze periodic secretariatului IFAC rapoarte de activitate- sa informeze secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse in constitutia sau in randul membrilor

organizatiei regionale Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care

insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala. Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:

- FEE - Federatia expertilor contabili europeni- FIDEF - Federatia expertilor contabili francofoni- FCM - Federatia expertilor contabili mediteraneeni- CILEA - Comitetul de integrare latina Europa America- SEEPAD - Parteneriatul sud est european pentru dezvoltarea contabilitatii.

49. Iasi) Care sunt principalele orientări strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 – 2010?Organizarea profesiei. CECCAR trebuie să se transforme treptat dintr-un organism închis (în serviciul exclusiv al membrilor), într-un institut profesional în serviciul economiei; numai aşa îşi va putea îndeplini calitatea de „persoană juridică de interes public” prevăzută prin legea de organizare şi funcţionare. Identificarea şi valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare cu celelalte organisme care au fost create în zona profesiei contabile, în scopul asigurării unităţii de concepţie şi de metodă în profesia contabilă, pe baza directivelor şi normelor europene, a standardelor internaţionale de contabilitate şi audit, va constitui una din priorităţile viitoare ale CECCAR.CECCAR va trebui să aibă în continuare iniţiativa în colaborare, inclusiv prin crearea unor forme asociative cu diferitele organisme înfiinţate în cadrul profesiei contabile; o atenţie deosebită se va acorda colaborării cu Camera Auditorilor Financiari pe baza propunerilor făcute de CECCAR în acordul de colaborare încheiat.Atragerea tuturor profesioniştilor contabili din economie în sfera de preocupări ale CECCAR sub aspectul formării şi al deontologiei profesionale pe baza Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, face necesară perfecţionarea, în continuare, a organizării interne a CECCAR, în ceea ce priveşte structurile executive de la nivel central şi teritorial, cât şi cele de decizie de la nivelul comisiilor, secţiunilor şi departamentelor.Exercitarea profesiei. CECCAR trebuie să-şi intensifice, în continuare, preocupările pe linia gestionării profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat, indiferent de lucrările pe care aceştia le efectuează şi de organismul profesional care gestionează lucrarea, în înţelesul termenilor şi definiţiilor date de organismele Uniunii Europene în Cartea verde europeană, luând atitudine faţă de orice încercare de a restricţiona accesul experţilor contabili la activităţi şi lucrări prevăzute expres prin reglementările europene ca formând apanajul acestora.Fidel principiilor înscrise în statutele organismelor europene şi internaţionale din care face parte, CECCAR va acţiona, în continuare, pentru evitarea oricărei incompatibilităţi în exercitarea profesiei, luând măsuri de îmbunătăţire a procedurilor de control al calităţii şi de monitorizare a activităţii membrilor, de creştere a calităţii investigaţiilor şi de aplicare de sancţiuni; CECCAR va trebui să găsească cele mai potrivite forme şi metode pentru atragerea tuturor membrilor CECCAR şi a tuturor contabililor din economie la acţiunile de formare şi dezvoltare profesională continuă şi la respectarea deontologiei profesionale corespunzător activităţii profesionale pe care aceştia o realizează, în practică liberă sau ca angajaţi.Un accent deosebit se va pune pe specializarea membrilor CECCAR pe categorii de servicii profesionale, formula „bun la toate” dovedindu-se nu numai ilizorie, dar chiar periculoasă, luându-se totodată măsurile organizatorice necesare.CECCAR va lua măsuri, în continuare, pentru dezvoltarea unor cabinete profesionale naţionale puternice încurajând procesul de concentrare prin diverse forme.Interesul public. Acceptarea satisfacerii interesului public în condiţii de competenţă şi deplină responsabilitate este cea mai înaltă misiune pe care membrii CECCAR o au de îndeplinit în continuare; în consecinţă, toate acţiunile CECCAR trebuie să vizeze stabilirea unui rol clar şi a unui loc stabil al profesionistului contabil în mediul de afaceri, în relaţia contribuabil-fisc, în relaţia entităţilor economice şi sociale ca furnizări de informaţii contabile cu utilizatorii acestora. În acelaşi timp, se vor lua măsuri de creştere a responsabilităţii şi responsabilizării membrilor faţă de public; perfecţionarea în continuare a sistemului de asigurare a membrilor va contribui la creşterea autorităţii şi prestigiului membrilor CECCAR.În vederea satisfacerii interesului public, CECCAR va colabora, în continuare, cu organismele administrative şi cu diferitele organisme şi structuri ale societăţii civile.Educaţie.



Îndeplinirea misiunii de satisfacere a interesului public este condiţionată de formare şi instruire – principalele căi pentru menţinerea competenţei membrilor CECCAR; acest proces de menţinere a competenţei va trebui să fie în continuare perfecţionat şi modernizat pe baza Normei 38 a CECCAR, atât sub aspectul cuprinderii, cât şi al întinderii. Una din marile provocări ale CECCAR în ceea ce privbeşte instruirea şi formarea profesioniştilorcontabili o constituie , şi în perioadele viitoare, cunoaşterea şi aplicarea standardelor internaţionale de raportare financiară şi a standardelor de audit.Parteneriatul sector public – sector privat. Una din preocupările fundamentale ale CECCAR o constituie şi în perioada viitoare, construirea unor relaţii de parteneriat cu sectorul public şi în mod deosebit cu Parlamentul, Guvernul şi cu celelalte organisme guvernamentale. CECCAR trebuie să se implice în sesizarea fenomenelor negative din economie, a calităţii necorespunzătoare a unor reglementări din domeniul financiar-contabil; activitatea de lobby trebuie promovată în mod corespunzător.CECCAR trebuie să valorifice, în interesul general al ţării, poziţia sa de membru în organismele internaţionale şi să sprijine introducerea standardelor internaţionale de raportare financiară pentru sectoarele public şi privat.Dezvoltarea serviciilor pentru membri trebuie să constituie, în continuare, o preocupare majoră pentru CECCAR: identificarea de noi servicii, elaborarea de norme profesionale şi ghiduri de aplicare, în serviciul membrilor, îmbunătăţirea sistemului de comunicare cu membrii şi de participare a acestora la luarea deciziilor, sprijin pentru rezolvarea unor probleme financiare şi sociale ale acestora, etc.Activitatea internaţională. CECCAR va trebui să-şi sporească, în continuare, aportul la lucrările organismelor europene şi internaţionale din care face parte şi să-şi consolideze poziţia de lider în cadrul organismelor profesionale din Europa centrală şi de est. Va trebui să sprijine tinerele organisme profesionale din ţările regiunii sud-est europene şi în mod deosebit profesia contabilă din Republica Moldova.Obţinerea dreptului de a vota în organismul de specialitate al Uniunii Europene (FEE), organizarea în ţara noastră a unor regiuni de lucru ale IFAC şi FEE şi depunerea unor candidaturi pentru obţinerea unor locuri în organele de conducere ale acestor organisme, creşterea, în continuare, a rolului în activitatea unor organisme internaţionale la care CECCAR este membru fondator şi/sau membru în Consiliile de conducere ale acestora, consolidarea iniţiativei Sud-Est Europene pentru dezvoltarea contabilităţii (SEEPAD) – iniţiativă românească, sunt numai unele din obiectivele pe care CECCAR le va aborda în perioada următoare.

92. Iasi) 58. Elem.) Pastrarea arhivelor clientuluiPastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract, fiind obligatorie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor.Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.Daca un client a disparut, se verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazuta de lege.

91. Iasi) 57. Elem.) Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilorPentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisioane.Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor (pe parcurs, acte aditionale).Nu se pot incheia contracte globale.Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariilor intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute.In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei (procedura dreptului comun).

18. Iasi) 24. 2010) Principiile fundamentale ale eticii in profesia contabila.Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale: - IntegritateaUn profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri. - ObiectivitateaUn profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.



- Competenta profesionala si prudentaUn profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale. - ConfidentialitateaUn profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi. - comportamentul profesionalUn profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie. - Respectarea normelor tehnice si profesionaleUn profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC - Consiliul pentru standarde Internationale de contabilitate - Ministerul Finantelor publice - C.E.C.C.A.R. si Camera auditorilor Financiari - legislatia relevantă.

37. Elem.) Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivitătii?Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de conflict de interese. Rezultă următoarele necesităţi: • obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influenţei nedorite a unor persoane; • evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional; • absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului; • neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional; • atenţia asupra următorilor factori: - exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea; - imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni; - evitarea influenţei ideilor preconcepute; - garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivitătii; • măsuri de protecţie: - retragerea din echipa misiunii; - proceduri de supraveghere; - terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.

62. priorităţile unui nou organism profesional din domeniul contabilităţii?1. Prioritati pe termen scurt:

- adoptarea legislatiei care recunoaste un organism profesional pentru contabili si auditori, si stabileste autoritatea si functiile organismului;

- incurajarea formarii si educatiei contabililor profesionisti ( fie prin stabilirea de programe de educatie proprii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel international);

- cererea de consiliere inca de la inceput pentru convergenta standardelor nationale si internationale de contabilitate, adoptarea de standarde internationale de audit si a Codului etic IFAC;

- adoptarea unui statut si a regulamentelor organismului profesional de contabilitate;- formarea Consiliului organismului profesional de contabilitatea;- numirea unui director executiv pentru administrarea si conducerea organismului profesional de contabilitatea;- infiintarea unui registru al membrilor si stagiarilor;- colectarea de taxe anuale de la membri si stagiari;



- stabilirea structurii managementului executiv.2. Prioritati pe termen mediu:

- organizarea de manifestari privind dezvoltarea pregatirii continue si crearea de oprtunitati de formare pentru membri si stagiari;

- stabilirea unui proces disciplinar.3. Prioritati pe termen lung:

- reglementarea si monitorizarea membrilor din practica publica;- depunerea de cereri de membru la IFAC.

86. Iasi) 47. Elem.) Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?Cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, daca politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmatoarele: - examinarea conflictului cu superiorul direct. Daca interventia superiorului direct nu este suficienta si profesionistul contabil decide sa se adreseze nivelului superior urmator, superiorul direct trebuie notificat in acest sens; - daca superiorul este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa supuna problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; - solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profesional; - daca toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, sa demisioneze si sa trimita o scrisoare in acest sens conducerii entitatii care 1-a angajat.Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere trebuie sa se asigure ca, in cadrul entitatii respective, sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

1-140.) Ce este profesia contabilă?Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (presteaza), precum si organismele lor profesionale24. Iasi) 30. 2010) Profesionalismul in profesia contabila.Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evite orice actiuni care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. Acestea include actiuni pe baza carora o terta parte rationala si informata, la current cu toate informatiile relevante, ar concluziona ca este afectata in mod negative buna reputatie a profesiei.In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza, profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali, si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin; - sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii.Profesionistul contabil trebuie sä actioneze intr-o manierä conformä cu buna reputatie a profesiei si sä se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg. Respectarea normelor tehnice si profesionaleUn profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta .

1-140.) Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale.Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul de cunostinte se va

schimba in mod constant si conditiile locale vor determina, de asemenea, modificari in ceea ce priveste baza de cunostinte necesare. Programul trebuie sa contina urmatoarele domenii vaste:

Contabilitate, finante si cunostinte aferente: - contabilitate si audit financiar; - contabilitate si control de gestiune; - impozitare; - drept comercial; - audit si asigurare;



- finante si management financiar; - valori si etica profesionala. Cunostinte de organizare si afaceri: - economie; - mediul de afaceri; - etica in afaceri; - piete financiare; - metode cantitative; - comportamentul organizational; - management si decizii strategice; - marketing; - afaceri internationale si globalizare. Cunostinte si competente IT ( tehnologia informatiei): - cunostinte generale IT; - cunostinte de control IT; - competente de control IT; - competente de utilizator IT. Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale necesare pentru contabilii

profesionisti, inclusiv: - abilitati intelectuale; - abilitati tehnice si functionale; - abilitati personale; - relatii interpersonale si comunicare; - abilitati de management de organizare si afaceri. Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale,

etice si a atitudinii in ceea ce priveste profesia. Organismul profesional al contabilitatii este responsabil de a garanta ca membrii inteleg principiile de etica profesionala pe care trebuie sa le respecte ca profesionisti contabili.

Programul de educatie trebuie sa duca la un angajament in ceea ce priveste: - interesul public si responsabilitatile sociale; - perfectionarea continua si invatarea de durata; - increderea, responsabilitatea, oportunitatea, politetea si respectul; - legile si regulamentele. Aceste valori, etica si atitudinile pot fi dezvoltate la locul de munca, in sala de curs si in cadrul

programelor de educatie ale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu in formare si fiecare tara adopta abordari diferite.

51. Iasi) Ce este si ce contine Programul naţional de formare şi dezvoltare profesională continuă?Dezvoltarea profesională continuă constituie o necesitate obiectivă pentru toţi profesioniştii contabili – liber profesionişti sau angajaţi în economie, în condiţiile creşterii responsabilităţilor profesionale şi a ridicării calităţii lucrărilor efectuate, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi respectarea principiilor care stau la baza Standardului Internaţional de Educaţie nr. 7 emis de către IFAC.Ţinînd seama de specificul pregătirii profesionale, CECCAR a elaborat Programul Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, avînd drept obiectiv sprijinirea profesioniştilor contabili în dezvoltarea şi menţinerea competenţei profesionale, pentru a oferi servicii de înaltă calitate clienţilor, angajatorilor şi altor deţinători de interese.Programul cadru are la bază standardele elaborate de Comitetul de educaţie al IFAC.Programul cadru conţine: - dezvoltarea profesională continuă, adresată experţilor contabili şi contabililor autorizaţi profesionişti membri ai CECCAR şi tuturor profesioniştilor contabili din economie - pregătirea profesională iniţială pentru toate persoanele absolvente ale examenului de acces la profesie în curs de efectuare a stagiului.A. Programul de pregătire iniţialăPregătirea profesională a stagiarilor (absolvenţilor examenului de acces la profesia contabilă) este parte componentă a PNDPC şi se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea stagiului şi examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat, aprobat prin hotarâre a Consiliului Superior.B. Dezvoltarea profesională continuăProgramul – cadru este adresat tuturor membrilor CECCAR şi este deschis tuturor profesioniştilor contabili din economie.



Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii ale activităţilor ce constituie preocupări ale profesioniştilor contabili şi anume:• Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară;• Audit şi certificare;• Contabilitatea financiară;• Contabilitatea şi control de gestiune;• Fiscalitate;• Evaluare economică şi financiară a întreprinderilor;• Managementul pieţelor de capital;• Drept – Legislaţie europeană;• Doctrină şi deontologie profesională; • Expertiză contabilă.Pentru fiecare disciplină Programul naţional de dezvoltare profesională este structurat pe 3 nivele: bază, mediu şi avansat.Pentru nivelele mediu şi avansat, perfecţionarea şi aprofundarea cunoştinţelor în domeniile (disciplinele) de mai sus, Programul naţional se structurează pe un număr de 18 cursuri.Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în cadrul Programului naţional de dezvoltare profesională continuă se realizează la nivel central (naţional) pe centre universitare, zonale şi la nivel de filiale. Programul naţional de formare profesională se completează cu acţiunile realizate cu asistenţă străină în baza acordurilor de cooperare dintre CECCAR şi organisme profesionale din alte ţări. Durata de pregătire pentru cursurile obligatorii este de cel puţin 120 de ore sau unităţi echivalente de dezvoltare profesională continuă (CDP) într-o perioadă de 3 ani, din care minimum 20 de ore verificabile / an.Direcţia pentru dezvoltarea profesională continuă prezintă periodiv Consiliului Superior al Corpului propuneri pentru diversificarea metodelor de dezvoltare profesională continuă a membrilor, cum ar fi învăţământul la distanţă şi dezvoltarea individuală a membrilor pe baza unor materiale (suporturi de curs şi bibliografie) puse la dispoziţie de Corp, cu testarea asupra cunoştinţelor profesionale dobândite.În cadrul programului naţional de dezvoltare profesională continuă se recomandă acordarea unei atenţii deosebite tematicilor de cursuri pentru Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, precum şi pentru Doctrina şi deontologia profesională.Absolvirea fiecărei teme se va face pe baza unui test de verificare a cunoştinţelor, în urma căruia se vor acorda certificate de absolvire, în care se precizează tema, durata şi forma de pregătire urmată. Certificatele de absolvire a cursurilor de dezvoltare profesională vor sta la baza verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute pentru acordarea vizei anuale necesare exercitării profesiei.

76. Iasi) 63. Elem.) Ce se intelege prin publicitate in profesia contabila?Publicitatea in practica contabila se face in limitele stricte prevazute de Codul etic si fara a fi afectate interesele celorlalti membri ai CECCAR. Ea trebuie sa indeplineasca mai multe atribute: - informarea obiectiva a publicului - decenta - cinstea - increderea - bunul gust.

100. Iasi) 73. Elem.) Raspunderea administrativaFundamentareRaspunderea administrativa sau contraventionala intervine in cazul abaterilor de la reglementarile si procedurile judiciare, fiscale, contabile si alte acte normative emise de autoritatile administratiei publice.Reglementari - Codul de procedura civila; - Codul de procedura penala; - Codul de procedura fiscala; - Legea contabilitatii nr. 82/1991.Fapte sanctionabile administrativ - inlocuirea expertului contabil de catre instanta (art. 205 alin. (2) din Codul de procedura civila), in cazul in care acesta nu se infatiseaza;• aducerea in instanta a expertului contabil, cu mandat (art. 188 alin. (2) din Codul de procedura civila), in caz de pricini urgente sau pentru a da lamuriri atunci cand i se cere (art. 211 din Codul de procedura civila).Amenzi judiciareDaca legea nu prevede altfel, instanta va sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul:



• refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute;• neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;• neprezentarea unui inscris sau a unui bun de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de instanta;• refuzul sau omisiunea unei autoritati sau a altei persoane de a comunica la cererea instantei, la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si evidentele ei;• cauzarea amanarii judecatii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea ,,actelor de procedura";• lipsa nejustificata a expertului de la procesul penal atunci cand este citat;• tergiversarea de catre expert a indeplinirii insarcinarilor primite, respectiv a efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara.

101. Iasi) 74. Elem.) Raspunderea penalaSunt supuse dreptului penal infractiunile: - comerciale sau de afaceri; - de fals intelectual sau bancruta frauduloasa; - fiscale - de serviciu - de spalare a banilor

80. Iasi) 67. Elem.) Răspunderea disciplinară• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.

12. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei contabile. (1,5p)Exista 3 modalitati de implementare a reglementarii:- autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care ii

deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;- reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale,

fie prin intermediul unei agentii independente, caruia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;- coreglementarea: reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementare externa.

Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie complementare, sin u sa se concureze.

Exista mai multe modalitati in care autoreglementarea si si reglementarea externa pot fi combinate in vederea unui amestec eficient de reglementare:

- autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta: in acest caz, supravegherea este complementara reglementarii si o intareste;

- o combinare in care organismul professional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte.

Combinarea intre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite state depinde de o serie de factori, cum ar fi:

- experienta istorica;- performanta de autoreglementare a organismului professional;- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;- calea de dezvoltare a economiei;- natura si caracteristicile esecurilor pietei.

In practica, chiar si in cazul reglementarii externe, guvernul interactioneaza explicit sau implicit cu organismul profesional.

Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la tara la tara. In statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste preocuparea pentru un rol sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare prealabila a organismelor profesionale si a rolului acestora de autoreglementare.

Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un rol hotarator in reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine pozitionate pentru apararea interesului public.

- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii sai;



- ele sunt apropiate de pietele in care opereaza membrii lor si cunosc felul in care reglementarea poate afecta comportamentul;

- ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare;- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele in interesul public. La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglementarea respective isi atinge obiectivul referitor la

interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele trebuie:- sa inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le resolve;- sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului insarcinat cu reglementarea

profesiei;- sa se bazeze pe rezultate, respective calitatea generala si consecventa serviciilor contabile;- sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este nevoie.Rezulta deci ca organismele profesionale si guvernele au interese si obiective commune: profesionistii

contabili sa serveasca interesul public prin utilizarea de standarde de inalta calitate in serviciile prestate.Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog constant intre govern si organismele

profesionale.Desi rolul organismelor profesionale in sistemul de reglementare a profesiei difera de la tara la tara, in

toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura ca profesia serveste interesului public. Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii echilibrului intre

autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma cerintelor pietei serviciilor contabile.Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public,

lucru care va face ca profesia sa castige respectful comunitatilor si al organelor de reglementare din tara si la nivel global.

4. Iasi) 8. 2010) Reglementarea profesiei contabile la nivel European.A. Reglementarea generalaProfesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai ianlt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar.Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practice de cel putin trei ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala are diferite denumiri, dar cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de “expert contabil” (in tarile latino - continentale), “chartered accountant” (in zona anglo saxona), “contabil public autorizat” (CPA) in Statele Unite. B. Reglementarea specialaData fiind importanta activitatii de audit statutar, ca ultima activitate care filtreaza fluxurile catre utilizatorii informatiilor continute in situatiile financiare ale unei entitati, exigentele suplimentare in ceea ce priveste aceasta activitate, ca si conditiile de autorizare a persoanelor fizice si juridice care doresc sa presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva, inlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta sub denumirea de noua Directiva a 8-a.Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refera la: - conditiile de autorizare si retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Pentru ca o persoana fizica sa efectueze audit statutar, conditiile sunt:• Sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;• Sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;• Sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;• Sa fi promovat un examen de competenta profesionala - conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si standardele aplicabile; - crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor statutari.Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si Directiva a 8-a, precum si prin reglementarile nationale – Legea companiilor, de regula, iar reglementarea auditului statutar este prevazuta prin Directiva a 8-a la nivel European si prin lege speciala la nivelul fiecarei tari.

38. Iasi) 1. 2010) 5. 2010) Necesitatea reglementarii profesiei contabile.Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si, in consecinta, au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili, clientii lor, organismele profesionale si



guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvoltarea economica globala.Necesitatea cunostiintelor doctrinare este strans legata de asumarea misiunii fata de public in cunostiinta de cauza:a) constientizarea rolului profesionistilor contabili; b) convingerea profesionistilor contabili de rolul lor social;c) profesia contabila, pentru a fi recunoscuta, trebuie sa satisfaca 3 comandamente fundamentale: educatia, calitatea serviciilor si etica d) cunoasterea modului de organizare si de functionare a profesiei contabilee) intelegerea termenilor cheie ai profesiei contabile: unicitatea si unitatea profesiei contabile; f) profesia contabila este strans legata de absolvirea celui mai inalt nivel de pregatire in domeniu.In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol essential care se regasesc in cele trei comandamente fundamentale ale organismelor profesionale: - educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Organismul professional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar si atunci cand exista o reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii guvernamentale.O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica celor implicate in aceasta profesie. Reglementarea unei profesii este un raspuns précis la nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si efficient cererilor economiei si societatii;b). conditiile de piata in care activeaza profesia;c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai. Reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standarde profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile, cel putin datorita urmatoarelor doua cauze: - existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de expertiza profesionala. Reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificarii - in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile. reglementarea poate trata acest aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru partile terte sunt luate in considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs si la ce standarde de calitate.

63. Iasi) 6. Elem.) Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabilaProfesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut privilegiat.Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;



- calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional.

87. Iasi) 49. Elem.) Relatiile cu ceilalti membri – Acceptarea de noi misiuniServiciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:a) de catre client: - dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie (existent); - la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie (existent); - fara consultarea profesionistului contabil in functie;b) de catre profesionistul contabil in functie (existent), sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional.Uneori clientul cere - la contactarea unui liber-profesionist contabil - sa nu fie informat profesionistul contabil in functie (existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: - sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; - sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate.Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce priveste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

88. Iasi) 50. Elem.) Relatiile cu ceilalti membri - inlocuirea cu un alt liber-profesionist contabilIntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: - daca clientul a autorizat acest lucru; - daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul: - de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute; - de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; - de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:• sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerilesale cu noul profesionist contabil;• sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autorizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie: - sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; - sa II furnizeze toate informatiile necesare care sa II permita sa ia o decizie.Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie: - sa raspunda (in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; - sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; - sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

89. Iasi) 51. Elem.) Relatiile profesionistilor contabili cu clientii



Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca: participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:a) evaluarea riscurilor;b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu competenta si cu mijloacele societatii.Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.

8. în ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea?Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectorele de afaceri.

Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile si sunt oferite in interesul public.Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Natura din ce in ce mai complexa a legii fiscale si a contabilitatii financiare, in special pentru companiile mari

care se confrunta cu legi fiscale si reglementari diferite la nivel local, national si international, necesita o expertiza specilizata aprofundata din partea profesionistilor contabili.

Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozitein tarile in care detin activesi sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare.

79. Iasi) 66. Elem.) Continutul responsabilitatii profesionale.Responsabilitatea profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati cuprinde: - raspunderea disciplinara - raspunderea contraventionala sau administrativa - raspunderea civila - raspunderea penala.Reglementarile cu privire la raspunderea disciplinara, administrativa, civila si penala, dupa caz, se aplica tuturor expertilor contabili si contabililor autorizati inscrisi in Tabloul Corpului.Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc prin contractele de prestari de servicii, in functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile.

95. Iasi) 61. Elem.) Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili?In ceea ce priveste activitatile incompatibile:• Un contabil profesionist nu trebuie sa se angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale.• Prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta (insa poate afecta calitatea).• Trebuie evitata angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale, care are ca efect faptul ca nu permite contabilului profesionist independent sa isi conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si care este neconforma cu practicarea profesiei.



In ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie:a) sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei;b) sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita;c) sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri.

1-140.) Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional.1-140.) Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale.Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in

interesul public.Orice contabil profesionist care nu respecta ( sau care se considera ca nu respecta) standardele profesionale si

cerintele legale face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova convergenta spre standarde internationale.

Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si nivelul organismului

profesional.Organizatia poate analiza mai multe abordari care includ: Resurse interne – folosirea de inspectori angajati de organismul profesional; Resurse externe, ca de exemplu:- contractanti – folosirea de revizori ( persoane , firme sau echipe mixte) contractati de organizatia

profesionala;- sistem de control de catre terti – persoanele sau firmele care vor inspecta contracteaza alte persoane sau

firme pentru realizarea controalelor;- contractarea lucrarilor in afara societatii – organismul profesional externalizeaza controalele unei terte parti

(de exemplu, o alts organizatie profesionala cu experienta necesara);- combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externaliza controlul entitatilor inscrise si poate

adopta o alta abordare externa sau interna pentru alte angajamente;- abordarea bilaterala sau regionalaa - una sau mai multe organizatii profesionale poate/pot dori sa combine

resursele pentru realizarea controalelor.Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionalaa trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei

auditorilor de calitate, In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă. Dezvoltarea profesionala continua este definita ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si

mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor . Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului ca membrii continua sa

isi dezvolte si sa isi mentina competenta necesara rolurilor profesionale si ceruta de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai.

Dezvoltarea profesionala continua nu asigura faptul ca toti membrii vor furniza intotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componenta-cheie a sistemului de asigurare a calitatii al organismului profesional de contabilitate ( care include si controlul asigurarii calitatii activitatii membrilor si sistemelor de investigare si disciplinare).

Conform standardului International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7 , “ Dezvoltarea profesionala continua este: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”, si este o cerinta pentru pentru toti profesionistii contabili.

Acest standard promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Toate organismele de contabilitate solicita membrilor fie sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, fie sa demonstreze dezvoltarea profesionala continua in baza competentei. Indiferent de abordarea aleasa, important pentru organismul profesional de contabilitate este promovarea importantei dezvoltarii profesionale continue.

56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică.In baza obligatiilor ca membru al organismului international IFAC , organismul profesional are

responsabilitatea de a promova norme de inalta conduita profesionala si sa se asigure ca cerintele etice sunt respectate, in caz contrar fiind necesara luarea masurilor ce se cuvin. Rolul organismului in eleborarea codului de



etica deriva si din necesitatea apararii onoarei si independentei Corpului si a membrilor sai, si de a conferi autoritate lucrarilor membrilor sai.

Organismul profesional are obligatia de a pregati cerinte etice detaliate, asigura consultanta si indrumari care sa ajute la rezolvarea conflictelor de etica , introduce programe de cunoastere a tuturor cerintelor etice , publica articole si materiale prin diverse publicatii , reglementeaza puterea actiunii disciplinare stabilita prin lege . Pentru toate aceste cerinte organismul profesional elaboreaza si actualizeaza permanent Codul de etica profesionala.

58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar.Un organism profesional profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie conduse

investigatiile disciplinare. Structura de baza comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:

o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile inaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigatii disciplinare; o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile; o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare.

Felul in care structura de baza a procesului disciplinar este stabilita si functioneaza va diferi in functie de multi factori, cum ar fi:

- numarul de cazuri rezolvate, - costul,- rolul personalului in administrarea si desfasurarea procesului disciplinar,- necesarul de consilieri juridici si- supravegherea exercitata de organismele guvernamentale sau de reglemetare.

Comportamentul inadecvat include cele ce urmeaza:- activitate infractionala;- actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei de contabil;- incalcarea standardelor profesionale;- incalcarea cerintelor etice;- neglijenta profesionala crasa;- un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica incapacitatea de a

profesa;- activitate nesatisfacatoare.

Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include:- avertizarea;- pierderea sau limitarea drepturilor de practica;- amenda/plata cheltuielilor;- pierderea titlului profesional;- excluderea ca membru.

10. 2010) Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Nu exista progres uman fara dezvoltarea pietelor,dar pietele nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili;deci profesionistii contabili satisfac un interes general. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii,care reprezinta peste 80% din economia europeana,constituie inima comertului european.Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora,iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare,adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

5. Iasi) 9. 2010) Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc.In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respective, profesionistul contabil – fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de catre intreprinderea respective, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate, mentionate deja, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.



Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul. Pentru a nu afecta interesul public, supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: - Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice, iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom, sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. - Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: - Autorizarii (acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; - Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit, precum si a standardelor de audit; - Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.

1-140.) Rolul sectorului public. (de verificat carte deont.Toma ed 2008 pag 44-46) In cazul organismelor profesionale cu atributii de autorizare a auditorilor statutari si care se autoreglementeaza,activitatea de audit statutar, ca si auditorii trebuie sa faca obiectul unui sistem de supraveghere publica. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes – Oxley, supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directuiva a 8-a, care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegenerea publica in spiritul si litera Directivei a 8-a, consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit; aceasta nu presupuen neaparat crearea unui organism de supraveghere publica.Pentru a nu afecta interesul public,suprevegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele prinipii;- toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice;- sistemul de supreveghere piblica este condus de nepracticiei;- persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura

de nominalizare independenta si transparenta;sistamul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii ( a autorizarii si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; adoptarea standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate; dezvoltarea peofesionala continua ,asigurarea calitatii sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare).

6. Iasi) 11. 2010) Rolul social al profesionistilor contabili.Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.Regulile contabile, ca si actorii principali – profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar, - cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?


ActionariiBancile Salariatii

Clienti si debitori

Furnizori si creditori

Situatiile financiare ale unei

intreprinderi

Buget

Contabilitatea nationala (prin centralizarea conturilor)Eventuali

cumparatori sau investitori

Organismele de bursa


- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat? - cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare? - cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte, de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Profesia contabila este o profesie liberala, iar organismele profesionale au fost inca de la infiintarea acestora-organisme de reglementare-garantie a servirii interesului public. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indiferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc.

5. Elem.) Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. In plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispen-sabile societăţii.Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul si publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursă a programelor sociale ale Guvernului.

97. Iasi) 70. Elem.) Fapte care se sanctioneaza cu suspendarea si interdictia dreptului de exercitare a profesieiFAPTA SANCTIUNEANeplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti la termenele stabilite de Regulament, in cursul unui an calendaristic.

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pana la plata efectiva, dar nu mai putin de trei luni si nici mai mult de un an.

Condamnarea definitiva pentru savarsirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale. Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.Incalcarea, cu intente, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material. Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.Practicarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei. Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.

81. Iasi) 68. Elem.) Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?Sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor sunt: - mustrare - avertisment scris - suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an - interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat.



1. Elem.) Ce sunt serviciile profesionale?Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: - servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultanţă managerială; - management financiar.Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

103. Iasi) 76. Elem.) Sindicate si asociatii profesionalePotrivit Codului, membrii Corpului se pot asocial in sindicate sau asociatii, cu obligatia ca, in termen de o luna de la constituire, sa trimita Consiliului filialei un exemplar din Statut si o declaratie cuprinzand fondatorii acestei asociatii. Sindicatul sau asociatia trebuie sa respecte toate atributiile care revin filialelor, sa respecte toate drepturile si obligatiile care revin membrilor Corpului.

31. Iasi) 38. 2010) Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni membra a Corpului?Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili;d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de Adunarea generală.Coduri CAEN acceptate: 6920 (fost 7412) activitate principala ( vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2010)Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.

16. Iasi) 21. 2010) Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde: - Standardele Internationale de Audit (ISA); - Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE); - Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE); - Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili.Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru: - incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale st - asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale; - implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor Internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.

13. Iasi) 18. 2010) Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.Controlul calitatii este abordat la trei niveluri: - la nivelul misiunii - control intern - la nivelul cabinetului (firmei) – control intern - la nivelul organismului profesional – control externSistemul de control al calitatii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie sa include politici si proceduri care sa se refere la urmatoarele elemente:a). Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului (firmei). Acestea constau in:



- stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura interna bazata pe recunoasterea faptului ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala; - stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru sistemul de control al calitatii in cadrul firmei; - persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si autoritatea necesara.b). Cerintele etice. Acestea constau in stabilirea de politici si proceduri care sa-I ofere firmei asigurarea rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si independenta.c). Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specifice. Acestea presupun: - stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea clientilor; - stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru retragerea din misiune sau din relatiile cu clientii.d). Resursele umane. Acestea se refera la: - stabilirea de politici si proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine suficient personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la: recrutarea personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competenta, dezvoltar - stabilirea echipelor pe misiuni.e). Realizarea misiunilor. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru: - asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardele profesionale si cu cerintele legale; - modul de acordare a consultatiilor; - modul de solutionare a divergentelor de opinii in cadrul echipei misiunii sau dintre echipa si celelalte structuri ale firmei; - examinarea independenta a controlului de calitate; - documentarea misiunilor.f). Monitorizarea. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru: - asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la sistemul de control al calitatii sunt: relevante, adecvate, functioneaza eficient si sunt respectate in practica; - analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii; - inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate.Pentru misiunile de audit si servicii conexe, IFAC a emis - Standardul International de Audit (ISA) 220 - Standardul International de Control al Calitatii (ISQC) nr. 1Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la: - existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii; - depunerea de eforturi sustinute in vederea incurajarii celor responsabili sa implementeze prevederile Standardelor Internationale de Calitate, atunci cand Guvernul sau alti reglementatori au atributii pe linia calitatii serviciilor contabile.

15. Iasi) 20. 2010) Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor profesionale.IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale de contabilitate se refera in principal la depunerea de eforturi sustinute pentru: - incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea - asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile; - incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate revine Guvernului sau tertilor, convingerea acestora ca standardele nationale trebu - asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a Standardelor nationale care incorporeaza IFRS –urile sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde.

12. Iasi) 17. 2010) Standardele internationale de educatie si rolul organismelor profesionale.Pornind de la misiunea IFAC de “dezvoltare in intreaga lume si intarirea unei profesii contabile prin standarde armonizate, capabila sa ofere servicii de inalta calitate in interesul public”, Comitetul pentru Educatie al IFAC



elaboreaza standarde, indrumari, documente de discutii si alte documente de informare privind educatia de precalificare, formarea profesionistilor contabili si dezvoltarea profesionala continua pentru membri.Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare ca, de exemplu, subiectul, metodele si tehnicile, astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga.Avand in vedere marea diversitate de culture, limbi, sisteme educationale, juridice si sociale din tarile din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, care sa aiba la baza elementele esentiale prevazute in Standardele Internationale de Educatie.IFAC emite trei tipuri diferite de documente: - Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES); - Indrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG); - Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP).Cele trei tipuri de documente reflecta in ordine descrescatoare natura autoritatii publicatiilor conform functiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decat Indrumarile, care, la randul lor sunt mai autorizate decat Documentele.Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES): - stabilesc standarde de “buna practica” general acceptate in educatie si dezvoltare pentru profesionistii contabili; - exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si dezvoltarea continua a profesionistilor contabili; - stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunoasterii, acceptarii si aplicarii internationale; - desi nu pot trece legal peste legile si reglementarile locale, furnizeaza referinte autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la buna practica general acceptata.Pana in present, IFAC a emis opt Standarde Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES-uri): - IES 1 – “Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila profesionista” - IES 2 – “ Continutul programelor de educatie profesionala” - IES 3 – “ Aptitudini profesionale” - IES 4 – “Valori profesionale, etica si atitudini” - IES 5 – “ Cerinte de experienta practica” - IES 6 – “Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei” - IES 7 – “Dezvoltarea profesionala continua” - IES 8 – “Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul auditului”Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu Standardele Internationale de Educatie sunt: - depunerea de eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza IES-urile in cerintele nationale de educatie si dezvoltare pentru profesia contabila; - implementarea IES-urilor sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care incorporeaza IES-urile; - aducerea la cunostinta membrilor a IES-urilor, IEG-urilor si IEP-urilor emise de IFAC.

14. Iasi) 19. 2010) Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale.Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesionistilor contabili, care cuprinde standarde etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la: - organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat cele stipulate in Codul etic IFAC; - acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin tertilor, organismele membre trebuie sa urmareasca convergenta codului national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei responsabili cu elIn Romania, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

25. Iasi) 32. 2010) Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.In Romania, normarea contabilitatii fiind un atribut al Guvernului, profesia contabila a depus si depune cele mai sustinute eforturi pentru introducerea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Incepand cu anul 1996, in Romania au existat Standarde nationale de audit elaborate de Camera Nationala a Auditorilor Statutari care s-au aplicat pana la „schisma” care a avut loc in profesia contabila din Romania in anul 2000. Romania a fost prima tara din



fostele tari comuniste in care au fost elaborate standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau activitatile prestate de profesionistii contabili, care constituie criterii de apreciere a calitatii serviciilor furnizate sau activitatilor prestate.S-au elaborat standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau activitatile prestate de profesionistii contabili, care constituie criterii de apreciere a calitatii serviciilor furnizate sau activitatilor prestate: tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare, infiintarea si reorganizarea intreprinderilor, evaluarea intreprinderilor, auditul intern, auditul statutar, activitatea de cenzor, consultanta fiscala, expertiza contabila etc. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR 1. Standardul profesional nr. 21: Misiunea de tinere a contabilitatii, intocmirea si prezentarea situatiilor financiare2. Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitatii, intocmirea si prezentarea situatiilor financiare3. Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale4. Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar si Cadrul conceptual privind misiunile standardizate ale expertului contabil Standardul profesional nr. 32: Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi divizări.5. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare.6. Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de expertii contabili. Ghid de aplicare.8. Standardul profesional nr. 37: Misiunea privind evaluarea intreprinderii7. Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea intreprinderilor.? Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor.De asemenea, organismul profesional colaboreaza cu mediul universitar pentru educatia in vederea obtinerii competentelor specifice calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat potrivit Standardelor Internationale de Educatie emise de IFAC. Pentru dezvoltarea profesionala continua a fost emis Standardul National de Educatie nr. 38 care preia cerintele de educatie prevazute in Standardele Internationale de Educatie nr. 7 si 8 emise de IFAC. Acesta este pus in aplicare prin Programul national pentru dezvoltarea profesionala continua emis pentru o perioada de cate cinci ani, si prin programele anuale si lunare de dezvoltare profesionala .In domeniul calitatii, organismul profesiei contabile din Romania este printre primele organisme member IFAC care a extins Standardele Internationale de Calitate la toate serviciile contabile prestate de profesionistii contabili.In domeniul eticii, in Romania a fost adoptat Codul etic IFAC inca din anul 1995 drept Cod etic national al profesionistilor contabili (CENPC), care a fost actualizat constant in functie de modificarile aduse Codului etic IFAC.Pentru urmarirea modului de respectare a standardelor profesionale si etice, organismul profesiei contabile dispune de toate resursele necesare unui system efficient de investigare si de sanctiuni a cazurilor de nerespectare.

31. 2010) Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public.Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenta, in plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta.

1-140.) Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.

50. Iasi) 45. Elem.) Prezentaţi structura şi părţile componente ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului, trebuie insa întotdeauna respectat. 107. Structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?Codul Etic este structurat în 3 părţi, şi anume:• Partea A – Aplicabilă tuturor profesioniştilor contabili;Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea



ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor şi, dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamentale. • Partea B – Aplicabilă profesioniştilor contabili independenţi• Partea C – Aplicabilă profesioniştilor contabili angajaţi.Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată.În detaliu, structura si partile componente ale noului Cod etic national al profesionistilor contabili se prezintă astfel:Anexa 1 - Introducere explicativa Anexa 2 - Declaratia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea in aplicare si insusirea cerintelor etice PARTEA A - APLICAREA GENERALA A CODULUI Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual Sectiunea 110 Integritate Sectiunea 120 Obiectivitate Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional PARTEA B - PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 Independenta – misiuni de audit si certificare PARTEA C - PROFESIONISTI CONTABILI ANGAJATI Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente . Acceptarea si emiterea de oferte Anexa: Definitii

82. Iasi) Necesitatea studierii aspectelor doctrinare şi de etică în profesia contabilăÎn cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţinerea şi menţinerea competenţelor profesioniştilor contabili, un loc important îl au cunoştinţele de natură doctrinară şi deontologică. Profesia contabilă distingându-se de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, este firesc ca îndeplinirea acestei misiuni să fie asumată de profesioniştii contabili în cunoştinţă de cauză. Ceea ce presupune ca aceştia: - Să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei naţionale şi mondiale şi pentru apărarea interesului public; - Să fie convinşi de rolul social pe care îl au atât la nivelul unei entităţi, cât şi la nivel naţional; - Să înţeleagă că munca lor şi profesia contabilă în ansamblu nu pot fi recunoscute şi apreciate decât dacă satisfac trei deziderate devenite comandamente fundamentale ale profesiei: educaţie, etică şi calitate; - Să cunoască modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul în care se pot înfiinţa şi pot funcţiona organismele profesionale; - Să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă dacă se doreşte a deveni o profesie de vârf în economia şi societatea românească: ● Unitatea – unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional şi unitatea tuturor profesioniştilor contabili indiferent de statut;şi● Unicitatea profesiei contabile



Să fi absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi experienţă cerut de activitatea de profesionist contabil în acea ţară şi care, cel puţin, întruneşte nivelul de calificare al Directivei a VIII-a, şi datorită căruia, odată autorizaţi, pot desfăşura fără restricţii auditul statutar al tuturor entităţilor care sunt supuse auditului.

22. 2010) Unicitatea si unitatea profesiei contabile. Unicitatea: Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public. Ca atare profesionistii contabili trebuie sa furnizeze servicii de cea mai inalta calitate publicului, si pentru aceasta relatiile dintre ei si angajatorii sau clientii lor, precum si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte anumite principii si regulie menite sa dea autoritatea necesara serviciilor furnizate. Unitatea: Profesia contabila este o profesie cu un camp larg de actiune si cu multe specializari diferite. Profesionistii contabili lucreaza independent, atat in firme, cat si individual; ei lucreaza in organisme sau institutii publice sau private, organisme non-profit sau in educatie, unde pot avea roluri diferite. Profesia contabila cuprinde de asemenea consultanti in diverse si numeroase domenii legate de administratia publica sau afaceri, cum ar fi management, fiscalitate, sisteme informationale, finante corporative si altele.Chiar daca in unele organisme profesionale membrii sunt specializati numai pe una sau foarte putine din aceste activitati, profesia contabila in ansamblul ei le contine pe toate, constituindu- se intr-un tot unitar.

48. Iasi) Ce înţelegeţi prin Supravegherea Publică?Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot;b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii. Prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura prealabilă nu este obligatorie.Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută prin lege, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:a) participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de disciplină, fără drept de vot;b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea sau refuzul de înscriere în evidenţa acestuia de către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe care le consideră nelegale;d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor consiliului filialei, care contravin reglementărilor legale, precum şi cu privire la cazurile prevăzute la lit. b) şi c).Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute de lege, materialele supuse dezbaterii organelor respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate exercita căile de atac, în condiţiile legii.

30. Iasi) 37. 2010) Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi constituie veniturile din activităţile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri. Contabilitatea patrimoniului si a activitatilor desfasurate de Corp se organizeaza si se conduce potrivit legii. Inregistrarea veniturilor in contabilitate se face pe baza documentelor legale care vor atesta crearea dreptului de incasare sau in momentul incasarii efective a acestora.Sursele de finantare ale CECCAR:a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil autorizat;



b) taxa de inscriere in evidenta Corpului (Tabloul Corpului );c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale recunoscute de Corp;d) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;e) donatii;f) alte venituri din activitatea Corpului si a filialelor sale, stabilite prin regulament.Taxele de inscriere in evidenta si cotizatiile se stabilesc anual de Conferinta Nationala a CECCAR.

98. Iasi) 71. Elem.) Radierea unui membru din Tabloul CorpuluiRadierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru urmatoarele motive:• a fost condamnat pentru o infractiune care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de administrare si gestiune a societatilor comerciale;• nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor incasate de la persoanele fizice;• neplata cotizatiei profesionale pe o perioada de un an;• nerespectarea reglementarilor cu privire la incompatibilitate;• a fost sanctionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea acestui drept pe o perioada de un an.

69. Iasi) 35. Elem.) Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?Tabloul Corpului este un instrument de comunicare intre profesionistii contabili – membri CECCAR cu drept de exercitare a profesiei intr-un an si public.Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, cuprinzând membrii Corpului, cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat, şi anume:1) Secţiunea întâi - „Experţi contabili liber-profesionişti, care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate".A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.2) Secţiunea a doua - „Experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".3) Secţiunea a treia - „Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului".4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinete membre ale Corpului":A. Cu capital străin sau mixt.B. Cu capital autohton. 5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate".6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitate membre ale Corpului":A. Cu capital străin sau mixt.B. Cu capital autohton. 8) Secţiunea a opta - „Titluri onorifice":A. Preşedinţi de onoareB. Experţi contabili de onoareC. Contabili autorizaţi de onoare.Structura pe secţiuni a Tabloului se aprobă prin hotărâre a Consiliului superior şi se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.Evidenţa persoanelor care au calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat inactive, se ţine în cadrul secţiunilor Experţi contabili şi Contabili autorizaţi, pe întreaga perioadă de inactivitate.

EXPERTIZĂ CONTABILĂ

97. Anexele raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).



94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă? Cap II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: - Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate - Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora. - Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii contabili pe specializări", care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea experţilor? 1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista experţilor contabili pe specializări" în două exemplare. Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la data de 20 februarie a fiecărui an. 2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni" potrivit Modelului nr.2 anexat, până la data de 15 februarie a fiecărui an. 3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni" prezentate de către experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după caz. În "Lista experţilor contabili pe specializări" prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi înscrişi numai experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei, în concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili. 4. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz. 5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări " şi a "Modificări la lista experţilor contabili pe specializări" se prezintă exemplificativ în anexele la prezenta procedură. 6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele experţilor contabili pe specializări" de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune măsuri de rectificare, după caz, după care le prezintă conducerii Corpului în vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an. Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări" primite de la filialele Corpului se comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, în termen de 5 zile de la primirea modificărilor transmise de filiale.

82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor? Cine stabileşte onorariul acestora? Cand sunt mai doi experti numiti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa. Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele de catre cei doi expertii care au luat parte la intocmirea lui. Toate exemplarele parafate si semnate de expertii contabili in original au calitatea de rapoarte de expertiza originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferente de tehnicile de multiplicare. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale: unul pt organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul pentru expertii contabili care au efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul raportului de expertiza solicita acest lucru. Onorariul celor doi experti se stabileste de catre organul care a dispus efectuarea expertizei si se mentioneaza in ordonanta prin care sunt numiti cei doi.

67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauză penală în care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi? Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere diferit au obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui raport de expertiză cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi fond impuse Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de expertiză contabilă. Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Cap II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de auditare a expertizelor contabile? Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului. Auditul de calitate cuprinde: a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia (auditul structural); b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic); c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor, depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de conformitate)

56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi (este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)? Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă? După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Codul de Procedură Penală” există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv”. Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza



cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi? Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă? Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în incompatibilitate cu una din părţi are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate. În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi a expertului. Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă nici unei căi de atac.

75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea desfăşurată? Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile? Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi .Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. care, enumerând lucrările care pot fi executate de expertul contabil pentru persoane fizice şi juridice, stipulează că efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice în condiţiile prevăzute de lege. Potrivit O.G. nr. 65/1994, experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual sau se pot constitui în societăţi comerciale, potrivit legii, rezultă că, în toate cazurile, expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare pot fi elaborate numai de către profesionişti (specialişti) care au dobândit legal, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, calitatea de expert contabil. Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizaţi cu studii medii sau superioare, şi nici de către alţi profesionişti. Lucrările elaborate de aceştia, chiar dacă sunt intitulate Rapoarte de expertiză contabilă şi respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate, neavând calitatea legală de expertize contabile.

4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare? Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi modul de efectuare a expertizelor contabile, îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de procedură civilă şi penală. Codurile de procedură civilă şi penală în vigoare nu reglementează expertiza contabilă în mod special. Prin urmare, reglementările procedurale privind expertiza, în măsura în care nu se referă la expertize de altă natură (medico-legale, grafologice etc.), sunt aplicabile şi expertizelor contabile judiciare. Dreptul comun în materie de expertiză, ca mijloc de probaţiune juridică, îl constituie Codul de procedură civilă . Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară prevede că salariaţii numiţi experţi judiciari beneficiază, la unităţile la care sunt încadraţi, de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor tehnice judiciare ce le-au fost încredinţate,

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile? Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în: a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România care, stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: - expertize amiabile (la cerere); - expertize financiar-contabile; - arbitraje în cauze civile; - expertize de gestiune. b) Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). în spiritul şi litera acestei norme profesionale vor fi abordate capitolele următoare, făcându-se, ori de câte ori se va considera necesar, referire la dispoziţiile legale şi procedura în materie.

13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare? Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie să se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize contabile amiabile, procedurile privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate, şi nici formalizate. Totuşi, este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind documentarea şi prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare să fie stabilite prin ”contractul” intervenit în cadrul unor astfel de misiuni.

12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare? În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil , în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor, de exemplu ). În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este



obligat să solicite organului abilitat , dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale.

46 . Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care sunt evidenţiate si pe sigla (emblema) CECCAR? Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi: a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul; b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri; c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate; d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale" în raportul de expertiză contabilă judiciară? Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila. Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa. Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil.

74. Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru expertizele contabile judiciare? Stabilirea onorariului expertului contabil sau experţilor contabili, se face după ce, de regulă, instanţa a consultat părţile asupra acestui aspect. Actul procedural de numire a expertului contabil sau experţilor contabili în dosarele penale este ordonanţa emisă de organul de urmărire penală sau de Parchetele de pe lângă instanţele de judecată, după caz. Aceste ordonanţe conţin un dispozitiv în care sunt nominalizate persoanele implicate şi infracţiunile pentru care sunt cercetate, alături de care trebuie să se regăsească cele patru paragrafe: 1) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi); 2) obiectivele (întrebările) expertizei contabile; 3) termenul (data) depunerii raportului de expertiză contabilă;4) onorariul (plata) expertului contabil sau experţilor contabili. Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt: - competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat; - nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune; - timpul afectat (ore, zile); - riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile? Norma profesională CECCAR nr. 35 clasifică expertizele contabile în funcţie de două criterii, şi anume: 1. Un criteriu pe care îl considerăm de bază sau principal, respectiv mobilul sau scopul în care au fost solicitate expertizele contabile, distingându-se: Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale; Expertize contabile extrajudiciare. Acestea sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă injustiţie, ci cel mult de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau a rezolvării unor litigii pe cale amiabilă. 2. Un criteriu pe care îl considerăm complementar sau auxiliar, ţinând de natura obiectivelor (întrebărilor) la care trebuie să răspundă expertul contabil, clasifică expertizele în: Expertize contabile civile, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile; Expertize contabile penale, dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale; Expertize contabile comerciale, dispuse sau acceptate în rezolvarea olitigiilr comerciale; Expertize contabile fiscale, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;

95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar" în cazul unei expertize judiciare? Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din: - Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila - Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in process - Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate. - Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala (politie, parchet) sau a instantei de judecata - Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare.

80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile cu privire la numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare? Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă: 1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces; 2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii; 3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei



expertize contabile judiciare de calitate; 4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.

90. Care sunt părţile componente si elementele de bază ale unui raport de expertiză contabilă judiciară? Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii" din raportul de expertiză contabilă. Raportul de expertiza contabila judiciara are o forma relativ standardizata si trebuie să cuprindă cel puţin trei capitole: Capitolul I: INTRODUCERE, Capitolul II: DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III: CONCLUZII. Capitolul III trebuie să conţină câte un paragraf distinct cu răspunsul la fiecare obiectiv al expertizei contabile din Capitolul II. Dacă expertul contabil, în promovarea raţionamentului său profesional, consideră necesar să-şi exprime părerea asupra obiectivelor expertizei contabile, asupra faptului dacă întrebările ce i-au fost fixate sunt suficiente sau nu în clarificarea obiectivelor expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia beneficiarului expertizei, poate face acest lucru fie: a) în finalul Capitolului III, după paragraful cuprinzând răspunsul la obiectivele expertizei contabile; b) într-un capitol distinct (Capitolul IV, intitulat CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL). Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.

47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize contabile? Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de catre CECCAR

32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele contabile? Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare? Principiile deontologice pe care trebuie sa le respecte expertul contabil in activitatea de efectuare a expertizelor contabile sunt prevazute in Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile.Acesta expliciteaza urmatoarele principii deontologice: - independenta expertului contabil - competenta expertului contabil - calitatea expertizelor contabile - secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile - acceptarea expertizelor contabile - responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile? Expertizele contabile sunt reglementate astfel: a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 .

55. Ce se înţelege prin „abţinerea" unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-o cauză? Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă? Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate. În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate. Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare.

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)? Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: - identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului - identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract - identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila. - Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract - Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila - Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei - Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile - Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile? Dosarul de lucru al expertului contabil, în ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz: - încheierea de şedinţă (în cauzele civile), Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; - Raportul de expertiză contabilă - exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii; - Eventuale corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile; - Eventuale note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.



83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte? Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora? Calitatea de expert recomandat sau desemnat o are expertul contabil care trebuie să fie membru al Corpului, înscris în Tabloul Corpului, care se publică anual în Monitorul Oficial al României; între două publicări ale Tabloului, eventualele modificări în situaţia experţilor contabili se comunică beneficiarilor trimestrial. Orice solicitant de expertize contabile are dreptul să contacteze pe oricare dintre experţii contabili nominalizaţi în Monitorul Oficial al României, în raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile şi expertul contabil, acesta din urmă trebuie să se legitimeze cu carnetul de expert contabil vizat la zi. Constatăm că expertul contabil numit într-o cauză penală are următoarele drepturi: - să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului; - să participe la discuţiile legate de obiectivul expertizei, făcând ob-servaţii, dacă este cazul, şi să solicite modificarea sau completarea obiectivelor fixate iniţial; - să ceară lămuriri organului de urmărire penală sau instanţei de judecată cu privire la anumite fapte sau împrejurări ale cauzei; - să ceară de la părţi explicaţiile ce îi sunt necesare pentru efectuarea expertizei; părţile pot oferi aceste explicaţii numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată; - să-şi aleagă în mod liber metoda de lucru specifică pregătirii sale; - să primească documentele necesare pentru efectuarea expertizei; - să fie remunerat pentru munca depusă şi să-i fie decontate cheltuielile efectuate în timpul executării expertizei. Printre obligaţiile expertului contabil enumerăm: - să se prezinte la orice solicitare a organelor judiciare; - să informeze organele judiciare dacă se află în situaţia de abţinere sau recuzare; - să se documenteze prin studierea dosarului, precum şi prin solicitarea de lămuriri organelor judiciare şi părţilor; - să manifeste un rol activ, adică să precizeze dacă mai sunt şi alte probleme care trebuie lămurite şi care n-au fost sesizate de organele judiciare; - să aducă la cunoştinţa organelor judiciare diferite elemente rezultate pe parcursul efectuării expertizei şi care pot contribui la lămurirea unor împrejurări specifice cauzei; - să depună raportul de expertiză la data fixată de organul judiciar; - să completeze sau să refacă expertiza atunci când i se cere acest lucru, precum şi de a se prezenta în faţa organului judiciar pentru a da explicaţii suplimentare; - să păstreze secretul profesional, adică să nu divulge datele de care a luat cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii mandatului primit; - să efectueze personal expertiza ce i-a fost încredinţată.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile? Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora: a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet. b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare. Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

69. Cine şi în ce condiţii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeşte expertul contabil şi ce elemente trebuie să cuprindă încheierea de şedinţă/ordonanţa prin care se dispune efectuarea expertizei contabile? Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza.Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă: I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces; II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii; III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate; IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.

41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza judiciară există lucrări de expertiză efectuate anterior. În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea sau nu de alte expertize contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize contabile in aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili implicaţi să se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate

6. Comentaţi norma de comportament profesional „acceptarea expertizelor contabile", specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv. Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă” următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil: (i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii; (ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte. Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în norme.



8. Comentaţi norma de comportament profesional „calitatea expertizelor contabile", specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respective de mai bună calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

10. Comentaţi norma de comportament profesional „competenţa expertului contabil", specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.

7. Comentaţi norma de comportament profesional „independenţa expertului contabil", specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute mai sus trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă" care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

9. Comentaţi norma de comportament profesional „responsabilitatea efectuării expertizelor contabile", specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui jurământ adecvat confesiunii religioase a expertului(ţilor) contabil(i), după cum urmează: (i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna pe cruce sau pe Biblie, jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. (ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur pe onoare şi pe conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. (iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune (depun) jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor). Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din contractul încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

11. Comentaţi norma de comportament profesional „secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil", specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

85. Comentaţi următoarele obiective (întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune fiscală privind impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat pentru perioada ianuarie-aprilie 2009: 1) Apreciem că obiectivele (întrebările) formulate expertizei contabile judiciare, dispusă în dosarul de urmărire penală nr. 83.798/1998, sunt formulate în mod neprofesionist, deoarece în acest dosar penal două probleme de fond (esenţiale) trebuiau supuse atenţiei expertizei contabile, şi anume: a) învinuitul avea sau nu responsabilitatea legală a organizării şi conducerii contabilităţii celor două societăţi comerciale (S.C. „EMS" S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „VOLTAJ" S.R.L. Cluj-Napoca); b) Impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat de către S.C. „EMS" S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „VOLTAJ" S.R.L. Cluj-Napoca au fost sau nu calculate şi contabilizate corect în perioada supusă expertizării, respectiv 1 ianuarie-30



aprilie 2009. 1) Raportat la cele două probleme de fond (esenţiale), obiectivele (întrebările) formulate de organul de cercetare penală comportă cel puţin următoarele observaţii: a) Referitor la Obiectivul nr. 1, orice cheltuială făcută în numele unei societăţi comerciale este o cheltuială a acesteia. în speţă, se punea problema în ce măsură cheltuiala cu dobânzile era sau nu deductibilă fiscal, raportat la legislaţia fiscală în vigoare, în perioada supusă expertiză- rii; b) Referitor la Obiectivele nr. 2 şi 3: bl) Apare o confuzie între învinuit şi contribuabil; învinuitul (persoană fizică) nu avea calitatea de contribuabil în ceea ce priveşte impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată. Această calitate (de con-tribuabil) o aveau cele două societăţi comerciale: S.C. „EMS" S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „VOLTAJ" S.R.L. Cluj-Napoca; b2) Adevărata problemă vizată de cele două obiective este dacă cele două societăţi comerciale (S.C. „EMS" S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „VOLTAJ" S.R.L. Cluj- Napoca) au calculat şi contabilizat corect impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată în perioada supusă expertizării, raportat la legislaţia fiscală în vigoare, în perioada respectivă; c) Obiectivul nr. 4 solicită expertului contabil să facă încadrări legale, pentru că expertul contabil care îşi permite să precizeze ce acte normative au fost încălcate sugerează automat ce sancţiune trebuie aplicată. 1) Apreciem că o formulare mai concisă, cu mai puţin echivoc şi fără solicitări de încadrări legale (a obiectivelor prezentate în caseta anterioară) ar putea fi: a) Obiectivul nr. 1: Cine avea obligaţia legală privind organizarea şi conducerea contabilităţii la S.C. „EMS" S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „VOLTAJ" S.R.L. Cluj-Napoca în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2009? b) Obiectivul nr. 2: Dacă cuantumul impozitului pe profit şi al taxei pe valoarea adăugată calculate şi contabilizate în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2009 de către S.C. „EMS" S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „VOLTAJ" S.R.L. Cluj-Napoca sunt corecte, să se stabilească eventualele diferenţe şi penalităţi în raport cu legislaţia fiscală în vigoare în perioada supusă expertizării. 4) Dacă organul de cercetare penală ar fi făcut altfel de formulări ale obiectivelor în expertiza dispusă, ar fi vizat doar contribuţia expertului contabil la completarea probelor administrate, şi nu participarea acestuia la încadrarea juridică a învinuitului. în speţă, s-ar fi putut ca organul de cercetare penală să nu fi fost receptiv la reformularea obiectivelor, dar expertul contabil, în virtutea profesionalismului său, putea s-o facă. Nu ştim dacă a făcut-o sau nu!

35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă. Delegarea se refera la formarea unor echipe de asistenţi sau colaboratori, cărora profesionistul contabil le repartizează executarea unor lucrări, ca urmare a caracterului extins al misiunii, răspunderea finală pentru executarea lucrărilor revenindu-i acestuia. În cazul când are loc o delegare de atribuţii/responsabilităţi către asistenţi sau colaboratori, profesionistul contabil trebuie să obţină un grad rezonabil de certitudine că lucrările repartizate sunt executate cu competenţă profesională. Persoanele în cauză trebuie să respecte principiile fundamentale valabile pentru orice profesionist contabil (integritate, obiectivitate, independenţă, secret profesional, competenţă profesională şi comportare deonto-logică). In organizarea echipei de lucru se va avea în vedere repartizarea de responsabilităţi în funcţie de nivelul de aptitudini, competenţe şi calităţi personale ale fiecărui asistent sau colaborator.

36. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la supravegherea lucrărilor de expertiză contabilă. Supravegherea lucrărilor se referă la necesitatea formării unor echipe de asistenţi sau colaboratori, cărora profesionistul contabil le repartizează executarea unor lucrări, ca urmare a caracterului extins al misiunii, răspunderea finală pentru executarea lucrărilor revenindu-i acestuia. Expertului contabil îi revine atât răspunderea pentru executarea misiunii, cât şi obligaţia supravegherii îndeplinirii lucrărilor delegate colaboratorilor. Pentru aceasta, profesionistul contabil este obligat: - să transmită către asistenţi şi colaboratori programul individual de lucru; - să dea indicaţii cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor repartizate; - să revadă lucrările efectuate de fiecare asistent sau colaborator. In unele cazuri, supravegherea poate fi asigurată parţial de un colaborator care deţine un nivel de competenţă satisfăcător. Indiferent de modul în care se realizează supravegherea lucrărilor, aceasta presupune verificarea dosarelor de lucru, pentru a constata dacă misiunea se desfăşoară conform programului şi termenelor prevăzute. în urma verificărilor pot rezulta: comentarii (care se arhivează la dosarul lucrării), adnotări la documentele de lucru şi note personale ale expertului.

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile. In prezentarea consideraţiilor sale personale, în raportul de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să se conformeze normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile liberale, în special a celor privind confidenţialitatea. Conţinutul şi întinderea consideraţiilor personale într-un raport de expertiză contabilă ţin de raţionamentul profesional al expertului contabil. Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii. In cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă, datorită inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. în astfel de cazuri se va întocmi un Raport de imposibilitate a efectuării expertizei contabile", care va avea aceeaşi structură ca un raport de expertiză contabilă obişnuit (necalificat), dar care, în Capitolul II: DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi în Capitolul III: CONCLUZII, va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile „comandate" de beneficiarul acestuia.

30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare. Forţa probantă a expertizei contabile judiciare constau în faptul că aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-financiară; cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul judiciar; cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa economică şi a suporţilor ei materiali; interpretează datele de evidenţă şi furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor şi a actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv; elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă pentru organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. Datorită caracterului său ştiinţific şi probităţii profesionale şi deontologice a expertului contabil, expertiza contabilă judiciară trebuie să ofere organului judiciar o probă îndeajuns de temeinică şi de neînlăturat pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea legalităţii, nesocotirea disciplinei financiare şi păgubirea patrimoniului

88. Considerente privind valorificarea lucrărilor de expertiză contabilă. Valorificarea rapoartelor de expertiză contabilă constă, de fapt, în folosirea acestora pentru adoptarea unor decizii economico-financiare sau pentru administrarea lor ca mijloace de probă în justiţie. în acest fel, expertiza contabilă dobândeşte un statut aparte, un rol social bine definit, favorizând adoptarea unor decizii în conformitate cu realităţile din economie. în definitiv, expertiza contabilă asigură actelor de decizie garanţia unei exactităţi cifrice care nu poate fi asigurată pe alte căi. Reţinem şi faptul că raportul de expertiză contabilă este utilizat în justiţie alături de alte mijloace de probă. atunci când opiniile şi concluziile expertului se coroborează cu celelalte probe administrate, forţa de convingere a raportului devine hotărâtoare, iar aprecierea lui de către beneficiar nu poate fi decât favorabilă. Asta nu înseamnă că valoarea unei expertize contabile se stabileşte exclusiv prin prisma corespondenţei cu celelalte surse de informare. Sunt suficiente cazurile în care concluziile experţilor contrazic alte probe şi cu toate acestea ele reuşesc să se impună prin modul fundamentat de abordare a problemelor, prin logica faptelor demonstrate şi prin temeinicia argumentelor aduse. Un raport de expertiză contabilă ştiinţific elaborat şi întemeiat pe documente şi date reale poate deveni principala probă într-un litigiu, chiar dacă nu concordă întru totul cu celelalte mijloace de probaţiune administrate de părţi. Pe de altă parte, lucrările



de expertiză contabilă pot fi valorificate şi prin contribuţia lor la perfecţionarea activităţii financiar-contabile din unităţile economiei naţionale. Experţii contabili sunt în măsură şi în drept să semnaleze existenţa unor lipsuri sau greutăţi, să identifice cauzele ce generează sau favorizează fenomenele expertizate, să constate cazuri de încălcare a normelor financiar-contabile.

27. Contractarea expertizei contabile. Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate trebuie programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul şi întinderea lucrărilor necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-motivul" pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale contractului fiind mărimea onorariului. Incheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi întinderea lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului iniţial, experţii contabili sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial.

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale. Intre convocarea partilor in cauze civile si in cauze penale exista o discrepanta consemnata in codul de procedura civila in sensul acesta: prevede că dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovadă de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. Apreciem că documentarea la faţa locului trebuie acceptată explicit şi în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, desigur, fără procedura citării părţilor, care, în caz de reţinere preventivă a inculpaţilor, nici nu este posibilă. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonantă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să contină aceleasi elemente ca si Încheierea de sedintă pentru numirea expertilor contabili în cauze civile.Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

70. Convocarea părţilor în cauze civile. Convocarea părţilor se face prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, care se ataşează la raportul de expertiză. Cu această ocazie se solicită părţilor documente şi explicaţii suplimentare faţă de cele existente la dosar.

71. Convocarea părţilor în cauze penale. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată în materie penală, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul desemnat de organul de urmărire penală sau de instanţă. În cursul urmăririi penale cercetarea dosarului se face cu încuviinţarea organului de urmărire. Expertul poate cere lămuriri organului de urmărire penală sau instanţei de judecată cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauzei. Părţile, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, pot da expertului explicaţiile necesare.

14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale) dintre doi sau mai mulţi experţi contabili numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în aceeaşi cauză? Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai multi experti care au opinii diferite, fiecare expert contabil trebuie să-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivate separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertuluinumit din oficiu. Când au fost numiti sau angajati mai multi experţi contabili în aceeasi cauză se întocmeste un singur raport de expertiză contabilă. Dacă sunt deosebiri de păreri între experti, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexă a acestuia.

16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate" înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR? Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi: a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul; b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri; c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate; d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat în acord cu prevederile legale? În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care: - a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut de la caesta informaţiile necesare privind activităţile clientului; - s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile respective; - a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată de client; - se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor; - asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor. Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor contractate din cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară? Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). Expertizele contabile judiciare sunt definite ca reprezentând expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal.



25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică? În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi - expertize contabile civile; - expertize contabile penale; expertise contabile extrajudiciare.

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv / principalelor obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei? Dupã natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referã, în: a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile; b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale; c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale; d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale; e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de cãtre clienþi.

23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate? Un criteriu pe care îl considerăm de bază sau principal, respectiv mobilul sau scopul în care au fost solicitate expertizele contabile, distingându-se: Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale; Expertize contabile extrajudiciare. Acestea sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă injustiţie, ci cel mult de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau a rezolvării unor litigii pe cale amiabilă.

31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probantă preferenţială? Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv de mai bună calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calitătii. Independenta si competenta profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare si o fundamentare stiintifică si expertizelor contabile extrajudiciare.

91. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile” din raportul de expertiză contabilă. Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare. Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract. Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract.

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară. Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea expertizei contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.

37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală? Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din: - Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila - Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces; - Procesele verbale intocmite de organele de control abilitat. - Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala (politie, parchet) sau a instantei de judecata - Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate. In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare.



63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform prevederilor legale. Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi: - sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata; - sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor - sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti - sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti - sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa.

81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune aceasta, în ce situaţie se dispune, drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată). Pe lângă expertiza dispusă în mod oficial, expertul contabil mai poate fi numit să efectueze o altă expertiză sau un supliment de expertiză. O altă expertiză (numită în trecut contraexpertiză) se dispune atunci când instanţa nu este lămurită prin expertiza iniţială. Ea urmează a se efectua de un alt expert, motivat la cererea părţii nemulţumite sau ordonat din oficiu. Ea va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea raportului iniţial. Suplimentul de expertiză se efectuează, de regulă, de expertul care a participat la expertiza propriu-zisă, dar care urmăreşte obiective suplimentare, la cererea instanţei. Instanţa de judecată poate dispune efectuarea unui supliment de expertiză în situaţia în care expertul a omis să răspundă unor întrebări, răspunsurile date nu sunt complete ori dacă, după efectuarea expertizei, s-au descoperit fapte sau împrejurări care au strânsă legătură cu obiectul acesteia. Dacă experţii pot să-şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal.Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie. Drepturile şi obligaţiile experţilor contabili: drepturi: - să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului; - să participe la discuţiile legate de obiectivul expertizei, făcând observaţii, dacă este cazul, şi să solicite modificarea sau completarea obiectivelor fixate iniţial; - să ceară lămuriri organului de urmărire penală sau instanţei de judecată cu privire la anumite fapte sau împrejurări ale cauzei; - să ceară de la părţi explicaţiile ce îi sunt necesare pentru efectuarea expertizei; părţile pot oferi aceste explicaţii numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată; - să-şi aleagă în mod liber metoda de lucru specifică pregătirii sale; - să primească documentele necesare pentru efectuarea expertizei; - să fie remunerat pentru munca depusă şi să-i fie decontate cheltuielile efectuate în timpul executării expertizei. Printre obligaţiile expertului contabil enumerăm: - să se prezinte la orice solicitare a organelor judiciare; - să informeze organele judiciare dacă se află în situaţia de abţinere sau recuzare; - să se documenteze prin studierea dosarului, precum şi prin solicitarea de lămuriri organelor judiciare şi părţilor; - să precizeze dacă mai sunt şi alte probleme care trebuie lămurite şi care n-au fost sesizate de organele judiciare; - să aducă la cunoştinţa organelor judiciare diferite elemente rezultate pe parcursul efectuării expertizei şi care pot contribui la lămurirea unor împrejurări specifice cauzei; - să depună raportul de expertiză la data fixată de organul judiciar; - să completeze sau să refacă expertiza atunci când i se cere acest lucru, precum şi de a se prezenta în faţa organului judiciar pentru a da explicaţii suplimentare; - să păstreze secretul profesional, adică să nu divulge datele de care a luat cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii mandatului primit; - să efectueze personal expertiza ce i-a fost încredinţată.

58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile de disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.Sunt abateri disciplinare următoarele fapte: a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului; b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională; c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz; i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională; k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii; l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi; m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi; n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale; o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului. La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdiţtia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil - Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic. Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil: - Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale; - Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material; - Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile. - independenţa expertului contabil; - competenţa expertului contabil; - calitatea lucrarilor; secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil; - acceptarea si mentinerea misiunilor; - responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile. Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective: a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate; b) armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; c) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru; d) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de membru; f) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.



99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile. Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale: - universalitate - auditul se aplică tuturor cabinetelor; - c onfidenţialitate - nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţă terţilor; -adaptarea auditului - acesta este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului; -colegialitate - auditul este efectuat din iniţiativa filialei de către membrii activi ai Corpului special desemnaţi; -armonizarea - cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui control ţinând cont de normele care reglementează activitatea acestor organisme.

48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.Incompatibilitatea unui expert de a efectua o anumită lucrare se manifestă atunci când:- acesta are calitatea de martor sau reprezentant al uneia din părţi,- când există împrejurări care să-l facă subiectiv sau interesat în rezolvarea într-un anumit mod a cauzei (raporturi de rudenie, prietenie sau duşmănie între părţi), - când a făcut parte din sistemul organizatoric al uneia din părţi (a lucrat în întreprinderea respectivă), - când s-a pronunţat asupra unor aspecte ce fac obiectul dosarului (în calitate de organ de conducere, de specialitate sau de control), - când a participat la întocmirea documentelor primare, tehnic-operative sau contabile ce reflectă situaţia de fapt.

50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare. În contextul reglementarilor procedurale (civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat: - cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti; - cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca; - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii; - daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca; - daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii; - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti; - daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca; - daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri; - daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv.

68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie? În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

65. Expertul recomandat de parte Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa cum reiese din Cod procedură penală, potrivit căreia „fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat să participe la efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi. Această prevedere se completează cu disp. Cod procedură penală, potrivit căreia: „părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea a câte unui expert recomandat de fiecare din ele, care să participe la efectuarea expertizei.” Expertii recomandati de parti trebuie sa se conformeze reglementarilor procedurale privind dispunerea expertizelor judiciare si numirea expertilor contabili.

38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă in cauze civile şi penale Obiectivele expertizei contabile, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul se stabilesc de organul de urmărire penală sau de in-stanţa de judecată, la cererea părţilor sau din oficiu. -in cauze civile: trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii. - in cauzele penale, fixarea obiectivelor se realizează în două faze: 1. încuviinţarea probei şi stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului, fixarea unui termen când se citează părţile şi expertul numit şi analiza sumară a dosarului de către expert; 2. punerea în discuţia părţilor şi a expertului numit a obiectivelor fixate în prima fază, atenţionarea acestora asupra faptului că au dreptul să facă observaţii şi să solicite modificarea, completarea sau definitivarea obiectivelor.

40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate juca un rol decisiv. 1. Fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor comerciali şi de afaceri, intreprinzătorii individuali şi managementul firmelor se află, adeseori, în situaţia de a alege între mai mulţi parteneri comerciali şi de afaceri, situaţie în care informaţia cu privire la bonitatea economico-financiară a acestora (starea de continuitate a activităţii, starea de încetare de plăţi, starea de posibilă intrare în faliment etc.) este deosebit de importantă. O soluţie de atenuare a riscurilor în luarea deciziilor de alegere a partenerilor comerciali sau de afaceri o poate constitui comandarea unor expertize contabile extrajudiciare despre starea economico-financiară a potenţialilor parteneri. Astfel de expertize contabile extrajudiciare pot fi efectuate chiar şi fără acordul potenţialilor parteneri comerciali şi de afaceri, pe baza situaţiilor financiare anuale şi interimare publicate de aceştia (depuse la Camerele de Comerţ şi Industrie, potrivit legislaţiei comerciale în vigoare). 2. Concilierea derulării tranzacţiilor comerciale şi de afaceri în desfăşurarea contractelor comerciale, în special a celor cu caracter continuu



şi/sau pe termen lung, când apar adeseori conflicte între partenerii comerciali şi de afaceri, fie cu privire la cuantumul şi valoarea prestaţiilor, fie cu privire la interpretarea şi respectarea unor clauze contractuale, în astfel de situaţii există două soluţii alternative: recursul in justiţie sau arbitrajul unui expert contabil agreat de părţi 3. Fundamentarea preliminară a acţiunilor adresate justiţiei. Un mijloc de asigurare a calităţii, realităţii, exactităţii si legalităţii (sub aspect formal si de conţinut) informaţiilor care stau la baza acţiunii arbitrale îl constituie exp ctb, ca mijloc de fundamentare a acţiunilor arbitrale judecătoreşti, dispusă de conducerea ag ec care solicită acţiunea arbitrală. 4. Fundamentarea preliminară a acţiunilor de contestare a actelor de control administrativ, în virtutea legilor în vigoare, agenţii economici (persoane juridice) si chiar persoanele fizice sunt supuşi unor frecvente controale administrative, în special de ordin fiscal, în cazul în care persoana fizică sau juridică controlată nu-şi însuşeşte concluziile organului de control, are dreptul constituţional la contestaţie, rezolvabilă în cadrul procedurilor reglementare. Desigur, contestaţia, pentru a avea şanse de rezolvare şi promovare, trebuie argumentată. O cale posibilă de argumentare este expertiza contabilă extrajudiciară comandată de către contestatar.

17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert contabil. Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relaţie de independenţă relativă. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenţa absolută a expertului contabil numit din oficiu de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii. Experţii contabili care se află în situaţii de incompatibilitate, abţinere sau posibilitate de recuzare trebuie să le aducă la cunoştinţa organului care i-a numit. Independenţa relativă derivă doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizată în afara Corpului, sau cu orice activitate comercială, cu excepţiile prevăzute de lege. Un expert contabil se poate afla in independenta relativa atunci cand este numit a efectua o lucrare si regaseste in una din urmatoarele situatii: are calitatea de martor sau reprezentant al uneia din părţi, când există împrejurări care să-l facă subiectiv sau interesat în rezolvarea într-un anumit mod a cauzei (raporturi de rudenie, prietenie sau duşmănie între părţi), când a făcut parte din sistemul organizatoric al uneia din părţi (a lucrat în întreprinderea respectivă), când s-a pronunţat asupra unor aspecte ce fac obiectul dosarului (în calitate de organ de conducere, de specialitate sau de control), când a participat la întocmirea documentelor primare, tehnic-operative sau contabile ce reflectă situaţia de fapt.

92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate? Comentaţi. Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia consacrată a textelor juridice: reglementările procedurale (Codul de procedură civilă şi penală) emană de la puterea legislativă (Parlament), iar normele profesionale emană de la un organism de autoreglementare (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi anume: normele profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca , în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri explicite la normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil. Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie, neputând fi refuzată decât pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se sancţionează cu amendă judiciară.

86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii separate De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele contabile dispuse in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura civila cat si codul de procedura penala reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile din proces. Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti(in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata. Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciare Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata. Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc. Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen. Dupa depunerea raportului de expertiza contabila, functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iar fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora. De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile. Documentarea lucrărilor privind expertiza contabilă are un caracter particular şi se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau Ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale). In vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi condiţia necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.



78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze civile. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză? Contactarea şi numirea experţilor contabili în dosarele civile. Art. 202 din Codul de procedură civilă (C.p.c.) prevede că experţii se vor numi de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. încheierea de numire va statornici şi plata experţilor. Rezultă că procedura civilă permite contactarea experţilor contabili direct de către părţi, care au dreptul să propună instanţei numirea lor. Cum, de regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la numirea experţilor contabili, instanţele civile procedează la numirea experţilor contabili recomandaţi de acestea. Indiferent dacă părţile din procesele civile cad sau nu la „învoială" asupra numelui expertului (experţilor), numirea acestuia (acestora) se face prin încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele patru paragrafe: 1.un paragraf din care să rezulte numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu şi/sau la cererea părţilor; 2. un paragraf cu obiectivele (întrebările) la care expertul sau experţii contabili trebuie să răspundă; 3. un paragraf din care să rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiză contabilă; 4. onorariul (plata) statornicit(ă) expertului contabil sau experţilor contabili, după ce, de regulă, instanţa a consultat părţile asupra acestui aspect. Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres dacă la şedinţa în care are loc numirea expertului contabil sau experţilor contabili acesta(aceştia) trebuie sau nu să fie prezent(ţi). Pe cale implicită însă, din C.p.c., rezultă că dispoziţiile privitoare la citarea martorilor sunt deopotrivă aplicabile experţilor. Necitarea şi deci lipsa expertului contabil sau experţilor contabili de la şedinţa de dezbateri în care au fost numit(ţi) de către instanţă nu poate constitui un motiv de refuzare a expertizelor contabile dispuse. Problemele amintite mai sus pot fi rezolvate prin corespondenţă şi după numirea expertului contabil sau experţilor contabili, dar această procedură prelungeşte uneori în mod nejustificat timpul necesar elaborării expertizelor contabile.

79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze penale. Cine dispune numirea expertului contabil? Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză? Expertul contabil este numit de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, fiecare dintre părţi având dreptul să ceară ca un expert contabil recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei contabile, în dosarele penale, prezenţa expertului contabil, cu ocazia numirii sale, este obligatorie. Acest lucru rezultă din C.p.p., care stipulează:„Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum si expertul, dacă acesta a fost desemnat de organul de urmărire penală sau de instanţă. La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor si a expertului obiectivul expertizei si întrebările la care expertul trebuie să răspundă, si li se pune în vedere că au dreptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări si că pot cere modificarea sau completarea lor.” Actul procedural de numire a expertului contabil sau experţilor contabili în dosarele penale este ordonanţa emisă de organul de urmărire penală sau de Parchetele de pe lângă instanţele de judecată, după caz. Aceste ordonanţe conţin un dispozitiv în care sunt nominalizate persoanele implicate si infracţiunile pentru care sunt cercetate, alături de care trebuie să se regăsească cele patru paragrafe: 1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi); 2. obiectivele (întrebările) expertizei contabile; 3. termenul (data) depunerii raportului de expertiză contabilă; 4. onorariul (plata) expertului contabil sau exp ctb .

29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei. Corelativ dreptului oricui de a solicita o expertiză contabilă, expertului contabil îi revine obligaţia de a presta serviciul solicitat fără selecţie pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Totuşi, în misiunile privind expertizele contabile, principiul acceptării acestora trebuie analizat, interpretat şi mai ales aplicat în strictă concordanţă cu independenţa, competenţa şi incompatibilitatea expertului contabil. Apreciem că toate cazurile de incompatibilitate, recuzare, abţinere etc. precizate în subparagrafele menţionate reprezintă motive temeinice de drept pentru neacceptarea expertizelor contabile solicitate.

62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza penală. - să se prezinte la orice solicitare a organelor judiciare; - să informeze organele judiciare dacă se află în situaţia de abţinere sau recuzare; - să se documenteze prin studierea dosarului, precum şi prin solicitarea de lămuriri organelor judiciare şi părţilor;- să manifeste un rol activ, adică să precizeze dacă mai sunt şi alte probleme care trebuie lămurite şi care n-au fost sesizate de organele judiciare; - să aducă la cunoştinţa organelor judiciare diferite elemente rezultate pe parcursul efectuării expertizei şi care pot contribui la lămurirea unor împrejurări specifice cauzei; - să depună raportul de expertiză la data fixată de organul judiciar; - să completeze sau să refacă expertiza atunci când i se cere acest lucru, precum şi de a se prezenta în faţa organului judiciar pentru a da explicaţii suplimentare;- să păstreze secretul profesional, adică să nu divulge datele de care a luat cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii mandatului primit.

28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei expertize? Motivaţi. Potrivit art. Codul de procedură penală , expertul contabil este numit de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, fiecare dintre părţi având dreptul să ceară ca un expert contabil recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei contabile, în dosarele penale, prezenţa expertului contabil, cu ocazia numirii sale, este obligatorie. Acest lucru rezultă din C.p.p., care stipulează: Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum si expertul, dacă acesta a f ost desemnat de organul de urmărire penală sau de instanţă. La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor si a expertului obiectivul expertizei si întrebările la care expertul trebuie să răspundă, si li se pune în vedere că au dreptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări si că pot cere modificarea sau completarea lor. Părţile mai sunt încunostinţate că au dreptul să ceară numirea si a câte unui expert recomandat de către fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. După examinarea obiecţiilor si cererilor făcute de părţi si expert, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vederea expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunostinţăndu-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părţile.

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară? Dar unul de exp extrajudiciară? Comentaţi. Nu. Nu poate fi anulat. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize. Respingerea concluziilor (răspunsurilor) în totalitate sau în parte la obiectivele (întrebările) fixate expertizei contabile, fie de către solicitant, fie de către unele părţi implicate cărora expertiza contabilă le este opozabilă, nu poate conduce la concluzia că respectiva expertiză contabilă nu este de calitate. Mai ales în cazul expertizei contabile judiciare, aceasta este doar una dintre probele administrate în proces. Prin urmare, organele judiciare trebuie să aprecieze probele administrate în totalitatea lor, fără a exista o



ierarhizare a probelor administrate. Totuşi, expertiza contabilă judiciară fiind o probă cu caracter ştiinţific, respingerea ei de către organul judiciar trebuie motivată.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi. Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de independenţă, competenţă şi incompatibilitate. 1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică. 2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv. Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil: I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii. II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, exp contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 7. „dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată în care expertul are calitatea procesuală de pârât. După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 5 „ daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii”. Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză penală, în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei a constatat că una dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, : Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală. Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabileRăspunderea civilă a expertului contabil poate fi instituită în temeiul art. 998 din Codul civil, potrivit căruia orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridică relevă că textele art. 999-100 din Codul civil consacră principii de răspundere atât de largi şi de cuprinzătoare încât orice activitate prejudiciabilă este susceptibilă să intre sub incidenţa lor. în acest fel, în situaţiile în care lipseşte o reglementare expresă specială pentru angajarea răspunderii juridice, se recurge la aceste texte ale Codului civil. Potrivit legii speciale, experţii contabili si contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţie. Infractiunile de natura civila, care pot surveni in contextul efectuarii expertiza contabila, sunt: - Neglijenţă, superficialitate, omisiune sau neîndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor specifice profesiei; - Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor magnetice primite de asigurat, în vederea înregistrării şi preluării datelor financiare contabile sauevaluărilor tehnico-economice.

60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile Coroborat cu reglementarile procedurale (codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi: - Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi - Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului (cazul de fata a expertului contabil) care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. - Favorizarea infractorului: reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii. Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.



Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni.

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară. Rap de exp ctb j. este valorificat în actul de justiţie ca mijloc de probă, alături de alte probe administrate în funcţie de natura cauzei. Tocmai din acest motiv, expertiza contabilă trebuie să prezinte un nivel calitativ ridicat, astfel încât să contribuie efectiv la soluţionarea cauzei respective. Acest lucru nu se realizează însă din oficiu, fiind supus unei exigente aprecieri critice. În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor, expertiza contabilă nefiind acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a raportului de expertiză contabilă este teoretic egală cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută, ponderea sa fiind egală cu a oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de probă cu fundamentare ştiinţifică, este determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii unei lucrări de exp ctb, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu alte probe. Este posibil însă, ca un raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa contabilităţii şi pe baza unor raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de valorificare a raportului de expertiză contabilă judiciară revine organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta răspunde de hotărârea care se pronunţă pe baza documentelor probante. Valorificarea exp ctb în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea exp ctb, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a exp contabile.

64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale. Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil este reglementata de dreptul procesual, si anume: codul de procedura civila care prevede: înlocuirea expertului de către instanţă; aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat, în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere ;trimiterea expertului contabil faţa autorităţilor penale în cazul unor bănuieli puternice de ascundere a adevărului sau de luare de mita, si codul de procedura penala, stipuleaza sanctionarea cu amenda judiciara a urmatoarelor abateri: - l ipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este citat; - tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară. Expertul contabil amendat poate cere scutirea de amendă ori reducerea acesteia, printr-o cerere depusă în termen de 10 zile de la comunicarea sancţiunii.

57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale. Spre deosebire de răspunderile ce intră sub incidenţa normelor de drept comun, răspunderea disciplinară se poate stabili numai sub jurisdicţia Corpului, care poate aplica următoarele sancţiuni: - mustrarea; - avertismentul scris; - suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioadă de timp de la 3 luni la 1 an; - interzicerea dreptului de a exercita profesia. Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare.

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură. În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de abţinere, el poate fi recuzat. Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul. Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate, expertului sau experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat : - cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti; - cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane; - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii; - daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator; - daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii; - daca este tutore, curator al uneia din parti; - daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca; - daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri; - daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscând următorii termeni de referinţă: CONTRACT Incheiat intre: Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si, SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion, denumita BENEFICIAR, s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii(raspunsuri) la urmatorul obiectiv: Obiectivul X Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului urmatoarele materiale documentare:documentele a) , b) si c) Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul beneficiarului pana la data de 30.06.2010 Art. 4. Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si rstul de 4000 lei pana la data de 05.07.2010. Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul prezentului contract. Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă. Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele. Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta, inclusiv anexele se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare. Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea expertizei contabile.



19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară. Principalele trăsături caracteristice care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară sunt: 1. este un mijloc de fundamentare a deciziilor, de conciliere între partenerii comerciali şi de afaceri şi de fundamentare preliminară a acţiunilor şi contestaţiilor în justiţie; 2. este activitatea prin care părţile interesate pot dobândi (în afara acţiunilor judiciare) lămuriri de natură economico-financiară din partea unor profesionişti contabili independenţi, de înaltă probitate şi cu deontologie profesională recunoscută; 3. se axează pe cercetarea problemelor (obiectivelor) fixate de solicitant(ţi), dar expertul contabil poate releva şi probleme (obiective) colaterale, pe care le consideră relevante în speţă; 4. este o activitate contractată la solicitarea celor care o consideră oportună în acţiunile pe care vor să le întreprindă.20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară. Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt: -este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata -este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate -se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare -are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare -confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri - intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii - este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciareExpertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

?stagiu colectiv) Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?stagiu colectiv) Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic.stagiu colectiv) Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional.stagiu colectiv) Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.stagiu colectiv) Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.din setul de 62) Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul contabilităţii.


Documents

Expertiza Si Doctrina 193 Din 645; Expertiza 2010x