FINANŢE PUBLICE

Bibliografie: Finanţe Publice – Autori: Tatiana Moşneanu, Emilia Câmpeanu, Lucian Tâtu, Roxana Tudor, etc. Editura Universitară

IMPOZITELE

Impozitele – sunt prelevări efectuate de către stat (autorităţi publice centrale şi locale) de la persoanele fizice şi juridice cu titlu obligatoriu, nerambursabil şi, de regulă, fără o contra prestaţie directă din partea statului.

Impozite directe venit pe venitul P.J. impozitul pe profit impozitul pe dividende pe venitul P.F. impozitul pe salarii impoz. pe activ. liberale impozitul pe cedarea folosinţei bunurilor impozitul pe dividende impozitul pe pensii impozitul pe alte venituri avere propriu-zisă pe circulaţia averii pe sporul averii indirecte T.V.A. accize taxe vamale

ELEMENTELE IMPOZITULUI

Subiectul impunerii – reprezintă persoana fizică P.F. sau persoana juridică P.J. care trbuie să plătească un anumit impozit pentru veniturile realizate pentru bunurile sau serviciile cumpărate sau consumate de contribuabil Contribuabilii sunt: a. plătitorul – este cel care trebuie să plătească impozitul ( ex.- societăţile pentru salariaţi ) b. suportatorul – este cel care suportă efectiv impozitul ( în cazul impozitelor indirecte, accize, TVA ) Obiectul impozabil ( obiectul impunerii sau baza de calcul ) – poate fi un bun in sine sau poatefi valoarea (TVA, accize) Sursa – arată de unde se plăteşte impozitul Asieta – reprezintă totalitatea normelor, metodelor şi mijloacelor de calculare a impozitelor. Termenul – reprezintă data limită până la care se poate plăti impozitul fără penalităţi Facilităţi – reprezintă diminuarea la plată a impozitului dacă este plătit integral până la o anumită dată (ex.- diminuarea impozitului local pentru plata impozitului până la data de 31.03.20…, profitul reinvestit, reeşalonarea la plată) Sancţiuni – reprezintă creşterea la plată a impozitului cu un procent stabilit dacă se depăşeşte data scadentă până la care se poate plăti impozitul fără penalităţi Cota de impunere. Impunerea poate fi:

a. globalăb. separată

Impozitarea poate fi:a. de repartiţie

b. de cotitate Există şi impozite în sumă fixă. Cotele de impunere sunt:

a. proporţionaleb. progresive simple

compuse c. regresive

COTE PROGRESIVE SIMPLE – P.S.

Materia impozabilă (valoarea materiei impozabile) se împarte în mai multe tranşe, pentru fiecare stabilindu-se o cotă de impunere. Impozitul se determină aplicând această cotă asupra materiei impozabile, conform încadrării în tranşă. Exemplu: 0 - 10.000 u.m. ………. 10 % 10.001 - 20.000 u.m. ………. 20 % 20.001 - 40.000 u.m. ………. 30 % peste 40.000 u.m. ………. 40 %

COTE PROGRESIVE COMPUSE – P.C.

Materia impozabilă (valoarea materiei impozabile) se împarte în mai multe tranşe, pentru fiecare stabilindu-se o cotă de impunere. Impozitul se determină însumând impozitele tranşelor anterioare la care se adaugă produsul dintre: a. diferenţa dintre valoarea efectivă a materiei impozabile şi minimul tranşei în care se regăseşte aceasta. b. cota de impunere aferentă tranşei în care se regăseşte valoarea materiei impozabile.

Exemple: Se dă următoarea valoare a unui venit realizat Vi = 50.000 u.m. Să se calculeze impozitul care se datorează statului folosindu-se următoarele metode:

a. metoda cotei progresive simple – P.S.b. metoda cotei progresive compuse – P.C.

a. Cota progresivă simplă 50.000 * 40 % = 20.000 u.m. b. Cota progresivă compusă – imp. tranşei = 10.000 – 0 * 10 % = 1.000 – imp. tranşei = 20.000 – 10.000 * 20 % = 2.000 10.000 – imp. tranşei = 40.000 – 20.000 * 30 % = 6.000 – imp. tranşei peste 40.000 9.000 + ( 50.000 – 40.000) * 40 % = 4.000 Impozit total = 9.000 + 4.000 = 13.000 u.m.

Aplicaţii: Pentru un venit de 2.000 u.m., se aplică următoarele modalităţi de impozitare:

a. până la 1.000 = 10 % între 1.001 – 1.700 = 100 u.m. + 12 % pentru ceea ce depăşeşte 1.000 u.m. între 1.701 – 2.500 = 184 u.m. + 15 % pentru ceea ce depăşeşte 1.700 u.m.b. cota unică de impozitare – 15 %c. cota progresivă simplă astfel:

- până la 1.000 = 12 %- între 1.001 – 1.500 = 15 %- între 1.501 – 2.000 = 18 %- între 2.001 – 2.500 = 19 %

d. cota progresivă compusă astfel: - până la 800 = 12 %

- între 801 – 1.200 = 96 u.m. + 14 % pentru ceea ce depăşeşte 800 u.m. - între 1.201 – 1.800 = 152 u.m. + 18 % pentru ceea ce depăşeşte 1.200 u.m. - peste 1.800 = 260 u.m. + 25 % pentru ceea ce depăşeşte 1.800 u.m. e. cota unică – 17 % În care din cele 5 cazuri se plăteşte impozitul cel mai mare? Dar cel mai mic?

Rezolvare:a. 184 + 45 = 229 u.m.b. 2.000 * 15 % = 300 u.m.c. 2.000 * 18 % = 360 u.m. d. 260 + 50 = 310 u.m.e. 2.000 * 17 % = 340 u.m.

Un contribuabil realizează 3 venituri astfel: V1 = 3.000 u.m. V2 = 5.000 u.m. V3 = 6.000 u.m. Ştiind că se practică impozitarea separată şi se folosesc următoarele tranşe progresive

compuse, care din următoarele răspunsuri este cel corect- până la 2.000 = scutit- între 2.001 – 3.500 = 15 % pentru ceea ce depăşeşte 2.000 u.m.- între 3.501 – 5.000 = 225 + 20 % pentru ceea ce depăşeşte 3.500 u.m.- între 5.001 – 7.500 = 525 + 25 % pentru ceea ce depăşeşte 5.000 u.m.- peste 7.500 = 1.150 + 30 % pentru ceea ce depăşeşte 1.200 u.m.

a. impozitul total plătit este de 3.500 u.m.b. venitul net al contribuabilului este de 10.900 u.m.c. pentru al doilea venit contribuabilul este scutit de impozitd. impozitul plătit de contribuabil pentru ultimele venituri este de 675 u.m.e. pentru primul şi al treilea venit, contribuabilul plăteşte un impozit calculat

în valoare de 925 u.n.

Rezolvare: V1 = 3.000 u.m. → imp. = 3.000 – 2.000 * 15 % = 150 u.m.

V2 = 5.000 u.m. → imp. = 225 + (20 % * 1.500) = 225 + 300 = 525 u.m.V3 = 6.000 u.m. → imp. = 525 + (25 % * 1.000) = 525 + 250 = 775 u.m.

a. răspuns greşit – 150 + 525 + 775 = 1.450 ≠ 3.500 u.m.b. răspuns greşit – 14.000 – (150 + 525 + 775) = 14.000 – 1.450 = 12.550 u.m.c. răspuns greşit d. răspuns greşit – 525 + 775 = 1.300 ≠ 675 u.m.e. răspuns corect – 150 + 775 = 925 u.m.

Doi contribuabili realizează venituri astfel:A. Primul realizează un venit de 10.000 u.m. şi un venit de 7.500 u.m.,c ele două

venituri impozitându-se separat după următoarele cote progresive compuse:- până la 3.000 = scutit- între 3.000 – 7.000 = 15 %- între 7.001 – 10.000 = 600 + 20 % pentru ceea ce depăşeşte 7.000 u.m.- între 10.001 – 15.000 = 1.200 + 25 % pentru ceea ce depăşeşte 10.000 u.m.- peste 15.000 = 2.450 + 30 % pentru ceea ce depăşeşte 15.000 u.m.

B. Al doilea realizează aceleaşi venituri, dar se impozitează cumulat, după următoarele tranşe progresive simple - până la 3.000 = scutit - între 3.000 – 7.000 = 15 % - între 7.001 – 10.000 = 20 % - între 10.001 – 15.000 = 25 % - peste 15.000 = 30 % Care din cei doi contribuabili realizează un venit net mai mare care este venitul?

a. al doilea cu 5.250 u.m.

b. primul cu 3.200 u.m.c. primul cu 14.300 u.m.d. al doilea cu 12.250 u.m.e. primul cu 15.600 u.m.

Rezolvare:A. 600 + 600 = 1.200 u.m. unde: VN = venitul net

600 + 100 = 700 u.m. VT = venitul total (brut) Impozitul total = 1.900 u.m. I T = impozitul total VN = VT – I T = 17.500 – 1.900 = 15.600 u.m.

B. I T = 17.500 * 30 % = 5.250 u.m. VN = 17.500 – 5.250 = 12.250 u.m.

Patru dintre acţionarii unei societăţi comerciale deţin următoarele cote de participare la capitalul social: A. 17 %, B. 12 % C. 8 % D. 7 % Profitul total al societăţii este de 400.000.000 u.m.. Din acesta, 17 % revine societăţii, iar restul se repartizează acţionarilor sub formă de dividende. În statul respectiv se impune separat profitul societăţii cu o cotă proporţională cu 34% şi separat se impozitează dividendele acţionarilor. Cotele progresive de impozitare a dividendelor sunt:

- între 21.000.000 şi 24.000.000 = 16 %- între 24.000.001 şi 30.000.000 = 17 %- între 30.000.001 şi 40.000.000 = 20 %

……………………………………………….- între 50.000.001 şi 60.000.000 = 30 %

Să se determine:a. venitul societăţiib. impozitul pe venitul societăţiic. cuantumul impozitului pe dividendele cuvenite celor 4 acţionari

Rezolvare:a. 400.000.000 * 17 % = 68.000.000 u.m.b. 68.000.000 * 34 % = 23.120.000 u.m.c. 400.000.000 – 68.000.000 = 332.000.000 u.m.

A. 332.000.000 * 17 % = 56.440.000 u.m.- impozit dividende = 56.440.000 * 30 % = 16.932.000 u.m.

B. 332.000.000 * 12 % = 39.840.000 u.m. - impozit dividende = 39.840.000 * 20 % = 7.968.000 u.m.

C. 332.000.000 * 8 % = 26.560.000 u.m. - impozit dividende = 26.560.000 * 17 % = 4.515.200 u.m.D. 332.000.000 * 7 % = 23.240.000 u.m.

- impozit dividende = 23.240.000 * 16 % = 3.718.400 u.m.

O persoană fizică doreşte să introducă in instanţă două acte separate pentru redobân-direa unor drepturi. Pentru primul caz, evaluarea revendicării în bani este de 15.629 u.m. Pentru al doilea caz, evaluarea revendicării în bani este de 221.597 u.m. Ce taxă judiciară de timbru are de plătit persoa-na în cauză la depunere dosarului şi începerea acţiunilor, cunoscându-se că se practică conform procedurilor legale următoarele grile de calcul: - între 3.801 – 19.000 = imp. este 279 + 6 % pentru ceea ce depăşeşte 3.800 u.m. …..…………………………………………………………………………………………. - peste 189.500 u.m. = imp. este 4.520 + 1 % pentru ceea ce depăşeşte 189.500 u.m. Rezolvare: V1 = 15.629 u.m. V2 = 221.597 u.m. - imp. 279 + 6 % * ( 15.629 – 3.800) = 279 + 6 % * 11.829 = 279 + 710 = 989 u.m. - imp. 4.520 + 1 % * (221.597 – 189.500) = 4.520 + 1 % * 32.097 = 4.520 + 321 = 4.841 u.m. Impozitul total = 989 + 4.841 = 5.830 u.m.

PRESIUNEA FISCALĂ( GRAD DE FISCALITATE; SARCINĂ FISCALĂ; PRESIUNEA FISCALĂ )

Gradul de fiscalitate (presiune fiscală; sarcină fiscală) – reprezintă raportul dintre totalitatea impozitelor şi taxelor încasate de administraţiile publice centrale şi locale şi un indicator macroeconomic agregat – P.I.B.

unde: Pfg – presiune fiscală generală Rpf – rata presiunii fiscale Rps – rata presiunii sociale Imp – impozite TX – taxe CS – contribuţii sociale unde: Pfî – presiune fiscală / întreprinzători C.A. – cifra de afaceri

unde: Pfgp – presiune fiscală / gospodăriile populaţiei

unde: Pf Imp i – presiune fiscală asupra unui impozit ,, i ’’

CURBA LUI LAFFER

Venit prelevat

0 15% 40% 60% cotă%

DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ ( DIJI )

Dubla impunere juridică internaţională – reprezintă supunerea la impunere a aceleaşi materii impozabile la acelaşi tip de impozit în acelaşi an fiscal de către 2 suveranităţi fiscale, de 2 entităţi diferite. Suveranitatea fiscală – reprezintă dreptul sau atributul sau calitatea unui stat (sau adminis-traţiile publice locale) de a stabili pe teritoriul său impozite, taxe, politica fiscală în conformitate cu obiectivele urmărite.

Modalităţi de evitare a dublei impuneri DIJI

Pfg ‗ Imp + TX + CS x 100 P.I.B

Rpf ‗ Imp + TX x 100 P.I.B.

Rps ‗ CS x 100 P.I.B.

Pfî ‗ Imp + TX + CS x 100 C.A.

Pfgp ‗ Imp + TX + CS x 100 Σ venit

Pf Imp i ‗ Imp i x 100 Σ Imp

Zonă admisibilă

Zonă inadmisibilă

Reglementări interne. Statele preocupate în evitarea DIJI pot să cuprindă în reglemen-tările interne precizări în scopul diminuării, limitării, eliminării DIJI. În România, în codul fiscal (legea nr. 571/2003) se utilizează inserarea, cuprinderea unor precizări – aspecte fiscale internaţionale la impunerea profitului şi la impunerea veniturilor. Convenţiile

- multidomenioale- unidomeniale

şi convenţii - multilaterale- bilaterale

Principiul nediscriminării – nici un nerezident (străin) nu poate fi supus la o sarcină fiscală mai mare, mai împovărătoare decât rezidenţii (localnicii). Cutuma – este o lege nescrisă (obiceiul pământului) Jurisprudenţa – reprezintă totalitatea soluţiilor date de instanţele competente în materie în cazuri de dublă impunere DIJI.

Doctrina – reprezintă ideilor, principiilor, tezelor într-un anumit domeniilor.

Metode de evitare a dublei impuneri DIJI

Metoda scutirii A. Scutirea progresivă – venitul oţinut în S.O. (statul de origine a venitului, statul străin) şi pentru care se plăteşte impozit în S.O. se cumulează cu venitul obţinut în S.R. (statul de rezidenţă, propriul stat), pentru venitul cumulat stabilindu-se cota de impunere practicată din S.R.

unde: MSP – metoda scutirii progresive ISR – impozitul din statul de rezidenţă VSR – venitul din statul de rezidenţă Ci SR – cota de impunere din statul de rezidenţă VSO – venitul din statul de origine

dublă impunere

unde: ISO – impozitul din statul de origine VSO – venitul din statul de origine Ci SO – cota de impunere din statul de origine

B. Scutirea totală – venitul obţinut în S.O. şi pentru care se plăteşte impozitul în S.O. nu se are în vedere în scopul impozitării în S.R.

Metoda creditării A. Creditarea obişnuită – Impozitul datorat şi plătit în S.O. este permis a se deduce din impozitul datorat în S.R. dar nu integral ci numai până la limita impozitului aferent în S.R. pentru un venit egal cu cel obţinut în S.O.

MSP ISR = VSR * Ci SR ( VSR + VSO )

DIJI ISR = VSR + VSO * Ci SR ( VSR + VSO )

Formula dublei impozitări

ISO = VSO * Ci SO

MST ISR = VSR * Ci SR * VSR

MC OB ISR = ISR dat - ISO

ISO = VSR * Ci SR * VSO cu condiţia VSR = VSO

B. Creditarea totală – Impozitul datorat şi plătit în S.O. este permis a se deduce din impozitul datorat în S.R., integral, chiar dacă cota de impunere din S.O. mai mare decât cota de impunere din S.O. este mai mare decât cota de impunere din S.R.

Modele de convenţii 1. model O.C.D.E. 2. model O.N.U. 3. model ANDIN

Aplicaţii: Să se determine ISO (impozitul în statul de origine), ISR (în statul de rezidenţă),VN (venitul net), Gf (gradul de fiscalitate), Df (deprecierea fiscală) în următoarele 8 situaţii:

Nr. Crt.

Situaţie /Cazul

ISR IT VN Gf Df

1 CFisc, DIJI, SR, IG 16.00016.000+3.200

=19.20040.000-19.200

=20.80019.200/40.000

*100=48%–

2 CFisc, DIJI, SR, IS 8.800 12.000 28.000 30% –

3 CFisc, DIJI, SR, MSP 9.600 12.800 27.200 32%IG → 5.400IS → 800

4 CFisc, DIJI, SR, MST 7.200 10.400 29.600 26%IG → 8.800IS → 1.600

5 CFisc, DIJI, SR, COB/IG 14.400 17.600 22.400 36% –6 CFisc, DIJI, SR, COB/IS 7.200 10.400 29.600 26% –7 CFisc, DIJI, SR, CT / IG 12.800 16.000 24.000 40% –8 CFisc, DIJI, SR, CT / IS 5.600 8.800 31.200 22% –

Cunoscându-se următoarele date: Un rezident din SR realizează în SO un venit de 16.000 u.m. pentru care cota de impunere în SO este de 20%. În aceeaşi perioadă de timp, rezidentul realizează în propriul stat SR un venit de 24.000 u.m. În SR se practică pentru următoarele venituri, următoarele cote de impunere: - pentru 16.000 u.m. cota de impunere este de 10% ………………………………………………………… - pentru 24.000 u.m. cota de impunere este de 30% ………………………………………………………… - pentru 40.000 u.m. cota de impunere este de 40%

Legendă tabel CFisc – convenţie fiscală CF – codul fiscal – există – nu există DIJI – dublă impunere juridică internaţională IG – impunere globală IS – impunere separată MSP – metoda scutirii progresive MST – metoda scutirii totale COB/IG – creditare obişnuită / impozitare globală COB/IS – creditare obişnuită / impozitare separată CT/IG – creditare totală / impozitare globală CT/IS – creditare totală / impozitare separată ISO – impozitul din statul de origine

MCT ISR = ISR dat - ISO

Ci SO * VSO > Ci SR * VSR cu condiţia VSR = VSO

Notă! Degrevarea fiscală – reprezintă o economie pentru contribuabil, un impozit sau o diferenţă de impozit pe care ar fi trebuit să il plătească şi nu o plăteşte datorită aplicării convenţiei fiscale Degrevarea fiscală - este o facilitate (renunţare) la a încasa un impozit sau o diferenţă de impozit, acordată de către stat conform angajamentului din prevederea fiscală, este o renunţare benevolă din partea statului de a încasa anumite venituri în scopul eliminării sau diminuării barierei fiscale numită DIJI pentru a permite libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor, serviciilor.

Rezolvare: Formule: ISO = VSO * Ci SO

IT = ISR + ISO

VN = VT – IT Gf ‗ IT 100 VT SP Df

= ISR DIJI – ISR DIJI ST COB

CT ISR = (16.000 + 24.000) * 40% = 16.000 u.m. ISO = 16.000 * 20% = 3.200 → valoare constantă ISR = 16.000 * 10% + 24.000 * 30% = 8.800 u.m. MSP ISR = VSR * Ci SR (VSR + VSO) = 24.000 * 40% = 9.600 u.m. MST ISR = VSR * Ci SR *VSR = 24.000 * 30% = 7.200 u.m. ISR IG = ISR dat – ISO (ISO = VSR * Ci SR ; VSR=VSO) = 16.000 – 16.000 * 10% = 14.400 u.m.

1.600 ISR IS = ISR dat – ISO (ISO = VSR * Ci SR ; VSR=VSO) = 8.800 – 16.000 * 10% = 7.200 u.m.

1.600 ISR = ISR dat – ISO = 16.000 – 3.200 = 12.800 u.m. ISR = ISR dat – ISO = 8.800 – 3.200 = 5.600 u.m.

Într-o convenţie fiscală pot să fie precizate două sau toate metodele sau metode mixte aşa cum doresc părţile contractante pentru anumite categorii de venituri. Fiecare stat, pentru reducerea volumului lucrărilor (calculelor) reducerea birocraţiei poate să stabilească prin lege un mod de calcul diferit de cel prevăzut în modelele OCDE şi ONU. În România, codul fiscal şi normele metodologice precizează o formă de calcul aproximativă comparativ cu calculul de mai sus.

Aplicaţie: Să se determine ISR în cazul aplicării metodelor de eliminare a dublei impuneri, cunoscându-se următoarele:

- VSO = 22.000 u.m.- Ci SO = 10%- VSR = 38.000 u.m.- Ci SR = pentru 22.000 ………… 8 % 38.000 ………… 40 % 60.000 ………… 45 %

De rezolvat!!!

Aplicaţie: A. Să se determine ISR, gradul de fiscalitate şi degrevarea fiscală în cele 8 cazuri, cunoscându-se următoarele:

- VSO = 22.000 u.m.- VSR = 48.000 u.m.- Ci SR = pentru 22.000 ………… 20 % 48.000 ………… 30 % 70.000 ………… 40 %- ISO = 22.000 * 10 % = 2.200 u.m.

Rezolvare: CFisc, DIJI, SR = IG ISR = (22.000 + 48.000) * 40 % = 28.000 u.m. Gf = 30.200 / 70.000 = 0,43 = 43 % Df = ø CFisc, DIJI, SR = IS ISR = (22.000 * 20 %) + (48.000 * 30 %) = 18.800 u.m. Gf = 21.000 / 70.000 = 0,30 = 30 % Df = ø CFisc, DIJI, SR = MSP ISR = (48.000 * 40 %) = 19.200 u.m. Gf = 19.200 + 2.200 = 21.400 / 70.000 = 0,31 = 31 % Df = a. 28.000 – 19.200 = 8.800 u.m. b. 18.800 – 19.200 = (–) 400 u.m. CFisc, DIJI, SR = MST ISR = 48.000 * 30 % = 14.400 u.m. Gf = 14.400 + 2.200 = 16.600 / 70.000 = 0,24 = 24 % Df = a. 28.000 – 14.400 = 13.600 u.m. b. 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m. CFisc, DIJI, SR = IG ISR = 28.000 – 22.000 * (??) MCOB

Deoarece Ci SO = 10% < Ci SR = 20% Metoda nu se aplică

B Să se determine ISR, gradul de fiscalitate şi degrevarea fiscală în cele 8 cazuri, cunoscându-se următoarele:

- VSO = 22.000 u.m.- Ci SO = 25%- VSR = 48.000 u.m.- Ci SR = pentru 22.000 ………… 20 % 48.000 ………… 30 % 70.000 ………… 40 %- ISO = 22.000 * 25 % = 5.500 u.m.

Rezolvare: CFisc, DIJI, SR = IG ISR = (22.000 + 48.000) * 40 % = 28.000 u.m. Gf = 33.500 / 70.000 = 0,48 = 48 % Df = ø CFisc, DIJI, SR = IS ISR = (22.000 * 20 %) + (48.000 * 30 %) = 18.800 u.m. Gf = 24.300 / 70.000 = 0,35 = 35 % Df = ø CFisc, DIJI, SR = MSP ISR = (48.000 * 40 %) = 19.200 u.m. Gf = 19.200 + 5.500 = 24.700 / 70.000 = 0,35 = 35 % Df = a. 28.000 – 19.200 = 8.800 u.m. b. 18.800 – 19.200 = (–) 400 u.m. CFisc, DIJI, SR = MST ISR = 48.000 * 30 % = 14.400 u.m. Gf = 14.400 + 5.500 = 19.900 / 70.000 = 0,28 = 28 % Df = a. 28.000 – 14.400 = 13.600 u.m. b. 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m. CFisc, DIJI, SR = IG ISR = 28.000 – 22.000 * 20 % = 23.600 u.m. MCOB

Gf = 23.600 + 5.500 = 29.100 / 70.000 = 0,42 = 42 % Df = 28.000 – 23.600 = 4.400 u.m. CFisc, DIJI, SR = IS ISR = 18.800 – 22.000 * 20 % = 14.400 u.m.

MCOB

Gf = 14.400 + 5.500 = 19.900 / 70.000 = 0,28 = 28 % Df = 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m. CFisc, DIJI, SR = IG ISR = 28.000 – 5.500 = 22.500 u.m. MCT

Gf = 22.500 + 5.500 = 28.000 / 70.000 = 0,40 = 40 % Df = 28.000 – 22.500 = 5.500 u.m. CFisc, DIJI, SR = IS ISR = 18.800 – 5.500 = 13.300 u.m. MCT

Gf = 13.300 + 5.500 = 18.800 / 70.000 = 0,27 = 27 % Df = 18.800 – 13.300 = 5.500 u.m.

DATORIA PUBLICĂ

Dacă Venitul < Cheltuielile Credit

Creditul public. Pentru acoperirea cheltuielilor unei perioade de timp, statul poate recurge la împrumuturi, el fiind debitorul iar creditorii săi fiind PF şi PJ deţinătoare de resurse băneşti care au cumpărat titlurile de stat lansate pe piaţă. Datoria publică poate fi:

- internă- externă

Datoria publică – cuprinde totalitatea creditelor contractate şi garantate de stat şi de administraţiile publice locale. Datoria publică poate fi internă de la PF; PJ interne sau externă de la PF; PJ nerezidente. Datoria publică la nivel central la nivel local

Datoria publică directă – registrul datoriilor publice directe garantată – registrul datoriilor publice garantate

Datoria publică internă – PF şi PJ rezidente externă – PF şi PJ nerezidente

INDICATORII DATORIEI PUBLICE

unde: DPT – datoria publică totală DPI – datoria publică internă DPE – datoria publică externă

unde: P – populaţia CSV – cursul valutar

SDP – serviciul datoriei publice

Sunt trecute în registre speciale

DPT = DPI + DPE

DPT ‗ ….. umn P locDPT DPT , ‗ ….. umi(usd; €)

P * CSV loc

DPE ‗ DPE ‗ … umn/loc sau umi(usd; €)/loc

P

SDPT – serviciul datoriei publice totale SDPI – serviciul datoriei publice interne

Serviciul datoriei publice ( SDP ) – reprezintă sumele de rambursat într-o perioadă de timp (de regulă 10 ani) + dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli.

unde: RA DPT – rate anuale ale datoriei publice totale Dob DPT – dobânda aferentă datoriei publice totale CM DPT – comisioane aferente datoriei publice totale AC DPT – alte cheltuieli aferente datoriei publice totale

Notă! Indicatorii de mai sus nu reflectă datoria statului pe mai mulţi ani ( suma totală pe un împrumut – de ex. datoria unui credit pe 10 ani ) ci reflectă datoria statului pentru anul curent.

Indicatorii datoriei publice externe

unde: CBGC – cheltuielile bugetului general de stat CBSTAT – cheltuielile bugetului de stat

unde: ÎEMf S – încasări din exporturi, mărfuri şi servicii

Indicatorul orientativ – arată în ce măsură statul aflat în situaţii dificile ( dpdv politic, financiar, social ) poate să onoreze ( achite ) datoria publică externă DPE (o cheltuială publică ) pe seama încasărilor din exportul de mărfuri şi servicii ( încasări şi din sistemul public şi privat ).

unde: Dob DPE – dobânda datoriei publice externe

Aplicaţie:

SDPT = RA DPT + Dob DPT + CM DPT + AC DPT

SDPI = RA DPI + Dob DPI + CM DPI + AC DPI

SDPE = RA DPE + Dob DPE + CM DPE + AC DPE

SDPE * 100 PIB

Indicator de nivel

SDPE * 100CBGC sau CBSTAT

Indicator de structură

SDPE * 100 ÎEMf S

Indicator orientativ

Dob DPE * 100 PIB

Indicator de nivel

Dob DPE * 100CBGC sau CBSTAT

Indicator de structură

Dob DPE * 100 ÎEMf S

Indicator orientativ

Se cunosc următoarele date privind datoria publică a Turciei

Nr. Crt.

IndicatoriTo T1 U.M.

2.000 2.0011 Datoria publică totală din care: 63.416 178.193 mld. lire2 Datoria publică internă 36.421 122.157 mld. lire3 Datoria publică externă 26.995 56.036 mld. lire4 P.I.B. 124.982 342.517 mld. lire5 Cursul valutar 1.225,50 1.507,20 umn/$6 Populaţia 67,38 68,61 mil. loc

Să se determine:

a. indicatorul de analiză a datoriei publiceb. structura datoriei publice

Rezolvare: A. ± ΔDPT(1-0) = DPT1 – DPT0 = 178.193 – 63.416 = 114.777 mld. lire ± ΔDPT(1/0) ‗ 178.193 – 63.416 * 100 = 181 % 63.416 DPT/loc(1-0) ‗ DPT1 * 1.000 _ DPT0 * 1.000 ‗ 178.193.000 _ 63.416.000 ‗ 1.656.018 lire/loc

P1 P0 68,61 67,38 DPTUSD/loc(1-0) ‗ DPT1 * 1.000 _ DPT0 * 1.000 ‗ 178.193.000 _ 63.416.000 ‗ 955 USD/loc

P1 * CSV1 P0 * CSV0 68,61*1.507,2 67,38*1.225,5

± ΔDPI(1-0) = DPI1 – DPI0 = 122.157 – 36.421 = 85.736 mld. lire

De continuat!