Click here to load reader

Falt Iceni

  • View
    222

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

date falticeni geografie

Text of Falt Iceni

Indreptandu-ne spre meleagurile pitoresti ale Bucovinei,la aproximativ 20 de kilometri sud de Municipiul Suceava,inconju

Indreptandu-ne spre meleagurile pitoresti ale Bucovinei,la aproximativ 20 de kilometri de Municipiul Suceava spre sud ,inconjurat de livezi fertile de mar si prezentand o salba de iazuri in partea sa de nord-est,se afla amplasat micutul oras Falticeni. Nu multi sunt cei care stiu ca acesta ,reprezinta un important punct de reper pentru cultura si stiinta nationala. Un numr impresionant de persoane marcante s-au format si au creat aici,dup Bucuresti si Iasi, Flticeniul fiind al treilea oras din tar ca numr de scriitori autohtoni. Raportat, ns, la numrul de locuitori, Flticeniul se situeaz pe primul loc n Romnia. Municipiul a dat Romniei zeci de oameni ai literelor de talie national si recunoastere mondial, formand 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori n cultur si stiint. Cu toate acestea ,as indrazni sa afirm ca farmecul aparte al orasului, culoarea sa nu sunt redate in exclusivitate de conexiunea acestor personalitati cu acest loc,ci si de ceea ce caracteriaza astazi Falticeniul.Prin urmare,e vorba de o imbinare armonioasa a stralucitului trecut cultural,reprezentat de numeroasele case memoriale,monumente,muzee ce impanzesc orasul,cu prezentul caruia ii putem atribui evenimentele locale,traditiile,obiceiurile din aceasta zona. In ceea ce priveste obiectivele turistice de ordin cultural de care mentionam anterior,majoritatea sunt grupate in partea centrala a orasului.

Localizat pe Str. Mihai Eminescu,nr.2, MUZEUL DE ARTA ION IRIMESCU,este unul din cele mai cunoscute si vizitate obiective din Falticeni,acesta gazduind cea mai mare parte a lucrarilor ce apartin celebrului sculptor cu acelasi nume,fiind totodata si muzeul cu cea mai mare colectie de autor din tara.In cadrul muzeului sunt expuse aproximativ 300 de sculpturi si 1000 de desene,toate reprezentand o donatie a artistului,catre orasul Falticeni.

La mai putin de 5 minute de mers,pe o strada din apropiere,pe Nicolae Beldiceanu nr.8,este situat MUZEUL APELOR MIHAI BACESCU,ce anterior purta numele de Muzeul de stiinte naturale.Acesta a fost inaugurat in anul 1982,ca un semn de recunostinta din partea biologului si oceanografului Mihai Bacescu,pentru fostul sau profesor Vasile Ciurea,ulterior,in 1993,schimbandu-si denumirea in cea cunoscuta astazi. Muzeul este alcatuit din mai multe sectii,cea de arheologie,istorie,arme vechi,etnografie,carte veche,numismatica si fotografii,prezentand lumea cercettorilor Emil Racovi, Grigore Antipa, Paul Bujor i Ion Boreca, exponatele de aici reliefnd contribuiile tiinei romneti n domeniul hidrobiologiei. Participnd la numeroase expoziii oceanice, descoperind numeroase specii de peti i crustacei, academicianul Mihai Bacescu a druit muzeului peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse n dou sli, ca un omagiu adus savantului Mihai Bacescu, muncii sale de cercetare i autor a peste 475 de lucrri tiinifice originale publicate singur sau cu colaboratori din tar i strinatate. Un exponat deosebit de valoros este Trsurica executat de Leon Comnino,acesta lucrand la ea timp de 35 de ani si folosind ca unealt doar un briceag. Aceasta a fost expus n 1937 la expoziia universal de laParis.

Un exponat unic este si globul terestru executat la scar, ce reprezint att relieful uscatului, ct si configuratia reliefului subacvatic.

Coboram apoi, pe Beldiceanu aproximativ 10 minute,si ajungem pe Str.Sucevei,unde la nr.91,ne asteapta GALERIA OAMENILOR DE SEAMA.Convingtoare fresc a vieii i creaiei unor personaliti ale culturii, artei i tiinei romneti, Galeria oamenilor de seam i-a deschis porile la 16 iunie 1972, n casa donat de scriitorii Horia i Vasile Lovinescu, sub directa ndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu. Remarcnd vocaia creatoare a oamenilor acestor locuri i numrul mare al personalitilor nscute aici, George Clinescu situa n 1939, oraul Flticeni imediat dup Bucureti i Iai. Trgul Flticeni se afirm n cultura naional ncepnd de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalitilor flticenene fac parte nume rasunatoare ca cele ale scriitorilor Ion Creanga,Mihail Sadoveanu,Vasile Alecsandri,Nicolea Labis,Nicu Gane,Enache Gane,Maria Cantacuzino,Ion Dragoslav,istoricilor, criticilor literari si filologilor Eugen Lovinescu,Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Carda, Mihai Gafia, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, nume ale oamenilor de teatru si muzicii ,Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Clinescu, George Adamachi,ale folcloristilor Artur Gorovei si Mihai Lupescu,sau ale lor plastici ca Ion Irimescu.Enumerarea ar putea continua.

Ne indreptam apoi spre casa memoriala Mihail Sadoveanu,nu inainte insa,de a fi intampinati de impozanta statuie a acestuia,la bazele strazii Ion Creanga.Denumita anterior Ulita Radasenilor,aceasta strada pastreaza o serie de case vechi cu placi memoriale pe fatade,in care au locuit

oameni de seama ce si-au pus amprenta in cultura si stiinta

romaneasca. Printre acestea se gaseste casa in care a locuit Ion Creanga,pevremea cand invata la scoala de Catiheti din Falticeni,casa in care

a locuit Nicolae Labis,cea a Sofiei Ionescu,prima femeie neurochirurg din lume,cea in care a locuit pictorul Stefan Soldanescu,cea a lui T.V Stefanelli si altele.

Casa Sofie Ionescu

Casa lui T.V. Stefanelli

Casa lui Stean Soldanescu

Casa lui Ion Creanga

Inaintand pe Str.Ion Creanga,ajungem in cele din urma la CASA MEMORIALA MIHAIL SADOVEANU. Construita dupa planurile sale,Casa din deal,cum insusi autorul o numea,a fost locuinta scriitorului in perioada 1909-1918,aceasta reprezentand intotdeauna pentru el o oaza de inspiratie si odihna .Locuind in Falticeni pana la varsta de 38 de ani,scriitorul avea sa scrie aici o treime din opera sa.Chiar si dupa plecarea sa in Iasi,Sadoveanu descria venirea sa la locuinta din Falticeni,ca fiind cltoria cea mai mare la locurile sfinte de curenie i de ispaire.Casa avea sa devina muzeu in anul 1987,in cadrul sau fiind expuse documente, cri, fotografii i obiecte personale care au aparinut scriitorului.

Si daca am patruns in lumea sadoveaniana,fara indoiala circuitul turistic urmat trebuie sa includa si Dumbrava Minunata,despre care autorul a scris in nenumarate randuri. Aflandu-se in patrimoniul MANASTIRII BUCIUMENI(SF.GHEORGHE),bine conservata,dumbrava impresioneaza atat prin peisajul sau mirific,cat si prin profundul sentiment de relaxare pe care-l simti in acest colt de natura.

Pe perioada iernii, in special tineretul este atras de aceasta zona dintr-un alt motiv si anume, de faptul ca in unele locuri se gasesc spatii propice practicarii saniusului.Tot aici se gaseste si celebra scorbura a copacului ce i-a adapostit peste noapte pe Lizuca si Patrocle,personajele lucrarii Dumbrava minunata,scrisa de Mihail Sadoveanu.

Revenind la Manastirea Buciumeni,aceasta in sine reprezinta un obiectiv turistic.

Amplasata pe locul unei foste biserici ctitorite in vremea lui Alexandru cel Bun si care a fost distrusa ulterior printr-un incendiu,Manastirea Sf.Gheorghe a fost ridicata de catre Manolache Radovici,un boier instarit din Falticeni,in anul 1700,si sfintita 18 ani mai tarziu de catre episcopul Romanului din aceea vreme.

Intorcandu-ne spre centrul Falticeniului,parasind sfera culturala si

stiintifica si imbratisand-o pe cea istorica si patriotica,ne indreptam atentia spre noi obiective turistice si anume monumente inchinate eroilor neamului. Un astfel de monument se afla amplasat in zona Oprisenilor,in fata Bisericii Opriseni,nu departe de casa memoriala

Mihail Sadoveanu,acesta fiind ridicat in cinstea eroilor cazuti

la Revolutia din 1989. Alte doua monumente,aduc un omagiu tuturor eroilor neamului cazuti la datorie,acestea fiind amplasate in centrul orasului,in Piata Nada Florilor,respectiv Str.Doi Graniceni . Tot in cinstea soldatilor romani cazuti la datorie ,a fost ridicata si o statuie ce infatiseaza un granicer,chiar la intrarea in oras,dinspre partea sudica.Construita din beton si bronz,in anul 1948 de catre Teodor Burca,aceasta a fost ridicata in memoria eroilor din primul razboi mondial.

In cinstea eroilor,dar de aceasta data, a celor sovietici ce-au cazut

in lupta cu fascismul,se regaseste la bazele strazii Ion Creanga,langa

statuia lui Sadoveanu,de care vorbeam in randurile de mai sus. Din cele expuse, rezulta fara indoiala ca orasul are un bogat trecut cultural,insa dupa cum afirmam anterior,nu numai acesta defineste Falticeniul,ce si ceea ce se intampla in prezent in aceasta zona.Ne raportam aici,dupa cum ziceam la evenimentele de ordin local,traditii si obiceiuri ale oamenenilor din aceste parti.

In ceea ce priveste evenimentele specifice ,cele mai importante se desfasoara in vara,cu ocazia Zilelor orasului,in toamna,cand se celebreaza Targul Marului si nu in ultimul rand,in preajma sarbatorilor de iarna,cand are loc traditionala Sezatoare falticineana. ZILELE ORASULUI,se desfasoara in preajma datei de 20 iulie,ziua Sfantului Ilie fiind apogeul acestora.In aceasta perioada orasul imbraca haina festiva, au loc diverse concerte,expozitii,fiind prezent totodata si nelipsitul balci,denumit anterior IARMAROCUL DE LA FALTICENI. Conform marturiilor carturarului moldovean G.Melidon din anul 1855,iarmarocul de la Falticeni era cel mai mare din ambele noastre principate,numit al Sfantului Ilie si care tinea in tot anul mai bine de douazeci de zile.Lumea alearga la el din cele mai indepartate locuri ca sa vandal,sa cumpere,sa bea adalmasuri,iar apoi cu ceata de lautari,sa rupa opinca de podele si ochii sa li se scurga dupa fete si feciori frumosi,imbracati in straie de sarbatoare,care in joc isi arvonesc inimile patimase.Tot marturii scrise,ne spun ca Falticeniul era un oras cu balci,dupa cel de la Lepzig,cel mai important din Europa-V.I.Ghica. Astazi,cu toate c mari tranzacii comerciale nu se mai fac la iarmaroc ca pe vremuri, blciul de la Flticeni a rmas printre cele mai mari din ar, fiind al patrulea ca mrime din Romnia, dup blciurile de la Roiorii de Vede, Buzu i Roman.

Desi nu mai are nici importanta,nici parfumul de altadata,iarmarocul de la Falticeni, atrage un numar foarte mare de turisti anual,veniti in special din judet. Trecem apoi la FESTIVALUL MARULUI,ce are loc in majoritatea anilor,in luna octombrie.

Acesta,desi nu-si are radacinile intr-un trecut indepartat,avand doar 7 editii desfaurate pana in prezent,se bucura de o mare popularitate.

Amplasat in centrul orasului,in Piata Nada Florilor, evenimentul aduna majoritatea productorilor i asociaiile pomicole de pe Valea omuzului, dar i un numr mare de vizitatori, unii venii din alte judee special pentru vestitele soiuri de mere care cresc, aa cum spun localnicii, numai la Flticeni i Rdeni.

Trgul Mrului a devenit deja un fel de burs a mrului, pentru c, pe lng spaiul expoziional al productorilor din localitile cu pondere pomicol, se pun la dispozitie,spatii special destinate comercializarii merelor la preuri care s mulumeasc pe toat lumea. Atmosfera placuta a targului,este intretinuta totodata,de ansambluri folclorice ce-si dedica frumoasele cantece fertilitatii anului.

Ajungem in cele din urma,la evenimentele desfasurate in Falticeni ,cu ocazia sarbatorilor de iarna,principalele manifestari apartinandu-i

Festivalului National Folcloric Sezatoarea.Aceasta are aproximativ 30de editii la activ, si 5 ale Sezatorii Copiilor,ce promoveaza tinere talente.

In cadrul acestora,diverse ansambluri folclorice se perinda pe scena special amenajata din Piata Nada Florilor,incantand publicul cu minunate cantece din repetoriile lor.

Sezatoarea atrage de la copii pana la varstnici,instaland in piata o voie buna generala.

Si daca tot vorbim de cantecele si dansurile folclorice,trebuie sa mentionam ca Falticeniul are

un dans autentic,numit Batuta de la Falticeni.

O traditie a sarbatorilor de iarna si a acestui eveniment,este si marsul mascatilor,ce scoate in strada o multitudine de oameni,fie ger,fie vreme buna.

Adunati atat din Falticeni,cat si din satele apropiate,purtand costumatii diverse,dintre cele mai interesante si ingenioase,tinerii care participa la acest eveniment (in general in numar mare),intruchipeaza diversi ursi,capre,popi,tiganci si altele,fiind antrenati desigur,in diverse dansuri specifice.

Adunarea face un popas in fata Primariei Falticeni,unde ofera o demonstratie,ca apoi sa se indrepte spre scena Sezatoarei,unde spectacolul continua.

Toate aceste manifestari traditionale ii confera orasului un farmec aparte,facand sarbatorile de iarna speciale pentru fiecare om ce se gaseste aici in aceasta perioada. Toate cele expuse,reliefeaza fara indoiala,ca Falticeniul detine o comoara culturala ce rezulta din munca numeroaselor personaliati marcante din istoria orasului.Trecand insa peste aceste urme ale trecutului,ceea ce descopera calatorul singur este spiritul locului.

Desi trebuie sa recunoastem ca oamenii de aici nu mai sunt atat de puternic atasati normelor si valorilor lor culturale traditionale precum erau in trecut,fiind cuprinsi treptat de catre fluxul istoriei contemporane,de procesele rapide ale modernizarii din lumea de astazi,localnicii pastreaza inca o serie de evenimente si obiceiuri locale ce confera Falticeniului o culoare aparte.