EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A APARATULUI RESPIRATOR

EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A APARATULUI RESPIRATORA APARATULUI RESPIRATOR

APARATUL RESPIRATORAPARATUL RESPIRATOR

SCHIMBURILE GAZOASE

SCHIMBURILE GAZOASE

SCHIMBURILE GAZOASE

SCHIMBURILE GAZOASE

Schimburile gazoase la nivelul plămânilor Membrana alveolo-capilară:

• separă aerul alveolar de sânge

• constituită din: • peretele alveolar • spaţiul interstiţial • peretele capilarului de sânge

Schimburile gazoase la nivelul plămânilor

• aerul alveolar • bogat în oxigen • sărac în dioxid de carbon

• sângele venos capilar• bogat în dioxid de carbon• sărac în oxigen

• sângele arterial capilar• îmbogăţit în oxigen • sărăcit în dioxid de carbon

• CO2 • diferenţa de presiune = 6 mmHg• coeficient de difuziune = de 20 X > O2 schimburi normale

Schimburile gazoase la nivelul ţesuturilor

• sângele arterial capilar• bogat în oxigen • sărac în dioxid de carbon

• celula • săracă în oxigen

• îl consumă în cadrul proceselor sale metabolice

• bogată în dioxid de carbon • îl produce în cadrul proceselor sale metabolice

• O2: sângele capilar arterial ţesuturi

• CO2: ţesuturi sângele capilar venos

EXPLORAREA FUNCŢIEI VENTILATORII

1. Volumele pulmonare statice

2. Volumele pulmonare dinamice

3. Testele bronhomotorii

4. Debitele ventilatorii instantanee maxime

FUNCŢIA VENTILATORIE

• VENTILAŢIA = procesul prin care alveolele se umplu cu aer proaspăt prin succesiunea inspiraţie-expiraţie

• cuantificarea volumului de gaz din plămâni în anumite circumstanţe - determinarea volumelor pulmonare

• determinarea vitezei de expulzare a aerului din plămân - determinarea debitelor pulmonare






VOLUMELE PULMONARE STATICE

• Capacitatea vitală cu componentele sale (CV)• Volumul inspirator de rezervă (VIR)• Volumul curent (VT)• Volumul expirator de rezervă (VER)

• Capacitatea reziduală funcţională (CRF)

• Volumul rezidual (VR)

• Capacitatea pulmonară totală (CPT)


Spirometria • cu ajutorul spirometrului• aparat în care subiectul respiră prin intermediul unei

piese bucale• volumele de aer inspirate şi expirate de către subiect

– înregistrate ca o funcţie de timp


Determinarea • dimineaţa, pe nemâncate• pacientul nu are voie să fumeze cu cel puţin o oră înainte de

investigaţie• subiectului, după ce i se aplică o clemă nazală este cuplat la

spirometru şi lăsat să respire normal timp de 1 min• apoi este solicitat să execute un

inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil


• volumul curent (VT = tidal volume) = volumul de aer vehiculat în cursul respiraţiei de repaus


• capacitatea vitală (CV) = volumul expulzat din plămâni în cursul expirului maxim


• volumul inspirator de rezervă (VIR) = volumul de aer care poate fi introdus suplimentar în plămân, de la sfârşitul unui inspir de repaus


• volumul expirator de rezervă (VER) = volumul de aer care poate fi expulzat suplimentar din plămân, de la sfârşitul unui expir de repaus


• se ia în considerare cea mai mare valoare a volumului pulmonar măsurat obţinută după trei determinări = valoarea actuală sau reală a pacientului (exprimată în litri sau mililitri)


• se preferă exprimarea procentuală a valorii reale faţă de valoarea ideală a volumului pulmonar măsurat • valoare teoretică, calculată cu ajutorul unor formule de regresie

în funcţie de rasă, sex, vârstă şi înălţime

• CV

• valori normale: CV = 80-120% din CV ideal CV = SINDROM RESTRICTIV


• Capacitatea vitală cu componentele sale (CV)• Volumul inspirator de rezervă (VIR)• Volumul curent (VT)• Volumul expirator de rezervă (VER)

• Capacitatea reziduală funcţională (CRF)

• Volumul rezidual (VR)

• Capacitatea pulmonară totală (CPT)


• volumul rezidual (VR) • volum de aer care nu poate fi expulzat din

plămâni nici după un efort expirator maxim • mijloace de investigaţie mai complexe


• capacitatea reziduală funcţională (CRF) • volumul de aer conţinut în plămâni la

sfârşitul unui expir normal


• măsurarea CRF - prin mai multe metode - metoda diluţiei heliului şi metoda pletismografică

VOLUMELE PULMONARE STATICE• putem calcula:

• volumul rezidual (VR) = CRF - VER• capacitatea pulmonară totală (CPT) = volumul de aer

conţinut de plămâni la sfârşitul unui inspir maxim: CPT = VR + CV

• se admit variaţii ale valorilor obţinute faţă de valorile ideale de• ± 20% pentru CPT şi CRF• + 50% pentru VR






VOLUMELE PULMONARE DINAMICE

• se face pe expirograma forţată obţinută cu ajutorul spirometrului

• aceleaşi condiţii ca la determinarea CV

• se efectuează un inspir maxim după care se expiră cu toată forţa şi rapiditatea posibilă întreaga capacitate vitală (expir maxim forţat)


• volumul de aer expulzat din plămâni în prima secundă a expiraţiei maxime forţate care urmează unui inspir maxim = volumul expirator maxim pe secundă (VEMS)


• valori normale:

VEMS = 80-120% din VEMS ideal

VEMS = SINDROM RESTRICTIV

SINDROM OBSTRUCTIV


• se preferă exprimarea procentuală a VEMS-ului din CV

• indice de permeabilitate bronşică (IPB) = indice Tiffneau

VEMS

IPB = X 100

CV

• valoare normală = 70% IPB = SINDROM OBSTRUCTIV


• ventilaţia maximă • performanţa maximă a pompei

toraco-pulmonară şi implicit capacitatea de adaptare la efort

• volumul maxim de aer care poate fi ventilat într-un minut

●• V max. ind = VEMS x 30

V max. ind. cu mai mult de 20% din valoarea ideală este patologică

DISFUNCŢIE VENTILATORIE RESTRICTIVĂ

• CV • IPB normal sau • VEMS şi V max. ind

• cauze: • tuberculoză pulmonară, alte

pneumopatii interstiţiale difuze fibrozante

• cifoscolioze, obezitate

DISFUNCŢIE VENTILATORIE OBSTRUCTIVĂ

• CV normală• IPB • VEMS şi V max. ind

• cauze: • astmul bronşic• BPCO (bronşita cronică,

emfizemul pulmonar)

DISFUNCŢIE VENTILATORIE MIXTĂ

• CV • IPB • VEMS şi V max. ind (sub 30% val. teoretice) • diagnostic CERT: CPT

• cauze: • TBC pulmonar asociat cu

bronşită cronică






TESTELE BRONHOMOTORII

• utilizate frecvent în clinică

• apreciază efectul bronhomotor

• indus de diferite substanţe administrate sub formă de aerosoli

• pe baza modificărilor VEMS


Testele bronhoconstrictoare

• de provocare a obstrucţiei

• efectuate cu acetilcolină, methacolină, histamină sau diverşi alergeni

• la indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic

• testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 - 20%


Testele bronhodilatatoare

• efectuate cu medicamente -adrenergice cu acţiune rapidă sau cu parasimpaticolitice inhalatorii

• la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit• fie în scop diagnostic (evidenţierea originii

spastice a obstrucţiei)• fie în scop terapeutic (eficacitatea

medicaţiei)

• testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15%






DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE MAXIME

• se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux

• înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat • inspiraţie maximă - cât mai rapid posibil• expiraţie maximă - cât mai rapid posibil

• bucla flux-volum - analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat


• debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate)

• valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate

PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv dar şi în cel restrictiv

DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE MAXIME• monitorizarea astmului bronşic – cu ajutorul “peak-

flowmetrelor” – prezintă 3 zone numite “astmatozone:

• zona verde – valoare între 80 - 100 % din valoarea teoretică a PEFR, sau din valoarea maximă a pacientului

• zona galbenă – valoarea între50 - 80 % din valoarea teoretică a PEFR, sau din valoarea maximă a pacientului

• zona roşie – o valoare sub 50 % din valoarea teoretică a PEFR, sau din valoarea maximă a pacientului


• utilizare foarte simplă – automonitorizarea pacientului astmatic


• trei măsurători consecutive – se notează doar cea mai mare valoare în caietul de supraveghere împreună cu data şi ora

• aşezarea valorilor pe un grafic permite verificarea – stabilim dacă astmul este bine controlat sau nu

Documents

EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A APARATULUI RESPIRATOR