4
VIȚELARIU David NATANAEL XI B prof: Lacrămioara Huzoiu Exploatarea copilului prin muncă în România contemporană = o problemă?? Delimitare şi definire Nu toată munca depusă de copii ar trebui clasificată drept exploatare prin muncă. Participarea copiilor şi adolescenţilor la munci care nu le afectează sănătatea şi dezvoltarea personală sau nu mijlocesc şcolarizarea acestora, este în general privită ca fiind ceva pozitiv şi benefic. Acestea include activităţi precum: ajutarea părinţilor la treburile caznice, sprijinirea lor în afecerea familiei sau a câştiga bani de buzunar în afara orelor de şcoală şi în timpul vacanţelor şcolare. Aceste tipuri de activităţi contribuie la dezvoltarea copiilor şi la bunăstarea familiilor lor; le dezvoltă abilităţi şi experienţă, şi îi ajută să se pregătească pentru a fi membri productivi ai societăţii în timpul vieţii lor de adult. Termenul ”exploatare prin muncă” defineşte acele munci care afectează potenţialul şi demnitatea copiilor, sunt dăunătoarea dezvoltării fizice şi mentale a acestoara şi îi privează de copilărie. Se referă la activităţi care: - sunt fizic, mental, social şi moral periculoase sau dăunătoare copiilor - mijlocesc şcolarizarea acestora prin privarea lor de oportunităşi de a participa la cursurile şcolare; - îi determină să facă faţă atât şcolii cât şi muncilor istovitoare sau să abandoneze şcoala. Cu toate acestea vom privi atât exploatarea propriu-zisă cât şi munca socială în ajutorarea părinţilor în familie în mediu rural, munca pe carte de muncă “după şcoală”.. Date statistice Fenomenul exploatării copilului prin muncă este foarte puţin reflectat în datele oficiale înregistrate de diferite instituţii, neexistând o monitorizare unitară a fenomenului. Astfel, date despre exploatarea copilului prin muncă există la Inspecţia Muncii, dar şi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Exploatarea Copilului Prin Muncă În România Contemporanăloatarea Copilului Prin Muncă În România Contemporană

Embed Size (px)

Citation preview

VIELARIU David NATANAEL XI Bprof: Lacrmioara HuzoiuExploatarea copilului prin munc n Romnia contemporan = o problem??Delimitare i definire Nu toat munca depus de copii ar trebui clasificat drept exploatare prin munc. Participarea copiilor i adolescenilor la munci care nu le afecteaz sntatea i dezvoltarea personal sau nu mijlocesc colarizarea acestora, este n general privit ca fiind ceva pozitiv i benefic. Acestea include activiti precum: ajutarea prinilor la treburile caznice, sprijinirea lor n afecerea familiei sau a ctiga bani de buzunar n afara orelor de coal i n timpul vacanelor colare. Aceste tipuri de activiti contribuie la dezvoltarea copiilor i la bunstarea familiilor lor; le dezvolt abiliti i experien, i i ajut s se pregteasc pentru a fi membri productivi ai societii n timpul vieii lor de adult. Termenul exploatare prin munc definete acele munci care afecteaz potenialul i demnitatea copiilor, sunt duntoarea dezvoltrii fizice i mentale a acestoara i i priveaz de copilrie. Se refer la activiti care: - sunt fizic, mental, social i moral periculoase sau duntoare copiilor- mijlocesc colarizarea acestora prin privarea lor de oportuniti de a participa la cursurile colare; - i determin s fac fa att colii ct i muncilor istovitoare sau s abandoneze coala.Cu toate acestea vom privi att exploatarea propriu-zis ct i munca social n ajutorarea prinilor n familie n mediu rural, munca pe carte de munc dup coal..Date statisticeFenomenul exploatrii copilului prin munc este foarte puin reflectat n datele oficiale nregistrate de diferite instituii, neexistnd o monitorizare unitar a fenomenului. Astfel, date despre exploatarea copilului prin munc exist la Inspecia Muncii, dar i la Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie (ANPDCA), fr a ti dac situaiile raportate de cele dou instituii se suprapun sau dac vorbim de cazuri diferite.Dincolo de cifrele comunicate de la nivel local ctre cele dou instituii centrale, mai sunt cazurile semnalate la Telefonul Copilului, dar, chiar i aa, fenomenul este foarte puin identificat i sesizat autoritilor.Studiul "Bunstarea Copilului din Mediul Rural - 2012", fcut de Fundaia World Vision Romnia, arat c timpul mediu petrecut de copiii din rural la munc este de dou ore, dar 13 la sut dintre minorii chestionai au afirmat c muncesc timp de patru ore sau mai mult pe zi.

"Munca copilului este o realitate nu doar pentru Romnia. La nivel global, se estimeaz c 265 de milioane de copii lucrau n 2012 i, oarecum surprinztor, criza economic a dus la reducerea numrului de copii care lucreaz. Oricum, procentul de copii care muncesc rmane ngrijortor (16,7), dar n scdere semnificativ fa de 2008 (19,3). Pentru Romnia nu exist, din pcate, statistici care s arate o evoluie a numrului de copii care muncesc. Marea majoritate a statisticilor arat ns c n mediul rural sunt mai muli copii care muncesc dect n mediul urban, mai ales la cmp, n gospodrie i pentru creterea animalelor. Statisticile pot fi coroborate i cu numrul mai mare de copii din mediul rural care abandoneaz coala. Lipsa de participare colar este un factor favorizant pentru implicarea copiilor n munc", a declarat Dana Buzducea, advocacy director la World Vision Romnia."Cu toate acestea, fenomenul rmne foarte puin recunoscut i subraportat", consider Dana Buzducea.Conform datelor centralizate la nivelul ANPDCA, n baza informaiilor transmise de direciile generale de asisten social i protecia copilului din judee i din sectoarele municipiului Bucureti, n anul 2013 au fost nregistrate 260 de cazuri de exploatare prin munc a copilului, mai puin cu 230 de cazuri fa de anul 2007, respectiv cu 217 fa de anul 2008.n urma controalelor efectuate n anul 2013, Inspecia Muncii a sancionat 61 angajatori pentru folosirea forei de munc fr forme legale de angajare, pentru tineri cu vrsta cuprins ntre 15 i 18 ani.n total, 166 de tineri care nu mpliniser 18 ani au fost depistai c lucreaz fr forme legale de angajare. Totalul amenzilor date pentru folosirea ilegal la munc a tinerilor cu vrste de la 15 pn la 18 ani a fost de 640.000 de lei. De asemenea, au fost nregistrate 37 de infraciuni pentru ncadrarea n munc fr respectarea condiiilor legale de vrst sau a regimului de munc al minorilor.Cele mai multe cazuri de acest fel au fost n Bihor, Bucureti, Constana, Hunedoara i Neam, iar minorii erau folosii ca for de munc n special n agricultur, comer i n serviciile de la spltoriile auto.Dincolo de dispoziiile din Codul Muncii, Inspecia Muncii amintete i de prevederile articolului 127 din Legea 187/2012, potrivit crora "ncadrarea n munc a unui minor cu nerespectarea condiiilor legale de vrst sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activiti cu nclcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munc al minorilor constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amend".Directorul executiv de la Asociaia Telefonul Copilului, Ctlina Florea, a artat c, dei numrul de cazuri semnalate pare mic, fenomenul este n cretere fa de anii anteriori crizei economice, n 2007 fiind nregistrate 13 cazuri, iar n 2008, 10 cazuri.n opinia ei, principalele cauze care duc la exploatarea prin munc a copilului sunt srcia, familiile monoparentale, prinii plecai n strintate care nu susin financiar copiii rmai n Romnia i fetele care au prsit domiciliul familiei i au ales s locuiasc mpreun cu concubinii.Cele mai multe cazuri semnalate la Telefonul Copilului au fost din judeele Teleorman, Maramure, Olt, Ilfov, Prahova i Constana.Potrivit specialitilor, printre cauzele care conduc la lipsa de recunoatere a muncii copilului ca form de abuz, cea mai important pare s fie lipsa de educaie a populaiei pentru a raporta astfel de cazuri.Acetia susin c membrii comunitii au prea puine informaii pentru a recunoate i a raporta situaii de munc a copilului i chiar i atunci cnd admit c tiu c un copil lucreaz mai mult dect ar fi social acceptat pentru vrsta sa, membrii comunitilor ezit s sesizeze serviciile sociale, pentru c este nrdcinat principiul conform cruia nu este corect s te amesteci n problemele familiei i c fiecare i crete copilul cum consider.O alt cauz pentru care acest tip de abuz nu este raportat este lipsa resursei umane pregtite din serviciile sociale locale, n special a asistentului social cu studii superioare, i lipsa de alocare financiar corespunztoare pentru o bun funcionare a Serviciul Public de Asisten Social (SPAS).n lipsa acestui serviciu, autoritile locale nu cunosc nici mcar cazurile de copii care muncesc sau care sunt exploatai economic, pe care membrii comunitii i pot identifica uor.O alt cauz pentru implicarea copiilor n munc i exploatarea lor economic este situaia familiei i incapacitatea de intervenie din partea serviciilor sociale."Aproape n toate cazurile, munca copiilor apare pe fondul unor probleme sociale mari cu care se confrunt familia. M refer aici n special la familiile care triesc n srcie extrem, cu un nivel de educaie sczut i adesea afectate de alcoolism, violen domestic i incapacitate de a iei din cercul srciei. Pentru aceste familii, singura form de sprijin din partea statului sunt beneficiile sociale, dei este un fapt recunoscut c acestea nu reuesc dect s menin starea de dependen i n niciun caz nu reuesc s scoat familia din srciei. Pe lng sprijinul material de care au nevoie, aceste familii ar trebui s aib acces la servicii sociale i de educaie pentru a reui s se integreze social i s-i dezvolte abilitile parentale", a mai spus Dana Buzducea.Dincolo de amploarea fenomenului n mediul rural, specialitii au considerat c este necesar s reglementeze i prestarea de ctre copii de activiti n domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar i de modeling.Curioziti: Organizaia Internaional a Muncii a declarat, nc din anul 2002, ziua de 12 iunie drept Ziua Mondial mpotriva Exploatrii Copiilor prin Munc, pentru ca oamenii s contientizeze gravitatea implicrii copiilor n diferite activiti, care sunt de fapt forme ale exploatrii.La Telefonul Copilului - 116111 - au fost semnalate, n anul 2013, 177 de cazuri de exploatare prin munc