Upload
xantha-jefferson
View
89
Download
7
Embed Size (px)
DESCRIPTION
FACTORII DE RISC ŞI VĂTĂMĂRILE PRODUSE ECOSISTEMELOR FORESTIERE. Generalităţi:. Riscul: posibilitatea (mai mare sau mai mică) de apariţie a unor fenomene cu impact major asupra structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor forestiere; - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
FACTORII DE RISC ŞI FACTORII DE RISC ŞI VĂTĂMĂRILE PRODUSE VĂTĂMĂRILE PRODUSE ECOSISTEMELOR ECOSISTEMELOR FORESTIEREFORESTIERE
Generalităţi:Generalităţi:
Riscul: posibilitatea (mai mare sau mai mică) de apariţie a unor fenomene cu impact major asupra structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor forestiere;
Factorii de risc: acei factori care generează sau favorizează materializarea riscului sub formă de vătămări sau calamităţi.
Factorii de risc:Factorii de risc:declanşatoripredispozanţifavorizanţi
endogeniexogeni
de natură bioticăde natură abiotică
FACTORI BIOTICI DE RISC:FACTORI BIOTICI DE RISC:
agenţi fitopatogeniinsectevânatanimale domestice
FACTORI ABIOTICI DE FACTORI ABIOTICI DE RISC:RISC:Uscarea prematură a arborilorDoborâturi de vânt şi rupturi de
zăpadăInundaţii, viituri torenţiale,
alunecări de terenPoluare localăIncendii de pădureAvalanşe de zăpadă
Amploarea fenomenului Amploarea fenomenului de uscarede uscarese poate discuta despre fenomenul de
uscare intensă (în masă), în momentul în care uscarea afectează plafonul dominant al arboretelor (clasele I-III Kraft);
fenomenul a fost semnalat pentru prima dată, la începutul secolului XX, în Slovenia, extinzându-se ulterior în aproape toate ţările europene;
în România, ca fenomen de masă s-a semnalat în perioada anilor 1930-1932, în arboretele de cvercinee;
se consideră că fenomenul afectează între 2 şi 5% din suprafaţa fondului forestier din fiecare ţară (în România, procentul este de 3,8%);
se determină în suprafeţe de probă de 1500-2500 m2, amplasate câte 3-5 la unitatea de suprafaţă (ha);
Intensitatea uscării arborilor în Intensitatea uscării arborilor în RomâniaRomânia
specia media anuală
(mii ha)
% Intensitatea (%)
slabă,
f. slabă
mijlocie puternică, f.puternică
Stejar 196,8 84,0 69 24 7
Brad 14,8 6,3 68 30 2
Molid 2,0 0,9 52 16 32
Pin 2,1 0,9 52 23 25
Fag 14,1 6,0 65 27 8
Salcâm 3,6 1,5 30 52 18
Plop 0,7 0,3 20 27 53
Cauzele declanşării Cauzele declanşării fenomenului de uscare:fenomenului de uscare:De ordin antropic:
- adoptarea unor măsuri silviculturale greşite;
- aplicarea necorespunzătoare a intervenţiilor în arborete;- reducerea consistenţei arboretelor.
De ordin ecologic:
- stresul climatic;
- poluarea industrială(autohtonă sau transfrontalieră).
De ordin biotic:
- insecte;
- ciuperci specifice.
Clasificarea arborilor pe grade de Clasificarea arborilor pe grade de vătămare, în raport cu starea de vătămare, în raport cu starea de sănătatesănătateGradul de vătămare al arborelui
Simbo
lul
Reducerea aparatului foliar faţă de starea normală inclusiv acele sau frunzele înroşite sau necrozate şi ramurile uscate (%)
sănătos 1 sub 10
slab 2 11-30
mediu 3 31-65
puternic şi uscat total
4 peste 65
Calculul gradului de vătămare Calculul gradului de vătămare pe arboret:pe arboret:
1004321
432
nnnn
nnnGv
în care:în care:
Gv – exprimă amploarea fenomenului de uscare, pe baza caruia se stabileşte prognoza evoluţiei uscării;
n1 – nr arbori sănătoşi;n2 – nr arbori cu vătămare slabă;n3 – nr arbori cu vătămare medie;n4 – nr arbori cu vătămare puternică.
Calculul procentului de uscare pe Calculul procentului de uscare pe arboret (Parboret (Puu ) ( ) (care reflectă intensitatea care reflectă intensitatea
de manifestare a fenomenuluide manifestare a fenomenului) )
1005,0 43
tu N
nnP
Încadrarea arboretelor pe grade Încadrarea arboretelor pe grade de uscarede uscare
Procentul arborilor cu uscare avansată (%)
5-15 16-35 36-65 >65
Gradul de uscare al arboretului (Gu)
I II III IV
În cazul apariţiei unor noi În cazul apariţiei unor noi focare:focare: în fiecare u.a. se vor amplasa 3-5 sondaje
(fiecare cu câte două suprafeţe de probă circulare) (3 sub 3ha, 4 între 3 şi 10ha şi 5 peste 10ha);
suprafeţele vor avea 200 m2 în arborete sub 60 de ani şi 500m2 în cele peste 60 de ani;
în fiecare suprafaţă se inventariază toţi arborii din clasele I-III Kraft şi se încadrează conform criteriilor de la monitoring – defoliere;
lucrarea se execută în perioada 15 iulie-15 septembrie;
Pe baza datelor se determină Pe baza datelor se determină gradele de vătămare:gradele de vătămare:
10043210
432x
nnnnn
nnnP
în care:
n0,n1,n2,n3,n4 reprezintă numărul arborilor cu grad de defoliere 0,1,2,3,4(pe specii sau pe arboret);
Scara gradelor de vătămare:
0 – nevătămat sau f. slab vătămat: 0-5;1 – slab sau uşor vătămat: 6-20;2 - mijlociu vătămat: 21-40;3 – puternic vătămat: 41-60;4 – foarte puternic vătămat: 61-100.
Dinamica desfăşurării Dinamica desfăşurării fenomenului de uscare în fenomenului de uscare în arboretele de cvercineearboretele de cvercinee
fenomenul apare cu precădere în arboretele provenite din lăstari, crescuţi pe cioate îmbătrânite, unde s-au aplicat tehnologii greşite;
poate fi sporadic sau poate afecta întregul arboret; de obicei, uscarea este precedată de o perioadă de
debilitare a arborilor, care durează 4-10 ani sau chiar mai mult;
apariţia şi extinderea fenomenului este condiţionată de un complex de factori;
asocierile de factori nefavorabili provoacă uscarea în mod diferit, de la un arboret la altul şi chiar de la un arbore la altul;
debilitarea unor arbori nu este vizibilă în toate cazurile la nivelul coroanei dar poate fi constatată prin reducerea creşterilor.
Evoluţia fenomenului de uscare la cvercinee
0
50
100
150
200
250
300
1986 1987 1988 1990 1998 1999 2000
suprafata afectata
Simptomele specifice fenomenului de uscare la brad
• rărirea coroanei de jos în sus şi de la interior spre exterior, ca urmare a căderii acelor;
• prezenţa lujerilor lacomi (de compensaţie), pe fus şi pe partea superioară a ramurilor de ordinul I;
• apariţia, în coroana verde, a ramurilor uscate (în treimea mijlocie şi inferioară);
• prezenţa vâscului în coroanele arborilor;• uscarea vârfului pe 1-2 m, la exemplarele de 90-
100 de ani;• fructificaţie abundentă, aproape anuală (conuri
mici, numai pe ramurile din ultimele verticile);• reducerea evidentă a creşterilor în înălţime şi
diametru, determinând formarea unui vârf aplatizat;
• scăderea accentuată a acelor noi;• reducerea mărimii coroanelor.
Tipurile de uscare la bradTipurile de uscare la brad
Uscarea lentă – în arborete peste 120 de ani prezentând simptomele: turtirea vârfului, apariţia vâscului, rărirea coroanelor de jos în sus şi de la interior spre exterior, în interval de 15-40 de ani;
Uscarea bruscă – apare frecvent în arborete echiene şi relativ echiene, de 60-100 ani, consistenţă 0,9-1,0 şi se manifestă prin înroşirea acelor în coroană într-un interval de 2-8 luni;
Uscarea determinată mecanic – în arborete de 50-80 de ani, cu densităţi f. mari şi coeficienţi de zvelteţe de 95-110, datorită roaderii reciproce a coroanelor;
Uscarea pe suprafeţe mari – în arborete echiene, de 50-100 de ani, puternic rărite, cu simptome tipice de uscare datorată poluării şi apariţia prematură a cuiburilor de barză.
Evoluţia fenomenului de uscare la Evoluţia fenomenului de uscare la bradbrad
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
1986 1988 1990 1993 1996 1998
suprafata afectata
Evoluţia fenomenului de uscare Evoluţia fenomenului de uscare pentru diverse speciipentru diverse specii
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
1990 1992 1994 1996 1998 2000
molidpinifagsalcam
Măsuri de prevenire ale uscării:
conversiunea arboretelor de la crâng la codru; păstrarea sau introducerea speciilor de amestec şi a
arbuştilor; evitarea plantării speciilor în afara arealului lor natural; stimularea regenerării naturale a arboretelor; promovarea speciilor rezistente la infecţii, defolieri,
secetă; executarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire; combaterea bolilor şi a dăunătorilor; crearea şi îngrijirea marginilor de masiv; limitarea circulaţiei oamenilor, vitelor, autovehiculelor în
perimetrul forestier; prevenirea delictelor silvice.
Doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă
Factorii de risc pentru doborâturi:
vânturile puternice(peste 18m/s);soluri superficiale(litosoluri sau soluri
litice) cu volum edafic foarte mic;soluri pseudogleice sau
pseudogleizaterelief cu versanţi vântuiţi sau cu văi
înguste.
Caracteristicile arboretului:
coeficienţi de zvelteţe supraunitari;margini de arborete neconsolidate şi
expuse la vânt;prezenţa golurilor în arborete;prezenţa unor răni pe trunchiuri.
Incendiile de Incendiile de pădurepădure
Clasificarea incendiilorClasificarea incendiilor incendii subterane, când focul se
manifestă, cu predilecţie, la nivelul sistemului radicelar al arborilor şi arbuştilor (specific solurilor uscate, foarte bogate în schelet);
incendii de litieră, când focul afectează doar stratul de litieră de la suprafaţa solului (majoritatea incendiilor);
incendii de coronament, când este afectat etajul arborilor, dar şi subarboretul, pătura erbacee şi chiar litiera (cele mai periculoase, cu pagubele cele mai însemnate).
DDeclanşarea şi extindeea eclanşarea şi extindeea incendiilor este condiţionată de incendiilor este condiţionată de prezenţa simultană a trei factori:prezenţa simultană a trei factori:
materialul combustibil oxigenul sursa de foc
Zonele de risc:Zonele de risc:Zona 1 – regiunea central-carpatică (judeţele
Hunedoara, Alba, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Maramureş) şi cea vestică (judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor);
Zona 2 – regiunea sudică (judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Galaţi) şi cea sud-carpatică (judeţele Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi);
Zona 3 – regiunea central-carpatică de est (judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Bistriţa) şi cea estică (judeţele Vaslui, Iaşi, Botoşani).
Avalanşele de Avalanşele de zăpadăzăpadă
Avalanşele de zăpadăAvalanşele de zăpadă::
cunoscute şi sub denumirea de lavine, constituie fenomene naturale ce constau în antrenarea unor mase mari de zăpadă, moale şi grea, care se desprind şi se rostogolesc pe versanţii munţilor, antrenând şi distrugând totul în cale.
FFactoriactoriii de risc care de risc care influenţează producerea influenţează producerea avalanşeloravalanşelor:: factorii climatici: grosimea zăpezii,
temperatura aerului, temperatura în interiorul stratului de zăpadă, intensitatea şi direcţia vântului etc;
factorii de relief: altitudinea, panta, expoziţia, configuraţia terenului;
starea suprafeţei terenului: rugozitatea, gradul de umezire sau de îngheţ, gradul de acoperire cu vegetaţie şi natura acesteia;
factori accidentali: prăbuşirea unei cornişe, căderea de bolovani sau stânci, trecerea unor animale sălbatice sau a schiorilor, zgomotele puternice care produc vibraţii etc.
Clasificarea avalanşelorClasificarea avalanşelor::1. mecanismul de declanşare (modul de
desprindere şi forma rupturii):avalanşe din plăci de zăpadă;avalanşe din zăpadă necoezivă.
2. poziţia suprafeţei de alunecare:avalanşe superficiale;avalanşe de sol (de fund).
3. starea zăpezii antrenate (din punct de vedere al conţinutului de apă):
avalanşe din zăpadă uscată;avalanşe din zăpadă umedă.
Clasificarea avalanşelorClasificarea avalanşelor::4. forma terenului pe care evoluează:
avalanşe de versant;avalanşe de culoar.
5. modul de deplasare:avalanşe curgătoare;avalanşe prăfoase.
6. conţinutul de apă al depozitului format:avalanşe cu depozit uscat;avalanşe cu depozit umed.
InundaInundaţii, viituri ţii, viituri torenţiale şi torenţiale şi
alunecări de terenalunecări de teren
Factorii de risc:Factorii de risc:precipitaţiile exclusiv de abundentetopirea bruscă a zăpeziloralunecarea unor versanţi în albia
majoră a cursurilor de apă şi blocarea curgerii libere
diminuarea secţiunii transversale a albiei râurilor ca efect al amplasării unor construcţii (drumuri, poduri etc.)
ruperea sau avarierea barajelor
Date statistice:Date statistice:suprafaţa totală inundabilă în
România este de 2,12 mil. ha (1,89 mil ha terenuri agricole
numărul total al localităţilor inundabile: 2613 (54 municipii, 161 oraşe şi 2398 comune)
peste 60% din lungimea reţelei hidrografice a ţării prezintă un puternic caracter torenţial
Poluarea localăPoluarea locală
Poluarea:Poluarea:este rezultatul acţiunii unui
complex de factori artificiali, cu consecinţe negative asupra calităţii mediului, care perturbă echilibrul ecologic relativ stabil, creat în decursul timpului, între diferitele grupe de plante, animale şi microorganisme, precum şi între acestea şi mediul în care trăiesc.
Factorii de risc în poluarea Factorii de risc în poluarea locală:locală:emanaţiile de metale grele (Pb, Zn, Cu)
produse de industria metalelor neferoase (Baia Mare, Zlatna), peste limita normală admisă oficial
emanaţiile de SO2 sau CO2, produse de către termocentralele electrice
reziduurile pertoliere şi apa sărată rezultate în urma proceselor de foraj şi extracţie ale ţiţeiului
pulberi produse de industrie (în special de fabricile de ciment)