120
= 1 = Ghidul de studii licență Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” IAŞI 2009 Facultatea de FIZICĂ

Fi Zica Lice Ntaro

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fizica

Citation preview

Page 1: Fi Zica Lice Ntaro

= 1 =

Ghidul de studii

licență

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

IAŞI

2009

Facultatea de FIZICĂ

Page 2: Fi Zica Lice Ntaro

 

Page 3: Fi Zica Lice Ntaro

  

FACULTATEA DE FIZICĂ Bulevardul Carol I, nr. 11, 700506, Iaşi

tel.: 0232 – 201050 sau 201051 Fax: 0232 – 201150

web: http://www.phys.uaic.ro

Page 4: Fi Zica Lice Ntaro

  

Page 5: Fi Zica Lice Ntaro

3  

Informaţii generale despre facultate

Facultatea de Fizică - prezentare generală

Învățământul  de  Fizică  de  la  Iaşi  are  o  tradiție  de  peste  un  secol  şi  jumătate. Începuturile acestui învățământ trebuie căutate în cadrul Academiei Mihăilene (1835) unde exista un puternic  curent de preocupări pentru  studiul  ştiințelor naturii. După fondarea primei instituții moderne de învățământ superior din România, Universitatea “Al. I. Cuza”(1860), unde primul profesor de fizică a fost Ştefan Micle (1820‐1879), au fost  create  şi  dezvoltate  Şcoli  de  Fizică  sub  îndrumarea  unor  personalități  ca  Petru Bogdan, Dragomir Hurmuzescu, Horia Hulubei, Th.V. Ionescu, Ştefan Procopiu, Şerban Țițeica, Constantin Mihul, T. T. Vescan, Ilie Bursuc. 

Datorită acestor mari personalități ale  fizicii  şi a continuatorilor  lor – Vasile Tutovan, Mircea  Sanduloviciu,  Constantin  Păpuşoi,  Mardarie  Sorohan,  Ioan  Gottlieb  – Facultatea de Fizică, înființată ca unitate de sine stătătoare în anul 1962, a cunoscut o dezvoltare continuă. 

Astăzi,  Facultatea  de  Fizică,  prin  specializările  puse  la  dispoziția  studenților,  prin tinerețea  şi  calitatea  corpului  profesoral,  este  una  dintre  facultățile  de  frunte  ale Universității  “Al.  I.  Cuza”.  Este  cunoscută  în  țară  şi  străinătate  prin  programele didactice şi de cercetare pe care le derulează dar şi prin calitatea absolvenților ei. 

Facultatea  de  Fizică  îşi  propune  ca  misiune  realizarea  activității  didactice  şi  de cercetare, pe baza valorilor academice consacrate şi a cerințelor societății, în condițiile promovării calității şi eficienței. 

Facultatea de Fizică are un corp profesoral format din 59 de cadre didactice (profesori, conferențiari,  lectori,  asistenți,  preparatori)  şi  40  de  cadre  didactice  asociate  Peste 90% dintre aceştia sunt doctori în Fizică 

Colectivele  de  cercetare  din  facultate  (cadre  didactice  şi  studenți)  sunt  în  contact permanent  cu  lumea  ştiințifică  din  afara  granițelor  țării.  Aceste  contacte  s‐au intensificat şi dezvoltat  în ultimii ani,  în cadrul unor proiecte de cercetare comune cu colective  de  prestigiu  din  Franța,  Germania,  Anglia,  Olanda,  Austria,  Japonia,  SUA, Grecia,  Cehia,  Portugalia,  Spania,  Belgia,  Elveția,  Bulgaria.  Proiectele  comune  au  în vedere  cercetarea  ştiințifică  de  interes  fundamental,  dar  şi  cea  cu  deschidere  spre aplicații în diferite domenii interdisciplinare. 

Anual, peste 50% din cadrele didactice realizează stagii de documentare şi cercetare în universități  din  Europa,  SUA,  Asia,  Australia.  Tinerii  doctori  beneficiază  de  burse postdoctorale sau sunt angajați ca cercetători pe o perioadă limitată. Un număr mare de  cadre  didactice  sunt  invitate  la manifestări  ştiințifice  internaționale,  sau  ocupă posturi de profesori invitați la universități de renume din Franța, Anglia, SUA, Japonia, Canada.   

Page 6: Fi Zica Lice Ntaro

4  

Domenii de studiu de licență. Specializări 

La  Facultatea  de  Fizică  funcționează  un  număr  de  5  specializări:  Fizică,  Fizică informatică,  Fizică  medicală,  Biofizică  şi  Fizică  tehnologică  (Inginerie).  Fiecare specializare  se  realizează  prin  pachetele  de  cursuri  opționale  în  ciclul  I  de  studiu (licență), urmată de o aprofundare a specializării în cadrul ciclului II (masterat). Cei mai buni  dintre masteranzi  îşi  pot  desăvârşi  pregătirea  ştiințifică  urmând  şi  ciclul  III  de studii – doctorat. 

În  toate  specializările  se  pune  accentul  pe  studiul  fizicii  ca  disciplină  fundamentală, cunoştințele  dobândite  urmând  a  fi  aplicate  în  domenii  interdisciplinare  precum nanotehnologiile  și  știința  materialelor  (Fizică,  Fizica  tehnologică),  medicină  și bitehnologii  (Fizică  medicală,  Biofizică),  tehnologia  informațiilor  și  comunicațiilor (Fizică informatică). 

• Specializarea Fizică construiește competențe absolvenților pentru  inserarea profesională în instituții de cercetare, agenții naționale și unități de producție. 

• Specializarea Fizică tehnologică are ca obiectiv studii privind latura aplicativă a  fizicii.  Absolvenții  acestei  specializări  au  posibilitatea  să  lucreze  în  proiectarea  şi dezvoltarea  tehnologică  în ramuri de  înaltă  tehnicitate,  în  institute de cercetare  şi  în învățământul superior. 

• Specializarea  Fizică  medicală  pregăteşte  absolvenți  care  să  poată  aplica conceptele  şi metodele  fizicii  în  tehnicile  de  diagnostic  şi  tratament  al  afecțiunilor umane,  folosind mijloace moderne:  tomografia  computerizată,  rezonanța magnetică nucleară,  termografia,  radiografia  digitală,  radio‐imunologie,  cardiologie  nucleară, radioterapia  cu  energii  înalte,  chirurgia  cu  fascicule  laser.  Absolvenții  acestei specializări pot lucra în clinici şi spitale, dar şi în cercetarea ştiințifică. 

• Biofizica  este  o  specializare  care  pregătește  absolvenții  să  aplice cunoştințele de fizică  în domeniul biologiei  și bitehnologiei. Biofizica este unul dintre domeniile  ştiințelor  naturii  cele  mai  dinamice  şi  mai  de  viitor.  Absolvenții  acestei specializări  pot  lucra  în  institute  de  cercetare  ştiințifică,  în  colective  formate  din fizicieni, biologi, chimişti, medici, ingineri. 

• Specializarea  Fizică  informatică  se  adresează  tinerilor  pasionați  de  fizică, care doresc  sa aplice  informatica  în  studiul acesteia.  În acelaşi  timp, absolvenții pot deveni  specialişti  în  domeniul  tehnologiei  informației,  prelucrării  de  date,  software ştiințific şi educațional, multimedia etc. De asemenea pot lucra în domeniul bancar sau în servicii publice. 

Planurile de  învățământ ale programului de studii au o structură  flexibilă astfel  încât studenții  au  posibilitatea  de  a  se  transfera  de  la  o  specializare  la  alta,  de  a  urma concomitent  sau  consecutiv  două  ori mai multe  specializări.  Domeniile  în  care  pot lucra absolvenții nu sunt delimitate restrictiv. 

Absolvenții  Facultății  de  Fizică  de  la  toate  specializările  pot  fi  încadrați  şi  în învățământul  preuniversitar  gimnazial  dacă  urmează  modulul  psiho‐pedagogic (psihologie, pedagogie, metodica predării fizicii, practică pedagogică). Pentru a profesa în  învățământul  liceal  absolvenții  trebuie  să  urmeze  o  specializare  de  masterat  și modulul II oferit de Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic (D.P.P.D). 

Page 7: Fi Zica Lice Ntaro

5  

Conducerea facultății 

Decan: Prof. univ. dr. Mihai TOMA – tel. 201025 ; [email protected] Prodecan: Prof. univ. dr. Ovidiu Florin CĂLȚUN – tel. 201176; [email protected]  Structura academică şi de cercetare 

• Departamentul de Fizică Director departament: Conf. univ. dr. Vasile ȚURA – tel. 201193 ; [email protected] 

• Departamentul de Cercetare Director departament: Prof. univ. dr. Dumitru LUCA ‐ tel: 201179; [email protected] 

Centrul pentru “Cercetări aplicate în fizică şi tehnologii avansate CARPATH” Director: Prof. univ. dr. Alexandru STANCU ‐ tel. 201175; e‐mail: [email protected] Centrul pentru “Cercetări în fizica stării condensate” Director: Prof. univ. dr. Gheorghe RUSU ‐ tel 201165; e‐mail: [email protected] 

• Şcoala Doctorală Director: Prof. univ. dr. Mihai TOMA – tel. 201025 ; [email protected] Director executiv: Prof. univ. dr. Violeta GEORGESCU – tel. 201172 ; [email protected] 

Administrație Administrator şef: Ec. Sergiu DONCILĂ – tel. 201051 ; [email protected] 

Secretariat Secretar şef: Fiz. Livia IONESCU – tel 201050 ; [email protected] Secretar: Ing. Cristina Daniela ȚUCĂ – tel: 201150; [email protected] Secretar: Ing. Carmen LUCA – [email protected]  Contact B‐dul Carol I, nr. 11, Iaşi, 700506, Romania Tel.: +40 (232) 201050; 201051; Fax: +40 (232) 201150; E‐mail: [email protected]; web: http://www.phys.uaic.ro/ 

Structura anului universitar 2009 – 2010 

Semestrul I  Semestrul al II‐lea 30 sept.  Deschidere an univ.  15 feb. – 23 mai  14 săpt. activ. did. 1 oct. – 17 dec.  12 săpt. activ. did.  24 mai – 6 iunie  2 săpt. sesiune 18 dec. – 3 ian.  Vacanță  7 iunie – 27 iunie  Practică 4 ian. – 17 ian.  2 săpt. activ. did  7 iunie – 18 iulie  Activități D.P.P.D. 18 ian. –31 ian.  2 săpt. sesiune  28 iunie – 1 oct.  Vacanță 1 feb. – 14 feb.  Vacanță     

• În perioada 1 feb. – 14 feb. se poate organiza o sesiune pentru restanțe, reexaminări • Zilele de Paşti vor fi libere. Orele didactice din ziua a treia se vor recupera. • În perioada 7 iunie – 27 iunie se poate organiza o sesiune de restanțe (7 zile). • Situația şcolară pentru anul universitar 2009‐ 2010 se încheie la data de 1 iulie. 

Page 8: Fi Zica Lice Ntaro

6  

Oferta academică a facultății  Structura ciclului I      licență  A. Domeniul fundamental: Ştiințe exacte. 

1. Domeniul de studii de licență : Fizică 2. Titlul obținut: licențiat în Fizică 3. Specializări / direcții de studiu: 180 credite* (3 ani) 

• Fizică • Fizică medicală • Biofizică • Fizică informatică 

4. Specializarea / direcția de studiu va fi consemnată în “Suplimentul la Diplomă” 

B. Domeniul fundamental: Ştiințe inginereşti 1. Domeniul de licență: Ştiințe inginereşti aplicate 2. Titlul obținut: inginer 3. Specializări / direcții de studiu: 240 credite (4 ani) 

• Fizică tehnologică 4. Specializarea / direcția de studiu va fi consemnată în “Suplimentul la Diplomă” 

Trasee academice ce pot fi urmate de către studenți 

Înscrierea în ciclul I în anul universitar 2009‐2010 se organizează pe domenii de studii de licență: Fizică (3ani) şi Fizică tehnologică (4ani). 

Anul  I  de  studiu  are  un  program  comun  pentru  toate  specializările.  În  funcție  de opțiunea de înscriere şi de rezultatele şcolare obținute, la sfârşitul anului studenții vor fi repartizați pe direcții de studiu/specializări. 

Începând cu anul al  II‐lea, dar mai ales  în al  III‐lea an, planul de  învățământ prevede pachete de cursuri opționale care creionează specializarea, pe care o vor aprofunda în cadrul ciclului II – masterat.   *  Creditul  este  o  unitate  convențională  care  măsoară  volumul  normal  de  muncă  pretins studentului, sub toate formele (participare  la cursuri, seminarii,  laboratoare, practică, examene, proiecte,  studiu  individual).  Scopul  introducerii  Sistemului  European  de  Credite  Transferabile (ECTS)  este  de  a  evalua  calitatea  instruirii  şi  importanța  care  se  acordă  muncii  studentului. Creditele  (punctele de  credit)  sunt alocate pe discipline de  studiu  şi  sunt  câştigate definitiv de student prin promovarea disciplinelor  respective. Creditele nu  înlocuiesc evaluarea  studentului prin  note.  Pentru  învățământul  la  zi,  suma  creditelor  pe  un  semestru  este  de  30.  Pentru  3 (respectiv 4)  ani de  studio  se  alocă un număr  total de 180  (240)  credite  [6  (8)  semestre  x 30 credite]. Studentul se poate înmatricula în anul universitar următor dacă a acumulat cel puțin 20 credite din anul universitar  curent. Pentru promovarea anului universitar,  studentul  trebuie  să obțină un număr minim de puncte, stabilit de către Consiliul facultății. Numărul reprezintă suma produselor dintre nota obținută la examen şi numărul de credite alocate disciplinelor respective.  

Page 9: Fi Zica Lice Ntaro

7  

Structura ciclului II      masterat 

 După  cei  3  (4)  ani  de  studiu,  studenții  obțin  o  diplomă  de  licență  (şi  un  supliment  la diplomăcare atestă specializarea), având posibilitatea de‐a se înscrie, în continuare, în ciclul al doilea de studii (de masterat) cu durata de 2 ani, la Facultatea de Fizică.  Absolvenții  ciclului  I,  cu diplomă de  licență, pot  continua pregătirea  în  cadrul  celui de al doilea ciclu de studii – de MASTERAT. Direcțiile de specializare oferite sunt:  Masterate științifice 

• Fizica plasmei, spectroscopie și autoorganizare (4 sem.) • Materiale avansate. Nanotehnologii. (4 sem.) • Modelare şi simulare (4 sem) • Biofizică și fizică medicală (4 sem.) 

 Masterate profesionale 

• Fizica şi protecția mediului (4 sem.) • Fizică Didactică (4 sem.) • Metode fizice aplicate în kinetoterapie şi recuperare medicală3 (4 sem.) 

 Absolvenții  ciclului  al  II‐lea  de  studii  obțin  diplomă  de  masterat  şi  pot  opta  pentru  o carierăacademică, didactică sau științifică. 

 Structura ciclului III    doctorat 

Absolvenții ciclului al II‐lea pot să‐şi perfecționeze în continuare pregătirea prin DOCTORAT în  domeniul  dorit. Universitatea  “Al.  I.  Cuza”  are  recunoaştere  atât  la  nivel  național  cât şiinternațional ca fiind instituție organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD). 

În  cadrul  Facultatății  de  Fizică  funcționează  Şcoala  Doctorală  în  care  activează  20  de profesori  conducători  de  doctorat.  Şcoala  doctorală  îşi  deschide  porțile  tuturor absolvenților  ciclului master,  cu o bună pregătire  ştiințifică  şi  cu  înclinații  sprecercetarea ştiințifică în domenii de vârf, de mare actualitate. 

Studenții  admişi  în  cadrul  Şcolii  Doctorale  urmează  un  program  de  3  ani.  În  primul  an Scoala Doctorală organizează 2 semestre de cursuri de specialitate şi opționale iar în anii 2 şi 3 doctorandul desfăşoară o activitatea de pregătire şi cercetare în domeniul temei tezei de doctorat. Programul de doctorat se încheie cu susținerea tezei de doctorat. 

Integrarea  României  în UE  impune  şi  compatibilizarea  cercetării  ştiințifice  şi  a  pregătirii absolvenților, pentru adaptarea  lor  rapidă  la  standardele profesionale  și de  calitate  care operează la nivel european.  

Page 10: Fi Zica Lice Ntaro

= 8 =

Schema desfăşurării învăţământului pe cicluri (3+2+3) în conformitate cu procesul Bologna

Pia a for ei de muncInstitute de cercetare;Spitale, Policlinici (FM, B);Laboratoare speciale;Ecologie;

Înv mânt gimnazialFizic (F, FM, B, FI)Biologie (FM, B)Informatic (FI)

Anul ITrunchi comun

60 credite

Domenii de licen

Fizic120 credite

Inginerie fizic180 credite

Specializ ri

Fizic

Fizic Medical

Biofizic

Fizic informatic

Fizic tehnologic

Examen de licen

(Licen iat în fizic )

Examen de licen

(Inginer diplomat)

2 ani

3 ani

Pia a for ei de muncInstitute de cercetare;Laboratoare speciale;Intreprinderi;Comunica ii;Protec ia mediului;

1 an

Page 11: Fi Zica Lice Ntaro

= 9 =

Schema desfăşurării învăţământului pe cicluri (3+2+3) în conformitate cu procesul Bologna

Master (2 ani)

Fizica plasmei, spectroscopie iautoorganizare

Materiale avansate. Nanotehnologii

Modelare i simulare

Biofizic i Fizic Medical

Fizic didactic

Fizica i protec ia mediului

Metode fizice aplicate înkinetoterapie i recuperare medical

Doctorat (3 ani)

CercetareÎnv mânt liceal

Înv mânt superior

Page 12: Fi Zica Lice Ntaro

10  

Personalul Academic al Facultatii de Fizica prof. dr. Mihai TOMA prof. dr. Gheorghe POPA prof. dr. Ortansa Dana DOROHOI prof. dr. Dumitru LUCA prof. dr. Maria NEAGU prof. dr. Viorica Nicoleta DUMITRASCU prof. dr. Tudor LUCHIAN prof. dr. Violeta GEORGESCU prof. dr. Dacia Felicia IACOMI prof. dr. Alexandru STANCU prof. dr. Florin Ovidiu CALTUN prof. dr. Liliana MITOSERIU prof. dr. Ciprian DARIESCU prof. dr. Aura Marina DARIESCU prof. dr. Diana Mihaela MARDARE conf. dr. Dumitru ALEXANDROAEI conf. dr. Emilia Dorina CREANGA conf. dr. Viorel MELNIG conf. dr. Lucel SIRGHI conf. dr. Gabriela BORCIA conf. dr. Silviu Octavian GURLUI conf. dr. Dan Gheorghe DIMITRIU conf. dr. Liviu LEONTIE conf. dr. Mihai Florin TUFESCU conf. dr. Vasile TURA conf. dr. George Mihail RUSU conf. dr. Florin BRINZA conf. dr. Cristian Ioan BABAN conf. dr. Laurentiu STOLERIU lect. dr. Sorin TALASMAN

lect. dr. Viorel ANITA lect. dr. Laura AILIOAIE lect. dr. Adeline-Camelia CIOCAN lect. dr. Dan MIHAILESCU lect. dr. Ioana Alexandra RUSU lect. dr. Catalin Gabriel BORCIA lect. dr. Catalin AGHEORGHIESEI lect. dr. Sebastian Dumitru POPESCU lect. dr. Valentin POHOATA lect. dr. Claudiu COSTIN lect. dr. Gabriela CIOBANU lect. dr. Laura Iulia ANITA lect. dr. Octavian RUSU lect. dr. Daniel RADU lect. dr. Paul GASNER lect. dr. Iordana ASTEFANOAEI lect. dr. Ionut DUMITRU lect. dr. Ovidiu Gabriel AVADANEI lect. dr. Cristian ENACHESCU asist. dr. Dorin CIMPOESU asist. dr. Radu TANASA asist. dr. Petronel POSTOLACHE asist. Serban FILOTE asist. dr. Bogdan MUNTEANU asist. Radu APETREI prep. dr. Alina CHIPER prep. Loredana MEREUTA prep. Valentin NICA prep. dr. Ionut TOPALA

Page 13: Fi Zica Lice Ntaro

 

 

 

 

 

 

CICLUL I 

 

STUDII de LICENȚĂ 

Page 14: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

To

ate

spec

ializ

arile

20

09-2

010

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 Fi

zică

gen

erală

2

2 -

C

5 -

- -

- -

2 M

ecan

ică

clas

ică

3

2 2

E

5 -

- -

- -

3 Fi

zică

mol

ecul

ară şi

căl

dură

3

2 2

E

5 -

- -

- -

4 Te

hnol

ogii

info

rmaţ

iona

le

2 -

2 E

5

- -

- -

- 5

Anal

iză

mat

emat

ică

2 2

- C

5

- -

- -

- 6

Lim

ba s

trăină

1

1 -

C

5 1

1 -

C

5 7

Ele

ctric

itate

şi m

agne

tism

-

- -

- -

3 2

2 E

5

8 O

scilaţii

şi u

nde

-

- -

- -

2 -

2 E

5

9 Li

mba

je d

e pr

ogra

mar

e

- -

- -

- 2

- 2

C

5 10

Al

gebră şi

ele

men

te d

e ge

omet

rie

- -

- -

- 2

2 -

E

5 11

P

ract

ică

de la

bora

tor

- -

- -

- -

4 -

C

5 12

C

urs

facu

ltativ

1

- -

- -

- 2

- 2

C

5 13

Ed

ucaţ

ie fi

zică

- fa

culta

tiv

- 2

- -

- -

2 -

- 5

14

Cur

suri

aparţin

ând

DP

PD

-

- -

- -

- -

- -

- To

tal

13

9+2

6 3E

+3C

10

+25+

4+2

6+2

3E+4

C

Tota

l gen

eral

28

+ 2

30

21

+ 6

+ 4

30

+10

12

Page 15: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

I

Fizi

ca, F

izic

a te

hnol

ogic

a

20

10-2

011

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 Ec

uaţii

dife

renţ

iale

şi e

cuaţ

iile

fizic

ii m

atem

atic

e

2 2

- E

5

- -

- -

-

2 O

ptică

3

2 2

E

5 -

- -

- -

3 Fu

ndam

ente

le c

him

iei

2 -

2 C

5

- -

- -

- 4

Mec

anică

teor

etică

2

2 -

E

5 -

- -

- -

5 P

relu

crar

ea d

atel

or fi

zice

2

- 2

C

5 -

- -

- -

6 Li

mba

stră

ină

1

1 -

C

5 1

1 -

C

5 7

Ele

ctro

nică

-

- -

- -

3 2

2 E

5

8 El

ectro

dina

mică şi

teor

ia re

lativ

ităţii

-

- -

- -

3 2

- E

5

9 M

ecan

ică

cuan

tică

-

- -

- -

3 2

- E

5

10

Fizi

ca a

tom

ului

-

- -

- -

2 1

2 E

5

11

Pra

ctică

de s

peci

alita

te

- -

- -

- -

4 -

C

5 12

Ed

ucaţ

ie fi

zică

- fa

culta

tiv

- 2

- -

- -

2 -

C

5 13

C

ursu

ri ap

arţin

ând

DP

PD

- fa

culta

tiv

Tota

l 12

7+

2 6

3E+3

C

12

8+2+

4 4

4E+3

C

Tota

l gen

eral

25

+ 2

30

24

+ 2

+ 4

30

+5

13

Page 16: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

I

Fizi

ca m

edic

ala,

Bio

fizic

a

20

10-2

011

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 Ec

uaţii

dife

renţ

iale

şi e

cuaţ

iile

fizic

ii m

atem

atic

e

2 2

- E

5

- -

- -

-

2 O

ptică

3

2 2

E

5 -

- -

- -

3 El

ectro

dina

mică

2

2 -

E

5 -

- -

- -

4 M

ecan

ică

teor

etică

2

2 -

E

5 -

- -

- -

5 P

relu

crar

ea d

atel

or fi

zice

2

- 2

C

5 -

- -

- -

6 Li

mba

stră

ină

1

1 -

C

5 1

1 -

C

5 7

Ele

ctro

nică

-

- -

- -

3 2

2 E

5

8 M

ecan

ică

cuan

tică

- -

- -

- 3

2 -

E

5 9

Bio

fizică

gene

rală

-

- -

- -

2 -

2 E

5

10

Fizi

ca a

tom

ului

si m

olec

ulei

-

- -

- -

3 2

2 E

5

11

Pra

ctică

de s

peci

alita

te

- -

- -

- -

4 -

C

5 12

Ed

ucaţ

ie fi

zică

- fa

culta

tiv

- 2

- -

- -

2 -

C

5 13

C

ursu

ri ap

arţin

ând

DP

PD

- fa

culta

tiv

Tota

l 12

9+

2 4

4E+2

C

12

7+2+

4 6

4E+3

C

Tota

l gen

eral

25

+ 2

30

24

+ 2

+ 4

30

+5

14

Page 17: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

I

Fizi

ca in

form

atic

a

2010

-201

1

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 Ec

uaţii

dife

renţ

iale

şi e

cuaţ

iile

fizic

ii m

atem

atic

e

2 2

- E

5

- -

- -

-

2 O

ptică

3

2 2

E

5 -

- -

- -

3 M

etod

e nu

mer

ice şi

de

sim

ular

e în

fizi

2 -

2 C

5

- -

- -

- 4

Mec

anică

teor

etică

2

2 -

E

5 -

- -

- -

5 S

iste

me

de o

pera

re (W

indo

ws,

UN

IX)

2 -

2 E

5

- -

- -

- 6

Lim

ba s

trăină

1

1 -

C

5 1

1 -

C

5 7

Elec

trodi

nam

ică şi

teor

ia re

lativ

ităţii

-

- -

- -

3 2

- E

5

8 E

lect

roni

- -

- -

- 3

2 2

E

5 9

Mec

anică

cuan

tică

-

- -

- -

3 2

- E

5

10

Fizi

ca a

tom

ului

-

- -

- -

2 1

2 E

5

11

Pra

ctică

de s

peci

alita

te

- -

- -

- -

4 -

C

5 12

Ed

ucaţ

ie fi

zică

- fa

culta

tiv

- 2

- -

- -

2 -

C

5 13

C

ursu

ri ap

arţin

ând

DP

PD

- fa

culta

tiv

Tota

l 12

7+

2 6

4E+2

C

12

8+2+

4 4

4E+3

C

Tota

l gen

eral

25

+ 2

30

24

+ 2

+ 4

30

+5

15

Page 18: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

II

Fi

zica

20

11-2

012

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 Fi

zica

mol

ecul

ei

2 -

2 E

5

- -

- -

- 2

Fizi

ca p

lasm

ei

3 -

2 E

5

- -

- -

- 3

Fizi

ca s

tării

sol

ide

2 -

2 E

5

- -

- -

- 4

Term

odin

amică şi

fizi

că s

tatis

tică

2 2

- C

5

- -

- -

- 5

Elem

ente

de

proi

ecta

re ş

i des

en te

hnic

2

- 2

C

5 -

- -

- -

6 O

pţio

nal (

1)

2 -

2 C

5

- -

- -

- 7

Fizi

ca s

emic

ondu

ctor

ilor

- -

- -

- 2

- 2

E

5 8

Spe

ctro

scop

ie ş

i las

eri

- -

- -

- 2

- 2

E

5 9

Fizic

a nu

cleul

ui ş

i a p

artic

ulel

or e

lem

enta

re

- -

- -

- 3

2 2

E

5 10

O

pţio

nal (

2)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 11

O

pţio

nal (

3)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 12

O

pţio

nal (

4)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 13

Is

toria

fizi

cii -

facu

ltativ

-

- -

- -

2 -

- C

5

14

Cur

suri

aparţin

ând

DP

PD

** -

facu

ltativ

15

Li

cenţă 

5 To

tal

13

2 10

3E

+3C

13

+22

12

3E+4

C

Tota

l gen

eral

25

30

25

+ 2

30

+5

16

Page 19: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

II

Fi

zica

med

ical

a

2011

-201

2

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 B

ioch

imie

2

- 2

E

5 -

- -

- -

2 Fi

zica

nuc

leul

ui

2 -

2 E

5

- -

- -

- 3

Det

ecto

ri, d

ozim

etrie

şi r

adio

prot

ecţie

2

- 2

E

5 -

- -

- -

4 Te

rmod

inam

ică şi

fizi

că s

tatis

tică

2 2

- E

5

- -

- -

-

5 M

odel

area

num

erică şi

ana

logi

că a

pr

oces

elor

bio

logi

ce

2 -

2 C

5

- -

- -

-

6 O

pţio

nal (

1)

2 -

2 C

5

- -

- -

- 7

Rad

iolo

gie şi

imag

istică

med

icală

- -

- -

- 2

- 2

E

5 8

Ele

ctro

nică

şi a

para

tură

med

icală

- -

- -

- 2

- 2

E

5 9

Ana

tom

ia ş

i fiz

iolo

gia

omul

ui

- -

- -

- 2

- 2

E

5 10

O

pţio

nal (

2)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 11

O

pţio

nal (

3)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 12

O

pţio

nal (

4)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 13

C

ursu

ri ap

arţin

ând

DP

PD

- fa

culta

tiv

14

Lice

nţă 

5 To

tal

12

2 10

4E

+2C

12

0

12

3E+3

C

Tota

l gen

eral

24

30

24

30

+5

17

Page 20: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

II

B

iofiz

ica

2011

-201

2

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 B

ioch

imie

2

- 2

E

5 -

- -

- -

2 Fi

zica

stă

rii s

olid

e şi

sem

icon

duct

ori

2 -

2 E

5

- -

- -

- 3

Fizi

ca n

ucle

ului

2

- 2

E

5 -

- -

- -

4 Te

rmod

inam

ică şi

fizi

că s

tatis

tică

2 2

- E

5

- -

- -

-

5 M

odel

area

num

erică şi

ana

logi

că a

pr

oces

elor

bio

logi

ce

2 -

2 C

5

- -

- -

-

6 O

pţio

nal (

1)

2 -

2 C

5

- -

- -

-

7 Bi

olog

ie m

olec

ulară şi

cel

ulară.

E

lem

ente

de

gene

tică

- -

- -

- 2

- 2

E

5

8 A

nato

mia

şi f

izio

logi

a om

ului

-

- -

- -

2 -

2 E

5

9 E

lem

ente

de

bios

truct

ură

2 -

2 E

5 10

O

pţio

nal (

2)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 11

O

pţio

nal (

3)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 12

O

pţio

nal (

4)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 13

C

ursu

ri ap

arţin

ând

DP

PD

- fa

culta

tiv

14

Lice

nţă 

5 To

tal

12

2 10

4E

+2C

12

0

12

3E+3

C

Tota

l gen

eral

24

30

24

30

+5

18

Page 21: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

II

Fi

zica

tehn

olog

ica

20

11-2

012

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 Fi

zica

mol

ecul

ei

2 -

2 E

5

- -

- -

- 2

Fizi

ca p

lasm

ei

3 -

2 E

5

- -

- -

- 3

Fizi

ca s

tării

sol

ide

2 -

2 E

5

- -

- -

- 4

Elem

ente

de

proi

ecta

re ş

i des

en te

hnic

2

- 2

C

5 -

- -

- -

5 R

eţel

e de

cal

cula

toar

e şi

adm

inis

trare

2

- 2

C

5 6

Term

odin

amică şi

fizi

că s

tatis

tică

2 2

- C

5

- -

- -

- 7

Fizi

ca s

emic

ondu

ctor

ilor

- -

- -

- 2

- 2

E

5 8

Spe

ctro

scop

ie ş

i las

eri

- -

- -

- 2

- 2

E

5 9

Fizic

a nu

cleul

ui ş

i a p

artic

ulel

or e

lem

enta

re

- -

- -

- 3

2 2

E

5 10

Ap

licaţ

ii te

hnol

ogic

e al

e fiz

icii

plas

mei

-

- -

- -

2 -

3 C

5

11

Met

ode

mod

erne

de

stud

iu a

stru

ctur

ii co

rpul

ui s

olid

-

- -

- -

2 -

2 C

5

12

Pra

ctică

tehn

olog

ică

- -

- -

- -

4 -

C

5 13

C

ursu

ri ap

arţin

ând

DP

PD

** -

facu

ltativ

To

tal

13

2 10

3E

+3C

11

2+

4 11

3E

+3C

To

tal g

ener

al

25

30

24+4

30

+5

19

Page 22: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

II

Fi

zica

info

rmat

ica

20

11-2

012

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 B

aze

de d

ate

2 -

2 C

5

- -

- -

- 2

Fizi

ca m

olec

ulei

2

- 2

E

5 -

- -

- -

3 Fi

zica

pla

smei

3

- 2

E

5 -

- -

- -

4 Fi

zica

stă

rii s

olid

e 2

- 2

E

5 -

- -

- -

5 Te

rmod

inam

ică şi

fizi

că s

tatis

tică

2 2

- C

5

- -

- -

- 6

Opţ

iona

l (1)

2

- 2

C

5 -

- -

- -

7 P

rogr

amar

ea c

alcu

lato

arel

or (C

, C++

) -

- -

- -

2 -

2 C

5

8 R

eţel

e de

cal

cula

toar

e şi

adm

inis

trare

-

- -

- -

2 -

2 E

5

9 Fi

zica

nucle

ului

şi a

par

ticul

elor

ele

men

tare

-

- -

- -

3 2

2 E

5

10

Opţ

iona

l (2)

-

- -

- -

2 -

2 C

5

11

Opţ

iona

l (3)

-

- -

- -

2 -

2 C

5

12

Opţ

iona

l (4)

-

- -

- -

2 -

2 C

5

13

Isto

ria fi

zici

i - fa

culta

tiv

- -

- -

- 2

- -

C

14

Cur

suri

aparţin

ând

DP

PD

- fa

culta

tiv

15

Lice

nţă 

5 To

tal

13

2 10

3E

+3C

13

+22

12

2E+5

C

Tota

l gen

eral

25

30

27

+2

30+5

20

Page 23: Fi Zica Lice Ntaro

  A

nul I

V

Fi

zica

tehn

olog

ica

20

12-2

013

Nr.

crt.

Dis

cipl

ina

Sem

estr

ul 1

Se

mes

trul

2

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

Curs

Sem.

Lab.

Verif.

Credite

1 M

etod

e fiz

ice

de măs

ură şi

con

trol

nedi

stru

ctiv

2

- 2

E

5 -

- -

- -

2 Fi

zica

mic

roun

delo

r. A

plic

aţii

2 -

2 E

5

- -

- -

- 3

Fizic

a şi

tehn

olog

ia m

ediilo

r pol

ariza

bile

2

- 2

E

5 -

- -

- -

4 M

ater

iale

şi t

ehno

logi

i pen

tru s

toca

rea

info

rmaţ

iei

2 -

2 C

5

- -

- -

-

5 Tr

ansf

er d

e te

hnol

ogie

2

- 2

C

5 -

- -

- -

6 O

pţio

nal (

1)

2 -

2 C

5

- -

- -

- 7

Fizi

ca s

iste

mel

or p

arţia

l ord

onat

e -

- -

- -

2 -

2 E

5

8 Fi

zica

lase

rilor

şi a

plic

aţii

tehn

olog

ice

- -

- -

- 2

- 2

E

5 9

Fizic

a şi

tehn

olog

ia m

ater

iale

lor m

agne

tice

- -

- -

- 2

- 2

E

5 10

O

pţio

nal (

2)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 11

O

pţio

nal (

3)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 12

O

pţio

nal (

4)

- -

- -

- 2

- 2

C

5 13

Li

cenţă 

- -

- -

- -

- -

- 5

Tota

l 12

0

12

3E+3

C

12

0 12

3E

+3C

To

tal g

ener

al

24

30

24

30+5

21

Page 24: Fi Zica Lice Ntaro

22  

Cursuri facultative și opționale Curs facultativ - anul I toate specializările 1. Metodica rezolvării problemelor de fizică 2. Fizica şi progresul cunoaşterii 3. Tehnici moderne în fizica experimentală Specializarea Fizică Cursuri opţionale - anul III O1 Metode şi instrumente de măsură electrice şi electronice

Introducere în fizica mediului şi ecologie

O2 Fizica atmosferei şi meteorologie Sisteme de achiziţii şi procesare a datelor

O3 Introducere în modelarea proceselor fizice Fizica şi tehnica descărcărilor electrice în gaze

O4 Transmiterea informaţiei prin fibre optice Astrofizică şi cosmologie

Specializarea Fizică Medicală Cursuri opţionale - anul III O1 Radiobiologie

Laseri. Aplicaţii în medicină

O2 Tehnici de diagnoză şi tratament cu ultrasunete Bioenergetică

O3 Elemente de fizica plasmei. Interacţiunea plasmei cu materiale biologic active Elemente de cinetica şi dinamica sistemelor biologice

O4 Sisteme de achiziţii şi procesare a datelor Medicină nuclear

Page 25: Fi Zica Lice Ntaro

23  

Specializarea Biofizică

Cursuri opţionale - anul III O1 Radiobiologie

Laseri. Aplicaţii în medicină

O2 Tehnici de diagnoză şi tratament cu ultrasunete Bioenergetică

O3 Elemente de fizica plasmei. Interacţiunea plasmei cu materiale biologic active Elemente de cinetica şi dinamica sistemelor biologice

O4 Sisteme de achiziţii şi procesare a datelor Spectroscopia sistemelor biologice

Specializarea Fizică informatică Cursuri opţionale - anul III O1 Metode şi instrumente de măsură electrice şi electronice

Introducere în fizica mediului şi ecologie

O2 Fizica atmosferei şi meteorologie Sisteme de achiziţii şi procesare a datelor

O3 Introducere în modelarea proceselor fizice Arhitectura calculatoarelor

O4 Transmiterea informaţiei prin fibre optice Astrofizică şi cosmologie

Specializarea Fizică tehnologică Cursuri opţionale - anul IV O1 Metode şi instrumente de măsură electrice şi electronice

Introducere în fizica mediului şi ecologie

O2 Fizica atmosferei şi meteorologie Sisteme de achiziţii şi procesare a datelor

O3 Introducere în modelarea proceselor fizice Tranzitii de faza. Fenomene ordine-dezordine. Aplicatii

O4 Transmiterea informaţiei prin fibre optice Haos și autoorganizare

Page 26: Fi Zica Lice Ntaro

= 24 =

FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE A DPPD

MODUL I (30 credite)

Nr. crt.

Disciplina de înv mânt

anul I anul II anul III

Eva

lua

re

Cre

dite TOTAL

sem.1 sem.2 sem.3 sem.4 sem.5 sem.6

ore

Din care

C A C A C A C A C A C A C A 1 Psihologia educa iei 2 2 E1 5 56 28 28

2

Pedagogie I (Fundamentele pedagogiei + Teoria i metodologia curricumului) 2 2 E2 5 56 28 28

3

Pedagogie II (Teoria i metodologia instruirii + Teoria i metodologia evalu rii) 2 2 E3 5 56 28 28

4 Didactica specialit ii 2 2 E4 5 56 28 28

5

Discipline op ionale (1 din oferta de minim 2) a. Se stabile te de DPPD b. Se stabile te de DPPD 1 2 C5 4 42 14 28

6 Practica pedagogic 3 3 C6 5 84 - 84

EVALUARE FINAL -

PORTOFOLIU DIDACTIC 1 E6 1 14 - 14 TOTAL 5E+2C 30 364 126 238

MODUL II (30 credite)

Nr. crt.

Disciplina de înv mânt

anul I anul II

Evaluare Credite

TOTAL sem.1 sem.2 sem.3 sem.4

ore Din care

C A C A C A C A C A 1 Didactica ariei curriculare 2 2 E1 5 56 28 28 2 Managementul clasei 2 2 E2 5 56 28 28 3 Consiliere i orientare 2 2 E3 5 56 28 28 4 Instruire asistat de calculator 1 2 C1 4 42 14 28

5

Op ional I (1 din 4) Educa ie intercultural Politici educa ionale Doctrine pedagogice contemporane Managementul organiza iei colare 2 1 C2 4 42 28 14

6

Op ional II (1 din 4) Psihopedagogia adul ilor Fundamentele psihopedagogiei speciale Sociologia educa iei Metodologia cercet rii în tiin ele educa iei 2 1 C3 4 42 28 14

EVALUARE FINAL - PROIECT STAGIU DE PRACTIC (42 ore)

(pentru cei care nu au func ionat în înv mânt în perioada dintre parcurgerea

modulului I i înscrierea la modulul 2) 3 E3 3 42 - 42 TOTAL 4E+3C 30 336 154 182

Page 27: Fi Zica Lice Ntaro

25  

Fizică Generală

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Mihai TOMA

Obiective:

Cursul se doreşte a fi o predare a fizicii la nivel postliceal, dată fiind diferenţa între volumul cunoştinţelor studenţilor care doresc să urmeze studiul fizicii. Obiectivul cursului este de a forma la studenţi o gândire fizică sistematică, independentă şi creatoare. Cunostinte necesare: disciplinele de fizică parcurse la nivel liceal

Tematica:

Curs: 1. Mişcarea: mişcarea mecanică, mişcarea termică, mişcarea unui fluid, mişcarea particulelor încărcate în câmpuri electrice şi magnetice; 2. Forţe: legile lui Newton, forţa de greutate, forţa de frecare, forţe elastice, forţe de inerţie, .presiunea, tensiunea superficială, forţe electrice, forţe magnetice; 3. Lucrul mecanic, energia, puterea: lucrul mecanic, forţe conservative, energia cinetică, energia potenţială, energia de deformaţie, energia medie a moleculelor, energia câmpului electric, energia câmpului magnetic, legi de conservare a energiei, energia nucleară; 4. Oscilaţii şi unde: oscilaţii mecanice: oscilaţii electrice, unde electromagnetice.

Bibliografie:

M.A. Oncescu – Fizica, nivel postliceal, vol I, II, Ed. did. şi ped., Bucureşti, 1975 F.W. Sears, M.W. Zemansky, H.D. Young – Fizica, Ed. did. şi ped., Bucureşti, 1983 D. Holliday, R.Resnick – Fizica, vol I, II, Ed. did. şi ped., Bucureşti, 1975 R. Koch – Cum rezolvăm o problemă de fizică? Ed. did. şi ped., Bucureşti, 1971 T. Creţu – Probleme şi ...greşeli în fizică, Ed. Tehnică., Bucureşti, 1992 S. Mihail – Probleme de performanţă în fizică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992 Metode de predare: prelegere, problematizarea, dialog cu studentul Evaluare: teste pe parcurs, referate, test final Limba de predare: Română

Page 28: Fi Zica Lice Ntaro

26  

Titlul cursului: Mecanica clasică

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Prof. dr. Dumitru LUCA Obiective: Introducerea în studiul mişcării mecanice, plecand de la modelul punctului material spre sistemele continui (solidul si fluidele). Sunt aprofundate conceptele fundamentale ale fizicii (forţă, impuls, energie, moment cinetic etc) cu un accent major pe dezvoltarea capacitatii de aplicare a acestora in practica. Prin experimentele de laborator şi rezolvarea de probleme se asigura consolidarea conceptelor si legile mecanicii.

Cunostinte necesare: Matematica si fizica de liceu

Tematica:

Cinematica si dinamica punctului material in cazul unidimensional. Miscarea punctului material in doua si trei dimensiuni. Gravitatia. Sisteme discrete de particule. Legi de conservare. Ciocniri. Sisteme continui. Solidul rigid. Mecanica fl uidelor. Solidul deformabil. Fluide reale. Tematica seminariilor / lucrărilor de laborator. Studiul mişcării punctului material sub acţiunea a diferite tipuri de forte (constante, dependente de viteza, de timp, de pozitie etc.). Integrarea ecuatiei diferentiale a miscarii punctului material. Studiul miscarii de translatie si de rotatie a solidului rigid (miscarea plan paralela, de precesie si nutatie, axe permanente de rotatie). Studiul micilor deformatii ale solidului deformabil. Studiul curgerii fluidelor. Bibliografie: D. Luca, C. Stan, Mecanica fizica, Partea I: Mecanica punctului material, Tehnopres, Iaşi, 2004; (http://newton.phys.uaic.ro) D. Luca, C. Stan, Mecanica fizica, Partea a II-a: Mecanica mediilor continui, Stef, Iaşi, 2006. A. Arya, Introduction to Classical Mechanics, Prentice Hall, 1990 (1-st ed.) and 1998 (2-nd ed). F.W. Sears, M. Zemanski, Fizica generala, EDP 1983. D. Halliday, R. Resnick, Fizica vol I, Bucuresti, EDP, 1972. M. Sanduloviciu, Mecanica, UAIC Press, Iasi, 1982. Ch. Kittel, Mecanica (vol. I, Cursul de fizica Berkeley), ET Bucuresti, 1984. A. Hristev, Mecanica si acustica, EDP, Bucuresti, 1982. C. Plăviţu et al, Probleme de mecanică fizică şi acustică, EDP Bucureşti, 1981.

Metode de predare: Predare la curs. Experiente demonstrative de curs. Consultatii. Evaluare: Evaluare pe parcursul semestrului: Examen scris (exclusive rezolvare de probleme) si oral. Limba de predare: romana

Page 29: Fi Zica Lice Ntaro

27  

Titlul cursului: Fizica moleculara si caldura

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: Licenta Anul de studii: I

Semestrul :1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. Dr. Violeta GEORGESCU

Obiective:

Cursul îşi propune să-i familiarizeze pe studenţi cu principalele noţiuni de fizică moleculară, de termodinamica clasică, fizică statistică şi fenomene termice.

Cunostinte necesare: Fizica si Matematica la nivel de liceu.

Tematica:

Noţiuni introductive de termodinamică. Principiul zero al termodinamicii. Căldură şi calorimetrie. Primul principiu al termodinamicii cu aplicaţii la gazul ideal. Al doilea principiu al termodinamicii. Entropia. Ecuaţia fundamentală a termodinamicii. Principiul al III-lea al termodinamicii. Consecinţe. Potenţiale termodinamice. Entalpia. Energia liberă. Entalpia liberă. Teoria cinetico-moleculară a gazelor. Distribuţia Boltzmann. Distribuţia Maxwell. Elemente de teoria cinetică a căldurilor specifice. Ciocniri intermoleculare. Fenomene de transport în gaze. Ecuaţii fenomenologice. Drum liber mediu. Interacţiuni moleculare. Gaze reale. Ecuaţia Wan der Waals. Starea lichidă. Caracteristici generale. Presiunea internă. Tensiunea superficială, capilaritate. Transformări de fază. Ecuaţia Clapeyron-Clausius. Aplicaţii.

Bibliografie:

Violeta Georgescu, Liviu Leontie, Mardarie Sorohan, Fizică moleculară şi Termodinamică, Ed. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, 2006 Violeta Georgescu, M. Sorohan, Fizica moleculară, Ed. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, 1996 C. N. Plăviţu, Fizica fenomenelor termice, vol. I-III, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1992-1994 Metode de predare: Prelegerea, Dezbaterea, Problematizarea, Experimente de laborator si demonstrative frontale, utilizare Internet.

Evaluare: examen scris si oral, precum si aprecierea activitatii din timpul anului (seminar si laborator).

Limba de predare: Romana

Page 30: Fi Zica Lice Ntaro

28  

Titlul cursului: Tehnologii informationale

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Cristian ENĂCHESCU

Obiective:

Cursul are drept obiectiv prezentarea elemente principale ale tehnologiei informaţiei, incluzând concepte şi vocabular de bază, materiale, sisteme de operare, programe, arhitecturaunui calculator şi funcţiile saler. Studenţii vor fi familiarizaţi cu programele Office utilizate în mod curent: Microsoft Word, Excel și Powerpoint. Va fi făcută o introducere privind posibilitățile de grafică pe calculator. Studenții vor învăta despre utilizarea eficientă a internetului, cu accent pe căutarea informțiilor științifice și vor fi capabili să creeze pagini de Internet simple. Cursul conține și o sectiune privind drepturile de autor.

Cunostinte necesare: Nu sunt cerute.

Tematica:

Arhitectura unui calculator. Componente şi funcţii. Sistemul de operare Windows: principale caracteristici. Tipuri de fişiere. Crearea de directoare proprii. Lucru cu fişiere, salvare, copiere. Inscripţionare pe CD-R si DVD. Crearea de documente în programul Microsoft Word. Prezentări cu ajutorul porgramului Microsoft PowerPoint. Efectuarea de calcule în programul Microsoft Excel. Utilizarea Internetului. Motoare de căutare. Utilizarea programului Microcal Origin pentru tratarea datelor în fizică. Noţiuni introductive de crearea paginilor web .HTML. Frontpage. Probleme legale în tehnologia informaţiei. Drepturi de autor.

Bibliografie:

Chris Fehily WINDOWS XP. Ghid vizual, Editura Teora, Bucureşti, 2005 Nathan J. Muller Enciclopedia Internet, Editura Tehnica, 2004 Gilbert Held, Comunicaţii de date, Editura Teora, Bucureşti, 1998 Microsoft Press, Curs rapid Microsoft Office, Editura Teora, Bucureşti, 2007 Teodora Gugoiu, HTML prin exemple, Editura Teora, Bucureşti, 2001 Metode de predare: Expunerea, Prelegerea cu ajutorul videoproiectorului Evaluare: Scris si oral (aplicatie practică) Limba de predare: Română

Page 31: Fi Zica Lice Ntaro

29  

Titlul cursului: Analiză matematică

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. Dr. Monica FRUNZĂ

Obiective:

Cursul are drept obiectiv principal să ofere, în scurt timp, elementele de bază ale calculului diferenţial şi integral necesare înţelegerii cursurilor de fizică ce fac apel la acestea, precum şi formării unor deprinderi de calcul utile în parcurgerea cursurilor de ecuaţii diferenţiale.La seminar se urmăreşte însuşirea unor algoritmi de lucru şi aplicarea lor la situaţii specifice, formarea şi dezvoltarea raţionamentului matematic.

Cunostinte necesare: Cunoştinţe de matematică de liceu.

Tematica:

Serii numerice; Serii de puteri; Elemente de analiză complex; Elemente de topologie în Rk; Limită şi continuitate; Teoria diferenţiabilităţii; Integrale curbilinii; Integrale multiple; Integrale de suprafaţă; Serii Fourier Tematica seminarului urmează conţinutul cursului, problemele de seminar urmărind fixarea şi aprofundarea temelor de curs, formarea şi dezvoltarea raţionamentului matematic.

Bibliografie:

Aramă, L., Morozan, T., Culegere de probleme de calcul diferenţial şi integral, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1978 Boas,M.L., Mathematical methods in the physical sciences (second edition), John Wiley & Sons, New York, Chichester, Brisbane, Toronto, Singapore, 1983 Bucur, Gh., Câmpu, E., Găină, S., Culegere de probleme de calcul diferenţial şi integral, vol.II, III, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1978. Demidovich, B., Problems in Mathematical Analysis, Mir Publishers, Moscow, 1977. Fihtenhol’, G.M., Curs de calcul diferenţial şi integral, vol.I, II, III, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1964, 1965. Frunză, Şt., Analiză matematică, p. a-II-a, vol.I, II, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, 1987, 1992. Gheorghiu, N., Precupanu, P., Analiză matematică, EDP, Bucureşti, 1979. Nicolescu, M., Analiză mathematică, vol.I, II, III, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1958, 1960. Metode de predare: Prelegerea, explicaţia, problematizarea, conexiuni interdisciplinare; Conversaţia, explicaţia, analogia Evaluare: Scris si oral; Verificări, teme, teste Limba de predare: Română

Page 32: Fi Zica Lice Ntaro

30  

Titlul cursului: Electricitate şi magnetism

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Prof. dr. Alexandru STANCU Obiective: Cursantii vor dobândi cunostinte din domeniul electromagnetismului clasic. În cadrul activitatilor de laborator cursantii vor obtine abilitati practice pentru masurarea unor marimi fizice fi studiul experimental al unor fenomene electromagnetice. Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa aiba capacitatea de a rezolva probleme si exercitii de electromagnetism, cel putin la nivelul culegerilor de probleme de liceu.

Cunostinte necesare: Analiza matematica, Mecanica

Tematica:

Interactiuni electrostatice în vid. Câmp si flux electric. Teorema lui Gauss. Natura potentiala a câmpului electric. Teorema circulatiei câmpului electric. Diferenta de potential si potential electrostatic. Dipolul electric. Distributii continue de sarcina. Ecuatiile diferentiale si integrale ale câmpului si potentialului electrostatic în vid. Ecuatiile Poisson-Laplace. Câmpul si potentialul sistemelor de conductori în echilibru electrostatic. Influenta electrostatica. Teorema lui Coulomb. Condensatorul electric. Ecuatiile câmpului si potentialului electric în substanta. Dielectrici. Vectorul polarizatie P. Relalia dintre vectorii E, D si P. Densitatea de energie a câmpului electric. Curentul electric stationar. Legea lui Ohm si legea lui Joule sub formele integrala si diferentiala. Circuite si retele electrice. Legile lui Kirchhoff. Câmpul magnetic în vid. Legea-Biot Savart-Laplace. Teorema lui Ampère. Potentialul scalar magnetic. Potentialul vector. Ecuatiile integrale si diferentiale ale câmpului si potentialului vector magnetic . Aplicatii. Câmpul magnetic în substanta. Relatia dintre vectorii B,M,H. Inductia electromagnetica. Legea Maxwell-Faraday. Energia magnetica. Inductanta proprie si mutuala a circuitelor. Circuite în regim variabil si în regim periodic sinusoidal. Ecuatiile lui Maxwell.

Bibliografie:

C. Papusoi, A. Stancu, Tratat de electricitate si magnetism, partea I, Ed. Cartea Universitara, 2006 E.M.Purcell, Electricitate si magnetism , Cursul de Fizica Berkeley, vol II Ed. Did.&Ped., 1982. Vasile Tutovan, Electricitate si magnetism, vol. I Editura Tehnica Bucuresti 1986 Resurse web. Prezentarile de curs în format Power Point tiparite.

Metode de predare: Prelegere, discutie, predare asistata de calculator (simulari, filme didactice)

Evaluare: Scris si oral

Limba de predare: romana

Page 33: Fi Zica Lice Ntaro

31  

Titlul cursului: Oscilaţii şi unde

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Prof. dr. Dumitru LUCA Obiective: Introducerea în studiul miscarii oscilatorii si ondulatorii, plecand de la modelele intuitive ale mecanicii clasice si teoriei circuitelor electrice pasive. Se urmareste insusirea de cunostinte si dezvoltarea capacitatii de aplicare a acestora in contextul fizicii clasice si a celei moderne. Studentii sunt stimulati sa-si dezvolte abilitati de lucru in echipa, inclusiv sub forma unor proiecte de cercetare elaborate si puse in practica sub indrumarea titularului de disciplina. Studentii sunt evaluati prin prisma abilitatii lor de a se documenta - pe baza bibliografiei pentru curs si proiectele individuale de cercetare -, de a rezolva probleme propuse ca tema. De asemenea, o pondere insemnata in aprecierea lor este legata de demonstrarea capacitatii de analiza si sinteza a rezultatelor experimentelor de laborator, prin originalitatea si rezolvarea personalizata a obligatiilor specifice disciplinei.

Cunostinte necesare: Mecanica clasica, Analiza matematica, Electricitate.

Tematica:

Oscilatii libere in sisteme mecanice si electrice. Compunerea oscilatiilor liniare paralele/perpendiculare. Batai. Analiza Fourier. Oscilatii fortate, rezonanta amplitudinii si a energiei, aplicatii in fizica. Unde elastice in medii solide si fluide. Propagarea undelor elastice si electromagnetice in medii neomogene: reflexia, refractia, difractia, dispersia, absorbtia, efectul Doppler. Elemente de acustica si ultraacustica. Oscilatii si unde neliniare.

Bibliografie:

D. Luca, C. Stan, Mecanica punctului material, Tehnopres, Iaşi, 2004; D. Luca, C. Stan, Mecanica mediilor continui, Stef, Iaşi, 2006. A. Arya, Introduction to Classical Mechanics, Prentice Hall, 1990,1998. F.W. Sears, M. Zemanski, Fizica generala, EDP 1983. D. Halliday, R. Resnick, Fizica vol I, Bucuresti, EDP, 1972. A. Hristev, Mecanica si acustica, EDP, Bucuresti, 1982. C. Plăviţu et al, Probleme de mecanică fizică şi acustică, EDP Bucureşti, 1981. S. Popescu, Oscilaţii mecanice, unde elastice şi acustică, Matrix Rom, Bucureşti, 2003. Metode de predare: Prelegerea cu experimente demonstrative, dezbaterea, descoperirea dirijata Evaluare: Evaluare pe parcurs (cunostinte teoretice si rezolvare de probleme) Limba de predare: romana

Page 34: Fi Zica Lice Ntaro

32  

Titlul cursului: Limbaje de programare

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Laurentiu STOLERIU

Obiective:

Dezvoltarea capacitatii de a utiliza limbajul de programare C in situatii practice cum ar fi rezolvarea unor probleme simple de calcul cu aplicatii in fizica; Familiarizarea cursanţilor cu ideea de programare procedural; Formarea de deprinderi de programare a aplicaţiilor de dimensiuni mici şi medii; Însuşirea tehnicilor de bază în proiectarea programelor.

Cunostinte necesare: Matematica la nivel de Bacalaureat

Tematica:

Etapele realizării unui software; O primă trecere în revistă a limbajului C. Elemente de sintaxă. Tipuri de dată fundamentale. Instrucţiuni C; Intrări/ieşiri; Reprezentarea datelor în memorie. Operatori de tip bit cu bit; Funcţii; Tablouri şi pointeri. Aritmetica pointerilor şi mărimea elementelor. Iniţializarea tablourilor unidimensionale; Tablourile bidimensionale; Alocare dinamică a memoriei; Şiruri.

Bibliografie:

http://stoner.phys.uaic.ro/moodle/ Liviu Negrescu, Limbajele C şi C++ pentru începători, Ed. Microinformatica, 1996. Brian Kernighan, Dennis Ritchie, Limbajul de programare C, Ed. Teora, 2001. Kris Jamsa, Lars Klander, Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2002. Microsoft MSDN Library.

Metode de predare: Prelegere (expunere folosind videoproiectorul), dezbatere

Evaluare: două teste si aplicaţii practice pe parcurs 50%, colocviu final scris 50%

Limba de predare: romana

Page 35: Fi Zica Lice Ntaro

33  

Titlul cursului: Algebră şi elemente de geometrie

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Conf. Dr. Ioan BUCATARU Obiective: Prima parte cuprinde este dedicata algebrei liniare si contine o introducere in teoria spatiilor vectoriale si vectorial euclidiene, a tranformarilor liniare si multiliniare. A doua parte este dedicata geometriei analitice si diferentiale a planului si spatiului euclidian, prezinta notiunile de produs scalar, produs vectorial si mixt, ecuatiile afine si euclidiene a dreptei si planului precum si teoria conicelor si cuadricelor.

Cunostinte necesare: nu este cazul Tematica: Spatii vectoriale reale, subspatii vectoriale, dependenta si independenta liniara, sisteme de generatori, teorema înlocuirii, dimensiunea unui spatiu vectorial, teorema lui Grassmann, schimburi de baze si coordonate, orientarea spatiilor vectoriale. Transformari liniare, teorema rangului, matricea (ecuatiile) unei transformari liniare, relatia de asemanare pe multimea matricelor patratice, dualul unui spatiu vectorial, produs tensorial, tensori, vectori propriii si valori proprii, diagonalizare. Forme biliniare si patratice, forma canonica, teorema lui Gauss, teorema lui Sylvester. Spatii vectoriale euclidiene, produs scalar, norma unui vector, inegalitati, procedeul de ortonormare Gram-Schmidt, grupul ortogonal. Vectori liberi, definitie, proprietati, adunarea vectorilor liberi, înmulirea cu scalari reali, produsul scalar a doi vectori liberi, schimburi de baze ortonormate, transformari ortogonale, produsul vectorial a doi vectori liberi, produsul mixt a trei vectori liberi, produsul dublu vectorial. Repere ortonormate în plan si spatiu, schimburi de reper, distanta dintre doua puncte, Conice în plan, conice pe ecuatii reduse, ecuatia generala a unei conice, centrul unei conice, directii principale, axe de simetrie, forma canonica pentru ecuatia unei conice, clasificarea conicelor, cuadrice pe ecuatii reduse. Elemente de geometria difereniala a curbelor în spaiu, lungimea unei curbe, parametrizarea naturala, plan tangent, plan osculator, plan normal, reperul lui Frenet.

Bibliografie: I. Pop, Gh. Neagu, Algebra liniara si geometrie analitica în plan si spatiu, Ed. Plumb, Bacau, 1996. M. Craioveanu, I.D. Albu, Elemente de geometrie afina si euclidiana, Ed. Facla, Timisoara, 1982. L.Raileanu, Prin algebra spre geometrie, Ed. Alexandru Myller, Iasi, 2005. Metode de predare: Prelegerea,Dezbaterea,Problematizarea, Descoperirea dirijata Evaluare: Examen scris si oral Limba de predare: romana

Page 36: Fi Zica Lice Ntaro

34  

Titlul cursului: Limbă străină

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii:I si II

Semestrul : 1 si 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei:

Limba engleza: Lect. dr. Lucretia CARLOANTA

Limba franceza: Conf.dr. Oana POPARDA, Conf. dr. Magda CIOPRAGA

Limba germana: Asist. Dr. Delia ESIAN, Asist. dr. Ana-Maria PALIMARIU

Obiective:

Cursul se adreseaza studentilor din anii I si II, aflati la un nivel mediu de limba si îsi propune, ca obiectiv general, pregatirea studentilor pentru a functiona eficient într-o limba straina în viitoarea lor profesie. El se constituie ca o prima etapa de consolidare a cunostintelor gramaticale. Se pune accent pe dezvoltarea acelor deprinderi de limba folosite în viata cotidiana. Continutul textelor acopera o gama variata de situatii obisnuite de viata si are scopul de a expune studentii la practicarea limbajului (si a functiilor sale) în contexte reale. Cursul pune accent pe însusirea, îmbogatirea, ordonarea, sistematizarea, consolidarea si folosirea practica a cunostintelor privitoare la lexicul limbii (straine) contemporane vorbite. Chestiunile gramaticale vor fi ilustrate de texte de actualitate din diferite domenii (stiinta, tehnica, psihologie, sport etc.).

Metode de predare: Metoda comunicativa, Expunere interactiva, argumentatie, joc de roluri, citire / traducere / redactare texte

Evaluare: Examen scris, Evaluare continua pe parcursul semestrului

Limba de predare: engleza, franceza, germana

Page 37: Fi Zica Lice Ntaro

35  

Titlul cursului: Ecuaţii diferenţiale şi ecuaţiile fizicii matematice

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Gheorghe ANICULAESEI

Obiective:

Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din cadrul disciplinei de Ecuatii diferentiale si ecuatiile fizicii matematice gandita ca un instrument de studiu in analiza modelelor matematice care descriu evolutia unor procese fizice, biologice sau chimice.

Cunostinte necesare: Analiza matematica

Tematica:

1. Ecuatii diferentiale integrabile prin cuadraturi: cu variabile separabile, omogene, liniare, Bernoulli. 2. Problema existentei si a unicitatii locale pentru ecuatia diferentiala scalara de ordinal intai. Teorema de existenta si unicitate locala a lui Picard. 3. Sisteme de ecuatii diferentiale de ordinul intai liniare. Sisteme omogene (spatial solutiilor, matrice fundamentala, teorema lui Liouville). Sisteme neomogene (metoda vriatiei constantelor). 4. Ecuatii diferentiale liniare de ordin superior. 5. Sisteme de ecuatii diferentiale de ordinul intai liniare cu coeficienti constanti. 6. Stabilitatea sistemelor de ecuatii de ordinul intai liniare. 7. Studiul stabilitatii in cazul sistemelor perturbate. Teorema Poincare-Liapunov. Ecuatii cu derivate partiale de ordinul al doilea: Ecuatia lui Laplace, ecuatia propagarii caldurii , ecuatia coardei vibrante. Modele fizice. Metoda separarii variabilelor.

Bibliografie:

Gh. Aniculaesei, Ecuatii diferentiale si ecuatiile fizicii matematice, Editura Universitatii Al I. Cuza, Iasi, 2003 Gh Aniculaesei & S Anita, Ecuatii cu derivate partiale. Culegere de probleme, Editura Universitatii Al I. Cuza, Iasi, 2001 V Barbu, Ecuatii diferentiale, Editura Junimea, Iasi, 1985. Gh Morosanu, Ecuatii diferentiale. Aplicatii, Biblioteca profesorului de matematica, Editura Academiei R.S.R., 1989 I. I. Vrabie, Ecuatii diferentiale, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 1999

Metode de predare: Expunere libera a cursului la tabla si eventual folosirea videoproiectorului.

Evaluare: Examenul este constituit din doua lucrari scrise, cam dupa cinci cursuri fiecare, iar in final urmeaza o lucrare scrisa din 1/3 din material cursului.

Limba de predare: romana

Page 38: Fi Zica Lice Ntaro

36  

Titlul cursului: Optica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Maria NEAGU

Obiective:

Comunicarea de cunoştinţe privind: caracteristicile radiaţiilor optice şi fenomenele în care acestea sunt implicate, propagarea radiaţiilor optice în substanţă, principiile de funcţionare ale aparatelor optice şi spectrale.

Cunostinte necesare: Electricitate şi magnetism, Oscilaţii şi unde, Elemente de matematică

Tematica:

1. Unde electromagnetice optice; 2. Fenomene optice care se produc în vecinătatea suprafeţei de separaţie dintre două substanţe; 3. Acţiunea unui strat de substanţă asupra radiaţiilor optice; 4. Optică geometric; 5. Prisme optice; 6. Surse şi receptoare de radiaţii optice. Radiometrie. Fotometrie; 7. Interferenţa radiaţiilor optice; 8. Difracţia radiaţiilor optice; 9. Aparate optice. Bibliografie: V. Pop, Bazele opticii, Intreprinderea Poligrafica Iasi (1988) M. Delibaş, Curs de optică, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (1998) M. Klein, Optics, John Wiley & Sons Inc., New York (1970) G. Moisil, E. Curatu, Optică teorie şi aplicaţii, Ed. Tehnică, Bucureşti (1986) M. Delibaş, D. Dorohoi, Lucrări practice de optică, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (1999) S. Gurlui, M. Delibas, Optica, Exerciţii şi probleme, Ed. Tehnopress, Iaşi (2005) G. Singurel, M. Strat, D. Dorohoi, A. Bradu, Probleme de optica, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (2001) M. Neagu, Elipsometrie. Magneto-optică, Editura Stef, Iaşi (2007) Metode de predare: Predare la curs. Lucrări experimentale la curs. Lucrări de laborator.Seminar. Evaluare: Examen scris si oral (50%). Evaluarea lucrarilor practice de laborator şi seminar (50%). Limba de predare: romana

Page 39: Fi Zica Lice Ntaro

37  

Titlul cursului: Fundamentele chimiei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf.Dr. Maria ALEXANDROAEI

Obiective:

Formarea unei gândiri superioare prin însuşirea legilor şi principiilor chimice, din perspectiva ştiinţelor fizice. Abordarea, dintr-un orizont nou, cu un aparat matematic corespunzător, a complicatelor fenomene sau procese chimice.

Cunostinte necesare: Matematica

Tematica:

Structura substanţelor: atom; element;sistemul periodic al elementelor; legături chimice; structura cristalelor; reactii chimice de oxido-reducere; electroliza. Stări fizice şi proprietăţile substanţelor: echilibru chimic; soluţiile şi proprietăţile acestora. Metale şi aliaje:structura metalelor; metale tranziţionale; valenţă metalică; natura aliajelor; metalurgie fizică. Noţiuni de chimie organică şi biochimie. Componenţi anorganici ai materiei vii.

Bibliografie:

C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed.Did. şi Pedagogică, Bucureşti, 1972; L.Pauling, Chimie generală, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972; A.Batca, Chimie generală pe înţelesul tuturor, EDP, Bucureşti, 1995; G.Parlea, Chimie generală, îndrumător de lucrări practice, Ed.MIRTON, Timişoara, 2003 A.Turtureanu, Chimie generală, Ed.Univ.”L.Blaga” Sibiu, 2004; G.E.Badea, Chimie generală, Ed.Universităţii Oraddea, 2003, A.Stoian, Chimie generală, lucrări practice, Ed.Univ.”Dunărea de Jos” Galaţi, 1998.

Metode de predare: Prezentare orală, diapozitive, metode experimentale

Evaluare: Examinare scrisă

Limba de predare: romana

Page 40: Fi Zica Lice Ntaro

38  

Titlul cursului: Mecanica teoretica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Iordana ASTEFANOAIEI

Obiective:

Facilitarea înţelegerii de către studenţi a importanţei interdisciplinare a acestei discipline; Capacitatea de a analiza critic modalitatea actuală de abordare a problematicii din domeniu şi de a întrevedea direcţii noi de cercetare; Studiul conceptelor fundamentale ale mecanicii teoretice; Obiectivul central este acela de a aborda noi metode generale de studiu, care permit rezolvarea unei game foarte largi de probleme de fizică, şi în special de fizică teoretică; Fixarea noţiunilor teoretice predate la curs şi familiarizarea cu metodele matematice aplicate. Oferirea unor modele variate de aplicare a formalismului teoretic în rezolvarea unor probleme de mecanică; Aprofundarea fenomenelor mecanice fundamentale, si formarea deprinderilor mentale si intuitive, necesare pentru analiza fenomenelor mecanice.

Cunostinte necesare: mecanica clasica, ecuatii diferentiale, notiuni de fizica generala

Tematica:

1. Scurt istoric. Principiile mecanicii clasice/newtoniene. Principiul relativităţii clasice/galileene. Elemente fundamentale (noţiuni şi teoreme generale) de mecanica punctului material şi a sistemelor de puncte material; 2. Principiile mecanicii analitice. Formalismul lagrangean; Formalismul Hamiltonian; 3. Aplicaţii ale metodelor mecanicii analitice în studiul sistemelor discrete de particule; 4.Elemente de mecanica mediilor continue deformabile; 5 Studiul unor modele de mediu continuu deformabil

Bibliografie:

I. Mercheş, L. Burlacu, Mecanică analitică şi a mediilor deformabile, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. I. Mercheş, L. Burlacu, Applied Analytical Mechanics, “The Voice of Bucovina” Press, Iaşi, 1995. L. Dragoş, Principiile mecanicii analitice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976. T.C. Bradbury, Theoretical Mechanics, J. Wiley & Sons, Inc., New-York, London, Sydney, 1968.

Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Demonstraţia la tablă

Evaluare: examen scris si oral

Limba de predare: romana

Page 41: Fi Zica Lice Ntaro

39  

Titlul cursului: Prelucrarea datelor fizice

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Catalin AGHIORGHIESEI

Obiective:

Prelucrarea numerica a datelor experimentale; Descrierea algoritmului unor metode de calcul numeric; Transpunerea algoritmilor de calul numeric în limbaj de programare; Aplicarea diferitelor metode de calcul numeric în rezolvarea unor probleme de fizica

Cunostinte necesare:Analiza matematica, Limbaje de programare, Fizica generala

Tematica:

Numere aproximative si estimarea erorilor; Rezolvarea ecuatiilor neliniare; Sisteme de ecuatii liniare si neliniare (metode directe si iterative); Interpolare polinomiala; Derivarea numerica a functiilor; Integrarea numerica a functiilor; Metode numerice de rezolvare a ecuatiilor diferentiale

Bibliografie:

Catalin Agheorghiesei, Notite de curs, www.plasma.uaic.ro Adrian Bradu, Analiza numerica. Exercitii si probleme, Univ. "Al. I. Cuza" Iasi, 2001. Titus Adrian Beu, Calcul numeric în C, Microinformatica, Cluj, 2000. Titus Adrian Beu, Analiza numerica în Pascal, Microinformatica, Cluj, 1998. W. H. Press, S. A. Teukolsky, W. T. Vetterling, B. P. Flannery. Numerical Recipes in C The Art of Scientific Computing. Cambridge University Press, Cambridge, New York, second edition, 1997

Metode de predare: Prelegerea magistrala, expunerea, observatia, explicatia, demonstratia

Evaluare: test

Limba de predare: romana

Page 42: Fi Zica Lice Ntaro

40  

Titlul cursului: Electronica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Florin Mihai TUFESCU

Obiective:

Analiza funcţionării principalelor tipuri de dispozitive semiconductoare cu exemple şi prezentarea unor aplicaţii importante. Studiul principiilor şi analiza funcţionării unor circuite electronice şi aplicaţii ale acestora. Evidenţierea aspectelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele care apar mereu în acest domeniu in continua dezvoltare. Punerea la curent cu stadiul actual al electronicii prin prezentarea de noi tipuri de dispozitive şi circuite existente impreună cu funcţiile acestora şi posibilităţile de implementare în instalaţii şi echipamente, cu referire directa la practica fizicianului in domeniile in care acesta se implica.

Cunostinte necesare: Electricitate si magnetism, Analiza matematica

Tematica:

Componente pasive. Joncţiunea pn. Diode semiconductoare. Polarizarea joncţiunii pn, ecuaţia diodei ideale. Tipuri de diode, caracteristici, utilizări. Tranzistoare bipolare, funcţionare, expresiile curenţilor, caracteristici statice. Măsurarea tranzistoarelor, montaje fundamentale, dreapta de sarcină şi punctul de funcţionare. Tranzistoare cu efect de cîmp TECJ şi TECMOS, structură, funcţionare, expresiile curenţilor, parametri principali, caracteristici statice, montaje fundamentale, aplicaţii. Amplificarea. Reactia negativa. Amplificatoare operaţionale. Circuite analogice de comutaţie. Generarea semnalelor analogice. Circuite basculante şi circuite numerice. Conversia analog-numerica a semnalelor. Sisteme de achizitie şi prelucrare a datelor. Circuite integrate. Bibliografie: V.M.Cătuneanu (coord), Materiale pentru electronică, ed.did.şi ped.Bucureşti 1982 Dumitru D.Sandu, Dispozitive şi circuite electronice, Ed. did.şi ped.Buc.1975 D. D.Sandu, Electronica fizică si aplicată, Vol.I, Ed. univ. "Al.I.Cuza", Iasi,1994 F.M.Tufescu, Dispozitive şi circuite electronice, p. I, Ed.univ.Al.I.Cuza" Iaşi 2002 A.Nicula, Fizica semiconductorilor şi aplicaţii, Ed. did. şi ped., Bucureşti 1975. D.Dascălu, ş.a., Dispozitive şi circuite electronice, Ed.did şi ped. Bucureşti 1982. F.M.Tufescu, Dispozitive şi circuite electronice, p 2, Ed.univ.Al.I.Cuza" Iaşi 2005 O.G.Avadanei,F.M.Tufescu, Electronica Culegere de probleme, Al.I.Cuza,Iasi, 2008

Metode de predare: Prelegerea cu mijloace multimedia, Dezbaterea, Exemplificarea

Evaluare: Colocviu laborator, teste, examen cu proba scrisa si proba orala

Limba de predare: romana

Page 43: Fi Zica Lice Ntaro

41  

Titlul cursului: Electrodinamica si teoria relativitatii

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Gabriela CIOBANU

Obiective:

Cursul oferă o explicaţie unitară a elementelor fundamentale de electrodinamică clasică şi relativistă, insistându-se pe diverse modele şi metode de lucru, absolut necesare în abordarea noilor domenii de cercetare. Prin conţinutul său şi implicit prin activitatea de la seminar, cursul urmăreşte fundamentarea următoarele competenţe şi abilităţi de către studenţi: analiza fenomenelor electromagnetice care se desfăşoară la nivel macroscopic, accesul spre teoriile fundamentale ale fizicii moderne, utilizarea limbajului matematic modern, deschidere spre aplicaţii în ştiinţă şi tehnică.

Cunostinte necesare: Electricitate şi magnetism; Mecanică teoretică; Analiză matematică

Tematica:

Teoria clasică a câmpului electromagnetic: Câmpul electrostatic în vid; Câmpul magnetic al curenţilor staţionari; Câmpul electromagnetic; Unde electromagnetice. Teoria relativităţii restrânse: Bazele experimentale ale teoriei relativităţii restrănse; Postulatele lui Einstein; Consecinţe ale transform¬ăriiLorentz-Einstein; Universul minkowskian; Elemente de mecanică relativistă; Teoria relativistă a câmpului electromagnetic Elemente de teoria relativităţii generale. Principiilerelativităţii generale; Ecuaţiile electrodinamicii în prezenţa câmpului gravitaţional; Ecuaţiile lui Einstein.

Bibliografie:

Cursul de fizică Berkeley, vol.3, Unde, Ed.Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983 J.D.Jackson, Electrodinamica clasică, Ed.tehnică, Bucureşti, 1991 L.Landau et E.Lifchitz, Theorie des champs, Mir, Moscou, 1970 C.vrejoiu, Electrodinamica şi teoria relativităţii, Ed.Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1993 I.Mercheş, D.Radu, Electrodinamică, Ed.Universităţii”Al.I.Cuza”, Iaşi, 2002 D.N.Vulcanov, Curs de electrodinamică şi teoria relativităţii, Mirton, Timişoara,1995.

Metode de predare: Prelegerea; problematizarea; conversaţia euristică ;dezbaterea; descoperirea dirijată; explicaţia Evaluare: Scris si oral Limba de predare: romana

Page 44: Fi Zica Lice Ntaro

42  

Titlul cursului: Mecanica cuantica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Aura-Marina DARIESCU

Obiective:

Prezentul curs urmareste insusirea de catre studenti a unor capitole de baza din fizica cuantica, cu aplicatii in principiile tehnologiilor moderne, precum si a instrumentelor si metodelor generale de studiu, specifice acestei discipline. Se urmareste dezvoltarea capacitatii de a căuta, prelucra şi analiza informaţii dintr-o varietate de surse bibliografice.

Cunostinte necesare: Algebra, Ecuatiile fizicii matematice, Electrodinamica, Analiza functionala.

Tematica:

1.Premizele mecanicii cuantice; 2.Dualismul unda-particula. Ipotezele de Broglie; 3.Ecuatia Schrődinger; 4.Ecuatia de continuitate. Interpretarea functiei de unda.; 5.Aplicatii ale ecuatiei Schrődinger: groapa si bariera de potential, factorul Gamow, etc.; 6.Formalismul matematic al Mecanicii Cuantice (Spatii Hilbert, operatori liniar autoadjuncti, comutatori, formalismul Dirac, Valori medii, teoremele Ehrenfest, relatii de imprecizie); 7.Formalismul matriceal al Mecanicii Cuantice; 8. Teoria momentului cinetic in Mecanica Cuantica (momentul cinetic orbital, spinul, momentul cinetic total); 8. Teoria perturbatiilor independente de timp. Aplicatii: electronul in campuri exterioare etc.

Bibliografie:

P.J.E.Peebles, Quantum Mechanics (Princeton Univ., Press, New Jersey, 1992). C.Dariescu, Marina-Aura Dariescu, I. Gottlieb, Capitole de baza in Mecanica Cuantica. Microparticule si Campuri (Ed. Venus, Iasi, 2007). B.H. Bransden, C.J. Joachain. Introducere in Mecanica Cuantica. (Ed. Tehnica, Bucuresti, 1985). Cohen-Tannoudji et al. Mécanique Quantique, Tome I. (Ed. Herman, Paris, 1977).

Metode de predare: Expunerea, Dezbaterea, Problematizarea. Evaluare: Scris 50%, Activitate de seminar si referate 50% . Limba de predare: romana

Page 45: Fi Zica Lice Ntaro

43  

Titlul cursului: Fizica atomului

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Ioana RUSU

Obiective:

Familiarizarea studentului cu fundamentele structurii atomului, emisia și absorbția de radiație, comportarea atomilor în câmpuri externe, teoria cuantelor, dualismul unda-corpuscul.

Cunostinte necesare: Electricitate şi magnetism, Ecuaţiile fizicii matematice, Electrodinamică

Tematica:

1. Natura discontinuă a materiei; 2. Caracterul corpuscular al radiaţiei. Teoria cuantelor; 3. Natura ondulatorie a particulelor; 4. Modele atomice semiclasice şi clasice; 5. Modelul cuantic ondulatoriu; 6. Atomi în câmpuri electrice şi magnetice; 7. Absorbţia şi emisia radiaţiei de către atomi.

Bibliografie: Traian I. Cretu, ş.a., Fizica atomului, Ed. st. si enciclop., Bucureşti, 1985 Margareta Tibu, Fizica atomului si moleculei, P.I, fasc.I si fasc.II, P.II-a, Centru de multiplicare al Universităţii Iaşi, 1985 Ştefan Muscalu, Fizica atomica, Ed. did. şi ped. Bucureşti, 1980 Max Born, Fizica atomica, Ed.st., Bucureşti, 1973 x x x , Cursul de fizica Berkeley, Vol.IV, Fizica cuantica, EDP Bucureşti, 1983 A.Mesiah, Mecanica cuantica, Vol.I şi II, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1983 Ion M. Popescu, Fizica, Vol.II, Ed.did. şi ped. Bucureşti, 1981 Emil Luca şi alţii, Fizică generală, Ed. Did. şi Ped. Bucureşti, 1975 Radu Ţiteica, I. Popescu, Fizica, Vol.III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1975 M. A. Eliasevici, Spectroscopia atomică şi moleculară, Ed. Acad. României, Bucureşti, 1966 Ioan Ursu, Rezonanţă electronică de spin, Ed. Acad. României, 1965 B.H. Bransden, C.J. Joachain, Fizica atomului şi a moleculei, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998 M. Toma, Fizica atomului, www.plasma.uaic.ro/cursFAM

Metode de predare: Expunere, problematizare, dialog cu studentul Evaluare: examen scris şi oral Limba de predare: romana

Page 46: Fi Zica Lice Ntaro

44  

Titlul cursului: Biofizica generala

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Tudor LUCHIAN

Obiective:

Prezentarea unor notiuni teoretice si practice esentiale, ce ajuta la intelegerea mecanismelor fizico-chimice care stau la baza principalelor procese biologice din celula vie. Se va urmari discutarea si analiza detaliata, de la nivel de organizare simplu (molecula, aminoacid) la nivel de organizare complex (celula) a principalelor paradigme care sustin organizarea si transmisia informatiei in celula vie, precum si intre celule.

Cunostinte necesare: Fizica generala, Analiza matematica, Electricitate si Magnetism, Biochimie

Tematica:

Structura chimică a principalelor macromolecule biologice; Energia Born; Interacţiuni polare. Hidratarea ionilor; Teoria Debye-Huckel; Clasificarea fortelor intramoleculare: forte electrostatice, forte de polarizare, forte de natura cuantica; Neurobiofizica; Elemente introductive despre canale ionice. Functie, structura si clasificare; Conducţia potenţialului de acţiune în membrana celulara excitabila. Modelul Hodgkin-Huxley; Elemente introductive privind transmisia sinaptică chimică

Bibliografie:

T. Luchian, Introducere in biofizica moleculara si celulara, ‘Alexandru I. Cuza’ University Publishing House, Iasi, 2001 Molecular Cell Biology (3rd edition), Lodish, H., Baltimore, D., Berk, A., Zipursky, S. L., Matsudaira, P., Darnell, J. W. H. Freeman and Company, New York, 1995. M.B. Jackson, Molecular and Cellular Biophysics, Cambridge University Press2006 Hille, B., Ionic Channels of Excitable Membranes, Sinauer Associates, Inc. 1992. T. Luchian, Electrofiziologie moleculara. Teorie si Aplicatii, Sedcom Libris, Iasi,2006

Metode de predare: Prelegerea magistrală, expunerea observaţia, explicaţia, demonstraţia

Evaluare: scris şi oral, test, aplicaţie practică,

Limba de predare: romana

Page 47: Fi Zica Lice Ntaro

45  

Titlul cursului: Fizica atomului si moleculei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Gabriela BORCIA

Obiective:

Însuşirea noţiunilor fundamentale ale fizicii sistemelor atomice şi a unor metode experimentale. Capacitatea de a aplica cunoştinţele de Fizica atomului şi moleculei în situaţii practice, precum interpretarea unor fenomene fizice care evidenţiază structura discontinuă a materiei şi cuantificarea energiei sistemelor atomice, analiza spectrelor atomilor şi moleculelor, proprietăţile electrice şi magnetice ale substanţelor. Abilitatea de a lucra în echipă pentru rezolvarea problemelor teoretice sau practice.

Cunostinte necesare: Mecanică clasică, Electricitate şi magnetism, Fizică moleculară şi căldură, Oscilaţii şi unde, Optică, Ecuaţii diferenţiale şi ecuaţiile fizicii matematice

Tematica:

Natura discontinuă a materiei: natura corpusculară a substanţei şi a cantităţii de electricitate, caracterul cospuscular al radiaţiei, dovezi experimentale privind natura corpusculară a radiaţiei electromagnetice; Modele atomice clasice şi semiclasice; Modelul cuantic ondulatoriu al atomului; Atomul în câmp electric şi magnetic; Interacţiunea sistemelor cuantice cu radiaţia; Atomi cu mai mulţi electroni; Legătura chimică. Structura moleculei; Stări de mişcare în moleculă, spectrele moleculelor; Proprietăţi electrice şi magnetice ale moleculelor

Bibliografie:

G. Borcia, Fizica atomului şi moleculei: note de curs şi aplicaţii, Sedcom Libris, 2006 G. Borcia, Introducere în teoria cuantică a atomului şi moleculei, Sedcom Libris, 2006 M. Ţibu, Fizica atomului şi moleculei, Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 1985 V. Grecu, Fizica moleculei, Ed. Univ. Bucureşti, 1986 E. Spolschi, Fizica atomică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974 M. Toma ş.a., Lucrări practice de fizica atomului. Modele atomice, Ed. Univ. Iaşi, 1996 M. Tibu ş.a., Fizica atomului şi moleculei, Lucrări practice, Ed. Univ. Iaşi, 1985

Metode de predare: prelegerea, problematizarea, lucrări de laborator

Evaluare: examen, referate de laborator, teste pe parcurs

Limba de predare: romana

Page 48: Fi Zica Lice Ntaro

46  

Titlul cursului: Modele numerice si de simulare in fizica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Ovidiu Florin CALTUN

Obiective:

Capacitatea de a dezvolta în limbajul de programare C sau C++ algoritmi numerici; Capacitatea de a căuta, prelucra şi analiza informaţii din diverse biblioteci de programe; Capacitatea de a asambla metode numerice într-un program de simulare a unui proces sau fenomen fizic; Abilitatea de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme de calcul numeric şi de a dezvolta algoritmi originali; Capacitatea de a formula critici cu privire la utilitatea unei secvenţe de program şi aprecierea erorilor ce pot intervene; Capacitatea de a folosi şi adapta programe de calcul numeric elaborate în limbajul de programare C++; Determinare şi perseverenţă în realizarea sarcinilor primite si a responsabilităţilor asumate;

Cunostinte necesare: Limbaje de programare

Tematica:

Introducere in metode numerice. Reprezentarea numerelor şi precizie numerică. Cifre semnificative şi cifre exacte ale unui număr. Aproximarea funcţiilor de o variabilă reală. Interpolarea polinomială, Cebîşev, spline). Aproximarea în sensul celor mai mici pătrate. Derivarea şi integrarea numerică. Elemente de algebră liniară. Operaţii cu matrici şi calculul determinanţilor. Sisteme de ecuaţii liniare. Ecuaţii neliniare şi rădăcinile polinoamelor. Metode iterative. Interpolarea numerică şi fitarea datelor experimentale. Integrarea numerică. Vectori şi valori proprii. Metode de optimizare. Rezolvarea sistemelor neliniare. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale cu derivate parţiale.

Bibliografie:

Alejandro L. Garcia, Numerical Methods for Physics (Prentice Hall, 1994) J.M. Thijssen. Computational Physics. Springer Verlag, 1999. S.E. Koonin and D. Meredith. Computational Physics. Addison Wesley, 1990. J. Gibbs. Computational Physics. World Scientific, 1994. B. Giordano. Computational Physics. Preston, 2005. R. Sedgewick, Algorithms in C Parts 1-4: Fundamentals, Data Structures, Sorting, Searching, 3rd Edition, Addison Wesley Professional C. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997. 304

Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Experimentul demonstrativ, Descoperirea dirijată

Evaluare: Colocviu de laborator - Proiect individual

Limba de predare: romana

Page 49: Fi Zica Lice Ntaro

47  

Titlul cursului: Sisteme de operare (Windows, UNIX)

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Octavian RUSU

Obiective:

Dobândirea cunostintelor necesare privind analiza sistemelor de operare. Descrierea si cunoasterea algoritmilor utilizati pentru managementul proceselor, firelor de executie si managementul memoriei Cunoasterea si utilizarea programelor utilizate pentru managementul resurselor sistemelor de calcul: memorie, timp procesor, fisiere. Descrierea si cunoasterea sistemului I/O si a sistemelor de fisiere. Abilitati de lucru cu sisteme de operare de tip UNIX: shel si GUI.

Cunostinte necesare: Arhitectura Sistemelor de Calcul

Tematica:

Introducere: Istoric, Clasificari, Exemple. Procese si fire de executie: Procese, Fire de executie, Comunicarea interprocese, Scheduler Administrarea resurselor: Tipuri de resurse, Deadlock Managementul memoriei: Swap, Memorie virtuala, Algoritmi de lucru cu pagini de memorie, Implementari, Segmentare Sistemul de Intrare Iesire: Principii ale sistemului hardware I/O, Software I/O, Terminale, GUI, X-Windows Sistemul de fisiere: Fisiere, Directoare, Implementari Sisteme de operare multiprocesor: Sisteme multiprocesor, Sisteme distribuite Securitatea sistemului de operare: Autentificare, Tipuri de atacuri, Mecanisme de protectie

Bibliografie:

A. Tanenbaum, Modern Operating Systems, Second Edition, Prenitence Hall, 2003 A. Silberschatz, J. Peterson, P. Galvin: Operating System Concepts, Addison Wesley, 1992. http://www.linux.org/ Linux Users Guide

Metode de predare: Prezentare videoproiector. Acces sit web materiale curs.

Evaluare: Examen final de tip test grila pe calculator si examen partial în saptamâna 7

Limba de predare: romana

Page 50: Fi Zica Lice Ntaro

48  

Titlul cursului: Fizica moleculei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Gabriela BORCIA

Obiective:

Însuşirea noţiunilor fundamentale ale fizicii sistemelor atomice complexe, de la atomul cu doi electroni, la atomii cu mai mulţi electroni şi molecule. Capacitatea de a aplica cunoştinţele de Fizica moleculei în situaţii practice, precum analiza spectrelor complexe ale atomilor şi moleculelor, utilizarea unor metode spectroscopice de studiu a structurii şi dinamicii moleculare, analiza valenţei elementelor în combinaţii chimice şi corelaţia cu structura spaţială, proprietăţile electrice şi magnetice ale substanţelor. Abilitatea de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme experimentale.

Cunostinte necesare: Mecanică teoretică, Electrodinamică şi teoria relativităţii, Mecanică cuantică

Tematica:

Interacţiunea sistemelor cuantice cu radiaţia: procese de emisie şi absorbţie a radiaţiei, rate de tranziţie, reguli de selecţie, coeficienţii Einstein. Atomi cu mai mulţi electroni, teoria Hartree, metoda câmpului self-consistent, stările fundamentale ale atomilor cu mai mulţi electroni şi tabelul periodic al elementelor. Legătura chimică, structura moleculei, aproximaţia Born-Oppenheimer, metoda LCAO, metoda legăturilor de valenţă, valenţa elementelor chimice, hibridizarea, legături multiple, configuraţia spaţială a moleculelor. Stări de mişcare în moleculă, spectrele moleculelor. Proprietăţi electrice şi magnetice ale moleculelor, momentul electric de dipol şi polarizaţia, momentul electric de dipol şi structura moleculei, momentul magnetic şi susceptibilitatea magnetică, molecule diamagnetice, molecule paramagnetice

Bibliografie:

G. Borcia, Fizica atomului şi moleculei: note de curs şi aplicaţii, Sedcom Libris,2006 G. Borcia,Introducere în teoria cuantică a atomului şi moleculei,Sedcom Libris,2006 M. Ţibu, Fizica atomului şi moleculei, Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 1985 V. Grecu, Fizica moleculei, Ed. Univ. Bucureşti, 1986 E. Spolschi, Fizica atomică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974 M. Toma ş.a.,Lucrări practice de fizica atomului.Modele atomice, Ed.Univ. Iaşi,1996 M. Tibu ş.a., Fizica atomului şi moleculei, Lucrări practice, Ed. Univ. Iaşi, 1985

Metode de predare: prelegerea, problematizarea, lucrări de laborator

Evaluare: examen, referate de laborator, teste pe parcurs

Limba de predare: romana

Page 51: Fi Zica Lice Ntaro

49  

Titlul cursului:Fizica plasmei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Prof. dr. Gheorghe POPA Obiective: Sa prezinte proprietatile caracteristice, fenomenologia si procesele fundamentale ale plasmei; sa familiarizeze studentii cu metodele specifice de diagnoza a plasmei si a modelelor teoretice actuale; sa-si însuseasca notiunile de baza referitoare la procesele elementare din plasma; însusirea notiunilor specifice fenomenelor de trasport; însusirea modului de abordare a fenomenelor ondulatorii si a instabilitatilor plasmei; sa cunoasca metode si dispozitive de obtinere a plasmei în conditii de laborator; Cunostinte necesare: Electrodinamica, Fizica atomului si moleculei. Mecanica cuantica, Fizica statistica, Ecuatiile fizice matematice. Optica si spectroscopie. Tematica: Proprietati specifice plasmei. Marimi, parametri. Frecventa proprie a plasmei; Sonda Langmuir. Analizorul electrostatic. Interactiunea undelor electromagnetice cu plasma; Modelul uni-particula. Aproximatia adiabatica. Modelul cinetic. Modelul de fluid. Ecuatia generala a momentelor. Modelul plasmei cu doua fluide. Modelul uni-fluid; Miscarea de drift. Miscarea particulelor în câmpuri magnetice statice si uniforme. Momentul magnetic. Driftul electric; Aproximatia razei Larmor finita. Miscarea particulei în câmp magnetic static si neuniform. Oglinzi si capcane magnetice; Miscarea particulelor în câmp electric si magnetic; Sectiuni eficace de ciocnire. Procese elementare de suprafata si de volum; Difuzia libera a particulelor în plasma slab ionizata; Descarcari electrice in gaze. Descarcarea luminescenta. Descarcarea cu catod cavitar. Descarcarea magnetron. Descarcarea cu confinare magnetica multipolara. Arcul electric; Instalatii pentru producerea plasmei fierbinti de interes termonuclear. Confinare magnetica, instalatii Tokamak; Unde iono-acustice; Unde de ionizare. Unde Alfven

Bibliografie: G.Popa, L. Sîrghi, Bazele fizicii plasmei, Ed. Universitatii Iasi, 2000 G. Popa, D. Alexandroaei, Îndrumar de lucrari practice pentru fizica plasmei, Ed. Universitatii Iasi, 1991 M. Toma, Cinetica si dinamica plasmei, Ed. Universitatii Iasi, 1991 D. Ciubotariu, I.I.Popescu, Bazele fizicii plasmei, Ed, tehnica, 1987 R.Titeica, I,.I.Popescu, Fizica generala, Vol.III, Ed.tehn. 1975 E.Badarau, I.I.Popescu, Fizica descarcarilor in gaze, Ed.tehn. 1965 I.I.Popescu, I.Iova, E.Toader, Fizica plasmei si aplicatii, Ed.st. si enciclopedica,1981 F.F. Chen, Introduction to plasma physics, Plenum Press, 1985 Metode de predare: Predare, prezetari Power point, filme Evaluare: Scris si oral Limba de predare: romana

Page 52: Fi Zica Lice Ntaro

50  

Titlul cursului: Fizica starii solide

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Obiective: Cunoaşterea proprietăţilor structural-geometrice şi energetice, electrice, magnetice, optice şi termice ale corpurilor solide sub actiunea unor tensiuni mecanice, a unor gradienti de cîmp sau de temperatură, la interacţiunea cu radiaţiile electromagnetice sau cu particule de energii joase sau înalte. Inţelegerea aspectelor fenomenologice şi apoi de modelare teoretică. Cunoaşterea şi înţelegerea construcţiei, funcţionării şi utilizării multiplelor dispozitive realizate cu corp solid. Aplicaţii ale unor materiale şi efecte în domeniul fizicii, chimiei, biomedicinii. Cunostinte necesare: Cursurile de fizică fundamentale şi de matematici speciale Tematica: Stări de structură. Solide cristaline. Solide necristaline (amorfe). Clasificarea corpurilor solide. Reţele cristaline şi structuri periodice. Reţea cristalină, elemente de simetrie, reţele Bravais-singonii. Cristale reale. Defecte de structură. Metode experimentale de studiu a structurii. Tipuri de metode. Ecuatiile Laue. Difractia radiaţiilor X. Legatura cristalină. Vibraţiile structurii cristaline.Proprietăţi termice ale corpurilor solide. Călduri specifice. Vibraţiile termice ale reţelei cristaline-fononi, căldura specifică: modelul oscilatorilor armonici independenţi (Einstein) şi cuplaţi (modelul continului Debye). Fenomene de transport. Stări de energie în gazul de electroni liberi (Fermi), densitatea de stări energetice, timpul de relaxare. Structura energetică a stării solide. Benzi de energie. Clasificarea corpurilor solide: metale, izolatori, semiconductori. Suprafeţe izoenergetice, suprafaţa Fermi. Proprietăţi magnetice ale solidelor. Diamagnetism. Paramagnetism. Feromagnetism. Bibliografie: I. D. Bursuc, N. D. Suliţanu, Solidul. Fenomene. Teorii. Aplicaţii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991. N. Suliţanu, Fizica Suprafetei Solide, Ed. Univ. “AL.I.Cuza” Iasi, 1997 I. I. Nicolaescu, Introducere în fizica corpului solid, Ed. Cultura, Piteşti, 1997. I. Licea, Fizica metalelor, Ed. Şt. Encilpd, Bucureşti, 1986. Gh. I. Rusu, Introducere în fizica semiconductorilor, Ed. Univ. Bacău, 1998. J.M. Ziman, Theory of Solids, Cambridge, University Press, 1972. I. Bunget, M. Popescu, Fizica dielectricilor, Ed. Şt. Encilpd., Bucureşti, 1986. C. Kittel, Introduction to Solid State Physics, 8th ed., New York, John Wiley, 2004. M. Marder, Condensed Matter Physics, New York, John Wiley, 2000. Metode de predare: Prezentare orala Evaluare: Test final scris/oral 75%, activitatea de laborator 25%.

Limba de predare: romana

Page 53: Fi Zica Lice Ntaro

51  

Titlul cursului: Termodinamica si fizica statistica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Daniel RADU

Obiective:

Facilitarea înţelegerii de către studenţi a importanţei interdisciplinare a acestei ramuri a fizicii. Capacitatea de a aplica cunoştinţele de termodinamică şi fizică statistică în rezolvarea unor probleme concrete din alte domenii ale fizicii cum ar fi: fizica stării solide, electricitate şi magnetism ş.a. Capacitatea de a analiza critic modalitatea actuală de abordare a problematicii din domeniu şi de a întrevedea direcţii noi de cercetare.

Cunostinte necesare: Mecanică analitică, Mecanică cuantică, Fizică moleculară, Electrodinamică, Electricitate şi magnetism, Fizica stării solide.

Tematica:

Termodinamica proceselor de echilibru. Noţiuni fundamentale şi principiile termodinamicii. Aplicaţii ale axiomaticii la sistemele închise: funcţii caracteristice şi potenţiale termodinamice. Sisteme cu număr variabil de particule. Potenţialul chimic. Fizica statistică. Obiectul fizicii statistice. Stări microscopice şi stări macroscopice. Postulatele de bază ale fizicii statistice. Spaţiul fazelor. Valori medii. Teorema Liouville. Matricea densităţii în reprezentarea energiei. Funcţia de distribuţie statistică în statistica cuantică. Entropia şi temperatura în fizica statistică cuantică. Statistica clasică de echilibru. Teoria ansamblurilor a lui Gibbs: distribuţiile statistice microcanonică, canonică (Gibbs) şi macrocanonică. Distribuţiile Maxwell şi Boltzmann. Teoria clasică a căldurilor specifice. Distribuţiile Fermi-Dirac şi Bose-Einstein. Gazele Fermi şi Bose ale particulelor elementare. Gazul electronic degenerat şi gazul Bose degenerat. Radiaţia termică. Corpuri solide la temperaturi joase şi înalte. Formula de interpolare a lui Debye.

Bibliografie:

Gherman O., Saliu L., Fizică statistică, Bucureşti, 1976. Landau L.D., Lifshitz E.M., Statistical Physics, Pergamon Press, London, 1980. Bazarov I.P., Ghevorklean E.V., Nicolaev P.N., Termodinamică şi fizică statistică, Moscova, 1986. Plischke M., Bergersen B., Equilibrium Statistical Physics, World Scientific, 1994. Margareta Ignat, Întrebări şi exerciţii de temodinamică şi fizică statistică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.

Metode de predare: Prelegerea, Dezbaterea, Problematizarea, Demonstraţia la tablă.

Evaluare: (BF+FM) si colocviu (F+FT+FI)

Limba de predare: romana

Page 54: Fi Zica Lice Ntaro

52  

Titlul cursului: Elemente de proiectare şi desen tehnic

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Valentin POHOATA

Obiective:

Cunoaşterea elementelor de reprezentare în desenul tehnic; a normelor generale şi a recomandărilor în desenul tehnic; Dobândirea abilităţilor pentru desenarea elementelor componente ale instalaţiilor, dispozitivelor şi standurilor experimentale;

Cunostinte necesare: Elemente de geometrie descriptivă

Tematica:

Norme generale în desenul tehnic. Formate de desen, linii, scrierea în desenul tehnic, indicator, tabele. Desenarea pieselor, comentarii. Proiecţii ortogonale. Construcţii geometrice, intersecţii, vederi axonometrice. Reprezentarea secţiunilor, haşurare. Reprezentarea corpurilor simple. Erori de formă şi poziţie. Cotarea în desenul tehnic. Desenul tehnic al pieselor reprezentative: arbori şi axe, flanşă-bucşă, pene, filete, ştifturi, bolţuri, caneluri, arcuri, rulmenţi, roţi dinţate, angrenaje, îmbinări sudate şi nituite. Desene în construcţii. Reprezentarea instalaţiilor electrice. Mediul CAD: setări iniţiale, salvarea desenelor, exportul-importul entităţilor desenate.

Bibliografie:

Păunescu, Rodica, Desen Tehnic şi Informatică, Ed. Univ. Transilvania, Brasov, 2006 Dolga, Lia, ş.a., Desen tehnic pentru electrotehnică, Ed. Politehnică, Timişoara 2002 Popa, Constantin, ş.a., Desen tehnic, Editura „Gh.Asachi”, Iaşi, 1996 Vasilescu, E., ş.a., Desen tehnic industrial. Elemente de proiectare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994

Metode de predare: Expunerea cursului urmărindu-se exemple concrete şi aplicaţii

Evaluare: Aplicaţie practică 50%, activitate de laborator 50%

Limba de predare: romana

Page 55: Fi Zica Lice Ntaro

53  

Titlul cursului: Fizica semiconductorilor

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. George-Mihail RUSU

Obiective:

La sfârşitul cursului, studenţii vor cunoaşte cele mai importante probleme teoretice ale fizicii semiconductorilor şi a principiile fizice care stau la baza construcţiei şi funcţionării unor dispozitive bazate pe materiale semiconductoare. La sfârşitul sedintelor de laborator, studenţii vor fi familiarizaţi cu principalele metode de obtinere a materialelor semiconductoare si a procedeelor moderne de caracterizare a acestora..

Cunostinte necesare: Fizica starii solide, Fizica statistica

Tematica:

Caracteristicile principale ale spectrului energetic al electronilor într-un semiconductor. Statistica purtãtorilor de sarcinã în semiconductorii intrinseci şi cu impurităţi (Calculul concentraţiei purtătorilor de sarcină de echilibru şi a nivelului Fermi în diferite cazuri particulare). Mobilitatea purtătorilor de sarcină (mecanisme de împrăştiere, dependenţa mobilităţii de temperatură). Conductivitatea electrică a semiconductorilor. Dependenţa conductivităţii electrice a unui semiconductor de temperatură. Efecte galvanomagnetice în semiconductori; Efectul Hall. Aplicatii.; Efecte termoelectrice. Efectul Seebeck. Efectul Peltier. Aplicatii; Absorbţia optică în semiconductori. Fenomenul de fotoconducţie. Fotorezistorii; Fenomene fotovoltaice în joncţiuni semiconductoare. Celule solare. Tipuri de materiale semiconductoare ; Metode de obţinere a materialelor semiconductoare. Bibliografie: G.I. Rusu, G.G. Rusu, Bazele fizicii semiconductorilor, Ed. Tehnica St. si Did. CERMI, Iasi, 2005 I.Dima, I. Licea, Fenomene fotoelectrice în semiconductori şi aplicaţii, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti, 1980. V. Dolocan, Fizica electronică a stării solide, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti, 1984. G. I. Rusu, I. Rusu, M. Stamate, Introducere în fizica semiconductorilor, Ed. Plumb, Bacău, 1997. I.D. Bursuc, N. Suliţanu, Solidul.Teorii.Fenomene.Aplicaţii., Ed. Şt., Bucureşti, 1991. G. Ciobanu, C. Constantinescu, Fizica stării solide, I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981. I.I.Nicolaescu,V.Canţer,Introducere în Fizica corpului solid,Ed. Cultura,Piteşti, 1998. V. Dolocan, Fizica joncţiunilor cu semiconductoare, Ed. Academiei, Bucureşti, 1982. V. Dolocan, Fizica dispozitivelor cu corp solid, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti, 978.

Metode de predare: expunerea sistematica, conversatia, demonstratia didactica Evaluare: examen scris Limba de predare: romana

Page 56: Fi Zica Lice Ntaro

54  

Titlul cursului: Spectroscopie si laseri

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Silviu GURLUI

Obiective:

Prezentarea proprietăţilor spectrale ale sistemelor atomice în diverse condiţii de temperatură şi stări de agregare. Însuşirea de către studenţi a legităţilor de bază din spectrele electronice ale atomilor şi moleculelor. Cunoaşterea de către studenţi a spectrelor de vibraţie ale moleculelor diatomice şi poliatomice; Prezentarea principiilor generale care stau la baza funcţionării instalaţiilor laser. Însuşirea de către studenţi atât a compoziţiei spectrale a radiaţiilor laser, cât şi a caracteristicilor acestor radiaţii; Aplicaţii ale laserilor în fizică, industrie, medicină, etc

Cunostinte necesare: optică, mecanică cuantică, analiză matematică

Tematica:

Caracteristici generale ale nivelurilor de energie; Configuraţia de echilibru a sistemelor atomice şi proprietăţile lor de simetrie; Spectrele de oscilaţie ale moleculelor poliatomice; Spectre electronice molecular; Laseri. Noţiuni generale; Spectroscopia multifotonică; Spectroscopia optogalvanică; Efecte neliniare studiate prin metode spectrale

Bibliografie:

M. A. Eliasevici, Spectroscopie atomică şi moleculară, Ed. Acad. Române, Bucureşti, 1966; I. Iova, Spectroscopie şi laseri, Ed. Univ. Bucureşti, 1984; M. Strat, Spectroscopie şi laseri, Ed. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 1988; M. Strat, Introducere în spectroscopia mediilor condensate, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1985; M. Strat, Analiza structurală prin metode fizice, Ed. Academiei Române, 1985; G. Singurel, Fizica laserilor, Ed. Univ. Iaşi, 1995; G. Singurel, Spectroscopie. Probleme practice. Ed. Univ. Iasi, 1996; M. Strat, Spectroscopie şi laseri. Fundamente. Teorie şi Experiment. Ed. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 2001; S. Stratulat, S. Gurlui, Aplicaţii medicale ale luminii liniar polarizate, spectrul Vis/IRapropiat, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2003; S. Gurlui, M. Delibas, Optica. Exerciţii şi probleme, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005

Metode de predare: Curs tiparit, planse, multimedia

Evaluare: examen scris si oral

Limba de predare: romana

Page 57: Fi Zica Lice Ntaro

55  

Titlul cursului: Fizica nucleului şi a particulelor elementare

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Catalin BORCIA

Obiective:

Însuşirea cunoştinţelor fundamentale de fizica radiaţiilor şi fizică nucleară. Aplicarea acestor cunoştinţe pentru rezolvarea unor probleme teoretice sau practice de fizică nucleară. Abilitatea de a lucra în echipă. Capacitatea de a utiliza pachetele de programe utilizate în simularea proceselor din fizica nucleară. Capacitatea de a identifica şi utiliza resurse bibliografice pentru formare continuă.

Cunostinte necesare: Electricitate şi magnetism, Fizica atomului şi moleculei, Fizică statistică. Mecanică cuantică.

Tematica:

Proprietăţi generale ale nucleului atomic. Radioactivitatea. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Detecţia radiaţiilor nucleare. Modele nucleare. Forţe nucleare. Reacţii nucleare. Tipuri de dezintegrări: alfa, beta şi gama. Reacţii nucleare utilizate ca surse de energie. Acceleratori de particule.

Bibliografie:

1. Erzilia Lozneanu, Fizică nucleară, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi (2003) 2. D. Mihailescu, E.Lozneanu, Lucrări practice de fizică nucleară, Editura Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi (2003) 3. Emilio Segre, Nuclei and Particles, Ed. W.A. Benjamin, Inc. (1977) 4. Glenn Knoll, Radiation Detection and Measurement, Ed.John Wiley & Sons, New-York (1989). 5. P. Marmier, E. Sheldon, Physics of Nuclei and Particles, Academic Press, New-York, (1969).

Metode de predare: prelegerea, problematizarea, lucrări de laborator Evaluare: examen, referate de laborator, teste pe parcurs Limba de predare: romana

Page 58: Fi Zica Lice Ntaro

56  

Titlul cursului: Istoria fizicii

Tipul cursului: Facultativ Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Lect. Dr. Sorin TALASMAN Obiective: Să cunoască şi să aprecieze modul de apariţie şi cristalizare a cunoştinţelor de fizică din antichitate şi importanţa Greciei Antice în fundamentarea fizicii; să interpreteze evoluţia concepţiilor asupra fenomenelor fizice, procesul de elaborare a metodelor de cercetare şi experimentare, precum şi accederea la rigoarea ştiinţifică prin precursorii lui Galilei; să cunoască şi să argumenteze importanţa lucrărilor lui Galilei şi Newton în consacrarea fizicii ca ştiinţă, precum şi impactul lor asupra ştiinţei în general; să cunoască şi să exemplifice modul de constituire a fizicii clasice în domeniile sale particulare (mecanică, fenomenele termice, electromagnetismul, optica, fizica statistică, fizica radiaţiilor); să argumenteze schimbarea concepţiilor clasice prin noile interpretări cuantice şi relativiste în fizica microcosmosului; să interpreteze noile achiziţii ale fizicii contemporane ( fizica atomică şi nucleară, fizica plasmei, optica neliniară, fizica semiconductorilor, cea a stării lichide, fizica fenomenelor în condiţii extreme, etc.); să cunoască istoricul fizicii în ţara noastră şi contribuţia fizicienilor români la cercetarea ştiinţifică de fizică. Cunostinte necesare: Tematica: Acumularea cunoştinţelor preştiinţifice, ideile fizicii în Antichitate şi până în perioada lui Galilei; Metoda experimentală şi rigoarea ştiinţifică prin Galilei, deschizătorul de drum în fizica prenewtoniană: cercetarea ştiinţifică instituţionalizată. Fizica newtoniană şi deschidera filozofică operată de aceasta. Fizica clasică, teoretizarea fizicii: succese în studiul fenomenelor termice, optice, electromagnetice şi sinteza electromagnetic. Fizica cuantică şi cea relativistă, schimbări fundamentale în concepţiile fizice: domeniile noi ale fizicii moderne, micro şi macro-cosmos fizic. Aportul fizicienilor români în cercetarea de fizică.

Bibliografie: Bălan S. (ş.a.), Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, Ed.Acad. Buc.1985 Born M., Fizica în concepţia generaţiei mele, Ed.Şt.Buc.1969 Hutten E., Ideile fundamentale ale fizicii, Ed.Acad.Buc. 1979 Laue Max von, Istoria fizicii, Ed.Şt.Buc.1965 Neuman C, Nicolau Ed., Istoria sumară a dezvoltării ştiinţei, Ed.Pol Buc.1983 Novacu V, Istoria fizicii, EDP Buc.1966 Novacu V, Dialectica dezvoltarii fizicii contemporane, Ed.Acad., Buc.198 Ştefan I. Nicolau E., Scurtă istorie a creaţiei ştiinţifice româneşti, Ed.Albatros Buc.1981 Taton R.(coord.), Istoria generală a ştiinţei, (4 vol.) Ed.Şt.Buc. 1977 Evaluare: colocviu Limba de predare: romana

Page 59: Fi Zica Lice Ntaro

57  

Titlul cursului: Metode şi instrumente de măsură electrice şi electronice

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Lect. Dr. Ovidiu AVADANEI Obiective: Sunt analizate o serie de metode si aparate de laborator si industriale pentru masurarea marimilor fizice. Sunt abordate elementele esentiale ale sistemelor de achizitie si prelucare a datelor. Se trateaza exemple concrete de traductoare, aparate si echipamente de masura.. Acest curs este necesar atît fizicienilor care lucreaza în laboratoare de cercetare fundamenala sau în laboratoare uzinale de control a calitatii si implementare a unor noi tehnologii, cît si profesorilor care trebuie sa aiba o viziune clara asupra posibilitatilor reale de studiu a proceselor fizice. Cunostinte necesare: Electricitate si magnetism, Electronica. Tematica: Procesul de masurare a marimilor fizice. Metode de masura, generalitati. Aparatura de masura. Structura, aparate analogice, aparate numerice. Metrologia aparatelor de masura. Surse de erori. Evaluarea erorilor si interpretarea rezultatelor masurarii. Traductoare pentru marimi fizice neelectrice. Clasificari generale, regimul static si regimul dinamic al traductoarelor. Traductoare pentru semnale radiante, pentru marimi mecanice, pentru marimi termice, pentru marimi magnetice. Electronica asociata aparaturii de masura a marimilor fizice prelucrate analogic. Amplificatoare de masurare , configuratii de baza, raspunsul în frecventa, reglarea amplificarii, compensarea offsetului. Amplificatorul de sarcina, amplificatorul izolator de masurare. Modulatoare si demodulatoare de masurare. Amplificatoare cu modulare–demodulare. Conversia analog-numerica si numeric-analogica a marimilor fizice prelucrate electric. Parametri importanti : rezolutie, eroare de cuantificare, coduri utilizate în conversii, tipuri de convertoare. Memorii. Masurarea timpului si a frecventei. Etaloane de timp si de frecventa. Masurarea neliniaritatii sistemelor. Masurarea distorsiunilor si defazajelor. Masurarea semnalelor modulate. Masurarea puterii undelor electromagnetice. Instalatii de masurare controlate de calculator. Masurarea performatelor traductoarelor de câmp magnetic. Bibliografie: Ionescu,Gabriel, Masurari si traductoare, EDP, Bucuresti , 1985 Manolescu P, Ionescu, Golovanov C, Masurari electrice si electronice, Bucuresti,1980. Nicolau E, Masurari electronice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979 Pop,E.,Stoica,V.,Principii si metode de masurare numerica, Editura Facla,1977.

Metode de predare: Evaluare: Limba de predare: romana

Page 60: Fi Zica Lice Ntaro

58  

Titlul cursului: Introducere în fizica mediului şi ecologie

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Diana MARDARE

Obiective:

Programa acestui curs îi familiarizează pe participanţi cu problemele ecologice globale (apă, energie, climat, dezechilibre economice), probleme care se pun la scara întregii planete, având ca scop prevenirea distrugerii acesteia prin poluare. Cursanţii trebuie să înţeleagă fenomenele fizice ce au loc în natură, să devină conştienţi că natura din jurul nostru este organizată după anumite legi, iar omul are un rol important în această ordine.

Cunostinte necesare: Termodinamica, Fizică moleculară şi căldură, Fizica atomului si moleculei

Tematica:

Proprietăţi generale ale sistemelor biologice mediul şi factorii de mediu; Factori ecologici mecanici: Circulaţia atmosferică globală. Efectul Coriolis. Formarea alizeelor. Formarea vânturilor de est şi de vest. Musonul. Brizele.Ciclonul. Tornada. Curenţi de apă orizontali şi verticali. Oscilaţia Sudică El Niño; Factori ecologici fizici: Apa. Proprietăţi .Implicatii ecologice; Lumina. Energetica ecosistemului (Principile termodinamiciii. Tipuri de transfer de energie ecosistem-mediu). Fotosinteza-Principalul izvor de substanţă organică de pe Pământ. Explicaţia fizică a efectului de seră. Radiaţia ultraviolet (Formarea stratului de ozon); Factori ecologici chimici: Compoziţia ionică. Radiaţiile ionizante; Poluarea şi protecţia mediului

Bibliografie:

F.W. Taylor, Elementary Climate Physics, , Oxford Univ.Press,UK, 2007 Harold V. Thurman, Introductory Oceanography, Merrill Publish., S. U. A., 1988 Diana Mardare, Introducere în fizica mediului şi ecologie, Ed. "Politehnium", Iaşi-2005

Metode de predare: Mijloace audio-video. Instruire asistată de calculator

Evaluare: Colocviu

Limba de predare: romana

Page 61: Fi Zica Lice Ntaro

59  

Titlul cursului: Fizica atmosferei şi meteorologie

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Liviu LEONTIE

Obiective:

După parcurgerea cursului, un student va fi capabil să: identifice cauzele fizice care generează fenomenele atmosferice, precum şi efectele acestora; stabilească corelaţii cauză-efect la nivel calitativ; aplice metodele de lucru în meteorologie-metoda analitică şi cea experimentală; iniţieze abordarea unei probleme (aplicaţii) de meteorologie/fizica mediului; manifeste şi să propage un comportament responsabil, prietenos faţă de mediu.

Cunostinte necesare: Fizică generală

Tematica:

1. Compoziţia atmosferei; 2. Elemente de statica atmosferei; 3. Fenomene termice în atmosferă; 4. Procese radiative în sistemul pământ-atmosferă; 5. Ciclul apei în sistemul pământ-atmosferă; 6. Elemente de dinamica atmosferei; 7. Poluarea atmosferei; 8. Elemente de optica atmosferei; 9. Elemente de electricitate atmosferică

Bibliografie:

Liviu Leontie, Fizica Atmosferei, Ed. Politehnium, Iaşi, 2004; Liviu Leontie, Introducere în Fizica Atmosferei (partea I), Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 2002; Elena Erhan, Meteorologie şi Climatologie Practică, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1999; James R. Holton, Introducere în Meteorologia Dinamică (trad. l. engl.), Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996; S. Ciulache, N. Ionac, Meteorologie grafică, Vol. I, Ed. Univ. Bucureşti, 1995; Gh. Pop, Introducere în meteorologie şi climatologie, Ed. Şt. şi Encicl., Bucureşti, 1988; I. Drăghici, Dinamica atmosferei, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1988; S. Gîju, Electricitatea atmosferică, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti, 1984; D. Borşan, Fizica atmosferei, Curs multiplicat, Univ. Bucureşti, Fac. Fizică, 1981; C. Stoica, N. Cristea, Meteorologia generală, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971; internet: ww2010.atmos.uiuc.edu, www.wmo.int, www.meteoromania.ro, Wikipedia.

Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Descoperirea dirijată; Experimentul dirijat, Proiectul de cercetare, Dezbaterea; Excursia didactică

Evaluare: Colocviu

Limba de predare: romana

Page 62: Fi Zica Lice Ntaro

60  

Titlul cursului: Sisteme de achiziţii şi procesare a datelor

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Ioan DUMITRU

Obiective:

Capacitatea de a descrie sistemele de achizitii de date şi a identifica parametrii caracteristici ale acestora; Capacitatea de a utiliza sisteme de achiziţii de date pentru preluarea unor date din masuratori fizice; Capacitatea de a folosi programe specializate - LabView pentru gestiunea sistemelor de achiziţii de date; Capacitatea de a utiliza driverele Labview a diferitor instrumente şi a realiza aplicatii complexe pentru achizitia si stocarea datelor; Capacitatea de a descrie magistrale specializate pentru achizitia si transmiterea datelor.

Cunostinte necesare: Limbaje de programare

Tematica:

Semnale analogice si semnale digitale. Reprezentarea binară a semnalelor, prelucrarea semnalelor binare. Conversia analog-numerică si numeric analogică a semnalelor fizice, tipuri de convertoare si principii de funcţionare. Transmisia semnalelor digitale. Sisteme cablate de transmisii de date (serial, paralele, ethernet). Magistrale specializate pentru achizitia si transmiterea datelor. (IEEE 488). Programe folosite pentru achizitia, transmisia şi prelucrarea datelor (LabView, MathLAB, etc.). Utilizarea driverelor de instrumente pentru Labview pentru achizitia si prelucrarea datelor.

Bibliografie:

LabView User Manual – National Instruments LabView Basics Course Manual – National Instruments Introduction to LabVIEW Six-Hour Course – National Instrument http://www.ni.com

Metode de predare: Prelegerea magistrală, dezbaterea, problematizarea, experimentul demonstrativ, descoperirea dirijată

Evaluare: Colocviu de laborator

Limba de predare: romana

Page 63: Fi Zica Lice Ntaro

61  

Titlul cursului: Introducere în modelarea proceselor fizice

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Asist.dr. Petronel POSTOLACHE

Obiective:

Familiarizarea studentilor cu abordarea din punct de vedere numeric a problemelor de modelare şi simulare întâlnite în fizică. La finalul cursului studenţii trebuie să fie capabili să rezolve o problemă concretă de modelare.

Cunostinte necesare: Matematica si fizica la nivelul cursurilor de anul I si II

Tematica:

Generalităţi. Sisteme, modele şi simulare. Verificare, aproximare şi validare; Utilizarea calculatorului în fizică. Fizica experimentală, fizica teoretică şi fizica computaţională. Erori în calculele numerice. Erori de trunchiere. Erori de rotunjire. Propagarea erorilor; Mediul de programare MAPLE. Aplicaţii grafice 2D, 3D. Animaţia în MAPLE. Reprezentarea funcţiilor de 2 şi 3 variabile. Reprezentarea liniilor de câmp electric şi magnetic; Rezolvarea ecuaţiilor transcendente. Aplicaţii; Ecuaţii diferenţiale ordinare. Regimul tranzitoriu al circuitului RLC liniar şi neliniar., Numere aleatoare. Analiza statistică. Distribuţii; Elemente de programare în MAPLE. Aplicaţii.

Bibliografie:

http://stoner.phys.uaic.ro/moodle/ W. Press et al, Numerical Recipes, Cambridge University Press, 1992 Burden R. et al, Numerical analysis, PWS-KENT Publishing Company, Boston, 1985 M. Kalos and Paula Whitlock, Monte Carlo methods. Vol. I Basics, John Wiley and Sons, New York, 1986 G.L. Baker, J.P.Gollub, Chaotic dynamics. An introduction, Cambridge University Press, 1990 Blachman N.R. et al, Maple V - quick reference, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove, California, 1994.

Metode de predare: Prelegere (expunere folosind videoproiectorul), dezbatere

Evaluare: două teste si aplicaţii practice pe parcurs 50%, colocviu final scris 50%

Limba de predare: romana

Page 64: Fi Zica Lice Ntaro

62  

Titlul cursului: Fizica şi tehnica descărcărilor electrice în gaze

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Lect. Dr. Claudiu COSTIN Obiective: Introducere în studiul descărcărilor electrice în gaze; analizarea mecanismelor ce generează şi întreţin o descărcare electric; prezentarea câtorva tipuri de descărcări şi a unor aplicaţii ale acestora.

Cunostinte necesare: electricitate si magnetism, fizica moleculara si caldura Tematica: Mărimi fizice şi unităţi de măsură ce intervin în studiul descărcărilor electrice în gaze. Intervale de presiuni; regimuri de curgere a gazelor. Obţinerea vidului; pompe de vid. Trecerea curentului electric prin gaze Conductibilitatea electrică a gazelor. Caracteristica curent-tensiune a unei descărcări. Descărcarea semiântreţinută Townsend. Aprinderea descărcării. Legea lui Paschen. Principiul de similitudine. Descărcarea luminescentă Caracteristici generale. Mecanismul descărcării. Părţile descărcării. Teoria căderii catodice. Teoria de difuzie a coloanei pozitive (Schottky). Străpungerea gazelor la presiuni mari Descărcarea în scânteie. Teoria strimerilor. Descărcarea Corona Mecanism de aprindere şi menţinere a descărcării Corona vârf-plan. Câmpul electric şi potenţialul într-o descărcare Corona. Plasme aflate în câmpuri magnetice. Susceptibilitatea magnetică a plasmei. Descărcarea magnetron Prezentare generală. Aprinderea descărcării şi mecanismul de funcţionare. Caracteristica curent-tensiune. Geometrii ale descărcării magnetron. Aplicaţii. Descărcări în curent alternativ Străpungerea gazelor în curent alternativ. Descărcări de înaltă şi joasă frecvenţă. Descărcarea inductivă. Descărcarea capacitivă. Descărcarea în torţă. Instalaţii experimentale şi aplicaţii ale descărcărilor electrice în gaze Maşina de plasmă dublă (DP). Aparate electronice cu vid. Aparate cu fascicule de electroni şi ioni. Surse de lumină şi radiaţii X. Depuneri de materiale.

Bibliografie: E. Bădărău, Fizica descărcărilor în gaze, Ed. Academiei, 1957 G. Marin, Tehnica vidului şi aplicaţiile ei în industrie, Ed. Tehnică, Bucureşti,1983 I. I. Popescu, I. Iova, E. Toader, Fizica plasmei şi aplicaţii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 G.Popa, M.Gheorghiu, Aplicaţii tehnologice ale plasmei, Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 1998 Kapţov, Fenomene electrice în gaze şi vid, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1955 N. Dumitraşcu, Introducere în fizica plasmei, Ed. Junimea, Iaşi, 1999 Metode de predare: Expunerea libera. Proiectarea asistata de calculator. Dezbaterea. Studiul de caz. Evaluare: (70% colocviu final, 30% activitate laborator) Limba de predare: romana

Page 65: Fi Zica Lice Ntaro

63  

Titlul cursului: Transmiterea informaţiei prin fibre optice

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Catalin AGHIORGHIESEI

Obiective:

Caracterizarea propagării radiaţiei optice prin ghidurile de undă planare; Caracterizarea fibrelor optice şi cuplajul radiaţiei optice în fibrele optice; Descrierea principiul de funcţionare a principalelor componente dintr-o reţea cu fibre optice; Aplicarea cunoştinţele acumulate în rezolvarea unor probleme şi simularea numerică

Cunostinte necesare: Fizică generală, Optică, Prelucrarea datelor fizice

Tematica:

Propagarea luminii prin ghiduri de undă: ghiduri de undă planari, cuplajul radiaţiei optice în ghiduri de undă. Fibre optice: fibre optice cu salt de indice de refracţie, fibre optice cu gradient de indice de refracţie. Utilizarea fibrelor optice în comunicaţii: componentele liniilor de transmisie: modularea, multiplexarea şi cuplajul semnalelor

Bibliografie:

Cătălin Agheorghiesei , Transmiterea informaţiilor prin fibre optice, Notiţe de curs: www.plasma.uaic.ro, 2004. V. Diaconu, M Pârvulescu, Transmisiuni prin fibre optice, Ed. militară, Bucureşti, 1994. S. Şişianu, T. Şişianu şi O. Lupan. Comunicaţii prin fibre optice. Editura "Tehnica Info", Chişinău, 2003. E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991

Metode de predare: Expunerea, algoritmizarea, problematizarea

Evaluare: 50% colocviu lucrări practice, 50% test final

Limba de predare: romana

Page 66: Fi Zica Lice Ntaro

64  

Titlul cursului: Astrofizică şi cosmologie

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Aura-Marina DARIESCU

Obiective:

Cursul are ca obiectiv principal familiarizarea studentilor cu notiunile de baza din astronomie, astrofizica si cosmologie. Prin prezentarea graduata a materiei, cursul este accesibil studentilor din anii terminali ce poseda un bagaj minim de cunostinte de fizica.

Cunostinte necesare: Mecanica, Termodinamica si fizica statistica, Optica si spectroscopie, Fizica plasmei.

Tematica:

Astronomie generala. Planetologie. Notiuni de astronomie galactica. Obiecte astrofizice si structuri de scara larga. Evolutia ideilor despre Univers. Elemente introductive de Cosmologie.

Bibliografie:

V. Ureche, Universul. Astronomie, Ed. Dacia, Cluj, 1982. E. Toma, Introducere in astrofizica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980. N. Straumann, General Relativity and Relativistic Astrophysics, Springer-Verlag, 1984. S. Gottlober, Early Evolution of the Universe and Formation of Structure, Akademie Verlag, Berlin, 1990.

Metode de predare: Prelegerea, Dezbaterea, Problematizarea, Descoperirea dirijată.

Evaluare: Oral 50 %, activitate de seminar (utilizarea telescopului si referate) 50 %.

Limba de predare: romana

Page 67: Fi Zica Lice Ntaro

65  

Titlul cursului: Reţele de calculatoare şi administrare

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Octavian RUSU

Obiective:

Identificarea si descrierea functiilor unei retele de calculatoare, si a standardelor care asigura functionarea acesteia. Cunoasterea si aplicarea tehnologiilor si standardelor de realizare a retelelor cablate structurate. Cunoasterea standardelor tehnologiilor si algoritmilor specifici retelelor locale de calculatoare si a retelelor WAN. Cunoasterea protocoalelor IP, TCP si UDP Descrierea si functionarea si configurarea protocoalelor de rutare si protocoale rutate. Functionare si configurare protocoale de rutare interioare si exterioare.

Cunostinte necesare: Electronica, Analiza matematica, Sisteme de Operare,

Tematica:

Modele de referinta: modelul de referinta OSI, modelul de referinta TCP/IP, comparatie. Mediul Fizic. Medii de transmisie ghidata, comunicatii fara fir. Nivelul legatura de date. Descriere si functionare. Standarde IEEE. Descriere si functionare IEEE 802.3, 802.4, 802.5 802.11 si ethernet. Nivelul Retea. Functii ale nivelului retea: Protocolul IP versiunea 4, Protocolul IP versiunea 6. Algoritmi de dirijare. Clasificare si principii de functionare. Dirijare cu vectori distanta si dirijarea folosind starea legaturilor Protocoale de dirijare interioare. RIP, OSPF, EIGRP, IS-IS. Protocoale de dirijare exterioare. BGP. Extensii ale protocoale de dirijare pentru IPv6.

Bibliografie:

A. Tanenbaum, Retele de Calculatoare, Editura Agora 2004 V. T. Dadârlat, Retele de Calculatoare – de la cablare la interconectare, Editura Albastra, 2002 W. Stallings, Local Networks. Hand book of Computer Communications, Macmillan Publishing Co., NZ 1988

Metode de predare: Prezentare videoproiector. Acces sit web materiale curs.

Evaluare: Examen final de tip test grila pe calculator si examen partial în saptamâna 7

Limba de predare: romana

Page 68: Fi Zica Lice Ntaro

66  

Titlul cursului: Aplicaţii tehnologice ale fizicii plasmei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: prep. Dr. Alina CHIPER

Obiective:

Sa prezinte metode si dispozitive de obtinere a plasmelor cu ridicat potential aplicativ; sa familiarizeze studentii cu cele mai noi si eficiente aplicatii tehnologice ale plasmei; sa expuna cunostintele necesare studentilor pentru a proiecta si utiliza instalatii tehnologice cu plasma.

Cunostinte necesare: fizica mecanica, fizica atomului si moeculei, optica, spectroscopie, fizica plasmei, desen tehnic

Tematica:

Tipuri de descarcari electrice utilizate in aplicatii; Depuneri de straturi subtiri in plasma; Polimerizare in plasma; Tratarea suprafetelor in plasma; Aplicatii ale plasmei in tehnologii de sudare si taiere; Plasma si protejarea mediului inconjurator; Aplicatii biomedicale ale plasmei

Bibliografie:

.Reece Roth, Industrial Plasma Engineering Volumul 1: Principles, Institute of Physics Publishing, Bristol and Phyladelphia, 1995 H. V. Boenig, Plasma Science and Technology, Cornell University Press, 1982 Plasmas froids, Directeur de publication Agness Granier, Publications de l’Universite de Saint-Etienne, 2006 Plasma Technology. Fundamentals and Applications, Edited by Mario Capitelli and Claudine Gorse, Plenum Press, New York, 1992 I.I. Popescu, I.I. Iova, E. Toader, Fizica Plasmei si Aplicatii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981 G. Popa si M. Gheorghiu, Aplicatii tehnologice ale plasmei, Editura Univ. “Al. I. Cuza” Iasi, 1998

Metode de predare: prelegerea, dezbaterea, problematizarea; (la laborator): experimentul frontal, descoperirea dirijata

Evaluare: (curs): examinare scrisa si orala, (laborator): prezentari de referate pe teme date

Limba de predare: romana

Page 69: Fi Zica Lice Ntaro

67  

Titlul cursului: Metode moderne de studiu a structurii corpului solid

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Felicia IACOMI

Obiective:

Introducerea unor metode si modele teoretice necesare studiului structurii si proprietatilor electrice, magnetice si optice ale corpului solid. Prezentarea unor metode experimentale moderne de studiu a corpului solid

Cunostinte necesare:

Tematica:

Metode de difractie în studiul corpului solid. Tehnici XRD, ED. Metode directe. Metode microscopice de studiu a fazelor cristaline, morfologiei si rugozitatii suprafetei. Microscopia electronica (SEM, TEM). Metoda AFM. Metode spectroscopice de studiu a structurii si proprietatilor starii solide. Spectroscopia fotoelectronica de radiatie X (XPS). Spectroscopia optica .Metode de rezonanta magnetica (RES, RF, RMN)

Bibliografie:

I.Pop, V. Niculescu, Metode experimentale in studiul corpului solid, Ed.Acad. Bucuresti, 1971 V.Pop. I.Chicinas, N. Jumate, Fizica materialelor. Metode experimentale, Presa Universitara Clujeana, 2001 F. Iacomi, Zeolitii naturali. Structura. Proprietati. Utilizari, Ed. Universitatii A. Vlaicu Arad, 2001 P.E.J. Flewitt, R.K.Wild, Physical Methods for Material Characterization, IOP Publishing Ltd. 1994 London F.Iacomi, Spectroscopia vibrationala a materialelor zeolitice, Ed, Stef 2007 L.David, C.Craciun, O.Cozar, V.Chis, Rezonanta Electronica de Spin. Principii. Metode. Aplicatii. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca,2001 Al.Nicula, Rezonanta magnetica, Ed.didactica si pedagogica, Bucuresti, 198

Metode de predare: Prelegerea, discutii interactive

Evaluare: scris, aplicatie practica

Limba de predare: romana

Page 70: Fi Zica Lice Ntaro

68  

Titlul cursului: Biochimie

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Obiective: Biochimia sau chimia vietii are ca obiect de studiu moleculele de interes biologic, structura si functionarea acestora. Programa analitica a cursului este structurata pe capitole referitoare la caracterizarea principalelor clase de compusi: glucide, lipide, aminoacizi, peptide, proteine, acizi nucleici si enzime, metabolismul acestora si reglarea proceselor metabolice.

Cunostinte necesare: Tematica: Glucide: rol biologic si clasificare; structura chimica si proprietati. Derivati functionali ai ozelor Lipide: rol biologic si clasificare; structura chimica si proprietati. Proprietatile fizice si chimice ale aminoacizilor. Peptide: structura chimica, clasificare. Proteine: rolul biologic al proteinelor. Structura chimica si proprietatile proteinelor. Acizii nucleici: componentii chimici ai acizilor nucleici. Proprietatile fizice si chimice si functiile biologice ale acizilor nucleici. Tipuri de ARN celular. Organizarea ADN-ului în cromozomi. Nomenclatura si clasificarea enzimelor si precursorilor enzimatici. Cinetica reactiilor enzimatice. Reglarea activitatii enzimelor. Metabolismul glucidelor: notiuni generale. Digestia si absorbtia glucidelor. Glicogenoliza, fermentatia glucidelor de catre microorganisme, ciclul pentozofosfatilor, glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, catena respiratorie si etapele finale ale oxidarii biologice. Biosinteza monogluicidelor si poliglucidelor. Metabolismul lipidelor: digestia si absorbtia lipidelor. Biosinteza acizilor grasi si triacilglicerolilor, biosinteza si catabolismul lipidelor complexe. Reglarea metabolismului lipidic. Metabolismul proteinelor si acizilor nucleici: digestia si absorbtia proteinelor. Metabolismul aminoacizilor, ciclul ureogenetic. Biosinteza nucleozidelor si nucleotidelor. Biosinteza acizilor nucleici; mecanismele moleculare ale replicarii ADN. Biosinteza proteinelor. Reglarea biosintezei proteice. Vitamine: definitia, nomenclatura, clasificarea si rolul biologic al vitaminelor. Hormonii: definitia, nomenclatura, clasificarea si rolul biologic al hormonilor. Bibliografie: Artenie, Vl., Biochimie, Editura Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza” Iasi; 1991 Dumitru, I. F., Biochimie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 1980 Cojocaru, D. C., Biochimia vitaminelor, Editura GAMA, Iasi; 1996 Cojocaru, D.C., Enzimologie, Editura GAMA, Iasi; 1997 Cojocaru, D. C., Biochimia hormonilor, Editura CORSON, Iasi; 2000 Cojocaru, D. C. Biochimia proteinelor si acizilor nucleici, Editura PIM, Iasi. 2004 Metode de predare:Prelegere, dezbatere, studiu de caz, modelare, problematizare Evaluare: scris Limba de predare: romana

Page 71: Fi Zica Lice Ntaro

69  

Titlul cursului: Fizica stării solide şi semiconductori

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Florin BRINZA

Obiective:

Crearea unei baze de cunoştinţe referitoare la proprietăţile structurale, mecanice, electrice, optice şi magnetice ale corpurilor solide, metodelor teoretice şi experimentale de studiu. Studiul corpului solid cu referire la domeniul biofizicii şi fizicii medicale (implicaţii directe şi aplicaţii). Cunoasterea si inţelegerea construcţiei, funcţionarii şi utilizarii principiale a dispozitivelor realizate pe baza de materiale solide.

Cunostinte necesare: Fizica moleculară,Electricitate şi magnetism, Fizică cuantică

Tematica:

1. Proprietăţi generale ale stării solide. Retele Bravais. Reteaua reciprocă. Retele specifice semiconductoarelor. Solide amorfe. Studiul structurii corpului solid. 2. Proprietati termice si mecanice ale retelei cristaline. 3. Benzi de energie in corpurile solide – modele teoretice si rezultate experimentale. 4. Proprietati electrice ale corpului solid. Conducţia electrică în metale, semiconductori şi dielectrici. Supraconductibilitatea. Aplicatii la dispozitive utilizate in biofizica si medicină. 5. Proprietati optice ale corpurilor solide. Fotoconductibilitatea semiconductorilor. 6. Proprietăţi magnetice ale solidelor. Diamagnetism. Paramagnetism. Feromagnetism. 7. Medode de studiu ale corpului solid cu aplicatii in biofizica si fizica medicala: radiatiile X, rezonanta magnetica nucleara şi tomografia computerizata, ecografia.

Bibliografie:

I.D. Bursuc, N. Sulitanu, Solidul. Fenomene, teorie, aplicaţii. Ed. Şt. şi Enc., Buc. G.I.Rusu, G. G. Rusu, Fizica semiconductorilor, p.I, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iasi, 2005. N. Suliţanu, Fizica suprafeţei solide, Ed. , Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iasi, 2005 C. Kitel, Introducere în fizica corpului solid, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972. I.D.Bursuc, F.Brînză, N.Sulitanu, Dinamica electronilor de conducţie, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, 2006 E. Burzo, Fizica fenomenelor magnetice vol I-III, Editura Academiei Bucureşti,1979

Metode de predare: Prelegerea asistată de sistem multimedia (computer+proiector). Problematizarea (în vederea studiului individual). Experimentul frontal.

Evaluare: 2 teste-probleme aplicaţii la temele 1,2,3 din curs pe parcursul semestrului, examen final, scris.

Limba de predare: romana

Page 72: Fi Zica Lice Ntaro

70  

Titlul cursului: Fizica nucleului

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. dr. Dan MIHAILESCU

Obiective:

Însuşirea noţiunilor de bază privind structura si proprietăţile materiei la nivel nuclear, a metodelor teoretice şi experimentale din fizica nucleară

Cunostinte necesare: Fizica atomică, mecanică cuantică

Tematica:

1. Caracteristici generale ale nucleului atomic; 2. Forţe nucleare; 3. Modele nucleare; 4. Radioactivitatea; 5. Detectori de radiaţii; 6. Reacţii nucleare; 7. Fisiunea şi fuziunea nucleară; energetica nucleară; 8. Acceleratori de particule (betatronul, ciclotronul, sincrociclotronul, sincrotronul, acceleratori liniari)

Bibliografie:

Yn.A. Shirokov, N.P.Yudin, Nuclear Physics vol.I si II, Ed.Mir Publishers, Moscow, 1982. E. Lozneanu, Fizică nucleara, Ed. Univ. “Al. I. Cuza” Iasi, 2003. D. Mihăilescu, E. Lozneanu, Lucări practice de fizică nucleară, Ed. Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2003. K.N.Muhin, Fizica nucleara experimentala, vol.I si II, Ed.tehnica, Bucuresti, 1982 I.G.Murgulescu, J.Paun, Introducere in chimia fizica, vol.I,3: Nucleul atomic, reactii nucleare, particule elementare, Ed.Academiei, Bucuresti, 1982 Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea. Evaluare: Activitate în timpul anului (colocviu de laborator, teste) – 50% din nota finală; Examen oral – 50% din nota finală Limba de predare: romana

Page 73: Fi Zica Lice Ntaro

71  

Titlul cursului: Modelarea numerică şi analogică a proceselor biologice

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Catalin AGHIORGHIESEI

Obiective:

Concepte statistice în biofizică şi fizică medicala; Descrierea diferitelor distribuţii statistice; Modelarea biomembranelor; Modelarea numerică şi analogică a mişcării ionilor în membrane utilizând concepte statistice

Cunostinte necesare: Biofizică, Limbaje de programare, Fizică generală, Analiză matematică

Tematica:

Descrierea statistic a datelor fizice. Procese staționare şi nestaționare stocastice şi ergotice. Distribuţiile normale, chi2, Gauss şi exponenţială. Funcţia de autocorelaţie, Cross-corelație, transformatele Fourier şi Laplace. Ecuaţia Langevin şi aplicaţii în sisteme biologice. Modelarea biomembranelor utilizând elemente pasive şi active de circuit electric.

Bibliografie:

T. Luchian, Introducere in biofizica moleculara si celulara, ‘Al.I. Cuza’ University Iasi, 2001 N. G. Van Kampen, Stochastic processes in physics and chemistry, North-Holland, 1992 Christopher P. Fall Eric S. Marland John M. Wagner John J. Tyson‚Computational Cell Biolog’ Springer-Verlag, 2002.

Metode de predare: Expunerea, algoritmizarea, problematizarea

Evaluare: 50% colocviu lucrări practice, 50% test final

Limba de predare: romana

Page 74: Fi Zica Lice Ntaro

72  

Titlul cursului: Biologie moleculară şi celulară. Elemente de genetică

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Prof. asociat CS I dr. Pincu ROTINBERG Obiective: Evolutia cunostintelor referitoare la structurile celulare, subcelulare si moleculare, al implicatiilor lor functionale in viata celulelor bacteriene, fungale, vegetale si animale, la transmiterea fizica, biochimica si comportamentala a informatiilor genetice ereditare la descendenti, este si consecinta inerenta a valorificarii teoretice si practice, de catre biologi, geneticieni, a rezultatelor asigurate de dezvoltarea fizicii, in general si a biofizicii, in particular. Noi cuceriri ale biologiei celulare, moleculare si ale geneticii asigura noi informatii si noi orientari in cercetarea fizica si biofizica Cunostinte necesare: chimia, biochimia, citologia, anatomia si fiziologia Tematica: Introducere in studiul biologiei celulare si moleculare, precum si a geneticii. Notiuni generale despre celula. Compozitia chimica a celulelor. Analiza instrumentala a celulelor. Membrana plasmatica (plasmalema) si semnalizarea celulara. Matricea extracelulara si adezivitatea intercelulara (suprafata celulara). Matricea citoplasmatica (citosolul, citoscheletul si motilitatea celulara). Caracteristici structurale si functionale ale organitelor celulare. Nucleul,sediul controlului genetic al celulelor. Reproducerea celulara (ciclul celular si diviziunea celulara. Transmiterea si exprimarea informatiei genetice. Traducerea codului genetic in proteinosinteza celulara, expresie finala a genelor. Diferentierea, imbatranirea si moartea celulara programata. Dereglarea mecanismelor genetice de control celular si patologia umana Bibliografie: N.Voiculet, L.Puiu, Biologia Moleculara a Celulei, Ed.All 1997 P.Raicu, Genetica generala si umana, Ed.Humanitas1997 Alberts B.,Johnson, Lewis J., Raft M., Roberts K., Walter P., Essential cell Biology, Garland Publishing Inc., New York& London, l998 I.Neacsu, C.S.Campeanu, El. de biofizica si Biologie Celulara, Ed.Cermi, Iasi. 2000 Alberts B.,Johnson, Lewis J., Raft M., Roberts K., Walter P., Molecular Biology of the cell, 4th Edition, Garland Publishing Inc., New York& London2002 S.P.Langdon, Cancer cell culture methods and protocols, Humana Press Inc, 2003 T.Craciun, L.Jensen, Genetica si viitorul omenirii, Ed.Albatros,Bucuresti. 2004 M.Costache, Biologie celulara,MEC, Bucuresti 2005 M.E.Cadar, Biologie Celulara, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca, 2006 E.V.Gorduza, Compendiu de genetica umana si medicala,Ed.Tehnopress, Iasi 2007

Metode de predare: Prelegere; dezbatere, conversatie euristica

Evaluare: Scris

Limba de predare: romana

Page 75: Fi Zica Lice Ntaro

73  

Titlul cursului: Anatomia şi fiziologia omului

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Lector dr. Lucian HRITCU Obiective: Dupa ce vor studia aceasta unitate, cursantii vor putea sa: explice modul cum functioneaza organismul animal în vederea analizei excitantilor din mediu; analiza nervoasa a acestor semnale, initierea si executarea miscarilor, depozitarea informatiilor în vederea cresterii eficientei excitatiilor; cunoasterea si folosirea de catre studenti a limbajului si conceptelor fundamentale ale anatomiei si fiziologiei omului; sa demonstreze un nivel satisfacator de achizitii si deprinderi practice de lucru în laboratorul de anatomie si fisiologie.

Cunostinte necesare: Anatomia omului, Anatomie comparata, Biofizica, Biochimie, Biologie Celulara, Histologie si Embriologie animala Tematica: Potentialul de membrana. Membrana excitabile Transmiterea sinaptica. Anatomia functionala a sinapsei neuro-neuronale. Natura mediatorilor chimici. Unele caracteristici ale transmiterii sinaptice. Fiziologia muschilor. Sistemul nervos senzorial. Proprietatile generale ale receptorilor. Functia somestezica a sistemului nervos. Sensibilitatea tactila. Simtul pozitiei. Sensibilitatea termica. Sensibilitatea dureroasa. Sensibilitatea auditiva. Organe de simt pentru echilibru. Analizatorul optic. Sensibilitatea gustativa. Sensibilitatea olfactiva. Functiile somatomotorii ale sistemului nervos. Actele reflexe. Fusul muscular si excitarea lui. Organul tendinos Golgi. Reflexele miotatice. Reflexele polisinaptice. Reflexul de flexie si de extensie. Controlul encefalic al motricitatii. Mentinerea pozitiei si a echilibrului. Functia motorie a ganglionilor bazali. Controlul motricitatii exercitat de scoarta cerebrala. Functia motorie a cerebelului. Sistemul nervos vegetativ Activitatea nervoasa superioara. Functiile emisferelor cerebrale. Somnul. Învatarea si memoria Bibliografie: Melnic, B., Hefco V., Crivoi A., Fiziologia omului si animalelor.Ed.St,Chisinau, 1993. Strungaru Gr., Pop M., Hefco V., Fiziologia animala. Ed.Did.Ped.Bucuresti, 1983 Hefco V.P., Fiziologia animalelor si a omului.Ed.Did.Ped.Bucuresti, 1997 Hefco V., Fiziologia animalelor si a omului. Functiile de relatie. Ed.Univ.Iasi, 1989 Hefco V., Fiziologie experimentala.Vol.I-III , Ed.Univ.Iasi 1975-1977 L. Hritcu, Hefco V. Elemente de fiziologia animalelor si a omului. Functii de relatie. Ed. PIM, Iasi, 2007 I.B. Levitan, L.K. Kaczmarek. The neuron. Cell and molecular biology. Oxford University Press, 2002 D. Purves. Neuroscience. Sinauer Associates, Inc., 2004 Metode de predare: Expunenere, demonstrare Evaluare: scris Limba de predare: romana

Page 76: Fi Zica Lice Ntaro

74  

Titlul cursului: Elemente de biostructură

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Profdr. Viorel MELNIG.

Obiective:

Capacitatea de înţelegere a relaţiilor structură - funcţionalitate (reactivitate, afintitate, etc.), a principalelor clase de biopolimeri (proteine, acizi nucleici, lipide, polizaharide) care asigură structura morfologică şi funcţiile celulelor şi structurilor supracelulare din organismele animale şi vegetale. Capacitatea de a căuta, prelucra şi analiza informaţii dintr-o varietate de surse bibliografice şi întocmirea unui raport de cercetare (laborator). Abilitatea de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme experimentale şi tehnologice. Capacitatea de a iniţia şi administra cu succes proiecte personale şi de grup; determinare şi perseverenţă în realizarea sarcinilor primite şi a responsabilităţilor asumate.

Cunostinte necesare: Chimie generală, Biofizică generală, Biologie moleculară şi celulară

Tematica:

Caracterul chimic al sistemelor vii; Proprietatile compuşilor organici (ai carbonului) din sistemele biologice. Reacţiile de condensare si hidroliză implicate în sinteza/scindarea biopolimerilor; Natura interacţiilor fizice slabe în medii biologice apoase; Stabilitatea şi echilibrul biopolimerilor; Structura şi proprietăţile proteinelor; Proteine fibroase şi globulare – proprietăţi specifice; Structurile şi proprietăţile acizilor nucleici; Structura şi proprietăţile carbohidraţilor; Lipide; fosfolipide – asamblare supramoleculară. Structura membranelor celulare.

Bibliografie:

L. Lehniner, Biochimie, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987; Pullan, Wendy, Structure Cambridge: Cambridge University Press (2000). R. Contor, P. R. Schimmel, Biophysical Chemistry – The behaviour of biological macromolecules, Ed. W. H. Freeman &, New York, 1980; Viorel Melnig, Laura Ailoaie, Lucrări de Laborator de Biofizică Generală. Partea I, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002; Viorel Melnig, Ana Garlea, Laura Obreja, Lucrari de laborator de Biostructura. Partea I: Proprietatile solutiilor apoase, Al. Ioan Cuza University Press, Iasi, 2008

Metode de predare: prelegerea magistrală, dezbaterea, problematizarea, experimentul frontal, descoperirea dirijată

Evaluare: examen (scris şi oral 45%), colocviu (35%), laborator (rapoarte de laborator 20%)

Limba de predare: romana

Page 77: Fi Zica Lice Ntaro

75  

Titlul cursului: Radiobiologie

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Prof. dr. Dorina CREANGA Obiective: Dobandirea cunostintelor fundamentale privind impactul radiatiilor ionizante asupra organismelor vii. Abilitatea de a opera cu conceptul de genotoxicitate a radiatiilor ionizante in relatie cu conceptele de radiosensibilitate si radiorezistenta. Capacitatea de a intelege modul de aplicare a cunostintelor de fizica radiatiilor in cazul materialelor biologice. Abilitatea de a aplica metode de investigare biochimica in cazul tesuturilor biologice expuse la actiunea radiatiilor Formarea deprinderilor de lucru in laborator pe baza metodelor volumetrice si gravimetrice aplicate la analiza efectelor biologice ale radiatiilor Cunostinte necesare: Biofizica generala, Fizica moleculei, Fizica nucleara Tematica: Teoria tintei si distributia Poissson aplicate la iradierea celulara, principalele tipuri de curbe de supravietuire si ecuatiile corespunzatoare in forma diferentiala si integrala, iradierea selectiva si iraderea fractionata in radioterapie, notiunea de doza cvasiprag, fenomene de ionizare si excitare in medii biologice, spectrul energetic al radiatiilor ionizante si neionizante de interes biomedical, transferul liniar de energie in proteine si alte medii complexe, influenta factorilor fizici, chimici si biologici asupra efectelor biologice ale radiatiilor, radiosensibilitatea si radiorezistenta, legea mecanismele inducerii si restaurarii leziunilor moleculelor de acizi nucleici, efectele genetice, ecuatia diferentiala pentru activarea tesuturilor prin bombardament cu neutroni si interpretarea solutiei, solutionarea ecuatiei diferentiale ce descrie iradierea aminoacizilor; dependenta sectiunilor eficace de parametrii fizici ai radiatiei si ai materialului biologic absorbant, refacerea ADN-ului iradiat, refacerea celulara numerica a celulelor iradiate, efectele iradierilor asupra functiilor celulare, modificari induse de radiatii la nivelul sistemului de membrane din celule, inducerea cancerelor in urma expunerii la radiatii, fotoprotectie si fotorestaurarea in cazul expunerii la radiatii ultraviolete; Bibliografie: D. Creanga, Elemente de radiobiofizica, Ed. Cermi, 2005 Tubiana, M., et al, Introduction to radiobiology, Taylor&Francis, 1990 D. Creanga, Lucrari de laborator de radiobiologie, Ed. Univ. Al. I. Cuza Iasi, 2003 Radiobiology in Radiological Science, RAD 7060, Lecture Notes Gremy, F., Perrin, J., Elements de biophysique, Flammarion, 1971, Curry, T.S., et al., Physics of diagnostic radiology, Ed. Univ. Patras, 1995 Anderson, D.W., Absorption of ionizing radiation, Univ. Park Press, Baltimore, 1983 Metode de predare:Expunere si discutii studentii; problematizarea, tehnici media Evaluare: Scris, rapoarte de lucru Limba de predare: romana

Page 78: Fi Zica Lice Ntaro

76  

Titlul cursului: Laseri. Aplicaţii în medicină

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Adeline CIOCAN Obiective: Obiectivele disciplinei “Laseri. Aplicatii in medicina” sunt acelea de a prezenta succint principiile de functionare ale laserilor, apoi descrierea diferitelor tipuri de laseri si in special cei utilizati in medicina, cat si interactia laserilor cu materia vie si problemele care se pun in acest context. Scopul final al disciplinei este de a prezenta studentilor de la Fizica Medicala si Biofizica problematica laserilor si aplicatiile acestora in medicina si biofizica si mecanismele de interactie laser-materie vie.

Cunostinte necesare: Optica, Fizica atomica si moleculara, Mecanica cuantica Tematica: Fenomenele de absorbtie, emisie spontana si emisie stimulata si relatiile dintre coeficientii lui Einstein ; Regimul de amplificare, obtinerea inversiei de populatie. Sisteme atomice cu 3 nivele energetice si calculul puterii de pompaj de prag ; Etalonul Fabry Perot si modurile acestuia ; Rezonatori si conditia de stabilitate ; Mecanisme de largire a liniilor spectrale ; Moduri ale cavitatilor laser (longitudinale si transversale) si regimurile declansat si mode-locking ; Tipuri de laseri utilizati in medicina ; Interactiunea radiatiei luminoase cu materia ; Mecanisme de interactiune laser-tesut (efecte fotochimice, termice si electro-mecanice) ; Ablatia laser. Ecuatia biocaldurii; Siguranta si riscuri la utilizarea laserilor in medicina ; Laserul in diagnostic si in tehnica medicala. Bibliografie: Catalin Agheorghiesei, Laseri, Aplicatii in medicina ,Notite de curs, 2004, http://www.plasma.uaic.ro; Gh.N.Singurel, Fizica laserilor, Ed. Univ. “Al.I.Cuza”, Iasi, 2001; Dan C. Dumitras, Biofotonica. Bazele fizice ale aplicatiilor laserilor in medicina si biologie, Ed. All Educational, Bucuresti, 1999; Dan. C. Dumitras, Laseri cu gaz, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1982 ; Wolfgang Demtroeder, Laser Spectroscopy – Basic Concepts and Instrumentation, Springer – Verlag Berlin Heidelberg, 1996 ; L.V.Tarasov, Laserii. Realitate si speranta , Ed. Tehnica, Buc., 1990; Dr. Ing. N.Popescu si Ing. M.Opran, Laseri si aplicatii, Ed. Militara, Buc., 1979 ; Ion M.Popescu, Fizica si ingineria laserelor, Ed. Tehnica, Buc., 2000 ; Gh. Singurel, Laseri si Optica neliniara, Ed. Univ. “Al.I.Cuza “ – Iasi, 1975; Dan C. Dumitras, Tehnici laser si aplicatii, Ed. Univ. Buc., 2006.

Metode de predare: Expunere si dialog permanent cu studentul Evaluare: Colocviu (scris) Limba de predare: romana

Page 79: Fi Zica Lice Ntaro

77  

Titlul cursului: Tehnici de diagnoză şi tratament cu ultrasunete

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Lect. Dr. Viorel ANITA Obiective: Acest curs se adresează studenţilor de la fizică medicală şi biofizică dar prezintă interes şi pentru studentii de la alte secţii. Scopul este să asigure cunoştinţele fundamentale asupra sistemelor ultrasonore. Se urmăreşte pregătirea studenţilor în vederea obţinerii de servicii care să implice folosirea undelor ultrasonore în diferite aparate şi tehnologii sau să desfăşoare activităţi de cercetare în domeniu. O atenţie deosebită este acordată sistemelor de diagnoză şi tratament cu ultrasunete. Cunostinte necesare: Mecanica, Oscilatii si unde, electronica Tematica: General information concerning ultrasound. Propagation of ultrasound in gases, liquids, solids and biological media. Characterization of ultrasound field. Interference, refraction, attenuation and cavitation. Ultrasound generation and coupling to different media. Ultrasound generators. Instruments for ultrasound diagnosis and treatments. Echography – application for diagnosis in cardiology, urology, obstetrics, ophthalmology, etc.. Doppler echography - clinical applications. Treatments with ultrasound. Ultrasonic technologies for prosthetic material fabrication and pharmaceutical technology. Bibliografie: K. Kirk Shung, Diagnostic ultrasound. Imaging and Blood Flow measurements, Taylor & Francis Group LLC, 2006 L. E. Kinsley, A. R. Frey, Fundamentals of Acoustics, John Wiley&Sons, 1962 G. Hamza, D. Barb, F. Constantinescu, Sisteme ultraacustice, Ed. Tehnică, 1988 “Ultrasonics” - curs, Laboratory of medical Physics, School of Medicine, University of Patras, Greece T. Pop et al., Ecografia clinică, Ed. Medicală, 1998 M. Toma et al., Tehnici biofizice pentru diagnostic si terapie, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2003 Metode de predare: Prelegerea, dezbaterea, problematizarea, experimentul frontal, descoperirea dirijata Evaluare: Scris Limba de predare: romana

Page 80: Fi Zica Lice Ntaro

78  

Titlul cursului: Bioenergetică

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Viorel MELNIG

Obiective: Capacitatea de a însuşi şi aplica cunoştinţele referitoare la problematica bioconversiei energiei în procesele metabolice. Sunt introduse în mod riguros, pe baza criteriilor de evoluţie spontană a unui proces natural, noţiunile de transport pasiv şi transport activ, cuplajul a două sau mai multe procese de natură diferită, stoechiometria proceselor cuplate, gradul de cuplare, etc. Tipuri de procese de bioconversie: reacţii de oxidare/reducere, respectiv de fosforilare/hidroliză a unitatilor fosfat anorganic. Sunt studiate principalele procese de conversie a energiei: fosforilarea oxidativă, fotosinteza, lanţul respirator, glicoliza, etc. Capacitatea de a căuta, prelucra şi analiza informaţia dintr-o varietate de surse bibliografice şi întocmirea unui raport de lucru (laborator). Abilitatea de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme experimentale şi tehnologice. Capacitatea de a iniţia şi administra cu succes proiecte personale şi de grup; determinare şi perseverenţă în realizarea sarcinilor primite şi a responsabilităţilor asumate.

Cunostinte necesare: Chimie generală, Elemente de biostructură, Biofizică generală

Tematica:

Condiţii de evoluţie spontană a proceselor biologice: evoluţia proceselor independente; energetica transportul pasiv; evoluţia proceselor cuplate; energetica transportul activ. Teoria chemiosmotică a “circuitului” de protoni: măsurarea potenţialului electrochimic al protonilor; stoechiometria reacţiilor ce implică transfer de protoni. Termodinamica proceselor bioenergetice complexe: termodinamica proceselor de oxidoreducere; procese de oxidoreducere în sisteme biologice; fosforilarea oxidativă; fotosinteza; glicoliza. Reglaje ale proceselor bioenergetice. Bibliografie: L. Lehniner, Biochimie, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987; D. E. Metzler, Biochemistry – The chemichal reactions of living cells, Ed. Academic Press, New York, San Francisco, London, 1977. G. Federico, Theory of Energy Transfer and Conversions, Ed. John Wieley & Sons, New York – London - Sydney, 1967. David G. Nicholls, Bioenergetics, Ed. Academic Press, New York – London - Sydney, 1982. Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Experimentul frontal, Descoperirea dirijată Evaluare: Colocviu (70%), Laborator (Rapoarte de laborator 30%) Limba de predare: romana

Page 81: Fi Zica Lice Ntaro

79  

Titlul cursului: Elemente de fizica plasmei. Interacţiunea plasmei cu materiale biologic active

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Nicoleta DUMITRASCU

Obiective:

Dobândirea de cunostinte fundamentale în domeniul fizicii plasmei si aplicatiilor în medicina. Competente si abilitati practice în obtinerea si diagnoza plasmei. Cunostinte de baza privind materiale utilizate în medicina. Capacitatea de a aplica cunostintele dobândite la curs în experimente de laborator. Capacitatea de a redacta si prezenta un material de sinteza pe tema impusa.

Cunostinte necesare: Electricitate si Magnetism. Elemente de Biochimie si Biofizica. Fizica corpului Solid.

Tematica:

Proprietatile caracteristice ale plasmei. Paturi de sarcini spatiale la interfata plasmã - suprafata solidã. Procese fundamentale în gaze ionizate si plasma Metode de diagnoza a plasmelor. Modele teoretice de studiu a plasmelor. Miscarea particulelor încarcate din plasma. Biomateriale, clasificare, criterii de biocompatibilitate. Tehnici de analiza a suprafetei unui biomaterial. Tehnici de îmbunatatire a biocompatibilitatii materialelor în contact cu organismele vii. Materiale utilizate în medicina. Biomateriale si relatia mutuala cu organisme vii, biocompatibilitate, stiinta biomaterialelor, inginerie genetica, biomateriale si ecologie.

Bibliografie:

E. Badarau, I. I. Popescu, Gaze ionizate, Vol.I si II, Ed. Tehnica, 1965 Gh. Bratescu, Fizica Plasmei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970 G. Popa, Fizica plasmei, Univ. Iasi, 1985 si 1999 I. I. Popescu, D.Ciubotaru, Bazele fizicii plasmei, Ed.tehnica, 1987 F. F. Chen, Plasma Physics and Controlled Fusion, Vol.1, Plasma Physcs Plenum Press, New York, London, 1974 and 1983 P. A. Styrrok, Plasma Physics, Cambridge Univ. Press, 1994 G. Popa, D. Alexandroaei, Indrumar de lucrari practicede fizica plasmei, Univ. Iasi, 1991 Biomaterials Science, An intoduction to materials in medicine, Eds. B. D. Ratner and A. S. Hoffman, Academic Press, New York, 1996

Metode de predare: Prelegere, problematizare, dialog cu studentul.

Evaluare: Teza si prezentare referat

Limba de predare: romana

Page 82: Fi Zica Lice Ntaro

80  

Titlul cursului: Elemente de cinetica şi dinamica sistemelor biologice

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Viorel MELNIG

Obiective: Capacitatea de a cunoaşte şi aplica cunoştinţe din domeniul cineticii formale care au aplicabilitate în unele domenii ale ştiinţelor biologice şi în special în domeniul proceselor metabolice. Sunt însuşite cele două abordări, distinct conturate, ale cineticii sistemelor enzimatice: Cinetica Enzimatică în Aproximaţia “Stare Staţionară”; Analiza Dinamică a Sistemelor Enzimatice. Prima abordare este specifică reacţiilor enzimatice in vitro, ea oferind posibilităţile de investigare şi mărimile specifice ce caracterizează cinetica proceselor biologice. Cea de a doua, Analiza Dinamică, se referă la procesele catalizate de enzime in vivo. Capacitatea de a căuta, prelucra şi analiza informaţii dintr-o varietate de surse bibliografice şi întocmirea unui raport de cercetare (laborator). Abilitatea de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme experimentale şi tehnologice. Capacitatea de a iniţia şi administra cu succes proiecte personale şi de grup; determinare şi perseverenţă în realizarea sarcinilor primite şi a responsabilităţilor asumate.

Cunostinte necesare: Chimie generală, Elemente de biostructură, Biofizică generală

Tematica:

Proteine în soluţie. Proprietăţi generale ale enzimelor; Mecanisme chimice ale catalizei enzimatice. Cinetica reactiilor enzimatice în aproximaţia “Stare Stationară”: Cinetică de tip Michaelis – Menten; Cinetică alosterică; Metode experimentale. Analiza Dinamică a Sistemelor Enzimatice: Reglajul enzimatic si controlul metabolismului; Tipuri de modele; Aproximatii in modelarea Sistemului Metabolic; Modele de control a Sistemului Metabolic; Strategia de Analiză Dinamică. Bibliografie: L. Lehniner, Biochimie, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987; D. E. Metzler, Biochemistry – The chemichal reactions of living cells, Ed. Academic Press, New York, San Francisco, London, 1977. R. Contor, P. R. Schimmel, Biophysical Chemistry – The behaviour of biological macromolecules, Ed. W. H. Freeman &, New York, 1980; V. Melnig, D. Nantu, Cinetică enzimatică în aproximaţia stării staţionare. Teste, Ed. Panfilius Iaşi, 2002 Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Experimentul frontal, Descoperirea dirijată; Experimentul dirijat.Raportul de cercetare (laborator), Rezolvarea de probleme coperativ, Dezbaterea Evaluare: Colocviu (70%), Laborator (Rapoarte de laborator 20%) Limba de predare: romana

Page 83: Fi Zica Lice Ntaro

81  

Titlul cursului: Spectroscopia mediilor biologice

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Ghita SINGUREL

Obiective:

Comunicarea către studenţi a noţiunilor fundamentale privind interacţiunea radiaţiei optice cu ţesuturile biologice; Comunicarea noţiunilor privind metodele optice de cercetare precum şi instrumentaţia necesară.

Cunostinte necesare: Optică, Fizica atomului şi moleculei, Prelucrarea datelor fizice

Tematica:

Probleme introductive. Radiometrie optică. Absorbţia şi împrăştierea radiaţiei optice în ţesuturi biologice, propagarea fascicului de fotoni prin medii tulburi. Ecuaţia de transport Boltzmann, teoria difuziei fotonilor, fluorescenţa ţesuturilor biologice. Modelare Monte Carlo. Metodele spectrometriei de absorbţie şi de fluorescenţa. Surse de radiaţie necoerentă şi coerentă

Bibliografie:

Gh. Singurel, Proprietăţile optice ale mediilor biologice, Curs multiplicat.

Metode de predare: Expunerea, algoritmizarea, problematizarea

Evaluare: 50% colocviu lucrări practice, 50% test final

Limba de predare: romana

Page 84: Fi Zica Lice Ntaro

82  

Titlul cursului: Detectori, dozimetrie şi radioprotecţie

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Dan MIHAILESCU

Obiective:

Însuşirea noţiunilor de bază privind interacţiunea radiaţiilor ionizate cu substanţa, detecţia şi dozimetria (fizică) a radiaţiilor ionizante, radioprotecţia.

Cunostinte necesare: Fizica atomică şi nucleară

Tematica:

Radiaţii ionizante (definiţie, clasificări, mecanisme de generare, mărimi caracteristice, surse de radiaţii ionizante); Cîmpul de radiaţii (definiţie, structură, caracterizarea câmpului de radiaţii prin mărimi radiometrice); Interacţiunea radiaţiilor ionizante cu substanţa; Mărimi dozimetrice; Calculul mărimilor dozimetrice; Măsurarea mărimilor dozimetrice; Metode dozimetrice (dozimetria prin ionizare, dozimetria cu corp solid, dozimetria termoluminiscentă, dozimetria fotografică, dozimetria chimică, dozimetria calorimetrică); Radioprotecţie;

Bibliografie:

D. Mihăilescu, Dozimetria radiaţiilor ionizante, Ed. Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2001. D. Mihăilescu, C. Borcia, Interacţiunea radiaţiilor ionizante cu substanţa. Partea I: radiaţii încărcate electric, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007. V.I. Ivanov, Curs de dozimetrie, Ed. Planeta, Bucureşti, 1999. Frank H. Attix, Introduction to Radiological Physics and Radiation Dosimetry, John Wile & Sons, N.Y., 1986. H.E. Johns, J.R.Cunningham, The Physics of Radiology, Sprinngfield,U.S.A. 1983.

Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea

Evaluare: Activitate în timpul anului (colocviu de laborator, teste) – 50% din nota finală; Examen oral – 50% din nota finală

Limba de predare: romana

Page 85: Fi Zica Lice Ntaro

83  

Titlul cursului: Radiologie şi imagistică medicală

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Ioana RUSU, Lect. Dr. Catalin BORCIA

Obiective:

Însuşirea unor cunoştinţe fundamentale de radiologie şi imagistică medicală. Aplicarea cunoştinţelor dobândite în rezolvarea unor probleme din practica imagisticii nmedicale. Implementarea metodelor studiate pentru analiza calităţii imaginilor în calitate de fizician medical în cadrul unui program de asigurare a calităţii. Capacitatea de a identifica şi utiliza resurse bibliografice pentru formare continuă. Capacitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară pentru a asigura calitatea actului imagistic

Cunostinte necesare: Electricitate şi magnetism, Fizica atomului şi moleculei, Fizică nucleară, Detectori, dozimetrie şi radioprotecţie

Tematica:

Elemente generale de imagistică; Imagistica cu ultrasunete; Utilizarea radiaţiilor X in diagnostic; Tomografia computerizată; Elemente de medicină nucleară; Tehnici optice de imagistică; Tehnici electrice de imagistică. Imagistica de impedanţă electrică a ţesutului; Imagistică de rezonanţă magnetică nucleară; Tehnici de fuziune a imaginii; Standardizarea in managementul informatiei in medicina; standardul DICOM

Bibliografie:

W.R.Hendee,E.R.Ritenour,Medical Imaging Physics,Ed. Wiley-Liss 2002 New York H. E. Johns, J. R. Cunningham, The Physics of Radiology (Fourth Edition), Charles C Thomas Publisher (1983). Steve Webb, The physics of medical Imaging, Ed. Taylor & Francis (1988) Bristol and Philadelphia D.D. Stark, W.G. Bradley, Magnetic Resonance Imaging, C.V. Mosby Co., St. Louis, MO 1988. C. Borcia, Surse de radiaţii şi radioprotecţie, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi (2003) Jim Breithaupt, Physics for advanced level, Fourth Edition, Nelson Thornes Ltd., UK M. Toma, D. Dorohoi, I. Rusu, M. Burlea, E. Macsim, D. Urzica, Tehnici biofizice pentru diagnostic si terapie, Ed. Univ. “A.I.Cuza”, Iasi (2003) Metode de predare: prelegerea, lucrări de laborator, problematizarea, dialogul cu studenţii Evaluare: examen, referat de laborator, eseuri, teste pe parcurs Limba de predare: romana

Page 86: Fi Zica Lice Ntaro

84  

Titlul cursului: Electronică şi aparatură medicală

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Octavian RUSU

Obiective:

Cunoasterea si aplicarea teoriei diportilor si uniportilor liniari. Identificarea tehnicilor de reactie utilizate în amplificatoarele electronice si efectul acestora . Notiuni privind zgomotele în amplificatoarele electronice si tehnici de reducere a efectelor acestora. Caracterizarea si identificarea parametrilor amplificatoarelor operationale liniare si a structurii interne a acestora. Proiectarea si analiza circuitelor cu amplificatoare operationale si a filtrelor active Proiectarea si analiza circuitelor integrate logice combinationale.

Cunostinte necesare: Electronica, Analiza matematica Tematica: Notiuni introductive si recapitulative (semnale electrice, teoreme fundamentale) Uniporti, diporti liniari si amplificatoare electronice. Zgomotul electric (zgomotul termic, de alice, Shottky, 1/f si zgomote de interferenta). Caracterizarea circuitelor din punctual de vedere al zgomotului. Circuite integrate liniare: tipuri de circuite integrate liniare si structuri specifice, amplificatoare operationale elementare, circuite de integrare, derivare si memorare,  circuite neliniare, amplificatorul de biopotential, filtre active. Circuite integrate digitale: Circuite logice de baza, Familii de circuite logice bipolare si MOS, Analiza si proiectare circuitelor logice combinationale, Circuite logice fundamentale, Filtre numerice si multiplexoare, Circuite de multiplexare Bibliografie: Y. Haritantis, Medical Electronics, Laboratory of Medical Physics, University of Patras, 1995 L.A. Geddes, L.E. Baker, Principles of Applied Biomedical Instrumentation, J Wiley, New York, 1989 J.G. Webster (Ed), Medical Instrumentation - Applications and Design, Houghton Miflin Co. B.H. Brown, R.H. Smallwood, Medical Physics and Physiological Measurement, Blackwell Scientific Ltd. A. Bennet, Electrical Noise, McGrow-Hill, 1960 Gh. Cartianu, s.a., Semnale, circuite si sisteme, E.D.P. Bucuresti, 1980 C. Miron, Introducere în electronica, ED. Dacia, Cluj,1983 O. Radu, Gh. Sandulescu, Filtre numerice - aplicatii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1979

Metode de predare: Prezentare videoproiector. Acces sit web materiale curs. Evaluare: Examen scris final si examen partial partial în saptamâna 7 Limba de predare: romana

Page 87: Fi Zica Lice Ntaro

85  

Titlul cursului: Medicină nucleară

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Valeriu RUSU, prof. dr. Cipriana ŞTEFĂNESCU

Obiective:

Însuşirea noţiunilor de bază privind: utilizarea radioizotopilor în medicină şi biologie, aparatura utilizată în medicina nucleară, achiziţia şi procesarea datelor, radioprotecţia şi dozimetria în laboratorul de medicină nucleară.

Cunostinte necesare: Fizica Nucleara, Dozimetrie, Detectori, Radioprotectie

Tematica:

(1) Date esenţiale asupra evoluţiei Medicinii Nucleare; (2) Bazele fizice ale Medicinii Nucleare; (3) Modalităţi de producere a radioizotopilor utilizaţi în Medicina Nucleară; (4) Radiofarmaceutice; (5) Elemente de radiobiologie; (6) Elemente de radioprotecţie; (7) Instrumentaţia specifică Medicinii Nucleare; (8) Gamma-camera; (9) Tomografia prin emisie monofotonică (SPECT); (10) Tomografiei prin emisie de pozitoni (PET); (11) Aplicaţiile principale ale scintigrafiei în medicină; (12) Principiile metodelor de investigare in vitro.

Bibliografie:

Aurengo A., Grémy F., Petitclerc T., Biophysique, Ed. Médécine-Sciences Flammarion, Paris, 1997 Early P.J, Sode D.B, Principles and practice of Nuclear Medicine. Ed. Mosby, 1995. Herman S. Aparatură medicală. principiile fizice ale aparturii medicale moderne, Ed.Teora, Bucureşti, 2000. Merrick M.V., Essentials of Nuclear Medicine, Churchill Livingstone, 1984. Murray P. C., Ell P. J., Nuclear Medicine Principles, Ed. Churchill Livingston, Edinburg, 1996. Ştefănescu C., Rusu V. De la fizica şi biofizica radiofarmaceuticelor la imagini funcţionale şi moleculare. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2007.

Metode de predare: Prelegerea magistrala, Dezbaterea, Problematizarea

Evaluare: Activitate în timpul anului (colocviu de laborator, teste) – 50% din nota finală; Examen oral şi scris – 50% din nota finală

Limba de predare: romana

Page 88: Fi Zica Lice Ntaro

86  

Titlul cursului: Baze de date

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Laurentiu STOLERIU

Obiective:

Familiarizarea studentilor cu cele mai importante concepte si notiuni fundamentale ale bazelor de date, sisteme de gestiune ale bazelor de date, modelul relational al bazelor de date si tehnici de proiectare a bazelor de date.

Cunostinte necesare: Cursuri de bază de limbaje de programare si tehnologii informationale

Tematica:

Descrierea unor modele teoretice ale bazelor de date (modelul relational, modelul ierarhic); Teoria design-ului bazelor de date relationale. Modelul E-R (entity-relationship); Elemente de algebra relationala; Limbajul My-SQL; Căutare. Relatii între tabele; Forme normale pentru scheme relationale; Tipuri de restrictii. Restrictii de integritate.

Bibliografie:

C.J. Date, An introduction to Databases Systems, Ac.Press, 1990. V. Felea, Baze de date relationale.Dependente, Ed.Univ.Iasi, 1996. J.D. Ullman, Principles of Databases Systems, Comp.Sc.Press,1990. Bill McCarthy , PHP4, Teora, 2002 Paul DuBois, MySQL, Teora, 2001 http://stoner.phys.uaic.ro/moodle/

Metode de predare: Expunerea, explicaţia, problematizarea, exemplificarea, discutarea unor algoritmi (descrisi printr-o schema logica) pentru metodele prezentate

Evaluare: evaluare formativă în decursul orelor de laborator 20%, doua teme de laborator, pentru care studenţii întocmesc aplicatii cu baze de date 30%, examen scris 50%

Limba de predare: romana

Page 89: Fi Zica Lice Ntaro

87  

Titlul cursului: Programarea calculatoarelor (C, C++)

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Vasile TURA

Obiective:

Prima parte a cursului prezintă elementele de bază şi construcţiile limbajului C++, care permit studenţilor rezolvarea problemelor prin metoda programării structurate. În partea a doua sunt prezentate facilităţile specifice limbajului C++ care permit studenţilor să abordeze programarea prin abstractizarea datelor şi programarea orientată obiect. Prezentarea aspectelor teoretice este însoţită de exemple şi probleme rezolvate.

Cunostinte necesare: operare PC

Tematica:

(curs) Limbajul C++, noţiuni introductive. Date, operatori şi expresii. Implementarea structurilor de control. Tablouri. Şiruri. Pointeri. Funcţii. Tipuri de date definite de utilizator. Fişiere. Concepte de bază ale programării orientate obiect. Clase şi obiecte. Supraîncărcarea operatorilor. Ierarhii de clase. Sistemul I/O din limbajul C++. (laborator) Construţia unui program C+ +. Instrucţiuni. Compilare şi legare. Biblioteca de funcţii matematice. Testarea caracterului prim al unui număr. Structuri iterative. Afişarea termenilor unui şir. Funcţii. Cel mai mare divizor comun. Descompunerea în factori primi. Matrice în C++. Declararea şi utilizarea pointerilor. Funcţia Swap construită cu pointeri. Funcţii de manipulare a şiruri. Lucrul cu variabile de tip string. Obiecte de tip flux de fişiere. Ciclul do-while. Instrucţiunea switch-case. Metoda try-catch de tratare a erorilor. Analizor morfologic de şiruri. Clasele Point şi Fraction. Constructori multipli (supradefinire). Funcţiile operator ale claselor. Polimorfismul şi independenţa obiectelor.

Bibliografie:

Brian Overland, C++ Ghid pentru începători, Editura Corint, 2006. Valeriu Iorga, Programare în C & C++, Culegere de probleme, Ed. Niculescu, 2003. Bruce Eckel, Thinking in C++, Second Edition, Prentice Hall, 2000.

Metode de predare: prelegerea, explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea

Evaluare: examen oral şi scris, probă practică

Limba de predare: romana

Page 90: Fi Zica Lice Ntaro

88  

Titlul cursului: Arhitectura calculatoarelor

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Paul GASNER

Obiective:

Însuşirea de cunoştinţe de bază în domeniul construcţiei şi funcţionării sistemelor de calcul: algebră booleană, tipuri de porţi logice, circuite combinaţionale, circuite secvenţiale, circuite automate, reprezentarea numerelor şi instrucţiunilor, construcţia procesoarelor. Dezvolatarea capacitatii de a aplica cunoştinţele de arhtectura calculatoarelor în situaţii practice. Dezvoltarea capacitatii de a căuta, prelucra şi analiza informaţii dintr-o varietate de surse bibliografice. Dezvoltarea abilitatii de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme experimentale şi tehnologice. Dezvoltarea capacitatii de a iniţia si administra cu succes proiecte personale şi de grup. Determinare si perseverenţă în realizarea sarcinilor primite si a responsabilităţilor asumate

Cunostinte necesare: nu este cazul

Tematica:

Istoric. Noţiuni de algebră booleană. Circuite combinaţionale. Porţi logice fundamentale şi adiţionale. Diagrame Karnaugh. Decodoare. Multiplexoare. Sumatoare. Reprezentarea numerelor. Unitatea aritmetică şi logică. Latches. Analiza secvenţială. Contoare. Regiştri. Procesorul (Stiva, ISA, unitatea de control). Arhitecturi moderne

Bibliografie:

Aurel Gontean, Mircea Babaita, Structuri logice programabile. Aplicatii, Editura de Vest, Timisoara 1997 Ghe. Toacse, Introducere in microprocesoare, Ed. St. si Encicl., Bucuresti, 1985 John Woram, The PC Configuration Handbook, Random House, New York, 1990

Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Experimentul frontal, Descoperirea dirijată, Experimentul dirijat, Rezolvarea de probleme cooperativ

Evaluare: Colocviu (scris)

Limba de predare: romana

Page 91: Fi Zica Lice Ntaro

89  

Titlul cursului: Metode fizice de măsură şi control nedistructiv

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. Dr. Maria NEAGU, Lect. Dr. Paul GASNER

Obiective:

Comunicarea noţiunilor generale privind principiile fizice ale examinării nedistructive. Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor teoretice si practice privind metodele de măsură şi control nedistructiv.

Cunostinte necesare: Mecanică şi acustică, Electricitate, Magnetism, Optica.

Tematica:

Principii fizice ale examinărilor nedistructive. Metode de măsură şi control nedistructiv (magnetice, magneto-elastice, magneto-optice, optice, spectroscopice, elipsometrice, holografice, ultrasonice, cu radiaţii penetrante, cu lichide penetrante, cu microunde, cu curenţi turbionari, etc.)

Bibliografie:

J. Blitz, Electrical and Magnetic Methods of Nondestructive Testing, Adam Hilger, England (1991) F. Fiorillo, Measurement and characterization of magnetic materials, Elsevier Academic Press, Amsterdam (2004) H. Gavrilă, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ioniţă, A. Yelon, Magnetism Tehnic şi Aplicat, Editura Academiei Române, Bucureşti (2000) D. Jiles, Introduction to magnetism and magnetic materials, Chapman & Hall, London (1995) V. Pop, Bazele Opticii, Intreprinderea Poligrafică Iaşi (1988) D. Moisil, G. Moisil, Teoria şi Practica Elipsometriei, Ed. Tehnică, Bucureşti (1974) H. Tompkins, A user’guide to ellipsometry, Academic Press Inc., Boston, San Diego (1993) M. Neagu, Metode de măsură şi control nedistructiv a materialelor, Ed. Univ."Al. I. Cuza", Iaşi (2003) M. Neagu, Elipsometrie. Magneto-optică, Editura Stef, Iaşi (2007) J. M. Walls, R. Smith, Surface science techniques, Elsevier Science Ltd (1994) G.H. Bryant, Principles of microwave measurements, Peter Peregrinus Ltd., London (1988) D. D. Sandu, Dispozitive electronice pentru microunde, Ed. Ştiinţ. şi Encicl., (1982)

Metode de predare: Predare la curs. Lucrări de laborator

Evaluare: Examen scris (50%). Evaluarea lucrarilor practice de laborator (50%).

Limba de predare: romana

Page 92: Fi Zica Lice Ntaro

90  

Titlul cursului: Fizica microundelor. Aplicaţii

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Paul GASNER

Obiective:

Însuşirea de cunoştinţe de bază asupra principiilor generării, propagării şi recepţionării câmpului electromagnetic de foarte înaltă frecvenţă şi componentelor electronice de microunde. Dezvolatarea capacitatii de a aplica cunoştinţele de electromagnetism în situaţii practice. Dezvoltarea capacitatii de a căuta, prelucra şi analiza informaţii dintr-o varietate de surse bibliografice bibliografice. Dezvoltarea abilitatii de a lucra în echipă pentru a rezolva probleme experimentale şi tehnologice. Dezvoltarea capacitatii de a iniţia si administra cu succes proiecte personale şi de grup. Determinare si perseverenţă în realizarea sarcinilor primite si a responsabilităţilor asumate

Cunostinte necesare: Electricitate şi magnetism. Electrodinamică. Dispozitive şi circuite electronice

Tematica:

Ecuaţii de propagare a undelor electromagnetice în diferite medii. Moduri TE şi TM în ghiduri metalice dreptunghiulare. Moduri TE şi TM în ghiduri metalice cilindrice. Puterea transmisă în ghiduri metalice. Cavităţi rezonante metalice. Radiaţia dipolului electric; antene de microunde. Dispozitive cu transfer de electroni DTE (Gunn). Diode IMPATT, structura Read. Dioda tunel. Clistronul reflex. Magnetronul. Formalismul TLM, noţiuni de bază. Joncţiuni de microunde. Structuri microstrip

Bibliografie:

D.D. Sandu, Microunde, Ed. Victor, Bucureşti, 2005 G. Rulea, Tehnica microundelor, EDP, 1981 3G. Rulea, Bazele teoretice şi experimentale ale tehnicii microundelor, Ed. Şt. şi Encicl., 1989 D. D. Sandu, Dispozitive electronice pentru microunde, Ed. Şt. şi Encicl., 1982 D. D. Sandu, Electronică fizică şi aplicată, Edit. Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, 1994 A. Harvey, Microwave Engineering, Academic Press, 1963 A. Ishimaru, Electromagnetic wave propagation, radiation and scattering, Prentice Hall Intern. Editions, 1986

Metode de predare: Prelegerea magistrală, Dezbaterea, Problematizarea, Experimentul frontal, Descoperirea dirijată, Experimentul dirijat, Rezolvarea de probleme cooperativ

Evaluare: Examen scris, rapoarte de lucru

Limba de predare: romana

Page 93: Fi Zica Lice Ntaro

91  

Titlul cursului: Fizica şi tehnologia mediilor polarizabile

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Liliana MITOSERIU

Obiective:

Obtinerea de cunostinte privind comportarea in camp electric a unor categorii de materiale dielectrice polare si nepolare; intelegerea felului in care se modifica campul electric in prezenta dielectricilor; descrierea dielectricilor reali prin metoda complexa; cunostinte privind metodele de masurare a permitivitatii si pierderilor dielectrice si a metodelor avansate de caracterizare a dielectricilor prin spectroscopiede impedanta; cunostinte privind comportarea in camp magnetic a unor categorii de medii; ecuatiile campului magnetic in substanta; dia, para, feromagnetismul – teorii clasice; cunostinte privind metodele de masurare a caracteristicilor magnetice ale substantelor prin metode inductometrice si magnetometrice, metode avansate.

Cunostinte necesare:Electricitate şi magnetism,Electrodinamica,Fizica stării solide

Tematica:

Definitii. Dipolul electric. Ecuatiile campului electric in substanta; Proprietati generale ale dielectricilor. Polarizatie. Ecuatia fundamentala a mediilor dielectrice. Aplicatii; Energii si forte ce actioneaza asupra dielectricilor; Mecanisme de polarizare a dielectricilor: polarizare indusa, orientationala; Relaxarea dielectrica. Mecansime microscopice care conduc la o relaxare Debye; Ecuatiile campului magnetic in vid si in substant. Dipolul magnetic; Diamagnetismul, teoria clasica; Paramagnetismul (Langevin, Brillouin); Feromagnetismul, ferimagnetismul; Aplicatii.

Bibliografie:

L. Mitoseriu, V. Tura, Fizica dielectricilor, 1999; Electricitate si magnetism, 2000, Ed. Univ.”Al.I. Cuza” Iasi M. Socaciu, Dielectrici şi aplicaţii, Ed. Pantheon, Craiova, 1994 Bunget I., Popescu M., Fizica dielectricilor solizi, Ed. St. & Enc., Bucuresti, 1978 A. Jonsker, Dielectric relaxation in solids, Chelsea Dielectric Press., London, 1983 E. Burzo, Fizica fenomenelor magnetice vol I-III, Editura Academiei Bucureşti, 1979 S. Chikazumi, Magnetismul, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1981 Al. Stancu, Magnetization process in particulate ferromagnetic media, Cartea Universitara Bucuresti, 2006

Metode de predare: Prelegeri, Prezentari Power Point, Prezentari de filme didactice, animatie, Experimente demonstrative.

Evaluare: Examen: scris si oral, Referat de laborator

Limba de predare: romana

Page 94: Fi Zica Lice Ntaro

92  

Titlul cursului: Materiale si tehnologii pentru stocarea informatiei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Conf. dr. Florin BRINZA Obiective: Familiarizarea studenţilor de la specializarea Fizică cu principlalele aspecte teoretice şi aplicative ale materialelor, dispozitivelor şi tehnologiilor de stocare a informaţiei. Analiza fenomenelor fizice implicate în stocarea informaţiei pe cale magnetică, optică şi electronică. Crearea unui cumul de cunoştinţe utile în evoluţia profesională ulterioară a studentului, în eventualitatea unei activităţi în domeniu sau conexe (masterat/doctorat, activitate de cercetare, angajare în domeniul industrial). Cunostinte necesare: Electricitate si magnetism, Optică, Fizica stării solide, Dispozitive şi circuite electronice Tematica: Medii de înregistrare utilizate. Clasificare. Fenomene şi mărimi fizice implicate în stocarea informaţiei. Obtinerea straturilor subtiri si a mediilor particulate. Bazele fizice ale înregistrării informaţiei pe materiale feromagnetice. Tehnologia înregistrărilor analogice şi digitale pe straturi subţiri feromagnetice şi medii particulate. Echipamente utilizate în stocarea magnetică a informaţiei. Capete de înregistrare. Dispozitive auxiliare pentru deplasare. Circuite electronice de bază utilizate. Discuri şi benzi magnetice de înaltă densitate. Caracterisitci fizice. Performanţe. Cartele magnetice. Fenomene fizice la înregistrare şi citire. Dispozitive de înregistare-citire. Aplicaţii. Tehnologia semiconductorilor. Obtinerea monocristalelor. Tehnologii de stocare a informaţiei pe medii dielectrice şi semiconductori. Carduri cu semiconductori. Tehnologii de fabricare. Aplicaţii. Tehnologia smart-media. Principiul fizic, construcţie, aplicaţii. CD-uri şi DVD-uri. Materiale utilizate, înregistrare, citire, echipamente auxiliare, tipuri şi standarde, performanţe.

Bibliografie: Tomai, N., Notiuni de tehnologia informatiei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003. Stokes A., Concise Encyclopaedia of Information Technology , Aldershot: Gower Publishing Company Limited , 1982. P. Ciureanu, H. Gavrilă, Înregistrări magnetice digitale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1987. R.C. Bogdan (coordonator), Memoriile calculatoarelor electronice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1975 Metode de predare: Prelegerea asistată de sistem multimedia (computer+proiector). Problematizarea (în vederea studiului individual). Experimentul frontal Evaluare: verificari in timpul semestrului 50%, examen final 50% Limba de predare: romana

Page 95: Fi Zica Lice Ntaro

93  

Titlul cursului: Transfer de tehnologie

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Ing. Dr. Radu Grigore GROSU

Obiective:

Însusirea de catre studenti a notiunilor importante ale transferului de tehnologie, a modelelor si metodelor folosite în aceste procese de transfer tehnologic, precum si a infrastructurilor ce permit si faciliteaza aceste procese. Familiarizarea cu unele metode de creativitate si participarea la exercitii de creativitate ce fac parte din etapele procesului de transfer tehnologic

Cunostinte necesare: nu este cazul

Tematica:

Notiuni generale de transfer tehnologic. Concepte de proprietate. Tipologia transferului de tehnologie. Fazele de realizare ale transferului de tehnologie. Notiuni de eficienta a transferului tehnologic; Etape în elaborarea infrastructurii de transfer tehnologic; Structuri de transfer tehnologic; Brokeri de tehnologie

Bibliografie:

Belous V., Implementare sau absorbtie, Rev de Inventica, vol. III,Nr.15,p.3-5, 1995. Belous V., Inventica, Ed. Asachi, Iasi, 1992 Belous V., Performantica, Ed. Performantica, Iasi, 1995. Grosu R.-G., The local public administration, an important factor for Technology Transfer, International Conference Technology Transfer for Rconomic Development experiences for Countries în Transition, 19-20 June 2000, Zagreb, Croatia. Grosu R.-G., Managementul afacerilor în structurile de transfer tehnologic,Casa de Editura Venus, Iasi, 2004. Grosu R.-G, Aspecte si Concepte Legislative în Structurile Inovativ Tehnologice de Afaceri; Grosu R.-G., Ghid – Modalitati de Administrare si Dezvoltare a Parcurilor Tehnologice si Industriale,Casa de Editura Venus, Iasi, 2004. L. Chirica, Managementul transferului international de tehnologie, Ed.All Educational SA, Bucuresti,1997. S. S. Robert, Striving to positiveli contribute to society through the enterprise system, The University of Texas at Austin, Annual Report, 1994-1995. S. S. Robert, The Technology Transfer Gap, IC²/UPDATE, The University of Texas at Austin, 1995.

Metode de predare: Expunere, conversatie, demonstratie

Evaluare: scris si oral

Limba de predare: romana

Page 96: Fi Zica Lice Ntaro

94  

Titlul cursului: Fizica sistemelor parţial ordonate

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Dana Ortansa DOROHOI

Obiective:

Familiarizarea studentilor cu principalele sisteme cu ordonare partiala din laborator si natura. Dezvoltarea la studenti a unor abilitati de diagnoza a sistemelor cu ordonare partial. Formarea si dezvoltarea la studenti a unor abilitati de utilizare a modelelor matematice utilizate în descrierea sistemelor cu ordonare partial. Dezvoltarea la studenti a unor abilitati de abordare interdisciplinara a unor fenomene complexe ce apar în sisteme cu ordonare partiala

Cunostinte necesare: Termodinamica si fizica statistica

Tematica:

Caracteristici generale ale sistemelor cu ordonare partiala. Forte intermoleculare. Potentiale empirice. Modelul kinetic al unui lichid simplu. Modelul Abe. Modelul statistic al solutiilor cu trei componente. Miscarea browniana. Propagarea undelor ultrasonore în lichide. Parametri termo-dinamici ai sistemelor cu ordonare partiala. Studiul structurii sistemelor cu ordonare partiala cu ajutorul radiatiilor X. Spectroscopia UV-VIS-IR a sistemelor cu ordonare partiala. Cristale lichide.

Bibliografie:

D. Dorohoi, Fizica starii lichide – modele si experimente, Ed. Gama, Iasi, 1997; D. Dorohoi, Elemente de fizica si biofizica, Ed. Cermi, Iasi, 2003; I. Georgescu, I. Petrea, D. Borsan, Fizica starii lichide, EDP Bucuresti, 1982; M. A. Eliasevici, Spectroscopie atomica si moleculara, Ed. Academiei Române, Bucuresti, 1966; N. H. March, M. P. Tosi, Introduction to liquid state physics, World Scientific, Singapore, 2002; J. P. Hansen, I. R. McDonald, Theory of simple liquids, 3rd ed., Academic Press – Elsevier, London, 2006; G. C. Maitland, M. Rigby, E. B. Smith, W. A. Wakeham, Intermolecular forces – their origin and determination, Clarendon Press, Oxford, 1981; I. N. Levine, Molecular spectroscopy, John Wiley & Sons, New York, 1975; I. C. Khoo, Liquid crystals, 2nd ed., John Wiley & Sons, New York, 2007.

Metode de predare: Expunerea, conversatia, prelegerea, analiza sintetica

Evaluare: Scris si oral, rapoarte de laborator

Limba de predare: romana

Page 97: Fi Zica Lice Ntaro

95  

Titlul cursului: Fizica laserilor şi aplicaţii tehnologice

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Valentin POHOATA

Obiective:

Cunoaşterea noţiunilor fundamentale privind principiile funcţionării dispozitivelor laser; a problemelor de proiectare şi construire a laserelor.

Cunostinte necesare: Optică, Fizica atomului şi moleculei, Fizica plasmei

Tematica:

Teoria clasica a câmpului electromagnetic al radiaţiilor optice. Caracteristici cuantice ale sistemelor atomice. Interacţiunea radiaţiei optice cu ansamblul de sisteme atomice. Noţiunea de rezonator. Interferenţa în fascicule paralele. Interferometrul Fabry Perot. Amplificarea radiaţiilor optice. Proprietăţile radiaţiei laser. Lasere cu mediu solid (YAG-Nd) si Rubin. Lasere cu mediu gazos He-Ne, CO2, Ar, N2

Bibliografie:

Gh. Singurel, Fizica laserilor, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi (2001) Wolfgang Demtroder, Laser Spectroscopy, Ed. Springer New York, (1998) A. Vlahovici, Metode optice şi spectrale de analiză, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi (2002) M. Strat, Georgeta Strat, Spectroscopie şi laseri, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi (2001) A. Eliaşevici, Spectroscopie atomică şi moleculară, Ed. Acad. Române, Bucureşti (1966) Max Born and Emil Wolf, Principles of Otics, Pergamon Press, New York (1959)

Metode de predare: Predare la curs. Experienţe demonstrative de curs. Consultaţii

Evaluare: Examen scris 50%, Activitate laborator 50%

Limba de predare: romana

Page 98: Fi Zica Lice Ntaro

96  

Titlul cursului: Fizica şi tehnologia materialelor magnetice

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Cristian ENACHESCU

Obiective:

Familiarizarea studenţilor cu materialele magnetice şi cu aplicaţiile lor moderne. Cunoaşterea proprietăţile diverselor tipuri de substanţe magnetice.Intelegerea evoluţiei sistemelor de înregistrare şi posibilităţile de stocare a informaţiei, atât analogice cât şi digitale.

Cunostinte necesare: Electricitate și magnetism

Tematica:

Tipuri de substanţe magnetice. Procese de înregistrare magnetică. Metode experimentale în magnetism. Medii de înregistrare magnetică şi capuri de înregistrare magnetică. Materiale fotomagnetice şi magnetooptice. Particule magnetice fine.Memorii RAM (Random access memory) şi memorii ROM (Read only memory). Materiale şi fire magnetice amorfe şi aplicaţiile lor. Modele în magnetism: Stoner-Wolfarth, Ising, Monte Carlo, Preisach. Metode de măsură ale proprietăţilor magnetice ale diferitelor materiale magnetice. Magnetometrul VSM. Studiul curbelor de magnetizare cu ajutorul magnetometrului VSM. Producerea şi măsurarea proprietăţilor firelor subţiri amorfe

Bibliografie:

C. Papusoi, Proprietăţi magnetice ale corpului solid, Univ. Al. I.Cuza Iasi, 1980 H. Gavrilă, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ioniţă, A. Yelon, Magnetism tehnic şi aplicaţii, Ed. Academiei Române, 2000 D. Jiles, Magnetism and Magnetic materials, Ed. Chapman and Hall, 1989 D. Craik, Magnetism Principles and applications, Wiley, 1995 A. Goldman, Handbook of Modern Ferromagnetic materials, Kluwer Academic Publishers, 1999 H. Gavrila, Înregistrări magnetice, Ed. Printech, 2005 H. Gavrila, W. Kappel, M.M. Codescu, Materiale magnetice, Ed. Printech, 2005

Metode de predare: Expunerea, Prelegerea cu ajutorul videoproiectorului, Experimentul

Evaluare: Scris și oral

Limba de predare: romana

Page 99: Fi Zica Lice Ntaro

97  

Titlul cursului: Tranzitii de faza. Fenomene ordine-dezordine. Aplicatii

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Cristian-Ioan BABAN

Obiective:

Să introducă studenţilor principalele noţiuni în domeniul tranziţiilor de faza; Tratarea cu ajutorul noţiunilor şi ecuaţiilor specifice termodinamicii şi fizicii statistice a tranziţiilor de fază; Să familiarizeze studenţii cu principalele metode experimentale de studiu a tranziţiilor de faza; Să permită studenţilor să interpretarea şi modelarea rezultatelor diferitelor experimente

Cunostinte necesare: Fizică moleculară şi căldură, Termodinamică şi fizică statistică

Tematica: Notiuni introductive privind tranzitiile de faza. Caracteristici generale. Termodinamica tranzitiilor de faza. Clasificarea tranzitiilor de faza. Coeficienti de material in sisteme formate din substante magnetice si din dielectrici neliniari. Parametrul de ordine, teoria Landau. Tranzitii de faza in sisteme binare. Diagrame de faza. Notiuni de cinetica transformarilor de faza. Tranzitii magnetice de faza. Notiuni fundamentale privind suprafluiditatea si supraconductibilitatea. Coexistenta fazelor ordonate. Bibliografie:

V. Georgescu, Tranziţii de fază – Metode de studiu, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. Gh. Ciobanu, Termodinamică şi fizică statistică, Editura tehnică, Bucureşti, 2004. W. Greiner, L. Neise, H. Stöcker Thermodynamics and Statistical Mechanics, Springer-Verlag, New York, 1995. H: E: Stanley, Introduction to phase transitions and critical phenomena, Clarendon Press, Oxford, 1971. V: Pop, I. Chicinas, N. Jumate, Fizica materialelor- metode experimentale, Ed. Presa Universitară clujeana, Cluj Napoca, 2001 Metode de predare: expunere cu suport multimedia; experiment, modelare, teme individuale

Evaluare: 50% nota la colocviu, 50% portofoliu (fise de laborator, tema individuala)

Limba de predare: romana

Page 100: Fi Zica Lice Ntaro

98  

Titlul cursului: Haos şi autoorganizare

Tipul cursului: Optional Nivelul cursului: licenta Anul de studii: IV

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Conf. dr. Dan Gheorghe DIMITRIU

Obiective:

Familiarizarea studenţilor cu unele noţiuni generale de dinamică neliniară, haos, autoorganizare, fractali; Familiarizarea studenţilor cu unele tehnici experimentale şi numerice de analiză a sistemelor neliniare complexe; Dezvoltarea la studenţi a unor abilităţi practice de utilizare a unor programe specializate în analiza semnalelor neliniare; Dezvoltarea la studenţi a unor abilităţi de abordare interdisciplinară a unor fenomene complexe din laborator şi natură

Cunostinte necesare: Dinamica neliniara

Tematica: Noţiuni de dinamică neliniară (puncte fixe, soluţii periodice, mapa Poincare, coeficienţi Lyapunov, stabilitate, bifurcaţii, atractori, contra-atractori). Modele în dinamica neliniară (mapa logistică, modelul Turing, modelul Lorenz, Brusselatorul, sistemul Rossler, oscilatorul van der Pol, oscilatorul Duffing, oscilatorul Chua). Haos (scenarii de tranziţie spre haos, haos determinist, mărimi ce caracterizează starea de haos, metode de control şi anti-control a haosului). Autoorganizare (sisteme departe de echilibru, instabilitate, rupere de simetrie, histerezis, structuri autoorganizate în fizică, chimie şi biologie). Fractali (dimensiuni fractale, mape fractale, atractori stranii, multifractali, aplicaţii ale fractalilor). Analiza complexă a semnalelor neliniare (analiza directă, analiza statistică, spectrul de putere, funcţia de autocorelaţie, coeficienţii Floquet, metoda de reconstrucţie a spaţiului stărilor, mapa de recurenţă, mape wavelet). Bibliografie: A. H. Nayfeh, B. Balachandran, Applied nonlinear dynamics – Analytical, computational, and experimental methods, John Wiley & Sons, 1995; J. S. Bendat, Nonlinear systems techniques and applications, John Wiley & Sons, 1998; S. N. Rasband, Chaotic dynamics of nonlinear systems, John Wiley & Sons, 1990; J. C. Sprott, Chaos and time series analysis, Oxford University Press, 2003; H. G. Schuster, Deterministic chaos. An introduction, 3rd Ed., VCH, 1995; H.-O. Peitgen, H. Jurgens, D. Saupe, Chaos and fractals 2nd Ed., Springer, 2004; H. Kantz, T. Schreiber, Nonlinear time series analysis, Cambridge Press, 1997. Metode de predare: Expunerea, conversatia, prelegerea, analiza sintetica, demonstratia Evaluare: Examen scris si oral, Colocviu de laborator Limba de predare: romana

Page 101: Fi Zica Lice Ntaro

99  

Titlul cursului: Pedagogie I (Fundamentele Pedagogiei, Teoria si Metodologia Curriculumului)

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Constantin MOISE

Obiective:

Într-o prima parte a cursului, dobândirea de catre studenti a conceptelor fundamentale circumscrise stiintelor despre educatie, precum si informatiei initiale despre curriculumul educational

Cunostinte necesare: nu este cazul

Tematica:

1. Introducere în pedagogie: Educatia ca obiect de studiu al Pedagogiei, lamuriri de baza. Componentele educatiei contemporane în raport cu valorile general umane. Studiu analitic selectiv al componentelor educatiei. 2. Teoria curriculumului : Definire si interpretari ale curriculumului scolar contemporan. Aspecte practice ale conceperii si implementarii curriculumului actual în scoala româneasca .

Bibliografie:

Moise, C., Cozma, T., Reconstructie pedagogica, Ed. Ankarom, Iasi, 1996 Cucos, C., Pedagogie, ed. a doua, Polirom, Iasi, 2002 Moise, C., Concepte didactice fundamentale, Ed. Ankarom, Iasi, 1996

Metode de predare: prelegere alternata cu studiu de caz i dsmonstratie

Evaluare: scris

Limba de predare: romana

Page 102: Fi Zica Lice Ntaro

100  

Titlul cursului: Psihologia educatiei

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: I Semestrul : 1 Nr. credite: 5 Titularul disciplinei: Lect. Dr. Marius Ciprian CEOBANU Obiective: La sfârstul parcurgerii disciplinei studenti: (1) vor cunoaste notuni de baza referitoare la procesele psihice implicate în procesul de învatare; (2) vor cunoaste strategii de prevenire s de înlaturare a comportamentelor scolare dezadaptative; (3) vor dobândi competentele necesare pentru aplicarea cunostintelor teoretice în situatile practice din clasa; (4) îs vor dezvolta abilitat practice privind cunoasterea individuala a elevilor s managementul eficient al clasei de elevi.

Cunostinte necesare: nu este cazul

Tematica:

Obiectul Psihologiei scolare. Învatarea si teoriile învatarii: Definitii ale învatarii; Teorii ale învatarii: Asociationismul, Teoria psihogenezei operatiilor intelectuale (Piaget), Teoria genetic-cognitiva (Brunner); Tipuri de învatare; Specificul învatarii umane. Procese psihice fundamentale implicate în actul învatarii: Atentia; Perceptia; Memoria;Gândirea; Limbajul. Comunicarea de tip didactic: Forme ale comunicarii; Comunicarea de tip didactic specificul acesteia. Creativitatea si dezvoltarea acesteia în scoala: Factorii creativitatii; Procese fundamentale ale imaginatiei; Etapele procesului de creatie; Dezvoltarea creativitatii. Motivatia scolara: Caracterizarea motivatiei; Specificul motivatiei scolare; Nivelul de aspiratie. Afectivitatea si formele acesteia: Dezvoltarea afectivitatii si formarea sentimentelor superioare în context scolar. Cunoasterea elevilor: Personalitate,temperament, caracter, aptitudini (inteligenta ca aptitudine generala); Metode de cunoastere a elevilor. Repere psihogenetice si caracterizarea vârstelor scolare: Factorii dezvoltarii ontogenetice (Ereditate, Mediu, Educatie); Stadialitatea (cognitiva, morala, psihosociala); Caracterizarea psihologica a vârstelor scolare. Perspective psihosociale în educatie : Dimensiunea psihosociala a activitatii profesorului; Controlul clasei; Inadaptarea scolara ; Delincventa juvenila.

Bibliografie:

Ausubel D., Robinson F., Învatarea în scoala - O introducere în psihologia pedagogica, E.D.P., Bucuresti, 1981. Cosmovici A.,.Iacob L., (coord.) Psihologie scolara, Editura Polirom Iasi, 1998. Davitz J., Ball S., Psihologia procesului educational, E.D.P., Bucuresti, 1978. Salavastru Dorina, Psihologia Educatiei, Editura Polirom, Iasi, 2004.

Metode de predare: Expunere magistrala, dezbatere, metode interactive de predare

Evaluare: Examen scris

Limba de predare: romana

Page 103: Fi Zica Lice Ntaro

101  

Titlul cursului: Pedagogie II (Teoria si metodologia instruirii, Teoria si metodologia evaluarii)

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Constantin MOISE

Obiective:

Este vizata familiarizarea studentului cu aspectele informationale vizând obiectivele, metodologia, mijloacelele, formele, principiile procesului de instruire si evaluare în cadrul activitatii didactice.

Cunostinte necesare: Pedagogie I

Tematica:

Teoria instruirii: Obiectivele instruirii în contextul învatarii scolare (definitii, taxonomii, operationalizare, implementare). Motodologia instruirii în context scolar (definitii, sistemetizari, prezentarea analitica, interpretarea si implementarea metodelor didactice). Mijloacele de învatamânt în context scolar contemporan. Forme de baza ale organizarii procesului didactic, având în centrul atentiei lectia cu toate implicatiile ei actuale (tipologie, conditii didactice, proiectare, realizare). Principiile didactice si implicatiile lor în contextul reformei scolare actuale. Teoria evaluarii scolare: Conceptele de baza ale evalarii scolare (definitii, interpretari, sfere de cuprindere).Fuctii ale evaluarii scolare si tipurile ei (aspecte teoretice si aplicative). Metodologia evaluarii scolare: metode traditionale si de data mai recenta; metode de baza si complementare ; posibilitati de armonizare. Proiectarea si implementarea evaluarii. Notarea scolara si problemele ei actuale.

Bibliografie:

Moise, C., Cozma, T., Reconstructie pedagogica, Ed. Ankarom, Iasi, 1996 Cucos, C., Pedagogie, ed. a doua, Polirom, Iasi, 2002 Moise, C., Concepte didactice fundamentale Ed. Ankarom, Iasi, 1996 Cerghit, I., Metode de învatamânt, ed. a IV a, Polirom , Iasi, 2006 Radu, I. T. Evaluarea în procesul didactic, E. D. P., Bucuresti, 2000 Lisievici, P., Evaluarea în învatamânt, Aramis, Bucuresti, 2002

Metode de predare: prelegere alternata cu studiu de caz si demonstratie

Evaluare: scris

Limba de predare: romana

Page 104: Fi Zica Lice Ntaro

102  

Titlul cursului: Didactica Fizicii

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: II

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Lect. Dr. Laura ANITA

Obiective:

Însusirea termenilor si conceptelor specifice domeniului didacticii. Corelarea continuturilor de fizica cu metodele, strategiile si mijloacele de învatamânt conform cerintelor reformei scolii românesti. Identificarea si valorificarea în practica a notiunilor de fizica cu accent pe latura formativa a procesului de instruire. Identificarea si elaborarea obiectivelor si a competentelor specifice, a strategiilor de evaluare moderne. Stabilirea de legaturi interdisciplinare în predarea fizicii.

Cunostinte necesare: Psihologie, pedagogie

Tematica:

Obiectivele studierii fizicii în învatamântul preuniversitar continutul fizicii scolare strategii didactice si metode specifice predarii- învatarii fizicii evaluarea la disciplina fizica corelatii interdisciplinare în învatarea fizicii instruirea asistata de calculator mijloace de învatamânt utilizate în învatarea fizicii proiectarea activitatii didactice

Bibliografie:

L.I. Anita, Didactica fizicii- note de curs,Editura Universitatii “Al.I. Cuza”, Iasi, 2007 O.F. Caltun, Didactica fizicii, Editura Universitatii “Al.I. Cuza”, Iasi, 2002 L. Ciascai, Didactica fizicii, EdituraCorint, Bucuresti, 2001 Ministerul Educatiei Nationale, Consiliul National pentru Curriculum, Curriculum-ul National pentru învatamântul obligatoriu. Cadru de referinta.Bucuresti, 1998 *** Manualele si programele scolare

Metode de predare: Prelegerea magistrala, Dezbaterea

Evaluare: Scris (test)

Limba de predare: romana

Page 105: Fi Zica Lice Ntaro

103  

Titlul cursului: Comunicare educationala

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 1 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: Prof. dr. Laurentiu SOITU

Obiective:

Dobandirea si aprofundarea cunostintelor despre formele si dimensiunile comunicarii; Valorizarea rolului comunicarii în procesul educativ; Identificarea, activarea si exersarea aptitudinilor de comunicare ale fiecarui student; Crearea unor premise pentru ameliorarea permanenta a relatiei cu sine, cu ceilalti, cu lumea.

Cunostinte necesare:

Tematica:

Pedagogia comunicãrii. Argumentele întemeierii. Comunicare si interactiune. Studii de caz. Conceptul de sine în comunicarea interpersonalã. Reconstructia sinelui. Competentã si competente de comunicare. Fise de competente. Tipuri de comunicare educationalã. Responsabilitatea educatorului. Strategii de comunicare didactica. Exercitii pentru formatori : Identificarea starii de esec. Evaluarea sociala a rezultatelor .

Bibliografie:

Baylon, Ch., Mignot, X., Comunicarea, Ed. Univ. “A.I.Cuza” Iasi, 2000 Ferreol, G., Flageul, N., Metode si tehnici de exprimare scrisa si orala, Ed. Polirom, Iasi, 1998, Lipiansky, E. M, Identite et communication, PUF, Paris, 1992 Nastasel, E., Ursu, Ioana, Argumentul sau despre cuvântul bine gândit, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980, Peasse, A., Limbajul trupului, Ed. Polimark, Bucuresti, 1993 Peasse, A., Garner, A., Limbajul vorbirii, Ed. Polimark, Bucuresti, 1994 Soitu, L. (coord.), Comunicare si educatie, Ed. Spiru Haret, Iasi, 1996 Soitu, L., Pedagogia comunicarii, EDP, Bucuresti, 1997 Vaideanu G., Educatia la frontiera dintre milenii, Ed. Politica, Bucuresti, 1988

Metode de predare: Expunerea, conversatia

Evaluare: colocviu seminar, examen scris

Limba de predare: romana

Page 106: Fi Zica Lice Ntaro

104  

Titlul cursului: Practica pedagogica

Tipul cursului: Obligatoriu Nivelul cursului: licenta Anul de studii: III

Semestrul : 2 Nr. credite: 5

Titularul disciplinei: :Lect. Dr. Laura ANITA

Obiective:

Proiectarea, conducerea si evaluarea procesului didactic. Întocmirea documentelor scolare solicitate profesorului. Organizarea eficienta a clasei Manifestarea unei atitudini reflexive asupra activitatii didactice.

Cunostinte necesare: Psihologie, pedagogie, didactica fizicii

Tematica:

Proiectarea activitatii didactice (planificari calendaristice, planuri de lectii, proiecte de unitati de învatare) lectii sustinute probe de evaluare reprezentative fisa psihopedagogica a unui elev programe pentru discipline optionale si activitatea educativa activitati cu elevii în afara orelor de clasa vii.Seminar: organizarea laboratorului de fizica. Tipuri de experimente.

Bibliografie:

L.I. Anita, Caiet de practica pedagogica, Editura Universitatii “Al.I. Cuza”, Iasi, 2003 L.I. Anita, Didactica fizicii- note de curs,Editura Universitatii “Al.I. Cuza”, Iasi, 2007 O.F. Caltun, Didactica fizicii, Editura Universitatii “Al.I. Cuza”, Iasi, 2002 Ghiduri metodologice de aplicare a programelor scolare în învatamântul preuniversitar, CNC, Bucuresti, 2001- 2002.

Metode de predare: Prelegerea, conversatia

Evaluare: Prezentarea portofoliului

Limba de predare: romana

Page 107: Fi Zica Lice Ntaro

= 105 =

Resurse şi servicii

În Facultatea de Fizică activitatea didactică se desfăşoară în 3 amfiteatre, 7 laboratoare oferite cursurilor fundamentale,10 laboratoare pentru cursurile de specialitate şi 12 laboratoare

de cercetare în care lucrează masteranzii şi doctoranzii.

De asemenea, facultatea mai pune la dispoziţia studenţilor sală de Internet,•bibliotecă informatizată, a cărei sală de lectură are un fond de peste 100.000 •

de volume (cursuri, tratate, reviste).

Practica de specialitate se desfăşoară în laboratoarele Facultăţii, la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare-Iaşi, în policlinici şi spitale cu care facultatea are încheiate protocoale de colaborare.

Studenţii facultăţii sunt cazaţi în căminele Universităţii şi pot beneficia de serviciile moderne oferite de cantinele instituţiei. În funcţie de rezultatele şcolare obţinute, studenţii pot beneficia de burse de studiu.

Alianţa Studenţilor Români

Conform “Legii Învăţământului”, studenţii unei instituţii de învăţământ superior au dreptul de a fi reprezentaţi în forurile de coordonare atât la nivel de facultate (Consiliul Facultăţii, Comisia de cazare, Comisia de burse, Comisia de distribuire a taberelor), cât şi la nivel de universitate (Senatul Universităţii, Biroul Senat, Consiliul de Administraţie al Complexului Social - Studenţesc - organism reînfiinţat în 2003).

Pentru crearea unei bune funcţionalităţi în reprezentarea studenţească este foarte importantă implicarea studenţilor încă din anul I, in problemele legate de alegerea aşa-zişilor “şefi de grupa” şi a reprezentantului de an, care are obligaţia de a susţine şi apăra drepturile şi interesele colegilor din anul de studiu. Este recomandabil ca studentul reprezentant să aibă bune rezultate în activitatea de pregătire profesională, dar nu acesta este criteriul fundamental după care studenţii trebuie să se orienteze în alegerea reprezentantului lor, fiindcă activitatea profesională foarte bună nu reprezintă o garanţie a unei activităţi satisfăcătoare la nivel de reprezentare studenţească.

Fiecare dintre studenţii reprezentanţi au atât dreptul, cât şi obligaţia de a fi prezenţi la şedinţele oricăruia dintre forurile de coordonare a activităţii pe facultate, dintre cele menţionate mai sus. Orice student al Facultăţii de Fizică, poate candida pentru una dintre funcţiile mai sus amintite, cu condiţia de a-şi asuma responsabilitatea unei activităţi suplimentare. Aceste funcţii nu trebuie folosite ca un paravan pentru eventuale privilegii sau avantaje personale. Atât studenţii reprezentanţi, cât şi studenţii care nu au reuşit să acceadă în anumite funcţii, dar doresc să efectueze activităţi suplimentare pe plan social-studenţesc sau profesional, pot

Page 108: Fi Zica Lice Ntaro

= 106 =

opta pentru una dintre organizaţiile studenţeşti legal constituite pe lângă Universitatea “Al. I. Cuza”. Menţionăm în continuare că, începând cu data de 12 octombrie 2002, s-a înfiinţat Clubul de Fizică al “Alianţei Studenţilor Romani” (A.S.R.), organizaţie cu dublu caracter - sindical si profesional - care are ca scop reprezentarea intereselor studenţilor din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza”. Pe lângă acest club există cluburi A.S.R. la Facultăţile de Economie şi Administrarea Afacerilor, Matematica, Teologie şi Drept! Pe lângă acestea, A.S.R. mai cuprinde şi studenţi de la alte facultăţi, al căror număr nu a necesitat înfiinţarea de cluburi. A.S.R. a fost legal constituită în data de 13.03.2000, prin Sentinţa Civilă nr. 11 dată de Judecătoria Iaşi.

Studenţii membri ai A.S.R. sunt implicaţi la facultăţile de provenienţă în toate activităţile social-studenţeşti, cum ar fi distribuirea taberelor şi a burselor, sau participarea la organizarea cazărilor în complexele studenţeşti al Universităţii “Al. I. Cuza”. Clubul A.S.R. de la Facultatea de Fizică, are ca obiectiv imediat înfiinţarea unor cercuri ştiinţifice permanente, la fiecare dintre cele cinci catedre ale facultăţii şi organizarea unor seminarii periodice pe teme de cercetare. De asemenea, pe plan social, membrii A.S.R. de la Facultatea de Fizica sunt implicaţi în comisiile de burse şi de cazare, iar la nivel de universitate reprezintă studenţii facultăţii în Senat şi în Consiliul de Administraţie.

Regulamentul privind activitatea didacticăCAPITOLUL I: Principii generale

Art. 1. În Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi întreaga activitate didactică se •desfăşoară pe baza Constituţiei României, Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii privind Statutul personalului didactic nr.128/1997, modificata şi completată, Ordonanţei de urgenţă nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, Ordonanţei de urgenţă nr. 78/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, Legii 224 din 11 iulie 2005 pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă peste locurile finanţate de la bugetul de stat, Hotărârii nr. 916 din 11 august 2005 privind structurile instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu şi a specializărilor din domeniile studiilor universitare de licenţă, Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă, Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenţă, Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3617/2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite Transferabile, Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3928/2005 privind asigurarea serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior, principiilor Cartei universitare aprobată de Senat.

Art. 2. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi asigurã studenţilor dreptul de opţiune în •alegerea specializărilor, a combinaţiilor acestora, a disciplinelor (în conformitate cu planurile de învăţământ), recunoaşterea creditelor anterioare obţinute în universitate, în alte universităţi româneşti sau străine cu care există acorduri de recunoaştere.

Page 109: Fi Zica Lice Ntaro

= 107 =

Art. 3. Înainte de începerea anului universitar fiecare facultate elaborează ghidul de •studii care sintetizează informaţii referitoare la: domenii sau grupuri de domenii de licenţă, specializări, planuri de învăţământ, programe analitice, condiţii de promovare etc. Facultăţile au obligaţia de a afişa, inclusiv electronic, informaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice. CAPITOLUL II: Structura studiilor universitare

Art. 4. Activitatea didactică în Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi este organizată •pe cicluri de studii universitare în conformitate cu Legea 288/2004: (a) studii universitare de licenţă (3 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor inginereşti);(b) studii universitare de masterat (2 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor inginereşti unde durata este de 1 -2 ani);(c) studii universitare de doctorat (3 ani).

Art. 5. Studiile universitare de licenţă corespund unui număr de 180 de credite (licenţă •3 ani), respectiv 240 de credite (licenţă 4 ani), conform Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile ECTS (Legea 288, art.4, al.1).

Art. 6. Activitatea didactică la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” este organizată pe •domenii de studiu şi specializări.

Art. 7. Un domeniu de studiu este definit prin cunoştinţe şi competenţe generale, •însumând 60 de credite, şi cunoştinţe şi competenţe de specialitate, însumând 120 de credite. Lor li se pot adăugă, la cerere, alte 30 de credite, luate prin semestrele de vară, pentru modulul psihopedagogic. Pentru studenţii în drept şi inginerie se adaugă alte 60 de credite, fie pentru cunoştinţe şi competenţe generale, fie de specialitate.

Art. 8. „Domeniul de studiu cuprinde una sau mai multe specializări universitare” (OMEC •nr. 3545/2005, art.1, al.3). La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” domeniul de studiu al studentului cuprinde una sau două specializări universitare, învăţământul fiind centrat pe student (OMEC 3235/2005, art.10).

Art. 9. „Specializările sunt modalităţi alternative de a dobândi cunoştinţele şi competenţele •definitorii pentru un domeniu de studiu” (OMEC 3235/2005, art.1, al. 4). La UAIC, modalităţile alternative constau în lăsarea la latitudinea studentului a celor două posibilităţi ale alternativei: specializarea din domeniul de licenţă sau specializarea complementară domeniului de licenţă.

Art. 10. Dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă aceasta va avea •120 de credite, iar dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă şi una complementară fiecare va avea câte 60 de credite.

Art. 11. La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, fie la sfârşitul semestrul I, fie la sfârşitul •semestrului al II- lea (dacă mai rămân locuri neocupate), studentul poate să aleagă liber, printr-o cerere adresată decanului facultăţii la care este înmatriculat, o a doua specializare, complementară celei principale. În acest scop, facultăţile vor anunţa, înaintea sesiunii de admitere, cele 12 discipline (60 de credite) care vor forma cea de a doua specializare (specializarea complementară). Ele se regăsesc în totalitate printre disciplinele unei specializări principale de licenţă. Locurile pentru specializările complementare, rămase neocupate la finele semestrului al II – lea, vor fi redistribuite la finele semestrului IV (sfârşitul anului II) pe baza

Page 110: Fi Zica Lice Ntaro

= 108 =

opţiunilor curente şi a mediei punctajelor celor patru semestre parcurse.Art. 12. În cazul în care studentul nu optează pentru o specializare complementară, acesta •

va acumula 120 de credite ale celor 24 de discipline ce definesc specializarea domeniului de licenţă.

Art. 13. La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” un student nu poate să urmeze două •specializări de licenţă în acelaşi timp. Studentul care doreşte să urmeze a doua specializare de licenţă, poate să o facă după încheierea studiilor la prima specializare.

Art. 14. Studiile universitare masterat şi doctorat la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” •sunt reglementate prin regulamente proprii.CAPITOLUL III: Organizarea activităţii didactice

Art. 15. În Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”” pot fi organizate, în condiţiile legii, •următoarele forme de învăţământ: învăţământ de zi, învăţământ la distanţă (ID), învăţământ cu frecvenţă redusă (FR), învăţământ seral.

Art. 16. Pentru fiecare domeniu, „durata ciclului de licenţă la formele de învăţământ zi, cu •frecvenţă redusă şi la distantă este aceeaşi”(HG. 88/2005, art.2, al.3).

Art. 17. „La învăţământ seral, durata studiilor pentru obţinerea numărului de credite de •studiu transferabile necesare absolvirii este mai mare cu un an faţă de cea de la învăţământul de zi în domeniul respectiv” (Legea 288/2004 art.4, al.4).

Art. 18. Activităţile didactice (cursuri, seminarii, lucrări practice, laboratoare etc.) se •structurează pe discipline de învăţământ, durata de studiu a unei discipline fiind de un semestru.

Art. 19. Repartizarea disciplinelor pe semestre, alocarea creditelor pe discipline, •evidenţierea formelor de evaluare la fiecare disciplină sunt cuprinse în planul de învăţământ al domeniului de licenţă sau specializărilor. Repartizarea activităţilor specifice disciplinelor pe cadre didactice se realizează prin normele didactice cuprinse în state de funcţii ale catedrelor sau departamentelor.

Art. 20. Planurile de învăţământ cuprind discipline obligatorii, discipline opţionale şi, •dacă este cazul, discipline facultative. Statele de funcţii trebuie să cuprindă, în conformitate cu reglementările aprobate de Senatul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, acoperirea financiară a fiecărei norme şi fundamentarea acestei acoperiri. Planurile de învăţământ şi statele de funcţii se elaborează în acord cu Legea învăţământ 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind Statutul personalului didactic nr.128/1997, modificată şi completată, şi cu alte reglementări naţionale sau hotărâri ale Senatului Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”.CAPITOLUL IV: Admiterea, înmatricularea, înscrierea semestrială, retragerea de la studii, exmatricularea, reînmatricularea, întreruperea studiilor şi transferul studenţilor

Art. 21. Admiterea în învăţământul superior la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din •Iaşi se organizează pe domenii sau grupe de domenii de studiu.

Art. 22. Admiterea candidaţilor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” se face prin •concurs, în limita cifrei de şcolarizare propusă de Senat şi aprobată prin hotărâre de guvern, în condiţiile stabilite de lege.

Art. 23. Locurile alocate pentru admitere sunt: •(a) locuri finanţate de la bugetul de stat;

Page 111: Fi Zica Lice Ntaro

= 109 =

(b) locuri finanţate din taxe şi alte surse extrabugetare.Art. 24. Admiterea la studii universitare de licenţă ( zi, ID, FR, seral), se desfăşoară în •

conformitate cu metodologia elaborată în baza ordinului ministrului privind organizarea admiterii în învăţământul superior.

Art. 25. Metodologia de admitere este elaborată şi aprobată de către Senatul Universităţii •în cel mult o lună calendaristică de la data apariţiei ordinului ministrului privind admiterea în învăţământul superior.

Art. 26. Admiterea la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” se derulează numai pentru •specializările acreditate sau autorizate provizoriu care sunt cuprinse într-o hotărâre de guvern anterioară începerii admiterii.

Art. 27. Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere se •face prin decizia Rectorului Universităţii.

Art. 28. Un candidat admis poate fi înmatriculat şi în anii 2, 3 sau 4 dacă a promovat anii •anteriori, aplicându-se sistemul de credite transferabile.

Art. 29. Un student înmatriculat la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” este obligat să se •înscrie la cursuri înaintea începerii fiecărui semestru universitar. Cererea de înscriere, anexă la contractul de studii, trebuie să cuprindă disciplinele pe care studentul le va urma şi examenele la care se va prezenta în semestrul respectiv.

Art. 30. Taxele de studiu se achită astfel: •(a) 50 % din taxă în primele 15 zile calendaristice ale semestrului;(b) 50% din taxă până cu 10 zile calendaristice înaintea începerii sesiunii.

Art. 31. Retragerea de la studii se face la cerere. În acest caz taxa achitată se restituie •astfel: (a) dacă cererea de retragere a fost depusă înainte de începerea semestrului, taxa se restituie integral;(b) dacă cererea de retragere a fost depusă în primele 15 zile lucrătoare de la începerea semestrului, studentului i se restituie 90% din taxă;(c) dacă cererea de retragere a fost depusă în 30 de zile lucrătoare de la începerea semestrului, studentului i se va reţine 50% din taxă.(d) dacă cererea este depusă după 30 de zile de la începerea semestrului, taxa de şcolarizare nu se mai restituie.

Art. 32. Drepturile şi obligaţiile candidatului declarat admis şi înmatriculat la Universitatea •„Al .I. Cuza” sunt stabilite prin contractul de studii şi alte contracte semnate între părţi la începutul anului universitar.

Art. 33. Exmatricularea are loc dacă studentul se află în una din următoarele situaţii:•(a) studentul nu a promovat o disciplină deşi s-a prezentat de două ori la evaluarea finală;(b) studentul nu a promovat o disciplină în două semestre consecutive;(c) studentul nu a achitat taxele şcolare în termenele stabilite;(d) studentul a fost dovedit că a încercat să promoveze examenele prin fraudă;(e) studentul nu s-a înscris la cursuri înaintea începerii semestrului;(f ) studentul a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară.

Procedura de exmatriculare se declanşează la propunerea biroului consiliului facultăţii şi se finalizează prin decizia Biroului Senatului.

Page 112: Fi Zica Lice Ntaro

= 110 =

Art. 34. Reînmatricularea studenţilor se poate efectua numai la începutul fiecărui •semestru, într-o perioadă determinată, stabilită de Senatul Universităţii.

Art. 35. Reînmatricularea studenţilor se realizează astfel: •(a) un student exmatriculat care are cel mult 5 discipline nepromovate în anii de şcolarizare parcurşi va fi reînmatriculat într-un an de studiu superior celui din care a fost exmatriculat. El va achita taxa anului în care este reînmatriculat şi taxa pentru disciplinele nepromovate anterior;(b) un student exmatriculat care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe întreaga perioadă de şcolarizare parcursă va fi reînmatriculat în acelaşi an de studiu din care a fost exmatriculat. Studentul aflat în situaţia de reînmatriculare în acelaşi an de studii are obligaţia de a achita taxele pentru disciplinele la care se înscrie în anul respectiv.(c) studenţii exmatriculaţi pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun aceloraşi exigenţe de la punctele (a) şi (b) după parcurgerea procedurilor de reînmatriculare.(d) studenţii exmatriculaţi pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la disciplina universitară nu mai pot fi reînmatriculaţi la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” .

Art. 36. Întreruperea studiilor se poate realiza la cererea motivată a studentului, fiind •aprobată de către conducerea facultăţii pentru unu sau două semestre.

Art. 37. Întreruperea studiilor nu afectează statutul studentului (cu taxă, fără taxă) •pentru perioada câştigată prin îndeplinirea criteriilor stabilite de Senatul Universităţii, în conformitate cu Legea 244/2005.

Art. 38. Studenţii care au întrerupt studiile au obligaţia, la reluarea acestora, să •îndeplinească cerinţele rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ, aplicându-se sistemul european de credite transferabile, în limita a cel mult 7 ani calendaristici pentru fiecare examen promovat.

Art. 39. Transferul studenţilor poate fi efectuat de la o formă de învăţământ la alta, de la •un domeniu de licenţă la altul, de la o facultate la alta, de la o instituţie de învăţământ superior la alta, aplicând sistemul european de credite transferabile, ţinându-se cont de:(a) compatibilitatea specializărilor şi a planurilor de învăţământ;(b) criteriile de performanţă profesională stabilite de universitate şi de fiecare facultate în parte;(c) situaţii sociale deosebite.Art. 40. Aprobarea transferului este de competenţa:(a) decanului facultăţii (când se solicită transferul de la un domeniu de licenţă la altul sau de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleaşi facultăţi);(b) Rectorului (când se solicită transferul de la o facultate la alta în cadrul universităţii, cererile fiind avizate favorabil de către decanii ambelor facultăţi);(c) Biroului Senatului (când se solicită transferul de la o instituţie de învăţământ superior la alta, cererile fiind avizate favorabil de decani şi rectorul celeilalte universităţi).

Art. 41. Biroul Consiliului Facultăţii care primeşte studenţi transferaţi aplică recunoaşterea •creditelor şi stabileşte examenele de diferenţă, perioada de susţinere a acestora şi alte activităţi obligatorii pe care studenţii transferaţi trebuie să le îndeplinească la facultatea la care vin, conform planurilor de învăţământ şi programelor analitice prin aceste proceduri studenţii se vor alinia planului de învăţământ al seriei în care intră.

Art. 42. Toate activităţile de ordin tehnic şi administrativ privind admiterea, înmatricularea, •

Page 113: Fi Zica Lice Ntaro

= 111 =

exmatricularea, reînmatricularea, întreruperea studiilor şi transferul studenţilor, aprobate de conducerile facultăţilor sau universităţii, se desfăşoară la nivelul secretariatelor facultăţilor, care poartă întreaga răspundere pentru promptitudinea, corectitudinea înscrierilor datelor şi informarea studenţilor privind situaţia lor şcolară.

Art. 43. Reînmatricularea şi transferul studenţilor la / de la altă instituţie se fac la cerere. •Cererile se depun la secretariatele facultăţilor, se avizează de biroul consiliul facultăţii şi se aprobă de Biroul Senatului Universităţii.

Art. 44. La Universitatea „Al. I. Cuza” orice cetăţean român, neînmatriculat ca student, •cu diplomă de bacalaureat poate urma, în regim cu taxă, un curs, obţinând un certificat prin îndeplinirea obligaţiilor didactice la disciplina respectivă. În total, o persoană nu poate urma în acest regim mai mult de 50% din cursurile unui domeniu de licenţă.

Art. 45. Fiecare facultate are obligaţia de a delega, pentru fiecare grupă de studiu, un tutore •dintre cadrele didactice titulare. Sarcina acestuia consta în îndrumarea studenţilor privind opţiunile profesionale (specializare din domeniul de licenţă / specializare complementară), organizarea activităţii lor, armonizarea preferinţelor pentru disciplinele opţionale şi facultative etc. CAPITOLUL V: Înmatricularea studenţilor veniţi prin programul Socrates

Art.46. Studenţii veniţi prin programul Socrates, ca şi cei sosiţi la Universitatea •“Alexandru Ioan Cuza” în baza altor acorduri de colaborare cu universităţi din străinătate, se înmatriculează temporar pe perioada în care desfăşoară activitate didactică, pe baza contractului de studiu semnat între părţi.

Art.47. Biroul Programe Comunitare (BPC) trimite Biroului Senat lista studenţilor •Socrates propuşi de universităţile partenere. Pe baza aprobării de către Biroul Senat, lista devine decizie de înmatriculare ce se trimite la facultăţi. Cazurile de respingere se comunică de către BPC la universităţile partenere.

Art. 48. Includerea în lista trimisă Biroului Senat este condiţionată de existenţa la dosarul •fiecărui student a următoarelor acte: Learning Agreement (semnat de coordonatorii ECTS), Student Application Form, certificatul din partea universităţii de origine care atestă calitatea studentului de beneficiar al mobilităţii Socrates.

Art. 49. Fiecare facultate solicită studenţilor înmatriculaţi temporar:•(a) copie după paşaport;(b) două fotografii tip buletin;(c) copie după Learning Agreement (semnată de coordonatorii ECTS de la ambele universităţi);(d) conţinutul la zi al foii matricole.

Aceste acte sunt păstrate la facultate în dosarul personal al studentului. În cazul neprezentării conţinutului foii matricole până la sfârşitul mobilităţii, studentul Socrates îşi pierde toate drepturile rezultate din statutul său de student al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi despăgubeşte instituţia de cheltuielile angajate anterior pentru calitatea nevalidată.

Art. 50. Studenţii înmatriculaţi temporar sunt înscrişi în registrul de înmatriculări temporare al facultăţii (după un formular aprobat de Biroul Senatului).

Page 114: Fi Zica Lice Ntaro

= 112 =

Art. 51. Facultatea care a primit studenţi înmatriculaţi temporar eliberează acestora •carnetele de student, legitimaţiile de transport şi carnetele CFR, conform legii.

Art. 52. Studenţii Socrates sunt înmatriculaţi temporar numai la facultatea la care au •venit în baza acordului instituţional Socrates.CAPITOLUL VI: Finalizarea studiilor

Art. 53. Studiile universitare de licenţă se încheie cu un examen de licenţă.•Art. 54. Examenul de licenţă, la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, se susţine •

pe baza unei metodologii aprobate anual de Senat şi elaborată în conformitate cu ordinul ministrului privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior. Lucrarea de licenţă se susţine în domeniul de licenţă la care studentul a fost înmatriculat.

Art. 55. La examenul de licenţă, organizat de Universitatea „Al .I. Cuza” din Iaşi, se poate •prezenta orice absolvent, în condiţiile legii, al studiilor universitare de licenţă din România dacă a acumulat cel puţin 50% din creditele domeniului în această instituţie sau în alte instituţii acreditate cu care Universitatea are acorduri de parteneriat, incluzând ECTS.

Art. 56. Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de licenţiat în •domeniul pe care l-au urmat, confirmat printr-o diplomă de studii universitare de licenţă, însoţită de suplimentul la diplomă, în care se consemnează specializarea sau specializările urmate, precum şi alte detalii privind activitatea didactică depusă de student pe parcursul anilor de studiu, conform formatului european standard.

Art. 57. Absolvenţii care nu promovează examenul de licenţă primesc, la cerere, un •certificat de studii universitare de licenţă şi o copie după foaia matricolă.

Art. 58. Absolvenţii care nu au promovat examenul de finalizare a studiilor îl pot susţine •în orice altă sesiune, în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea hotărârilor Senatului Universităţii.

Art. 59. Studenţii Socrates primesc, la încheierea perioadei de studii la Universitatea •“Alexandru Ioan Cuza”, următoarele documente:(a) un document referitor la situaţia şcolară, cuprinzând toate notele şi creditele obţinute la Universitatea noastră, cu semnătura decanului, coordonatorului Socrates şi a secretarului şef;(b) un document semnat de decanul facultăţii, în care se menţionează perioada de studii urmată de student la facultatea respectivă, disciplinele parcurse şi o scurtă descriere a nivelului atins în pregătire.CAPITOLUL VII: Pregătirea psihopedagogică a studenţilor

Art. 60. La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de Pregătire •a Personalului Didactic coordonează, în conformitate cu prevederile legale, pregătirea psihopedagogică a studenţilor.

Art. 61. Absolvenţii cu diplomă de finalizare a studiilor universitare de licenţă pot ocupa •posturi didactice în învăţământul primar şi gimnazial cu condiţia parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică care să corespundă unui număr de 30 de credite transferabile.

Art. 62. Programul de studii pentru obţinerea certificatului de absolvire a pregătirii •psihpedagogice este structurat în doua module (OMEC 4343/2005):(a) modulul I (30 de credite), corespunzător studiilor universitare de licenţă, finalizat cu o

Page 115: Fi Zica Lice Ntaro

= 113 =

adeverinţă de absolvire (care va avea ca anexă situaţia şcolară eliberată de Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic şi avizată de Rectoratul Universităţii);(b) modulul II (30 de credite), care se efectuează după obţinerea diplomei de licenţă şi anterior susţinerii examenului de definitivat, poate fi urmat atât de studenţii la master, cât şi de cei care nu mai continuă studiile după licenţă. Modulul II se finalizează cu obţinerea certificatului de absolvire care înlocuieşte adeverinţa de absolvire eliberată după finalizarea modului I.

Art. 63. Absolvenţii care nu au parcurs modulele de pregătire psihopedagogică (I şi •II) pe durata ciclurilor universitare de licenţă şi masterat se pot înscrie ulterior, cu taxă, la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic, care organizează periodic cursuri postuniversitare pentru obţinerea certificatelor de absolvire.

Art. 64. Stabilirea disciplinelor ce trebuie parcurse în cadrul fiecărui modul de pregătire •psihopedagogică, fie că sunt obligatorii sau opţionale, se face de către minister, la propunerea departamentelor de pregătire psihopedagogică de pe lângă universităţi.

Art. 65. Organizarea pregătirii psihopedagogice (planuri de învăţământ, programe •didactice, modalităţi de evaluare, planificarea activităţii etc.) se realizează de către Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic în baza regulamentelor Universităţii şi în perioadele consemnate în structura anului universitar pentru acest modul şi se aprobă de către Senatul Universităţii.CAPITOLUL VIII: Evaluarea studenţilor, promovarea examenelor şi a anilor de studiu

Art. 66. Fiecare activitate didactică cuprinsă în planul de învăţământ al unei specializări •se încheie cu o evaluare finală.

Art. 67. Evaluarea finală a studenţilor la fiecare activitate didactică se realizează:•(a) la disciplinele obligatorii cuprinse în planul de învăţământ ale specializărilor pe care studentul le urmează;(b) la disciplinele opţionale sau facultative cuprinse în planurile de învăţământ ale specializărilor, discipline pentru care studentul şi-a exprimat opţiunea în scris;(c) la disciplinele modulului psihopegagogic, dacă a optat pentru o astfel de pregătire.

Art. 68. Formele de evaluare, criteriile de acordare a notelor, acoperirea creditelor, •bibliografia necesară etc. sunt stabilite de către cadrul didactic titular, aprobate în catedrele sau departamentele de specialitate şi aduse la cunoştinţa studenţilor la începutul semestrului în care se studiază disciplina. Ele se păstrează pe întreaga durată a anului universitar.

Art. 69. Nota finală ce rezultă din evaluarea studenţilor la o disciplină se determină •astfel: (a) cel puţin 50% din notă constituie rezultatul evaluării pe parcursul semestrului prin verificări succesive (HS nr. 6/2005);(b) cel mult 50% din notă se constituie din evaluarea prin examen final.

La oricare dintre cele două componente nota minimă de promovare este 5.Art. 70. Evaluarea finală la o disciplină este condiţionată de îndeplinirea anumitor cerinţe •

(prezenţa la activitatea didactică, elaborarea unor lucrări pe parcurs, întocmirea unor portofolii didactice etc), care trebuie anunţate studenţilor la începutul semestrului. Fiecare semestru se încheie printr-o sesiune de evaluare finală ( 2 săptămâni) şi, dacă este cazul, printr-o o sesiune

Page 116: Fi Zica Lice Ntaro

= 114 =

specială pentru reexaminări şi măriri de notă (1 săptămână).Art. 71. Examenele se susţin în faţa unei comisii formate din cadrul didactic care a predat •

disciplina respectivă şi cadrul didactic care a condus seminariile (lucrările practice) sau, în cazuri speciale, un alt cadru didactic desemnat de şeful de catedră.

Art. 72. Rezultatele evaluării se concretizează în note de la 1 la 10, exprimate în numere •întregi, nota minimă de promovare fiind 5. În urma examinării unei serii de studenţi, notele celor promovaţi vor reflecta o distribuţie asemănătoare clopotului lui Gauss. Referinţa (fără rigiditate în privinţa procentajelor) este sistemul de notare ECTS, cu 5 note de promovare (A - E), în care nota maximă A se acordă primilor 10 % dintre promovaţi, nota B - următorilor 25 %, nota C - următorilor 30 %, nota D - următorilor 25 %, nota E - ultimilor 10 %.

La Universitatea “Al. I. Cuza” se recomandă ca notele să fie redistribuite pe calificative •astfel:A = 9, 10, B = 8, C = 7, D = 6, E = 5

Disciplinele facultative şi activităţile practice sunt evaluate prin calificative (admis/respins). Cataloagele cu note sunt semnate de către titularii disciplinelor. La disciplinele facultative, trecerea calificativului în catalog se face în funcţie de opţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale. Cataloagele se depun la secretariatul facultăţii cel mai târziu în ziua următoare finalizării examenului. În cazul probelor scrise, depunerea cataloagelor se face nu mai târziu de trei zile de la data susţinerii examenului.

Art. 73. Perioada de desfăşurare a sesiunilor de examene este stabilită, anual, de Senat •prin aprobarea structurii anului universitar. Datele examenelor, formele de desfăşurare a acestora, locul de examinare, comisiile de examen sunt de competenţa facultăţilor. La fiecare disciplină din planul de învăţământ încheiată cu examen final se va organiza cel puţin o evaluare finală pe semestru.

Art. 74. Un student poate beneficia, într-un semestru universitar, de o singură mărire •de notă. În acest caz, rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei obţinută anterior. În urma reexaminării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică numai atunci când nota este mai mare decât cea anterioară şi se concretizează în nota dată de comisia de examinare.

Art. 75. Dacă studentul consideră că a fost apreciat incorect, el poate adresa o cerere •decanului facultăţii, prin care să solicite recorectarea lucrării de către o nouă comisie. Decanul facultăţii poate aproba o astfel de cerere, comisia nou constituită incluzând în mod obligatoriu şi titularul disciplinei. La probele orale nu se admit contestaţii.

Art. 76. Studentul care a luat minimum nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la o •disciplină cuprinsă în planul de învăţământ a acumulat, în mod necesar, şi creditele alocate disciplinei respective.

Art. 77. Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul mediu de muncă al •studentului necesar pentru asimilarea cunoştinţelor în vederea promovării la o disciplină din planul de învăţământ. El este echivalat cu 28 – 30 ore fizice. Punctele obţinute la o disciplină se determină prin înmulţirea creditelor alocate disciplinei cu nota obţinută de student. Punctajul unui student la finele semestrului se obţine prin însumarea punctelor la disciplinele promovate.

Page 117: Fi Zica Lice Ntaro

= 115 =

Art. 78. Un an de studiu este considerat promovat dacă studentul a obţinut cel puţin nota •5 (cinci) sau calificativul „admis” la toate disciplinele obligatorii şi la cele opţionale pentru care s-a înscris şi a acumulat numărul de credite prevăzut în planul de învăţământ.

Art. 79. Numărul de credite pentru un semestru la Universitatea “Alexandru Ioan •Cuza”este de 30. Fiecărei discipline i se alocă 5 credite.

Art. 80. La începutul fiecărui semestru, cu excepţia primului semestru din anul I, locurile •finanţate de la bugetul de stat sunt redistribuite în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute de fiecare student înmatriculat. Ceilalţi studenţi sunt trecuţi în regim cu taxă.

Art. 81. Studenţii Socrates sunt evaluaţi în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi studenţi ai •universităţii. Rezultatele examenelor sunt trecute în cataloage speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat), cataloage care se păstrează la dosarul personal al studentului.

Art. 82. Pe baza cataloagelor menţionate la articolul precedent, facultatea trimite o adresă •la Rectorat (Biroul Programe Comunitare) semnată de secretarul şef şi de decan în care se specifică:(a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examenul;(b) notele obţinute în urma evaluării;(c) notele ECTS;(d) numărul de credite alocat disciplinelor în planul de învăţământ (model aprobat).

Art. 83. Studenţii Socrates care vin la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” au obligaţia de •a depune o cerere la secretariatul fiecărei facultăţi unde sunt înmatriculaţi temporar pentru acumulare de credite cu menţionarea denumirii disciplinelor pe care le vor urma, cerere care trebuie aprobată de către decan.

Art. 84. La facultăţile unde studentul Socrates nu este înmatriculat, dar susţine examene, •rezultatele fiecărui examen sunt trecute de către cadrul didactic în cataloage speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat). Facultăţile la care studentul Socrates nu este înmatriculat dar susţine examen trimit o adresă la Rectorat, semnată de secretarul şef şi de decan, în care se specifică:(a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examen;(b) notele obţinute în urma evaluării;(c) notele ECTS;(d) numărul de credite alocat disciplinelor respective în planul de învăţământ (model aprobat).CAPITOLUL IX: Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 85. Dispoziţiile prezentului regulament vor fi completate cu reglementările ulterioare •ale ministerului precum şi cu hotărârile ce vor fi aprobate de Senatul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Art. 86. Prezentul regulament a fost aprobat în şedinţa Senatului Universităţii „Al. I. •Cuza” din data de 29 septembrie 2005 şi se aplică anului I, 2005/2006. Pentru anii al II - lea, al III – lea, al IV – lea, al V – lea rămâne valabil vechiul regulament până la finalizarea studiilor.

Page 118: Fi Zica Lice Ntaro

= 116 =

Page 119: Fi Zica Lice Ntaro

 

Page 120: Fi Zica Lice Ntaro

= 115 =

FACULTATEA DE FIZICĂBulevardul Carol I, nr. 11, 700506, Iaşi

Tel.: 0232 – 201050 sau 201051

Fax: 0232 – 201150

Web: http://www.phys.uaic.ro