INTOXICAIA ACUT CU OPIACEE I TRATAMENTUL EI
INTOXICAIA ACUT CU OPIACEE I TRATAMENTUL EI
TRATAMENT !!!! asta veti fi intrebati la examen
Tratament specificI. La nedependeni. Antidotul este antagonistul
pur al receptorilor i , NALOXON. Acesta este de preferat fa de ali
reprezentani ai clasei (naltrexone, nalmefen) datorit perioadei de
laten mai scurt. Doza este de 0,4 2 mg, intravenous lent (daca nu
este posibil, se poate administra si intramuscular), eventual
repetat pn la o doz de aproximativ 10mg. Naloxonul amelioreaza
hipotensiunea, sedarea si crizele epileptice, nu influeneaz ns
edemul pulmonar. (Tratarea edemului pulmonar se poate face si prin
ventilatie cu presiune pozitiva). Timpul de injumatatire al
naloxonului este de aproximativ 4 ore astfel incat este necesar
repetarea dozei de naloxon in cazul intoxicatiei cu metadona care
are un timp de actiune de 24-48 ore.
Uneori este necesar ca pacientul sa fie usor imobilizat intrucat
dupa administrarea naloxonului pacientii pot deveni agresivi.
Daca starea pacientulului nu se amelioreaza dupa administrarea
antagonistului, se re-evalueaza diagnosticul. Este posibil sa fie o
intoxicatie mixta si cu alte medicamente sau este o intoxicatie
mult mai severa decat s-a stabilit initial.
Administrarea naloxonului impune prudenta la pacientii cu
afectiuni cardiologice datorita cresterii nivelului de catecolamine
in circulatie care pot precipita crize hipertensive si
palpitatii.II. La dependeni, naloxonul (chiar o doz de doar 0,5 mg,
intravenos) ar putea determina sindrom de abstinen. De aceea, se
intervine de obicei cu un agonist-antagonist (antagonist , agonist
) de tipul nalbufin [este de preferat fa de ali reprezentani ai
clasei (nalorfin) datorit perioadei de laten mai scurt] sau
agonistul parial al receptorilor de tip buprenorfin.
Tratament suportiv
Prima msur terapeutic este reprezentat de intubaie oro-traheal i
suport ventilator !!!! la pacientii cu intoxicatie grava si
obtinerea accesului venos. Majoritatea deceselor se produc prin
deprimare respiratorie severa.
Daca intoxicatia s-a produs pe cale digestiva se administreaza
solutie de carbune activat (eventual se face spalatura gastrica
daca pacientul nu este comatos si daca pacientul este gasit in
maxim o ora de la administrarea drogului).
Poate fi necesara cateterizarea vezicii urinare in caz de
retentie acuta de urina sau realizarea de clisme in caz de
constipatie rebela.
Se trateaza dezechilibrele hidro-electrolitice si in cazul unei
come prelungite se face profilaxia infectiilor respiratorii.
ntre substanele din categoria opiaceelor care pot determina
intoxicaii acute sunt:
1. Utilizate mai ales n scop analgetic: morfin, tebain,
meperidin=petidin (Mialgin), pentazocin (Fortral), piritramida,
levometadil, levorfanol, mai rar buprenorfina i tramadolul (agoniti
pariali ai receptorilor );
2. utilizate mai ales ca antitusive: codein, propoxifen (levo /
dextro), dextrometorfan (dau mai rar intoxicaii acute);
3. utilizate mai ales pentru anestezie general (fentanil,
alfentanil, sufentanil, renifentanil);
4. utilizate mai ales ca antidiareice: loperamid, difenoxilat,
difenoxin (dau mai rar intoxicaii acute);
5. utilizate mai ales ca tratament substitutiv pentru dependeni
de opiacee (metadon);
6. utilizate exclusiv ca drog (heroina);
Cel mai frecvent intoxicaiile sunt produse ns de morfin,
petidin=meperidin, heroin, pentazocin.
Alta clasificare:1. Agonisti ai receptorilor opioizi
a. Alcaloizi naturalii. Cu afinitate moderata: codeina
ii. Cu afinitate inalta: morfina, thebainab. Derivati de
semisintezai. Cu afinitate moderata: dihidrocodeina, oxicodon,
hidrocodon
ii. Cu afinitate inalta: heroina, hidromorfon, oximorfonc.
Derivati de sintezai. Cu afinitate moderata: propoxifen,
dextropropoxifen, loperamide, difenoxin
ii. Cu afinitate inalta: metadona, meperidina, fetanil,
affentanil, levorfanol
2. Agonisti partiali: buprenorfina, tramadol3. Agonisti
antagonisti (agonisti R k, antagonisti R): noalorfina, nalbufina,
pentazocina (Fortral)4. Antagonisti competitivi (agonisti R k,
antagonisti R): naloxone, naltrexone, nalmefene.Se disting dou
situaii diferite prin circumstanele de producere, n care atitudinea
terapeutic trebuie s fie de asemenea diferit:
I. intoxicaia acut la o person nedepedent (fie un pacient tratat
cu opiacee pentru analgezie, contra tusei sau diareei sau ca
anestezic, ns care nu este dependent, fie la persoan care utilizeaz
aceste substane n scop euforizant, dar ca nu a devenit
dependent);
II. intoxicaia acut prin supradozaj la o persoan dependent (fie
utilizeaz substana ca drog, fie n unul din scopurile terapeutice
enumerate: analgezic, antidiareic, antitusiv, anestezic general)
sau la un pacient n perioada de meninere pe metadon.Criterii
orientative I fa de II: morfinomanii pot fi recunoscui dup mediul
din care sunt trimii la spital, dup unele detalii legate de aspect:
urmele de injecii de pe corp, mai ales la plica cotului; pacienii
cu istoric de consum ndelungat de analgetice narcotice sunt n
general pacieni canceroi n stadiile terminale cu acces la astfel de
substane. Atenie la faptul c heroina se poate priza, iar pulberile
de opium se pot fuma.Riscul este mare la persoanele dependente si
toleranta care sunt obisnuite cu doze mari dar la care
sensibilitatea revine dupa cateva zile de oprire a administrarii
drogului.
Intoxicatie:
supradozare (apare la doze f diferite in functie de pacient)
iatrogen
suicidar
TABLOU CLINICSimptomele sunt identice la dependeni i
nedependeni, ns la persoanele ne-dependente sunt mai accentuate sau
se manifest la doze mai mici de substan, datorit faptului c nu s-au
instalat fenomene de toleran ca n cazul celor dependeni.Intoxicatie
acuta:
Faza euforica
Faza de excitatie
Faza de deprimare# Simptome datorate predominant aciunii
opiaceelor la nivelul sistemului nervos central. Opiaceele determin
iniial senzatie de euforie, ulterior agitaie psiho-motorie, prurit
cutanat, determinat de fapt de eliberarea de histamin.Urmeaz la
scurt timp faza inhibitorie la nivel central (persoana manifest
disforie, apatie, posibil i ostilitate, agresivitate chiar),
dizartrie, lentoare intelectual, alterri ale memoriei, ateniei,
alterarea reflexelor, somnolen, contracturi musculare involuntare.
Supra-adugarea simptomatologiei vegetative poate s determine
convulsii, com, deces.
# Simptome datorate predominant aciunii opiaceelor la nivelul
sistemului nervos vegetativ. Opiaceele determin mioz, prin aciune
la nivelul nucleului Edinger-Westphal (exagerarea reflexelor de
adaptare la lumin). Excepie face meperidina=petidina, datorit
efectelor uor muscarinolitice (determin midriaz). Opiaceele dau
deprimare respiratorie !!!! cea mai frecventa cauza de deces (prin
aciune inhibitorie asupra centrului respirator bulbar),
vasodilataie periferic (prin eliberare de histamin i efect
vasodilatator direct), cu scderea tensiunii arteriale, mai ales n
ortostatism, scderea frecvenei cardiace, posibil edem pulmonar
acut. Eliberarea de histamin este responsabil i de rash cutanat,
prurit, bronhospasm. Alte simptome: constipaie, greuri, vrsturi,
retenie acut de urin (opiaceele determin spasm sfincterian),
hipotermie, rigiditatea trunchiului.PAGE 2
