429
FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA I ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BAZELE FIZICII ŞI BIOFIZICII ÎN MEDICINA DENTARĂ BIOCHIMIE BIOCHIMIA CAVITĂŢII ORALE BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ FIZIOLOGIE FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL HISTOLOGIE HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI LIMBA MODERNĂ (ROMÂNA) EDUCAŢIA FIZICĂ BIOSTATISTICA MECANISMELE CELULARE SI MOLECULAE IMPLICATE IN HIPERTROFIILE GINGIVALE II ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI BIOLOGIE GENETICĂ MICROBIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE. PARAZITOLOGIE. VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ PATOLOGIE O.M.F. INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE IGIENĂ IMUNOLOGIE PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENŢIE ORO-DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE BIOINSTRUMENTAŢIE ANTROPOLOGIE CLINICĂ III SEMIOLOGIE MEDICALĂ MEDICINĂ INTERNĂ. ENDOCRINOLOGIE * FTIZIOLOGIE ** CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE*** GENERALĂ OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANESTEZIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ODONTOTERAPIE CONSERVATIVĂ (Phantom) OCLUZOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ (Phantom) PREVENŢIA ORO-DENTARĂ

FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISE DISCIPLINE

ANUL DE STUDII DISCIPLINA

I

ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE

BAZELE FIZICII ŞI BIOFIZICII ÎN MEDICINA DENTARĂ

BIOCHIMIE

BIOCHIMIA CAVITĂŢII ORALE

BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ

FIZIOLOGIE

FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

HISTOLOGIE

HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE

MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI

STOMATOGNAT

ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI

LIMBA MODERNĂ (ROMÂNA)

EDUCAŢIA FIZICĂ

BIOSTATISTICA

MECANISMELE CELULARE SI MOLECULAE

IMPLICATE IN HIPERTROFIILE GINGIVALE

II

ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI

GÂTULUI

BIOLOGIE GENETICĂ

MICROBIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE.

PARAZITOLOGIE. VIRUSOLOGIE

ANATOMIE PATOLOGICĂ

PATOLOGIE GENERALĂ

PATOLOGIE O.M.F.

INFORMATICĂ MEDICALĂ

MATERIALE DENTARE

FARMACOLOGIE

IGIENĂ

IMUNOLOGIE

PSIHOLOGIE MEDICALĂ

PREVENŢIE ORO-DENTARĂ

DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

BIOINSTRUMENTAŢIE

ANTROPOLOGIE CLINICĂ

III

SEMIOLOGIE MEDICALĂ

MEDICINĂ INTERNĂ. ENDOCRINOLOGIE*

FTIZIOLOGIE**

CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE*** GENERALĂ

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

DERMATO-VENERICE

TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE

ANESTEZIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ

ODONTOTERAPIE CONSERVATIVĂ (Phantom)

OCLUZOLOGIE

PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ (Phantom)

PREVENŢIA ORO-DENTARĂ

Page 2: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

III ESTETICĂ DENTARĂ ÎN PROTETICĂ

PRIM AJUTOR IN MEDICINA DENTARĂ

IV

PEDIATRIE

BOLI INFECŢIOASE, EPIDEMIOLOGIE*

MEDICINĂ LEGALĂ

O. R. L.

OFTALMOLOGIE

NEUROLOGIE

PSIHIATRIE

ENDODONŢIE

ODONTOLOGIE RESTAURATOARE

PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

RADIOLOGIE GENERALĂ

RADIOLOGIE DENTARĂ

PEDODONŢIE

RESTAURARI PROTETICE METALO-CERAMICE

TRATAMENTUL NESPECIFIC IN PARODONTOLOGIE

V

ENDODONŢIE

PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ

CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ

PEDODONŢIE

ORTODONŢIE

IMPLANTOLOGIE ORALĂ

PARODONTOLOGIE

REABILITARE MEDICALA

MANAGEMENT ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ. BIOETICA

GERODONTOLOGIE

REABILITAREA ORALĂ A PACIENTULUI

PARODONTOPAT

VI

SĂNĂTATE ORALĂ

PARODONTOLOGIE

PROTETICĂ DENTARĂ

MOBILIZABILĂ

CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ

ORTODONŢIE

REABILITARE ORALĂ ŞI URGENŢE MEDICO-

CHIRURGICALE*

PATOLOGIE ORALĂ

Page 3: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentara

Denumirea disciplinei Anatomie si embriologie

Codul disciplinei MD 11201

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul de

studii1)

Semestrul

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativitat

e)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem] Credite

4) C S L P TOTAL

L I DF DI 2 4 7

L II DF DI 3 4 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele MANESCU MARIA RODICA

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

Catedra/Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONF UNIV

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice necesare unui viitor medic dentist pentru înţelegerea

integrată morfo-funcţional a corpului omenesc.

Să dobândească cunoştinţe necesare pentru înţelegerea structurii şi funcţiei integrate a sistemului

stomatognat.

Obiective specifice;

Predarea îşi propune

-studiul formei si structurilor corpului omenesc viu in dinamica ontogenetica si functionala;

-metoda principala de studiu si cercetare,disectia;

- prezentarea aprofundata în evoluţia ontogenetică, a elementelor care intră în structura cavităţii orale

necesare in pregatirea unui viitor medic dentist.

. Fiecare temă va fi astfel abordată încât prezentarea teoretică în cadrul cursului să fie urmată de

exemplificarea pe preparate anatomice în cadrul lucrărilor practice .

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

- să stăpânnească informaţiile legate de anatomia descriptiva si anatomia dezvoltarii

sistemului stomatognat, in stransa corelatie cu celelalte sisteme ce compun corpul

omenesc.

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei.

Să lucreze în echipă pentru a diseca si a identifica elementele vasculare, nervoase si musculare ale

capului, gâtului, peretilor trunchiului si membrelor.

- să dovedească o atitudine profesională si de respect faţă de preparatele anatomice şi echipa

de lucru

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect termenii anatomici care stau la baza vocabularul

medical

Să utilizeze anatomia virtuală în perfectionarea cunostintelor anatomice

Page 4: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut)semestrul I, 28 ore Nr. ore

1. Introducere în studiul anatomiei – locul anatomiei, embriologiei în

învăţământul medical; terminologie, axe, plane. Introducere în osteologie –

noţiuni generale.

2

2. Anatomia dezvoltarii, etape.gametogeneza

2

3. Embriologie : formarea blastocistului, discului embrionar bilaminar, discului

embrionar trilaminar.

2

4. Embriologie: formarea embrionului schitarea primordiilor de organ; anexele

fetale si placenta

2

5. Embriologie: Notiuni de dezvoltarea sistemului osos, articular, muscular.

Introducere în miologie:structura muschilor ,criterii de clasificare

2

6. Muschi toracelui si abdomenului, aponevrozele abdominale teaca dreptului

abdominal. Canalul inghinal.Vascularizatia trunchiului

2

7. Axila . Retele vasculare si limfatice la nivelul axilei 2

8. Teritorii de inervaţie senzitivă şi motorie ale trunchiului şi membrelor

superioare. Plexul brahial

2

9. Teritorii de inervaţie senzitivă şi motorie ale membrelor inferioare. Plexul

lombar şi sacral

2

10. Introducere în studiul articulaţiilor: criterii de clasificare, structură, tipuri de

mişcări în articulatii.Articulaţiile craniului, suturi.Articulaţiile capului cu

coloana vertebrală, articulaţiile coloanei vertebrale. Mişcările capului şi

trunchiului.

2

11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei

temoporomandibulare,muschii implicati in miscarile mandibulei.

2

12. Sistem digestiv,notiuni de embriologie si anatomie functionala si clinica a

tubului digestiv(stomac,anse jejun-ileale,colon).

2

13. Sistem urogenital,notiuni de dezvoltare si anatomie functionala si clinica a

rinichilor si organelor genitale .

2

14. Cavitatea abdominală: compartimentare; cavitatea peritoneală.

Peritoneu.Spatiul retroperitoneal.Vascularizatia viscerelor abdominale

2

VI.ICurs sem.II,42 ore de curs

1. Dezvoltarea craniului. Malformatii. Fontanele şi suturi. Anomalii Craniu ca

intreg normele frontala occipitala, laterala..

3

2. Craniu:endobaza ,exobaza. Nervii cranieni 3

3. Dezvoltarea sistemului nervos central 3

4. Părţile sistemului nervos central Meningele encefalic, vascularizaţia arterială şi

venoasă a encefaluluiSistemul cavitar al encefalului, circulaţia lichidului

cerebro-spinal bariera hemato-encefalică

3

5. Dezvoltarea analizatorilor.Anatomia functionala a analizatorilor: vizual,

acusticovestibular,olfactiv,cutanat.Sistem limbic

3

6. Sistem nervos vegetativ. Simpaticul cervical. Parasimpaticul cranian 3

7. Dezvoltarea capului si gatului.Malformatii congenitale ale capului si gatului 3

8. Anatomia functionala a muschilor capului si gatului .Sistemul fascial al

gatului. Plexul cervical

3

9. Sistemul arterial venos si limfatic al capului si gatului 3

Page 5: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

10. Dezvoltarea cavitatii orale si a dintilor Anatomia functionala a cavitatii orale 3

11. Vascularizatia si inervatia cavitatii orale.Faringele: structura, topografia

faringiana, vase si nervi.Cavitatea nazala, fosele nazale, sinusurile

paranazale.Vascularizatie si inervatie

3

12. Sistem respirator: notiuni de embriologie si anatomie functionala a

plamanilor; laringe ,trahee.

3

13. Dezvoltarea sistemului cardio-vascular. Circulaţia fetală.Anatomia funcţională

a cordului

3

14. Anatomia functionala a glandelor de la nivelul capului si gatului

(salivare,timusul,glanda tiroida si paratiroidele)

3

VI.2 Lucrari practice semestrul I (56 ore)

1. Reguli de protectie a muncii in salile de disectie. . Scheletul trunchiului

(coloana vertebrală în ansamblu, vertebra tip, caractere regionale,speciale;oaul

sacru,coccis)

2

2. Centura scapulară (clavicula, scapula ) Coastele ,sternul. 2

3. Scheletul membrului superior 2

4. Pelvisul osos 2

5. Scheletul membului inferior 2

6. Evaluare periodica I 2

7. Introducere in miologie.Disectia muschilor spatelui 2

8. Disectia muschilor cefei 2

9. Disectia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali, dintat anterior,

glanda mamară,spatiul intercostal)

2

10. Disectia axilei (peretii axilei, plexul brahial, artera axilară şi ramuri, vena

axilară, grupele ganglionare limfatice )

2

11. Regiunea anterioara a bratului (muschi vase nrvi) . Aplicatii practice 2

12. Regiunea anterioara a antebratului şi mâinii(muschi vase nervi) 2

13. Regiunea scapulara, posterioare a bratului,antebratului, mainii(muschi, vase,

nervi)

2

14. Disectia peretelui anterolateral al abdomenului.Canalul inghinal 2

15. Regiunea anterioara a coapsei,gambei;dorsum pedis(muschi vase, nervi) 2

16. Regiunea fesiera,loja posterioara a coapsei,.regiunea poplitee.(muschi vase

nervi)

2

17. Regiunea posterioara a gambei ,planta.(muschi,vase nervi) 2

18. Evaluare periodica II 2

19. Trunchiul considerat ca întreg, delimitare, linii de orientare, repere anatomice.

Pereţii trunchiului, compartimentare.

2

20. Cavitatea abdominală: compartimentare; peritoneul (descriere, mod de

continuare, formaţiuni peritoneale.

2

21. Cavitate peritoneala ,etaj supramezocolic,continut,(stomac splina ficat.Bursa

omentala)

2

22. Cavitate peritoneala,etaj inframezocolic,continut,raporturi configuratie

Colonul şi mezourile sale,Anse jejun ileale configuraţie externă , raporturi

2

23. Spatiul retroperitoneal,continut:rinichi,glande suprarenale. 2

24. Spatiul retroperitoneal,uretere, pancreas, plex lombar 2

25. Aorta vena cava inf 2

26. Spatiul pelvisubperitoneal la barbat ,continut vezica urinara rect,prostata

vezicule seminale,).

2

27. Spatiul pelvisubperitoneal femeie,continut vezica urinara rect uter,ligamente

late).

2

28. EvaluareIII 2

Page 6: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2. Lucrari practice.Semestrul II (56 ore)

1. Craniu: osul frontal; osul occipital; osul sfenoid;etmoidul; oasele temporale si

parietale

2

2. Craniu: Oasele nazale osul vomer; oasele lacrimale; oasele palatine; oasele

zigomatice

2

3. Craniu:oasele maxilare 2

4. Craniu: mandibula. 2

5. Craniu ca intreg; normele frontala, laterala, occipitala.. 2

6. Craniu,endobaza,exobaza 2

7. Craniu fosa temporala, fosa infratemporala,fosa pterigopalatina. 2

8. Fosele nazale 2

9. Orbita osoasa 2

10. EvaluareI 2

11. Măduva spinării. Meningele spinal. Vascularizatia Meninge encefalic;partile

encefalului.

2

12. Trunchiul cerebral –Configuratia externă a bulbului, puntii şi mezencefalului.

Originile aparente ale nervilor cranieni.

2

13. Ventriculul IVCerebelul 2

14. Configuratia externă a emisferelor cerebrale. Fisuratie, giratie. Nucleii bazali.

Ventriculii lateral

2

15. Diencefalul Ventriculul III. 2

16. Meningele. Vasele creierului-artera carotidă interna artera bazilară. Venele

cerebrale. Sinusurile venoase ale durei mater.

2

17. EvaluareII 2

18. Sistemul venos superficial al gâtului. Muşchii gâtului: muşchiul

sternocleidomastoidian; muşchii supra- şi infrahioidieni

2

19. Muşchii scaleni. Artera şi vena subclaviculară..Mănunchiul vasculo-nervos al

gâtului (artera carotidă comună, nervul vag, vena jugulară internă). Artera

carotidă externă – ramuri cervicale

2

20. Plexul cervical. Nervul accesor. Lanţul simpatic cervical. Porţiunea

supraclaviculară a plexului brahial. Muşchii prevertebrali.

2

21. Glanda parotidă. Glanda submandibulară. Muşchii mimicii. Nervul facial.

Artera facială

2

22. Muşchii masticatori. Nervul mandibular. Arterele maxilară şi temporală

superficială

2

23. Orbita: continut, bulbul ocular, anexele bulbului ocular, vase si nervi 2

24. Nasul extern,cavitatea nazala, fosele nazale, sinusurile paranazale. Urechea

externa urechea medie, urecea interna.

2

25. Cavitate orala,pereti,impartire limba, glanda sublinguală.Faringe 2

26. Laringele.Tiroida. Traheea cervicală.Cavitatea toracica

compartimentare.Regiunile pleuro pulmonare.Plamanii,configuratie externa

2

27. Cordul configuratie externa,interna.Pericardul.Vasele mari de la baza cordului. 2

28. EvaluareIII 2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Bibliografie

1. M.R. Stanescu, M.R. Manescu, Gh. Dragoi- Curs de anatomia sistemului neuronal central-

Ed.medicala Universitara ,Craiova,2005 .

2. Drăgoi G.S.şi colab.- Introducere în studiul sistemului nervos central, Editura Reprograf,

Craiova, 1999.

3. Ranga V. şi colab.- Anatomia omului

4. T.W.Sadler Langmans’s Embriologie medicala Editia a 10ª

Page 7: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

5. Neil S Norton - Netter’s head and neck anatomy for dentistry -2007

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de

studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,

activitatea în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr.

ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

3

Laboratorul de

anatomie

La sfârşitul

semestrului,

ultima

săptămână

de activitate

didactică

Manescu

Maria

Rodica

În funcţie de

tematica lucrării

practice şi de orarul

studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Laboratorul de

anatomie

Saptamanal

2ore

Manescu

Maria

Rodica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Laboratorul de

anatomie

Consultaţii la

sfârşitul

fiecărui

capitol

2 ore

Manescu

Maria

Rodica

În raport cu

dificultatea temelor

reieşită în urma

rezultatelor

evaluărilor

Page 8: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Examen 0ral si scris 80%

Verificare Oral si scris 20%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima joi din luna orele 12-14 Laboratorul de anatomie Manescu Maria Rodica

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf .Univ Dr .Tuculina Mihaela Prof.Univ Dr Veronica Mercut Conf. Univ. Dr.Manescu

Maria Rodica

Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 9: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Bazele Fizicii şi biofizicii în Medicina Dentară

Codul disciplinei MD1102

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DF DI 2 2 4 4 4 4

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Osiac Eugen

Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

Departamentul Departamentul II Discipline funcţionale (Facultatea de Medicină)

Titlul ştiinţific Doctor în Fizică

Gradul didactic Conferenţiar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază/plata cu ora

Colaboratori Şef de Lucrari Dr. Ştefan Buzatu

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- Aplicarea noţiunilor legate de procesele şi fenomenele fizice la sistemele biologice, cu

predilecţie în organismul uman

- Utilizarea corectă a principilor şi marimilor fizice în scopul manipulării eficiente şi în siguranţă

a aparaturii şi a metodelor instrumentale medicale de către personalul specializat în investigatii

şi analize în cadrul unitaţiilor sanitare.;

- Analiza, interpretarea şi prelucrarea corectă a datelor obţinute experimental experimental;

- Explicarea şi interpretarea rezultatelor analitice;

- Integrare cunoştinţele dobândite cu cele ale altor discipline

Obiective specifice

- Explice, diferenţieze şi să analizeze principiile diverselor fenomene şi principii fizice (mecanică,

optică, electricitate şi magnetism, atomică şi nucleară) în raport cu funcţionarea materiei vii.

- Să analizeze, să sintetizeze şi să interpreteze corect fenomenele biofizice şi fizice ce apar în

reglementarea şi utilizarea aparaturii care intervine în activitatea medicală

- Să compare şi să evalueze metodele imagistice studiate, din punct de vedere al interacţiilor fizice

- Să evalueze şi sa integreze date experimentale obţinute prin diverse metode specifice domeniului

medicinii dentare

- Să efectueze anumite lucrări practice care au corespendenţă în actvitatea profesională, în

analizele din laboratoarele clinice, în folosirea metodelor fizice de investigare si tratament în

medicina dentară

Page 10: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- Să planifice şi să efectueze lucrări experimentale de biofizică în echipă

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să descrie mecanismele diverselor fenomene şi principii fizice (mecanică, optică, electricitate

şi magnetism, atomică şi nucleară) în raport cu funcţionarea materiei vii

- să recunoască, să analizeze, să sintetizeze şi să interpreteze corect fenomenele biofizice şi

fizice ce apar în reglementarea şi utilizarea aparaturii care intervine în activitatea medicală

- Să cunoască şi să descrie principalele fenomene fizice care determină principalele metode

imagistice de investigare

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect un experiment biofizic

- să aplice tehnicile de determinare a unor caracteristici şi parametrii fizici (coeficient de

vâscozitate, coeficient de tensiune superficială, indice de refracţie, coeficient de atenuare al

unei unde, spectre de absorbţie, coeficienţi calorici, concentraţie)

- să utilizeze eficient şi corect aparatura de laborator

- să realizeze un management eficient al informaţiei obţinute

- să coordoneze şi să justifice realizarea unui experiment de laborator în domeniul fizicii

medicale

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul din domeniul fizicii şi biofizicii

- să comunice cu colegii ăn realizarea unor experimente

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Obiectul şi importanţa biofizicii şi fizicii medicale 1

2. Elemente de fizica atomului şi moleculei, structură, interacţii şi legături moleculare,

aplicaţii în biofizică

3

1. Noţiuni de termodinamica sistemelor vii (principii, funcţii termodinamice

termodinamica proceselor biologice, metabolism, aplicaţii)

3

1. Sisteme disperse (apa, soluţii: structură moleculara, proprietăţi fizice, aplicaţii) 2

1. Noţiuni de biomecanică (forţe, mecanica fluidelor, hemodinamică, acustică, unde

mecanice, aplicaţii în medicină şi biofizică)

2

1. Membrana celulară (organizare şi funcţii, compoziţie, modele membranare,

mecanisme si sisteme de comunicare intercelulara, fenomene de transport prin

membrană)

3

1. Biofizica sistemelor complexe: receptori şi analizori (analizorul vizual, analizorul

auditiv)

2

1. Bioelectricitate şi biomagnetism, aplicaţii terapeutice; proprietăţi ale transmiterii

impulsurilor în celule nervoase şi musculare

3

1. Laseri şi aplicaţii în medicina dentară 1

1. Radiaţii ionizante şi neionizante: caracteristici, interacţia cu ţesutul viu,

radioprotecţie, aplicaţii medicale)

3

1. Principii fizice ale imagisticii medicale: (radiografie, ecografie, CT, MRI,

scintigrafie, PET)

5

Page 11: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

28

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Noţiuni de protecţia muncii în laborator, mărimi fizice, unităţi de măsură 2

2. Măsurători, erori experimentale, interpretarea statistica a datelor experimentale 2

3. Măsurători termodinamice (căldură specifică, căldura latentă, capacitate

calorică)

2

4. Determinarea coeficientului de tensiune superficiala al unei soluţii tensioactive 2

5. Vâscozimetrie (principii, metode, determinări) 2

6. Măsurarea indicelui de refracţie al lichidelor cu ajutorul refractometrului 2

7. Determinarea concentraţiei unei soluţii optic active cu ajutorul polarimetrului 2

8. Microscopie optică; caracteristici ale radiaţiei laser 4

9. Analize spectrale (principii, tipuri, aplicaţii medicale) 3

10. Măsurători bioelectrice (potenţiale, electroliză, principii EKG) 3

11. Studiul ultrasunetelor (propagare, reflexie, determinarea coeficientului de

atenuare)

4

28

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Paul Davidovits, Physics in Medicine and Biology, Academic Press, 2008

2. Irving P. Herman, Physics of the human body, Springer, 2007

3. R. Glaser, Biophysics, Springer Verlag Berlin 1999

4. E. Osiac " Biofizica Medicala-note de curs" Editura Medicala Universitara 2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, dezbaterea, problematizarea

Lucrari

practice

aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 4

2. Studiu după ma nual, suport de curs 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 6

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 2

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 11

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală 15

10. Consultaţii 7

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet 1

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 Lab. biofizica

Ultimele doua

saptamani

Titular lucrari

practice

Conform orarului de la

disciplină

Program de 1 Lab. biofizica Ultimele doua Titular lucrari Conform orarului de la

Page 12: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

consultaţii/

ore/2sapt. saptamani practice,

Titular curs

disciplină

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

6 ore/sem. Lab. biofizica Ultimele doua

saptamani

Titular lucrari

practice

Conform orarului de la

disciplină

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

( oral, aplicaţie practică) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs X 10%

Lucrări

practice X 20%

Examen

Verificare X 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree BBiioocchhiimmiiee,, ffiizziioollooggiiee,,

iimmaaggiissttiiccăă

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă LLaabboorraattoorr BBiiooffiizziiccăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

OSIAC EUGEN

Notă: 6) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

7) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 8) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

9) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

10) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 13: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei BIOCHIMIE

Codul disciplinei MD1103

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L I DF DI 1 2 3 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Buga Ana-Maria

Instituţia Facultatea de Medicină

Departamentul FMD2

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Sef Lucrari

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- Dobândirea de către studenţi a noţiunilor generale despre caracteristicile biochimice ale constituenţilor

organismelor vii;

- Acumularea de către studenţi a cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea ansamblului de transformăr i

metabolice în corelaţie cu mecanismele fiziologice si patologice care au loc în organismele vii .

Obiective specifice La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- înţelega si sa explice procesele biochimice importante pentru menţinerea stării de sănătate in general;

- sa asimileze notiuni refertoare la mecanismele biochimice ce determină anumite afecţiuni;

- sa înţelega mecanismele de acţiune a medicamentelor;

- sa dobandeasca cunoştinţe referitoare la alegerea tipului de analize şi a metodelor de investigare de

laborator corespunzătoare pentru evaluarea corectă a stării de sănătate;

- sa înţelega importanţei realizării unor determinări de laborator sensibile şi reproductibile şi a

interpretării corecte a rezultatelor

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să descrie conceptele, principiile şi teoriile din domeniu în scopul soluţionării unor probleme

calitative si cantitative în domeniul biochimiei;

- să descrie coerent într-un limbaj academic adecvat disciplinei, să expună şi să explice propriile

idei într-o manieră ştiinţifică;

Page 14: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să identifice tehnicile de baza folosite în laboratorul de biochimie clinica

- să cunoască rolul laboratorului de biochimie clinica in screening si diagnostic

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet interpretarea unor analize uzuale de laborator

- să execute manevre uzuale specifice unui laborator de analize medicale

- să descrie si sa diferentieze principalele materiale biologice utilizate in laboratorul clinic

- sa identifice principalele surse de eroare ce pot conduce la rezultate eronate ale analizelor

biochimie

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să culeagă informaţiile noi în domeniu

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

- sa cunoasca importanta colaborarii intra- si interdisciplinare

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

- să respecte drepturile pacienţilor

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 CURS (UNITĂŢI DE CONŢINUT) NR. ORE

Cap. 1 Biochimia ca ştiinţă.

Tema 1 Obiectul biochimiei, relaţia cu alte ştiinţe biologice, direcţii actuale de

dezvoltare

1oră

Cap. 2 Apa si bioelementele

Tema 2 Caracteristici structurale, Necesar zilnic si importanţa biologică a apei,

macro- şi microelementelor, Homeostazia acido-bazică, echilibrul hidric.

1 oră

Cap. 3 Aminoacizi, peptide, proteine

Tema 3 Clasificare, structură, proprietăţi fizico-chimice importante biologic, funcţii

biologice.

1 ora

Tema 4 Relaţia structură – funcţie biologică exemplificată pentru colagen, keratină,

actină, miozină, elastină, imunoglobuline. Principiile generale ale studiului

proteinelor.

1ora

Cap. 4 Enzime

Tema 5 Clasificarea enzimelor. Repartizarea enzimelor în ţesuturi şi organe.

Localizarea intracelulară. Structura enzimelor. Coenzime.. Izoenzime.

1oră

Page 15: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tema 6 Cinetica enzimatică. Mecanisme de acţiune enzimatică: enzime digestive,

enzime implicate în coagularea sângelui. Inhibiţia enzimatică.

Medicamentele ca inhibitori enzimatici. Reglarea activităţii enzimatice.

1 ora

Cap. 5 Vitamine

Tema 7 Vitamine hidro- şi liposolubile: structură, absorbţie, transport, funcţii

biologice, antagonişti, carenţe. Relaţia vitamine – enzime.

2 ore

Cap. 6 Glucide

Tema 8 Structura şi funcţiile biologice ale principalelor oze şi ozide importante

pentru organismul uman. Glicozaminoglicani.

1oră

Cap. 7 Lipide

Tema 9 Structura şi funcţiile biologice ale celor mai importante lipide din organismul

uman (acizi graşi, acilgliceroli, steride, glicerofosfolipide, sfingolipide,

glicolipide)

2 ora

Cap. 8 Nucleotide si acizi nucleici

Tema 10 Componente structurale şi funcţii biologice ale nucleotidelor. Analogi de

sinteză şi aplicaţiile lor în terapie. Structura primară şi secundară a ADN, rolul

biochimic. Replicarea ADN. Mutaţii.

1oră

Tema 11 Structura ARN. Tipuri de ARN şi rolul lor biochimic. 1ora

Cap. 9 Macromolecule mixte

Tema 12 Glicoconjugaţi, lipoproteine, cromoproteine, metaloproteine, fosfoproteine:

componente structurale, funcţii biologice.

1oră

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. Ore

Tema 1. Principii şi procedee fundamentale în laboratorul de biochimie 2 ore

Tema 2 Caracterizarea materialelor biologice (sânge, urină, extracte tisulare): compoziţie,

recoltare şi conservare. Factorii ce influenţează rezultatele analizelor de laborator.

2 ore

Tema 3 Metode de dozare a proteinelor din lichide biologice. Metode de separare şi

purificare a aminoacizilor şi proteinelor (gel-filtrarea, electroforeza în geluri şi pe folii de

acetat de celuloză, imunoelectroforeza, cromatografia). Aminoacizii şi proteinele

plasmatice.

6 ore

Tema 4 Efectul catalitic al enzimelor. Specificitatea de acţiune a enzimelor. Factorii care

influenţează viteza reacţiilor enzimatice. Determinarea KM a unor enzime. Oxidoreductaze.

Transferaze. Hidrolaze. Repartiţia enzimelor în ţesuturi şi organe. Enzimograma unui organ.

Izoenzime. Importanţa diagnosticului enzimatic în infarct miocardic, afecţiuni hepatice,

musculare, pancreatice, osoase, neoplasme.

8 ore

Tema 5 Explorarea echilibrului acido – bazic Determinarea gazelor sanguine şi a pH-ului.

Determinarea rezervei alcaline a plasmei.

4 ore

Tema 6 Explorarea echilibrului hidroelectrolitic. Semnificaţia clinică şi determinarea

osmolalităţii plasmei. Semnificaţia clinică a dozării unor electroliţi: sodiu, potasiu, clor.

Metode de dozare a unor ioni din lichide biologice.

4 ore

Tema 7 Vitamine. Reacţii de identificare şi metode de dozare a vitaminelor. 2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Biochimie Medicala. Electroliti, Biomolecule, Biopolimeri. Note de curs pentru studentii facultatilor

de medicina. Aurel Popa, Ana-Maria Buga. Sitech, Craiova, 2009, ISBN: 978-606-11-0533-5;

2. Biochimie Medicala. Mic tratat. Vol 1. V. Darie, Margareta Grigorescu, D. Firu, Ana-Maria Buga,

Oana Popescu. Sitech, 2007, ISBN 973-657-911-5;

3. Pisoschi C, Stănciulescu C, Compendiu de biochimie, EMU Craiova, 2006

4. Greabu M, Totan A, Tratat de chimie şi biochimie pentru medicina dentară, vol.I şi II, Ed.

Standardizarea, Bucureşti, 2007

5. Greabu M, Totan A, Spînu T, Lucrări practice de chimie şi biochimie pentru studenţii Facultăţii de

Medicină dentară, Ed. Standardizarea, Bucureşti, 2007

Page 16: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de

studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,

activitatea în echipă

Studiu individual

Tip de activitate Nr.

ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 10

2. Studiu după manual, suport de curs 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 5

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 0

6. Realizare de referate, eseuri 0

7. Pregătire lucrări/teme de control 0

8. Pregătire prezentări orale 0

9. Pregătire examinare finală 0

10. Consultaţii 3

11. Documentare pe teren 0

12. Documentare pe internet 0

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 0

14. Alte activităţi 0

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

5

Disciplina de

Biochimie

Ultima

săptămăna din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

Biochimie

În funcţie de

necesităţile

studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplina de

Biochimie

Prima zi de

luni din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef Lucr. dr.

Buga Ana-

Maria

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Disciplina de

Biochimie

A doua zi de

luni din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef Lucr. dr.

Buga Ana-

Maria

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de Evaluare Procent din nota finală

Page 17: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

activitate (scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris scris si oral 5%

Lucrări

practice oral scris scris 10%

Examen Oral Scris Scris si Oral 75%

Verificare 20% 10% 70% 10%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de luni din fiecare lună a

semestrului - orele 12-14

Disciplina de Biochimie Sef lucr. dr

Buga Ana-Maria

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Laborator Biochimie Nr 2

Amfiteatru Victor Gomoiu Etaj

2, Cladirea Veche

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr

Buga Ana-Maria

Notă: 11) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

12) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 13) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

14) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

15) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 18: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Biochimia cavitatii orale

Codul disciplinei MD1204

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obligat

ivitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L II DF DI 2 2 4 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Buga Ana-Maria

Instituţia Facultatea de Medicină

Departamentul FMD2

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Sef Lucrari

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege importanţa proceselor biochimice în

menţinerea stării de sănătate în general si a cavitătii orale în mod special,

- înţelegerea unor modificări biochimice ce determină anumite afecţiuni, precum şi

acumularea de informaţii suficiente pentru înţelegerea relaţiei afecţiuni sistemice –

afecţiuni ale cavitătii orale.

Obiective specifice La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- înţelega si sa explice procesele biochimice importante pentru menţinerea stării de sănătate

- sa asimileze notiuni refertoare la mecanismele biochimice ce determină anumite afecţiuni ale

cavitatii orale (ex. cariogeneza)

- sa înţelega mecanismele de acţiune a medicamentelor;

- sa dobandeasca cunoştinţe referitoare la alegerea tipului de analize şi a metodelor de investigare

de laborator corespunzătoare pentru evaluarea corectă a stării de sănătate a cavitatii orale;

- sa înţelega importanţei realizării unor determinări de laborator sensibile şi reproductibile şi a

interpretării corecte a rezultatelor

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din

care face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să descrie conceptele, principiile şi teoriile din domeniu în scopul soluţionării unor

Page 19: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

probleme calitative și cantitative în domeniul biochimiei cavitatii orale;

- să descrie coerent într-un limbaj academic adecvat disciplinei, să expună şi să explice

propriile idei într-o manieră ştiinţifică mecanismele biochimice implicate in afectiunile

cavitatii orale

- să identifice tehnicile de baza folosite în laboratorul de biochimie clinica

- să cunoască rolul laboratorului de biochimie clinica in screening-ul si diagnosticul

cavitatii orale

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet interpretarea unor analize specifice de laborator

- să execute manevre uzuale specifice unui laborator de analize medicale

- să descrie si sa diferentieze principalele materiale biologice utilizate in laboratorul

clinic

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să culeagă informaţiile noi în domeniu

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

- sa cunoasca importanta colaborarii intra- si interdisciplinare

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

- să respecte drepturile pacienţilor

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în

practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o

disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. Ore

Cap. 1 Bioenergetică şi metabolism oxidativ

Tema 1 Noţiunea de metabolism. Căile generale de transformare a

constituenţilor organici. Principii bioenergetice. Reacţii exergonice şi

endergonice. Compuşi macroergici - ATP.

Tema 2 Respiraţia celulară. Căi de biosinteză a ATP: fosforilarea la nivel de

substrat, lanţul transportorilor de H+

şi electroni şi fosforilarea oxidativă.

2 ore

Page 20: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Cap. 2 Glucide şi metabolism glucidic

Tema 3 Oze şi derivaţi ai ozelor (ozide, aminozaharuri,acizi uronici):

caracteristici structurale, funcţii biologice. Digestia şi absorbţia

glucidelor. Principalele căi de metabolism glucidic: glicoliza,

gluconeogeneza, calea pentozofosfaţilor.

Tema 4 Metabolismul glicogenului. Specificul ţesuturilor şi organelor. Corelaţii

clinice cu patologia orală. Metabolismul glucidic al bacteriilor

cariogenice din cavitatea orală.

6 ore

Cap. 3 Lipide şi metabolism lipidic

Tema 3 Principalele lipide importante pentru organismul uman: acizi şi alcooli

graşi, acilgliceroli, steride, glicerofosfolipide şi sfingolipide. Digestia şi

absorbţia lipidelor. Transportul lipidelor interorgane.

Tema 4 Principalele transformări biochimice ale lipidelor: oxidarea şi biosinteza

acizilor graşi, cetogeneza, metabolismul acilglicerolilor, colesterolului şi

lipidelor complexe. Eicosanoide. Corelaţii clinice cu patologia orală.

4 ore

Cap. 4 Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor

Tema 5 Digestia şi absorbţia proteinelor şi aminoacizilor. Metabolismul

general al aminoacizilor: transaminare, decarboxilare, dezaminare. Căi

metabolice individuale de transformare a unor aminoacizi: serină,

cisteină, fenilalanină, glicocol, triptofan, tirozină, arginină, acid

glutamic, acid aspartic, metionină.

Tema 6 Biosinteza şi catabolismul hemoglobinei. Corelaţii clinice cu patologia

orală.

2 ore

Cap. 5 Biochimia comunicării extracelulare şi intracelulare

Tema 7 Diversitatea sistemului endocrin. Concepte generale despre

biomembrane. Principalele clase de molecule de semnalizare

extracelulară.

Tema 8 Receptorii pentru moleculele de semnalizare. Diversitatea sistemului

endocrin: organizare, clasificarea şi funcţiile hormonilor.

2 ore

Cap. 6 Integrarea căilor metabolice

Tema 9 Cooperarea interorgane în principalele stări metabolice fiziologice şi

patologice: saturaţie alimentară, post, sarcină şi lactaţie, obezitate, diabet

zaharat, afecţiuni hepatice, cancer.

2 ore

Cap. 7 Biochimia dintelui

Tema 10 Structura biochimica a principalelor componente din structura dintilor

2 ore

Cap. 8 Biochimia parodonţiului

Tema 11 Procesele biochimice ce au loc la nivelul paradontiului

1oră

Cap. 9 Biochimia salivei

Tema 12 Proprietatile biochimice ale salivei

1oră

Cap. 10 Cariogeneza

Tema13 Mecanisme biochimice în formarea plăcii dentare şi cariogeneză

2 ore

Cap. 11 Inflamatia

Tema 14 Mediatori biochimici ai inflamaţiei

2 ore

Cap. 12 Mediatorii biochimici ai durerii

Tema 15 Mediatori biochimici ai durerii. Acţiunea analgezicelor şi anestezicelor

2 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. Ore

Tema 1 Explorarea metabolismului glucidic. Metode de dozare a glucozei şi

cataboliţilor glucidici (acid piruvic şi lactic). Importanţă diagnostică.

4 ore

Page 21: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tema 2 Explorarea metabolismului lipidic. Aplicaţiile reacţiilor de identificare a unor

componente lipidice (colesterol, săruri biliare). Metode de dozare a unor

componente lipidice (colesterol, trigliceride, acizi graşi, corpi cetonici).

Separarea fracţiunilor lipoproteice.

4 ore

Tema 3 Teste de laborator in vederea explorarii metabolismului nucleotidelor purinice.

Dozarea acidului uric.

2 ore

Tema 4. Semnificaţia clinică a determinărilor biochimice în afecţiunile paratiroidei:

determinarea calciului, magneziului şi fosforului.

8 ore

Tema 5 Explorarea funcţiei hepatobiliare. Caracterizarea bilei. Integrarea analizelor de

laborator pentru investigarea funcţiei hepatice.

4 ore

Tema 6 Analiza de laborator a salivei 2 ore

Tema 7 Proprietăţi chimice şi biologice ale materialelor dentare 4 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Biochimie Medicala. Electroliti, Biomolecule, Biopolimeri. Note de curs pentru studentii

facultatilor de medicina. Aurel Popa, Ana-Maria Buga. Sitech, Craiova, 2009, ISBN: 978-606-11-

0533-5;

2. Biochimie Medicala. Mic tratat. Vol 1. V. Darie, Margareta Grigorescu, D. Firu, Ana-Maria

Buga, Oana Popescu. Sitech, 2007, ISBN 973-657-911-5;

3. Pisoschi C, Stănciulescu C, Compendiu de biochimie, EMU Craiova, 2006

4. Greabu M, Totan A, Tratat de chimie şi biochimie pentru medicina dentară, vol.I şi II, Ed.

Standardizarea, Bucureşti, 2007

5. Greabu M, Totan A, Spînu T, Lucrări practice de chimie şi biochimie pentru studenţii

Facultăţii de Medicină dentară, Ed. Standardizarea, Bucureşti, 2007

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv,

lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă

în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de

studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,

activitatea în echipă

Studiu individual

Tip de activitate Nr.

ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 10

2. Studiu după manual, suport de curs 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 5

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 0

6. Realizare de referate, eseuri 0

7. Pregătire lucrări/teme de control 0

8. Pregătire prezentări orale 0

9. Pregătire examinare finală 0

10. Consultaţii 3

11. Documentare pe teren 0

12. Documentare pe internet 0

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 0

14. Alte activităţi 0

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări Nr. Locul Perioada Responsabil Programarea

Page 22: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

absenţe absenţe

care se

pot

recupera

desfăşurării temelor

5

Disciplina de

Biochimie

Ultima

săptămăna din

semestrul I

Cadrele didactice

care susţin

activitatea la

disciplina

Biochimie

În funcţie de

necesităţile

studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc ştiinţific

studenţesc

Disciplina de

Biochimie

Prima zi de

luni din fiecare

lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef Lucr. dr.

Buga Ana-Maria

Program

pentru

studenţii slab

pregătiţi

Disciplina de

Biochimie

A doua zi de

luni din fiecare

lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef Lucr. dr.

Buga Ana-Maria

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral scris scris si oral 5%

Lucrări practice Oral scris scris 10%

Examen Oral Scris Scris si Oral 75%

Verificare 20% 10% 70% 10%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de luni din fiecare lună a

semestrului - orele 12-14

Disciplina de Biochimie Sef lucr. dr

Buga Ana-Maria

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Laborator Biochimie Nr 2

Amfiteatru Victor Gomoiu Etaj

2, Cladirea Veche

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr

Buga Ana-Maria

Page 23: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Notă: 16) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

17) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 18) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

19) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

20) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 24: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină

Denumirea disciplinei FTIZIOLOGIE

Codul disciplinei MD3202

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L II DF DI 0,5

6

0,5

6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele BĂZĂVAN ILEANA

Instituţia UMF CRAIOVA

Catedra/Departamentul IV/SPECIALITĂŢI MEDICALE II

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic SEF LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMĂ DE BAZĂ

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Predarea notiunilor necesare pentru intelegerea tuturor aspectelor legate de tuberculoza,

reprezentand o conexiune stransa intre teorie si experienta practica

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Notiuni generale de epidemiologie a tuberculozei privind sursele si caile de transmitere ale infectiei

tuberculoase; modalitatile de debut si evolutie ale tuberculozei; principalele masuri de prevenire si

combatere a tuberculozei, a raspandirii infectiei tuberculoase in randul populatiei; fiecare tema va

beneficia de exemple din practica medicala, scheme, grafice, atat la curs cat si la lucrarile practice.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să diagnosticheze corect cazurile de îmbolnăvire tuberculoasă utilizând toate metodele clinice şi

paraclinice de diagnostic;

Să recomande şi să aplice corect tratamentul antituberculos încadrându-se în schemele standard

recomandate de OMS;

Să efectueze o anchetă epidemiologică de filiaţiune şi să respecte măsurile antiepidemice în focarul

de tuberculoză;

Să respecte circuitul bolnavului cu tuberculoză conform reglementărilor Programului Naţional

Antituberculos în vigoare;

Să evalueze gradul de recuperare funcţională respiratorie în sindroamele post-tuberculoase.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Page 25: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

I. Agentul patogen al tuberculozei; Epidemiologia tuberculozei

1.1. Clasificarea micobacteriilor

1.2. Morfologie si structură

1.3. Compoziţie biochimică

1.4. Proprietăţi generale ale M. Tuberculosis

1.5. Punerea in evidenţă a bacilului Koch

Recoltarea produselor patologice

Conservarea şi transportul produselor patologice

Evidenţierea şi identificarea M. Tuberculosis

1.6. Testarea sensibilităţii bacililor tuberculoşi (antibiograma)

1.7. Metode moderne de diagnostic micobacteriologic

1.8. Micobacterii atipice

1.9. Procesul epidemiologic tuberculos

1.10.Infecţia cu bacili tuberculoşi

Sursele de infecţie tuberculoasă

Căile si mecanismele de transmitere a infecţiei tuberculoase

Populaţia receptiva la infecţia tuberculoasă

Factorii care favorizează infecţia tuberculoasă

1.11.Tuberculoza: epidemiologie, factori de risc

1.12.Evaluarea endemiei tuberculoase

1.13.Tuberculoza-urgenţă de sănătate publică

2

II. Etiopatogenia si patologia generală a tuberculozei; Metode de depistare a tuberculozei 1

2.1. Mecanismele de apărare ale plămânului

2.2. Comporatamentul organismului faţa de infecţia tuberculoasă

2.3. Substratul rezistenţei antiinfecţioase specifice

2.4. Desfăşurarea răspunsului imun in tuberculoză

2.5. Evoluţia infecţiei tuberculoase in organism

2.6. Patogenia leziunilor tuberculoase

2.7. Anatomia patologica a leziunilor tuberculoase

2.8. Examenul complex al simptomatologiilor

2.9. Testarea tuberculinică

2.10. Ancheta epidemiologică de filiaţiune

2.11. Depistarea bacteriologică

III. Tuberculoza primară (primoinfecţia tuberculoasă) 1

3.1. Tuberculoza primară manifestă (primoinfecţia ocultă)

3.2. Primoinfecţia manifestă benignă

3.3. Primoinfecţia cu complicaţii grave (complexul primar malign)

3.4. Meningita tuberculoasă

3.5. Pleurezia tuberculoasă

3.6. Criterii de diagnostic pozitiv in tuberculoza primară

IV. Tuberculoza pulmonară a adultului 1

4.1. Manifestări clinice

4.2. Aspecte clinico-radiologice

4.3. Complicaţiile tuberculozei pulmonare secundare

V. Tratamentul tuberculozei 1

5.1. Medicamentele utilizate in tratamentul tuberculozei

5.2. Proprietăţile antibacteriene şi farmacocinetice ale drogurilor antituberculoase

5.3. Bazele experimentale ale chimoterapiei

5.4. Conduita terapeutică în tuberculoză

5.5. Evaluarea rezultatelor chimioterapiei

5.6. Regimuri de retratament

VI. Sindroamele posttuberculoase 1

Page 26: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

6.1. Definire, manifestări clinice

6.2. Clasificare

VII. Tuberculoza extrarespiratorie; Tuberculoza şi alte stări morbide; Programul Naţional

de Control al Tuberculozei

1

7.1. Tuberculoza ganglionară

7.2. Tuberculoza osteoarticulară

Spondilita tuberculoasă

Tuberculoza articulară

7.3. Tuberculoza urogenitală

Tuberculoza renală

Tuberculoza genitală

7.4. Tuberculoza şi infecţia HIV

7.5. Tuberculoza şi diabetul zaharat

7.6. Tuberculoza şi stomacul rezecat

7.7. Tuberculoza şi alcoolismul

7.8. Tuberculoza şi bolile hepatice cronice

8

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Investigaţia bacteriologică în ftiziologie 2

1.1. Produse patologice

1.2. Tehnici de prelevare

1.3. Metode de prelucrare: microscopie, culturi, antibiogramă

1.4. Rezultate fals pozitive şi fals negative

1.5. Aport pentru diagnostic şi pentru evaluarea tratamentului

2. Identificarea stării de infecţie tuberculoasă 1

2.1. Testul tuberculinic

Tehnică, interpretări

Indicaţii

Complicaţii

2.2. Quantiferonul b

3. Vaccinarea BCG 1

3.1. Prezentarea vaccinului. Prepararea soluţiei vaccinale.

3.2. Tehnica de efectuare

3.3. Evoluţia postvaccinală

3.4. Complicaţii

3.5. Indicaţii

4. Ancheta epidemiologică de filiaţiune în tuberculoză 1

4.1. Definiţie

4.2. Etapele anchetei epidemiologice

4.3. Elemente tehnice pentru efectuarea anchetei epidemiologice

4.4. Eşaloane medicale implicate în desfăşurarea anchetei epidemiologice

5. Aspecte clinico-radiologice în tuberculoza pulmonară 1

5.1. Elemente de semiologie radiologică ale aparatului respirator

5.2. Examenul clinic al aparatului respirator

5.3. Aspecte clinice şi radiologice sugestive pentru diagnosticul de tuberculoză

pulmonară

6. Tratamentul antituberculos

6.1. Posologie

6.2. Mod de prezentare

6.3. Mod de administrare

6.4. Fişa de tratament

6.5. Reacţii adverse

1

Page 27: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

7. Evoluţia sub tratamentul antituberculos.

7.1. Criterii de monitorizare a tratamentului antituberculos.

7.2. Sindroamele posttuberculoase: definiţie, clasificare, diagnostic, terapie.

7.3. Exemplificare prin imagini radiologice.

1

8

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Băzăvan I. – „Tuberculoză, urgenţă de sănătate comunitară”. Editura Sitech, Craiova, 2007.

2. Bogdan M.A. – „Pneumologie”. Editura Universitară Carol Davilla, Bucureşti, 2008.

3. Golli V. – „Tratat de medicină respiratorie”. Editura Medicală Universitară, Craiova, 2003.

4. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Programul Naţional de Control al

Tuberculozei – „Tuberculoza. Curs pentru studenţi”. România, 2005.

5. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Programul Naţional de Control al

Tuberculozei – „Implementarea strategiei DOTS de control al tuberculozei în România.

Managementul cazurilor de tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR)”. România, 2005.

6. Niţu F.M. – „Tuberculoza. Ghid clinic şi terapeutic”. Editura Sitech, Craiova, 2000.

7. Niţu F. M. – „Tuberculoza: epidemiologie, diagnostic, tratament”. Editura Medicală Universitară

Craiova, 2002.

Ministerul Sănătăţii, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” – „Programul Naţional de Control al

Tuberculozei”.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, conversaţie euristică,

Studiu

individual

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2 Sala de lucrari

practice

La sfarsitul

programului

Sef lucr. dr.

Băzăvan

Ileana

Se coreleaza tema

lucrarii practice cu

programul studentului

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Da Sala de lucrari

practice

Vineri, la

sfarsitul

programului

Sef lucr. dr.

Băzăvan

Ileana

In functie de cererea

studentilor.

In functie de tema

propusa la inceputul

fiecarui semestru.

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Da Sala de lucrari

practice

Joi, la

sfarsitul

programului

Sef lucr. dr.

Băzăvan

Ileana

In functie de gradul de

dificultate al temei,

dupa evaluare.

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Page 28: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Formativă Periodică Sumativă

Curs Da

Lucrări

practice Da 10%

Examen Scris şi oral 80%

Verificare Scris şi oral 10%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Prima zi de marti din fiecare luna,

10-12 Sala de lucrari practice Sef lucr. dr. Băzăvan Ileana

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Prof. Univ. Dr. ROŞU ANCA

Coordonator program de

studii,

Prof. univ. dr. Veronica

Mercuţ

Titular disciplină,

Şef lucr. dr. Băzăvan Ileana

Notă: 21) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

22) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 23) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

24) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

25) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 29: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

de FIZIOLOGIE / FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei FIZIOLOGIE / FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

Codul disciplinei MD1106, MD1207

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DF DI 2 2 4 5

L II DF DI 1 2 3 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele ROMANESCU FLORIN-MARIUS

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINÂ ŞI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef de lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale Scopul disciplinei de Fiziologie este de a oferi studenţilor din anul I, suportul informational si logistic

necesar pentru a înţelege si a putea explica cum funcţionează în mod normal organismului uman si cum

se adaptează la variatiile mediului intern si extern. Dorim să insuflăm studenţilor respect pentru

inteligenţa şi complexitatea mecanismelor fiziologice, apreciere pentru frumuseţea corpului uman şi

curiozitatea de a cerceta, în anii următori, dezechilibrul mecanismelor fiziologice care stau la baza starii

de boala.

Obiective specifice

Prin curricula adaptată la standardele europene de calitate, prin metodele de predare şi de evaluare

utilizate, prin implicarea studenţilor în activităţi de cercetare şi de evaluare a pacienţilor, disciplina de

fiziologie urmăreşte să formeze aptitudini cognitive, deprinderi şi atitudini care să stea la baza oricărui

act medical preventiv, de diagnostic, curativ sau recuperator.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- descrie mecanismele fiziologice care stau la baza funcţionării organelor, aparatelor si sistemelor

care alcătuiesc organismul uman.

Page 30: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- descrie, să explice şi să evalueze mecanismele prin care organismul uman se adaptează la

variaţiile de mediu intern sau extern;

- analizeze critic variaţiile unor parametri biologici şi să identifice factorii care induc aceste

variaţii: parametrii functionali pulmonari, pigmentii biliari, enzime pancreatice, glicemia,

parametrii antropometrici, hormonii sexuali.

- interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri biologici (parametrii functionali

pulmonari, pigmentii biliari, enzime pancreatice, glicemia, parametrii antropometrici) şi să caute

relevanţa clinică;

- recunoască şi să interpreteze: o electrocardiogramă normală; zgomotele cardiace de pe

fonocardiogramă în relaţie cu ECG; unda de puls arterial în corelaţie cu fonocardiograma şi

ECG, traseul şi ritmurile EEG.

- interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri funcţionali şi sanguini: parametrii

funcţionali cardiaci, parametrii funcţionali renali, constante hematologice şi ale plasmei

sanguine, pH-ul sanguin, parametrii electrocardiografici şi să caute relevanţa clinică;

- interpreteze scheme, diagrame, reprezentări grafice ale unor funcţii sau parametri funcţionali;

- integreze cunoştinţele teoretice si practice dobândite la disciplina de fiziologie cu cele obţinute

de la alte discipline fundamenteleşi să le folosească ca platformă pentru instruirea clinică;

- comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau rezultatele obţinute;

- emită ipoteze de lucru şi să le verifice prin experiment.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze,

să comunice cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un protocol dat, să înregistreze

rezultatele, să comunice rezultatele, să le discute în echipă.

- utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din laboratorul de fiziologie.

- execute diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca:

pigmenţii biliari, enzimele pancreatice, enzimele gastrice, componentele secretiei salivare.

- execute manevrele pentru înregistrarea volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare.

- execute diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca:

număr de eritrocite, hemoglobină, hematocrit, VSH, număr de leucocite, teste de explorare a

hemostazei; determinarea grupelor sanguine în sistem OAB şi Rh.

- execute manevrele pentru înregistrarea electrocardiogramei şi pentru palparea pulsului arterial.

- măsoare tensiunea arterială şi să interpreteze valorile obţinute

- asculte zgomotele cardiace

- execute şi să interpreteze: proba compresiunii globilor oculari, determinarea reflexelor

osteotendinoase,

- masoare parametrii antropometrici si sa calculeze Indicele de Masa Corporala si Indexul Talie –

Sold

- determine glicemia bazala si să o interpreteze

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau rezultatele obţinute;

- valorifice optim si creativ propriul potential în activităţile colective

- aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi ştiinţifice ale disciplinei

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

SEMESTRUL I - FIZIOLOGIE

Page 31: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 1. Introducere în fiziologie: definiţii; ramurile fiziologiei. Scurt istoric.

Organizarea şi ierarhizarea organismului uman. Compoziţia materiei vii. Mediul intern:

definiţie, compartimente. Homeostazia – definiţie. Mecanisme de menţinere a

homeostaziei: feed-back-ul pozitiv şi negativ; reglarea nervoasă şi endocrină,

antagonismul funcţional.

2

Curs 2. Organizarea morfo-funcţională a membranei celulare. Funcţiile membranei

celulare. Transportul prin membrane. Canale ionice, proteine „carrier”, receptori

celulari, proteine G. Mecanisme de semnalizare intracelulară.

2

Curs 3. Fiziologia neuronului. Potenţial de repaus, potenţial de acţiune. Excitabilitatea.

Parametrii excitabilităţii. Conducerea prin fibrele nervoase mielinice şi amielinice.

Legile conducerii prin fibrele nervoase. Fiziologia sinapsei. Tipuri de sinapse. Mediatori

sinaptici.

2

Curs 4. Fiziologia muşchiului striat scheletic: structura fibrei musculare; joncţiunea

neuro-musculară; cuplarea excitaţiei cu contracţia; mecanismul contracţiei musculare;

tipuri de fibre musculare; oboseala musculară. Fiziologia muşchiului neted:

particularităţile morfo-funcţionale; mecanismul contracţiei şi relaxării; controlul nervos

şi umoral al musculaturii netede.

2

Curs 5. Fiziologia mediului intern şi a sângelui. Echilibrul hidro-electrolitic. Volemia.

Proprietăţile şi funcţiile sângelui. Plasma. Echilibrul acido-bazic. Fiziologia proteinelor

plasmatice.

2

Curs 6. Eritrocitul: structura morfo-funcţională; metabolismul eritrocitar. Eritropoieza.

Hemoliza fiziologică. Hemoglobina. Derivaţi de hemoglobină. Funcţiile eritrocitelor.

Fiziologia leucocitelor. Leucopoieza. Rolul leucocitelor în apărarea organismului.

2

Curs 7. Fiziologia trombocitelor. Hemostaza primară. Factorii coagulării sângelui.

Coagularea. Mecanisme anticoagulante. Fibrinoliza.

2

Curs 8. Fiziologia aparatului cardio-vascular. Proprietăţile fundamentale ale

miocardului. Automatismul cardiac. Excitabilitatea. Funcţia de conducere.

Electrocardiograma. Geneza undelor ECG. Morfologia elementelor ECG. Interpretarea

electrocardiogramei.

2

Curs 9. Ciclul cardiac. Zgomotele inimii. Fonocardiograma. Debitul cardiac. Fiziologia

circulaţiei coronariene. Fiziologia circulaţiei arteriale.

2

Curs 10. Tensiunea arterială. Fiziologia microcirculaţiei. Fiziologia circulaţiei venoase

şi limfatice. Reglarea activităţii cardio-vasculare. Centrii cardiaci, zone reflexogene.

Reglarea nervoasă şi umorală a presiunii arteriale.

2

Curs 11. Fiziologia respiraţiei. Organizarea funcţională a aparatului respirator. Funcţiile

aparatului respirator. Ventilaţia pulmonară. Teste funcţionale pulmonare. Volume,

capacităţi şi debite pulmonare. Difuziunea gazelor respiratorii prin membrana alveolo-

capilară. Transportul sanguin al gazelor respiratorii. Reglarea respiraţiei.

2

Curs 12. Fiziologia rinichiului. Organizarea funcţională a rinichiului. Filtrarea

glomerulară. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Mecanismul de concentraţie şi diluţie al

urinei. Reglarea funcţiilor renale.

2

Curs 13. Fiziologia sistemului endocrin. Fiziologia sistemului hipotalamo-hipofizar.

Fiziologia epifizei. Fiziologia tiroidei. Fiziologia paratiroidelor. Fiziologia glandelor

suprarenale. Fiziologia gonadelor. Pancreasul endocrin. Reglarea glicemiei.

2

Curs 14. Fiziologia sistemului nervos. Organizarea funcţională a sistemului nervos.

Fiziologia sistemelor somato-senzitiv şi somato-motor. Sistemul nervos vegetativ.

Funcţia integrativă şi de asociaţie a sistemului nervos central. Activitatea nervoasă

superioară. Organe de simţ, receptori, căi de conducere, centrii.

2

SEMESTRUL II – FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

Curs 1. Fiziologia digestiei. Funcţiile tractului digestiv – generalităţi. Fiziologia

secreţiei gastrice.

1

Page 32: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 2. Fiziologia secreţiei pancreasului exocrin şi a secreţiei intestinale. Funcţiile

ficatului. Secreţia de bilă. Reglarea secreţiei biliare.

1

Curs 3. Digestia şi absorbţia principiilor alimentare. Fiziologia intestinului gros. Funcţia

motorie a tubului digestiv. Voma.

1

Curs 4. Sistemul oro-facial – caracteristici, organizare funcţională. Particularităţile

morfo-funcţionale ale cavităţii bucale. Pereţii cavităţii bucale. Mucoasa bucală.

1

Curs 5. Fiziologia mediului bucal. Fiziologia secreţiei salivare: mecanismul secreţiei

salivare. Proprietăţile şi compoziţia salivei. Enzime şi hormoni salivari. Rolurile salivei.

1

Curs 6. Reglarea secreţiei salivare. Modificările de secreţie salivară. Fiziologia

lichidului crevicular.

1

Curs 7. Fiziologia osului. Metabolismul fosfo-calcic. 1

Curs 8. Fiziologia dinţilor. Erupţia dentară. Compoziţia chimică a dinţilor. 1

Curs 9. Fiziologia parodonţiului şi a gingiei. 1

Curs 10. Fiziologia activităţii motorii a sistemului oro-facial. Muşchii sistemului oro-

facial. Limba. Analizatorul gustativ.

1

Curs 11. Fiziologia masticaţiei. Biomecanica dinţilor. Articulaţia temporo-mandibulară.

Dinamica mandibulară.

1

Curs 12. Relaţii inter-maxilare. Ciclurile masticatorii. Forţele masticatorii. Muşchii

masticatori. Reglarea masticaţiei.

1

Curs. 13. Deglutiţia. Fonaţia. 1

Curs 14. Sensibilitatea oro-facială. Cavitatea bucală ca zonă reflexogenă. Sensibilitatea

tactilă, termică şi dureroasă. Căile ascendente şi proiecţia corticală a sensibilităţii oro-

faciale. Cortexul motor şi căile descendente motorii pentru sistemul oro-facial.

1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

SEMESTRUL I - FIZIOLOGIE

LP1. Prezentarea laboratorului. Noţiuni de protecţia muncii şi paza contra incendiilor

în laborator. Regulamentul disciplinei de fiziologie. Osmolaritatea sângelui.

Comportarea hematiilor în soluţii diferite.

2

LP2. Explorarea seriei eritrocitare: Determinarea VSH, numărul de eritrocite. Evaluare

formativă.

2

LP3. Explorarea seriei eritrocitare: determinarea hematocritului, dozarea hemoglobinei.

Evaluare formativă.

2

LP4. Indici şi constante eritrocitare. EVALUARE PERIODICĂ. 2

LP5. Explorarea seriei leucocitare: număr de leucocite, formula leucocitară. Evaluare

formativă.

2

LP6. Determinarea grupelor de sânge din sistemul 0AB şi sistemul Rh. Evaluare

formativă.

2

LP7. Explorarea hemostazei. EVALUARE PERIODICĂ. 2

LP8. Automatismul şi dromotropismul cardiac – ligaturile lui Stannius (simulare

virtuală). Inexcitabilitatea periodică a miocardului – legea Marey (simulare virtuală).

Acţiunea ionilor, mediatorilor asupra inimii (simulare virtuală). Evaluare formativă.

2

LP9. Electrocardiograma – semnificaţia undelor, segmentelor, intervalelor. Caracteristici

electrocardiografice normale. Evaluare formativă.

2

LP10. Interpretarea unui traseu electrocardiografic. Zgomotele inimii, fonocardiograma.

Evaluare formativă.

2

LP11. Presiunea arterială – metode de determinare, valori normale. EVALUARE

PERIODICĂ.

2

LP12. Demonstrarea influenţei sistemului nervos vegetativ asupra proprietăţilor

miocardului: efectul excitării vagului (simulare virtuală). Reflexe viscero-viscerale cu

impact cardiac: reflexul Goltz şi Dagnini-Aschner. Evaluare formativă.

2

Page 33: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

LP13. Reflexe monosinaptice şi polisinaptice. Contracţia muşchiului striat: secusă,

tetanos, oboseala musculară (simulare virtuală). Evaluare formativă.

2

LP 14. Electromiografia. REFACERI. 2

SEMESTRUL II – FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

LP1. Prezentarea laboratorului. Noţiuni de protecţia muncii şi paza contra incendiilor

în laborator. Regulamentul disciplinei de fiziologie. Particularităţile morfo-funcţionale

ale cavităţii bucale. Noţiuni topografice. Măsurători şi indici faciali.

2

LP2. Mecanica ventilaţiei. Înregistrarea volumelor, capacităţilor, debitelor respiratorii.

Evaluare formativă.

2

LP3. Interpretarea unei spirograme. Evaluare formativă. 2

LP4. Mecanica masticaţiei: mişcările mandibulare, ciclul masticator, forţe şi presiuni

mastgicatorii. Electromiografia muşchilor masticatori. EVALUARE PERIODICĂ.

2

LP5. Explorarea secreţiei salivare: recoltarea salivei; variaţiile de debit salivar;

examenul fizic, chimic, microscopic al salivei. Determinarea pH-ului salivar. Evaluare

formativă.

2

LP6. Evidenţierea substanţelor organice din salivă. Acţiunea amilazei salivare asupra

amidonului. Evaluare formativă.

2

LP7. Evidenţierea substanţelor anorganice prezente în mod normal (Ca) şi anormal (Hg,

Pb, Bi) în salivă. EVALUARE PERIODICĂ.

2

LP8. Explorarea secreţiei gastrice. Evidenţierea HCl şi a acidului lactic din sucul gastric.

Activitatea enzimatică a pepsinei. Evaluare formativă.

2

LP9. Explorarea secreţiei pancreasului exocrin. Activitatea enzimatică a tripsinei, lipazei

şi amilazei pancreatice. Evaluare formativă.

2

LP10. Explorarea funcţională a ficatului şi căilor biliare. Punerea în evidenţă a sărurilor

biliare. Evaluare formativă.

2

LP11. Explorarea funcţională a ficatului şi căilor biliare. Punerea în evidenţă a

pigmenţilor biliari. Evaluare formativă.

2

LP12. Explorarea sistemului endocrin. Dozarea glicemiei. EVALUARE PERIODICĂ. 2

LP13. Explorarea metabolismului fosfo-calcic. Determinarea calcemiei, calciuriei,

fosfatemiei, hidroxiprolinei urinare, fosfatazei alcaline. Semnul Trousseau. Semnul

Chvostek. Evaluare formativă.

2

LP14. Contracţia ansei de animal homeoterm în baia de organ (simulare virtuală).

REFACERI.

2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursul predat

2. Râcă Gheorghe, Râcă Doina + Fiziologie buco-dento-maxilară, Ed. Medicală, Bucureşti, 1994.

3. Saulea Aurel – Fiziologia sistemului stomatognat, ÎEP Ştiinţa, Chişinău, 2009.

4. Goţia Smaranda Rodica – Sistemul oro-facial. Noţiuni de fiziologie, Ed a III-a, Ed. Mirton,

Timişoara, 2004

5. Ioan Haulică, Fiziologie umana, ed.2010

6. William F. Ganong, Review of Medical Physiology (19th edition), 2001.

7. Arthur C. Guyton & John E. Hall, Tratat de fiziologia omului, Ed.11, Ed. Med. Callisto, 2009.

8. Iancău Maria, Badea Daniela, Sfredel Veronica, Iancu Ionela, Romanescu Florin, Mitran Smaranda

Ioana, Bălşeanu Tudor Adrian, Neamţu Marius Cristian, Fiziologia aparatului digestiv-Lucrări

practice, Editura Medicală Universitară Craiova, 2009.

9. Protocoalele disciplinei: SimHeart, SimVessel, SimMusscle, SimCoagulation, Fiziologia virtuală a

sângelui.

10. Râcă Gheorghe, Badea Daniela, Sfredel Veronica, Cioroianu Dan, Romanescu Florin, Dragonu

Cristian, Taisescu Citto, Rîcă Oana Maria – Elemente de fiziologie clinic şi experimental, Ed.

Medicală Universitară, Craiova, 2004

Page 34: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, demonstraţia, executarea unor manevre,

activitatea în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 Laborator de

fiziologie

Ultima

saptamana

Cadrele

didactice ale

disciplinei

Cronologic, 2 teme/zi

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

2

ore/săptă

mănă/cadr

u didactic

Laborator de

fiziologie Săptămânal

Şef Lucr. dr.

Romanescu

Florin-Marius

Tema din săptămâna

respectivă

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

2

ore/săptă

mână

Laborator de

fiziologie Săptămânal

Şef Lucr. dr.

Romanescu

Florin-Marius

Tema din săptămâna

respectivă

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs - - scris 50%

Lucrări

practice oral scris

oral şi aplicaţie

practică 25% + 25%

Examen - - scris, oral şi

Page 35: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

aplicaţie practică

Verificare - - -

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de marţi a fiecarei luni Laborator de Fiziologie Şef Lucr. dr. Romanescu

Florin-Marius

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă Amfiteatru Laboratoare de Fiziologie

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef Lucr. dr.

Romanescu Florin-Marius

Notă: 26) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

27) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 28) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

29) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

30) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 36: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiectivele învăţării

SEMESTRUL I

FIZIOLOGIE

Curs 1. Introducere în fiziologie: definiţii; ramurile fiziologiei. Scurt istoric. Organizarea şi

ierarhizarea organismului uman. Compoziţia materiei vii. Mediul intern: definiţie, compartimente.

Homeostazia – definiţie. Mecanisme de menţinere a homeostaziei: feed-back-ul pozitiv şi negativ;

reglarea nervoasă şi endocrină, antagonismul funcţional.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească fiziologia

Să identifice obiectul fiziologiei şi ramurile acesteia

Să înţeleagă ierarhizarea organismului uman

Să identifice si să enumere sistemele funcţionale ale organismului uman şi rolurile acestora

în funcţionarea organismului ca întreg.

Să definească mediul intern şi să descrie distributia fluidelor in organism

Să stie care sunt principalii ioni ai mediului intern şi să indice concentraţiile fiziologice ale

acestora în plasmă

Să descrie compoziţia chimică a materiei vii

Să descrie rolurile principalelor macro şi microelemente din compoziţia organismului uman

şi să discute consecinţele deficitului acestora asupra stării de sănătate.

Să înţeleagă şi să explice conceptul de homeostazie şi sa-l definească

Să numească şi să deosebească mecanismele de reglaj implicate în menţinerea homeostaziei.

Să descrie componentele buclei de feedback negativ şi pozitiv.

Curs 2. Organizarea morfo-funcţională a membranei celulare. Funcţiile membranei celulare.

Transportul prin membrane. Canale ionice, proteine „carrier”, receptori celulari, proteine G.

Mecanisme de semnalizare intracelulară.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să explice organizarea şi rolul matricei fosfolipidice în permeabilitatea selectivă a

membranei.

Să identifice şi să reproducă criteriile de clasificare şi funcţiile principale ale proteinelor

membranare

Să enumere categoriile de transport transmembranar şi să distingă diferenţele dintre ele.

Să definească principalele caracteristici ale transportului pasiv

Să descrie transportul pasiv prin difuziune şi osmoză.

Să ştie să definească presiunea osmotică şi să indice valoarea normala.

Să definească mediul izoton, hipoton, hiperton şi să dea exemple.

Să definească şi să descrie caracteristicile generale ale transportul pasiv prin canale ionice.

Să definească principalele caracteristici ale transportului activ membranar şi ale

principalelor tipuri de pompe ionice

Să înţeleagă şi să redea diferenţa dintre transportul activ şi transportul pasiv, dintre

transportul activ primar şi transportul activ secundar

Să cunoască rolurile pompei Na+/K

+, pompei de Ca

+, pompei H

+/K

+ şi a pompelor protonice

Să definească şi să clasifice receptorii membranari în funcţie de modalitatea de cuplare cu

mecanismele de semnalizare intracelulară

Să definească şi să descrie schema generală de funcţionare a principalelor sisteme de

semnalizare intracelulară (adenilatciclază – AMPc, guanilatciclază – GMPc, a derivaţilor de

fosfatidilinozitol şi a sistemului Ca2+

- calmodulină)

Page 37: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 3. Fiziologia neuronului. Potenţial de repaus, potenţial de acţiune. Excitabilitatea. Parametrii

excitabilităţii. Conducerea prin fibrele nervoase mielinice şi amielinice. Legile conducerii prin

fibrele nervoase. Fiziologia sinapsei. Tipuri de sinapse. Mediatori sinaptici.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să indice polaritatea membranei celulare în stare de repaus şi în stare activată şi să

argumentaze.

Să descrie cum este generat potentialul transmembranar

Să indice valoarea potenţialului transmembranar de la nivelul neuronului, fibrei musculare

scheletice şi fibrei miocardice.

Să cunoască fazele şi perioadele potenţialului de acţiune (PA)

Să descrie canalele ionice care contribuie la realizarea fazelor potenţialului de acţiune.

Să explice perioadele de excitabilitate

Să cunoască parametrii excitabilităţii

Să descrie tipurile de conducere prin fibrele nervoase.

Să definească sinapsa, să descrie componentele sinapsei și succesiunea etapelor de

transmitere a informației la acest nivel.

Să enumere neurotransmițătorii, neuropeptidele și neuromodulatorii.

Să cunoască şi să clasifice mediatorii sinaptici

Curs 4. Fiziologia muşchiului striat scheletic: structura fibrei musculare; joncţiunea neuro-

musculară; cuplarea excitaţiei cu contracţia; mecanismul contracţiei musculare; tipuri de fibre

musculare; oboseala musculară. Fiziologia muşchiului neted: particularităţile morfo-funcţionale;

mecanismul contracţiei şi relaxării; controlul nervos şi umoral al musculaturii netede.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să cunoască structura fibrei musculare striate.

Să descrie structura moleculară a filamentelor contractile şi organizarea acestora în

sarcomer.

Să detalieze organizarea joncţiunii neuromusculare.

Să explice transmiterea potenţialelor de acţiune (fenomenul electric) neuron – placă motorie

– membrana fibrei musculare.

Să explice mecanismul cuplării excitaţiei cu contracţia.

Să prezinte mecanismul contracţiei musculare şi relaxării musculare.

Să cunoască tipurile de fibre musculare.

Să cunoască tipurile de contracţie musculară şi să explice oboseala musculară.

Curs 5. Fiziologia mediului intern şi a sângelui. Echilibrul hidro-electrolitic. Volemia. Proprietăţile

şi funcţiile sângelui. Plasma. Echilibrul acido-bazic. Fiziologia proteinelor plasmatice.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească noţiunea de mediu intern şi să cunoască care este componenta dominantă

Să definească apa totală şi valorile normale ale acesteia în organism, precum şi variaţiile în

funcţie de vârstă, sex şi greutate

Să descrie rolurile apei în organism

Să cunoască originea apei intrate şi sursele de eliminare ale apei din organism

Să cunoască valoarea normală a volemiei şi dezechilibrele de volum

Să enumere şi să explice proprietăţile şi funcţiile sângelui

Să indice compoziţia lichidelor intracelulare şi extracelulare

Să descrie compoziţia plasmei sanguine (componente, valori normale)

Să poată explica fenomenul de echilibru osmotic şi să definească situaţiile de hipotonie şi

hipertonie

Să definească noţiunea de pH, valorile normale, variaţiile fiziologice ale acestuia

Page 38: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să definească un sistem tampon şi să poată explica intervenţia sistemului bicarbonat acid

carbonic în menţinerea pH-ului

Să cunoască funcţionarea sistemelor tampon (bicarbonat, fosfaţi, proteine, Hb/oxiHb)

Să cunoască valoarea normală a proteinelor plasmatice şi să enumere funcţiile acestora

Să definească presiunea coloid-osmotică a plasmei şi să explice importanţa ei în schimburile

transcapilare

Curs 6. Eritrocitul: structura morfo-funcţională; metabolismul eritrocitar. Eritropoieza. Hemoliza

fiziologică. Hemoglobina. Derivaţi de hemoglobină. Funcţiile eritrocitelor. Fiziologia leucocitelor.

Leucopoieza. Rolul leucocitelor în apărarea organismului.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să cunoască valorile normale ale numărului de eritrocite, variaţii fiziologice

Să cunoască valorile normale ale constantelor şi indicilor eritrocitari

Să explice funcţia eritrocitelor în transportul oxigenului şi a bioxidului de carbon

Să descrie sediile şi etapele procesului de hemoliză fiziologică (mecanismul hemolizei intra

şi extravasculare)

Să cunoască tipurile de hemoglobine fiziologice, precum şi derivaţii de hemoglobină

Să cunoască care sunt grupele sanguine şi importanţa determinării acestora în practica

medicală

Să cunoască antigenele şi anticorpii din sistemul OAB şi sinteza lor

Să cunoască transmiterea ereditară a caracterelor de grup sanguin

Să cunoască sistemul Rh, antigenele şi anticorpii

Să cunoască indicaţiile transfuziei de sânge, legile transfuziei de sânge

Să cunoască valoarea normală a leucocitelor totale şi valoarea normală a diferitelor tipuri de

leucocite (în valoare procentuală şi absolută)

Să explice intervenţia leucocitelor în apărarea nespecifică şi specifică

Să definească imunitatea şi să cunoască celulele răspunsului imun

Să cunoască caracteristicile şi etapele răspunsului imun

Curs 7. Fiziologia trombocitelor. Hemostaza primară. Factorii coagulării sângelui. Coagularea.

Mecanisme anticoagulante. Fibrinoliza.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să cunoască valoarea normală a trombocitelor, variaţiile numărului şi să interpreteze

variaţiile patologice

Să definească hemostaza şi să cunoască etapele ei

Să explice fenomenul de vasoconstricţie, să descrie formarea trombului plachetar, explicând

fenomenele de aderare şi agregare plachetară

Să definească coagularea, să cunoască factorii coagulării sângelui şi rolul fiecăruia

Să cunoască etapele coagulării, factorii implicaţi, precum şi metodele de investigare a

fiecărei etape a coagulării

Să cunoască dependenţa coagulării de vitamina K

Să cunoască mecanismele anticoagulante, anticoagulantele naturale şi sintetice şi

implicaţiile lor în practica medicală

Să definească şi să explice mecanismul fibrinolizei, factorii care influenţează fibrinoliza

(activatorii şi inhibitorii plasminogenului)

Să cunoască metodele specifice de explorare a etapelor hemostazei şi valorile normale

Curs 8. Fiziologia aparatului cardio-vascular. Proprietăţile fundamentale ale miocardului.

Automatismul cardiac. Excitabilitatea. Funcţia de conducere. Electrocardiograma. Geneza undelor

ECG. Morfologia elementelor ECG. Interpretarea electrocardiogramei.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Page 39: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să definească proprietăţile inimii şi să cunoască care dintre aceste proprietăţi sunt specifice

sistemului excito-conductor şi miocardului de lucru, adult

Să descrie tipurile de miocard (adult şi embrionar) şi rolurile lor

Să definească potenţialul de repaus (PR), să cunoască fazele şi perioadele potenţialului de

acţiune (PA) şi să traseze potenţialul de acţiune tipic pentru o fibră miocardică contractilă

(cu răspuns rapid) şi pentru o celulă de tip pacemaker (cu răspuns lent)

Să explice fenomenul electric în structurile sistemului excito-conductor si originea

automatismului

Să explice perioadele de excitabilitate ale muşchiului cardiac (perioada refractară absolută şi

relativă) şi să descrie consecinţele în funcţionarea ciclică a cordului

Să deseneze si să explice aparitia extrasistolei si să facă relaţia cu fenomenul electric.

Să poată face corelaţia dintre fenomenul electric şi mecanic la fibra musculară scheletică şi

fibra miocardică

Să descrie structurile cu funcţie de pacemakeri, caracteristicile acestora, rolul lor în condiţii

fiziologice şi patologice şi caracteristicile ECG ale ritmurilor generate

Să caracterizeze şi să compare perioadele excitabilităţii în fibrele miocardice cu răspuns

rapid şi cu răspuns lent; să menţioneze rolul şi importanţa fiecărei perioade

Să cunoască factorii care influenţează excitabilitatea (sistemul nervos simpatic/parasimpatic,

factorii mecanici, metabolici, etc)

Să definească conductibilitatea şi să cunoască tipurile de conducere la nivelul miocardului

Să definească electrocardiograma (ECG), să explice importanţa înregistrării unei ECG

Să definească termenul de dipol. Să descrie caracteristicile unui vector. Să descrie modul în

care dipolii generaţi de inimă produc undele pe ECG

Să enumere componentele unui traseu ECG normal înregistrat în 12 derivaţii

Să descrie caracteristicile ECG ale undelor, segmentelor, intervalelor

Să urmărească etapele înterpretării unei ECG: stabilirea ritmului, stabilirea axului electric,

analiza morfologică şi cronologică a traseului ECG

Curs 9. Ciclul cardiac. Zgomotele inimii. Fonocardiograma. Debitul cardiac. Fiziologia circulaţiei

coronariene. Fiziologia circulaţiei arteriale.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să înţeleagă structura şi rolul valvelor atrioventriculare şi semilunare, precum şi modul lor

de funcţionare

Să definească ciclul cardiac şi să cunoască principiile generale

Să descrie evenimentele care se produc în sistola şi diastola ventriculară (faze, durate,

evenimente valvulare, sensul curgerii sângelui)

Să definească zgomotele cardiace, să cunoască geneza lor

Să localizeze ariile de ascultaţie ale inimii

Să definească debitul cardiac, să cunoască factorii determinanaţi ai debitului cardiac şi

variaţiile fiziologice

Să cunoască tipurile de curgere ale sângelui, cu exemplificări

Curs 10. Tensiunea arterială. Fiziologia microcirculaţiei. Fiziologia circulaţiei venoase şi limfatice.

Reglarea activităţii cardio-vasculare. Centrii cardiaci, zone reflexogene. Reglarea nervoasă şi

umorală a presiunii arteriale.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească tensiunea arterială, să cunoască factorii determinanţi şi variaţiile fiziologice

Să descrie tipurile de presiune arterială (sistolică, diastolică, diferenţială, medie); să

stabilească relaţia dintre tensiunea arterială medie şi presiunea pulsului

Să cunoască şi să descrie metodele de determinare ale tensiunii arteriale şi principiul care stă

la baza acestora

Page 40: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să definească noţiunea de compartiment al microcirculaţiei.

Să descrie tipurile de capilare şi corelaţia cu funcţia îndeplinită.

Să detalieze mecanismele prin care se realizează schimburile la nivel capilar.

Să prezinte şi să explice particularităţile funcţionale ale sistemului venos.

Să enumere parametrii hemodinamici ai circulaţiei sângelui în vene.

Să să explice mecanismele şi factorii implicaţi în întoarcerea venoasă.

Să prezinte organizarea funcţională a sistemului limfatic, mecanismul de formare a limfei şi

parametrii circulaţiei limfatice.

Să enumere tipurile de reglare şi mecanismele intrinseci şi extrinseci ale reglării.

Să explice reglarea nervoasă prin sistemele vegetative simpatic şi parasimpatic la nivelul

cordului şi vaselor.

Să precizeze şi să descrie tipurile de receptori implicaţi în reglarea nervoasă şi zonele

reflexogene.

Să descrie centrii nervoşi implicaţi în reglarea cardiovasculară şi efectele stimulării şi

inhibării funcţiilor acestora.

Să descrie mecanismele umorale implicate în reglarea cordului şi vaselor.

Curs 11. Fiziologia respiraţiei. Organizarea funcţională a aparatului respirator. Funcţiile aparatului

respirator. Ventilaţia pulmonară. Teste funcţionale pulmonare. Volume, capacităţi şi debite

pulmonare. Difuziunea gazelor respiratorii prin membrana alveolo-capilară. Transportul sanguin al

gazelor respiratorii. Reglarea respiraţiei.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să enumere funcţiile sistemului respirator.

Să definească circulaţia nutritivă (bronşică) şi circulaţia funcţională (pulmonară)

Să descrie căile respiratorii şi ce roluri au.

Să înţeleagă şi să descrie structura şi funcţiile acinului pulmonar.

Să definească surfactantul alveolar şi sa-i precizeze rolurile.

Să definească componentele spaţiului mort fiziologic (spaţiu mort anatomic şi spaţiu mort

alveolar)

Să descrie mecanismul respiraţiei de repaus şi al respiraţiei forţate

Să definească volumele, capacităţile şi debitele pulmonare şi să indice valorile considerate

fiziologice.

Să definească componentele capacităţii pulmonare totale: capacitatea vitală, volumul

rezidual şi să cunoască metodele de evaluare

Să evalueze performanţa pompei pulmonare pe baza debitelor ventilatorii: VEMS, ventilaţie

de repaus, debite expiratorii forţate instantanee şi ventilaţia maximă

Să cunoască parametrii hemodinamici ai circulaţiei pulmonare şi să îi compare cu cei ai

circulaţiei sistemice

Să cunoască dinamica schimbului de fluide în capilarul pulmonar si să descrie consecinţele

filtrarii lichidelor prin capilar.

Să definească raportul ventilaţie perfuzie şi mecanismele locale de reglare a distribuţiei

regionale a aerului inspirat şi a fluxului sanguin

Să precizeze care sunt factorii care condiţionează difuziunea gazelor (caracteristicile

membranei alveolo-capilare, proprietăţile fizico-chimice ale gazelor şi gradientul de

presiune parţială al gazelor)

Să descrie formele de transport sanguin a O2 şi să discute importanţa fiziologică a formei

dizolvată fizic în plasmă

Să recunoască formele de transport sanguin a CO2, să descrie importanţa fenomenului

migraţiei ionilor de clor şi a anhidrazei carbonice eritrocitare în transportul CO2

Să cunoască şi să clasifice centrii nervoşi cu rol în reglarea ventilaţiei

Page 41: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să descrie importanţa centrilor respiratori primari (bulbari) în controlul ventilaţiei de repaus

Să cunoască rolul centrilor auxiliari (pontini) în adaptarea ventilaţiei

Curs 12. Fiziologia rinichiului. Organizarea funcţională a rinichiului. Filtrarea glomerulară.

Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Mecanismul de concentraţie şi diluţie al urinei. Reglarea funcţiilor

renale.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să cunoască funcţiile rinichilor

Să descrie structura nefronului: tipuri de nefroni, părţile componente ale nefronului

Să descrie procesul de formare a urinii şi rolul fiecărei etape în definitivarea compoziţiei

urinii finale

Să înţeleagă şi să calculeze rata filtrării glomerulare pe baza clearance-ului substanţelor

endogene sau exogene

Să definească procesele de reabsorbţie şi secreţie la nivelul tubilor renali (reabsorbţia şi

reglarea excreţiei sodiului, reabsorbţia, secreţia şi reglarea concentraţiei potasiului, clorului

şi bicarbonatului, reabsorbţia glucozei; să definească şi să calculeze transportul maximal al

glucozei). Să cunoască mecanismele de transport la acest nivel: transport activ şi pasiv

(pentru apă şi electroliţi)

Să descrie mecanismul multiplicator contracurent, mecanismele de concentrare şi diluţie ale

urinii

Să cunoască mecanismele de reglare ale funcţiilor renale: reglarea nervoasă, umorală şi

autoreglarea activităţii renale

Să înţeleagă rolul aparatului juxtaglomerular, maculei densa şi feedback-ul tubulo-

glomerular în reglarea funcţiilor renale

Curs 13. Fiziologia sistemului endocrin. Fiziologia sistemului hipotalamo-hipofizar. Fiziologia

epifizei. Fiziologia tiroidei. Fiziologia paratiroidelor. Fiziologia glandelor suprarenale. Fiziologia

gonadelor. Pancreasul endocrin. Reglarea glicemiei.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să caracterizeze hormonul (secreţie, transport, metabolizare), celula ţintă şi receptorul

Să descrie mecanismul de acţiune exercitat prin receptorii de membrană, receptorii

intracitoplasmatici şi nucleari

Să descrie şi să deseneze schema de reglare hormonală prin feedback

Să enumere neurohormonii hipotalamici şi să indice rolurile cele mai importante ale

acestora.

Să descrie acţiunea hormonilor tiroidieni în creştere, dezvoltarea şi maturizarea sistemului

nervos

Să redea efectele metabolice şi să înţeleagă consecinţele hipersecreţiei şi hiposecreţiei

hormonilor tiroidieni

Să identifice zonele funcţionale ale corticosuprarenalei şi să indice principalii hormoni

secretaţi de fiecare zonă.

Să enumere efectele majore ale glucocorticoizilor

Să descrie mecanismul de acţiune, efectele şi reglarea secreţiei de ACTH

Să indice acţiunile biologice ale mineralocorticoizilor şi organele ţintă

Să numească efectele aldosteronului asupra echilibrului hidro-electrolitic

Să descrie consecinţele biologice ale activării medulosuprarenalei şi să identifice subtipurile

de receptori care mediază răspunsurile

Să indice organele ţintă asupra cărora acţionează hormonul paratiroidian şi să descrie

efectele sale.

Să indice efectele calcitoninei şi stimulii care promovează secreţia

Page 42: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să numească efectele principale în dezvoltarea şi menţinerea caracterelor sexuale primare şi

secundare şi să descrie mecanismele de reglare a secreţiei de testosteron.

Să descrie celulele responsabile de biosinteza estrogenilor, mecanismul intracelular de

acţiune şi să cunoască principalele roluri asupra organelor ţintă

Să redea principalele acţiuni fiziologice ale progesteronului pe organele ţintă

Să descrie rolul FSH şi LH în reglarea activităţii secretorii a gonadelor

Să indice hormonii secretaţi de pancreasul endocrin şi celulele de origine

Să indice factorii care modulează răspunsul secretor (stimularea parasimpatică, β şi α

adrenergică, hormoni gastrointestinali), să explice relaţia dintre concentraţia glucozei

sanguine şi secreţia de insulină.

Să expliciteze mecanismul de acţiune a glucagonului şi să descrie principalele acţiuni şi

controlul secreţiei.

Curs 14. Fiziologia sistemului nervos. Organizarea funcţională a sistemului nervos. Fiziologia

sistemelor somato-senzitiv şi somato-motor. Sistemul nervos vegetativ. Funcţia integrativă şi de

asociaţie a sistemului nervos central. Activitatea nervoasă superioară. Organe de simţ, receptori, căi

de conducere, centrii.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să descrie componentele sistemului nervos central și periferic, ierarhizarea acestora și

funcțiile principale ale fiecărei componente.

Să descrie organizarea funcțională și rolul căilor ascendente somato-senzitive.

Să descrie rolul talamusului în sistemul somato-senzitiv.

Să cunoască ariile corticale somato-senzitive și rolul acestora în integrarea informației

somestezice.

Să definească nocicepția și să comenteze mecanismele implicate în realizarea acesteia.

Să descrie cortexul motor și funcțiile sale.

Să discute rolul nucleilor trunchiului cerebral în controlul motricității.

Să cunoască organizarea funcțională a sistemului somato-senzitiv și somato-motor la nivelul

măduvei spinării.

Să descrie reflexele somatice spinale și să comenteze semnificația clinică a determinării

reflexelor osteo-tendinoase și cutanate.

Să cunoască organizarea funcțională și rolul cerebelului în controlul motricității.

Să cunoască organizarea funcțională și rolul nucleilor bazali.

Să cunoască organizarea funcțională a componentelor sistemului nervos vegetativ simpatic

și sistemului nervos vegetativ parasimpatic.

Să descrie mediatorii, receptorii și efectele stimulării simpatice la nivelul organelor țintă.

Să descrie mediatorii, receptorii și efectele stimulării parasimpatice la nivelul organelor

țintă.

Să prezinte funcția vegetativă, endocrină și metabolică a hipotalamusului și să comenteze

rolul integrator al hipotalamusului în controlul funcțiilor vegetative ale sistemului nervos.

Să cunoască rolul hipotalamusului în termoreglare, comportamentul alimentar, sexual,

afectiv-emoțional și în bioritmurile organismului.

Să descrie rolul sistemului limbic, al hipotalamusului și substanței reticulate în reaizarea

funcțiilor integrative ale cortexului.

Să definească memoria și să explice tipurile și mecanismele neurofiziologice ale memoriei.

Să explice bazele neurofiziologice ale procesului de învățare.

Să cunoască organizarea funcțională a receptorilor senzoriali: analizorul vizual, analizorul

auditiv, analizorul vestibular, analizorul gustativ și analizorul olfactiv.

Să cunoască ariile corticale primare și ariile de asociație implicate în percepția și

interpretarea informației primite de la organele de simț și mecanismele prin care se

realizează.

Page 43: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

SEMESTRUL II

FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

Curs 1. Fiziologia digestiei. Funcţiile tractului digestiv – generalităţi. Fiziologia secreţiei gastrice.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să descrie sumar funcţiile cele mai importante ale tractului digestiv

Sa cunoasca distributia glandelor secretorii gastrice, care sunt principalele celule glandulare

si in ce fel contribuie fiecare la secretia gastrica

Sa descrie principalele proprietatile fizico-chimice ale sucului gastric

Sa enumere principalele componente ale secretiei gastrice si sa defineasca rolul fiziologic al

fiecareia

Se detalieze rolul protector al mucusului gastric

Se descrie mecanismele de reglare a secretiei gastrice si sa diferentieze mecanismele de

activare sau inhibare a acesteia în functie de etajul anatomic la nivelul caruia actioneaza

stimulii (faza cefalica, gastrica si intestinala)

Curs 2. Fiziologia secreţiei pancreasului exocrin şi a secreţiei intestinale. Funcţiile ficatului.

Secreţia de bilă. Reglarea secreţiei biliare.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să enumere principalele componente ionice si enzimatice ale secretiei pancreatice

Să enumere enzimele din secretia pancreatică, să le clasifice in functie de principiile

alimentare la digestia carora contribuie

Să explice de ce unele enzime se secreta in forma inactiva, sa identifice care sunt acestea si

sa descrie mecanismul lor de activare.

Să descrie componentele secretiei intestinale

Să clasifice enzimele intestinale după substratul asupra căruia acţionează şi să precizeze ce

rezultă în urma acţiunii acestor enzime

Să descrie particularitatile circulatiei hepatice, a sistemului biliar si limfatic

Să descrie caile biliare extrahepatice si sa enumere principalele functii ale acestora

Să enumere principalele componente ale bilei (apa, ioni, saruri biliare si derivati ai

bilirubinei) asa cum este aceasta secretata de catre hepatocit si sa explice modificarile de

compozitie in perioada in care bila este depozitată in vezicula biliara

Să indice principalele etape în sinteza de săruri biliare şi de pigmenţi biliari.

Să defineasca rolul fiziologic al componentelor secretiei biliare – săruri biliare, pigmenţi

biliari.

Să cunoască valorile normale pentru concentraţia plasmatică a pigmenţilor biliari şi să

discute consecinţele creşterii acestora în sânge sau urină.

Curs 3. Digestia şi absorbţia principiilor alimentare. Fiziologia intestinului gros. Funcţia motorie a

tubului digestiv. Voma.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Sa descrie formatiunile anatomice adaptate pentru absobtie si sa enumere principalele

mecanisme ale absorbtiei intestinale

Sa explice principalele mecanisme implicate in absorbtia apei si electrolitilor si sa explice

fenomenele care apar in afectarea acestor mecanisme

Sa explice mecanismele absorbtiei intestinale a calciului

Sa explice mecanismele absorbtiei intestinale a fierului

Sa explice principalele mecanisme implicate in absorbtia intestinala a vitaminelor

Page 44: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să explice originea motilităţii tubului digestiv şi să descrie suportul electrofiziologic al

motricităţii.

Sa descrie mecanismele nervoase implicate in reglarea motilitatii gastrice cu diferentierea

rolului inervatiei vegetative extrinseci si a celei intrinseci

Sa descrie mecanismele umorale implicate in reglarea motilitatii gastrice

Sa descrie reflexul de voma si sa enumere principalii stimuli implicati in declansarea

acestuia

Sa clasifice principalele tipuri de miscari de la nivelul intestinului subtire, cu evidentierea

rolului fiecareia in procesul de digestie

Sa explice mecanismele de activare si modul de desfasurare a undelor peristaltice

Sa enumere stimulii de tip endocrin cu efect stimulator, respectiv inhibitor asupra motilitatii

intestinului subtire

Sa clasifice miscarile de la nivelul intestinului gros si sa explice notiunile de “haustratii”,

“miscari in masa” si semnificatia fiziologica a acestora

Sa detalieze arcul reflex al defecatiei si sa explice modul in care se realizeaza controlul

voluntar al defecatiei.

Curs 4. Sistemul oro-facial – caracteristici, organizare funcţională. Particularităţile morfo-

funcţionale ale cavităţii bucale. Pereţii cavităţii bucale. Mucoasa bucală.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească sistemul oro-facial şi să-l descrie morfologic.

Să enumere principalele caracteristici ale sistemului oro-facial

Să descrie pereţii cavităţii bucale

Să cunoască structura mucoasei bucale şi să enumere tipurile de mucoasă bucală

Să precizeze şi să explice rolurile mucoasei bucale

Curs 5. Fiziologia mediului bucal. Fiziologia secreţiei salivare: mecanismul secreţiei salivare.

Proprietăţile şi compoziţia salivei. Enzime şi hormoni salivari. Rolurile salivei.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Sa denumeasca glandele salivare, sa cunoasca structura si caracteristicile secretorii ale

acestora

Sa cunoasca principalele proprietăţi fizico-chimice ale secretiei salivare

Sa enumere principalele componente salivare si sa defineasca rolul fiziologic al fiecareia

Sa explice mecanismul elaborarii salivei

Să precizeze şi să explice rolurile salivei

Curs 6. Reglarea secreţiei salivare. Modificările de secreţie salivară. Fiziologia lichidului crevicular.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Sa enumere principalele mecanisme de reglare a secretiei salivare la nivel celular

Sa descrie componentele arcului reflex salivator

Să descrie reflexul salivator condiţionat

Să cunoască reglarea umorală a secreţiei salivare

Să enumere factorii care influenţează secreţia salivară

Să precizeze modificările cantitative şi calitative ale secreţiei salivare

Să definească lichidul crevicular (sulcular) şi să precizeze compoziţia acestuia

Să cunoască mecanismul formării lichidului crevicular

Să enumere rolurile lichidului crevicular

Page 45: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 7. Fiziologia osului. Metabolismul fosfo-calcic.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să enumere funcţiile principale ale osului

Să descrie componentele principale ale ţesutului osos

Să enumere principalele tipuri de celule osoase

Să precizeze rolurile osteoblastelor, osteocitelor şi osteoclastelor

Să enumere principalele roluri ale calciului în organism

Să cunoască repartiţia fosforului în organism

Să descrie mecanismele implicate in homeostazia calciului şi fosforului

Să enumere rolurile magneziului

Să precizeze rolurile fluorului şi consecinţele deficitului sau excesului de fluor

Curs 8. Fiziologia dinţilor. Erupţia dentară. Compoziţia chimică a dinţilor.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească odontonul şi să enumere părţile componente

Să clasifice dinţii din punct de vedere funcţional

Să cunoască formula dentară şi calendarul erupţiei dentare pentru dentiţia temporară

Să cunoască formula dentară şi calendarul erupţiei dentare pentru dentiţia permanentă

Să enumere factorii care influenţează erupţia dentară

Să definească odonţiul

Să cunoască structura morfo-funcţională a dintelui

Să precizeze compoziţia şi rolurile dentinei

Să precizeze compoziţia şi rolurile smalţului dentar

Să descrie cementul şi pulpa dentară

Să enumere principalele substanţe organice şi anorganice din structura dintelui

Să precizeze rolurile vitaminelor şi hormonilor asupra structurilor buco-dentare

Curs 9. Fiziologia parodonţiului şi a gingiei. Funcţiile organului dentar.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească parodonţiul şi să precizeze structura acestuia

Să enumere funcţiile periodonţiului

Să descrie structura morfo-funcţională a osului alveolar

Să descrie factorii ce influenţează transformările proceselor alveolare

Să descrie sumar gingia

Să caracterizeze reţeaua microvasculară a mucoasei gingivale

Să precizeze funcţiile organului dentar

Curs 10. Fiziologia activităţii motorii a sistemului oro-facial. Muşchii sistemului oro-facial. Limba.

Analizatorul gustativ.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să cunoască particularităţile contracţiei musculare la muşchii sistemului oro-facial

Să enumere muşchii mobilizatori ai mandibulei

Să enumere muşchii limbii

Să enumere muşchii vălului palatin, laringelui, faringelui

Să enumere muşchii asociaţi sistemului oro-facial

Să descrie mucoasa linguală

Să enumere tipurile de papile gustative şi să precizeze localizarea lor pe mucoasa linguală

Să descrie vascularizaţia şi inervaţia linbii

Să enumere funcţiile limbii

Page 46: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să descrie segmentul receptor al analizatorului gustativ

Să descrie segmentul de conducere al analizatorului gustativ

Să descrie segmentul central al analizatorului gustativ

Să precizeze tipurile de gust şi localizarea lor

Să enumere modificările cantitative şi calitative ale senzaţiei gustative

Curs 11. Fiziologia masticaţiei. Biomecanica dinţilor. Articulaţia temporo-mandibulară. Dinamica

mandibulară.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească masticaţia

Să descrie modul în care se comportă dintele cu inserţie normală sau cel cu retracţie

gingivală în timpul masticaţiei

Să descrie oasele maxilare, mandibula

Să descrie articulaţia temporo-mandibulară

Să descrie tipurile de mişcări ale condililor în articulaţia temporo-mandibulară

Să descrie tipurile de mişcări ale mandibulei

Să descrie reflexele de ridicare şi de coborâre a mandibulei

Curs 12. Relaţii inter-maxilare. Ciclurile masticatorii. Fazele masticaţiei. Forţele masticatorii.

Muşchii masticatori. Reglarea masticaţiei.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să definească relaţiile intermaxilare

Să descrie ciclurile masticatorii

Să descrie fazele masticaţiei

Să cunoască forţele masticatorii şi mecanismele de control a presiunii masticatorii

Să enumere muşchii masticatori

Să cunoască mecanismul nervos de reglare a masticaţiei

Curs. 13. Deglutiţia. Fonaţia.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să descrie etapele deglutiţiei

Să cunoască mecanismele nervoase de reglare a deglutiţiei

Să enumere factorii care influenţeaă deglutiţia

Să descrie etapele fonaţiei

Să precizeze rolul laringelui în fonaţie

Să cunoască mecanismele de control al fonaţiei

Curs 14. Sensibilitatea oro-facială. Cavitatea bucală ca zonă reflexogenă. Sensibilitatea tactilă,

termică şi dureroasă. Căile ascendente şi proiecţia corticală a sensibilităţii oro-faciale. Cortexul

motor şi căile descendente motorii pentru sistemul oro-facial.

Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:

Să enumere tipurile de reflexe cu punct de plecare în cavitatea bucală

Să enumere tipurile de receptori implicaţi în sensibilitatea tactilă

Să enumere tipurile de receptori implicaţi în sensibilitatea termică

Să descrie receptorii nociceptivi şi durerea dentară

Să precizeze căile de conducere pentru sensibilitatea somestezică

Să precizeze căile de conducere pentru sensibilitatea dureroasă oro-facială

Să cunoască mecanismele de control a percepţiei dureroase

Să enumere mediatorii chimici ai durerii

Page 47: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să enumere ariile de proiecţie corticală a sensibilităţii somestezice

Să enumere ariile motorii în legătură cu sistemul oro-facial

Să precizeze căile descendente motorii

APLICAŢII PRACTICE DE FIZIOLOGIE - ABILITĂŢI COGNITIVE ŞI DEPRINDERI

PRACTICE ÎNSUŞITE DE STUDENŢI

Scop: Corelarea şi integrarea noţiunilor teoretice învăţate la curs cu experimentele de Fiziologie

virtuală şi practica medicală.

Obiective: După efectuarea aplicaţiilor practice, studentul trebuie:

Să ştie să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o echipă, să împartă sarcinile,

să colaboreze, să comunice cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un protocol

dat, să înregistreze rezultatele, să comunice rezultatele, să le discute în echipă.

Să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din laboratorul de fiziologie

Să execute:

- Măsurarea tensiunii arteriale (metoda palpatorie şi ascultatorie)

- Montarea electrozilor ECG şi înregistrarea unei electrocardiograme

- Proba compresiunii globilor oculari

- Palparea pulsului arterial si stabilirea frecventei pulsului

- Auscultatia zgomotelor cardiace normale si identificarea focarelor de auscultatie cardiace.

- Determinarea grupelor sanguine in sistemele 0AB si Rh

- Proba directa Jeambreau

- Manevrele pentru evidentierea reflexelor osteo-tendinoase

- Diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca: pigmenţii

biliari, enzimele pancreatice, enzimele gastrice, componentele secretiei salivare, glicemia,

testul de sarcină, manevrele pentru înregistrarea volumelor, capacităţilor şi debitelor

Să redea valorile de referinţă ale:

- Tensiunii arteriale

- Ionogramei plasmatice şi urinare

- Frecventei cardiace

- Parametrilor ECG (amplitudine, durata, morfologie, ax electric)

- Durata ciclului cardiac si a fazelor acestuia

- Volumelor sistolice si diastolice vehiculate de cord

- Densităţii sângelui şi plasmei

- Presiunii osmotice şi coloidosmotice a sângelui

- Volumului sanguin normal

- Hemoleucogramei normale (număr de hematii, hematocrit, hemoglobină, număr de

trombocite, număr de leucocite, formula leucocitară normală în procente şi valori absolute)

- VSH-ului

- Rezistenţei osmotice a hematiilor

- Constantelor eritrocitare indirecte pe baza cărora se pune diagnosticul tipului morfologic al

anemiilor

- Numărului normal de reticulocite

- Testelor uzuale de hemostază primară şi secundară

- Anionilor şi cationilor din ionograma serică

- Volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare

- Pigmenţilor biliari

- Parametrilor evaluaţi prin testele uzale de explorare a ficatului

- Indicelui de masa corporală si a indexului talie – şold

- Glicemiei bazale

- Activităţii enzimelor pancreatice

- Hormonilor tiroidieni, TSH, TRH, insulinemiei

Page 48: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să recunoască:

- Electrocardiograma normală (ritm, frecvenţă, ax electric, analiză morfologică şi

cronologică)

- Zgomotele cardiace de pe fonocardiogramă în relaţie cu ECG si unda de puls arterial

- Ritmurile EEG

- Trasee EMG simplu, intermediar şi interferenţial

- Buletinul normal de hemoleucogramă

Să ştie să calculeze şi să interpreteze:

- Parametrii electrocardiogramei

- Constantele eritrocitare indirecte pe baza cărora se pune diagnosticul tipului morfologic al

anemiilor

- Să calculeze valorile absolute ale fiecărei clase de leucocite în funcţie de numărul total de

leucocite.

- Volumele, capacităţile şi debitele pulmonare

- Indicele de masa corporală si indexul talie – şold

Să înţeleagă importanţa practică a efectuării:

- Testelor de explorare ale sistemului cardio-vascular: ECG, fonocardiogramă, unda de puls

arterial;

- Masurarii tensiunii arteriale

- VSH-ului

- Hemoleucogramei

- Numărătorii de reticulocite

- Grupelor sanguine în sistem OAB şi Rh

- Reflexelor osteotendinoase

Să înţeleagă importanţa practică a determinării:

Calcemiei, calciuriei, fosfatemiei, hidroxiprolinei urinare, fosfatazei alcaline.

Anionilor şi cationilor din ionograma serică

Volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare

Pigmenţilor biliari

Indicelui de masa corporală si a indexului talie – şold

Glicemiei bazale

Activităţii enzimelor pancreatice

Hormonilor tiroidieni, TSH, TRH, insulinemiei

Volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare

Indicelui de masa corporală si a indexului talie – şold

Testului de sarcină

Să integreze noţiunile teoretice cu experimentele de Fiziologie virtuală (SimHEART,

CyberHEART, SimVessel, SimNerv, SimMuscles; ligaturile Stannius, cardiografia Marey,

stimularea vagală, secusă, tetanos, oboseala musculară, contracţia muşchiului neted).

Page 49: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină

Denumirea disciplinei Histologie

Codul disciplinei MD1108

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L 1 DF DI 2 1 3 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Baniță Ileana Monica

Instituţia UMF Craiova

Catedra/Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific Doctor în stiinte medicale

Gradul didactic Profesor

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale; Cursul si lucrările practice de HISTOLOGIE au drept obiective principale: prezentarea si explicarea structurii de baza

ale organelor si sistemelor, integrarea noţiunilor teoretice de histologie cu practica medicală.

Disciplina de HISTOLOGIE are drept obiective dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor integrate morfo-

funcţionale celulă-ţesut-organ; însuşirea noţiunilor necesare înţelegerii principiilor biologice ale organizării şi

raporturilor particulare ale ţesuturilor fundamentale în organe, aparate şi sisteme, explicarea notiunilor de baza care se

regăsesc în histopatologie.

Dobândirea de noţiuni şi cunoştinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare în domeniul

medical.

Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor de relaţionare

interumană, dezvoltarea capacităţilor de integrare a meseriei de medic în societatea românească, realizarea

concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor din România şi din alte arii

geografice, cu culturi şi credinţe diverse.

Găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de Histologie, conform

standardelor în vigoare, selecţionând aspectele caracteristice şi relevante pentru pregătirea profesională a medicului

dentist.

Realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de HISTOLOGIE şi experienţa educaţională

anterioară şi prezentă şi corelarea cu disciplinele care se vor constitui în baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care

studenţii trebuie să le dobândească.

Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a competenţelor cu

privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori.

Cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de HISTOLOGIE de către studenţi şi de către toţi factorii implicaţi

în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor despre structura tisulară a organelor şi organismului.

Însuşirea logică şi conştientă a noţiunilor teoretice despre caracteristicile comune ale tuturor ţesuturilor şi despre

particularităţile fiecăruia în parte. .

Dobândirea noţiunilor necesare pentru recunoaşterea histologică a fiecărui ţesut fundamental pe baza alcătuirii sale şi

modul de asamblare al acestora pentru realizarea unor structuri mai complexe în cadrul organelor şi sistemelor.

Înţelegerea caracteristicilor histofiziologice ale structurilor componente ale organismului şi a principiilor organizării în

vederea funcţionării ale ţesuturilor

Page 50: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face

parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE studentul va avea următoarele competenţe:

Competenţe tehnice sau profesionale

a. obţinerea informaţiilor morfologie histologice - să realizeze corect şi complet diagnosticul unui ţesut normal.

- să aplice tehnicile de examinare microscopică ale unui ţesut sau fragment de ţesut sau organ

- să precizeze caracterele histologicce necesare pentru încadrarea într-un ţesut şi a acestuia într-un organ . - să realizeze asocieri de ţesuturi cu diferite caracteristici morfo-funcţionale necesare alcătuirii unor structuri mai

complexe.

b.stabilirea diagnosticului de ţesut/organ

- să realizeze un management eficient al informaţiei teoretice - să identifice aspectele semnificative ale examenului histologic microscopic

- să explice etapele parcurse pentru realizarea diagnosticului

-să susţină diagnosticul elaborat prin comparaţie cu aspecte asemănătoare

Competenţe afectiv-valorice

La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE, studentul va avea următoarele competenţe:

a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de cadrele didactice şi de colegi

- să-şi coordoneze activitatea de învătare-redare în raport cu gradul de dificultate al temelor.

- să instituie şi să menţină un climat de studiu adecvat scopului .

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală - să respecte drepturile celorlalţi colegi şi ale persoanelor cu care interacţionează profesional.

- să recunoască semnele de abuz şi ilegalitate şi să informeze instanţele legale competente

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu cadrele didactice şi colegii săi - să menţină o atmosferă de studiu constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Definirea histologiei ca ştiinţă biologică Ţesuturile: definiţie, încadrare, histogeneza, caractere

generale

- Ţesuturi fundamentale

1

Ţesuturile epiteliale: definiţie, caractere generale, histofiziologia epiteliilor. Epitelii de acoperire şi căptuşire definiţie, caractere structurale, clasificarea epiteliilor de acoperire. Epitelii glandulare,

epitelii glandulare exocrine, planul general de organizare al glandelor exocrine, criterii de

clasificare a glandelor exocrine, principalele tipuri de glande exocrine, epitelii glandulare endocrine: caracteristici histologice şi clasificare

3

Ţesuturile conjunctive, definiţie, histogeneză, caractere generale, elemente structurale, clasificarea

ţesuturilor conjunctive, varietăţi de ţesut conjunctiv: ţesuturi conjunctive propriu-zise,

histofiziologia ţesutului conjunctiv.

3

Ţesutul cartilaginos, definiţa ţesutului cartilaginos, varietăţi de ţesut cartilaginos

- histofiziologia cartilajului.

1

Ţesutul şi sistemul osos organizarea microscopică a pieselor osoase, caracteristici structurale şi

ultrastructurale ale substanţei osoase, tipuri de ţesut osos, histofiziologia osului, osificarea: mecanisme, tipuri de osificare,

articulaţiile :structură, tipuri particulare de articulaţii

3

Sângele, hematopoeza, structura şi ultrastructura elementelor figurate ale sângelui, hematopoeza –

noţiuni generale: etapele hematopoiezei

2

Page 51: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

C

e

t

e

n

ţ

e

t

e

h

n

i

c

e

s

a

u

p

r

o

f

e

s

i

o

n

a

l

e

La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va

avea următoarele competenţe tehnice sau profesionale:

a. obţinerea informaţiilor clinice - să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a

pacientului edentat parţial şi să înregistreze în scris

rezultatele - să precizeze examenele paraclinice complementare

necesare şi să le interpreteze

- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic

al pacientului edentat parţial în stabilirea diagnosticului

- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic - să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi

să utilizeze rezultatele în întocmirea proiectului unei

proteze scheletate

c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă

schletată

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului

prin proteză scheletată - să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de

realizare a protezei scheletate

- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de

realizare ale unei proteze schletate - să instituie un program de dispensarizare a pacientului

purtător de proteză scheletată şi de educaţie a acestuia în

ceea ce priveşte igiena orală

C

o

m

p

e

t

e

n

ţ

e

a

f

e

c

t

i

v

-

v

a

l

o

La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va

avea următoarele competenţe afectiv-valorice:

a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi

echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de

pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date

ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi

Bazele celulare ale răspunsului imun, ţesutul limfoid, organe hemolimfopoetice, mecanisme de

apărare a organismului, nivele de organizare ale ţesutului limfoid, organele limfoide centrale şi

periferice: structură, histofiziologie.

2

Ţesuturile musculare, organizarea structurală şi ultrastructurală a celulelor musculare, aparatul contractil, histofiziologia contracţiei, tipuri de ţesuturi musculare.

2

Ţesutul şi sistemul nervos, celula nervoasă şi celulele de susţinere: structura şi ultrastructura,

sinapsa: structura, varietăţi de sinapse, histofiziologia transmiterii impulsului nervos, organizarea

tisulară a SNC şi SNP: substanţa cenuşie, substanţa albă, măduva spinării, cerebelul, scoarţa cerebrală , ganglionii nervoşi, meningele.

2

Sistemul endocrin, definirea şi încadrarea sistemului endocrin, structura şi histofiziologia glandelor

endocrine

2

Aparatul respirator, organizarea arborelui respirator, structura şi ultrastructura suprafeţelor

respiratorii

histofiziologia aparatului respirator

2

Aparatul cardiovascular, structura şi histofiziologia cordului, vasele sanghine şi limfatice, celula endotelială

2

Ochiul, globul ocular şi anexele sale, structura tunicilor şi conţinutului globului ocular,

histofiziologia recepţiei vizuale.

1

Urechea, urechea externă, urechea medie, urechea internă, organul Corti şi organul echilibrului, structură şi histofiziologie.

1

Urechea urechea externă, urechea medie, urechea internă, organul Corti şi organul echilibrului,

structură şi histofiziologie.

1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Prezentarea tehnicilor histologice clasice şi introducere în tehnicile histologice actuale.

3

Recunoaşterea microscopică a structurii epiteliilor şi a varietăţilor de epitelii. Țesuturile conjunctive: caracteristici microscopice, recunoaşterea elementelor componente, prezentarea caracteristicilor

microscopice ale varietăţilor de ţesut conjunctiv.

2

Ţesutul cartilaginos: recunoaşterea varietăţilor de ţesut cartilaginos

Ţesutul osos: varietăţi histologice de ţesut osos Recunoaşterea histologică a varietăţilor de osificare şi a etapelor acesteia.

3

Recunoaşterea microscopică a varietăţilor de ţesut muscular şi identificarea elementelor componente 2

Recunoaşterea elementelor figurate ale sângelui, formula leucocitară 2

Lucrare recapitulativă 2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE M. Baniţă, C.Pisoschi, Compendiu de histologie, ţesuturi fundamentale, Ed. Med. Univ., Craiova 2007.

Baniţă M. Busuioc C.. Histologie specială Organe-aparate-Sisteme Ed. Med. Univ. Craiova, 2003. D.W Fawcett, R.P.Jensh, Bloom & Fawcwtt, Concise Histology, Second Edition, Arnold ed, 2007.

L.C. Junqueira, J. Carneiro, Basic Histology, text&atlas , 11 –th. ed., Mc.Graw Hill Lange, 2005.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE Forme de activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrări practice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia aspecte morfologice dificile , demonstraţia,

activitatea în echipă, problematizarea, conversaţie euristică.

Studiu individual Încurajarea studiului individual pentru formarea unei baze de inițiere a discuției la tema

/lp următoare.

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării P ioada Responsabil Programarea temelor

2

Sala de lucrări

practice a Disciplinei

Ultima

săptămână a semestrului

Cadrele

didactice ale disciplinei

În raport cu lucrările la

care s-a absentat

Page 52: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

r

i

c

e

direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical - să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o

maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi - să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de

stres

Program de

consultaţii/

cerc ştiinţific

studenţesc

Sediul disciplinei

Prima zi de

marţi a fiecărei

luni

calendaristice

Prof. Univ.

M.Baniţă

În raport cu cerinţele

studenţilor

Program

pentru

studenţii slab pregătiţi

Sediul disciplinei

A doua zi de

marţi a fiecărei

luni calendaristice

Cadrele didactice ale

disciplinei

În raport cu cerinţele

studenţilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs scris scris 20

Lucrări practice oral oral Proba eliminatorie

Examen 80

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

Conf. univ. dr. Ţuculina Mihaela Prof. univ. dr. Veronica Mercuţ Prof. univ.univ Banită Monica

Notă: 31) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

32) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată). 33) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină opţională)/

DFac (disciplină facultativă).

34) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).

35) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 53: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină

Denumirea disciplinei Histologia Cavităţii Orale

Codul disciplinei

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de studii1)

Semestrul

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem] Credite

4) C S L P TOTAL

L 2 DF DI 2 2 4 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ Numele şi prenumele Baniţă Ileana Monica

Instituţia UMF Craiova

Catedra/Departamentul Ştiinţe morfologice

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Profesor

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII Obiective generale;

Cursul si lucrările practice de HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE au drept obiective principale: prezentarea

şi explicarea structurii de baza ale organelor cuprinse în cavitatea orală, integrarea noţiunilor teoretice de

histologie cu practica medicală. Disciplina are drept obiective dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor integrate morfo-funcţionale celulă-

ţesut-organ necesare pentru înţelegerea organizării şi funcţionării sistemului stomatognat; explicarea notiunilor de

baza care se regăsesc în histopatologia cavităţii orale. Dobândirea de noţiuni şi cunoştinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare în domeniul

medical.

Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor de

relaţionare interumană, dezvoltarea capacităţilor de integrare a meseriei de medic în societatea românească, realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor din

România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.

Găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de Histologia Cavităţii Orale conform standardelor în vigoare, selecţionând aspectele caracteristice şi relevante pentru pregătirea

profesională a medicului dentist.

Realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE şi experienţa educaţională anterioară şi prezentă şi corelarea cu disciplinele care se vor constitui în baza ştiinţifică

a noilor performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească.

Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunoşţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori. Cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE de către studenţi şi de

către toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Obiective specifice; La finalizarea cursului studentul va fi capabil să: Aprofundeze şi să dezvolte cunoştinţele despre structura tisulară a elementelor sistemului stomatognat. .

Însuşească logic şi conştient a noţiunilor teroretice despre caracteristicile comune ale tuturor ţesuturilor şi despre

particularităţile fiecăruia în parte. Înţeleagă noţiunile necesare pentru recunoaşterea histologică a fiecărui ţesut component al cavităţii orale pe

baza alcătuirii sale şi modul de asamblare al acestora pentru realizarea unor structuri mai complexe în cadrul

dintelui şi al altoe elemente ce alcătuiesc cavitatea orală.

Înţeleagă caracteristicile histofiziologice ale structurilor componente ale organismului şi a principiilor organizării în vederea funcţionării normale a organismului.

Page 54: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face

parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE studentul va avea următoarele competenţe:

Competenţe tehnice sau profesionale

a. obţinerea informaţiilor morfologie histologice - să realizeze corect şi complet diagnosticul unui ţesut normal din cavitatea orală.

- să aplice tehnicile de examinare microscopică ale unui ţesut sau fragment de ţesut sau organ

- să precizeze caracterele histologicce necesare pentru încadrarea într-un ţesut şi a acestuia într-un organ - să realizeze asocieri de ţesuturi cu diferite caracteristici morfo-funcţionale necesare alcătuirii unor structuri mai

complexe.

b. stabilirea diagnosticului de ţesut/organ

- să realizeze un management eficient al informaţiei teoretice - să identifice aspectele semnificative ale examenului histologic microscopic

- să explice etapele parcurse pentru realizarea diagnosticului histologic

- să susţină diagnosticul elaborat prin comparaţie cu aspecte asemănătoare

Competenţe afectiv-valorice

La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE, studentul va avea următoarele competenţe:

a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de cadrele didactice şi de colegi

- să-şi coordoneze activitatea de învătare-redare în raport cu gradul de dificultate al temelor.

- să instituie şi să menţină un climat de studiu adecvat scopului .

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală - să respecte drepturile celorlalţi colegi şi ale persoanelor cu care interacţionează profesional.

- să recunoască semnele de abuz şi ilegalitate şi să informeze instanţele legale competente

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu cadrele didactice şi colegii săi - să menţină o atmosferă de studiu constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Sistemul stomatognat, definirea şi încadrarea anatomo-funcţională 2

Cavitatea orală

- structura părţilor moi ale cavităţii orale: mucoasa orală: varietăţi topografice şi funcţionale,

structură şi ultrastructură - organul lingual: organizare histologică, papilele linguale, mugurele gustativ

- glandele salivare: organizare generală, glandele salivare intramurale, glandele salivare majore:

structură şi histofiziologie.

4

Odontonul - organizarea histologică generală a organului dentar

- structura şi ultrastructura odonţiului : smalţul, complexul pulpo - dentinar: dentina, pulpa dentară;

cementul - structura şi ultrastructura parodonţiului: ligamentul parodontal, osul alveolar, mucoasa gingivală

4

Organogeneza sistemului stomatognat

Organogeneza cavităţii orale, dezvoltarea embriologică a organului dentar

-histogeneza dintelui: amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii dintelui, şi a ţesuturilor de susţinere;

erupţia dentară.

6

Tubul digestiv - planul general de organizare al tubului digestiv

-faringele, esofagul, stomacul, intestinul subţire şi intestinul gros: organizare histologică, structură şi

histofiziologie

4

Page 55: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

C

e

t

e

n

ţ

e

t

e

h

n

i

c

e

s

a

u

p

r

o

f

e

s

i

o

n

a

l

e

La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va

avea următoarele competenţe tehnice sau profesionale:

a. obţinerea informaţiilor clinice - să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a

pacientului edentat parţial şi să înregistreze în scris

rezultatele - să precizeze examenele paraclinice complementare

necesare şi să le interpreteze

- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic

al pacientului edentat parţial în stabilirea diagnosticului

- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic - să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi

să utilizeze rezultatele în întocmirea proiectului unei

proteze scheletate

c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă

schletată

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului

prin proteză scheletată - să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de

realizare a protezei scheletate

- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de

realizare ale unei proteze schletate - să instituie un program de dispensarizare a pacientului

purtător de proteză scheletată şi de educaţie a acestuia în

ceea ce priveşte igiena orală

C

o

m

p

e

t

e

n

ţ

e

a

f

e

c

t

i

v

-

v

a

l

o

La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va

avea următoarele competenţe afectiv-valorice:

a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi

echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de

pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date

ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi

Ficatul şi pancreasul

- organizarea histologică, structura şi histofiziologia ficatului şi căilor biliare

- organizarea histologică, structura şi histofiziologia pancreasului

2

Aparatul genital masculin - organizare histologică, structura şi histofiziologia testiculelor, căilor genitale, şi glandelor anexe

2

Aparatul genital feminin

- organizarea histologică, structura şi histofiziologia ovarelor şi a căilor genitale feminine

- placenta şi glanda mamară structura şi histofiziologia

2

Tegumentul şi anexele sale - structura şi histofiziologia învelişului tegumentar

- structura şi histofiziologia fanerelor - pielea ca organ de simţ

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr ore

Recunoaşterea microscopică a ţesutului limfoid, şi a principalelor organe limfopoetice 2

Recunoașterea microscopică al miocardului şi vaselor sanghine Studiul microscopic al căilor aeriene şi plămânului

2

Mucoasa orală, recunoaşterea caracteristicilor histologice în raport de topografie, caracteristice

morfologice ale organului lingual, recunoaşterea tipurilor histologice de glande salivare 4

Prezentarea tehnicilor histologice de prelucrare a dintelui şi aspectele morfologice caracteristice Studiul microscopic al dintelui

5

Studiul microscopic al histogenezei organului dentar 2

Prezentarea caracteristicilor structurale ale tubului digestiv; esofag, stomac, intestin subţire, intestin

gros Ficatul, pancreasul

3

Prezentarea histologică a glande or endocrine:hipofiza, epifiza glandele tiroide, suprarenalele 2

Aparat urinar: recunoaşterea zonelor topografice ale rinichiului, caracteristicile morfologice ale

căilor urinare extrarenale 2

Studiul microscopic al ovarelor şi uterului

Studiul microscopic al testiculelor şi căilor genitale masculine 2

Caracteristice histologice ale analizatorului vizual şi acusticovestibular Studiul caracteristicilor morfologice ale tegumentului

4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE M. Baniţă, C.Pisoschi, Compendiu de histologie, ţesuturi fundamentale, Ed. Med. Univ., Craiova 2007.

Baniţă M. Busuioc C.. Histologie specială Organe-aparate-Sisteme Ed. Med. Univ. Craiova, 2003. D.W Fawcett, R.P.Jensh, Bloom & Fawcwtt, Concise Histology, Second Edition, Arnold ed, 2007.

L.C. Junqueira, J. Carneiro, Basic Histology, text&atlas , 11 –th. ed., Mc.Graw Hill Lange, 2005.

M.Baniţă, V. Deva, Organul dentar, Morfologie, Histogeneză, Ed. Alma, Craiova, 2006.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup,

învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrări practice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia aspecte morfologice dificile , demonstraţia,

activitatea în echipă, problematizarea, conversaţie euristică.

Studiu individual Încurajarea studiului individual pentru formarea unei baze de iniţiere a discuţiei la tema

/lp următoare.

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Sala de lucrări practice a

Disciplinei

Ultima săptămână a

semestrului

Cadrele didactice ale

disciplinei

În raport cu lucrările la

care s-a absentat

Program de consultaţii/

Sediul disciplinei Prima zi de

marţi a fiecărei Prof. Univ. M.Baniţă

În raport cu cerinţele studenţilor

Page 56: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

r

i

c

e

direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical - să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o

maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi - să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de

stres

cerc ştiinţific

studenţesc

luni

calendaristice

Program

pentru studenţii slab

pregătiţi

Sediul disciplinei

A doua zi de

marţi a fiecărei luni

calendaristice

Cadrele

didactice ale

disciplinei

În raport cu cerinţele studenţilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE Forma de

activitate

Evaluare

Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Grila , oral scris 20

Lucrări practice oral or l Proba eliminatorie

Examen 80

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Data avizării în departament:

Şef de departament, NUME PRENUME

Coordonator program de studii, NUME PRENUME

Titular disciplină,

Conf. univ. dr. Ţuculina Mihaela Prof.univ.dr. Veronica Mercuţ Prof. univ.dr. Banită Monica

Notă: 36) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

37) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată). 38) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină opţională)/

DFac (disciplină facultativă).

39) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).

40) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 57: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT

Codul disciplinei MD1210

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II 2 4 6 8

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Ţîrcă Tiberiu

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul FMD I

Titlul ştiinţific Doctor in stiinţe medicale

Gradul didactic Şef lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori Asistentii universitari de la disciplină

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- cunoaşterea, înţelegerea ţi însuşirea noţiunilor generale despre morfologia elementelor sistemului

stomatognat.

- corelarea cunostintelor dobândite la curs cu cele studiate la anatomie, fiziologie, histologie,

morfologie.

-cunoaşterea fiecărei entităţi morfologice individuale şi asocierea lor într-uncomplex morfologic

funcţional-arcada dentară.

- aprecierea transformării morfologiei dentare primare în morfologie dentară funcţională prin

prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie .

- cunoaşterea structurii macroscopice a ţesuturilor dentare şi raportul lor real topografic.

- evaluarea performanţelor studenţtilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi

finală a competenţelor cuprivire la nivelul de cunostinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente,valori.

-cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului Morfologia şi semiologia sistemului stomstognat.

Obiective specifice

- însuşirea morfologiei şi recunoasterea caracteristicilor fiecărui grup de dinţi umani permanenţi.

- însuşirea caracterelor morfologice şi clinice al dinţilor temporari.

- cunoaşterea numerotării dintilor

- înţelegera valorii practice a caracteristicilor morfologice individuale ale dinţilor în activitatea

clinică de terapie, protetică, ortodonţie, chirurgie.

Page 58: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască caracterele morfologice şi clinice ale tuturor grupelor de dinţi permanenţi.

- cunoască morfologia dinşilor temporari.

- cunoscă morfologia funcţională a arcadelor dentare şi a articulaţiei temporo-mandibulare.

- să identifice grupele de dinţi umani şi numerotarea acestora.

- să fie capabil să aprecieze valoarea clinică a fiecărui dinte în raport cu ceea ce reprezintă el, prin

atributele sale, in masticaţie, fonaţie, fizionomie şi să poată stabili ierarhizarea acestora.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute sculptura grupelor de dinţi in gips.

- modelarea arcadelor dentare în ceară cu ajutorul instrumentarului specific.

- abilitatea de a folosi corect instrumentele pentru modelare şi executarea unor manopere de fineţe.

- recunoască rapoartele de ocluzie şi să facă analiza contactelor interdentare în miscările mandibulei

- identifice dinţii naturali din colecţia disciplinei.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să îşi insuşescă şi să utilizeze corect termenii medicali.

- să potă descrie cu uşurinţă elementele morfologice şi funcţionale ale dinţilor şi ale arcadelor

dentare.

- să lucreze in echipă cooperând cu colegii.

- să menţină o atmosferă de lucru lipsită de stres.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Curs1 Obiectul de studiu şi metodologia disciplinei.Rolul şi importanţa morfologieisi

semiologiei sistemului stomatognatîn disciplinele medicinii dentare. Terminologie în

morfologia dentară

2

Curs2 Morfologia funcţională a principalelor componente ale aparatului dento-maxilar.

Morfologia functonală amaxilarelor.

2

Curs3 Morfologia funcţională a muşchilor aparatului dento-maxilar. Morfologia

funcţională a cavitaţii bucale

2

Curs 4 Morfologia funcţională a odontonului Studiul dentiţiei la om. Sisteme de notare a

dinţilor.

2

Curs 5 Morfologia funcţională generală a dinţilor. Caractere morfologice şi clinice

comune dinţilor frontali. Caractere morfologice individuale ale dinţilor. Incisivul central

superior. Incisivii laterali superiori. Incisivii centrali inferiori. Incisivii laterali inferiori.

2

Curs 6 Caninii superiori şi inferiori.

Caractere morfologice şi clinice comune dintilor laterali. Caractere morfologice şi

clinice ale premolarilor superiori. Primul premolar superior. Premolarul II superior.

2

Curs 7 . Caractere morfologice şi clinice ale premolarilor inferiori.

Premolarul I inferior Premolarul II inferior

2

Curs 8 Caractere morfologice şi clinice comune molarilor. Caractere morfologice şi

clinice comune molarilor superiori. Molarul I superior. Molarul II superior. Molarul III

superior.

2

Curs 9 Caractere morfologice şi clinice molarilor inferiori. Molarul I inferior .Molarul

II inferior. Molarul III inferior

2

Page 59: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 10 Caractere diferenţiale morfologice şi clinice ale dinţilor. Diferenţierea

incisivilor superiori de cei inferiori. Diferenţierea caninilor superiori de cei inferiori.

Diferenţierea dinţilor laterali superiori de cei inferiori.

2

Curs 11 Morfologia dinţilor temporari. Caractere morfologice şi clinice individuale

ale dinţilor temporari.

2

Curs 12 . Morfologia funcţională a arcadelor dentare. Curbele de ocluzie.

Mecanismul de neutralizare a presiunilor masticatorii la nivelul desmodonţiului. Raportul

coroană - rădăcină. . Morfologia funcţională a articulaţiei temporo - mandibulare

2

Curs 13 . Ocluzia dentară. Rapoarte de ocluzie normală. Rapoarte incizale la nivelul

arcadei frontale. Tipuri de rapoarte incizale nefuncţionale. Rapoarte ocluzale la nivelul

arcadei laterale. Stopuri ocluzale.

2

Curs 14 Mişcările mandibulei - deschidere, propulsie, lateralitate. Analiza

contactelor interdentare în mişcările mandibulei. Funcţiile aparatului dento - maxilar.

Funcţia masticatorie. Funcţia fonetică. Funcţia fizionomică.

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1 Morfologia arcadelor dentare. Odontomul, principalele grupe de dinţi..Partea practică: se

modelează prin sculptură la scara 2/1 in gips a incisivului central superior.Sculptura se face

în etape măsurând, desenând şi taind treptat până la realizarea morfologiei primare a

dintelui.

4

2 Caractere morfologice comune si individuale ale dinţilor frontali. Demonstraţie practică:

aspecte necesare finisării. Parte pracică : studenţii vor finisa sculptura in gips a incisivului

central.

4

3 Caractere morfologice şi clince comune ale caninului superior şi inferior. Partea

practică: studenţii vor sculpta caninul superior.

4

4 Caractere morfologice şi clinice ale premolarior superiori şi inferiori. Partea practică:

studenţii vor finisa sculptura in gips a caninului superior.

4

5 Caractere morfologice comune molarilor., caractere morfologice şi clinice ale molarilor

superiori. Partea practică: studentii vor sculpata molarul I superior.

4

6 Molarul I, II, III superiori. Partea practică: studenţii vor finisa sculptura în gips a

molarului I superior.

4

7 Caractere morfologice şi clinice al molarilor inferiori. Molarul I, II, III inferior. Partea

practică: studentii vor sculpta in gips molarul I inferior.

4

8 Caractere diferenţiale morfologice şi clinice ale dinţilor.partea practică : studenţii vor

finisa sculptura in gips a molarului I inferior.

4

9 Morfologia dintilor temporari Demonstraţie practica: modelarea în ceară a incisivului

central si lateral . Parte practică: studenşii vor modela incisivul central şi lateral

4

!0 Morfologia funcţionala a arcadelor dentare 1. Demonstracşie practică: modelarea in

ceara a caninului şi primului păremolar. Parte practică: studenţii vor modela în ceară

caninul şi primul premolar.

4

11 Morfologia funcţională a arcadelor dentare 2. Demonstracţie practică: modelarea in

ceară a premolarului doi şi a molarului unu. Parte practică: studenţii vor modela in ceară

premolarul doi şi molarul unu

4

12 Morfologia funcţionă a A.T.M. Demonstracţie practică: modelarea în ceară a unei

hemiarcade. Parte practică studenţii vor modela in ceară o hemiarcadă coronară prin

copierea celeilalte hemiarcade.

4

13 Ocluzia dentară. Parte practică: studenţii vor termina şi vor finisa modelarea ăn

ceară a unei hemiarcade.

4

14 Mişcarile madibulei. Parte practică: studenţii identifică dinţii naturali din colecţia

disciplinei după carterele lor comune, idividuale. Se fac şi se examinează sectiuni pri dinţiîn

4

Page 60: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

planuri şinivele diferite. Vor examina modele din colecţia disciplinei cu arcade şi ocluzii

atipice.

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

-Bratu D şi colab. Morfologia funcţională a aparatului dento-maxialar Ed. Helicon ,

Timisoara1998

-Berkovitz B.K.B., Holland G. R., Noxham B. J. Oral anatomy histology embryology 4Th edition

elsevier mosby/ saunders London 2009

- Chira I. , Morfologia funcşională a aparatului dento-maxilar, EDITURA DIDACTICĂ ŞI

PEDAGOGICĂ, 1981

-Deva V. Elemente de morfologie funcională a sistemului stomatognat. Ed. Sitech Craiova-2006

-Deva V., E. Coleş, Caiet de lucrări practice pentru studenţii anului I stomatologie, Ed. Sitech

Craiova 1997

- Deva V., Baniţă M., Organul dentar. Morfologie. Histogeneză, Ed. Alma, Craiova 2006

-Fuller L.J., Denehy G. Concise dental anatomy and morfology Ed Mosby

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Sediul

disciplinei

Ultimile două

saptamâni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

Morfologia ţsi

semiologia

sistemului

stomatognat

Page 61: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sediul

disciplinei

A treia

săptămână din

fiecare lună a

se mestrului –

orele 10-12

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Scris

Lucrări

practice Oral

Aplicaţie

practică

Oral şi aplicaţie

practică

Examen Oral Scris Scris

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A doua săptămână din fiecare lună

a semestrului orele 10-12 Sediul disciplinei.

Şef lucrări dr.

Ţîrcă Tiberiu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree AAnnaattoommiiee,,

MMoorrffoollooggiiee,,HHiissttoollooggiiee

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă LLaabboorraattoorruull ddee tteehhnniiccăă

ddeennttaarrăă aall FFMMDD

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conferenţiar universitar dr.

Popescu Mihaela

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucrări dr.

Ţîrcă Tiberiu

Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 62: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Stiinţele Comportamentului

Codul disciplinei MD1111

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DD DI 1 1 2 2/30 1

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Chiriţă Anca Livia

Instituţia UMF Craiova

Departamentul V Medicina

Titlul ştiinţific Doctor în Ştiinţe Medicale

Gradul didactic Şef Lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- cunoaşterea principalelor aspecte teoretice, biologice, psihologice şi sociale privind

comportamentul

- corelarea comportamentului uman cu patologia generală şi cea psihiatrică

Obiective specifice

- să cunoască factorii de risc comportamentali

- să fie familiarizat cu comportamentele autodistructive, acţiunile comportamentale în situaţii

de criză

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- achizitioneze o perspectivă modernă a terapiei profilactice prin prevenţia factorilor de risc

- să deţină un set de cunoştinţe necesare interpretării holistice a patologiei medicale

- să cunoască principalele aspecte teoretice, biologice, psihologice şi sociale privind

comportamentul

- să coreleze comportamentul uman cu patologia generală şi cea psihiatrică

Page 63: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- achiziţioneze un set de cunoştinţe necesare interpretării în perspectiva teoriei

comportamentale a patologiei medicale şi stomatologice

- cunoască factorii de risc comportamentali, comportamentele autodistructive, acţiunile

comportamentale în situaţii de criză

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- realizeze comunicarea emoţional-empatică

- respecte principiile neutralităţii afective şi non-implicării emoţionale

- realizeze educarea voliţional-eutimică a implementării cognitiv-infomaţionale

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Generalităţi – istoric – psihicul uman în perspectiva comportamentală 1

Concepte generale (psihogenetice, psihanalitice, biogenetice, sociogenetice) 1

Elemente de neuroştiinţe (bazele neurobiologice şi neuropsihologice ale comportamentului 2

Comportamentul uman. Etologie 5

Agresivitate, suicid 1

Elemente de psihosomatică – tipuri de comportament 1

Psihoigienă, psihopedagogie, elemente de psihoterapie, terapie comportamentală 3

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Principalele aspecte teoretice şi conceptuale implicate în ştiinţele comportamentului 1

Elemente de neurobiologie şi neuropsihologie (structuri cerebrale, sisteme

neurobiochimice) în ştiinţele comportamentului

3

Rolul funcţiilor cognitive şi comportament 1

Rolul func’iilor conative ;i comportament 1

Personalitate, conştiinţă şi ştiinţele comportamentului 1

Metode de evaluare utilizate în ştiinţele comportamentului 1

Rolul comunicării în ştiinţele comportamentului 2

Tipuri de personalitate şi boli psihosomatice 2

Relaţii terapeutice bazate pe comunicare – principii de psihoterapie 1

Ştiinţele comportamentului în medicina actuală 1

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Rădulescu, SM, 1991. Anomie, devianţă şi patologie socială. Ed. Hyperion XXI Bucureşti, 15.

Rădulescu, SM, 1997. Sociologia şi istoria comportamentului sexual deviant. Ed. Nemira

Bucureşti, 281.

Rădulescu, SM, Piticariu, M, 1989. Devianţă comportamentală şi boală psihică. Ed. Academiei

Bucureşti, 29-31.

Chiriţă, V, Papari, A, 2002. Tratat de psihiatrie. Vol. 1, Ed. Fundaţiei Andrei Şaguna Constanţa,

147-187.

Durkheim, E, 1974. Regulile metodei sociologice. Ed. II, Ed. Ştiinţifică Bucureşti, 58-59.

Gelder, MD, Gath, D, Mayou, R, 1994. Tratat de psihiatrie. Oxford, Ed. II, Editura Asociaţiei

Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti, 184-199.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 64: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

5

Clinica de

Psihiatrie Presesiune

Colectivul

disciplinei

ştiinţele

Comportamen

t.

În funcţie de necesităţi

şi disponibilitatea

studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Psihiatrie

Bisăptămânal,

marţi, orele

12:00-14:00

şef Lucr. Dr.

Chiriţă Anca

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Psihiatrie

Lunar, în

prima zi de joi

a lunii, orele

12:00-14:00

Şef Lucr. Dr.

Chiriţă Anca

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă

Lucrări

practice Oral

Examen Scris

Verificare 10% 10% 80%

Page 65: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Lunar, în a doua zi de joi a fiecărei

luni a semestrului, orele 12:00-

14:00

Clinica de Psihiatrie Şef Lucr. Dr. Chiriţă Anca

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef Lucr. Dr. Chiriţă Anca

Notă: 41) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

42) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 43) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

44) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

45) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 66: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE (LIMBA ENGLEZĂ)

Codul disciplinei MD 12 12

Anul de studiu I

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

2 4

L 2 DC DO 2 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele BADEA OANA

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Departamentul Nr. 2

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN FILOLOGIE

Gradul didactic ASISTENT UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- dobăndirea de noţiuni, cunostinţe, aptitudini şi abilităţi necesare utilizării limbii engleze pentru

comunicarea generală.

- însuşirea termenilor biomedicali specifici medicinii dentare, care să permită studenţilor şi

viitorilor medici stomatologi consultarea bibliografiei în domeniul respectiv, precum şi

redactarea unor lucrări în limba engleză

- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi capacitatea

acestora de a comunica în limba engleză şi în alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Limba Engleză şi

experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe

lingvistice pe care studenţii trebuie să le dobândească

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe evaluarea continuă, periodică şi

finală a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini şi valori

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Limba Engleză de către studenţi şi de

către toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le

revin.

Page 67: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) de:

- realizarea unui echilibru între engleza vorbită (activităţi comunicative aferente) şi conţinutul

gramatical

- aprofundarea noţiunilor privind terminologia medicală din limba engleză

- dobândirea aptitudinilor specifice celor 4 abilităţi comunicative: vorbire,

ascultare(înţelegere), citire şi scriere în limba engleză

- asimilarea cunoştinţelor privind utilizarea limbii engleze în contexte medicale, orale sau

scrise

- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind comunicarea în limba engleză, atăt la nivel

general, cât şi la nivel specializat, şi anume în specializarea medicină dentară prin realizarea

feedback-ului

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- iniţieze şi să manipuleze discuţii în limba engleză: rezumarea şi prezentarea principalelor probleme ale

unui caz

- prezinte şi să susţină opinii în limba engleză: exprimarea acordului şi dezacordului în limba engleză

- echilibreze avantajele şi dezavantajele privind susţinerea unor opinii printr-o serie de consecinţe,

comunicând exclusiv în limba engleză

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- elaboreze argumente – să ofere motive, să prezinte consecinţe, să atenţioneze în privinţa unor

consecinţe prin intermediul folosirii limbii engleze medicale

- rezume şi să tragă concluzii în limba engleză – moduri de abordare în cazul

întreruperilor/abaterilor/digresiunilor; rezumarea punctelor principale, încheierea unei întâlniri

- stabilescă relaţii cu noi cunoştinţe, să preis mesaje, să stabilească întâlniri cu ajutorul limbii engleze

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- verifice şi să discute informaţii din şi în limba engleză

- transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament utilizând limba engleză medicală

- comunice cu aparţinătorii şi/ sau pacienţii prin intermediul limbii engleze

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Introduction to English for Medicine 4

2. Hospitalisation 4

3. Taking a history from a patient 4

4. Words for pains 4

5. The epidemics of the cold season 4

6. Diagnosis and prescription 4

7. Teeth 4

8. Cavities 4

9. Human body 4

10. Basic cell structure 4

Page 68: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

11. Review 4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Badea, Oana-Test your Medical English, ed. Universitaria, Craiova, 2007

2. Badea, Oana – Ins and Outs of Medical English, Ed. Universitaria, Craiova, 2010

3. Dobrovici, Viorica, Bostacă, Ioan- English in Medicine, Ed. Polirom, Bucuresti, 1999

4. Bardi, Mirela, Măgureanu, Tania – Prosper with English, English for Medicine and Pharmacy,

Cavaliotti Publishing House, The British Council, Bucuresti, 1999

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

10

Sala 119

Medicina Veche

Ultimele două

săptămăni din

semestrul al

II-lea

Asist. univ.

dr. BADEA

OANA

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sala 119

Medicina Veche

În săptămâna

pară din

fiecare lună,

orele 18-20

Asist. univ.

dr. BADEA

OANA

Program

pentru

studenţii

slab

Sala 119

Medicina Veche

În săptămâna

impară din

fiecare lună,

orele 18-20

Asist. univ.

dr. BADEA

OANA

Page 69: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pregătiţi

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Examen

Verificare Test 50% Test 50%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Prima zi de marţi din fiecare lună,

orele 18-20

Sala 119

Medicina Veche

Asist. univ. dr. BADEA

OANA

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Osiac Eugen Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Asist. univ. dr. Badea Oana

Notă: 46) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

47) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 48) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

49) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

50) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 70: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR

2013- 2014

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA

1.3 Departamentul MG

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii1)

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINĂ DENTARA

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.1 Denumirea disciplinei BIOSTATISTICA

2.2. Codul disciplinei MD1215

2.3 Titularul activităţilor de curs S.L. dr. Alexandru Dragos

2.4 Titularul activităţilor de

seminar

S.L. dr. Alexandru Dragos

2.5.Gradul didactic Şef lucrări

2.6.Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

2.7. Anul de

studiu

I 2.8.

Semestrul

II 2.9. Tipul

disciplinei

(conţinut)2)

DC 2.10. Regimul

disciplinei

(obligativitate)3)

Opt

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de

învăţământ

28 din care: curs 14 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore [saptamana/semestru]

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0.5/7

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe

teren

0.5/7

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0.2/2.8

Tutoriat 0.1/1.4

Examinări 0.2/2.8

Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 0.1/1.4

3.7 Total ore studiu

individual 22

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Numărul de credite4)

2

4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Sunt suficiente cunostintele de baza din liceu

4.2 de

competenţe

-

5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

Studierea apriori a temei este binevenita, pentru a genera dialog in timpul

cursului

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a laboratorului

Page 71: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6) 7)

CO

MP

ET

EN

ŢE

PR

OF

ES

ION

AL

E

6.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să cunoasca:

- notiuni introductive de statisticã descriptivã si teoria estimatiei.

- conceptual de variabile aleatoare ca notiune de bazã în statisticã,

- notiunea de densitate de probabilitate.

- notiunea de inferentã statisticã

- elemente de teoria corelatiei

- elemente de analizã regresionalã

- să cunoască principiile de bază ale cercetării ştiinţifice

- să cunoască principiile de bază ale realizării unui studiu statistic

- să cunoască principiile de bază privind informatica de spital şi monitorizarea

pacienţilor

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea

informaţiei

6.2Abilităţi dobândite:

6.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

- să poată folosi curent programul Excel

- să poată folosi curent programul EpiInfo

CO

MP

ET

EN

ŢE

TR

AN

SV

ER

SA

LE

6.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de echipa de lucru

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de lucrul în mediul medical

- -să respecte colegii şi viitorii pacienţi fără disciminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice

- să identifice factorii sociologici şi culturali care pot duce la alterarea sănătăţii

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Obiective generale

cunoasterea de catre studenti a principiilor și metodelor

statistice ale biostatisticii medicale

formarea studenților pentru a putea aplica principiile si

metodele biostatisticii in activitatea medicala

dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini,

comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare

practicii medicale în

realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale

ale cursului şi experienţa educaţională anterioară, acestea

constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care

studenţii trebuie să le dobândească

evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze

pe măsurarea continuă, periodică şi finală a competenţelor

Page 72: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini,

comportamente şi valori

7.2 Obiectivele specifice 1.Instruirea studentilor pentru însusirea modului de abordare

statisticã a cunoasterii medicale

2.Formarea deprinderilor practice de folosire a programelor de

calculator orientate spre statistica medicalã

3.Formarea modului de gândire statistic prin contrast cu modul de

gândire exact al logicii clasice.

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) să-şi

însuşească urmatoarele

ABILITĂŢI COGNITIVE

să analizeze critic variaţiile unor parametri biologici şi să

identifice factorii care induc aceste variaţii

să interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri

biologici şi să caute relevanţa clinică;

să interpreteze scheme, diagrame, reprezentări grafice ale

unor funcţii sau parametri funcţionali;

să integreze cunoştinţele teoretice si practice dobândite la

disciplina de Biostatistica cu cele obţinute de la alte

discipline fundamentele şi să le folosească ca platformă

pentru instruirea clinică;

să comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau

rezultatele obţinute;

să emită ipoteze de lucru şi să le verifice prin prelucrarea

datelor expermentale

DEPRINDERI PRACTICE

să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o

echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze, să comunice

cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un

protocol dat, să înregistreze rezultatele, să comunice

rezultatele, să le discute în echipă;

să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din

laboratorul deinformatica medicala

ATITUDINI

să fie deschişi spre dobândirea de repere morale, formarea

unor atitudini profesionale şi civice, care să permită

studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi,

înţelegători în faţa suferinţei, disponibili sa ajute oamenii,

interesaţi de dezvoltatea comunităţii;

să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea

valorilor morale şi a eticii profesionale;

să înveţe să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi

să ofere soluţii responsabile pentru rezolvarea ei.

să recunoască şi să aibă respect pentru diversitate şi

multiculturalitate;

să aibă sau să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în

echipă;

să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru,

rezultatele obţinute, să se consulte cu echipa;

să se implice în actiuni de voluntariat, să cunoască

problemele esenţiale ale comunităţii.

Page 73: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

să aibă deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,

să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a

autonomiei personale şi a dezvoltării profesionale;

să valorifice optim si creativ propriul potential în

activităţile colective;

să ştie să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării;

să aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi

ştiinţifice ale disciplinei

8. CONŢINUTURI

8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.

ore

1. Introducere in statistica medicala. Populatii. Variabile. Notiunea de probabilitate. Tabele de

incidentã si importanta lor în medicinã

2

2. Serii statistice. Indicatori statistici fundamentali. Tabele de frecventa. Exemple 2

3. Reprezentari grafice. Tipuri de grafice: grafice cu bare, grafice liniare, grafic circular,

histograma, poligonul frecventelor

2

4. Functii de repartitie in statistica medicalã; repartitia normalã; exemple. Alte tipuri de

repartitii si utilitatea lor

2

5. Indicatorii mediana, mod, cuartile; grade de libertate. Intervale de încredere si utilitatea lor.

Estimatori

2

6. Teste statistice parametrice si neparametrice; compararea mediilor a douã sau mai multe

esantioane. Compararea variantelor. Testul chi patrat de independentã factorialã

2

7. Notiunea de corelatie statisticã; coeficient de corelatie Pearson. Interpretarea coeficientului

de corelatie

1

8. Notiunea de regresie si aplicatii in stiintele biologice si medicinã 1

TOTAL 14

ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr.

ore

1. Reteaua de calculatoare. Conectare in retea. Introducere in programul EXCEL 1

2. Proiectarea si construirea bazelor de date medicale. Tabele de incidenta 2

3. Indicatori statistici. Intervale de încredere. Functii Excel 2

4. Excel:Tabele de frecventa. Reprezentari grafice, histograma, poligonul frecventelor, grafice

cu bare, grafice circulare

2

5. Programul EPI INFO: Comenzi de sortare, selectare 1

6. Teste statistice: testul Student, testul ANOVA 2

7. Programul EPI INFO: Verificarea corelatiei statistice, coeficient de corelatie, grafic de

corelatie (Scatter).

2

8. Sinteza statistica si grafica a datelor experimentale. Verificarea practica finala 2

TOTAL 14

ore

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE

REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR

PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT

PROGRAMULUI

Disciplina de Biostatistica este o disciplină fundamentală, obligatorie pentru ca un student să

devină un medic capabil sa inteleaga si sa utilizeze diverse procedee si studii statistice,

omniprezente in practica medicala curenta

Cunoştinţele, deprinderile practice şi atitudinile învăţate la această disciplină ofera baza de lucru

pentru a intelege aspectele medicale care vor fi detaliate la alte discipline, in care sunt implicate

colectarea de date, lucrul cu baze de date, prezentarea si compararea datelor (grafice, teste

Page 74: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

statistice)

1100.. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc. Prelegerea, analiza, sinteza,

compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în scopul realizării feedback-ului,

explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia, prezentări pe

retroproiector

Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea,

problematizarea

Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz,

proiecte

Studiu

individual 1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe internet

12. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

13. Alte activităţi

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2

Disciplina de

Informatică

medicală şi

Biostatistică

Ultima

săptămână din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplina de

Informatică

medicală şi

Biostatistică

Fiecare zi de

luni - orele

11-14

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Disciplina de

Informatică

medicală şi

Biostatistică

Fiecare zi de

luni - orele

11-14

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

1122. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs În dialog direct Prin sondaj, în Subiect de 75%

Page 75: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

în cadrul

cursului

dialog direct

în cadrul

cursului

examen (1)

Lucrări

practice

În dialog direct

în cadrul

lucrărilor

practice

În dialog

direct în

cadrul

lucrărilor

practice

Subiect de

examen (2) 20%

Examen

Verificările

periodice

scris şi oral,

aplicaţie practică

Condiţia de terecere este ca

nota la fiecare din cele trei

subiecte de examen să fie cel

puţin 5, pe o scară de la 0 la

10

Prezenţa la

curs 5%

13. PROGRAME DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de luni din fiecare lună a

semestrului - orele 11-14

Disciplina de Informatică medicală

şi Biostatistică

Toate cadrele didactice

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Conf. univ. dr. Osiac Eugen

MG

Coordonator program de

studii,

Pror. univ. dr. Mercuţ

Veronica

Titular disciplină,

Sef lucr. dr.Alexandru Dragoş

Notă:

1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată).

3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/

DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care

se încadrează disciplina.

7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi

responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională

Page 76: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivala

Codul disciplinei MD1215

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de studii1)

Semestrul

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem] Credite

4) C S L P TOTAL

L 2 DD DO 1 1 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Baniţă Ileana Monica

Instituţia UMF Craiova

Catedra/Departamentul FMD2

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Profesor

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Cursul si lucrările practice de Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivală au

drept obiective principale: prezentarea şi explicarea principalelor structuri tisulare si celulare prezente în mucoasa gingivala responsabile de cresterea patologica a fibromucoasei gingivale, precum si a relatiilor dintre

acestea in conditii normale si patologice.

Disciplina Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivala are drept obiective

dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor integrate morfo-funcţionale celulă-ţesut-organ; însuşirea noţiunilor necesare înţelegerii principiilor biologice ale organizării mucoasei gingivale precum si a interrelatiei epiteliu-

tesut mezenchimal si a interrelatiei dintre celulele conjunctive fixe si cele proinflamatorii in aparitia si

dezvoltarea hipercresterii gingivale. Dobândirea de noţiuni şi cunoștinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare în domeniul

medical.

Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor de relaţionare interumană, dezvoltarea capacităților de integrare a meseriei de medic în societatea românească,

realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor din

România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.

Găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de conform standardelor în vigoare, selecţionând aspectele caracteristice şi relevante pentru pregătirea profesională a medicului dentist.

Realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de HISTOLOGIE şi experienţa

educaţională anterioară şi prezentă şi corelarea cu disciplinele care se vor constitui în baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească.

Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori. Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor despre structura tisulară a mucoasei gingivale.

Însuşirea logică şi conştientă a noţiunilor teoretice despre caracteristicile morfo-fiziologice a fibromucoasei

gingivale. Dobândirea noţiunilor necesare pentru recunoaşterea histologică a mucoasei gingivale normale si a celei

hipertrofice, a principalelor celule sau elemente intercelulare a caror hiperplazie sau hipertrofie detemina

cresterea de volum a mucoasei gingivale. Intelegerea principalelor mecanisme biologice recunoscute care induc cresterea volumului mucoasei gingivale si

a modului particular de interrelatie a elementelor compononte ale tesutului gingival in cadrul acestor mecanisme.

Page 77: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face parte

disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE studentul va avea următoarele competenţe:

Competenţe tehnice sau profesionale

a. obţinerea informaţiilor morfologie histologice

- să realizeze corect şi complet diagnosticul unui ţesut gingival normal. - să aplice tehnicile de examinare microscopică ale unui ţesut sau fragment de ţesut sau organ

- să precizeze caracterele histologice necesare pentru încadrarea hipercresterii gingivale

b.stabilirea diagnosticului de hipercrestere gingivala - să realizeze un management eficient al informaţiei teoretice

- să identifice aspectele semnificative ale examenului histologic microscopic

- să explice etapele parcurse pentru realizarea diagnosticului -să susţină diagnosticul elaborat prin comparaţie cu aspecte asemănătoare

Competenţe afectiv-valorice

La sfârşitul studiilor de Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivala studentul

va avea următoarele competenţe:

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de cadrele didactice şi de colegi

- să-şi coordoneze activitatea de învătare-redare în raport cu gradul de dificultate al temelor. - să instituie şi să menţină un climat de studiu adecvat scopului .

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date

ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală

- să respecte drepturile celorlalţi colegi şi ale persoanelor cu care interacţionează profesional.

- să recunoască semnele de abuz şi ilegalitate şi să informeze instanţele legale competente - să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare - să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu cadrele didactice şi colegii săi

- să menţină o atmosferă de studiu constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Definirea noţiunii de hipercrestere gingivala pe baza criteriilor de diagnostic clinic si histologic.

Criterii de clasificare ale hipercresterii gingivale si importanta sa in practica stomatologica.

2

Prezentarea principalelor componente celulare epiteliale si mezenchimale care intra in alcatuirea fibromucoasei gingivale.

2

Prezentatea principalelor mecanisme celulare individualizate pana in prezent responsabile de

hipercresterea volumui gingival.

2

Mecanisme de sinteza-degradare in mucoasa gingivala si rolul principalilor factori biologici implicati: factori de crestere, citokine, metaloproteinaze.

2

Rolul mecanismului de tranzitie epitelio-mezenchimala in hipercresterea gingivala 3

Influenta celulelor proinflamatorii in inducerea si mentinerea fibrilogenezei in hipercresterea

gingivala

2

Rolul imunitatii innascuta si a receptorilor de tip Toll-Like in hipercresterea gingivală 1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Prezentarea tehnicilor histologice ce permit identificarea diferitelor componente celulare si matriciale

implicate in hipercresterea gingivala: coloratii speciale, tehnici de imunohistochimie.

2

Recunoaşterea microscopică a diferitelor modificari epiteliale si ale tesutului conjunctiv ce intervin

frecvent in hipercresterea gingibvala.

2

Studiul microscopic al prezentei factorilor de crestere profibrilogenetici in diferite forme de hipercre;tere gingivala.

2

Page 78: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

C

e

t

e

n

ţ

e

t

e

h

n

i

c

e

s

a

u

p

r

o

f

e

s

i

o

n

a

l

e

La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va

avea următoarele competenţe tehnice sau profesionale:

a. obţinerea informaţiilor clinice - să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a

pacientului edentat parţial şi să înregistreze în scris

rezultatele - să precizeze examenele paraclinice complementare

necesare şi să le interpreteze

- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic

al pacientului edentat parţial în stabilirea diagnosticului

- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic - să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi

să utilizeze rezultatele în întocmirea proiectului unei

proteze scheletate

c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă

schletată

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului

prin proteză scheletată - să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de

realizare a protezei scheletate

- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de

realizare ale unei proteze schletate - să instituie un program de dispensarizare a pacientului

purtător de proteză scheletată şi de educaţie a acestuia în

ceea ce priveşte igiena orală

C

o

m

p

e

t

e

n

ţ

e

a

f

e

c

t

i

v

-

v

a

l

o

La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va

avea următoarele competenţe afectiv-valorice:

a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi

echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de

pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date

ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi

Studiul microscopic imunohistochimic al unor metaloproteinaze si ai inhibitorilor acestora tisulari in

diferite forme de hipercrestere gingivala.

2

Studiul microscopic imunohistochimic al moleculelor implicate in tranzitia epitelio-mezenchimala 2

Studiul microscopic al unor algoritmuri de molecule care permit identificarea unui mecanism ce induce cresterea volumului gingival.

4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

M. Baniţă, C.Pisoschi, Compendiu de histologie, ţesuturi fundamentale, Ed. Med. Univ., Craiova 2007.

Baniţă M. Busuioc C.. Histologie specială Organe-aparate-Sisteme Ed. Med. Univ. Craiova, 2003. D.W Fawcett, R.P.Jensh, Bloom & Fawcwtt, Concise Histology, Second Edition, Arnold ed, 2007.

L.C. Junqueira, J. Carneiro, Basic Histology, text&atlas , 11 –th. ed., Mc.Graw Hill Lange, 2005.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup,

învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrări practice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia aspecte morfologice dificile , demonstraţia, activitatea în echipă, problematizarea, conversaţie euristică.

Studiu individual Încurajarea studiului individual pentru formarea unei baze de iniţiere a discuţiei la tema

/lp următoare.

IIXX.. PPRROOGGRRAA DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2

Sala de lucrări

practice a

Disciplinei

Ultima

săptămână a

semestrului

Cadrele

didactice ale

disciplinei

În raport cu lucrările la

care s-a bsentat

Program de

consultaţii/

cerc ştiinţific studenţesc

Sediul disciplinei

Prima zi de

marţi a fiecărei

luni calendaristice

Prof. Univ.

M.Baniţă

În raport cu cerinţele

studenţilor

Program

pentru

studenţii slab pregătiţi

Sediul disciplinei

A doua zi de

marţi a fiecărei

luni calendaristice

Cadrele didactice ale

disciplinei

În raport cu cerinţele

studenţilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs scris scris 20

Lucrări practice oral oral 20

Examen 60

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

Conf. univ. dr. Ţuculina Mihaela Prof. univ. dr. Veronica Mercuţ Prof. univ. dr. Banită Monica

Page 79: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

r

i

c

e

direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical - să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o

maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi - să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de

stres

Notă: 51) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

52) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată). 53) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină opţională)/

DFac (disciplină facultativă).

54) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).

55) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 80: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentara

Denumirea disciplinei Anatomie clinica si topografica a capului si a gatului

Codul disciplinei MD2101

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestr

ul

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L I Fundament

al

Obligatori

u

2 4 6 10

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Manescu Maria Rodica

Instituţia Universitatea de Medicina si Farmacie

Catedra/Departamentul Stiinte morfologice

Titlul ştiinţific doctor

Gradul didactic Conf univ

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

. Întelegerea rolului cercetării fundamentale în perfectionarea clinică a viitorului

medic stomatolog.

. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial, atât de importantă

în chirurgia practică.

Obiective specifice;

. Informarea asupra aplicatiilor practice, astfel încât aceasta anatomie să devină utilă

pregătirii clinice viitorului medic

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infectillor cu punct de plecare

dentar, cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial.

Să cunoască spatiile cervico- faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială.

Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie, astfel incât să poată

selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la

fiecare pacient.

Să lucreze în echipă pentru a diseca și a identifica elementele vasculare, nervoase și musculare ale

capului, gâtului

- să dovedească o atitudine profesională si de respect faţă de preparatele anatomice şi echipa

de lucru

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect termenii anatomici care definesc regiunile topografice

ale capului si gatului

Page 81: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) un semestru , 28 ore Nr. ore

1. Anatomia topografica a capului Craniometrie. 2

2. Regiuni topografice de suprafata ale fetei.Topografia ramurilor terminale ale n. facial 2

.

3. Regiuni topografice de profunzime ale fetei

2

4. Regiunea muschilor masticatori.Topografia nervului mandibular.

2

5. Anatomia topografica a cavitatii orale I(vestibulul bucal,regiunea palatina) 2

6. Anatomia topografica a cavitatii orale II(regiunea sublinguala,regiunile retromolare)

7. Anatomia topografica si sectionala a encefalului 2

8. Topografia nervilor alveolari 2

9. Anatomia topografica a gatului I. Topografia plexului cervical 2

10. Anatomia topografica si clinica a gatului II.Topografia simpaticului cervical. 2

11. Topografia mediastinului 2

12. Topografia fasciilor capului si gatului,spatii fasciale potentiale.Diseminarea infectiilor

dentare

2

13. Anatomia aplicata a sistemului dentar in raport cu sinusul maxilar canalul alveolar si

cavitatea nazala

2

14. Topografia grupelor ganglionare limfatice si drenajul limfatic in teritoriu oro-maxilo-

facial

Anatomia sectionala a capului si gatului.

2

VI.2.Lucrari practice-teme (56 ore)

1.Craniu recapitulare 2

2.Regiunile anatomo topografice ale capului (regiones facies , regiones capitis). 2

3.Regiunea frontoparietooccipitala,mastoidiana auriculara 2

4.Regiunea nazala,cavitatea nazala 2

5.Regiunea orbitala,cavitatea orbitala 2

6.Regiunea infraorbitala,zigomatica si bucala,regiunea parotideomaseterina 2

7.Regiunea infratemporala 2

8.Regiuna muschilor masticatori. 2

9.Evaluare I 2

10.Topografia cavitatii orale,vestibulul, regiunea palatina. 2

11.Topografia cavitatii orale,regiunea sublinguala 2

12.Topografia cavitatii orale,regiunile retromolare 2

13.Topografia nervilor alveolari.Aplicatii practice 2

14.Continutul neurocraniului 2

15.Anatomia sectionala a encefalului 2

16.Craniometrie. 2

17.Topografia cranio-encefalica 2

18.EvaluareII

2

19.Topografia regiunii anterioare a gatului:trigonum submentale,trigonum

submandibulare

2

20. Trigonum musculare. Aplicatii practice 2

21. Trigonul caroticum 2

22. Regiunea sternocleidomastoidiana 2

23. Regiunea laterala a gatului 2

Page 82: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Bibliografie

Bibliografie selectiva:

1.Notiuni de anatomie topografica clinica si sectionala a capului si gatului-Rodica Maria

Manescu,Mindrila Ion,Edit. Reprograph, Craiova,2008

2Notiuni deanatomie topografica a capului si gatului Lucian Podoleanu, Victor Nimigean, Edit

Cerma ,Bucuresti

3.Anatomia clinica a capului si gatului –Nimigean V, Edit Cerma ,Bucuresti,2000

4. Clinical Anatomy by systems Snell RS, 8 edition

5.Anatomie topografica si sectionala – Mindrila I.,Tarnita D.N.,Rodica Maria Manesc, Edit Medicala

Universitara,2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Laboratorul de

anatomie

La sfârşitul

semestrului,

ultima

Manescu

Maria Rodica

În funcţie de tematica

lucrării practice şi de

orarul studenţilor

24. Anatomia sectionala a capului si gatului 2

25. Descoperiri de vase si nervi la nivelul capului si gatului 2

26. Anatomia pe viu a capului si gatului 2

27.Anatomia topografica si aplicata a toracelui,mediastinul 2

28.EvaluareIII 2

Page 83: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

săptămână de

activitate

didactică

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Laboratorul de

anatomie

Saptamanal

2ore

Manescu

Maria Rodica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Laboratorul de

anatomie

Consultaţii la

sfârşitul

fiecărui

capitol

2 ore

Manescu

Maria Rodica

În raport cu dificultatea

temelor reieşită în urma

rezultatelor evaluărilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice oral 20%

Examen 0ral si scris 80%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima joi din luna orele 18-20 Laboratorul de anatomie Manescu Maria Rodica

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf .Univ Dr .Mindrila Ion Prof.Univ Dr Veronica Mercut Conf Univ.

Dr.Manescu Maria Rodica

Notă: 56) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

57) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 58) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

59) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

60) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 84: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fisă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei BIOLOGIE.GENETICA

Codul disciplinei MD2102

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DF DI 2 2 4 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele BUTEICA ELENA/BURADA FLORIN

Instituţia UMF –Craiova, Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul DEPARTAMENT I - DISCIPLINE MORFOLOGICE

Titlul ştiinţific Doctor in biologie/Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Profesor universitar/Sef lucrări universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- să explice importanţa predicţiei şi prevenţiei bolilor,

- să distingă etapele de dezvoltare şi maturare psihocomportamentală a individului,

- să aplice metode adecvate pentru a transmite informaţiile medicale dificile,

- să recunoască importanţa reiterării informaţiei în anumite situaţii,

- să recunoască importanţa confidenţialităţii informaţiilor,

- să facă referiri adecvate la grupurile suport sau alte resurse care pot fi în beneficiul pacienţilor şi

familiei,

- să respecte religia, cultura şi credinţele etice ale pacienţilor chiar daca acestea sunt diferite,

- să facă faţă emoţional la răspunsurile pacienţilor,

- să îşi recunoască limitele abilităţilor şi să ceară ajutor când este necesar,

- să utilizeze adecvat resurse cum ar fi cărţi medicale, articole de cercetare sau resurse pe internet,

pentru a obţine informaţii necesare,

- să aplice principiile medicinei bazate pe dovezi în practica clinică,

- să deducă cum observaţiile clinice pot oferi înţelegere în ceea priveşte biologia şi patogeneza

bolii şi cum prin cercetare pot să apară îmbunătăţiri.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- Să culeagă un istoric familial complet,

- Să construiască şi să interpreteze un arbore genealogic,

Page 85: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- Să recunoască modele de bază ale transmiterii caracterelor,

- Să aprecieze riscul pentru indivizii care suferă de boli mendeliene simple,

- Să dobândescă cunoştiinţe despre trăsăturile clinice ale unor boli monogenice cu afectare oro-

maxilo-faciala,

- Să dobândescă cunoştiinţe despre trăsăturile clinice ale bolilor cromozomiale, inclusiv

translocaţii, microdeleţii,

- Să identifice metodele utilizate pentru diagnosticul bolilor,

- Să distingă factorii genetici asociaţi cu predispoziţia pentru cancer,

- Să recunoască contribuţia factorilor genetici şi de mediu în apariţia bolilor multifactoriale,

- Să distingă între abordările care pot fi folosite pentru diagnosticarea bolilor genetice şi detecţia

purtătorilor,

- Să interpreteze un raport de analiză simplu pentru ADN-ul şi cromozomi,

- Să recunoască cazurile cu caracteristici anormale de dezvoltare şi dismorfice,

- Să dobândească cunoştiinţe despre programele actuale de screening genetic al populaţie ,

- Să interprezete probleme majore de etică în genetică,

- Să stabiliească situaţiile când şi unde se pot obţine sfaturi şi informaţii genetice,

- Să comunice conceptul de risc într-un mod care poate fi înţeles de către pacient.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să cunoască trăsăturile clinice ale unor boli monogenice cu afectare oro-maxilo-faciala,

trăsăturile clinice ale bolilor cromozomiale, inclusiv translocaţii, microdeleţii

- să cunoască şi să iniţieze evaluarea pacienţilor cu erori înnăscute de metabolism,

- să cunoască modul de transmitere al unei boli genetice,

- să recunoască semne şi simptome în istoricul medical, examenul clinic sau în investigaţiile de

laborator care să sugereze prezenţa unei boli genetice,

- să descrie şi să clasifice anomaliile congenitale şi tipul anomaliei,

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să identifice metodele utilizate pentru diagnosticul bolilor

- să interpreteze adecvat rezultatele tehnicilor de diagnostic citogenetic, molecular şi genetică

biochimică,

- să estimeze riscul de recurenţă pentru bolile mendeliene şi multifactoriale în familiile afectate,

- să recunoască modul de transmitere al unei boli genetice,

- să interpreteze adecvat rezultatele tehnicilor de diagnostic citogenetic, molecular şi genetică

biochimică,

- să obţină un istoric familial complet şi să realizeze un arbore genealogic adecvat,

- să identifice pacienţii cu o puternică predispoziţie genetică pentru afecţiuni comune şi să

faciliteze evaluarea adecvată a acestora şi a altor membrii din familie,

- să utilizeze surse de informare adecvate pentru a obţine informaţii genetice credibile şi actuale,

să se asigure că procesul de consimţământ informat pentru testări genetice include informaţii adecvate

cu privire la potenţialele riscuri, beneficii şi limite.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

- să recunoască importanţa confidenţialităţii informaţiilor,

- să facă referiri adecvate la grupurile suport sau alte resurse care pot fi în beneficiul pacienţilor şi

familiei,

- să respecte religia, cultura şi credinţele etice ale pacienţilor chiar daca acestea sunt diferite,

- să facă faţă emoţional la răspunsurile pacienţilor,

- să îşi recunoască limitele abilităţilor şi să ceară ajutor când este necesar,

Page 86: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi lucru in echipa

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să colaboreze cu alţi specialişti în cazurile în care este necesară o abordare multidisciplinară

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

CURS 28 ore

INTRODUCERE ÎN GENETICA MEDICALĂ. Definiţia şi obiectivele geneticii

medicale.

ADN – PURTĂTORUL INFORMAŢIEI GENETICE. Identificarea şi rolul materialului

genetic. Structura primară a acizilor nucleici. Structura secundară a ADN. Clasele de ADN.

Proprietăţile fizice ale ADN. Organizarea secvenţelor de ADN. Organizarea ADN – ului în

nucleu

2 ore

REPLICAREA ADN. Enzimele implicate în replicarea ADN. Mecanismul replicării ADN 2 ore

STRUCTURA ŞI EXPRESIA GENEI. Structura genei. Transcripţia. Maturarea ARNm

precursor Translaţia.Codul Genetic

3 ore

TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDITARE. Legile mendeliene ale eredităţii.

Transmiterea caracterelor monogenice. Transmiterea autozomal dominantă. Transmiterea

autozomal recesivă. Transmiterea recesivă X-linkată. Transmiterea dominantă legată de X

4 ore

VARIABILITATEA GENETICĂ. MUTAŢIILE GENICE

Recombinarea genetică. Mutatiile si clasificarea lor. Mutaţiile genice: substituţia, deleţia,

inserţia. Mutaţiile dinamice.Cauzele mutatiilor

2 ore

MECANISME DE REPARARE A LEZIUNILOR ADN Sistemul de reparare prin

excizia nucleotidelor – NER. Sistemul de reparare prin excizia bazelor modificate – BER.

Sistemul de repare prin excizia bazelor împerecheate greşit –MMR.

2 ore

GENOMUL MITOCONDRIAL. Genomul mitocondrial. Replicarea ADNmt.

Transcripţia şi translaţia mitocondrială. Mutaţiile şi patologia mitocondrială

1 oră

BOLI CROMOZOMIALE. Bolile autozomale: Sindromul Down (trisomia 21), Sindromul

Patau (trisomia 13), Sindromul Edwards (trisomia 18). Boli ale cromozomilor sexuali:

Sindromul Turner (monosomia X), Sindromul Klinefelter (trisomia XXY), Trisomia X

(sindromul triplu X), Trisomia XYY

2 ore

ANOMALII DENTARE DE CAUZĂ GENETICĂ. Amelogeneza imperfecta,

Dentinogeneza imperfecta, Odontogeneza imperfecta, Odontodisplazia.

2 ore

BOLI MONOGENICE. Boli autozomal dominante: osteogenesis imperfecta tip I,

sindromul oculo-dento-digital, sindromul Marfan, hipercolesterolemia familială,

acondroplazia, neurofibromatoza tip I. Boli autozomal recesive: picnodisostoza, displazia

condro-ectodermală, albinism, fenilcetonuria, galactozemia, boala Gaucher, fibroza

chistica, sindromul Kalman, sindromul Kartagener. Boli X-linkate recesive: distrofia

musculara Duchenne, distrofia musculara Becker, hemofilia A, hemofilia B. Boli X-linkate

dominante: Hipofosfatazemia, Incontinentia pigmenti, Sindromul Rett.

4 ore

CANCERUL. Proto-oncogene, Gene supresoare de tumori, Anomalii citogenetice în

cancer 2 ore

DIAGNOSTICUL BOLILOR GENETICE. Diagnosticul citogenetic: analiza citogenetică

standard, tehnica FISH, SKY, diagnosticul molecular: tehnica PCR, real-time PCR,

secventierea.

2 ore

LUCRĂRI PRACTICE 28 ore

Iniţierea culturilor de celule şi efectuarea preparatelor cromozomiale. 2 ore

Page 87: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Morfologia cromozomilor umani; tipuri morfologice şi particulare. 2 ore

Mitoza. 2 ore

Meioza. 2 ore

Cariotipul uman normal 2 ore

Bandarea cromozomilor. Tehnici de citogenetică moleculară 2 ore

Aberaţii cromozomiale de număr; exemple clinice. 2 ore

Aberaţii cromozomiale de structură; exemple clinice. 2 ore

Analiza cromatinei sexuale; exemple clinice. 2 ore

Dermatoglifele; exemple clinice. 2 ore

Interpretarea transmiterii trăsăturilor normale şi patologice. 2 ore

Studiul arborelui genealogic; exemple clinice. 4 ore

Sfatul genetic. 2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Mircea Covic, Dragos Stefanescu, Ionel Sandovici. Genetică Medicală, Editura Polirom, 2011, Editia

a II a.

2. Elena Buteică. Noţiuni de Genetică Medicală, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2008

3. Elena Buteică, F.Burada. Genetică Umană. Caiet de lucrări practice , Editura Sitech, 2007.

4. Kenneth Jones. Smith's Recognizable Patterns Of Human Malformation Sixth Edition (Smith's

Recognizable Patterns of Human Malformation) Saunders; 6th edition, 2005.

5. Robert MD Nussbaum, Roderick R. McInnes, Huntington F. Willard. Thompson & Thompson

Genetics in Medicine, Saunders; 7 edition, 2007.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv,

învăţare prin probleme

Curs expunere, conversaţie euristică, dezbaterea

Lucrari practice demonstraţie, dezbatere, experiment

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

studiu după suportul de curs

studiul bibliografiei minimale

realizare referate

studiu pregătire laborator

documentare suplimentară în bibliotecă

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

7

Disciplina

Genetica

Medicala

Zilnic în

ultima

săptămână

Cadrul

didactic care

efectuează

lucrarea

practică

maxim 2 lucrări/zi

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplina

Genetica

Medicala

Săptămânal

Burada Florin

Buteica Elena

Program Disciplina Săptămânal Burada Florin

Page 88: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Genetica

Medicala

Buteica Elena

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris

Lucrări

practice oral scris

aplicatie practica

si scris 10%

Examen scris

Ex. curs: test

grila,

lucrări practice:

test şi aplicaţie

practică

examen curs: 70%

lucrări practice: 20%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

2 ore/săptămână Disciplina Genetica Medicala Sef. Lucr. Florin Burada

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. Dr. Ion MINDRLA Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef.Lucr.Dr. Florin BURADA

Prof.univ.Dr. Elena BUTEICA

Notă: 61) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

62) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 63) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

64) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

65) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 89: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIȘA DISCIPLINEI

MICROBIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE. VIRUSOLOGIE. PARAZITOLOGIE.

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină dentară

Denumirea disciplinei Microbiologia cavităţii bucale. Virusologie. Parazitologie.

Codul disciplinei MD21203

Anul de studii II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivel

ul de

studii1

)

Sem.

Tip2)

(conţinut

)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de

cadrele didactice

Activitati studiu

individual

[ore/sapt]

Total

ore

[ore/se

m]

Credite4)

C S L P Tota

l

Sem. I Sem.

II

Tota

l

L I DF DI 1 2 3 3

L II DF DI 2 3 5 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele VACANT

Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova

Catedra/Departamentul Bacteriologie-Virusologie-Parazitologie

Titlul ştiinţific

Gradul didactic

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.O

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

- Pregătirea studenţilor în privinţa cunoaşterii etiologiei şi mecanismelor patogenetice ale bolilor

umane cu etiologie infecţioasă, care vor fi studiate la disciplinele boli infecţioase-epidemiologie,

patologie orala, preventie oro-dentara, obstetrica-ginecologie, chirurgie maxilo-faciala, O.R.L.,

pediatrie, dermato-venerologie.

- Formarea unei gândiri biologice a studenţilor pentru a crea premisele înţelegerii altor discipline

preclinice şi clinice

- Studierea principalelor genuri şi specii bacteriene, virale, parazitare şi micotice patogene, implicaţi

în patologia medicală şi chirurgicală umană.

- Cunoaşterea microbiotei normale şi patologice a cavităţii orale umane.

- Cunoaşterea metodelor de prevenire, tratament şi combatere a infecţiilor umane.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- Dobândirea cunoştiinţelor necesare privind:

- morfologia şi metabolismul microorganismelor (bacterii, virusuri, paraziţi, fungi), cu

preponderentă a celor implicaţi în afecţiunile cavităţii orale;

- procesul infecţios: acţiunea agenţilor infecţioşi patogeni şi condiţionat patogeni asupra

organismului uman si răspunsul acestuia la agresiunea infecţioasă; mijloacele de apărare

nespecifică şi specifică ale organismului uman faţă de agenţii infecţioşi;

- acţiunea chimioterapicelor asupra agenţilor infecţioşi;

- imunoprofilaxia activă şi pasivă a bolilor infecţioase;

- implicarea bacteriilor, virusurilor, paraziţilor şi fungilor în afecţiunile cavităţii orale.

- Cunoasterea metodelor folosite în diagnosticul de laborator al bolilor infecţioase (diagnostic

bacteriologic, virusologic, parazitologic şi micologic). Însuşirea principiilor de prelevare, transport

Page 90: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

şi prelucrare a probelor biologice, în special de la nivelul cavităţii oro-faringiene destinate

examenelor de laborator.

- Însuşirea principiilor de cultivare şi identificare a microorganismelor.

- Interpretarea unei antibiograme pentru aplicații terapeutice.

- Citirea şi interpretarea buletinului de analiză microbiologică cu acordarea semnificaţiei clinice

unui posibil patogen.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1. CUNOŞTIINŢE TEORETICE

V.1.1. Cunoastere si înţelegere (cunoasterea si utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)

- Cunostinte generale de baza privind principalele grupuri de bacterii, virusuri, paraziţi, fungi .

- Cunostinte de baza necesare profesiei de medic stomatolog

- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei;

- Cunoasterea caracterelor morfologice, fiziologice si biochimice ale bacteriilor, virusurilor,

paraziţilor şi fungilor;

- Cunoasterea notiunilor de genetica microbiana, transfer de materia genetic cu importanţă în

chimioterapia antibacteriană;

- Cunoasterea relatiilor microorganismelor din cadrul microbiocenozelor cu gazda umană

(comensalism, sinergism, antagonism);

- Cunoasterea notiunilor de imunopatologie de la nivelul cavităţii orale indusă de unii agenţi infecţioşi

orali;

V.1.2. Explicare şi interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a

conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)

- Capacitatea de evaluare si autoevaluare

- Capacitatea de a analiza si sintetiza noţiunile specifice disciplinei

- Capacitatea de a efectua interpretări ale rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor microbiologice şi

de a le corela cu rezultatele altor tipuri de investigaţii (biochimice, imunologice, imagistice), cu entităţi

clinice, cu terapia aplicată în vederea monitorizării evoluţiei bolii şi efectuare unor predicţii evolutive.

V.2. ABILITĂŢI DOBANDITE

V.2.1. Abilităţi practice profesionale

- Utilizarea instrumentarului şi a aparaturii specifice laboratorului de microbiologie medicala.

- Utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si aplicarea lor in practica medicala.

- Efectuarea unui frotiu bacteriologic, metode de colorare şi examinare la microscop pentru evidenţierea

morfologiei microorganismelor implicate în patologia orală.

- Metode practice de sterilizare cu căldură umedă şi uscată.

- Recoltarea produselor biologice de la pacient în vederea diagnosticului microbiologic

- Metode de izolare in vitro si in vivo a bacteriilor, cu identificarea ulterioară a acestora pe baza

caracterelor de cultură, morfologice, biochimice, antigenice, de patogenitate.

- Antibiograma: metode de efectuare, interpretare.

- Metode de investigare a răspunsului imun umoral şi celular antibacterian, in vitro şi in vivo.

- Metode de izolare a virusurilor pe gazde sensibile, in vitro si in vivo.

- Metode de identificare a prezenţei virusurilor izolate folosind microscopia optică şi electronică,

metode imunologice bazate pe reacţii antigen-anticorp, testarea răspunsului imun umoral şi celular

antiviral prin metode in vitro şi in vivo.

- Examinarea macroscopică şi microscopică a produselor biologice recoltate în vederea diagnosticului

parazitologic şi micologic.

- Reacţii imunologice pentru identificarea agenţilor parazitari şi micotici.

- Testarea răspunsului imun sistemic antiparazitar şi antimicotic.

V.2.4. Abilităţi de comunicare

- Abilitati de cercetare.

- Capacitatea de a realiza o lucrare stiintifica.

- Angajarea in relatii de parteneriat cu alte persoane - institutii cu responsabilităti similare.

Page 91: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- Participarea la propria dezvoltare profesionala.

- Abilitati interpersonale: dezvoltarea relaţiilor colegiale: comunicare, lucru în echipă.

- Abilitatea de a transmite pacientului diagnosticul şi planul de tratament antiinfecţios.

- Abilitatati de comunicare cu pacientii şi aparţinătorii.

- Abilitatea de a lucra intr-o echipa interdisciplinara.

- Capacitatea de a avea un comportament etic din punct de vedere medical.

V.2.3. Abilităţi afectiv-valorice

- Proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice.

- Capacitatea de organizare si planificare.

- Capacitatea de a transpune in practica cunostintele dobandite.

- Manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul stiintific .

- Cultivarea unui mediu stiintific centrat pe valori si relatii democratice. .

- Promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice.

- Valorificarea optima si creativa a propriului potential în activitătile stiintifice.

- Implicarea în dezvoltarea institutională si în promovarea inovaţiilor stiintifice.

- Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile stiintifice.

- Dezvoltarea profesională proprie.

- Utilizarea cunoştinţelor medicale prin schimburi de experienţă profesionale.

- Realizarea unor studii ştiinţifice concretizate prin lucrări de cercetare cu aplicabilitate în practica

medicală.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Semestrul I 14

Cap. I. Bacteriologia generală

1. Bacterii: organizare, clasificare şi nomenclatură; structura celulei bacteriene; metabolism

bacterian (2 ore). 2

2. Genetica bacteriană. Influenţa agenţilor fizici, chimici şi biologici asupra bacteriilor.

Antibiotice (principiile terapiei antimicrobiene, rezistenţa la chimioterapice) (2 ore). 2

3. Patogenitatea (mecanisme). Procesul infecţios. Mecanisme de apărare nespecifîce şi

specifice. Flora normală a cavităţii bucale (3 ore). 2

Cap. II. Bacteriologie specială:

4. Coci Gram-pozitivi: Stapylococccus (aureus, epidermidis, saprophyticus); Streptococcus

(pyogenes, grup D, viridans (orali), pneumoniae) (2 ore). 2

5. Coci Gram-negativi: Neisseria (meningitidis, gonorrhoeae), Branhamella catarrhalis.

Bacili Gram-pozitivi: Corynebacterium, Listeria, Bacillus antracis, Clostridium. Bacili

Gram- negativi: Enterobacteriaceae (caractere generale), Haemophylus (2 ore).

2

6. Bacterii anaerobe nesporulate (Bacteroides, Fusobacterium, Capnocytophaga).

Streptobacillus. Lactobacillus. Mycobacterium (My. tuberculosis şi micobacterii atipice) (2

ore).

2

7. Treponema (T. pallidum). Borrelia. Leptospira. Spirillum. Actinomyces. Chlamydia.

Mycoplasma (2 ore). 2

SEMESTRUL II 28

Cap. I. Virusologie 14

1. Virusuri: proprietăţi generale, clasificare, structură. Acţiunea agenţilor fizici şi chimici

asupra virusurilor. (2 ore). 2

2. Relaţii virus-celulă gazdă. Genetică virală (2 ore). 2

3. Aspecte de patogenitate virală (2 ore). 2

4. Mecanisme de apărare antivirală specifice şi nespecifice. Chimioterapia antivirală.

Imunoprofilaxie antivirală (2 ore). 2

5. ADN virusuri la nivelul cavităţii bucale (2 ore). 2

Page 92: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

6. ARN virusuri la nivelul cavităţii bucale (2 ore). 2

7. Virusurile hepatitice (2 ore). Retrovirusurile (HIV) (1 oră). 2

Cap. II. Parazitologie si micologie medicală: 14

Parazitologie generală:

8. Definiţie. Obiectul de studiu. Sistematica agenţilor parazitari. Relaţii parazit-gazdă. (2

ore). 2

9. Apărarea antiparazitară. Factori relevanţi pentru evaluarea unei posibile infecţii

parazitare. (2 ore). 2

10. Protozoare parazite la om. Noţiuni generale (2 ore). 2

Parazitologie specială:

Morfologie, ciclul evolutiv, patogenie, răspunsul gazdei, manifestări clinice, diagnostic de

laborator, tratament, epidemiologie, profilaxie la:

11. Protozoarele cavităţii orale (Entamoeba, Trichomonas, Leishmania) (2 ore). 2

Micologie

12. Date generale privind fungii. Apărarea antifungică (2 ore). 2

13. Fungii implicaţi în afecţiuni orale (Candida, fungii filamentoşi) (2 ore). 2

14. Aspecte particulare ale micozelor orale în boala SIDA (1 oră). 2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

SEMESTRUL I 28

1. Rolul laboratorului de microbiologie dentară. Norme de protecţia muncii specifice

laboratorului de microbiologie (2 ore). 2

2. Utilizarea microscopului în diagnosticul bacteriologic. Examenul microscopic (2 ore). 2

3. Metode de sterilizare şi dezinfecţie. Metode de control (2 ore). 2

4. Etapele diagnosticului bacteriologic (I): recoltarea şi izolarea bacteriilor (in vitro pe

medii solide şi lichide) (2 ore). 2

5. Etapele diagnosticului bacteriologic (II): identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de

cultură şi morfologice (2 ore). 2

6. Etapele diagnosticului bacteriologic (III): identificarea bacteriilor pe baza caracterelor

biochimice, de patogenitate, antigenice, sensibilităţii la bacteriofagi . (2 ore). 2

7. Testarea sensibilităţii la agenţi antibacterieni (2 ore). 2

8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de coci Gram pozitivi aerobi:

Staphylococcus, Streptococcus (2 ore). 2

9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de coci Gram negativi: Neisseria

gonorrhoeae şi meningitidis; bacili Gram pozitivi: Corynebacterium, Bacillus. Diagnosticul

de laborator al infecţiilor produse de germeni din genul Mycobacterium (2 ore).

2

10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de enterobacterii condiţionat patogene şi

patogene (2 ore). 2

11. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de microorganisme anaerobe

(Clostridium, Bacteroides)

(2 ore).

2

12. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de spirili şi spirochete: Treponema,

Leptospira, Borrelia

(2 ore).

2

13. Examenul bacteriologic al produselor normal sterile şi normal contaminate.. Refaceri (I)

(2 ore). 2

14. Recapitulare. Refaceri (II) (2 ore). 2

SEMESTRUL II 42

1. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale: recoltarea şi etichetarea probelor biologice,

transportul probelor, alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul virusologic şi vizualizarea

directă prin microscopie electronică (3 ore).

3

2. Izolarea virusurilor: culturi celulare, ou embrionat şi animale de laborator. (3 ore). 3

Page 93: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Identificarea virusurilor izolate prin principalele tipuri de efect citopatic. Identificarea

virusurilor izolate prin reacţii serologice. Reacţia de hemaglutinare, imunofluorescenţă,

ELISA, RIA, PCR (3 ore).

3

4. Diagnosticul imunobiologic: ELISA, RIA, RFC, HAI, recţia de neutralizare a efectului

citopatic în culturi de celule, Western-Blot (3 ore). 3

5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu virusuri influenza şi enterovirusuri (3 ore). 3

6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu herpesvirus şi poxvirus (3 ore). 3

7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu virusuri hepatitice şi al infecţiei HIV (3 ore). 3

8. Fixarea noţiunilor (refaceri) (3 ore). 3

9. Diagnosticul de laborator al infestaţiilor cu protozoare (Entamoeba, Trichomonas,

Leishmania) (3 ore). 3

10. Diagnosticul de laborator în malarie (3 ore). 3

11. Diagnosticul coproparazitar în infecţiile helmintice (3 ore). 3

12. Diagnosticul de laborator în infecţiile micotice (3 ore). 3

13. Diagnosticul parazitologic al secreţiei vaginale (3 ore). 3

14. Recapitulare. Refaceri (3 ore). 3

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Balasoiu Maria, Turculeanu Adriana, Avrămescu Silvia – Bacteriologie generală şi specială: curs,

Editura medicală universitară, Craiova, 2013.

2. Roşu Lucica, Slavu Carmen Luminiţa, Zlatian Ovidiu – „Parazitologie şi Micologie medicală.

Note de curs”, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2008.

3. Mirela Manolescu, Gabriela Iliescu - Agenţi virali implicaţi în patologia oro – faringiană, Editura

Sitech, Craiova, 2008.

4. Mirela Manolescu, Gabriela Iliescu, Anca Ungureanu – Agenţi bacterieni implicaţi în patologia

oro-faringiană. Editura Sitech, Craiova, 2007.

5. Roşu Lucica – „Microbiologie Medicală – Virusologie. Note de curs”, Editura Universitaria,

Craiova, 2006.

6. Manolescu Mirela, Lucica Roşu – Agenţi parazitari şi micotici implicaţi în patologia oro-

faringiană. Editura Sitech, Craiova, 2005.

7. Roşu Lucica – „Microbiologie Medicală – Bacteriologie. Note de curs”, Editura Medicală

Universitară, Craiova, 2002.

8. Mirela Manolescu, Lucica Roșu – Microbiologie medicală. Bacteriologie stomatologică. Editura

Agora, Craiova 2000.

9. Manolescu Mirela, Roşu Lucica, Anca Ungureanu – “Ghid practic de microbiologie”, Ed.

Scorrilo, Craiova, 1999.

10. Mirela Manolescu, Lucica Roşu, Anca Ungureanu – Aspecte generale privind flora bacteriană

implicată în afecţiuni stomatologice. Editura Agora, Craiova, 1998.

11. Mirela Manolescu, Lucica Roşu – Elemente de microbiologie în practica stomatologică. Editura

Agora, Craiova, 1995.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate Expunere, discuţii interactive, lucru individual şi în grup, învăţare prin probleme

Page 94: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs

Predare pe baza suportului imagistic (videoproiector, retroproiector), prelegere,

conversaţie, dezbaterea unor probleme specifice, exemplificări din practica

medicală

Lucrari practice Tip de activitate:

Demonstraţii practice

Prezentarea de materiale tipărite şi videoproiecţii

Prezentarea preparatelor macroscopice şi microscopice

Efectuarea unor preparate microscopice şi reacţii de laborator

Recunoaşterea preparatelor didactice

Izolarea şi identificarea agenţilor infecţioşi

Aplicaţii în practica medicală a metodelor de investigaţie microbiologică

Conversaţie interactivă

Corelarea rezultatelor investigaţiilor microbiologice cu activitatea medicală

Exemplificări din practica medicală

Controlul însuşirii noţiunilor dobândite

Studiu

individual Studierea şi descifrarea notiţelor de curs

Studiul după suportul de curs şi suportul de lucrări practice

Studiul bibliografiei minimale indicate

Căutarea unor materiale adiţionale pe Internet

Pregătirea săptămânală a temelor din cadrul lucrării practice de zi

Pregătirea în vederea susţinerii verificărilor periodice pe parcursul semestrului din

materialele prezentate şi predate

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

3 Sediul

disciplinei

10-18

ianuarie

10-18 iunie

Asist. univ. dr.

Camen Georgiana

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sediul

disciplinei

Saptamânal

Asist. univ. dr.

Camen Georgiana

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sediul

disciplinei

Saptamânal

Asist. univ. dr.

Camen Georgiana

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Săptămânal

evaluare oral

15 %

Page 95: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Periodic,

evaluare

scrisa

15 %

Examen

Examen. sem. I

Examen. sem. II

Aplicaţie

practică,

Evaluare orală

70% (aplicaţie practică

eliminatorie, evaluare orală)

Verificare

Oral,

verificarea

aptitudinilor

practice si a

cunoştinţelor

teoretice

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Joi, ora 16-18 Extensie, sala 310 Toate cadrele didactice

XXIIII.. DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Discipline similare

Baza materială Laborator microbiologie sala II

Data avizării în departament:

Şef de departament,

CONF. ŢUCULINA

MIHAELA JANA

Coordonator program de

studii,

PROF. UNIV. DR. DR.

MERCUŢ VERONICA,

DECAN FMD

Titular disciplină,

Notă: 66) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

67) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 68) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

69) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

70) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 96: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fișă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei ANATOMIE PATOLOGICA

Codul disciplinei MD21204

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DF DI 1

2

3

3

II DF DI 1 1 2 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele MĂRGĂRITESCU CLAUDIU

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Departamentul DEPARTAMENT I - DISCIPLINE MORFOLOGICE

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

Gradul didactic PROFESOR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

-Dobândirea cunoştiinţelor de patologie generală privind procesele fundamentale la diferite nivele

structurale;

-ÎnsuSirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare unui viitor medic dentist pentru întelegerea

substratului lezional al bolilor şi respectiv al modificărilor morfologice produse în patologia dentară:

- Evaluarea performanţelor studenţilor bazata pe măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori

Obiective specifice

-Să stabilească mecanismele de bază care conduc la apariţia leziunilor;

- Să recunoască microscopic şi macroscopic leziunile elementare;

- Să recunoască microscopic şi macroscopic leziunile specifice sistem stomatognatic;

- Să deducă relaţia dintre diferite leziuni tisulare;

- Să aplice noţiunile de morfopatologie în context clinic.

Page 97: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască. mecanismele de bază care conduc la apariţia leziunilor....

-să fie capabili sa identifice morfologic leziunile elementare;

- să fie capabili să identifice morfologic leziunile specifice sistemului stomatognat;

-să descrie tabloul morfologica al leziunilor elementare si a celor specifice patologiei stomatologice;

- sa cunoasca relatiile dintre diferitele leziuni si mecanismele patogenice ce stau la baza bolilor;

- sa fie capabili sa inteleaga relatiile dintre diversele leziuni si tabloul clinic al bolilor;

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al procesării informaţiei;

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- Să analizeze şi să interpreteze secţiunile microscopice;

- Să decidă necesitatea coloraţiilor speciale.

- Să stabilească diagnosticul macroscopic al leziunilor;

- Să analizeze și sa interpreteze datele examinarilor microscopice si macroscopice in contextul general

al tabloului clinico-paraclinic al pacientilor investigati;

- Să utilizeze sursele scrise şi electronice de documentare în domeniu Să utilizeze sursele scrise şi

electronice de documentare în domeniu.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:

- să lucreze în echipă pentru stabilirea diagnosticului morfologic;

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi, menţinând o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de

stres;

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical anatomo-patologic;

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale;

- să aplice principiile etice legate de practica medicală și să respecte drepturile pacienţilor;

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicală.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Introducere: încadrarea anatomiei patologice în contextul ştiinţelor biomedicale; obiectul de

studiu, evoluţia istorică şi importanţa morfopatologiei ; metode de lucru în morfopatologie

1

Agresiunile şi posibilităţile reacţionale ale organismului: generalităţi. factori patogeni; căi

de agresiune; reacţii patologice generale ale structurilor la diverse agresiuni (tulburări de

dezvoltare, tulburări metabolice, leziuni circulatorii, procese inflamatorii, acumulari

anormale, procese tumorale).

1

Leziuni elementare ale structurilor:

Leziuni adaptative: atrofia şi involuţia, hipertrofia şi hiperplazia, metaplazia,

displazia;

Leziuni celulare reversibile, ireversibile şi moartea celulară – necroza şi apoptoza;

Leziuni prin acumularea (stocarea) de substanţe normale şi anormale.

1

Page 98: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Leziuni prin tulburarea metabolismelor:

Leziuni prin tulburarea metabolismului glucidic: glicogenoze, mucoviscidoza,

mucopolizaharidoze, diabetul zaharat

Leziuni prin tulburarea metabolismului lipidic: steatoza şi lipomatoza, ateromatoza,

dislipoidoze (tezaurismoze)

Leziuni prin tulburarea metabolismului proteic: aminoacizii, guta

Tulburările metabolismului substanţelor minerale (calciu, fier)

Tulburările metabolismului pigmenţilor endo şi exogeni

Tulburările metabolismului vitaminelor

1

Inflamaţia:

Generalităţi, istoric, definiţie, terminologie;

Inflamaţia acută: dinamica inflamatiei acute (modificări vasculare, fenomene

celulare, mediatorii chimici ai inflamaţiei); varietăţi morfologice ale inflamaţiei

acute: catarală, seroasă, fibrinoasă, purulentă, hemoragică, necrotizantă; evoluţia

inflamaţiei acute;

Inflamaţia cronică: dinamica inflamatiei cronice (infiltrarea cu mononucleare,

refacerea ţesuturilor prin fibroză); varietăţi morfologice ale inflamaţiei cronice

(difuză, granulomatoasă); tuberculoza (patogenie, dinamica inflamaţiei tuberculoase,

aspecte macroscopice); sifilisul; lepra;

Procesul de regenerare şi reparare-organizare: regenerarea, reparare/organizare,

varietăţi morfologice ale vindecării.

2

Evaluare periodică-test grilă 1

Tulburările circulaţiei sanguine şi limfatice:

Tulburările de volum şi distribuţie a sângelui : hiperemie şi congestia, hemoragii,

şoc, colaps;

Tulburări circulaţiei de natură obstructivă: tromboza, embolia, ischemia, infarctul

Tulburările circulaţiei limfatice

Tulburările circulaţiei lichidelor din spaţiile interstiţiale – edemele

2

Neoplazia:

Generalităţi, definiţie, terminologie, clasificare

Tumori benigne: terminologie, caractere biomorfologice (macroscopie,

microscopie, evolutie)

Tumori maligne: terminologie, caractere biomorfologice (macroscopie, microscopie,

evolutie), evoluţia generală procesului canceros (iniţierea procesului canceros, faza de

extindere locală şi regională, faza de diseminare şi metastazare), regresia, remisia şi

recurenţele tumorale; etiopatogenia cancerelor;

Imunitatea în tumori;

Clasificarea tumorilor;

Principalele tipuri de tumori: tumori epiteliale, tumori mezenchimale, tumori

nervoase, tumori ale sistemului melanocitar, tumori disembrioplazice, tumori cu

histogeneza nesigura.

2

Evaluare periodică-test grilă 1

Dezbateri, clarificări, consultaţii 2

Tulburãri de dezvoltare ale extremitãtii cefalice- malformatiile

Anomalii dentare and ale oaselor maxilare, anomalii ale buzelor, limbii, gingiei si

glandelor salivare

1

Caria dentarã

Etiopatogenie, clasificare.

Morfologia cariei dentare- caria smaltului, caria dentinei, caria cementului.

Rãspunsul complexului pulpodentar la carie

1

Page 99: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Patologia pulpei dentare (pulpopatiile):

Etiopatogenie, clasiticare.

Pulpite: etiopatogenie, clasificare, aspecte morfologice.

Necroza si gangrena pulparã

1

Patologia parodontiului:

Patologia periodontiului apical- parodontite apicale acute si cronice.

Infectia de focar.

1

Patologia periodontiului marginal:

Etiopatogenie, clasificare, forme morfologice (gingivite, parodontite).

1

Patologia mucoasei orale:

Stomatite -nespecifice, specitice.

Hiperplaziile mucoasei orale.

Leziuni precanceroase.

1

Evaluare periodică-test grilă 1

Adenopatii cervico-faciale.

Adenite nespecifice si specifice.

Reticuloze.

Tumori limfoganglionare primitive si secundare.

1

Patologia nontumorala a oaselor maxilare.

Displaziile maxilarelor.

Inflamatiile oaselor maxilare.

1

Tumorile si pseudotumorile propriu-zise ale maxilarelor.

Tumorile odontogene

Tumori nonodontogene maxilare

1

Patologia glandelor salivare:

Inflamatii (sialadenite)

Litiaza salivarã

Boli autoimune.

Tumorile şi pseudotumorile glandelor salivare

2

Patologia tumoralã a cavitãtii orale

Leziuni precanceroase.

Tumori benigne ale pãrtilor moi ale cavitãtii orale.

Tumori maligne ale pãrtilor moi ale cavitãtii orale

1

Dezbateri, clarificări, consultaţii 1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

Introducere în Morfopatologie; generalităţi.

Metode de lucru în Anatomia patologică: citologia; histopatologia; examenul

extemporaneu; imunohistochimia.

2

Necropsia (I): moartea (definiţie, semnele morţii), demonstraţie. 2

Necropsia: (II): protocolul de necropsie- diagnosticul anatomo-patologic; cauzele morţii;

certificatul constatator al morţii - completare; semiologie anatomo-patologică; clasificarea

leziunilor. Demonstraţie.

2

Leziuni elementare celulare, interstiţiale, tisulare (I): degenerescenţa granulară şi granulo-

vacuolară – hepatocit, epiteliu tubular renal; necroza tubulară acută; glicogenoza - ficat;

steatoza - ficat; hemosideroza - ficat; boala Gaucher - splină; boala Niemann Pick - splină;

ateromatoza.

2

Leziuni elementare celulare, interstiţiale, tisulare (II): cheloid-tegument; degenerescenţa

hialină: corp albicans-ovar; pielonerfită cronică; leiomiofibrom uterin); amiloidoza-rinichi;

degenerescenţă fibrinoidă-nodul reumatoid; necroza de coagulare- infarct recent rinichi,

2

Page 100: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

miocard; necroza de lichefacţie - abces hepatic; citosteatonecroza-pancreas; necroza de

cazeificare- tuberculoză pulmonară, necroza tumorală.

Aspecte macroscopice ale leziunilor elementare: hipertrofia şi atrofia tisulară; ateromatoza. 2

Leziuni inflamatorii (I): inflamaţie acută fibrinoasă- pericardita acută fibrinoasă; inflamaţie

acută supurată- meningită acută purulentă; inflamaţie acută supurată circumscrisă- abces

hepatic; inflamaţie cronică difuză- salpingită cronică xantomatoasă; ţesutul de granulaţie;

inflamaţie cronică granulomatoasă- granulom de corp străin; granulomul tuberculos.

2

Aspecte macroscopice ale unor leziuni inflamatorii. 2

Leziuni circulatorii (I): edem pulmonar acut; ficat de stază; plămân de stază tromb arterial

organizat – artera coronară.

2

Leziuni circulatorii (II): infarct miocardic recent; infarct miocardic pe cale de organizare;

infarct miocardic cicatricial; infarct renal recent; infarct pulmonar recent.

2

Diferite aspecte macroscopice ale leziunilor circulatorii în diferite ţesuturi şi organe. 2

Leziuni tumorale (neoplazia)(I): polip rectal; papilom cutanat; tumora mixtă a glandelor

salivare (adenomul pleomorf); leiomiom uterin; fibroadenom mamar; lipom hemangiom

arteriolar cutanat.

2

Leziuni tumorale (neoplazia)(II): carcinomul "in situ"; microcarcinomul – col uterin;

carcinomul scuamos - plămân; carcinomul bazocelular - tegument adenocarcinom de colon;

fibrosarcom; leiomiosarcom; metastază ganglionara de carcinom.

2

Aspecte macroscopice ale unor leziuni tumorale benigne şi maligne. 2

Patologia aparatului cardiovascular: ateromatoza; infarctul miocardic recent; pericardita

fibrinoasă; endocardita vegetantă; miocardita reumatismală; miocardoscleroza.

2

Aspecte macroscopice ale unor leziuni al aparatului cardio-vascular. 2

Patologia aparatului respirator: emfizem pulmonar; edem pulmonar acut; pneumonie francă

lobară; bronhopneumonie; pneumonie interstiţială; tuberculoză pulmonară; carcinom

scuamos pulmonar.

2

Aspecte macroscopice ale unor leziuni ale aparatului respirator. 2

Patologia aparatului digestiv: parotidită cronică nespecifică; ulcer cronic gastric; enterită

acută ulcero-necrotică; apendicită acută purulentă; hepatită cronică agresivă; ciroză

hepatică; adenocarcinom colon; carcinom mucipar gastric; carcinom hepatocelular.

1

Aspecte macroscopice ale unor leziuni ale aparatului digestiv. 1

Patologia aparatului urinar: glomerulonefrita acută difuză; necroza tubulară acută;

pielonefrita acută; pielonefrită cronică; tuberculoză renală ; tumora Grawitz. Aspecte

macroscopice ale unor leziuni ale aparatului urinar.

1

Patologia aparatului genital feminin: neoplazia intraepitelială cervicală - CIN (displaziile

colului uterin); hiperplazia simplă fără atipii- endometru; mastoza. fibrochistică (boala

Reclus); carcinom scuamos cervical; adenocarcinom endometrial; carcinom ductal invaziv –

glanda mamară.

1

Patologia aparatului genital masculin: hiperplazia nodulară a prostatei; carcinomul de

prostată; orhiepididimita cronică nespecifică; seminomul.

Aspecte macroscopice ale unor leziuni ale aparatului genital feminin şi masculin.

1

Lectie recapitulativa- revederea preparatelor morfologice 1

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

- Simionescu C, Mărgăritescu C, Foafă C, Ciurea R, Stepan A, Morfopatologie generală şi sistemică,

vol. I şi II, Editura Medicala Universitara Craiova, 2011, ISBN 978-973-106-180-1.

-Simionescu C, Mărgăritescu C, Foafă C, Ciurea R, Stepan A, Lucrari practice de Morfopatologie,

Editura Medicala Universitara Craiova, 2009 ISBN 978-973-106-134-4

- Simionescu C, Mărgăritescu C, Foafă C, Ciurea R, Stepan A, Atlas de morfopatologie, site disciplina

,www.umfcv.ro

- Cotran RS., Robbins SL, Robbins and Cotran Pathologic Basis of Disease (2010), W.B. Saunders

Page 101: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Company, (format electronic).

- Riede UN, Werner M (2004), Color Atlas of Pathology, Thieme Stuttgart New York.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 20

2. Studiu după manual, suport de curs 20

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 20

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 15

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 15

6. Realizare de referate, eseuri 15

7. Pregătire lucrări/teme de control 15

8. Pregătire prezentări orale 0

9. Pregătire examinare finală 25

10. Consultaţii 13

11. Documentare pe teren 0

12. Documentare pe internet 10

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 0

14. Alte activităţi 0

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

7 abs/an

Sediul

disciplinei

01-10.iunie Prof. univ. dr.

Mărgăritescu

Claudiu

Corespunzătoare

absenţelor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

2 ore/lună Sediul

disciplinei

vineri, 10-12

Prof. univ. dr.

Mărgăritescu

Claudiu

Imunohistochimie

Diagnostic diferenţial

Tehnici de laborator

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

2 ore/lună Sediul

disciplinei

joi, 10-12 Prof. univ. dr.

Mărgăritescu

Claudiu

Identificarea

problemelor

Analiza noţiunilor

elementare

Corelarea noţiunilor

fundamentale

Evaluarea practică

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota

finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs teste grilă (2 teste/semestru) 20

Page 102: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Lucrări

practice

aplicaţie practică (microscopic

şi macroscopic) 25

Examen oral 50

Verificare activitate 5

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

lunar, vineri, 12-14

sediul

disciplinei

Prof. univ. dr.

Mărgăritescu Claudiu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

CCoommuunnaa ccuu ddiisscciipplliinnaa ddee MMoorrffooppaattoollooggiiee ddee llaa FFaacc.. ddee

MMeeddiicciinnăă ggeenneerraallăă::

--LLaabboorraattoorr lluuccrraarrii pprraaccttiiccee-- CCaammeerraa 330055--330066,, EEttaajj 33,,

CCoorrppuull BB))

-- LLaabboorraattoorr ddeemmoonnssttrraattiivv tteehhnniiccii ddee aannaattoommiiee ppaattoollooggiiccaa--

CCaammeerraa 330033

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Prof. Univ. Dr.MĂRGĂRITESCU

CLAUDIU

Notă: 71) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

72) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 73) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

74) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

75) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 103: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PATOLOGIE GENERALA

Codul disciplinei MD 2105

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DF DI 1 1 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele PETRICA CRISTINA

Instituţia UMF CRAIOVA

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONFERENTIAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

Obtinerea unor cunostinte complexe, stimularea gandirii integrative si a capacitatii de sinteza a

cunostintelor medicale ale studentului in vederea integrarii si transferului acumularii teoretice din

primul an de studiu preclinic, in practica medicala.

Dezvoltarea competentelor de baza de gandire critica prin care sa coreleze functiile anormale ale

sistemelor corpului cu procesul patologic.

Studentii trebuie sa cunoasca si sa inteleaga functiile normale ale sistemelor organismului in scopul

de a intelege functiile anormale si manifestarile procesului de boala, de aceea, disciplinele studiate

anterior, in special Anatomia, Fiziologia si Biochimia sunt esentiale pentru parcurgerea tematicii de

Patologie generala.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(a):

- sa identifice concepte, principii si raspunsuri legate de procesele fiziopatologice din cursul bolii;

- sa descrie concepte fiziopatologice de baza la nivel celular/sistemic referitor la injurie si

mecanismele de aparare;

- sa inteleaga si sa interpreteze fiziopatologic cauzele si mecanismele sistemice, celulare si

subcelulare de dezvoltare a celor mai importante boli si a semnelor si simptomelor caracteristice;

- sa participe la discutii referitoare la cauzele si dinamica proceselor patologice in contextul

Page 104: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

cunoasterii informatiei stiintifice recente;

- sa aplice principiile de anatomie, fiziologie, biochimie normale a sistemelor corpului uman la

procesele fiziopatologice din boala;

- sa inteleaga fazele sau algoritmul prin care mecanismele fiziopatologice trebuie sa fie activate si sa

participe la obtinerea unei adaptari adecvate si a unei reactii bune a organismului la stress sau

impotriva injuriei sau agresiunii;

- sa identifice momentul si modul in care mecanismele adaptative ar putea orienta evolutia

organismului si reactivitatea intr-un sens favorabil sau nu vietii, datorita caracterului reversibil sau

ireversibil al modificarilor produse;

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- sa cunoască notiunile fundamentale in cea ce priveste producerea bolilor, a semnelor si simptomelor

caracteristice fiecarei afectiuni, utile pentru orientarea diagnosticului clinic.

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al

procesării informaţiei

-să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

-aplicarea metodelor, tehnicilor si a cunostintelor clinice dobandite ce urmeaza a fi integrate cu datele

paraclinice in vederea elaborarii diagnosticului prezumtiv

-dezvoltarea si implementarea unor aborduri noi privind procesul de stabilire a diagnosticului in relatie

cu progresul cunoasterii si cel tehnic.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie sa:

- sa precizeze examenele paraclinice complementare necesare si sa le interpreteze;

- sa realizeze un management eficient al informatiei medicale;

- interpretarea corecta a unor fenomene legate de imbolnavire, de procesul de diagnostic, de evolutie si

prognostic, de profilaxie si de terapeutica medico-chirurgicala a bolilor;

- sa fie capabil sa elaboreze o predictie asupra capacitatii organismului de a-si recastiga starea de

sanatate, dupa o perioada de boala;

- sa poata opera cu parametrii clinici, functionali si umorali rezultati ca urmare a modificarilor induse in

organism, in perioada postagresiva, pentru sustinerea argumentata a diagnosticului de certitudine.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

- sa-si insuseasca valorile eticii medicale si umane, a metodelor de relationare cu pacientii, cu

familiile acestora

- sa dezvolte abilitati de a lucra in echipa.

Page 105: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1.Starea de normalitate şi conceptul de boală. Delimitarea conceptului de boala.

Etiologia bolilor. Reactivitatea organismului.

2

2. Reacţia inflamatorie. Etapele procesului inflamator. Mediatorii inflamaţiei.

Modificările vasculare în focarul inflamator. Procese inflamatorii locale.

2

3. Fiziopatologia durerii. Aparatul senzorial si caile de transmitere. Durerea acută şi

cronică. Durerea din inflamaţie. Durerea prin hipoxie. Componenta emoţionala a durerii.

2

4. Forme particulare de durere. Cefaleea. Odontalgia. Nevralgia de trigemen. Migrena.

Durerea viscerală.

2

5. Fiziopatologia termoreglarii. Termogeneza şi termoliza. Rolul hipotalamusului în

termoreglare. Reacţia febrile. Mecanismele de producere a febrei.

2

6. Fiziopatologia hemostazei. Mecanismul vasculo-plachetar. Mecanismul plasmatic.

Fibrinoliza. Boala trombotica.

2

7. Fiziopatologia metabolismului lipidic. Tipurile de lipoproteine separate prin

electroforeza şi ultracentrifugare. Patogenia aterosclerozei.

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

1. Lucrare practică de iniţiere în specificul laboratorului de fiziopatologie. Prezentarea

parametrilor funcţionali şi umorali care evidenţiaza starea de echilibru metabolico-

funcţional (sănatate).

1

2. Reacţia inflamatorie experimentală. Evidenţierea modificarilor vasculare, metabolice

în focarul inflamator.

2

3. Evaluarea prin teste de laborator a reacţiei inflamatoriei. 2

4. Evaluarea experimentală a fiziopatologiei durerii. Experienţa Goltz 2

5. Evaluarea prin teste de laborator a hemostazei şi fibrinolizei. Explorarea hemostazei

primare. Rolul trombocitului în hemostază. Explorarea coagulării sanguine. Explorarea

fibrinolizei

2

6. Evaluarea reacţiei febrile. Prezentarea unor modele experimentale (pirogeni endogeni,

pirogeni exogeni). Prezentarea unor curbe febrile caracteristice diferitelor boli.

2

7. Seminar recapitulativ. 1

8. Explorarea prin teste de laborator a metabolismului lipidic. Tipuri de lipoproteine

separate prin ultracentrifugare şi electroforeză.

2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Petrica Cristina, Danoiu Suzana: Fiziopatologie – Curs pentru studentii Facultatii de

Stomatologie. Editura Medicala Universitara Craiova, 2001.

2. Vrabete Maria, Gaman Amelia, Nestianu Adian: Fiziopatologie generala (curs pentru studenti).

Editura Medicala Universitara Craiova 2003

3. Vrabete Maria: Compendiu de Patologie umana. Ed. Sitech Craiova 2007.

4. Gheorghe Manole: Fiziologie clinica. Ed. Coresi Bucuresti 2005.

5. Stefan Sorin Arama: Fiziopatologie. Editura Cerma Bucuresti 1999.

6. Costuleanu M: Fundamente de Fiziopatologie. Editura Cantes,Iasi 1999.

Page 106: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Laboratorul de

fiziopatologie

Ultima

saptamana din

semestru

Seful de

disciplina

In functie de

necesitatile studentilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Laboratorul de

fiziopatologie

Prima zi de

vineri din

fiecare luna

orele 10-12

Conf. Univ.

Dr Cristina

Petrica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Laboratorul de

fiziopatologie

A doua zi de

vineri din

fiecare luna,

orele 10-12

Conf. Univ.

Dr Cristina

Petrica

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral 70

Lucrări

practice oral oral 30

Examen oral oral

Verificare oral oral

Page 107: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri din fiecare luna Sediul disciplinei Conf.univ. dr Cristina Petrica

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree FFiizziioollooggiiaa,, BBiioocchhiimmiiaa,,

AAnnaattoommiiaa..

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr. PETRICA

CRISTINA

Notă: 76) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

77) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 78) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

79) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

80) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 108: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PATOLOGIE OMF

Codul disciplinei MD 2206

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DF DI 1 1 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele PETRICA CRISTINA

Instituţia UMF CRAIOVA

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONFERENTIAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale Obtinerea unor cunostinte complexe, stimularea gandirii integrative si a capacitatii

de sinteza a cunostintelor medicale ale studentului in vederea integrarii si transferului acumularii

teoretice din primul an de studiu preclinic, in practica medicala.

Dezvoltarea competentelor de baza de gandire critica prin care sa coreleze functiile anormale ale

sistemelor corpului cu procesul patologic.

Studentii trebuie sa cunoasca si sa inteleaga functiile normale ale sistemelor organismului in scopul

de a intelege functiile anormale si manifestarile procesului de boala, de aceea, disciplinele studiate

anterior, in special Anatomia, Fiziologia si Biochimia sunt esentiale pentru parcurgerea tematicii de

Patologie OMF.

- Obiective specifice:

- sa identifice concepte, principii si raspunsuri legate de procesele fiziopatologice din cursul bolii;

- sa descrie concepte fiziopatologice de baza la nivel celular/sistemic referitor la injurie si

mecanismele de aparare;

- sa inteleaga si sa interpreteze fiziopatologic cauzele si mecanismele sistemice, celulare si

subcelulare de dezvoltare a celor mai importante boli si a semnelor si simptomelor caracteristice;

- sa participe la discutii referitoare la cauzele si dinamica proceselor patologice in contextul

cunoasterii informatiei stiintifice recente;

Page 109: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- sa aplice principiile de anatomie, fiziologie, biochimie normale a sistemelor corpului uman la

procesele fiziopatologice din boala;

- sa inteleaga fazele sau algoritmul prin care mecanismele fiziopatologice trebuie sa fie activate si sa

participe la obtinerea unei adaptari adecvate si a unei reactii bune a organismului la stress sau

impotriva injuriei sau agresiunii;

- sa identifice momentul si modul in care mecanismele adaptative ar putea orienta evolutia

organismului si reactivitatea intr-un sens favorabil sau nu vietii, datorita caracterului reversibil sau

ireversibil al modificarilor produse;

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- sa cunoască notiunile fundamentale in cea ce priveste producerea bolilor, a semnelor si simptomelor

caracteristice fiecarei afectiuni, utile pentru orientarea diagnosticului clinic.

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al

procesării informaţiei

-să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

-aplicarea metodelor, tehnicilor si a cunostintelor clinice dobandite ce urmeaza a fi integrate cu datele

paraclinice in vederea elaborarii diagnosticului prezumtiv

-dezvoltarea si implementarea unor aborduri noi privind procesul de stabilire a diagnosticului in relatie

cu progresul cunoasterii si cel tehnic

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- sa precizeze examenele paraclinice complementare necesare si sa le interpreteze;

- sa realizeze un management eficient al informatiei medicale;

- interpretarea corecta a unor fenomene legate de imbolnavire, de procesul de diagnostic, de evolutie si

prognostic, de profilaxie si de terapeutica medico-chirurgicala a bolilor;

- sa fie capabil sa elaboreze o predictie asupra capacitatii organismului de a-si recastiga starea de

sanatate, dupa o perioada de boala;

- sa poata opera cu parametrii clinici, functionali si umorali rezultati ca urmare a modificarilor induse in

organism, in perioada postagresiva, pentru sustinerea argumentata a diagnosticului de certitudine.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

- sa-si insuseasca valorile eticii medicale si umane, a metodelor de relationare cu pacientii, cu

familiile acestora

sa dezvolte abilitati de a lucra in echipa

Page 110: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Petrica Cristina, Danoiu Suzana: Fiziopatologie – Curs pentru studentii Facultatii de

Stomatologie. Editura Medicala Universitara Craiova 2001

2. Ionescu Stefan, Badita Daniela: Cavitatea bucala – Fiziologie si Fiziologie. Editura Universitara

„Carol Davila” Bucuresti 1998.

3. Raca Gheorghe: Fiziologia aparatului dentomaxilar. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

2000.

4. Stefan Sorin Arama: Fiziopatologia – pentru studentii facultatilor de Stomatologie. Ed. Cerma

Bucuresti 1999.

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1.Fiziopatologia gingivitelor şi a gingivo-stomatitelor. Gingivita şi stomatita

eritomatoase, gingivita şi stomatita ulcero-necrotică:etiologie, fiziopatologie. .

2

2.Parodontita marginală superficială. Parodontita marginală profundă –

fiziopatologie. Complicaţiile parodontitei.

2

3.Fiziopatologia inflamatiei pulpei dentare. Modificări structurale ale pulpei în procesele

inflamatorii. Exudatul inflamator în pulpa dentară.

2

4.Durerea în regiunea OMF. Durerea dentinară. Durerea pulpara. Durerea periapicala.

Durerea gingivala, mucozala. Durerea articulaţiei temporo-mandibulare.

2

5.Hemoragii apărute la nivelul OMF. Hemoragii apărute prin alterari vasculare.

Hemoragii apărute prin trombocitopenii şi trombocitopatii. Hemoragii produse de

deficienta unor factori plasmatici ai coagularii (hemofilia A, hemofilia B, boala von

Willebrand).

2

6.Fiziopatologia diabetului zaharat. Manifestari OMF în diabetul zaharat. Persoane cu

risc crescut la DZ. Manifestari oro-dentare la pacientii cu DZ.

2

7.Hipertrofii şi hiperplazii gingivale. ( 1

Leucemii acute şi cronice : manifestări la nivelul OMF 1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

Inflamaţia gingiilor şi mucoasei orale 2

Parodontita marginală superficială. Parodontita marginală profundă 2

Inflamaţia pulpei dentare 2

Explorarea paraclinică a hemostazei 2

Explorarea paraclinică a diabetului zaharat. 2

Durerea dentinara şi pulpară. 2

Explorarea paraclinică a anemiilor, a leucemiilor acute şi cronice 1

Seminar recapitulativ 1

Page 111: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Laboratorul de

Fiziopatologie

Ultima

saptamana din

semestru

Seful de

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Laboratorul de

Fiziopatologie

Prima zi de

vineri din

fiecare luna

orele 10-12

Conf. Univ.

Dr. Cristina

Petrica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Laboratorul de

Fiziopatologie

A doua zi de

vineri din

fiecare luna,

orele 10-12

Conf. Univ.

Dr. Cristina

Petrica

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral 70

Lucrări

practice oral oral 30

Examen oral oral

Verificare oral oral

Page 112: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri dinn fiecare

luna Sediul disciplinei

Conf.Univ. Dr Cristina

Petrica

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree FFiizziioollooggiiee,, AAnnaattoommiiee

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. Univ. Dr. Tuculina

Mihaela

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf.univ.dr.Petrica Cristina

Notă: 81) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

82) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 83) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

84) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

85) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 113: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR

2014- 2015

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

1.2 Facultatea MEDICINA DENTARĂ

1.3 Departamentul Nr.2 - DISCIPLINE FUNCŢIONALE

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii1)

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINĂ DENTARĂ

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.1 Denumirea disciplinei INFORMATICA MEDICALA

2.2. Codul disciplinei MD2107

2.3 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Tărâţă Mihai, Conf. dr. ing. Georgescu Daniel

2.4 Titularul activităţilor de

seminar

Conf. dr. ing. Georgescu Daniel, S.L. dr. Alexandru Dragos

2.5.Gradul didactic Profesor univ., Conferentiar. Şef lucrări, Asistent univ.

2.6.Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

2.7. Anul de

studiu

I 2.8.

Semestrul

I 2.9. Tipul

disciplinei

(conţinut)2)

DC 2.10. Regimul

disciplinei

(obligativitate)3)

DI

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de

învăţământ 28 din care: curs 14 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore [saptamana/semestru]

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0.5/7

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe

teren 0.5/7

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0.25/4.2

Tutoriat 0.2/2.8

Examinări 0.2/2.8

Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 0.25/4.2

3.7 Total ore studiu

individual

28

3.9 Total ore pe semestru 56

3.10 Numărul de credite4)

2

4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Sunt suficiente cunostintele de baza din liceu

4.2 de

competenţe

-

5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

Studierea apriori a temei este binevenita, pentru a genera dialog in timpul

cursului

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a laboratorului

6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6) 7)

Page 114: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

CO

MP

ET

EN

ŢE

PR

OF

ES

ION

AL

E

6.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să fi înţeles principiile de bază ale funcţionării unui calculator digital

- să dovedească înţelegerea rolului şi funcţiunilor unui sistem de operare

- să dovedească înţelegerea sistemului de operare Windows

- să dovedească înţelegerea principiilor de bază ale funcţionării Internetului şi

serviciilor de bază

- să cunoască elementele de bază HTML privind structura unei pagini Web

- să cunoască principiile de funcţionare şi clasele de răufăcători informatici

- să cunoască principiile de apărare împotriva răufăcătorilor informatici

- să cunoască principiile de bază ale cercetării ştiinţifice

- să cunoască principiile de bază ale realizării unei lucrări ştiinţifice

- să cunoască principiile de bază ale achziţiei şi prelucrării semnalelor biologice

- să cunoască principiile de bază ale achziţiei şi prelucrării imeginilor medicale

- să cunoască principiile de bază privind informatica de spital şi monitorizarea

pacienţilor

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul

formării medicale continue

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea

informaţiei

6.2Abilităţi dobândite:

6.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

- să poată folosi curent sistemul de operare Windows

- să poată folosi curent programul Word

- să poată folosi curent programul Excel

- să poată folosi curent programul Power Point

- să poată folosi curent programul Access

- să poată folosi curent programul Biopac de prelucrare a semnalelor biologice

- să poată folosi curent programul ImageJde prelucrare a imaginilor medicale

să se poată documenta curent folosind resursele informatice disponibile

CO

MP

ET

EN

ŢE

TR

AN

SV

ER

SA

LE

6.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de echipa de lucru

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de lucrul în mediul medical

- -să respecte colegii şi viitorii pacienţi fără disciminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice

- să identifice factorii sociologici şi culturali care pot duce la alterarea sănătăţii

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Obiective generale

Instruirea studentilor în sensul cunoasterii generale a

calculatorului numeric ca structurã si functionare din

Page 115: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

punctul de vedere al unui utilizator, precum si a sistemului

de operare, astfel încât si ajungã la stãpânirea

calculatorului ca instrument de lucru.

Cunoasterea de catre studenti a principalelor directii ale

informaticii medicale si formarea lor pentru a putea aplica

tehnologia si metodele informaticii pentru crearea unor

instrumente noi, utile în medicină.

dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini,

comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare

practicii medicale în domeniul clinicii şi terapiei edentaţiei

parţiale prin proteză scheletată.

Realizarea de corelaţii precise între obiectivele

educaţionale ale cursului şi experienţa educaţională

anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor

performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească

Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze

pe măsurarea continuă, periodică şi finală a competenţelor

cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini,

comportamente şi valori

7.2 Obiectivele specifice Obiective specifice

Instruirea studentilor în sensul cunoasterii generale a

calculatorului numeric ca structurã si functionare din

punctul de vedere al unui utilizator

Formarea deprinderilor practice necesare folosirii eficiente

a calculatorului.

Instruirea studentilor în domenile specifice informaticii

medicale

ca ABILITĂŢI COGNITIVE.

DEPRINDERI PRACTICE

să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o

echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze, să comunice

cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un

protocol dat, să înregistreze rezultatele, să comunice

rezultatele, să le discute în echipă;

să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din

laboratorul deinformatica medicala;

ATITUDINI

să fie deschişi spre dobândirea de repere morale, formarea

unor atitudini profesionale şi civice, care să permită

studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi,

înţelegători în faţa suferinţei, disponibili sa ajute oamenii,

interesaţi de dezvoltatea comunităţii;

să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea

valorilor morale şi a eticii profesionale;

să înveţe să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi

să ofere soluţii responsabile pentru rezolvarea ei.

să recunoască şi să aibă respect pentru diversitate şi

multiculturalitate;

Page 116: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

să aibă sau să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în

echipă;

să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru,

rezultatele obţinute, să se consulte cu echipa;

să se implice în actiuni de voluntariat, să cunoască

problemele esenţiale ale comunităţii.

să aibă deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,

să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a

autonomiei personale şi a dezvoltării profesionale;

să valorifice optim si creativ propriul potential în

activităţile colective;

să ştie să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării;

să aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi

ştiinţifice ale disciplinei

8. CONŢINUTURI

8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.

ore

Cap. 1 Introducere. Informatie. Cunoastere. Informatica. Istoric, momente de accelerare.

Informatica în medicină

0.5

Cap. 2 Structura si principiile de functionare ale calculatoarelor numerice, generaţii de

calculatoare, familia de calculatoare PC

0.5

Cap. 3 Sisteme de operare, funcţiile lor de bază, legătura între calculator şi sistemul de operare.

Tema 1 Sisteme de operare, funcţiile lor de bază, elemente de bază, fişiere, directoare 0.5

Tema 2 Sistemul de operare Windows. Elemente de operare in Windows. Windows

Explorer.

0.5

Cap. 4 Internet. Răufăcători informatici

Tema 1 Internet 0.5

Tema 2 Răufăcători informatici 0.5

Cap. 5 Introducere în HTML. Realizarea paginilor web 1

Cap. 6 Metodologia cercetãrii stiintifice. Conceperea si prezentarea lucrãrilor stiintifice.

Exemplificari in Power Point

1

Cap. 7 Documentarea medicală, învăţarea si testarea cunostiintelor 1

Cap. 8 Baze de date

Tema 1 Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Baze de date relationale 1

Tema 2 Operatii cu baze de date. Exemplificare in Microsoft Access 1

Cap. 9 Achizitia si prelucrarea numerică a semnalelor biologice

Tema 1 Achizitia si prelucrarea numericã a semnalelor biologice: principii, sisteme

de achizitie, moduri de prelucrare

1

Tema 2 Exemplificare pentru semnalele EKG, EMG, EEG 1

Cap. 10 Instrumentatia de pat. Monitorizarea bolnavilor

Tema 1 Instrumentatia de pat. Monitorizarea bolnavilor in terapie intensiva si

intraoperator

1

Tema 2 Monitorizarea bolnavilor in ambulatoriu 1

Cap. 11 Imagistica medicală. Prelucrarea computerizată a imaginilor. Echograful computerizat.

Tomograful computerizat

1

Cap. 12 Sisteme informatice de spital. Sistemul informatic unic integrat (SIUI) al asigurărilor de

sănătate

din România

1

TOTAL 14

ore

Page 117: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr.

ore

Introducere. Prezentarea calculatorului. Conectare în retea.

Sisteme de operare (DOS, WINDOWS). Elemente de operare în Windows

Programul Windows Explorer.

1

Procesoare de text. Programul Word 2

Editorul grafic Paint Brush în Windows 1

Spreadsheets. Programul EXCEL 2

Prezentarea lucrãrilor stiintifice. Power Point 2

Notiuni de programare a calculatoarelor (HTML) 2

Baze de date. Programul ACCESS 2

Prelucrarea imaginilor medicale 2

TOTAL 14

ore

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE

REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR

PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT

PROGRAMULUI

Disciplina de Informatica Medicala este o disciplină fundamentală, obligatorie pentru ca un

student să devină un medic capabil sa utilizeze tehnologia informatica, omniprezenta in practica

medicala curenta

Cunoştinţele, deprinderile practice şi atitudinile învăţate la această disciplină ofera baza de lucru

pentru a intelege aspectele medicale care vor fi detaliate la alte discipline, in care sunt implicate

tehnici de achizitie de date, lucurl cu baze de date, prezentarea datelor (grafice, prezentari

stiintifice), prelucrarea imaginilor etc.

1100.. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc. Prelegerea, analiza, sinteza,

compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în scopul realizării feedback-ului,

explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia, prezentări pe

retroproiector

Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea,

problematizarea

Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz,

proiecte

Studiu

individual 1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

Page 118: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Disciplina de

Informatică

medicală şi

Biostatistică

Ultima

săptămână din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplina de

Informatică

medicală şi

Biostatistică

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Disciplina de

Informatică

medicală şi

Biostatistică

A doua zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina

În funcţie de

necesităţile studenţilor

1122. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

În dialog direct

în cadrul

cursului

Prin sondaj, în

dialog direct

în cadrul

cursului

Subiect de

examen (1) 40%

Lucrări

practice

În dialog direct

în cadrul

lucrărilor

practice

În dialog

direct în

cadrul

lucrărilor

practice

Subiect de

examen (2) 60%

Examen

Verificările

periodice

scris şi oral,

aplicaţie practică

Condiţia de terecere este ca

nota la fiecare din cele trei

subiecte de examen să fie cel

puţin 5, pe o scară de la 0 la

10

Prezenţa la

curs 5%

13. PROGRAME DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 12-14

Disciplina de Informatică medicală

şi Biostatistică

Toate cadrele didactice

Page 119: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Osiac Eugen

Coordonator program de

studii,

Mercuţ Veronica

Titular disciplină,

Tărâţă Mihai

Notă:

1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată).

3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/

DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care

se încadrează disciplina.

7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi

responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională

Page 120: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

FACULTATEA MEDICINA DENTARĂ

DOMENIUL DE

LICENŢĂ

SANATATE

PROGRAMUL DE

STUDII

MEDICINĂ DENTARĂ

DENUMIREA

DISCIPLINEI

MATERIALE DENTARE

CODUL DISCIPLINEI MD2208

ANUL DE STUDIU II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

Licenţ

ă

II DS DI 2 4 6 7

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele MANOLEA HORIA OCTAVIAN

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Departamentul FMDI

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ

Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMĂ DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

Clasificarea materialelor folosite în cabinetul de medicină dentară, precum şi în laboratorul de

tehnică dentară.

Noţiuni generale referitoare la proprietăţile şi indicaţiile materialelor folosite în medicina dentară.

Familiarizarea studentului cu terminologia medicală folosită pentru descrierea şi studiul

proprietăţilor şi indicaţiilor diferitelor clase de materiale dentare.

Formarea deprinderilor necesare utilizării corespunzătoare a materialelor folosite in cabinetul de

medicină dentară

Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) să:

- cunoască principalele materiale dentare utilizate la ora actuală şi să facă o clasificare a acestora

- deprindă abilităţile necesare manipulării corecte a materialelor utilizate în cabinetul de medicină

dentară

Page 121: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască cele mai importante proprietăţi şi indicaţii ale materialelor dentare studiate

-să identifice principalele grupe de materiale dentare utilizate la ora actuală în cabinetul de medicină

dentară, dar şi în laboratorul de tehnică dentară

-să descrie elocvent avantajele şi dezavantajele fiecărei grupe de materiale dentare studiate

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- prepare în mod corespunzător principalele tipuri de materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară

- recunoască toate materialele dentare prezentate în cursul demonstraţiilor practice de laborator

- identifice materialele dentare care pot fi utilizate în anumite situaţii clinice

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să aibă capacitatea de a culege informaţiile ştiinţifice necesare legate de un material dentar din diferite

surse documentare

- să expună pacientului, la nivelul său de înţelegere, avantajele şi dezavantajele utilizării unui anumit

material dentar.

- să lucreze în echipă împreună cu asistenta medicală şi tehnicianul dentar.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Tema 1 Introducere în studiul materialelor dentare. Istoric. Foruri si norme pentru

evaluarea şi clasificarea materialelor dentare

1

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască importanţa studiului materialelor dentare

- Poată aprecia şi discuta rolul forurilor şi normelor pentru evaluarea şi clasificarea

materialelor dentare .

Înceapă deprinderea terminologiei medicale de specialitate

Tema 2 Proprietăţile materialelor dentare 3

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască principalele proprietăţi optice, mecanice, chimice şi biologice cerute

materialelor utilizate în medicina dentară

- Descrie metodele folosite la ora actuală pentru determinarea culorii

- Cunoască posibilităţile de testare în laborator ale proprietăţilor materialelor dentare

Discute proprietăţile impuse materialelor dentare în funcţie de utilizarea clinică

Tema 3 Materiale utilizate în medicina dentară preventivă. 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească rolul profilaxiei şi al materialelor utilizate în acest scop în medicina

dentară.

- Descrie rolul fluorului în prevenirea cariei dentare.

- Cunoască tipurile de compuşi pe bază de fluor utilizaţi în medicina dentară şi modul

lor de utilizare.

- Cunoască materialele folosite pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor, proprietăţile şi

indicaţiile acestora

- Discute importanţa identificării plăcii bacteriene şi materialele utilizate în acest scop

Tema 4 Cimenturi dentare 3

Page 122: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească cerinţele unui material pentru obturaţie provizorie sau definitivă, precum

şi pentru cimentare provizorie sau definitivă.

- Poată face o clasificare a cimenturilor dentare

- Cunoască proprietăţile principalelor clase de cimenturi utilizate în medicina dentară.

Discute avantajele şi dezavantajele cimenturilor dentare studiate în diferite situații

clinice

Tema 5 Materiale pentru protectia pulpo- dentinara 1

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească plaga pulpo-dentinară şi particularităţile ei şi să explice cerinţele impuse

unui material pentru protecţia acesteia

- Cunoască principalele materiale utilizate în tratamentul plăgii pulpo-dentinare şi

proprietăţile acestora

Tema 6 Materiale metalice pentru restaurarea coroanelor dentare 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască compoziţia amalgamelor dentare şi să poată face o clasificare a acestora

- Discute riscurile manipulării mercurului în cabinetul de medicină dentară şi măsurile

necesare evitării intoxicaţiilor cu mercur

- Cunoască proprietăţile amalgamelor dentare şi indicaţiile acestora

Tema 7 Materiale restaurative polimerice: rasini acrilice simple, răşini diacrilice compozite

auto- şi fotopolimerizabile, compomeri, giomeri, ormoceri.Fotopolimerizarea

4

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Clasifice materialele restaurative polimerice utilizate în cabinetul de medicină

dentară

- Cunoască proprietăţile principalelor tipuri de materiale polimerice şi indicaţiile

acestora.

- Discute avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de material polimeric comparativ cu

celelalte tipuri

- Descrie aparatura utilizată şi modul în care se face fotopolimerizarea în cabinet,

precum şi modul în care aceasta este realizează influenţează proprietăţile

materialului restaurativ

Tema 8 Materiale utilizate în endodonție 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească rolul tratamentului endodontic şi cerinţele materialelor folosite în acest

scop

- Cunoască principalele materiale utilizate în cursul tratamentului endodontic

medicamentos şi proprietăţile acestora

- Cunoască principalele materiale folosite pentru obturaţia de canal şi să discute

comparativ avantajele şi dezavantajele acestora

Tema 9 Materiale de amprentă: generalităţi, clasificare. Materiale de amprentă rigide si

semirigide .

2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească amprenta, tipurile de amprente şi condiţiile impuse unui material de am

prentă

- Poată face clasificarea materialelor de amprentă.

- Cunoască proprietăţile materialelor de amprentă rigide şi indicaţiile acestora.

- Cunoască proprietăţile principalelor tipuri de materiale de amprentă semirigide şi

indicaţiile acestora

Tema 10 Materiale de amprentă elastice 2

Page 123: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască proprietăţile hidrocoloizilor reversibili şi ireversibili şi indicaţiile acestora.

- Descrie modul de prezentare al elastomerilor de sinteză şi posibilităţile lor de

utilizare.

- Poată face o clasificare a elastomerilor de sinteză în funcţie de compoziţia lor

- Discute proprietăţile elastomerilor de sinteză în funcţie de natura chimică şi

consistenţă

Tema 11 Materiale pentru confecţionarea modelelor, machetelor si tiparelor 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Poată face o clasificare a materialelor care pot fi folosite pentru confecţionarea

modelelor

- Cunoască principalele tipuri de gipsuri dentare şi proprietăţile acestora

- Cunoască proprietăţile cerurilor dentare şi ale maselor plastice utilizate pentru

confecţionarea machetelor şi modul lor de prezentare

- Discute cerinţele impuse maselor de ambalat şi importanţa alegerii corecte a masei

de ambalat asupra preciziei piesei finale

- Cunoască proprietăţile principalelor clase de masă de ambalat

Tema 12 Materiale pentru confectionarea protezelor : polimeri , mase ceramice, metale şi

aliaje.

2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Poată face o clasificare a materialelor folosite pentru confecţionarea protezelor

- Discute avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de material polimeric comparativ cu

celelalte tipuri

- Cunoască tipurile de mase ceramice utilizate pentru confecţionarea protezelor

dentare şi proprietăţile acestora

- Poată face o clasificare a aliajelor folosite pentru confecţionarea protezelor

- Cunoască proprietăţile diferitelor clase de alije folosite în medicina dentară

Tema 13 Materiale utilizate in implantologie si protetica implantologică 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască proprietăţile materialelor folosite în implantologia orală şi să poată face o

clasificare a acestora

- Discute proprietăţile materialelor folosite în protetica implantologică şi influenţa lor

asupra calităţilor complexului implanto- protetic final

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

L.P.1 Introducere în studiul materialelor dentare. Prospectul unui material. Proprietăţile

materialelor dentare

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască

structura unui prospect și să selecteze informaţiile necesare despre material din

acesta

L.P.2 Determinarea culorii. Metode de testare a proprietatilor materialelor dentare 4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să

determine culoarea structurilor dentare prin metoda vizuală şi să cunoască

principalele metode de testare a proprietăților materialelor dentare

L.P.3 Materiale utilizate în medicina dentară preventivă. 4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască

principalele produse folosite în medicina dentară preventivă şi modul lor de utilizare

L.P.4 Cimenturi cu componentă lichidă pe bază de acid ortofosforic. Prepararea si

manipularea cimenturilor fosfat de si oxid de zinc eugenol.

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască

modul de utilizare şi tehnica de preparare ale cimenturilor fosfat de zinc şi eugenat

de zinc

L.P.5 Cimenturi polielectrolitice. Prepararea si manipularea cimenturilor policarboxilat de 4

Page 124: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

zinc si ionomere de sticla.

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască

modul de utilizare şi tehnica de preparare ale cimenturilor policarboxilat de zinc şi

ionomer de sticlă

L.P.6 Materiale metalice pentru restaurarea coroanelor dentare. Amalgamul de argint. Mod

de prezentare, preparare si manipulare. Reguli de manipulare şi depozitare a mercurului.

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să prepare

corect amalgamul de argint şi să cunoască regulile de manipulare şi depozitare ale

mercurului

L.P.7 Materiale restaurative polimerice: rasini acrilice simple, răşini diacrilice compozite

autopolimerizabile. Mod de prezentare, preparare si manipulare.

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să

manipuleze şi să prepare corect răşinile acrilice simple şi răşinile compozite

autopolimerizabile în funcţie de modul de prezentare

L.P.8 Materiale restaurative polimerice: răşini diacrilice compozite fotopolimerizabile. Mod

de prezentare, preparare si manipulare.

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să

manipuleze şi să prepare corect răşinile compozite fotopolimerizabile precum şi să

realizeze în mod corect fotopolimerizarea în funcţie de situaţia clinică

L.P. 9 Materiale utilizate in endodontie. Mod de prezentare, preparare si manipulare. 4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască

principalele produse folosite în endodonţie şi modul lor de utilizare

L.P.10 Materiale de amprenta rigide si semirigide. Mod de prezentare, preparare si

manipulare

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să prepare

corect răşinile acrilice, pastele oxid de zinc eugenol, masele termoplastice şi să

cunoască modul lor de utilizare ca material de amprentă

L.P.11 Materiale de amprentă elastice .Mod de prezentare, preparare si manipulare. 4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să prepare

corect alginatele şi un elastomer de sinteză în consistenţă chitoasă şi fluidă şi să

cunoască modul lor de utilizare ca material de amprentă

L.P.12 Materiale pentru confecţionarea modelelor, machetelor si tiparelor. Mod de

prezentare, preparare si manipulare

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască

principalele tipuri de gipsuri, tipurile de ceruri şi mase plastice pentru machetare,

principalele clase de mase de ambalat şi modul lor de utilizare

L.P.13 şi 14 Materiale pentru confectionarea protezelor : polimeri , mase ceramice, metale

şi aliaje. Mod de prezentare, preparare si manipulare

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască

principalele tipuri de materiale polimerice, mase ceramice şi alije dentare şi modul

lor de utilizare

L.P.15 Materiale utilizate in implantologie si protetica implantologică. Mod de prezentare,

preparare si manipulare

4

Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască

principalele tipuri de materiale utilizate în implantologie şi protetica implantologică

şi modul lor de utilizare

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Bratu D. şi colab. – Materiale dentare în cabinetul de stomatologie ed a- II-a, Ed. Helicon,

Timişoara, 1998

2. Craig R., Powers J.M. – Restorative dental materials, 11-th editon. Mosby International Ltd.,

2002

Page 125: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Deva V. – Materiale dentare, Ed. Sitech, Craiova,1998

4. Horia Manolea, Virgil Deva, Evantia Coleş, Florin Bobia, Oana Diaconu, Celesta Nemțaru,

Marina Amărăscu, Simina Găman, Petre Mărășescu, Mirela Opri, Radu Rîcă - Materiale

Dentare - Note de curs pentru studenţii Facultății de Medicină Dentară. Ed. Medicală

Universitară, Craiova, 2011

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs Expunerea în actualitate, conversaţia examinatoare, demonstraţia cu mijloace

audio-vizuale

Lucrari practice Demonstraţia cu obiecte în stare naturală, metoda exerciţiului, conversaţia

dezbatere.

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs 15

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 25

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 15

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control 15

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală 30

10. Consultaţii 5

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

5

Sediul

disciplinei

Ultimele 2

săptămîni ale

semestrului

Conf. univ. dr.

Manolea

Horia

Octavian

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sediul

disciplinei

Prima vineri

din lună 1000

-

1200

Conf. univ. dr.

Manolea

Horia

Octavian

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sediul

disciplinei

A doua

vineridin lună

1000

-1200

Conf. univ. dr.

Manolea

Horia

Octavian

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de Evaluare Procent din nota finală

Page 126: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

activitate (scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral test Scris şi oral 10%

Lucrări

practice oral

Test şi

aplicaţie

practică

Aplicaţie practică 20%

Examen Scris şi oral 70%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia vineri din lună 1000

-1200

Sediul disciplinei Conf. univ. dr. Manolea

Horia Octavian

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

Conf. Univ. Dr. Popescu Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr. Manolea Horia

Octavian

Notă: 86) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

87) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 88) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

89) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

90) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 127: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE

Codul disciplinei MD2209

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DF DI 2 2 4 4

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele GEORGESCU CORNELIU-CRISTIAN

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul I

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

Gradul didactic PROF. UNIV.

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori DR. MAGDALENA DIACONU, DOCTOR ÎN MEDICINĂ

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

Dobândirea de către studenţii de la Medicină Dentară a noţiunilor despre:

- medicament şi relaţia sa cu organismul,

- mecanisme generale de acţiune a medicamentelor, corelaţie structură chimică - acţiune

farmacodinamică, corelaţie doză - efect farmacodinamic, influenţa factorilor individuali asupra acţiunii

medicamentelor,

- farmacocinetica medicamentelor,

- reacţii adverse, cu specificarea şi a reacţiilor adverse ale medicamentelor la nivelul cavităţii bucale,

- interacţiuni medicamentoase cu specificarea celor implicate în terapeutica dentară,

- clasele de medicamente, cu prezentarea farmacologică a principalelor substanţe medicamentoase; sunt

prezentate implicaţiile fiecărei clase de medicamente în practica dentară sau folosirea unora în

terapeutica dentară;

- reţete magistrale sau tipizate folosite în tratamente dentare.

Obiective specifice:

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- dobândirea cunoştiinţelor necesare pentru prescrierea medicamentelor în domeniul medicinii dentare;

- cunoaşterea implicaţiilor pe care unele medicamente le pot avea asupra actului terapeutic dentar, a

reacţiilor adverse manifestate de unele medicamente la nivel buco-dentar şi a măsurilor ce trebuie luate

pentru prevenirea lor.

Page 128: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

- să cunoască noţiuni elementare de farmacologie referitoare la clasele de medicamente prezentate la

cursuri şi lucrări practice;

- să prescrie cunoască modalitatea de prescriere corectă a medicamentelor expuse la cursuri şi lucrări

practice;

- să cunoască efectele adverse ale medicamentelor, în special cele determinate la nivelul cavităţii oro-

faringiene;

- să cunoască eventualele interacţiuni ale medicamentelor prezentate la nivelul cavităţii oro-faringiene.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalul lucrărilor practice, studenţii trebuie să cunoască:

- să prescrie corect medicamentele cuprinse în clasele medicamentoase studiate;

- să cunoască mecanismele de acţiune, indicaţiile, efectele adverse şi contraindicaţiile medicamentelor

studiate;

- să fie avizaţi despre eventualele implicaţii asupra cavităţii orale ale medicamentelor utilizate pentru

alte afecţiuni.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;

- cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate

pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară;

- să respecte drepturile pacienţilor;

- acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului;

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare;

- să respecte procedurile juridice, legale şi administrative aplicabile în practica medicală;

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi;

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stress.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Obiectul farmacologiei. Medicament – definiţie, denumirea medicamentelor.

Farmacodinamia generală: efecte farmacodinamice, receptori farmacodinamici,

mecanisme generale de acţiune a medicamentelor, curbe de corelaţie concentraţie

agonist – răspuns farmacodinamic. Doze - definiţie, tipuri. Indice terapeutic.

Farmacocinetică (dinamica absorbţiei, distribuţiei, metabolismului şi eliminării

medicamentelor). Efecte adverse ale medicamentelor; reacţii adverse ale

medicamentelor la nivelul cavităţii orale. Interacţiuni medicamentoase. Abuzul de

medicamente şi pacientul dentar.

2

Farmacologia durerii (analgezice opioide, analgezice – antipiretice şi antiinflamatoare,

anestezice locale, anestezice generale); implicaţii în medicina dentară.

2

Antiseptice şi dezinfectante; utilizări în medicina dentară. 2

Chimioterapice antimicrobiene (antibiotice, antifungice, antivirale; utilizări în

medicina dentară.

4

Page 129: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Chimioterapice anticanceroase; probleme orale şi dentare asociate acestei medicaţii. 1

Vitamine şi minerale; implicaţii în medicina dentară 1

Controlul farmacologic al cariei dentare şi bolii periodontale. 1

Medicaţia sângelui (antianemice, agenţi hemostatici, anticoagulante, antiagregante

plachetare, fibrinolitice, antifibrinolitice, hipolipemiante, tratamentul dentar al

pacienţilor cu probleme hemostatice, tratamentul hemoragiei postextracţionale).

2

Medicaţia sistemului nervos autonom (adrenomimetice, adrenolitice, colinomimetice,

muscarincolinolitice, ganglioblocante, blocante neuromusculare; implicaţii în

medicina dentară.

2

Medicaţia sistemului nervos central (stimulante ale SNC, sedativ – hipnotice,

anxiolitice, antidepresive,

antipsihotice, anticonvulsivante, antiparkinsoniene; implicaţii în medicina dentară.

2 ½

Medicaţia aparatului cardiovascular şi renală (glicozizi cardiotonici, medicaţia

antianginoasă,

2

diuretice, antihipertensive, vasoconstrictoare); implicaţii în medicina dentară.

Medicaţia aparatului respirator.

1

Medicaţia aparatului digestiv; implicaţii în practica dentară. 1

Medicaţia hormonală: hormoni hipofizari, hormoni tiroidieni şi medicaţia

antitiroidiană, glucocorticoizi şi antagonişti, medicaţia antidiabetică, hormonii sexuali

şi antagoniştii lor.

2

Medicamente antiprotozoare, antihelmintice. ½

Imunofarmacologie – implicaţii în practica dentară. 1

Intoxicaţia cu metale grele şi chelatori. ½

Urgenţe medicale în practica dentară. Prescriere corectă şi modul de prescriere a

medicamentelor

în practica dentară .

½

28

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. Ore

Normele prescrierii medicamentelor în medicina dentară a) Farmacopeea Română. Denumirea medicamentelor. Materii prime medicamentoase.

Unităţi de măsură în Farmacologie.

b) Forme medicamentoase şi preparate farmaceutice.

c) Preparate farmaceutice folosite în medicina dentară: conuri dentare, cerate, pulberi

dentifrice, ape dentifrice, comprimate dentifrice, preparate acrilice, preparate siliconate,

substanţe utilizate pentru albirea dinţilor,

paste dentare.

d) Substanţe cu acţiune locală folosite în medicina dentară: astringente, iritante, adsorbante,

caustice,

neutralizante ale acizilor, emoliente, preparate adezive. Oleuri eterice, enzime folosite în

medicina dentară.

e) Farmacografia. Principii de prescriere a medicamentelor.

4

Farmacologia generală

a) Absorbţia, metabolismul şi eliminarea medicamentelor. Variaţia calitativă şi cantitativă a

efectului farmacodinamic în funcţie de calea de administrare (experiment pe şobolan).

b) Sinergisme şi antagonisme. Polipragmazia şi combaterea ei. Implicaţiile medicaţiei

utilizate în medicina

dentară asupra efectelor medicaţiei administrare concomitent pentru alte afecţiuni.

Implicaţiile terenului

patologic în acţiunea unor medicamente utilizate curent în practica dentară. Variaţia dozelor

în raport cu starea

de sănătate a pacientului. Antagonismul farmacodinamic pilocarpină – atropină la nivelul

glandelor salivare.

3

Page 130: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Chimioterapia antiinfecţioasă. Chimioterapia anticanceroasă

a) Discutare utilizării practice a antisepticelor şi dezinfectantelor în cabinetul de medicină

dentară.

b) Utilizarea practică a chimioterapicelor antimicrobiene şi antibioticelor în cabinetul de

medicină dentară şi

clinica de chirurgie maxilofacială. Prescrierea principalelor antibiotice şi chimioterapice

antimicrobiene în

cabinetul de medicină dentară.

c) Discutarea utilizării practice a tuberculostaticelor, antiviralelor şi anticanceroaselor.

Efecte adverse la nivelul cavităţii bucale a chimioterapicelor anticanceroase. Prescrierea

unor medicamente din aceste grupe.

4

Medicaţia sistemului nervos vegetativ

a) Efectul vasoconstrictor al adrenalinei şi noradrenalinei pe mezenter de broască. Efectul

antiaritmic al propranololului asupra aritmiei la adrenalină pe ECG de şobolan.

Antagonismul acetilcolină – dextro-tubo-

curarină pe drept abdominal de broască. Discutarea utilizării practice şi prescrierea

principalelor medicamente

în cabinetul de medicină dentară a medicamentelor sistemului nervos vegetativ adrenergic şi

colinergic.

3

Medicamente pentru combaterea durerii 3

a) Analgezice centrale. Analgetice antipiretice antiinflamatoare. Efectul deprimant

respirator al morfinei la şobolan şi antagonizarea lui prin nalorfină. Efectul Straub al

morfinei la şoarece. Dependenţa la opiacee şi reguli particulare de prescriere a

medicamentelor analgezice centrale. Utilizarea practică a analgezicelor centrale şi analgeto

– antipiretice – antiinflamatoare în practica dentară. Prescrierea principalelor medicamente

din aceste clase.

b) Anestezice locale. Efectul anestezic de suprafaţă al lidocainei la iepure. Efecte

convulsivante lae anestezicelor locale la şobolan şi combaterea lor prin barbiturice.

Activitatea anestezică locală a unor substanţe anestezice locale în anestezia de conducere la

broască. Acţiunea diferenţiată a anestezicelor locale pe fibrele senzitive şi motorii ale unui

nerv mixt. Utilizarea anestezicelor locale în practica dentară . Prescrierea principalelor

medicamente din această clasă.

c) Narcotice. Narcoza pe cale inhalatorie la şoarece. Efectul cloralhidratului la broască.

Potenţarea efectului narcotic al pentothalului sodic la asocierea cu clorpromazină la

şobolan.

Medicaţia SNC

a) Hipnotice şi sedative. Utilizarea lor în practica dentară şi prescrierea principalelor

medicamente.

b) Anxiolitice (tranchilizante minore), neuroleptice (tranchilizante majore),

anticonvulsivante – antiepileptice, antiparkinsoniene. Riscul dependenţei în abuzul de

anxiolitice. Prescrierea principalelor medicamente.

c) Medicaţia excitantă a SNC (excitante corticale, bulbare, medulare). Antidepresive.

Prescrierea principalelor medicamente. Acţiunea convulsivantă a cafeinei, pentetrazolului şi

stricninei la broască.

3

Medicaţia sângelui

a) Efectul hemostatic al apei oxigenate, soluţiei de trombină, bureţilor de fibrină.

Prescrierea principalelor medicamente hemostatice şi procoagulante. Riscurile medicaţiei

anticoagulante în terapia dentară. Tratamentul dentar al pacienţilor cu tulburări de

hemostază. Tratamentul hemoragiei postextracţionale.

2

Page 131: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Hormoni, antihistaminice H1, vitamine, electroliţi

a) Discutarea utilizării corecte a glucocorticosteroizilor. Prescrierea principalelor medicamente.

b) Discutarea tratamentului diabetului zaharat, hipo şi hipertiroidismului. Prescrierea principalelor

medicamente.

c) Antihistaminice H1 folosite în alergii. Prescriererea principalelor medicamente.

d) Diselectrolitemii. Corectarea lor. Fluorul în practica dentară.

2

Medicaţia unor aparate şi sisteme

a) Discutarea utilizării practice a medicamentelor din clasa domeniului cardio-vascular

(tonicardiace,

antiaritmice, antihipertensive, antianginoase, vasoconstrictoare şi vasodilatatoare periferice).

Implicaţii

în practica dentară. Prescrierea principalelor medicamente.

b) Discutarea utilizării practice a medicamentelor aparatului digestiv. Prescrierea principalelor

medicamente.

c) Discutarea utilizării practice a medicamentelor aparatului respirator. Prescrierea principalelor

medicamente.

3

Farmacologia cariei dentare şi a bolii periodontale

a) Tratamentul efectelor secundare produse de substanţe vasoconstrictoare (asociate anestezicelor

locale).

b) Tratamentul urgenţelor medicale în pactica dentară.

b) Tratamentul şocului alergic la peniciline şi cefalosporine.

c) Tratamentul reacţiilor adverse la anestezicele locale.

d) Antidotismul în accidente prin substanţe medicamentoase folosite în cabinetul de

medicină dentară.

1

28

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Bibliografie minimală obligatorie:

1. C.C. Georgescu: Farmacologie - curs pentru studenţii Facultăţii de Medicină Dentară, EMUC, 2013;

2. C.C. Georgescu, V.A. Voicu, Florica Popescu (autori), D. Hertzog (coautor): Farmacologie-curs,

EMUC, 2005;

3. A.A. Tica, V.A. Voicu: Farmacologie, EMUC, 2009;

4. O.S. Tica et al.: Farmacoterapie obstetricală, EMUC, 2013.

5. O.S. Tica, A. Văduva, D. Herzog: Îndrumar de lucrări practice de Farmacologie, EMUC, 2010.

Bibliografie suplimentară: 1. Goodman&Gilman (ed): The Pharmacological Basis of Therapeutics, 12

th edition, Ed. McGraw-Hill,

2011;

2. Katzung B.G. (ed): Basic & Clinical Pharmacology, 12th edition, Ed. Appleton and Lange, 2011.

3. D.G. Grahame-Smith, J.K. Aronson: Oxford Textbook of Clinical Pharmacology and Drug Therapy, 3rd

edition, Oxford University Press, 2002.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 132: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, curs interactiv în scopul realizării feed-back-ului, explicarea unor

noţiuni mai greu înţelese de studenţi, prezentări pe videoproiector

Lucrari practice lucrări experimentale în echipă, prescriere de medicamente

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 28

2. Studiu după manual, suport de curs 14

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 14

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 14

6. Realizare de referate, eseuri 4

7. Pregătire lucrări/teme de control 10

8. Pregătire prezentări orale 4

9. Pregătire examinare finală 4

10. Consultaţii 2

11. Documentare pe teren 0

12. Documentare pe internet 4

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 2

14. Alte activităţi 2

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2

Disciplina

Farmacologie

Ultimele două

săptămâni ale

semestrului II

Asist. univ.

responsabil de

grupa de

studenţi

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplina

Farmacologie

Prima zi de

luni a fiecărei

luni a

semestrului II,

orele 16-18

Prof. Univ.

Dr.Georgescu

Cristian

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Disciplina

Farmacologie

Prima zi de

marţi a

fiecărei luni a

semestrului II,

orele 16-18

Prof. Univ.

Dr.Georgescu

Cristian

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs test grilă test grilă test grilă

Lucrări

practice oral scris Scris 20%

Examen test grilă test grilă test grilă 60%

Verificare 20% 10% 70% 20%

Page 133: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Prima zi de miercuri a fiecărei luni

a semestrului II, orele 16-18 Disciplina Farmcologie

Prof. Univ. Dr.Georgescu

Cristian

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree FFiizziioollooggiiee,, MMeeddiicciinnăă IInntteerrnnăă

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

SSaallăă ccuurrss,, llaabboorraattoorr ddee

lluuccrrăărrii pprraaccttiiccee,, aappaarraattuurraa

DDiisscciipplliinneeii FFaarrmmaaccoollooggiiee

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr.

Popescu Sanda-Mihaela

Prof. univ. dr.

Mercuţ Veronica, Decan FMD

Prof. univ. dr.

Georgescu Corneliu-Cristian

Page 134: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei IGIENĂ

Codul disciplinei MD2110

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L 1 DF DI 1 - 1 2 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Prejbeanu Ileana

Instituţia UMF din Craiova, Facultatea de Medicină

Departamentul Departamentul IV – Specialităţi medicale II

Titlul ştiinţific Doctor în Medicină

Gradul didactic Profesor universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

evidenţierea interrelaţiilor existente între factorii de mediu (aer, apă, sol, aliment) şi

comunităţile umane;

recunoaşterea efectelor exercitate de către noxele prezente în factorii de mediu asupra

sănătăţii umane, în general, şi asupra sănătăţii cavităţii bucale, în particular;

identificarea măsurilor de profilaxie necesare pentru menţinerea sănătăţii mediului şi,

implicit, a sănătăţii comunităţilor umane;

însuşirea noţiunilor de bază referitoare la igiena unităţilor sanitare.

Obiective specifice

definirea noţiunilor de poluare, contaminare, infestare şi contaminare radioactivă a

factorilor de mediu;

identificarea surselor şi a factorilor de poluare/contaminare a aerului, apei şi alimentelor;

recunoaşterea riscurilor pentru sănătate generate de poluarea, contaminarea, infestarea şi

contaminarea radioactivă a factorilor de mediu;

ilustrarea rolurilor jucate în organism de nutrienţii prezenţi în produsele alimentare;

evaluarea valorii nutritive şi energogene a produselor alimentare;

dobândirea unor noţiuni fundamentale de radioprotecţie;

descrierea structurii funcţionale a unui cabinet de medicină dentară.

Page 135: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului, studentul trebuie:

să enumere rolurile pe care nutrienţii energogeni şi catalitici le au în organismul uman, precum

şi sursele lor alimentare şi consumul mediu zilnic;

să aprecieze valoarea nutritivă şi energogenă a grupelor de produse alimentare;

să identifice potenţialitătile patogne ale factorilor de mediu;

să propună măsuri de prevenire şi combatere a poluării, contaminării, infestării şi contaminării

radioactive a factorilor de mediu;

să îşi însuşească noţiuni de bază privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale

la radiaţii ionizante;

să cunoască normele igienico-sanitare şi structura funcţională obligatorii pentru un cabinet de

medicină dentară;

să enumere principiile de bază ale gestionării deşeurilor provenite din activitatea medicală;

să menţioneze actele legislative în vigoare în domeniul igienei unităţilor sanitare.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului, studentul vafi capabil:

să analizeze calitatea factorilor de mediu (aer, apă, aliment) prin compararea valorilor

determinate ale unor parametrici fizici, chimici, microbiologici ai acestora cu normele sanitare în

vigoare;

să aprecieze respectarea cerinţelor igienico-sanitare necesare funcţionării unui cabinet de

medicină dentară (factori de microclimat, nivel de iluminare, nivel de sanitaţie, aprovizionare cu apă

potabilă);

să efectueze examenul organoleptic al unui produs alimentar.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului, studentul trebuie:

să îşi însuşească un comportament etic şi deontologic, adecvat profesiei de medic;

să se fi implicat în activităţile ştiinţifice şi educative ale disciplinei;

să înţeleagă importanţa integrării într-un colectiv, în care să-şi valorifice propriile iniţiative,

potenţialul intelectual, profesional şi moral;

să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a dezvoltării sale profesionale.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Nutrienţi (energogeni şi catalitici): generalităţi, structură, roluri în organism, consum

mediu zilnic şi consecinţele consumului dezechilibrat, surse alimentare. 2 ore

2. Produsele alimentare: lapte şi derivate lactate; carne, peşte şi derivate din carne şi peşte;

ouă; legume şi fructe; cereale, derivate de cereale şi leguminoase uscate; grăsimi

alimentare; produse zaharoase; băuturi - categorii de produse, valoare nutritivă şi

energogenă, consum mediu zilnic.

3 ore

3. Potenţialităţi patogene ale produselor alimentare: factori endogeni şi factori exogeni.

Măsuri profilactice pentru menţinerea calităţii nutritive şi a salubrităţii produselor

alimentare.

2 ore

4. Igiena aerului: compoziţia chimică; poluarea aerului şi actiunea sa asupra organismului;

contaminarea aerului, profilaxia şi combaterea sa. 2 ore

5. Igiena apei: potenţialităţile patogene ale apei; parametrii de calitate a apei potabile. 2 ore

6. Igiena reziduurilor - gestionarea deşeurilor provenite din activitatea medicală. 1 oră

Page 136: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

7. Igiena radiaţiilor: radiaţiile ultraviolete, infraroşii, luminoase şi ionizante -

caracteristici, surse de radiaţii, acţiune asupra organismului uman, măsuri profilactice.

Noţiuni de radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante.

1 oră

8. Igiena unităţilor sanitare - structura funcţională a cabinetelor de medicină dentară. 1 oră

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Examenul igienico-sanitar al produselor alimentare - al laptelui şi derivatelor lactate, al

cărnii, peştelui şi derivatelor din carne şi peşte, al ouălor, al legumelor şi fructelor, al

cerealelor, derivatelor de cereale şi leguminoaselor uscate, al grăsimilor alimentare, al

produselor zaharoase, al băuturilor, al conservelor alimentare.

6 ore

2. Determinarea contaminării aerului. Determinarea contaminării obiectelor şi suprafeţelor 2 ore

3. Determinarea factorilor de microclimat. Determinarea contaminării apei. Determinarea

clorului rezidual. Dezinfectia apei în condiţii de necesitate. 2 ore

4. Detecţia radiaţiilor ionizante. Determinarea contaminării radioactive a organismului

uman. 2 ore

5. Determinarea radiaţiilor luminoase. Determinarea zgomotului. 2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Mănescu Sergiu (coord.) – (1996) Igiena, Editura Medicală, Bucureşti.

2. Prejbeanu Ileana – (2002) Igiena alimentaţiei-caiet de lucrări practice, Editura Medicală Universitară,

Craiova.

3. Prejbeanu Ileana – (2004) Curs de Igiena alimentaţiei pentru studenţi, Editura Medicalǎ Universitarǎ,

Craiova.

4. Frumkin Howard (editor) – (2005) Environmental Health – fom Global to Local – Jossey-Bass, San

Francisco, California (la disciplină).

5. Hilgenkamp Kathryn – (2006) Environmental Health – Ecological Perspectives, Jones and Bartlett

Publishers Sudbury, Massachusetts (la disciplină).

6. Petrişor Dorin (sub red.) – (2007) Mediul şi sănătatea publică, Editura Sitech, Craiova.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs expunere, conversaţie examinatorie, dezbaterea

Lucrari practice explicaţii, aplicaţii practice, demonstraţii

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

două Sediul Ultima Asistentul de -

Page 137: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

absenţe disciplinei săptămână din

semestru

grupă

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

- Sediul

disciplinei

Marţi,

miercuri, joi,

orele 12-14

Prof. univ. dr. I.

Prejbeanu, as.

univ. V.

Dinescu, as.

univ. L. Radu

(în funcţie de

orar)

Temele dezbătute la

curs şi LP în

săptămâna în curs

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

- Sediul

disciplinei

Joia, orele 14-

16

As. univ. V.

Dinescu, as.

univ. L. Radu

(prin rotaţie)

Temele dezbătute la

curs şi LP în

săptămâna în curs

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral Bonificaţie pentru prezenţă

Lucrări

practice

oral/aplicaţie

practică/lucru

în grup

scris 20%

Examen - - - -

Verificare proba practică +

test grilă

20% proba practică +

60% test grilă

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

30 de minute în fiecare săptămână,

după încheierea cursului Sala de curs

Prof. univ. dr. Ileana

Prejbeanu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Director de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Roşu Anca Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD Prof. univ. dr. Prejbeanu Ileana

Notă: 91) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

92) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 93) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

94) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

95) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 138: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

IMUNOLOGIE

(Această fisă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Imunologie

Codul disciplinei MD2111

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Se

m.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

LICENT

A

I DF DI 1 - 2 3 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele SILOSI ISABELA

Instituţia UMF CRAIOVA

Departamentul 2

Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE MEDICALE

Gradul didactic SEF LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori PROF ROGOZ SUZANA

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

Informatii aduse la zi din literatura de specialitate privind urmatoarele teme:

Imunitatea inascuta si imunitatea adaptativa

Elementele sistemului imun

Structura si categoriile de antigene

Complexul CMH

Imunoglobulinele, structura, functii clase si subclase

Categorii de raspunsuri imune(umoral si celular)

Imunitatea in infectii

Notiuni de imunopatologie

Apararea antitumorala

Mecanisme imune in respingerea grefelor

Obiective specifice:

-sa stabileasca mecanismele imunopatologice care guverneaza o anumita afectiune infectioasa sau

neinfectioasa

-sa formuleze un panel de investigatii imunologice care sa contribuie la stabilirea diagnosticului si

prognosticului afectiunii,

- sa indice configuratia imunoterapeutica necesara dupa consultarea medicului specialist.

Page 139: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască modalitatile de aparare innascuta si dobandita a organismului

- identifice instalarea unui raspuns imun aberant si sa stabileasca mecanismele imunopatologice care

guverneaza o anumita afectiune infectioasa sau neinfectioasa

- formuleze un panel de investigatii imunologice care sa contribuie la stabilirea diagnosticului si

prognosticului afectiunii

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- stabileasca competenta imunopatologica a unui pacient

- identifice o anumita stare imunopatologica : boli autoimune, stari de hipersensibilitate,

imunodeficiente.

- indice configuratia imunoterapeutica necesara dupa consultarea medicului specialist.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- se informeze suplimentar consultand bibliografia indicata in cadrul orelor de curs

- lucreze în echipă cu specialistul cu care sa stabileasca atitudinea terapeutica

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Introducere in sistemul imun: apararea innascuta si adaptativa 1ora

Anatomia si elementele celulare ale sistemului imun 1 ora

Antigene 1 ora

Imunoglobuline: nomenclatura, clase si subclase, structura, functie si imunogenetica 2 ore

Etapele raspunsurile imune 2 ore

Tipuri de raspunsuri imune 1 ora

Raspunsurile imune umorale 1 ora

Raspunsurile imune mediate celular 2 ore

Citokine: origine, structura, efecte, situs de actiune, metabolism, reglare 2 ore

Imunitatea mucoaselor 1 ora

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

LUCRAREA 1. Recoltarea şi pregătirea produselor patologice in vederea efectuării testelor

imunoserologice

Categorii de diluţii utilizate in reacţiile serologice

Spălarea şi obţinerea suspensiilor de hematii folosite în reacţiile antigen-anticorp.

2 ore

LUCRAREA 2.

Reacţii de aglutinare

-aglutinarea pe lamă

-aglutinarea în tuburi

-tehnici de aglutinare folosite în identificarea germenilor (enterobacterii,

streptococi-coaglutinarea)

-tehnici de aglutinare utilizate în diagnosticul serologic al infecţiilor

-testul Coombs.

-latex aglutinarea (identificarea factorului reumatoid)

3 ore

Page 140: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

LUCRAREA 3.

Reacţii de precipitare

-reacţii de precipitare în mediul lichid

-reacţii de precipitare în mediul solid

Dozarea complexelor imune circulante

Identificarea crioglobulinelor

3 ore

LUCRAREA 4.

Reacţii de imunofluorescenţă - variantele directă şi indirectă.

Tehnici de identificare a autoanticorpilor

Reacţia de seroneutralizare ( reacţii in vivo”, reacţii “in vitro”)

4 ore

LUCRAREA 5.

Reacţii antigen-anticorp care utilizează hematii

-reacţia de inhibare a hemaglutinării

-reacţia de hemaglutinare pasivă

-reacţia de fixare a complementului

-reacţia ASLO

4 ore

LUCRAREA 6.

Teste imunoenzimatice (ELISA )- variante

-diagnosticul serologic în SIDA şi identificarea antigenului HBs prin tehnica ELISA

-evidenţierea autoanticorpilor în bolile reumatismale sistemic\

Radioimunotestarea ( RIA )

4 ore

LUCRAREA 7.

Tehnici utilizate pentru investigarea răspunsului imun celular şi local

-Tehnici de obţinere şi purificare a limfocitelor din sânge şi limfă.

-Tehnici de rozetare

-Flowcitometria

-Intradermoreacţii care investighează rectivitatea imună mediată-celular

4 ore

LUCRAREA 8.

Categorii de investigaţii imunologice in starile imunopatologice:

Teste de investigare in imunodeficiente

Teste de investigare in dtari de hipersensibilitate

Teste de investigare in boli autoimune

4 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Roitt I, Rabson A. (2000) – Really Essentially Medical Immunilogy. Blackwell Science Ltd, Oxford

Roitt I., Brostoff J., Male D. (2001) – Immunology, sixth edition, Mosby, W.B.Saunders, London

Suzana Rogoz, Isabela Siloşi (2002)- Imunologie – curs, Editura Medicală Universitară Craiova

Isabela Siloşi, Suzana Rogoz. (2005). Investigaţiile de laborator in imunologia clinică Ed. Medicală

Universitară, Craiova,

Isabela Silosi, M Cojocaru, C Silosi, Suzana Rogoz (2011). Relevanta clinica a investigarii

autoanticorpilor. Isabela Silosi, M Cojocaru, C Silosi Suzana Rogoz. Editura Medicala Universitara,

Craiova

Peter J. Delves, Seamus J. Martin D, R. Burton, Ivan Roitt ( 2011). Roitt's Essential Immunology, 12th

Edition, Wiley-Blackwell

Isabela Siloşi (2013). Investigaţiile de laborator in imunologia clinică Editia a II a Ed. Medicală

Universitară, Craiova.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 141: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

.Studiul bibliografiei minimale indicate

Documentare suplimentară în bibliotecă

Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

Pregătire lucrări/teme de control

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Laborator

Imunologie,

Sala nr 233

Cladirea veche

09 – 13

decembrie

Dr. Silosi

Isabela

Reactii de aglutinare

Reactii de precipitare

Reactii de

imunofluorescenta

Reactia de

seroneutralizare

Reactii de

hemaglutinare pasiva

Reactia de fixare a

complementului

Reactii de inhibare a

hemaglutinarii

ELISA

RIA

Evidentierea

autoanticorpilor in

bolile reumatismale

sistemic

Tehnici utilizate pentru

investigarea

raspunsului imun

celular si local.

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Vineri

13- 16

Laborator

Imunologie,

Sala nr 233

Cladirea veche

11 octombrie-

13 decembrie

Dr. Silosi

Isabela

Teste de aglutinare

utilizate in diagnosticul

serologic al infectiilor:

testul Coombs, latex

aglutinarea(identificare

a factorului reumatoid)

Dozarea complexelor

imune circulante

Identificarea

crioglobulinelor

Tehnici de identificare

a autoanticorpilor prin

imunofluorescenta

indirecta

Diagnosticul serologic

Page 142: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

in SIDA si identificarea

antigenului HBs prin

tehnica ELISA

Intradermoreactii care

evidentiaza

reactivitatea imuna

mediata celuar

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Luni 16 -

18

Laborator

Imunologie,

Sala nr 233

Cladirea veche

7 octombrie –

9 decembrie

Dr. Silosi

Isabela

Reactii de aglutinare in

tuburi

Reactii de precipitare in

mediul solid

Imunofluorescenta

indirecta

Hemaglutinarea directa

Inhibarea

hemaglutinarii

Reactia de fixare a

complementului

ASLO

ELISA

RIA

Intradermoreactii care

evidentiaza

reactivitatea imuna

mediata celuar

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs scris 80%

Lucrări

practice aplicatie practica 20%

Examen

Verificare MD

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima vineri a fiecarei luni LLaabboorraattoorr iimmuunnoollooggiiee -- ssaallaa 223333 Dr. Silosi Isabela

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

LLaabboorraattoorr iimmuunnoollooggiiee -- ssaallaa

223333,,

SSaallaa ccuurrss aammffiitteeaattrruu eettaajj 22 ––

ccllaaddiirreeaa vveecchhee

Page 143: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. Univ. Dr. Osiac Eugen Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef. Lucr. dr. Silosi Isabela

Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 144: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ

Domeniul de licenţă SĂNĂTATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Codul disciplinei MD2212

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

2

L I DC DI 1 1 2 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele NECHITA FLORINA

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Departamentul V

Titlul ştiinţific

Gradul didactic ASISTENT UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

ASOCIAT

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- fixarea şi aprofundarea unor noţiuni de baza din domeniul psihologiei pe care studentul le va

întâlni şi cu care se va confrunta pe parcursul anilor de învăţământ ai FMD

- formarea unui set minim de abilităţi de consiliere terapeutică şi comunicare eficientă.

Obiective specifice

La finalizarea activităţilor aferente disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- să opereze cu noţiunile de psihologie în activitatea medicală curentă;

- să identifice factorii psihologici ce determină sau contribuie în boală sau problema medicală;

- să descrie stilul de viaţă al pacientului în funcţie de cele patru componente;

- să exemplifice comportamentele medicului dentist care sunt implicate în cele trei tipuri de

prevenţie;

- să identifice cauzele stresului la pacient şi tipul de coping folosit;

- să descrie trăsăturile imunogene şi disimunogene de personalitate ale pacientului;

- să comunice corect un diagnostic şi planul de tratament.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1.Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să descrie efectele stresului asupra stării de sănătate

Page 145: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să identifice comportamentele implicate în boală şi sănătate

- să explice prevenţia şi efectele ei asupra sănătăţii

- să stabilească diagnosticul diferenţial între manifestările psihosomatice

V.2.Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să opereze corect cu termeni psihologici

- să identifice şi să descrie fenomene psihologice prezente în relaţia cu pacientul

V.2.2. Abilităţi de comunicare La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să comunice corect un diagnostic

- să comunice eficient cu pacientul şi colegii

- să comunice asertiv

- să manifeste empatie

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1. CURS (subiecte/teme) Nr. ore

12. Introducere în psihologia medicală 2

13. Normal şi patologic. Sănătate şi boală 2

14. Stilul de viaţă 2

15. Stresul psihic 2

16. Vulnerabilitatea psihică 2

17. Psihologia stărilor terminale 2

18. Comunicarea eficientă 2

VI.2. LUCRĂRI PRACTICE (subiecte/teme)

1. Introducere în psihologia medicală 2

2. Normal şi patologic. Sănătate şi boală 2

3. Stilul de viaţă 2

4. Stresul psihic 2

5. Vulnerabilitatea psihică 2

6. Psihologia stărilor terminale 2

7. Comunicarea eficientă a unui diagnostic 2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Iamandescu, Ioan-Bradu – Psihologie medicală, Editura INFOMedica, Bucureşti, 2005

2. Andronic, Ioan – Psihologie generală şi psihologia medicală, Editura SITECH, Craiova,

2004

3. Băiceanu, Leonard - Dicţionar ilustrat de psihologie englez-român, Editura Tehnică,

Bucureşti, 2004

4. Buzdugan, Tiberiu - Psihologia pe înţelesul tuturor, Bucureşti, EDP, 2008

5. Crăciun, Ruxandra-Maria- Asistarea (acompanierea) bolnavului terminal în context

familial, Iaşi, Editura Lumen, 2006

6. Dumitrescu, Marinela, Dumitrescu, Sorina - Educaţia pentru sănătate mentală şi emoţională.

Ghid metodologic pentru pregatirea cadrelor didactice, Craiova, Editura ARVES, 2005

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse

Page 146: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, exerciţiul, jocul de rol

Studiu

individual

Tip de activitate Nr.

ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Sala 601

Medicina Veche

- Extensie

Ultimele două

săptămâni din

semestrul I

Asist. univ.

drd. Nechita

Florina

În funcţie de necesităţi

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sala 707

Medicina Veche

- Extensie

În fiecare

săptămâna,

orele 12-14

Asist. univ.

drd. Nechita

Florina

În funcţie de necesităţi

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sala 601

Medicina Veche

- Extensie

În fiecare

săptămâna,

orele 12-14

Asist. univ.

drd. Nechita

Florina

În funcţie de necesităţi

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral oral oral

Lucrări

practice oral scris oral 20%

Examen

Verificare scris 80%

Page 147: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

În fiecare luni, orele 16-18 Sala 707,

Medicina Veche - Extensie

Asist. univ. drd. Nechita

Florina

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree Psihologie generală, Ştiinţele comportamentului, Psihologia

dezvoltării

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Zaharia Cornelia Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Asist. univ. drd. Nechita Florina

Notă: 6) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

7) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 8) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

9) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

10) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 148: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PREVENŢIE ORO-DENTARĂ

Codul disciplinei MD2213

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 1 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Dăguci Cristian

Instituţia Facultatea de Medicina Dentară

Departamentul 2

Titlul ştiinţific Doctor in medicina

Gradul didactic Şef lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.o.

Colaboratori Stanciu Adina

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

- Obiective generale: dobîndirea de cunostinţe, aptitudini, comportamente, abilităţi de

comunicare necesare practicii medicale în domeniul clinic.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a principiilor etice profesionale de îngrijire a

pacienţilor, a metodelor de relaţionare interdisciplinară şi dezvoltarea abilităţii de a lucra în

echipă

- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de

Prevenţie Oro-dentară

- corelaţii între obiectivele specifice cursului de Prevenţie Oro-dentară şi experienţa

educaţională anterioară,

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă): în vederea prevenirii

transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară, studenţii trebuie să cunoască:

- căile de transmitere a infecţiilor în cabinetul de medicină dentară

- recunoaşterea principalelor boli ce pot fi transmise în cabinetul de medicină dentară,

- conceptul precauţiunilor universale, precauţiunilor standard şi precauţiunilor adiţionale,

- importanţa echipamentului de protecţie şi modul corect de folosire a acestuia,

- regulile recirculării instrumentarului refolosibil,

- gestionarea deşeurilor

Page 149: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- metodele de dezinfecţie şi sterilizare impuse în cabinetul dentar,

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască:

lanţul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară,

conceptul precauţiunilor universale, precauţiunilor standard şi precauţiunilor adiţionale,

etapele recirculării instrumentarului refolosibil,

categoriile de deşeuri şi gestionarea lor

-să identifice: sursa de infecţie, poarta de intrare a agentului patogen

-să descrie:

protocolul de control al infecţiilor în cabinetul de stomatologie,

tehnicile de manipulare în condiţii de siguranţă a categoriilor de deşeuri,

tehnicile în vederea manipulării în condiţii de siguranţă a acelor de seringă,

suprafeţele din cabinetul dentar în funcţie de riscul de contaminare

pregătirea unui cabinet de medicină dentară pentru o zi de lucru

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute:

- utilizarea corectă a echipamentului de protecţie,

- tehnica de spălare-decontaminare a mîinilor,

- etapele de recirculare a instrumentarului refolosibil: precurăţirea, curăţirea propriu-zisă (curăţirea

manuală şi ultrasonică), - - împachetarea în vederea sterilizării

- sterilizarea uscată şi umedă şi urmărirea paramaetrilor sterilizării

- recunoască:

- indivizi din grupe de risc crescut de transmitere a infecţiilor

- categoriile de deşeuri

- instrumentarul critic cu risc crescut de transmitere accidentală a infecţiilor

- identifice:

- sursele de infecţie din cabinet şi protocolul special de control al infecţiei

- corectitudinea parametrilor de funcţionare a paratelor de sterilizare

categoriile de dezinfectanţi chimici în funcţie de clasificarea suprafeţelor din cabinetul de medicină

dentară

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să culeagă informaţiile anamnestice pentru încadrarea eventuală a pacientului în grupurile de risc

crescut de transmitere a infecţiei în cabinetul de medicină dentară

- să lucreze în echipă, să colaboreze cu personalul auxiliar

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Tema1 . Introducere în prevenţia oro-dentară 2

Noţiuni de prevenţia primară, prevenţia secundară şi prevenţia terţiară.

Lanţul transmiterii infecţiei în cabinetul de medicină dentară: agentul cauzal, sursa de

infecţie, poarta de intrare, căile şi mecanismele de transmitere a agentului infecţios, poarta

de ieşire, gazda susceptibilă.

Posibilităţi de transmitere a infecţiei în cabinetul stomatologic

TemaII. Afecţiuni grave care se pot transmite în cabinetul de medicină dentară pe durata

procedurilor stomatologice:

2

Page 150: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Hepatite virale A, B, C, D, E

Infecţia cu virusul HIV

Tuberculoza

Tema III. Controlul infecţiilor în cabinetul stomatologic: 3

- Conceptul precauţiunilor universale / precauţiunilor standard/ precauţiunilor

adiţionale

- Prevenirea primară a transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară prin

o anamneza medicală,

o prevenirea expunerii la infecţii transmise pe cale sanguină

o controlul contaminării pe cale aeriană: agenţii contaminanţi ai aerului;

măsuri de control al transmiterii infecţiilor pe cale aeriană,

o controlul contaminării reţelei de apă a unitului dentar,

o prevenirea transmiterii infecţiilor prin intermediul mâinilor contaminate:

igiena mâinilor, îngrijirea mâinilor, tehnica de spălare-decontaminare a

mâinilor şi produse de igienizare pentru mâini.

- Echipamentul de protecţie personală:

o halat de unică folosinţă, halatul sau uniforma lavabilă, boneta,

o masca oro-nazală (facială),

o ochelari de protecţie, scut de protecţie, vizieră

o mănuşi de protecţie.

Tema IV. Tehnici de barieră în cabinetul de medicină dentară 1

Protecţia pacientului (bariere fizice de protecţie a pacientului)

Bariere de protecţie pentru echipament şi aparatură medicală

Categorii de deşeuri şi gestionarea deşeurilor.

Tema V. Prevenirea secundară a transmiterii infecţiilor în cabinetul stomatologic: 4

- Decontaminarea instrumentarului

- Decontaminarea zonelor(suprafeţelor) din cabinetul de medicină dentară

- Recircularea instrumentarului refolosibil: prespălarea (precurăţirea), curăţirea

propriu-zisă (ultrasonică, manuală), împachetarea în vederea sterilizării

- Metode de sterilizare utilizate în stomatologie: sterilizarea prin căldură umedă

(vapori sub presiune), sterilizarea prin căldură uscată,

- Metode de dezinfecţie utilizate în stomatologie; dezinfectanţi chimici recomandaţi în

medicina dentară (glutaraldehidele, compuşii de clor, compuşii fenolici,iodoforii)

Tema VI. Protocol special de control al infecţiilor 2

Tehnici aseptice pentru medicaţia parenterală

Dispozitive de unică folosinţă

Apele de gură( antiseptice)

Tehnici de protecţie pentru intervenţii invazive

Tehnici speciale de barieră de protecţie: echipament de protecţie, aparatură medicală şi

gestionarea deşeurilor

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

tema I Lanţul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară: 2

Agentul cauzal, sursa de infecţie, poarta de intrare, căile şi mecanismele de transmitere a

agentului infecţios, poarta de ieşire, gazda susceptibilă

Posibilităţi de transmitere a infecţiei în cabinetul de medicină dentară

temaII Afecţiuni grave care se pot transmite în cabinetul de medicină dentară pe durata

procedurilor stomatologice:

4

Hepatite virale A, B, C, D, E

Infecţia cu virusul HIV

Tuberculoza

temaIII Conceptul precauţiunilor universale / precauţiunilor standard/ precauţiunilor

adiţionale

2

Page 151: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

temaIV Prevenirea expunerii la infecţii 2

Reguli de utilizare şi întreţinere a echipamentului de protecţie (halat, calotă, mănuşi, mască

buco-nazală, ochelari, ecran de protecţie).

Îngrijirea mâinilor

Tehnica de spălare-decontaminare a mâinilor şi folosirea produselor de igienizare şi

dezinfectare.

tema V Tehnica de recirculare a instrumentarului refolosibil 4

Etapele de recirculare a instrumentarului refolosibil: precurăţirea, curăţirea propriu-zisă

(curăţirea manuală şi ultrasonică),

Carcteristicile, utilizarea şi parametrii aparatelor de curăţat cu ultrasunete

Să cunoască metodele de împachetat în vederea sterilizării prin căldură umedă sau uscată

Împachetarea în vederea sterilizării. Metode de împachetat

tema VI. Metode de sterilizare a instrumentarului utilizate în stomatologie 3

Sterilizarea prin căldură umedă (vapori sub presiune)

Operare, parametrii de funcţionare(fizici, chimici, biologici)

tema VII Sterilizarea prin căldură uscată 3

Operare, parametrii de funcţionare(fizici, chimici, biologici)

tema VIII. 5 Metode de dezinfecţie utilizate în stomatologie; 2

Dezinfectanţii chimici recomandaţi în medicina dentară (glutaraldehidele, compuşii de clor,

compuşii fenolici, iodoforii).

Metodele de dezinfecţie în cabinetul stomatologic

tema IX. Categorii de deşeuri în cabinetul de medicină dentară şi gestionarea deşeurilor. 2

tema X. Tehnici de manipulare în condiţii de siguranţă a instrumentelor tăietoare

înţepătoare.

2

Tehnica unimanuală de reacoperire a acului de seringă

Dispozitivele de siguranţă în vederea manipulării în condiţii de siguranţă a seringilor şi a

acelor de seringă

tema XI. 7 Decontaminarea zonelor dintr-un cabinet dentar 2

Împărţirea suprafeţelor în zone după riscul de contaminare.

Tipuri de dezinfectanţi în funcţie de riscul de contaminare

Pregătirea unui cabinet de medicină dentară pentru o zi de lucru

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursul teoretic predat.

2. Normele tehnice privind curătarea, dezinfectia si sterilizarea în unitătile sanitare publice si private,

ORDINUL Ministrului Sănătăţii Publice nr. 261/06.02.2007.

3. M. Cuculescu – Actualizări la controlul infecţiei în cabinetul stomatologic, Editura Cermaprint,

Bucureşti, 2006.

4. N. Marcov – Prevenirea şi controlul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară, Editura

Cermaprint, Bucureşti, 2006.

5. I. Dănilă – Dentistică preventivă. Ed.Didactică şi Pedagogică, Buc. 2005

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 152: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, dezbatere, analiză, sinteză, învăţare interactivă, problematizarea,

prezentare pe videoproiector Power-point

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea , explicaţie, demonstraţie, discuţii, executarea

de manopere clinice, activitate în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul cursului predat

2. Studiu după suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică practică

6. Realizare de referate,

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire examinare finală

9. Consultaţii

10. Documentare pe teren

11. Documentare pe internet

12. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

13. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Sediul

disciplinei

ultimele două

săptămâni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin orele

disciplinei

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1oră Sediul

disciplinei

Prima zi de

joi a lunii

Conf.

Dr.Patroi

Gabriela

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

2ore Sediul

disciplinei

Prima zi de

joi a lunii

Conf.

Dr.Patroi

Gabriela

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris oral +scris 60%

Lucrări

practice

aplicaţie

practică

aplicaţie

practică aplicaţie practică 40%

Examen 10% 10% 80%

Verificare

Page 153: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

prima vineri din lună 16.00-18.00 Sediul disciplinei Şef lucrări Dăguci Cristian

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucrări Dăguci Cristian

Notă: 11) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

12) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 13) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

14) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

15) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 154: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. ERGONOMIE STOMATOLOGICĂ

Codul disciplinei MD2114

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 1 2 3 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele DAGUCI CONSTANTIN

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARĂ

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic SEF LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.O.

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

- Obiective generale dobîndirea de cunostinţe, aptitudini, comportamente, abilităţi de

comunicare necesare practicii medicale în domeniul clinic.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a principiilor etice profesionale de îngrijire a

pacienţilor, a metodelor de relaţionare interdisciplinară şi dezvoltarea abilităţii de a lucra în

echipă

- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de

Diagnostic Oro-dentar şi Ergonomie Stomatologică

- corelaţii între obiectivele specifice cursului de Diagnostic Oro-dentar şi Ergonomie

Stomatologică şi experienţa educaţională anterioară,

- Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul (a)va fi capabil (ă):

- de a culege datele necesare pentru un diagnostic complet şi corect

- să cunoască tipurile de diagnostic

- să cunoască principiile de bază şi tehnicile de examinare a pacientului şi examenele

complementare necesare pentru a pune un diagnostic complet.

- însuşirea noţiunilor generale de ergonomie stomatologică şi a criteriilor de bază în organizarea

ergonomică a cabinetului de medicină dentară.

- însuşirea noţiunilor de profilaxie a bolilor profesionale ale medicului dentist.

Page 155: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- cunoştinţele necesare pentru organizarea cabinetului şi a activităţii medicului dentist în vederea

prevenirii bolilor profesionale ale acestuia.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

-cunoască: tipurile de diagnostic, etapele parcurse pentru elaborarea diagnosticului complet,

oportunitatea, utilitatea consultului interdisciplinar

-să identifice: semnele şi simptomele specifice patologiei oro-dentare,

-să descrie: modificările fără semnificaţie patologică şi a celor cu semnificaţie patologică întălnite la

nivelul structurilor cavităţii orale

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute:

- corect şi complet anamneza pacientului

- tehnicile de examinare: inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie, examinarea cu ajutorul

mirosului, examinarea funcţiilor

- să aplice tehnicile de examinare în evaluarea extraorală şi intraorală a pacientului şi să le

înregistreze în scris în foaia de observaţie clinică sau în format electronic

- amprenta pentru modelul de studiu

- recunoască: semnele şi simptomele specifice patologiei oro-dentare, modificările fără

semnificaţie patologică şi a celor cu semnificaţie patologică întălnite la nivelul structurilor

cavităţii orale

- identifice: elemente din anamneză ce pot fi corelate cu patologia oro-dentară, elemente de

patologie ale structurilor cavităţii orale

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să culeagă informaţiile: prin tehnica interviului, a chestionarului şi a metodei combinate( interviu+

chestionar) şi a consultului interdisciplinar

- să transmită pacientului diagnosticul conform statutului socio-cultural şi educaţional al acestuia,

asigurându-se de însuşirea corectă a informaţiilor primite de acesta

- să lucreze în echipă, să ia legătura cu medicul de familie, cu medicul specialist pentru clarificarea unor

aspecte anamnestice sau în caz de urgenţă, şi cu colegi de alte specialităţi stomatologice pentru

stabilirea unui diagnostic complet oro-dentar; să respecte colegii fără discriminare

- să comunice cu aparţinătorii în cazul copiilor şi a persoanelor cu disabilităţi, şi să se asigure că aceştia

au înţeles corect informaţiile primite

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

tema I: Diagnostic oro-dentar. Aspecte generale. Etapele elaborării diagnosticului 2

Tipuri de diagnostic: Diagnostic prezumtiv, diagnostic diferenţial, diagnostic clinic,

diagnostic de laborator, diagnostic etiologic, diagnostic de urgenţă, diagnosticul complet

stomatologic(final), screening-ul şi controlul periodic

Definiţia semnelor clinice şi a simptomelor

Tehnici de examinare: inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia, examinarea cu ajutorul

mirosului, evaluarea funcţiilor

Leziuni elementare ale mucoasei şi tegumentului.

Page 156: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

tema II: Anamneza: 1

Etapele şi metodele realizării anamnezei - metoda interviului, chestionarului şi metoda

combinată

Motivul prezentării

Istoricul afecţiunii

tema III: Examinarea şi evaluarea clinică a pacientului. 1

Evaluarea clinica generală a pacientului, semnele vitale( tensiune arterială, puls, ritm

respirator, temperatura)

tema IV: Examinarea loco-regională 1

Examenul şi evaluarea extraorală( examenul exo-oral): examenul feţei şi figurii, examenul

tegumentelor, contururilor osoase, sinusurilor, punctelor de emergenţă nervoasă trigeminală,

ganglionilor limfatici, articulaţiei temporo-mandibulară, regiunii submandibulare, regiunii

cervicale

tema V: Examenul şi evaluarea cavităţii orale(examenul endo-oral) 3

Examenul părţilor moi: mucoasa orală, aspectul mucoasei orale, variaţii ale morfologiei

normale ale mucoasei fără semnificaţie patologică

Examenul dinţilor: examenul arcadelor dentare în dentiţia temporară, examenul arcadelor

dentare în dentiţia permanentă, evaluarea detailată(apelul dinţilor), durerea dentară

Examenul parodonţiului marginal

Examinarea funcţiilor: funcţia de întreţinere, masticatorie, fizionomică.

Modelul de studiu: analiza şi interpretarea modelului de studiu

Consultul interdisciplinar, utilitatea, oportunitatea consultului interdisciplinar, reguli pentru

clinicianul care face trimiterea.

Înregistrarea datelor în foaia de observaţie

Stabilirea diagnosticului complet stomatologic

tema VI: Noţiuni generale de ergonomie stomatologică. 4

Introducere în studiul ergonomiei.

Criterii (principii) în ergonomia stomatologică.

- Criteriul antropometric

- Criteriul fiziologic

- Criteriul neuro-psihic

- Criteriul cronobiologic

- Criteriul ambiental

- Criteriul economicităţii

- Criteriul competenţei profesionale

tema VII: Organizarea ergonomică a activităţii în cabinetul de medicină dentară şi a locului de

muncă.

2

- Ergonomia cabinetului de medicină dentară

- Ergonomia locului de muncă

- Ergonomia programului de activitate

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

tema I Instrumentarul specific de consultaţie şi modul de folosire. 2

- Elaborarea diagnosticului oro-dentar.

- Întocmirea foii de observaţie clinică.

- Interviul iniţial al pacientului. Chestionarul medical. Metoda combinată: obiective,

reguli de bază în desfăşurarea intervului.

tema II Anamneza. 4

Etapele realizării anamnezei. Datele biografice ale pacientului, antecedente personale şi

heredocolaterale, motivul prezentării la medic, istoricul afecţiunii

tema III Tehnici de examinare

inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia, examinarea cu ajutorul mirosului, evaluarea

2

Page 157: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

funcţiilor.

tema IV Tehnica examenului obiectiv locoregional 5

Examinarea extraorală: examenul feţei şi figurii, examenul tegumentelor, contururilor osoase,

sinusurilor, punctelor de emergenţă nervoasă trigeminală, ganglionilor limfatici, articulaţiei

temporo-mandibulară, regiunii submandibulare, regiunii cervicale

tema V Examenul cavităţii orale (examenul endo-oral) 5

Examenul părţilor moi: mucoasa orală, aspectul mucoasei orale, variaţii ale morfologiei

normale ale mucoasei fără semnificaţie patologică

Examenul dinţilor: examenul arcadelor dentare în dentiţia temporară, examenul arcadelor

dentare în dentiţia permanentă, durerea dentară

Examenul parodonţiului marginal

Examinarea funcţiilor: funcţia de întreţinere, masticatorie, fizionomică.

Înregistrarea datelor în foaia de observaţie.

tema VI Tehnici de amprentare pentru obţinerea modelului de studiu 2

Amprenta pentru obţinerea modelului de studiu

Analiza şi interpretarea modelului de studiu .

Stabilirea diagnosticului complet stomatologic

tema VII Noţiuni generale de ergonomie stomatologică. 4

Criterii (principii) în ergonomia stomatologică.

- Criteriul antropometric

- Criteriul fiziologic

- Criteriul neuro-psihic

- Criteriul cronobiologic

- Criteriul ambiental

- Criteriul economicităţii

- Criteriul competenţei profesionale

tema VIII: Organizarea ergonomică a activităţii în cabinetul de medicină dentară şi a locului

de muncă.

4

- Organizarea ergonomică a cabinetului de medicină dentară

- Ergonomia locului de muncă

- Organizarea ergonomică a actului medical

- Ergonomia programului de activitate

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursul teoretic predat.

2. Mirella Anghel – Diagnosticul oral. Editura Orizonturi Universitare, Timişoara

3. Warren Birnbaum Stephen, M. Dunne – Oral Diagnosis: The clinician’s Guide, Wright, 2002

4. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999.

5. Burlui V, Morăraşu E. – Ergonomie stomatologică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1997.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 158: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, dezbatere, analiză, sinteză, învăţare interactivă, problematizarea,

prezentare pe videoproiector Power-point

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea , explicaţie, demonstraţie, discuţii, executarea

de manopere clinice, activitate în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul cursului predat

2. Studiu după suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă şi internet

5. Activitate de pregătire specifică practică

6. Realizare de referate,

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Sediul

disciplinei

Ultimele două

săptămăni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin orele

disciplinei

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1 Sediul

disciplinei

Prima zi de

joi a lunii

Sef lucr.

Daguci

Constantin

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

2 Sediul

disciplinei

Prima zi de

joi a lunii

Sef lucr.

Daguci

Constantin

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris oral +scris 60%

Lucrări

practice

aplicaţie

practică

aplicaţie

practică prezentare caz 40%

Examen 10% 10% 80%

Verificare

Page 159: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

prima vineri din lună ora 16.00-

18.00 Sediul disciplinei Sef lucr. Daguci Constantin

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. Daguci Constantin

Notă: 16) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

17) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 18) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

19) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

20) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 160: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR 2014-2015

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA

1.3 Departamentul FMD 2

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii1

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINA DENTARA

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.1 Denumirea disciplinei Metodologia cercetarii stiintifice

2.2. Codul disciplinei MD 2215

2.3 Titularul activităţilor de curs Sef lucr. Dr. Predescu Anca Mihaela

2.4 Titularul activităţilor de

seminar

Sef lucr. Dr.Predescu Anca Mihaela

2.5.Gradul didactic Sef Lucrari

2.6.Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

2.7. Anul de

studiu

II 2.8.

Semestrul

II 2.9. Tipul

disciplinei

(conţinut)2)

DC 2.10. Regimul

disciplinei

(obligativitate)3)

DI

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8

Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 1

3.7 Total ore studiu

individual 22

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Numărul de credite4)

2

4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe solide de Histologie, Anatomie, Embriologie,

Biologie Celulară şi Moleculară, Fiziologie si Biostatistica

4.2 de

competenţe

-

5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

- -

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a laboratorului

Page 161: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)

CO

MP

ET

EN

ŢE

PR

OF

ES

ION

AL

E

C3 – Sa stabileasca diagnosticul si terapia interceptiva a anomaliilor aparatului dento-maxilar

C4 – Să posede cunostinte privind restaurarea protetica a arcadelor dentare

C5 – Sa identifice particularitatile diagnostice si evolutive si sa examineze pacientul cu

afectiuni chirurgicale din sfera oro-maxilo-faciala

CO

MP

ET

EN

ŢE

TR

AN

SV

ER

SA

LE

C6. Autonomie şi responsabilitate

dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale , care să permită

studenţilor să fie corecţi, oneşti, cooperanţi si sa fie interesaţi de dezvoltatea

comunităţii;

să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea valorilor morale şi a eticii

profesionale;

să înveţe să recunoască o problemă ivita şi să ofere soluţii responsabile pentru

rezolvarea ei.

Sa constientizeze importanta cunoasterii unor norme etice si metodologice de baza ale

cercetarii stiintifice medicale atat in cazul folosirii materialului uman cat si a celui

animal

C7. Interacţiune socială;

să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;

să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă;

să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute, să se

consulte cu echipa;

C8. Dezvoltare personală şi profesională

să fie deschisi către învăţarea si perfectionarea continua pe tot parcursul vieţii,

să conştientizeze necesitatea studiului individual creandu-si astfel baza autonomiei

personale şi a dezvoltării profesionale;

să valorifice optim si creativ în activităţile colective propriul potential ;

să cunoasca tipurile de lucrari stiintifice medicale si sa cunoasca metodele specifice

prin care acestea pot fi realizate

sa aprofundeze utilizarea computerului pentru documentare, pentru redactarea unei

lucrari stiintifice si pentru analiza rezultatelor unei cercetari stiintifice

.

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Insuşirea de cunoştinţe generale privind cercetarea ştiinţifică

medicală, a normelor etice ale acesteia, precum şi privind

utilizarea metodelor moderne de cercetare ştiinţifică

7.2 Obiectivele specifice - realizarea unor tipuri specifice de lucrări ştiinţifice

medicale

- cunoaşterea normelor etice de baza ale cercetării stiintifice

medicale atat pe material uman cat şi pe cel animal

- utilizarea unor programe specifice pentru statistica şi

cercetarea medicală

8. CONŢINUTURI

8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.

ore

MCS2.C1. Istoric, definitii 1

MCS2.C 2. Tipuri de cercetare 1

Page 162: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

MCS2.C 3. Designul unui studiu de cercetare 2

MCS2.C 4. Partile componente ale unei lucrari stiintifice 2

MCS2.C 5. Studii transversale, incidenţă, prevalenţă 1

MCS2.C 6. Organizarea studiilor de observaţie. Studiul caz-martor. Populaţia ţintă, populaţia

accesibilă, populaţia de studiu

2

MCS2.C 7. Organizarea studiilor de cohortă. Cohorte prospective şi cohorte retrospective 2

MCS2.C 8. Valorificarea rezultatelor cercetării 1

MCS2.C 9. Etica cercetării ştiinţifice 1

MCS2.C 10. Erori sistematice în studiile medicale 1

BIBLIOGRAFIE

1. Achimaş Cadariu Andrei – Metodologia cercetării ştiinţifice medicale. Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj – Napoca, 1999;

2. Ardelean A., Dobrescu E.M., Pisoschi A – Evaluarea activităţii de cercetare ştiinţifică.

Editura C.H.BECK Bucureşti, 2006,

3. Comes Cristian Andrei, Popescu-Spineni Sabina – Metodologia cercetării ştiinţifice.

Editura Cermaprint, Bucureşti, 2005;

4. David Daniel – Metodologia cercetării clinice – fundamente. Editura POLIROM, Iaşi,

2006;

5. Dincă Margareta - Metode de cercetare in PSIHOLOGIE. Editura Universităţii

Independente „Titu Maiorescu”, Bucureşti, 2003;

6. Enăchescu Constantin – Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Editura Polirom, Iaşi, 2005;

7. Iliescu Victor, Gherghinescu Oana – Managementul Proiectelor . Editura Didactică şi

Pedagogică, R.A. Bucureşti, 2005.

8. Landrivon Gilles, Delahaye Francois - La Recherche Clinique. De l’idee a la publication.

Editura Masson, Paris, 1995;

9. Manolea Gheorghe – Bazele cercetării creative. Editura Agir, Bucureşti, 2006;

10. Mărginean Ioan – Proiectarea cercetării sociologice. Editura Polirom Iaşi, 2000.

8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)

MCS2.LP 1. Redactarea unei lucrări ştiinţifice (structura unui articol original 2

MCS2.LP 2. Principii de utilizare a sistemelor de prelucrare şi reprezentare a datelor 2

MCS2.LP 3. Metode de documentarea si citare in cercetare 1

MCS2.LP 4. Identificarea obiectivelor în studiile caz-martor şi în cele de cohortă şi

identificarea variabilelor dependente şi independente 2

MCS2.LP 5. Randomizarea, lucrul în orb, folosirea chestionarelor 2

MCS2.LP 6. Trialurile clinice, etapizarea specifică unui trial, trialul terapeutic 2

MCS2.LP 7. Analiza datelor obţinute în urma desfăşurării unui studiu de cercetare, Odds Ratio,

Risc relativ, alţi indicatori 2

MCS2.LP 8. Organizarea studiilor de cohortă. Cohorte prospective şi cohorte retrospective 1

Page 163: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

BIBLIOGRAFIE

1. Achimaş Cadariu Andrei – Metodologia cercetării ştiinţifice medicale. Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj – Napoca, 1999;

2. Ardelean A., Dobrescu E.M., Pisoschi A – Evaluarea activităţii de cercetare ştiinţifică.

Editura C.H.BECK Bucureşti, 2006,

3. Comes Cristian Andrei, Popescu-Spineni Sabina – Metodologia cercetării ştiinţifice.

Editura Cermaprint, Bucureşti, 2005;

4. David Daniel – Metodologia cercetării clinice – fundamente. Editura POLIROM, Iaşi,

2006;

5. Dincă Margareta - Metode de cercetare in PSIHOLOGIE. Editura Universităţii

Independente „Titu Maiorescu”, Bucureşti, 2003;

6. Enăchescu Constantin – Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Editura Polirom, Iaşi, 2005;

7. Iliescu Victor, Gherghinescu Oana – Managementul Proiectelor . Editura Didactică şi

Pedagogică, R.A. Bucureşti, 2005.

8. Landrivon Gilles, Delahaye Francois - La Recherche Clinique. De l’idee a la publication.

Editura Masson, Paris, 1995;

9. Manolea Gheorghe – Bazele cercetării creative. Editura Agir, Bucureşti, 2006;

10. Mărginean Ioan – Proiectarea cercetării sociologice. Editura Polirom Iaşi, 2000.

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE

REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE

ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI

Disciplina Metodologia Cercetarii Stiintifice este o disciplina obligatorie, necesara pentru ca un

student sa poata avea o perspectiva completa asupra procesului de evolutie continua, de

dezvoltare si inovatie in domeniul medical.

Cunoştinţele, deprinderile practice şi atitudinile învăţate la această disciplină ofera suportul

necesar pentru ca studentul sa poata concepe, redacta, analiza si publica o lucrare stiintifica in

sistemul ,, peer review “.

1100.. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

Predarea cursului se realizează prin metode moderne, folosind videoproiecţia,

schemele şi exemplificarea cu lucrări din literatura medicală a aspectelor pozitive

şi negative ale cercetării ştiinţifice

Lucrari practice

Lucrările practice se susţin interactiv, şi urmăresc implicarea studenţilor în

dezbateri pe marginea unor tipuri de lucrări ştiinţifice. De asemenea, studenţii

participa la lucrul interactiv cu calculatorul în vederea învăţării metodelor

moderne de documentare pe internet şi a metodelor statistice potrivite analizei

fiecărui tip de rezultate obţinute. Se urmăreşte de asemenea stimularea curiozităţii

studenţilor pentru cercetarea ştiinţifică prin prezentare diferitelor tipuri de studii

medicale şi a metodelor ce pot fi utilizate pentru realizarea acestora.

Studiu

individual Înaintea fiecărui curs şi a fiecărei lucrari practice

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

4 sediul

disciplinei

ultima

săptămâna din

semestru

Sef lucrari dr

Predescu

Anca Mihaela

se face în funcţie de

lucrările practice care

trebuiesc recuperate

Program de 2 Sef lucrari dr se face în funcţie de

Page 164: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

ore/saptama

na

Sediul

disciplinei

Saptamanal

Predescu

Anca

Mihaelal

cerinţele studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

2

ore/saptama

na

Sediul

disciplinei Saptamanal

Sef lucrari dr

Predescu

Anca Mihaela

se face în funcţie de

cerinţele studenţilor

1122. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs - - X 50%

Lucrări

practice X X X 30%

Examen X

Verificările

periodice - - 10%

Prezenţa la

curs 10%

1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri a fiecarei luni sediul disciplinei Sef lucr. Dr. Predescu Anca

Mihaela

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Conf. univ. dr. Tuculina

Mihaela

Coordonator program de

studii,

Prof. univ. dr. Mercut

Veronica

Titular disciplină,

Sef lucrari dr Predescu Anca

Mihaela

Notă:

1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată).

3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO

(disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care se

încadrează disciplina.

7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi

responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională

Page 165: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei BIOINSTRUMENTAŢIE

Codul disciplinei MD2217

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

2

L II DS DO 1 1 2 2/28

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA JANA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul II

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ

Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

ASOCIAT

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

DIRECŢII GENERALE DE STABILIRE A UNUI PLAN DE TRATAMENT

1. Cercetare si dezvoltare de aparatura medicala

2. Instalare aparatura medicala

3. Service aparatura medicala

4. Operare aparatura medicala avansata

Obiective specifice

1. Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic şi tratament odontal.

2. Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul odontal.

3. Cunoaşterea anatomiei spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice ale dinţilor cu structurile

anatomice învecinate care pot fi interesate în patologia endodontică.

4. Cunoaşterea principiilor anamnezei şi examinării extra şi intraorale a pacientului.

5. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de tratament odontal restaurator

6. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de tratament endodontic

7. Cunoaşterea riscurilor tratamentului endodontic

8. Insuşirea utilizării corecte a instrumentarului endodontic.

9. Insuşirea utilizării corecte a instrumentarului restaurator odontal

10. Însuşirea procedeelor de diagnostic şi tratament odontal.

Page 166: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să cunoască modul de aplicare a principiului biologic în tratamentul odontal

- să cunoască anatomia spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice ale dinţilor cu structurile

anatomice învecinate

- să cunoască modul de realizare a anamnezei şi a examinării extra şi intraorale a pacientului

- să descrie principiile de realizare a tratamentului odontal restaurator

- să descrie principiile tratamentului endodontic

- să cunoască principalele riscuri ale tratamentului endodontic

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să identifice instrumentarul de inspecţie al pacientului;

- să identifice instrumentarul necesar tratamentului odontal;

- să identifice instrumentarul necesar tratamentului endodontic;

- să cunoască modul de operare al aparaturii medicale avansate;

V.2.2. Abilităţi de comunicare

- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării unui

diagnostic corect şi elaborării unui plan de tratament complex.

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru

tratamentul odontal

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Elaborarea unui plan de tratament corect, endodontic şi odontal restaurator 2

2. Indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului endodontic 2

3. Riscurile tratamentului endodontic – boala de focar 2

4. Posibilităţi de efectuare a unui tratament endodontic la pacienţii cu risc 2

5. Noţiuni de anatomie endodontică 2

6. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului endodontic acţionat manual 2

7. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului necesar restaurării odontale

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Analiza principalelor direcţii ce stau la baza elaborării unui plan de tratament corect,

endodontic şi odontal restaurator

4

2. Noţiuni de anatomie endodontică 4

3. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului necesar restaurării odontale 4

4. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului endodontic acţionat manual 4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Gafar M., Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică ediţia 2a, Ed.Medicală, 2004

2. Iliescu A. Teste de odontologie ediţia 2a, Ed.Medicală, 1999

3. Walton R., Torabinejad M. Principles and practice of endodontics ediţia 3a, W.B.Saunders, 2002

4. Instrumente utilizate în realizarea preparaţiilor şi restaurărilor coronare - B. Popa, C. Andreescu, D.

Bodnar, Ed. Cerma 1999

5. Elemente de control al infecţiilor în cabinetul stomatologic – N. Marcov, Ed. Universitară Bucureşti,

Page 167: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

2003.

6. Cariologie şi odontoterapie restauratoare - Iliescu A., Gafar M , Ed. Medicală 2004

7. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare – V. Cârligeriu, A. Bold, Ed. Mirton, Timişoara, 2004

8. Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare – I.V. Cherlea, C. Bîcleşanu, Ed. Medica,

2007

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada

Responsab

il Programarea temelor

2 Sala disciplinei

ultima

săptămână de

activitate

didactică

În funcţie de tematica

lucrării practice şi de

orarul studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sala disciplinei

miercuri 14-16

În raport cu

solicitările

studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sala disciplinei

miercuri 14-16

În raport cu

solicitările

studenţilor

Page 168: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Scris Scris

Lucrări

practice

Aplicaţie

practică

Aplicaţie

practică

Aplicaţie

practică

Examen 10% 10% 80%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Miercuri 10-12 Disciplină Şef disciplină

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conferenţiar dr. Ţuculina

Mihaela Jana

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 169: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei ANTROPOLOGIE CLINICĂ

Codul disciplinei MD 2217

Anul de studiu II

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DC DO 1 1 2 1 15/30 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele SURLIN PETRA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul II

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONFERENTIAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale - Cunoaşterea marilor curente specifice antropologiei

- Familiarizarea studentului cu noţiunile fundamentale de antropologie generală şi

antropometrie.

- Cunoaşterea locului şi importanţei examenului antropologic în stomatologie.

Obiective specifice

- Să cunoască principalele metode specifice de cercetare ale disciplinei.

- Să cunoască instrumentarul antropometric.

- Însuşirea şi palparea principalelor repere craniometrice.

- Realizarea de măsurători antropometrice

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să cunoască metodele de cercetare specifice şi noţiunile de bază ale disciplinei.

- să fie capabil să recunoască tipuri regionale şi constituţionale

- să cunoască măsurătorile antropometrice necesare determinării principalilor indici

antropometrici.

- să cunoască principalele repere craniometrice

Page 170: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să determine tipul cranian şi facial

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să identifice tipurile regionale şi constituţionale

- să realizeze măsurători antropometrice în scopul determinării principalilor indici

antropometrici.

- să cunoască şi să palpeze principalele repere craniometrice

- să determine tipul cranian şi facial

- să calculeze indicii antropometrici

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a

pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

tema.1. Noţiuni introductive de antropologie. Istoricul antropologiei 1ora

tema.2. Noţiuni introductive de antropologie. Definiţia antropologiei şi antropometriei.

Ramurile antropologiei şi antropometriei.

1ora

tema.3. Diagnosticul de rasă, tip regional şi tip constituţional 1ora

tema.4. Puncte antropometrice. 1ora

tema.5. Puncte antropometrice. 1ora

tema.6. Puncte antropometrice. 1ora

tema.7. Craniometria. Instrumentarul antropologic. 1ora

tema.8. Craniometria. Diametre antropometrice 1ora

tema.9. Craniometria. Indici antropometrici cranieni şi faciali. 1ora

tema.10. Craniometria. Măsuri angulare. 1ora

tema.11. Craniometria. Variaţii morfologice craniene funcţie de rasă, vârstă, sex. 1ora

tema.13. Odontometria 1ora

tema.13. Estetica facială 1ora

tema.14. Estetica facială 1ora

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursurile predate la disciplină

Page 171: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

2. Milicescu Viorica, Milicescu Duduca Ioana. Creşterea şi dezvoltarea generală şi cranio-

facială la copii. Ed Viaţa Medicală Românească. 2001.

3. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento-maxilare. Ed. Academiei RSR, 1981.

Glăvan Florica, Moise M., Bratu Cristina. Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială. Ed. Eubeea,

2008

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2

Facultatea de

Medicină din

Bv. 1 Mai nr

66-68, etajul I

Ultimele două

săptămăni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

antropologie

clinica

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Page 172: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral Test grila

Lucrări

practice oral Test grila

Examen test grila Test grila

Verificare 10% 90%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr. Surli Petra

Notă: 21) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

22) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 23) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

24) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

25) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 173: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Semiologie Medicală

Codul disciplinei MD31201

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 2 2 4 5

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Efrem Ion Cristian

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Catedra/Departamentul FMD 1

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef de lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

- dezvoltarea unei gândiri clare şi coerente, capabile să proceseze date din diferite domenii şi să ia

decizii optime.

- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare

practicii medicale în domeniul clinicii şi terapeiei edentaţiei parţiale prin proteză scheletată.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor

de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea lor,

dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor

din România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.

- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul Clinicii Medicală III şi

selectarea pacienţilor cu patologie diversă generală si cu patologie stomatologica asociată

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Semiologie Medicală şi

experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care

studenţii trebuie să le dobândească.

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori.

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Semiologie Medicală de către studenţi şi de

către toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Obiective specifice:

- Dobândirea cunoştinţelor specifice despre simptomele şi semnele bolilor;

- Însuşirea tehnicii şi metodologiei efectuării unei anamneze (interviu);

- Dobândirea cunoştinţelor necesare efectuării unui examen obiectiv complet;

Page 174: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- Cunoaşterea sindroamelor majore din patologia medicală;

- Însuşirea principiilor metodologice generale în practica investigaţiilor complementare.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1 Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului de Semiologie Medicală, studentul va fi capabil:

- să cunoască simptomele şi semnele bolilor ;

- să cunoască tehnicile efectuării anambezei si unui examen obiectiv complet;

- să identifice sindroamelor majore din patologia medicală;

- să cunoască patologia asociată ce poate influenţa activitatea medicului stomatolog

- să cunoască metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui

diagnostic corect şi complet;

- să fie capabil să recunoască stăriile de urgenţă medicală ce impune interzicerea manevrelor de mică

chirurgie dentară.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalul stagiilor de Semiologie Medicală, studentul va avea următoarele competenţe tehnice sau

profesionale:

- să stăpânească tehniciile şi metodologia efectuării unei anamneze;

- să cunoască tehnicile de examinare necesare efectuării unui examen clinic complet

- să poată identifica principalele investigaţii complementare necesare identiicării pacientilor cu risc

medical

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

- să dobândească abilităţi de comunicare cu pacientul în vederea obţinerii acordului informat pentru

efectuarea investigaţiilor şi tratamentului;

- să dobândească abilităţi de comunicare cu familia pacientului;

- să inter - relaţioneze corect cu alţi specialişti în domeniul sănătăţii;

- să dovedească o atitudine profesională faţă de membrii echipei de lucru;

- să aplice principiile etice în studiile clinice;

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Cap. 1 Definiţia disciplinei

Tema 1 Simptome generale Inspecţia generală. Statura. Starea de nutriţie,

Faciesul, Modificările tegumentului. Leziunile elementare ale pielii. Edemele.

2 ore

Cap. 2 Semiologia aparatului locomotor

Tema 2 Tipuri semiologice de reumatisme. Colagenozele.

1 oră

Cap. 3 Semiologia sângelui

Tema 3 Semne şi simptome comune anemiilor. Tipuri semiologice de anemii (an.

posthemoragică acută, an. feriprivă, an. megaloblastice, an. hemolitice).

Policitemiile.

1 oră

Tema 4 Tipuri semiologice de adenopatii. Tipuri semiologice de splenomegalii. 1 oră

Tema 5 Leucemii. Limfoame. Simdroamele hemoragice (purpurele vasculare,

purpurele trombocitare, coagulopatiile).

1 oră

Cap. 4 Semiologia aparatului respirator

Tema 6 Simptome specifice. Tehnici de examinare. Sindroamele bronşice.

2 ore

Tema 7 Astmul bronşic. Sindroamele de condensare pulmonară neretractile şi

retractile. Supuraţiile pulmonare. Afecţiunile pleurale. Insuficienţa pulmonară.

Noţiuni de anatomie şi de semiologie patologică mediastinală

2 ore

Page 175: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Cap. 5 Semiologia aparatului cardiovascular

Tema 8 Simptome specifice. Tehnici de examinare cord. Examenul vaselor

periferice.

1 oră

Tema 9 Sindroamele endocardice: valvulopatiile şi endocarditele. Sindroamele

miocardice. Sindroamele pericardice. Bolile congenitale de cord.

2 ore

Tema 10 Cardiopatia ischemică cronică. Hipertensiunea arterială.

Hipotensiunea arterială. Ateroscleroza. Tulburările de ritm. Tulburările de

conducere. Sindromul de preexcitaţie.

2 ore

Tema 11 Astenia neuro-vegetativă. Hipertensiunea arterială pulmonară.

Trombembolismul pulmonar. Cordul pulmonar cronic. Insuficienţa cardiacă.

Bolile arterelor periferice. Bolile venelor periferice.

2 ore

Cap. 6 Semiologia aparatului digestiv

Tema 12 Simptome specifice aparatului digestiv. Semiologia cavitații bucale.

Tulburările de tranzit. Examinarea cavitații bucale.

2 ore

Tema 13 Examinarea abdomenului şi ficatului. Semiologia esofagului,

stomacului şi duodenului.

Semiologia intestinului subţire. Semiologia colonului.

2 ore

Tema 14 Semiologia ficatului (hepatita cronică, ciroza hepatică, sindromul

icteric, hipertensiunea portală, encefalopatia portală). Sindromul ascitic.

2 ore

Tema 15 Semiologia aparatului biliar; simptome (durerea, dispepsia, icterul,

febra), sindroame biliare (litiaza biliară, angiocolita acută). Semiologia

pancreasului; pancreasul exocrin (pancreatitele acute şi cronice) şi endocrin

(diabetul zaharat – faciesul şi gura diabetică). Abdomenul acut

2 ore

Tema 15 Semiologia pancreasului; pancreasul exocrin (pancreatitele acute şi

cronice) şi endocrin (diabetul zaharat – faciesul şi gura diabetică). Abdomenul

acut

1 oră

Cap. 7 Semiologia aparatului renal

Tema 14 Simptome specifice aparatului urinar (durerea, tulburările de micţiune

şi de diureză). Micţiuni patologice (hematuria, leucocituria, proteinuria,

glicozuria, cilindruria, bacteriologia urinii). Examinare rinichi. Sindroame

renale: sindromul glomerular, sindromul nefrotic, nefropatiile interstiţiale,

litiaza renală IRA şi IRC.

2 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Foaia de observaţie clinică :

- întocmirea F.O. – motivele internării, anamneză, istoricul bolii, completarea foii de

temperatură şi de evoluţie

- examinare generală (metode de examinare: inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)

- simptome generale

- starea fizică

- statura, starea de nutriţie

- faciesul, ochii, urechile, nasul

- modificările tegumentului (paloarea, cianoza, icterul)

- leziunile elementare ale pielii, edemele, părul, fanerele.

2 ore

Semiologia aparatului locomotor :

- anamneza, istoricul, motivele internării (forţa musculară, durerea - mialgia, crampa,

tonusul muscular, durerea osoasă, deformările)

- examinarea articulaţiilor şi a coloanei vertebrale (inspecţie, palpare, mobilizare),

- tipuri semiologice de reumatisme (RAA, PR, guta, reumatismul cronic degenerativ),

- colagenozele (LES, sclerodermia, polimiozitele).

2 ore

Page 176: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Semiologia sângelui:

- particularităţi de anamneză în bolile de sânge

- semne şi simptome comune anemiilor

- tipuri semiologice de anemii (an. posthemoragică acută, an. feriprivă, an. megaloblastice,

an. hemolitice)

- policitemiile.

- leucemiile (LA, LMC, MMM, LLC, BH )

- particularităţi de anamneză în bolile de sânge

- simdroamele hemoragice ( purpurele vasculare, purpurele trombocitare, coagulopatiile).

Semiologia ganglionilor:

- anamneză

- examinare ganglioni

- tipuri semiologice de adenopatii.

Semiologia splinei:

- anamneză

- examinare splină ( inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie, grade)

- tipuri semiologice de splenomegalii.

2 ore

Semiologia aparatului respirator :

- anamneză, istoric, antecedente h. colaterale, simptome (durerea, dispneea, tusea,

expectoraţia, hemoptizia)

- examinare (inspecţie, palpare, percuţia, auscultaţia - ralurile)

- sindroamele bronşice: anamneză, informaţii aduse de examinare ( bronşita acută şi

cronică, emfizemul pulmonar).

2 ore

Semiologia aparatului respirator:

- astmul bronşic (anamneză, informaţii aduse de examenul clinic),

- sindroame de condensare pulmonară neretractile (pneumonia, bronhopneumonia, embolia

pulmonară - anamneză, informaţii aduse de examenul clinic) şi retractile ( atelectazia -

anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)

- supuraraţiile pulmonare (abcesul - anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)

- afecţiunile pleurale (pleurezia, pneumotoraxul, tuberculoza pulmonară, neoplasmul

bronhopulmonar - anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)

- insuficienţa pulmonară (anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)

2 ore

Semiologia mediastinului : noţiuni de anatomie şi de semiologie patologică.

Semiologia aparatului cardiovascular:

- anamneză, istoric, motive de internare

- examinare ap. cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)

- simptome specifice (dispneea, durerea precordială, periferică vasculară, palpitaţiile) şi

generale;

- examinare (cianoza, aparatul respirator, aparatul digestiv, cordul - auscultaţia),

- examenul vaselor periferice.

2 ore

Semiologia aparatului cardiovascular:

- sindroamele endocardice:

- valvulopatiile - anamneză, istoric, motive de internare,examinare ap. cardiovascular

(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie in SM, IM, SAo, IAo,)

- endocarditele - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. cardiovascular

(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie),

- sindroamele miocardice - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie - miocarditele acute şi

cardiomiopatiile cronice)

- sindroamele pericardice - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie);

- bolile congenitale de cord - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

2 ore

Page 177: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).

Semiologia aparatului cardiovascular;

- cardiopatia ischemică cronică - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie - angina pectorală, angina

instabilă, infarctul miocardic acut)

- hipertensiune arterială anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie), hipotensiunea arterială,

ateroscleroza (disecţia de aortă)

- tulburările de ritm - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. cardiovascular

(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).

- anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. cardiovascular în tulburările de

conducere, sindromul de preexcitaţie, astenia neuro-vegetativă, hipertensiunea arterială

pulmonară, trombembolismul pulmonar, cordul pulmonar cronic, insuficienţa cardiacă,

bolile arterelor periferice, bolile venelor periferice.

- electrocardiograma normală şi patologică – citire de trasee electrocardiografice.

2 ore

Semiologia aparatului digestiv;

- anamneză, istoric, motive de internare, simptome specifice (durerea, greaţa şi vărsăturile,

hemoragia digestivă superioară),

- examinare generală a ap. digestiv (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)

- semiologia gurii (gustul, salivaţia, mirosul gurii)

- tulburările de tranzit (meteorismul, constipaţia, diareea)

- examinare cavitatea bucală (buzele, dinţii, mucoasa bucală şi gingiile).

2 ore

Semiologia aparatului digestiv;

- examinare cavitatea bucală (limba, planşeul bucal şi vălul palatin), anamneză, istoric,

motive de internare, examinare ap. digestiv (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie) în

patologia abdomenului şi ficatului;

- semiologia esofagului, stomacului şi duodenului - anamneză, istoric, motive de internare,

examinare ap. digestiv(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie - boala ulceroasă şi

complicaţiile ei).

2 ore

Semiologia aparatului digestiv;

- semiologia intestinului subţire - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

digestiv în boala diareică, sindromul de malabsorbţie, sindromul de ischemie mezenterică

acută şi cronică

- semiologia colonului - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv

(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie în constipaţie, colopatiile funcţionale, RCUH, B

Crohn, cancerul rectocolic, ocluzia intestinală),

- semiologia ficatului - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv

(inspecţie, palpare, percuţie,auscultaţie în hepatita cronică, ciroza hepatică, sindromul

icteric, hipertensiunea portală, encefalopatia portală).

2 ore

Semiologia aparatului digestiv:

- sindromul ascitic - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv (

inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).

- Semiologia aparatului biliar - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.

digestiv (inspecţie, palpare, percuţie simptome (durerea, dispepsia, icterul, febra),

sindroame biliare - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.digestiv

(inspecţie, palpare, percuţie, în litiaza biliară, angiocolita acută).

2 ore

Semiologia pancreasului:

- pancreasul exocrin: anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv

(inspecţie, palpare, percuţie în pancreatitele acute şi cronice) şi endocrin (diabetul

zaharat – faciesul şi gura diabetică)

- abdomenul acut - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv

(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).

2 ore

Page 178: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Semiologia aparatului renal;

- anamneză, istoric, motive de internare,

- examinare ap. reno-urinar (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)

- simptome (durerea, tulburările de micţiune şi de diureză),

- micţiuni patologice (hematuria, leucocituria, proteinuria, glicozuria, cilindruria,

bacteriologia urinii);

- sindroame renale - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.renal (inspecţie,

palpare, percuţie, auscultaţie) în sindromul glomerular, sindromul nefrotic, nefropatiile

interstiţiale, litiaza renală, IRA şi IRC.

2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Curs, editura Sitech, Craiova, 2007.

2. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Lucrări Practice, editura Sitech,

Craiova, 2007.

3. Letitia Streba: Semiologie Medicala, Editura Medicala Universitaria, 2004

4. Georgescu Dan. Semiologie Medicală, Editura Naţional, 1999.

5. Riviş Adrian. Semiologie Medicală, Vol I ŞI Vol II, Editura Mirton, Timişoara, 1997.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în

grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari

practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea în

echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

5

Clinica

Medicală III

Ultimele două

săptămăni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Semiologie

Medicală

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Page 179: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica

Medicală III

Prima zi de

vineri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 11-13

Şef lucrări dr.

Efrem Ion

Cristian

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica

Medicală III

A doua zi de

joi din fiecare

lună a

semestrului -

orele 11-13

Şef lucrări dr.

Efrem Ion

Cristian

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă

Lucrări

practice

Examen Oral Scris Oral

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de joi din fiecare lună a

semestrului - orele 11-13

Spitalul Clinic Municipal

”Filantropia”

Clinica Medicală III

Şef lucrări dr. Efrem Ion

Cristian

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Coordonator program de studii, Titular disciplină,

Conf. Univ. Dr.

Popescu Mihaela Sanda

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucrări dr. Efrem Ion Cristian

Notă: 26) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

27) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 28) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

29) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

30) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 180: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Medicină Internă

Codul disciplinei MD3202

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 1 2 3 4

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Efrem Ion Cristian

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Catedra/Departamentul FMD1

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Sef de lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

- dezvoltarea unei gândiri coerente, capabile să proceseze date din diferite domenii şi să ia decizii

optime.

- dobăndirea de noţiuni, cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare

practicii medicale în domeniul clinicii.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor

de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea lor,

dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor

din România şi din alte arii geografice, cu credinţe şi culturi diverse.

- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul Clinicii Medicală III şi

selectarea pacienţilor cu patologie diversă generală si cu patologie stomatologica asociată

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Medicină Internă şi

experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care

studenţii trebuie să le dobândească.

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori.

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Medicină Internă de către studenţi şi de către

toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Page 181: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiective specifice:

- Dobândirea cunoştinţelor specifice despre diangnosticul şi tratamentul bolilor;

- Cunoaşterea patologiei medicale şi influenţa ei asupra patologiei stomagologice;

- Însuşirea principalelor metode terapeutice şi asocierea cu terapiile specific stomatologice.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1 Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului de Medicină Internă, studentul va fi capabil:

- să cunoască simptomele şi semnele bolilor;

- să identifice sindroamelor majore din patologia medicală;

- să cunoască patologia asociată ce poate influenţa activitatea medicului stomatolog;

- să fie capabil să recunoască stăriile de urgenţă medicală ce impune interzicerea manevrelor de mică

chirurgie dentară.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalul stagiilor de Medicină Internă, studentul va avea următoarele competenţe tehnice sau

profesionale:

- să stăpânească tehniciile şi metodologia efectuării unei anamneze;

- să cunoască tehnicile de examinare necesare efectuării unui examen clinic complet

- să poată identifica principalele investigaţii complementare necesare identiicării pacientilor cu risc

medical

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

- să dobândească abilităţi de comunicare cu pacientul în vederea obţinerii acordului informat pentru

efectuarea investigaţiilor şi tratamentului;

- să dobândească abilităţi de comunicare cu familia pacientului;

- să interrelaţioneze corect cu alţi specialişti în domeniul sănătăţii;

- să dovedească o atitudine profesională faţă de membrii echipei de lucru;

- să aplice principiile etice în studiile clinice;

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Cap. 1 BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

Tema 1 Traheobronşita acută

Tema 2 Bronşita acuta

Tema 3 Bronşita cronică, Emfizemul pulmonar, Bronhopneumopatia cronica

obstructiva

Tema 4 Pneumoniile acute bacteriene si virale

Tema 5 Boli pulmonare determinate de factori de mediu. Pneumopatiile interstiţiale

fibrozante

Tema 6 Bolile pleurei

Tema 7 Bronşiectazia si abcesul pulmonar

Tema 8 Astmul bronşic

Tema 9 Cancerul bronho-pulmonar

Tema 10 Sindroamele mediastinale

Tema 11 Hipertensiunea pumonară primitivă şi secundară

Tema 12 Cordul pulmonar acut şi cronic

Tema 13 Insuficienţa respiratorie

Tema 14 Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului

2 ore

Page 182: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Cap. 2 BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Tema 1 Reumatismul articular acut

Tema 2 Endocardita infecţioasă

Tema 3 Valvulopatiile

Tema 4 Tulburările de ritm şi conducere

Tema 5 Bolile miocardului

Tema 6 Bolile pericardului

Tema 7 Sindroamele coronariene acute

Tema 8 Hipertensiunea arterială

Tema 9 Insuficienţa cardiacă

Tema 10 Patologia aortei

Tema 11 Bolile arterelor periferice

Tema 12 Bolile venelor

Tema 13 Cardiopatiile congenitale

Tema 14 HTAP si TEPA

4 oră

Cap. 3 BOLILE SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR

Tema 1 Colagenoze - Lupusul eritematos sistemic, Sclerodermia, Poliartrita

reumatoidă, Spondilita anchilozantă

Tema 2 Bolile degenerative ale sistemului osteoarticular

1 oră

Cap. 4 BOLILE APARATULUI DIGESTIV

Tema 1 Afecţiunile esofagului – Sindromul esofagian, Explorarea esofagului,

Tulburări de motilitate şi sensibilitate, Achalazia, Hernii hiatale, Boala de reflux

gastro-esofagian, Anomalii morfologice ale esofagului, Tumorile esofagului

Tema 2 Bolile stomacului şi duodenului – Sindroame dispeptice, Explorarea

stomacului şi duodenului, Gastrite şi gastropatii, Ulcerul gastric şi duodenal,

Patologia stomacului operat, Tumorile gastrice, Hemoragii digestive

Tema 3 Patologia intestinului subţire şi rectocolonică – Diareea, Explorarea

instestinului subţire,colonului şi rectului, Sindromul de malabsorbţie, Boli

inflamatorii intestinale, Polipoza şi diverticuloza, Tuberculoza intestinală,

Parazitoze intestinale, Sindromul de intestin iritabil, Tumorile intestinului subţire,

colonului şi rectului, Boli vasculare ale intestinului

Tema 4 Patologia ficatului - Explorarea ficatului, Icterul şi colestaza, Insuificienţa

hepatică, Hipertensiunea portală, Encefalopatia hepatică, Ascita, Hepatitae

autoimune, Ciroze hepatice, Boli hepatice de origine genetică, Boala hepatică

alcoolică, Steatoze hepatice nonalcoolice, Ficatul şi medicamentele, Tumori

hepatice

Tema 5 Patologia colecistului, căilor biliare şi a pancreasului - Explorarea

imagistică a colecistului şi căilor biliare, Litiaza biliară, Colecistite acute şi cronice,

Anomalii congenitale ale ale căilor biliare, Leziuni benigne ale colecistului şi căilor

biliare, Tumori maligne ale colecistului şi căilor biliare, Explorarea imagistică a

pancreasului, Pancreatite acute, Pancreatite cronice, Tumorile pancreasului

4 ore

Cap. 5 BOLI DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

Tema 1 Diabetul zaharat

Tema 2 Obezitatea

Tema 3 Malnutriţia protein-calorică

1 oră

Cap. 6 BOLILE APARATULUIURINAR

Tema 1 Nefropatii Glomerulare

Tema 2 Nefropatii Interstitiale

Tema 3 Nefropatii Tubulare si Vasculare

Tema 4 Nefopatii ereditare, Infectia tractului urinar

Tema 5 Insuficienta Renala Acuta, Insuficienta Renală Cronică

1 ore

Page 183: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Cap. 7 BOLILE SANGELUI ŞI ORGANELOR HEMATOPIETICE

Tema 1 Anemii

Tema 2 Leucemiile acute

Tema 3 Sindromul mieloproliferativ

Tema 4 Sindromul limfoproliferativ

Tema 5 Tulburărrile hemostazeiSemiologia aparatului cardiovascular

1 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

Recapitulare Foaia de observaţie clinică:

- întocmirea F.O. – motivele internării, anamneză, istoricul bolii,

- examinare generală pe segmente

- explorarile paraclinice

- completarea foii de temperatură şi de evoluţie

3 ore

Patologia aparatului respirator:

- sindroamele bronşice: bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar

- astmul bronşic,

- sindroame de condensare pulmonară: pneumonia, bronhopneumonia, embolia pulmonară,

abcesul pulmonar

- afecţiunile pleurale: pleurezia, pneumotoraxul

- tuberculoza pulmonară,

- neoplasmul bronhopulmonar

- hipertensiunea pumonară primitivă şi secundară

- insuficienţa respiratorie acută şi cronică

- cordul pulmonar acut şi cronic

- sindromul de detresă respiratorie acută a adultului

3 ore

Patologia aparatului cardio-vascular:

- reumatismul articular acut

- endocardita infecţioasă

- valvulopatiile - SM, IM, SAo, IAo

- tulburările de ritm şi conducere

- bolile miocardului

- bolile pericardului

- sindroamele coronariene acute

- hipertensiunea arterială

- insuficienţa cardiacă

- patologia aortei

- bolile arterelor periferice

- bolile venelor

- cardiopatiile congenitale

- HTAP şi TEPA

- ECG

4 ore

Patologia osteoarticulară:

- Colagenoze - Lupusul eritematos sistemic, Sclerodermia, Poliartrita reumatoidă,

Spondilita anchilozantă

- Bolile degenerative ale sistemului osteoarticular

3 ore

Patologia aparatului digestiv:

- Afecţiunile esofagului – Sindromul esofagian, Explorarea esofagului, Tulburări de

motilitate şi sensibilitate, Achalazia, Hernii hiatale, Boala de reflux gastro-esofagian,

Anomalii morfologice ale esofagului, Tumorile esofagului

- Bolile stomacului şi duodenului – Sindroame dispeptice, Explorarea stomacului şi

duodenului, Gastrite şi gastropatii, Ulcerul gastric şi duodenal, Patologia stomacului

operat, Tumorile gastrice, Hemoragii digestive

4 ore

Page 184: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- Patologia intestinului subţire şi rectocolonică – Diareea, Explorarea instestinului

subţire,colonului şi rectului, Sindromul de malabsorbţie, Boli inflamatorii intestinale,

Polipoza şi diverticuloza, Tuberculoza intestinală, Parazitoze intestinale, Sindromul de

intestin iritabil, Tumorile intestinului subţire, colonului şi rectului, Boli vasculare ale

intestinului

- Patologia ficatului - Explorarea ficatului, Icterul şi colestaza, Insuificienţa hepatică,

Hipertensiunea portală, Encefalopatia hepatică, Ascita, Hepatitae autoimune, Ciroze

hepatice, Boli hepatice de origine genetică, Boala hepatică alcoolică, Steatoze hepatice

nonalcoolice, Ficatul şi medicamentele, Tumori hepatice

- Patologia colecistului, căilor biliare şi a pancreasului - Explorarea imagistică a

colecistului şi căilor biliare, Litiaza biliară, Colecistite acute şi cronice, Anomalii

congenitale ale ale căilor biliare, Leziuni benigne ale colecistului şi căilor biliare, Tumori

maligne ale colecistului şi căilor biliare, Explorarea imagistică a pancreasului, Pancreatite

acute, Pancreatite cronice, Tumorile pancreasului

Diabetul zaharat, bolile de nutriţie şi metabolism:

- Diabetul zaharat

- Obezitatea

- Malnutriţia protein-calorică

3 ore

Patologia aparatului urinar

- Nefropatii Glomerulare

- Nefropatii Interstitiale

- Nefropatii Tubulare si Vasculare

- Nefopatii ereditare, Infectia tractului urinar

- Insuficienta Renala Acuta, Insuficienta Renală Cronică

4 ore

Hematologie

- Anemii

- Leucemiile acute

- Sindromul mieloproliferativ

- Sindromul limfoproliferativ

- Tulburărrile hemostazeiSemiologia aparatului cardiovascular

4 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Curs, editura Sitech, Craiova, 2007.

2. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Lucrări Practice, editura Sitech,

Craiova, 2007.

3. Letitia Streba: Semiologie Medicala, Editura Medicala Universitaria, 2004

4. Georgescu Dan. Semiologie Medicală, Editura Naţional, 1999.

5. Riviş Adrian. Semiologie Medicală, Vol I ŞI Vol II, Editura Mirton, Timişoara, 1997.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 185: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

5

Clinica

Medicală III

Ultimele două

săptămăni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Medicină

Internă

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica

Medicală III

Prima zi de

vineri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 11-13

Şef lucrări dr.

Efrem Ion

Cristian

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica

Medicală III

A doua zi de

joi din fiecare

lună a

semestrului -

orele 11-13

Şef lucrări dr.

Efrem Ion

Cristian

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă

Page 186: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Lucrări

practice

Examen Oral Scris Oral

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE :: CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de joi din fiecare lună a

semestrului - orele 11-13

Spitalul Clinic Municipal

”Filantropia”

Clinica Medicală III

Şef lucrări dr. Efrem Ion

Cristian

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Coordonator program de studii, Titular disciplină,

Conf. Univ. Dr.

Popescu Mihaela Sanda

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucrări dr. Efrem Ion Cristian

Notă: 31) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

32) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 33) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

34) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

35) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 187: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină DentarĂ

Denumirea disciplinei CHIRURGIE GENERALA SI ANESTEZIOLOGIE GENERALA

Codul disciplinei MD 31203

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L I DC DI 2 3 5 3

L II DC DI 2 3 5 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele PROF. UNIV. DR. CALOTA FIRMILIAN

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Catedra/Departamentul FMDI

Titlul ştiinţific Doctor in medicina

Gradul didactic Profesor universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Organismul uman ca sistem deschis, rezumarea factorilor nociceptivi, epigenetici şi mijloace de apărare

nespecifică şi specifică, noţiunea de boală chirurgicală ca modalitate de reacţie a organismului la factorii

epigenetici, simptome şi semne în chirurgie, notiuni generale despre infecţiile în mediul chirurgical,

asepsie si antisepsie, antiseptice şi antibiotice în chirurgie, consecinţele patologiei orodentare asupra

patologiei generale a organismului, aspecte de patologie orodentară secundare unor boli sistemice,

semiologia traumatismelor pãrtilor moi prin agenţi fizici (mecanici, temperaturi nefiziologice, electrici

etc), chimici, hemoragia si hemostaza medicală şi chirurgicală, semiologia bolilor chirurgicale ale

tubului digestiv şi glandelor anexe, semiologia chirurgicală a splinei, semiologia bolilor chirurgicale

perianale, semiologia bolilor chirurgicale ale vaselor periferice, a sânului şi tiroidei;

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Însuşirea comportamentului de relaţionare (ţinută, limbaj, atitudine) cu personalul, cu pacienţii şi colegii

într-o clinică chirurgicală, dobândirea cunostiintelor despre organizarea si functionarea clinicii de

chirurgie, însuşirea deprinderilor de examinare a pacientului chirurgical, importanţa limbajului, a

observaţiei, învăţarea culegerii de informaţii necesare diagnosticului prin anamneză, inspecţie, palpare,

percuţie, ascultaţie; manevre clinice pentru depistarea unor modificări sugestive pentru diagnostic

(palpări, tuşee etc), deprinderea cunoştinţelor practice de respectare a asepsiei, a modalităţilor de

aplicare a metodelor de antisepsie chimică, sterilizare, dezinfecţie, prescrierea de explorări biologice şi

imagistice specifice patologiei chirurgicale, deprinderea cunoştinţelor practice de îngrijire a pacientului,

de consiliere, de însoţire la diverse explorări, deprinderea unor gesturi practice de mică chirurgie

(incizia unor colecţii, aplicarea pansamentului şi a bandajului, injecţii, puncţii etc), învăţarea

semnificaţiei unor informaţii paraclinice şi necesitatea lor pentru susţinere diagnostică; deprinderea unor

noţiuni practice de evaluare a calităţii vieţii pacientului

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Page 188: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să execute gesturi de mică chirurgie sub anestezie locală, să execute puncţii venoase, recoltări de

produse biologice, să dirijeze vindecarea plăgilor, să realizeze hemostaza provizorie şi definitivă în

cazul leziunilor superficiale utilizand mijloace chirurgicale, să plaseze aspiraţie digestivă superioară.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

tema Introducere in chirurgie 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca:

Elemente de istorie a chirurgiei

Mijloace actuale de lucru in chirurgie

Alte elemente specifice actului chirurgical

tema ASEPSIA SI ANTISEPSIA 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca:

Asepsia, antisepsia, sterilizarea - definiţii, metode, aplicatii

Sterilizarea prin caldură – metode, aplicaţii

Antisepticele – clase, mecanism de acţiune, aplicaţii

tema SIMPTOME SI SEMNE IN CHIRURGIE 4

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Durerea, greata, varsatura, disfagia, constipatia/diareea, clapotajul, apararea/contractura

musculaturii peretelui abdominal, tumefactiile, icterul, hemoragia – definitii, varietati,

interpretari

tema INFECTII CHIRURGICALE 4

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Semnele inflamatiei, diferenţierea clară a inflamatiei de infectie si rasunetul in plan

terapeutic(eliminarea antibioterapiei nejustificate) infectii localizate/ infectii difuze, infectii

specifice/nespecifice – agenti patogeni, simptome şi semne, mijloace diagnostice şi

terapeutice adecvate

tema Traumatismele. 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Definitie, clasificarea traumatismelor dupa agenţi traumatici, mod de acţiune, inchise-

deschise, Leziuni posttraumatice primare- definitii, descrieri,atitudini terapeutice;

tema Arsurile 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Clasificarea arsurilor după agent, după profunzimea leziunilor si descrierea acestora,

calculul suprafeţei arse, calculul indicelui prognostic si semnificaţia acestuia

tema Hemoragia. Hemostaza. Transfuzia 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Hemoragia- definitie, clasificari dupa natura vasului lezat, după locul de varsare al

sângelui, după cantitatea de sânge pierdut, tabloul clinic in hemoragii. Definiţii epistaxisul,

rinoragia, otoragia, hematemeza,rectoragia,melena hemoptizia, hematuria. Hemostaza

provizorie, medicală, chirugicală - definitii, mijloace, aplicaţii. Transfuzia- indicatii, norme,

grupele sanguine, produse transfuzabile

tema Socul 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Socul- definitie, socul hemoragic - tablou clinic alte tipuri de soc- intelegerea

mecanismelor fiziopatologice, modalităţi de deşocare-elemente de terapie precoce

tema Patologia chirurgicala a esofagului 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Page 189: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Achalazia – definitie, elemente de : fiziopatologie, tablou clinic, imagistică, tratament

Diverticululii esofagieni – tipuri, localizări, tablou clinic, imagistică

Corpii străini esofagieni – etiologie, tablou clinic, complicaţii, elemente de tratament şi

urmărire

Esofagitele caustice – tablou clinic, complicaţii, elemente de terapie precoce

Tumorile esofagului- tablou clinic

tema Patologia chirurgicala a diafragmului 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Herni hiatale- Definiţie şi clasificarea, factori determinanţi şi favorizanţi, tablou clinic,

elemente de diagnostic şi tratament, complicaţii. Boala de reflux gastroesofagian –

etiopatogenie, tablou clinic, pricipii de tratament. Esofagul Barett – definiţie, evoluţie

tema Patologia chirurgicala a stomacului si duodenului 4

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Ulcerul gastro-duodenal – factori etiologici, fiziopatologie, tablou clinic, explorări

paraclinice, mijloace terapeutice , complicaţii şi elemente de terapie a acestor. Cancerul

gastric – factori etiologici, tablou clinic, explorări paraclinice, pricipii de tratament

tema Hemoragiile digestive superioare 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Hemoragiile digestive superioare – definiţie, etiologie şi surse posibile, hematemeză,

melenă, hematochezie – definitie, semnificatie clinică, tablou clinic, explorări paraclinice

în HDS, principii de terapie, tratamentul medical al HDS

tema Patologia chirurgicala a intestinului subtire 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Ocluziile intestinale pe intestinul subţire - definitie, elemente de etiopatogenie şi

fiziopatologie, tablou clinic,explorari paraclinice, principii de tratament în ocluzia

intestinală, Diverticulul Meckel – definiţie, patologie, Infarctul enteromezenteric-etiologie,

tablou clinic

tema Patologia chirurgicala a colonului si rectului 4

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Ocluzia intestinală pe colon şi rect - definitie, elemente de etiopatogenie şi fiziopatologie,

tablou clinic,explorari paraclinice, principii de tratament. Cancerul colorectal elemente de

etiologie, tabloul clinic în funcţie de topografie, explorari, complicatii posibile, principii de

tratament. Diverticulii colici - definiţie, tablou clinic, complicaţii, principii de

tratament.Rectocolita ulcero-hemoragică – definitie,tablou clinic

tema Patologia chirurgicala a apendicelui vermiform 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Apendicita acută – definiţie, forme anatomopatologice, tablou clinic, forme clinice,

diagnostic diferenţial posibilităţi evolutive, complicaţii, tratament

tema Peritonitele 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Peritonitele - definiţie, clasificare. Peritonitele acute secundare: etiologie, tablou clinic,

principii de tratament. Abcesele peritoneale – definiţie, tratament

tema Patologia chirurgicala a ficatului 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Chistul hidatic hepatic – etiologie, tablou clinic, imagistică, tratament. Cancerul hepatic –

etiologie, elemente de diagnostic clinic si paraclinic

tema Patologia chirurgicala a cailor biliare extrahepatice 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Page 190: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Litiaza biliară – definiţie, etiologie, forme topografice. Colecistita acută litiazică – definiţie,

etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic paraclinic, complicaţii, tratament. Colecistita cronică

litiazică – definiţie, tablou clinic, imagistică, tratament. Litiaza CBP – etiopatogenie, tablou

clinic, complicatii, tratament. Neoplasmul de cai biliare extrahepatice- etiologie, tablou

clinic

tema Patologia chirurgicala a pancreasului 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Pancreatita acuta– etiopatogenie, tablou clinic, principii de tratament. Neoplasmul

pancreatic –factori etiologici, tablou clinic, principii de tratament

tema Patologia chirurgicala a peretelui abdominal 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Herniile peretelui abdominal – definitie, etiopatogenie, elemente anatomopatologice ale

unei hernii, varietăti, evoluţie, complicaţii. Strangularea herniară – fizio şi

anatomopatologie, principii de tratament. Eventraţia şi evisceraţia – definiţii

tema Patologia chirurgicala ano-perineala 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Hemoroizii - definiţie, etiopatogenie, clasificare, complicaţii - tablou clinic, principii de

tratament. Abcesul perianal – definiţie, tablou clinic, tratament. Flegmonul ischiorectal –

definiţie, tablou clinic, tratament. Fistulele perianale – definiţie, etiologie, tablou clinic,

tratament

tema Patologia chirurgicala a tiroidei 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Tiroiditele – definiţie, forme clinice, semne si simptome. Guşa – etiologie, tablou clinic,

semne si simptome

Hipertiroidiile - definiţie, simptome şi semne de hipertiroidie respectiv hipotiroidie. Boala

Basedow – tablou clinic. Cancerul tiroidian – tablou clinic

tema Patologia chirurgicala a sanului 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Abcesul mamar – etiologie, diagnostic, tratament. Neoplasmul mamar – factori de risc,

tablou clinic, explorări paraclinice, elemente de diagnostic precoce, tratament

tema Patologia chirurgicala a vaselor sanguine 2

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Sindromul de ischemie acută periferică – etiologie, tablou clinic, principii de tratament.

Sindromul de ischemie cronică periferică – etiologie, tablou clinic,. Boala venoasă cronică

periferică – etiopatogenie, tablou clinic, explorari paraclinice, principii de tratament.

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

tema Organizarea clinicii de chirugie 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca:

Norme de activitate si comportament in clinica de chirurgie

tema ASEPSIA SI ANTISEPSIA

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca: 3

Organizarea unei clinici chirurgicale; Antiseptice – aplicaţii. Sterilizarea materialului moale

şi a instrumentarului Instrumentarul chirurgical- familiarizare, utilizare

tema Anamneza, examenul general al pacientului şi examenul local 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elementele şi structura generală a foii de obsevatie, conducerea anamnezei, inspecţia,

palparea, percuţia, ascultaţia, împărţirea topografică a abdomenului, proiecţia topografică a

viscerelor abdominale

tema INFECTII CHIRURGICALE 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Page 191: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Diagnosticul unei infecţii localizate, semnele inflamatorii locale, fluctuenţa, toaleta şi

pansamentul plăgilor infectate, valoarea drenajului în chirurgie

tema Traumatismele. 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză a traumatizatului, Marci traumatice şi alte semne în traumatismele

de părţi moi, Îngrijirea plagilor posttraumatice - curate, contaminate, infectate, delabrante,

atone. Hematom superficial şi profund. Evoluţia echimozelor.

tema Arsurile 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Aspecte clinice în arsurile de grd.I, II şi III, Tratamentul local. Arsurile chimice – aspecte la

nivelul cavităţii orale

tema Hemoragia. Hemostaza. Transfuzia 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Diferenţiere tipului şi situsului hemoragiei după aspectul sângelui. Aspectul hematemezei.

Aspectul melenei. Hemoragia difuză, capilară la nivelul unei plăgi. Mijloace de hemostază

provizorie. Ligatura unui vas. Puncţia venoasă. Montarea unei linii venoase.

tema Socul 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente clinice în soc – pulsul filiform, centralizarea circulaţiei etc. Puncţia venoasă.

Montarea unei linii venoase.

tema Patologia chirurgicala a esofagului 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză la pacientul cu disfagie. Urmarirea unei endoscopii digestive

superioare, Aspecte radiologice în patologia esofagului

tema Patologia chirurgicala a diafragmului 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză în patologia diafragmului, probe de provocare a refluxului gastro

esofagian, examenul abdomenului

tema Patologia chirurgicala a stomacului si duodenului 6

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză specifice în patologia ulceroasă gastro-duodenală. Examenul

general şi local al pacientului ulceros. Elemente conexe cu patologia cavităţii orale

tema Hemoragiile digestive superioare 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză specifice în hemoragiile digestive. Examenul general şi examenul

local al abdomenului. Aspectul hematemeze, aspectul melenei.

tema Patologia chirurgicala a intestinului subtire 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Examenul abdomenului în ocluzii. Clapotajul. Meteorismul. Valoarea tuseului rectal in

ocluzii. Aspectul aspiratului digestiv în ocluzii pe intestin subţire.

tema Patologia chirurgicala a colonului si rectului 6

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente specifice de anamneză în patologia colo-rectală. Examenul abdomenului în

ocluzii pe colon şi rect. Valoarea tuseului rectal in ocluzii pe colon şi rect. Aspectul

aspiratului digestiv în ocluzii joase. Examenul abdomenului în patologia înflamatorie

intestinală.

tema Patologia chirurgicala a apendicelui vermiform 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente specifice de anamneză în apendicita acută. Semne locale şi generale în apendicita

acută. Apărarea musculară. Complicaţii dupa apendicita acută

tema Peritonitele 3

Page 192: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză specifice. Semne locale în peritonitele secundare. Contractura

musculară. Apărarea musculară. Stabilirea etiologiei probabile a peritonitei. Tuşeu rectal în

peritonite.

tema Patologia chirurgicala a ficatului 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză specifică. Examenul local - ficatului normal vs. patologic. Semne

generale în bolile hepatice

tema Patologia chirurgicala a cailor biliare extrahepatice 6

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză în patologia biliară. Semne locale şi generale în patologia biliară.

Icterul. Implicaţii generale.

tema Patologia chirurgicala a pancreasului 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză în patologia pancreatică. Examenul abdomenului în pancreatită.

Implicaţiile bolilor pancreatice în patologia digestiei.

tema Patologia chirurgicala a peretelui abdominal 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză specifice patologiei herniare. Examenul clinic al herniei.

Expansiunea/Impulsiunea. Reductibilitate. Examenul clinic al eventraţiei.

tema Patologia chirurgicala ano-perineala 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză în patologia ano+perineală. Tuseul rectal informaţii. Aspectul clinic

al hemoroizilor necomplicaţi/complicaţi. Abcesul perianal şi fistula perianală - aspecte

clinice.

tema Patologia chirurgicala a tiroidei 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză în patologia tiroidiană. Examenul clinic al tiroidei. Căutarea

semnelor generale de hipo/hipertiroidie.

tema Patologia chirurgicala a sanului 3

obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca

Elemente de anamneză specifice în patologia mamară. Examenul clinic al sânului. Elemente

de educaţie în profilaxia si diagnosticul precoce al cancerului mamar. Îngrijiri şi recuperare

după chirurgia mamară

tema Patologia chirurgicala a vaselor sanguine 6

obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca

Examenul local al pacientului arteriopat. Aspecte clinice în patologia venoasă periferică.

Mijloace de profilaxie a complicaţiilor în patologia vasculară periferică.

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Firmilian Calotă şi colab : Chirurgie generală – curs pentru studenţii facultăţii de medicină

dentară, Ed. Sitech, Craiova 2007

2. Firmilian Calotă şi colab : Chirurgie generală - curs pentru studenţii facultăţii de medicină

dentară, Ed. Universitaria Craiova 2004

3. Firmilian Calotă, Fane Ghelase : Urgenţe chirurgicale, Ed. Novus, Craiova 1994

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 193: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs

Cursul este condus sub forma de prelegere susţinut de prezentare Power Point ce

rezumă problemele esenţiale pe baza cărora se dezvoltă dezbaterea

conversaţională însoţită de scheme logice şi oimagistică sugestivă pentru

patologia discutată. În debutul fiecărui curs se reiau conversaţional principalele

aspecte de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie cu impact asupra temei studiate

Lucrari practice

Stagiile debutează cu fixarea notiunilor de curs accentuând aspectele practice ce

ţin de cautarea semnelor sau manevre terapeutice ce trebuie executate în stagiu.

Ulterior în grupuri de 3-4 studenţi se merge în clinică unde noţiunile teoretice sunt

susţinute cu cazuri clinice. Studenţii sunt încurajaţi să efectueze anamneza,

examenul clinic general şi local al pacienţilor. În cea de-a treia parte a stagiului

sunt discutate cazurile examinate urmărindu-se etapele prezentării de caz

Studiu

individual

Manualul de curs al disciplinei. Studentii sunt incurajati sa completeze

informatiile din alte surse specializate

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

6

Clinica

Chirurgie

Generala II -

SCJU Craiova

In prima

saptamana

dupa fiecare

semestru

Asist. univ.

Dr. Mogoanta

Stelian

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

10x2

Clinica

Chirurgie

Generala II -

SCJU Craiova

In fiecare joi a

saptamanii/Sa

ptamanal in

saptamanile

3-12 ale

fiecarui

semestru,

orele 17-19

Prof Calota

Firmilian

Dinamic prin selectare

de subiecte din temele

de interes solicitate de

studenti

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

10x2

Clinica

Chirurgie

Generala II -

SCJU Craiova

In fiecare joi a

saptamanii/Sa

ptamanal in

saptamanile

3-12 ale

fiecarui

semestru,

orele 17-19

Asist. univ

Dr. Mogoanta

Stelian

Dinamic in functie de

necesitati

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs + 20%

Stagiu + 20%

Examen + 60%

Verificare

Page 194: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima vineri a lunii, orele 17-19 Clinica Chirurgie Generala II -

SCJU Craiova

Prof. univ. Dr. Calota

Firmilian

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Conf. univ. Dr. Mihaela

Popescu

Coordonator program de

studii,

Prof. univ. dr. Veronica

Mercut

Titular disciplină,

Prof. univ. Dr. Calota

Firmilian

Notă: 36) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

37) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 38) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

39) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

40) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 195: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei OBSTETRICA - GINECOLOGIE

Codul disciplinei MD3204

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L 21 DS DI 0,5 0,5 1 1

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele VADUVA CONSTANTIN CRISTIAN

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA

Departamentul 1 - NURSING SI ASISTENŢA MEDICALĂ

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

Gradul didactic ŞEF LUCRĂRI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare

practicii medicale primare în domeniul clinicii şi terapiei obstetricale si ginecologice.

- sa reactioneze adecvat in conditiile acordarii asistentei de urgenta primare la cazurile obstetricale

sau ginecologice

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacientelor cu afectiuni

obstetricale si ginecologice şi a metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte

persoane implicate în îngrijirea lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

- să comunice într-un mod adecvat cu alte cadre medicale implicate in asistenta medicala a gravidei

sau a femeii ginecopate

- să îşi însuşească un comportament etic şi deontologic adecvat profesiei

- să îşi dezvolte capacitatea de a aplica, rezolva, construi, elabora noţiuni şi concepte

Obiective specifice

la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- însuşirea logică şi conştientă a prinipalelor sidroame si afectiuni in obsterica si ginecologie

- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice, complicaţiile patologiei specifice

- să analizeze şi sintetizeze informaţiile pe care le-a primit referitoare la notiunile de obsterica si

ginecologie

- să evalueze nivelul de cunoaştere şi să aprecieze necesitatea cooperării cu persoane cu mai multă

Page 196: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

experienţă

- să fie capabil să integreze cunoştinţele de la celelalte discipline

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să descrie mecanismele etio-patogenice ale principalelor afectiuni obstetricale si ginecologice

- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale principalelor afectiuni obstetricale si

ginecologice

- să descrie principiile de tratament ale principalelor afectiuni obstetricale si ginecologice

- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic obsterical sau ginecologic

- să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului obstetrical si ginecologic

- să descie principiile dispensarizării gravidei si a bolnavei ginecopate

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al procesării informaţiei

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare obstetricala si ginecologica

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic ale gravidei sau ginecopatei

- să elaboreze planul de tratament primar

c. instituirea tratamentului

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului in afectiunile obstericale si ginecologice

de catre medicul specialist

- să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de realizare a tratamentului stomatologic la

pacienta gravida

- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de realizare a tratamentului stomatologic

la pacienta gravida

d. să instituie un program de dispensarizarea pacientei cu afectiuni obstericale sau ginecologice care

necesita tratament stomatologic

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a

pacienţilor şi să informeze instanţele legale

Page 197: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Noţiuni generale

Elemente sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Embriogeneza. Fecundaţia, nidaţia şi

dezvoltarea embrionului. Morfofiziologia placentei. Fătul la termen

1

2. Modificările organismului matern în timpul sarcinii. Asistenţa prenatală şi igiena sarcinii.

Modificările generale ale organismului. Modificările aparatului genital în sarcină.

Modificări la nivelul aparatului buco-maxilar.

Igiena corporală, alimentaţia. Activitatea fizică, profesională. Consultaţia prenatală.

Consultaţia stomatologică prenatală şi postnatală. Influenţa sarcinii asupra afecţiunilor

stomatologice.

Evidenţa gravidelor, gravida cu risc crescut

1

3. Semnele şi diagnosticul sarcinii. Naşterea normală.

Diagnosticul clinic şi de laborator. Diagnosticul de vârstă a sarcinii, data probabilă a

naşterii.

Bazinul osos şi moale în timpul sarcinii şi naşterii.

Fiziologia travaliului, determinismul naşterii, caracterele contracţiei uterine. Prezentaţii şi

poziţii. Perioadele naşterii. Mecanismul naşterii. Analgezia la naştere. Suferinţa fetală

1

4. Lehuzia fiziologică şi asistenţa medicală a lehuzei

Fenomene generale, locale. Instalarea secreţiei lactate. Conduita în lehuzia fiziologică.

Profilaxia infecţiei puerperale. Tehnica alimentării şi îngrijirii nou născutului. Îngrijirea

specială a nou născutului cu malformaţii buco-maxilare.

1

5. Urgenţele în timpul sarcinii şi naşterii

Disgravidiile precoce şi tardive.

Hemoragiile din prima jumătate a sarcinii (avortul, sarcina molară, sarcina extrauterină).

Hemoragiile din ultima parte a sarcinii (placenta praevia, apoplexia utero-placentară).

Distociile mecanice şi de dinamică uterină, distocii fetale.

Hemoragiile din cursul naşterii.

1

6. Afecţiunile stomatologice şi sarcina

Cadrul etiopatogenic al apariţiei cariilor, gingivitelor, paradontozelor în timpul sarcinii.

Forme clinice, evolutive, complicaţii.

Controlul stomatologic prenatal şi în lehuzie. Atitudinea profilactică şi curativă în cursul

puerperalităţii

1

7. Simptome cardinale în ginecologie. Elemente de patologie ginecologică

Patologia malformativă genitală. Vulvo-vaginite. Boala inflamatorie pelvină. Endometrioza.

Sterilitatea cuplului. Noţiuni de planificare familială

1

8. Disfuncţii menstruale; Patologia tumorală genitală.

Puberatea. Climacteriul. Hemoragiile disfuncţionale. Tumori benigne genitale. Neoplasmul

vaginal şi uterin. Neoplasmul de ovar şi de sân. Tulburări de statică urogenitală.

Page 198: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Examenul clinic obstetrical (anamneza, inspecţia, palparea, auscultaţia, tactul vaginal,

pelvimetria internă şi externă). Foaia de observaţie obstetricală. Examenul clinic

ginecologic (anamneza, tactul vaginal, explorări paraclinice). Foaia de observaţie

ginecologică.

1

2. Asistenţa la naşterea normală şi naşterea distocică. Operaţia cezariană. Nou născutul la

termen. Primele îngrijiri ale nou-născutului şi reanimarea nou născutului cu hipoxie.

1

3. Mijloace de hemostază în perioada de delivrenţă şi în perioada a IV-a a naşterii (extracţia

manuală de placentă, controlul manual al cavităţii uterine, tamponament utero-vaginal,

medicaţia ocitocică).

1

4. Prezentări de cazuri cu hemoragie în timpul sarcinii: avort, sarcina molară, sarcina

extrauterină, placenta praevia, apoplexia uteroplacenatră, ruptura uterină – discuţii asupra

diagnosticului şi conduitei terapeutice.

1

5. Prezentări de cazuri cu sindroame infecţioase în ginecologie: avortul complicat, vulvo-

vaginite, boala inflamatorie pelvină – discuţii privind diagnosticul şi conduita terapeutică.

1

6. Investigaţii privind depistarea cancerului genital feminin (explorări clinice şi paraclinice,

examene citologice, colposcopia, biopsia). Conduita terapeutică.

1

7. Prezentări de cazuri cu hemoragie în ginecologie: tumori benigne şi maligne, hemoragii

disfuncţionale – discuţii asupra diagnosticului pozitiv, diferenţial, conduita.

1

8. Prezentări de cazuri obstetricale şi ginecologice însoţite de complicaţii buco-dentare.

Prezentări de cazuri clinice cu forme severe ale disgravidiei tardive şi apoplexiei

uteroplacentară – discuţii asupra diagnosticului şi tratamentului.

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Raca N. si colab - Manual de lucrări practice de Obstetrica şi Ginecologie, Ed. Info Craiova

2000

2. Munteanu I. – Tratat de Obstetrica, Ed Academiei, Bucuresti, 2000

3. N.Râcă, N.Cernea, C.Vaduva. Obstetrica. Editura Medicală Universitară, Craiova, 2005

4. S. Berceanu, C. Vaduva. Obstetrica si Ginecologie. Editura medicala Universitara Craiova, 2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

Page 199: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

care se

pot

recupera

2

Clinica de

Obstr.Ginecolo

gie nr II Spital

Univ. de

Urgenta

Craiova

Ultimele două

săptămăni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Obstr.-

Ginecolog

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Obstr.Ginecolo

gie

nr II Spital

Univ. de

Urgenta

Craiova

Prima zi de

vineri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef lucrari dr.

Cristian

Vaduva

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Obstr.Ginecolo

gie

nr II Spital

Univ. de

Urgenta

Craiova

A doua zi de

vineri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef lucrari dr.

Cristian

Vaduva

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral

Lucrări

practice

Examen oral

Verificare 100%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de vineri din fiecare lună

a semestrului - orele 12-14

Clinica de Obstr.Ginecologie

nr II Spital Univ. de Urgenta

Craiova

Sef lucrari dr. Cristian

Vaduva

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Page 200: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Iovănescu Liviu

Constantin

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucrari dr. Cristian Vaduva

Notă: 41) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

42) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 43) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

44) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

45) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 201: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE FIXE

Codul disciplinei MD31206

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem

II

Total

Licenţă sem

I

DS DI 2 3 5 4

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele MANOLEA HORIA OCTAVIAN

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ șI FARMACIE DIN

CRAIOVA

Departamentul FMD I

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ

Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMĂ DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

Însuşirea de către studenţi a noţiunilor teoretice şi practice de refacere a morfologiei şi funcţiilor

aparatului dento maxilar prin lucrări protetice dentare fixe

Cunoasterea de către viitorul medic dentist a modului de organizare si a activitătii laboratorului de

tehnică dentară.

Cunoasterea etapelor de laborator parcurse în vederea confectionării unei lucrări protetice fixe.

Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) să:

- Cunoască tipurile de proteze dentare fixe utilizate în practica stomatologică si etapele clinico-tehnice

necesare pentru obtinerea acestora

- Deprindă abilitătile necesare confectionării unei proteze dentare fixe, tehnicile de laborator necesare si

evitarea erorilor în cadrul procesului tehnologic

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul va fi capabil să :

- Cunoască tipurile de proteze dentare fixe utilizate în practica stomatologică

- Prezinte modalitătile de confectionare a unei proteze dentare fixe si etapele clinico-tehnice

necesare

- Cunoască etapele de laborator necesare confectionării unei proteze dentare fixe, modalitatea

lor de executare , precum si a erorilor ce pot apare în fiecare etapă

Page 202: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să fie capabil să:

- Toarne corect un model de lucru din gips

- Modeleze machetele din ceară ale principalelor tipuri de proteze dentare fixe

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie :

- să cunoască munca tehnicianului dentar pentru a cunoaşte posibilităţile şi limitările tehnologice pe

care le poate întâlni în cursul colaborării cu laboratorul de tehnică dentară în vederea obţinerii unei

proteze dentare fixe.

- să expună pacientului, la nivelul său de înţelegere, modalitatea de obţinere precum şi avantajele şi

dezavantajele utilizării unui anumit tip de restaurare protetică fixă.

- să aibă capacitatea de a culege informaţiile ştiinţifice necesare legate de tehnologia de obţinere a

diferitelor proteze fixe din diferite surse documentare

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Curs 1 Tehnologia protezelor-notiuni generale. Organizarea laboratorului de tehnică

dentară. Taxonomie. Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor dentare.

2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască definitia protetzelor dentare si clasificarea acestora

- Poată prezenta modul de organizare a unui laborator de tehnică dentară.

- Înceapă deprinderea terminologiei medicalke de specialitate

- Enumere în ordinea corectă etapele de confectionare a unei proteze dentare fixe mixte

metalo-fizionomice.

Curs 2 Proteze unidentare. Notiuni generale si clasificare.Proteze unidentare care

reconstituie parțial structurile coronare.

2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască tipurile de proteze unidentare utilizate la ora actuală

- Descrie etapele tehnologice de confectionare a unei incrustatii metalice

- Cunoască si alte tipuri de proteze unidentare care reconstituie partial structurile coronare:

incrustatii din compozit, ceramice, fatete, coroane partiale

- Discute avantajele si dezavantajele fiecărui tip de proteză unidentare care reconstituie

partial structurile coronare.

Curs 3-4 Coroanele de învelis metalice. 4

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească si să clasifice coroanele de învelis

- Discute indicatiile si contraindicatiile coroanelor de învelis metalice

- Cunoască notiunile de bază ale preparării bontului dentar în avederea acoperirii de o

coroană

- Cunoască principalele tipuri de amprente utilizate în vederea confectionării

protezelor dentare fixe.

- Descrie modalitătile de obtinere a unui model din gips cu bonturi fixe sau

mobilizabile.

- Descrie modalitătile de confectionare a machetelor coroanelor cu grosime totală sau

dirijată

- Descrie pregătirea machetei unei coroane în vederea ambalării

- Înteleagă teoria expansiunii maselor de ambalat în vederea compensării contractiei

aliajului la răcire.

- Descrie tehnica ambalării si a obtinerii tiparului

- Discute modalitătile de topire si turnare a aliajelor dentare.

- Cunoască defectele care pot apare după turnarea piesei metalice si cauzele acestora.

Page 203: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 5 Coroanele de învelis nemetalice (Jacket) 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Discute indicatiile si contraindicatiile coroanelor de învelis nemetalice

- Descrie modalitătile de confectionare a machetelor coroanelor Jacket din acrilat

- Discute avantajele si dezavantajele ambalărilor orizontale si verticale

- Cunoască tehnologia polimerizării răsinilor acrilice simple în laboratorul de tehnică

dentară

- Cunoască principalele tipuri de răsini compozite utilizate pentru confectionarea

coroanelor Jacket precum si particularitătile acestora

Curs 6 Sisteme integral ceramice 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Discute avantajele si dezavantajele restaurărilor integral ceramice

- Poată face o clasificare a sistemelor integral ceramice actuale aditive si substractive

- Cunoască principiile tehnologice a principalelor sisteme integral ceramice actuale

Curs 7 Coroanele mixte metalo-acrilice si metalo-compozite 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Clasifice coroanele mixte utilizate în medicina dentară

- Discute avantajele si dezavantajele coroanelor mixte

- Cunoască modalitătile de obtinere a retentiilor componentei metalice pentru

componenta acrilică

- Diferentieze răsinile compozite utilizate pentru placarea coroanelor mixte si

particularitătile acestora.

- Descrie posibilitătile de legarea ale răsinior compozite la scheletul metalic precum si

modalitătile de conditionare a componentei metalice

Curs 8 Coroanele mixte metalo-ceramice 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Discute indicatiile si contraindicatiile coroanelor mixte metalo-ceramice

- Cunoască particularitătile machetei componentei metalice a unei coroane mixte

metalo-ceramice

- Cunoască tehnologiile moderne de obtinere a componentei metalice a unei coroane

mixte metalo-ceramice

- Cunoască masele ceramice utilizate pentru placarea scheletului metalic si

proprietătile acestora

- Poată discuta teoriile legăturii metalo-ceramice

- Descrie tehnologia aplicării maselor ceramice pe scheletul metalic

Curs 9 Reconstituri corono-radiculare 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Definească tipurile de reconstituiri corono-radiculare si elementele lor componente

- Descrie particularitătile preparatiei dentare pentru o reconstituire corono-radiculară

- Descrie modalitătile de realizare a mchetelor diferitelor tipuri de reconstituiri

corono-radiculare

Poată discuta avantajele folosirii sistemului dispozitiv coronoradicular asociat cu o

coroană de înveliş faţă de coroana de substituţie monobloc

- Discute comparativ tehnicile directe si cele indirecte de reconstrucție corono-

radiculară

Curs 10 Puntile dentare. Definitie. Clasificare. Elemente componente. 2

Page 204: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască caracteristicile puntilor dentare

- Definească câmpul protetic si modificările ce pot apare la nivelul acestuia

- Poată discuta avantajele si dezavantajele utilizării fiecărui tip de proteză unidentară

ca si element de agregare

- Cunoască principalele tipuri de corpuri de punte si caracteristicile acestora

Curs 11 Principii urmărite în confectionarea puntilor dentare 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască posibilitătile de reconstituire a fiecărei functii a aparatului dento-maxilar

cu ajutorul puntilor dentare

- Poată discuta aspectele biomecanice legate de confectionarea si utilizarea puntilor

dentare

- Cunoască posibilitătile de realizare ale corpurilor de punte în vederea respectării

principiului profilactic

Curs 12 Fazele clinico-tehnice de realizare a punţilor 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Enumere în ordinea corectă fazele clinico-tehnice de realizare a punţilor

- Cunoască particularitătile caracteristice puntilor în diferitele faze clinico-tehnice de

realizare

- Descrie posibilitătile de solidarizare a elementelor de agregare cu corpul de punte

Curs 13 Alegerea corpurilor de punte în funcţie de zona topografică 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască conditiile impuse unui corp de punte în functie de zona topografică

- Enumere corpurile de punte recomandate în fiecare zonă topografică

Curs 14 Dificultăţi şi erori posibile în confecţionarea punţilor 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască dificultătile care pot apare în confectionarea unui corp de punte precum si

a posibilitătilor tehnologice de rezolvare ale acestora

- Cunoască erorile care pot apare în conceptia puntilor dentare si a posibilităților de

evitare a acestora

- Cunoască erorile care pot apare în cursul execuției tehnice propriu-zise și cauzele

acestora

Punti speciale

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască principalele tipuri de punti speciale folosite la ora actuală în medicia dentară

- Discute avatajele si dezavantajele utilizării puntilor speciale

Descrie principiile tehnologice de confecționare a diferitelor tipuri de punti speciale

Curs 15 Restaurări protetice fixe cu sprijin implantar 2

Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:

- Cunoască indicatiile si contraindicatiile restaurărilor protetice fixe cu sprijin

implantar

- Cunoască particularitătile tehnologice de confectionare a restaurărilor protetice fixe

cu sprijin implantar

- Descrie tehnologia de obtinere a unei restaurări protetice cu sprijin implantar

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

L.P.1 Organizarea laboratorului de tehnica dentara. Etapele clinico-tehnice de realizare a

coroanelor şi punţilor. Amprenta

3

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască modul de

organizare al activitătii din laboratorul de tehnică dentară

L.P.2 Modelul în protetica fixa. Turnarea unui model de către fiecare student. Demonstratie

model cu bont mobilizabil.

3

Page 205: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să toarne un

model din gips cu bonturi fixe

L.P.3 Incrustatii. Confectionarea machetei unei incrustatii metalice de către fiecare student.

Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

3

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să știe să execute

macheta unei incrustatii metalice si pregătirea acesteia pentru ambalare.

L.P.4 Coroana metalica cu grosime totala. Confectionarea machetei de către fiecare student.

Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

3

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să știe să execute

macheta unei coroane metalice cu grosime totală.

L.P.5 Coroana metalica cu grosime dirijata. Confectionarea machetei de către fiecare

student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

3

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta unei coroane metalice cu grosime dirijată.

L.P.6 Coroana Jacket. Confectionarea machetei coroanei Jacket de către fiecare student.

Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

3

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta unei coroane Jacket.

L.P.7 Coroana mixta metalo-acrilică. Confectionarea machetei componentei metalice de

către fiecare student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

4

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta componentei metalice a unei coroane mixte metalo-acrilice.

L.P.8 Coroana mixtă metalo-compozită. Confectionarea machetei componentei metalice de

către fiecare student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

4

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta componentei metalice a unei coroane mixte metalo-compozite

L.P. 9 Coroana mixtă metalo-ceramica. Confectionarea machetei componentei metalice de

către fiecare student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

4

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta componentei metalice a unei coroane mixte metalo-ceramice

L.P.10 Reconstituiri corono-radiculare. Confectionarea machetei unui DCR de către fiecare

student. Demonstrație cu toate etapele tehnologice.

4

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta unui DCR.

L.P.11 Punti in zona laterala maxilara. Confectionarea machetei unui corp de punte metalic.

Demonstratie tehnici de ambalare ale puntilor.

4

Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute

macheta unui corp de punte metalic

L.P.12 Punţi în zona frontala maxilara. Confectionarea machetei componentei metalice a

unui corp de punte tip casete cu fatete. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.

4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

5. Bratu D.,Nussbaum R. – Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Ed. Medicală Bucureşti,

2003

6. Rândaşu I. – Proteze dentare, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000

7. Shillingburg Herbert T., Fundamentals of Fixed Prosthodontics. Quintessence Pub. , 2012

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 206: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs Expunerea în actualitate, conversaţia examinatoare, demonstraţia cu mijloace

audio-vizuale

Lucrari practice Demonstraţia cu obiecte în stare naturală, metoda exerciţiului, conversaţia

dezbatere.

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs 5

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 10

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control 10

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală 5

10. Consultaţii 5

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

5

Sediul

disciplinei

Ultimele 2

săptămîni ale

semestrului

Conf. univ. dr.

Manolea

Horia

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sediul

disciplinei

Prima vineri

din lună 800

-

1000

Conf. univ. dr.

Manolea

Horia

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sediul

disciplinei

A doua

vineridin lună

800

-1000

Conf. univ. dr.

Manolea

Horia

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral test Scris şi oral 10%

Lucrări

practice oral

Test şi

aplicaţie

practică

Aplicaţie practică 30%

Examen Scris şi oral 60%

Verificare

Page 207: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia vineri din lună 800

-1000

Sediul disciplinei Conf. univ. dr. Manolea

Horia

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

Conf. Univ. Dr. Popescu Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr. Manolea Horia

Notă: 46) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

47) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 48) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

49) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

50) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 208: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE MOBILIZABILE

Codul disciplinei MD31206

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 2 3 5 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele VACANT

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul FMD1

Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE

Gradul didactic CONFERENTIAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.O.

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- prezentarea noţiunilor teoretice despre etapele tehnologice ale obţinerii protezelor

mobilizabile: proteză totală, proteză parţială acrilică, proteză parţială scheletată

- însuşirea conoştiinţelor de către student şi valorificarea lor ca viitor medic pentru

refacerea morfologiei arcadelor dentare în cadrul funcţiilor aparatului dento-maxilar

- conştientizarea concordanţei dintre etapele tehnologice şi manoperele din cabinet pentru

obţinerea protezelor dentare mobilizabile

- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipă

- evaluarea performanţelor studenţilor prin măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi

valori

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Tehnologia protezelor dentare

mobilizabile de către studenţi şi de către toti factorii implicaţi în procesul educaţional,

pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

însuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale

protezelor dentare mobilizabile totale şi parţiale scheletate: conectori principali, sisteme de

menţinere, sprijin şi stabilizare, şei protetice, arcade dentare artificiale

- însuşirea logică şi conştientă a etapelor de tehnologia protezelor dentare mobilizabile

Page 209: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- studentul va fi capabil să enumere etapele tehnologice de realizare a protezelor

dentare mobilizabile

- studentul va recunoaşte şi va executa toate fazele tehnologice ale protezelor

mobilizabile

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să descrie mecanismele etio-patogenice ale edentaţiei totale şi parţiale

- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale edentaţiei totale şi parţiale

- să descrie elementele componente ale protezelor dentare mobilizabile: totale şi parţiale

acrilice şi parţiale scheletate

- să descrie etapele clinice şi de laborator necesare obţinerii unei proteze mobilizabile totale

- să descrie etapele clinice şi de laborator necesare obţinerii unei proteze mobilizabile parţiale

acrilice

- să descrie etapele clinice şi de laborator necesare obţinerii unei proteze mobilizabile parţiale

scheletate

- să cunoască etapele tratamentului preprotetic şi proprotetic în funcţie de situaţia edentaţiei

studiată pe model

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană în scopul procesării informaţiei

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor

- să realizeze corect şi complet un model al situaţiei elementelor câmpului protetic

- să recunoască şi să precizeze pe model elementele câmpului protetic edentat total

- să recunoască şi să precizeze pe model elementele câmpului protetic edentat parţial

- să analizeze şi să interpreteze studiul modelului la paralelograf

b.stabilirea diagnosticului de edentaţie

- să realizeze un management eficient al informaţiilor

- să identifice aspectele semnificative ale examenului modelului de edentat total şi parţial

pentru stabilirea diagnosticului

- să precizeze planul de tratament preprotetic şi proprotetic în funcţie de situaţia existentă pe

model

c. elaborarea planului tehnologic adecvat

- precizarea etapelor tehnologice pentru o proteză totală

- precizare etapelor tehnologice pentru o proteză parţială acrilică,

- precizare etapelor tehnologice pentru o proteză parţială protezeă schletată

d. realizări practice

- realizarea individuală a tuturor fazeleor de laborator ale protezelor dentare mobilizabile.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de echipa de lucru

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să înţeleagă principiile etice legate de transmiterea corectă a informaţiilor pe parcursul

succesuiunii fazelor clinice şi tehnologice

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

Page 210: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice şi să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Proteza totală acrilică

Definiţie şi elemente componente. Etiologia edentaţiei totale . Aspecte clinice.

Elementele câmpului protetic edentat total. Pregătiri preprotetice şi proprotetice. Amprentă

preliminară. Model preliminar. Lingură individuală.

2 ore

Adeziunea şi succiunea. Închiderea marginală. Amprentă funcţională. Îndiguirea şi

cofrarea amprentei funcţionale. Model funcţional. Şablon de ocluzie .

2 ore

Determinarea relaţiei intermaxilare. Simulatoare ADM. Montarea în simulator a

complexului „modele – şabloane de ocluzie”. Transferul reperelor

2 ore

Macheta protezei totale. Montarea dinţilor arcadei artificiale maxillare şi

mandibulare. Reguli de montare: Gysi, Pedro Saizar, anatomică, Sears,

2 ore

Modelarea definitivă a machetei protezei totale. Principiile estetic, higienic,

rezistenţei. Ambalarea machetei. Tiparul. Termopolimerizarea . Dezambalare. Prelucrare şi

lustruire

Proteza parţială acrilică

Definiţie şi elemente componente . Etiologia edentaţiei parţiale . Aspecte clinice.

Elementele câmpului protetic edentat parţial. Pregătiri preprotetice şi proprotetice.

Amprentă preliminară. Model preliminar. Lingură individuală.

2 ore

Amprentă funcţională. Model funcţional. Şablon de ocluzie. Determinarea

relaţiei intermaxilare pentru proteze parţială acrilică. Montarea în simulator a complexului

„modele – şabloane de ocluzie”. Transferul reperelor.

2 ore

Macheta protezei parţiale acrilice. Croşeteşe de sârmă Montarea dinţilor arcadei

artificiale maxillare şi mandibulare în zona frontală şi laterală

2 ore

Modelarea definitivă a machetei protezei totale. Ambalarea cu val şi fără vavl,

mixtă Tiparul. Termopolimerizarea . Dezambalare. Prelucrare şi lustruire

2 ore

Proteza scheletată

Definiţie şi elemente componente. Aspecte clinice. Amprentă preliminară. Model

preliminar. Analiza modelului la Paralelograf. Pregătiri preprotetice şi proprotetice pentru o

proteză scheletată. Lingură individuală.

2 ore

Amprentă funcţională. Model funcţional. Proectul componentei metalice pentru

proteza scheletată : şei, conectori principali, conectori secundari, croşete turnate.

2 ore

Pregătirea modelului funcţional: deretentivizarea, folierea. Duplicarea. Obţinerea

modelului duplicat şi pregătirea lui pentru machetare. Macheta componentei metalice pentru

proteza scheletată.

2ore

Pregătirea în vederea ambalării. Tiparul. Turnarea. Dezambalarea. Prelucrarea

componentei metalice. Proba componentei metalice pe modelul de lucru.

2 ore

Şablon de ocluzie pentru proteza scheletată. Determinarea relaţiei intermaxilare pentru

proteza parţială scheletată. Montarea în simulator a complexului „modele – şabloane de

ocluzie”. Transferul reperelor.

2 ore

Page 211: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Macheta componentei acrilice pentru proteza scheletată. Montarea dinţilor arcadei

artificiale maxillare şi mandibulare în zona frontală şi laterală. Modelarea definitivă a

machetei componentei acrilice a protezei scheletate. Pregătirea în vederea ambalării pentru

componenta acrilică. Ambalarea; Tiparul; Termopolimerizarea; Dezambalarea; Prelucrarea

şi lustruirea componentei acrilice a protezei scheletate.

2 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Proteza totală: - descrierea elementelor componente

Amprenta preliminară a unui model didactic de edentat total. Obţinerea modelului

preliminar

3ore

Studiul modelului preliminar de edentat total. Recunoaşterea elementele câmpului protetic

pe modele. Tehnologia obţinerii lingurii individuale

3 ore

Adaptarea lingurii individuale pe model didactic. Amprent funcţională pe model didactic.

Îndiguirea şi cofrarea ampentei funcţionale. Obţinerea modelului funcţional

3ore

Tehnologia confecţionării şablonului de ocluzie în edentaţia totală. Prezentarea

simulatoarelor ADM. Discuţia determinării relaţiei intermaxilare. Montarea în simulator a

complexului „modele – şabloane de ocluzie” Transferul reperelor înregistrate pe bordurile

de ocluzie

3ore

Tehnologia machetei protezei totale. Montarea dinţilior artificiali. Demonstraţie: ambalarea

machetei. Obţinerea tiparului. Termopolimerizarea. Dezambalarea. Prelucrarea şi lusruirea

protezei totale acrilice

Proteza parţială acrilică: - descrierea elementelor componente

Amprenta preliminară a unui model didactic de edentat parţial. Obţinerea modelului

preliminar. Studiul modelului preliminar. Tehnologia obţinerii lingurii individuale în

edentaţia parţială

3 ore

Adaptarea lingurii individuale pe model didactic. Amprent funcţională pe model didactic.

Obţinerea modelului funcţional de edentat parţial

3ore

Tehnologia confecţionării şablonului de ocluzie pentru obţinerea unei proteze paţiale

acrilice. Discuţia determinării relaţiei intermaxilare. Montarea în simulator a complexului

„modele – şabloane de ocluzie” Transferul reperelor înregistrate pe bordurile de ocluzie.

3ore

Macheta protezei parţiale acrilice. Confecţionarea croşetelor din sârmă Montarea dinţilior

artificiali la nivelul breşelor edentate. Demonstraţie: ambalarea machetei. Obţinerea

tiparului. Termopolimerizarea. Dezambalarea. Prelucrarea şi lusruirea protezei parţiale

acrilice

3 ore

Proteza parţială scheletată: - descrierea elementelor componente

Amprenta preliminară a unui model didactic de edentat parţial. Obţinerea modelului

preliminar. Studiul modelului preliminar la Paralelograf –elemente componente.

3 ore

Tehnologia obţinerii lingurii individuale. Demonstraţie amprenta funcţională pe model

didactic. Obţinerea modelului de lucru pentru o proteză parţială scheletată. Desenarea pe

model a conturului componentei metalice pentru o proteză parţială scheletată la maxilar.

3 ore

Desenarea pe modelul de lucru a conturului componentei metalice pentru o proteză parţială

scheletată la mandibulă. Pregătirea modelului de lucru în vederea duplicării:

deretentivizarea şi folierea. Demonstraţie obţinerea modelului duplicat din masă de ambalat

3ore

Relizarea pe modelul duplicat a machetei componentei metalice pentru proteza scheletată

Demonstraţie –ambalarea, obţinerea tiparului, turnarea, dezambalare, prelucrarea şi

lustruirea scheletului

3ore

Tehnologia şablonului de ocluzie pentru o proteză scheletată. Demonstraţie montarea în

simulator a complexului „modele – şabloane de ocluzie” după determinarea relaţiei

intermaxilare. Transferul reperelor înregistrate pe bordurile de ocluzie..

3 ore

Page 212: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tehnologia machetei componentei acrilice pentru o proteză scheletată. Demonstraţie:

ambalarea machetei, obţinerea tiparului., termopolimerizarea, dezambalarea., prelucrarea şi

lusruirea componentei acrilice.

Discuţia situaţiilor în care sunt necesare pregătiri proprotetice.

Sisteme speciale ce pot înlocui croşetele turnate la o proteză scheletată

3 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Hutu E.,- Edentaţia totală Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1996

Rândaşu I., Proteze dentae vol I şi II Ed Medicală – bucureşti 1993

Ionescu Andrei - Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze scheletate - clinica şi tehnica de laborator,

Editura Naţional, Bucureşti, 1999

Bratu D., Simulatoarele ADM-ului şi Principiile funcţioinale ale oclluziei Ed Helicon

Timişoara -1990

Norina Forna – Protetică dentară. Proteza parţială mobilizabilă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2011

Bratu Dorin, Emanuel Bratu, Sergiu Antonie - Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze

mobilizabile, Editura Medicală, Bucureşti, 2008

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe videoproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor modele problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea de fiecare student a fazelor de

laborator ale protezelor mobilizabile , activitatea în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi dezbaterea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică pentru seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare în laborator

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Disciplina de

Tehnologia

Protezelor

Mobilizabile

Ultimele două

săptămăni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Tehnologia

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Page 213: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

protezelor

mobilizabile

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sediul

disciplinei

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sediul

disciplinei

A doua zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Testare Testare 33%

Lucrări

practice

aplicaţie

practică

Evaluare aplicaţie

practică scris 33%

Examen Practic Recunoaşteri Scris 33%

Verificare scris şi oral scris şi oral scris şi oral

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 12-14

Disciplina de Tehnologia

Protezelor mobilizabile

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree MMoorrffoollooggiiaa SSiisstteemmuulluuii SSttoommaattooggnnaatt,, MMaatteerriiaallee ddeennttaarree,, PPrrootteettiiccăă,,

OOcclluuzzoollooggiiee,,

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă SSăăllii ddee llaabboorraattoorr,, mmooddeellee ddiiddaaccttiiccee,, aappaarraattuurrăă ssppeecciiffiiccăă ddee llaabboorraattoorr,,

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. Dr. Popescu Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Notă: 51) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

52) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 53) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

54) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

55) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 214: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

I. INFORMAŢII GENERALE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Anestezie si sedare in Medicina Dentara

Codul disciplinei

Anul de studiu III

II. STRUCTURA DISCIPLINEI

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi

normate[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 2 3 5 2 2 7/

III. TITULAR DISCIPLINĂ

Numele şi prenumele Paskova Galina

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul II

Titlul ştiinţific Doctor in stiinte medicale

Gradul didactic Sef lucrari

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Asociat

Colaboratori

IV. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiective generale

- Insusirea tehnicilor de anestezie locala si loco-regionala in medicina dentara.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a

metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în

îngrijirea lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori

necesare practicii medicale în domeniul anesteziei si sedarii in medicina dentara

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Anestezie si sedare

in medicina dentara şi experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a

noilor performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi

finală a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi

valori

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Anestezie si sedare in medicina dentara

de către studenţi şi de către toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma

responsabilităţile ce le revin.

Page 215: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- insusirea tehnicilor de anestezie locala si loco-regionala

- descrierea si aprofundarea noţiunilor privind anatomia nervului trigemen

- anestezie si sedare in medicina dentara

- explicarea tehnicii de anestezie generala: indicaţii, cunoaşterea substanţelor anestezice utilizate

în anestezia generală şi accidente legate de acestea;

- prezentareaprincipalelorgrupe de anestezice locale , explicareamecanismelor de acţune a

anestezicelor locale;

- descriereainstrumentaruluifolositînanestezialocală , regulilor de asepsiecetrebuescrespectate ;

- descriereaşiinsuşireadiferitelortipuri de anestezielocalasicorelareanoţiunilorteoretice cu

practicamedicală; abordareafiecăreitehnici de anestezieuzualăîn parte;

- aprofundareaşidezvoltareacunoştinţelorprivindtehniciloruzuale de anestezielocală,

- asimilareacunostintelorprivindaccidenteleşicomplicaţiile legate de anestezialocală.

V. COMPETENŢELE SPECIFICE(vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

să stăpânneascăanesteziaprininfiltratie-intracutanată, subcutanată, intramucoasă, submucoasă,

înbaraj, anesteziaplexală, anesteziaintraligamentară, anestezieintraosoasă,anesteziaintrapulpară

săcunoascăsisăstăpânneascămetodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere,

tehnica, accidente -anesteziiletronculareperifericepecaleendoorală.

să cunoască metodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere, tehnică, accidente

-anesteziile tronculare periferice pe cale exoorală.

să cunoască si să stăpânneascămetodeşitehnici de anesteziesimultană : indicaţii, repere, tehnică,

teritoriulanesteziat, accidente . Anesteziile tronculare periferice pe cale endo şi exoorală.

să cunoască si să stăpânnească tehnici alternative de anesteizeîncaz de esec a tehniciiuzuale.

săcunoascăanatomianervuluitrigemen- nervuloftalmic,nervulmaxilar, nervul mandibular

săcunoascăaccidenteleşicomplicaţiileanestezieiloco-regionaleprininjectie.

Atitudineamediculuiîncazulaccidentelor .

să cunoască anesteziile tronculare bazale şi anestezia ganglionară

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să explice pacientului necesitatea si etapele anesteziei

- să aplice etapele specifice realizariiunei tehnici de anestezie locala

- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată

- sărespecteşisă execute corect toate etapele tehnici de anestezie locala si loco-regionala

cunoască si sa-si pregateascainstrumentarul care se foloseşte în anestezia locală;

sa ştie să-si aleagă instrumentarul în funcţie de anestezia locală;

sa respecte regulile de asepsie înainte şi în timpul injecţiei.

Ştie să faca asepsia campului operator;

saprecizezesubstantaanestezicăînfuncţie de afectiuneapacientului;

Sa execute anesteziaprininfiltratie-intracutanată, subcutanată, intramucoasă, submucoasă,

înbaraj, anesteziaplexală, anesteziaintraligamentară, anestezieintraosoasă,anesteziaintrapulpară

Saexecute.anesteziiletronculareperifericepecaleendoorală.

Sa cunoască si executemetodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere, tehnică,

accidente . anesteziiletronculareperifericepecaleendoorală.

Sa cunoască si execute metodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere,

tehnică, accidente . Anesteziiletronculareperifericepecaleexoorală.

Page 216: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Sa cunoască si execute , in caz de nevoie , anesteziasimultanărecomandata in functie de cazul

clinic ( indicaţii, repere, tehnică, teritoriulanesteziat, accidente) .

- Sa identificetraiectelespecifice ale ramurilorn.trigemen

Insusireatehniciloruzuale de anestezielocalăanesteziaplexalasi loco-regionala: indicaţii, repere,

tehnica,teritoriulanesteziat, accidente

sa execute tehnicileuzuale de anestezielocală ( indicaţii, repere, tehnica,teritoriulanesteziat,

accidente).

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizareacursuluistudentultrebuiesă.

a. comportament professional

- sădovedească o atitudineprofesionalăfaţă de pacientşiechipa de lucru

- săcoordonezeactivitateaîn cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a

pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI

VI.1 Curs(unităţi de conţinut) Nr.

ore

Tema 1. Istoricul anesteziei in medicina dentara. Anestezia generala in medicina dentara-

substante folosite , circuit, echipament necesar,avantaje,dezavantaje

2h

Tema 2. Substante anestezice :principalele grupe de anestezice de sinteza: actiune

fiziologica,toxicitate, doza maxima,indicatii, adjuvante ale anestezicelor de sinteza

2h

Tema 3.Anatomia nervului trigemen- nervul oftalmic,nervul maxilar, nervul mandibular

4h

Evaluare periodică-test grilă 1h

Tema 4.Instrumentarul de anestezie, examenul si pregatirea bolnavului, reguli de asepsie ,

tehnica de injectie.

3h

Tema 5.Anesteziatopica : prinrefrigeratie,,badijonare, pulverizare, imbibitie.

Anestezieprininfiltratie-intracutanata, subcutanata,intramucoasa, submucoasa, in baraj,

anesteziaplexala, anesteziaintraligamentara, anestezieintraosoasa ,indicatiile anesteziei locale.

4h

Tema 6.Metode si tehnici de anestezie loco-regionala: indicatii, repere, tehnica, teritoriu de 8h

Page 217: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

anestezie ,accidente .

Anesteziile tronculare periferice: pe cale endo- si exoorala.

Tema 7. Anesteziile tronculare bazale si anestezia ganglionara 2h

Evaluare periodică-test grilă 1h

Tema 8. Accidentele si complicatiileanestezieiloco-regionaleprininjectie. Atitudineamedicului

in cazulaccidentelor.

2h

Tema 9 Recapitulare,dezbateri, clarificări, consultaţii 2h

VI.2 LUCRĂRI PRACTICE (subiecte/teme) Nr.

ore

Tema 1. Anestezia generala 1h

Tema 2. Anamneza pacientului. Cunoasterea instrumentarului in vederea practicarii anesteziei

in medicina dentara . Reguli de asepsie

3h

Tema 3. Cunoasterea principalelor substante anestezice folosite in medicina dentara: actiune ,

indicatii, doza maxima utilizata, reactii adverse

2h

Tema4. Anatomomia nervului trigemen-cunoasterea traiectelor nervoase ale celor 3 trunchiuri

principale –n.oftalmic,n.maxilar,n.mandibular.

3hx3

Tema5. Metode si tehnici de anesezie locala de contact . Reguli de asepsie si dezinfectie. 2h

Tema6. Anestezia prin infiltratie-intramucoasa, submucoasa, anestezia plexala, anestezia

intraligamentara. Insusirea si aplicarea tenhicilor pe bolnavi . Practicarea tehnicilor de anestezie

pe bolnavi.

3hx3

Tema7. Anesteziile tronculare periferice- repere,loc de intepatura,directia acului, teritoriul

anesteziat. 3hx6

Tema 8. Accidentele si complicatiileanestezieiloco-regionaleprininjectie. Atitudineamedicului

in cazulaccidentelor.

1h

Refaceri 3hx3

VII. BIBLIOGRAFIE

1. Cursuldisciplinii in format electronic -M.Surpateanu

2. Compendiu de chirurgieoro-maxilo-faciala, A. Bucur, Carlos Novarro Vila, John Lowry,

julioAcero, Editura Q Med Publishing, Bucuresti,,2009.

3. Chirurgie OMF ,vol I ,N. Ganuta, A. Bucur,Editura National,1999

4. Anestezia in stomatologiesichirurgiamaxilo-faciala, N.Ganuta,I. CanaveaCasa de

edituraEdimpex – Speranta,1993

5. Anestezia loco-regionala in chirurgiaoralasimaxilo-faciala, I. Vasiluta,E. Urtila,Editura

Helicon,1996

VIII. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 218: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IX. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

chirurgie OMF

Ultimele 2

saptamani din

semastru I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Anestezie si

sedare in

medicina

dentara

În funcţie de

necesităţile studenţilor.

Dependenta de

cazuistica existenta in

clinica la aceea data

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

chirurgie OMF

In raport cu

solicitarilestu

dentilor

Vineri 11-12h

Sef.lucr.univ.

drPaskova

Galina;

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Dependenta de

cazuistica existenta in

clinica la aceea data

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

chirurgie OMF

In raport cu

solicitarilestu

dentilor

Vineri 11-12h

Sef.lucr.univ.

drPaskova

Galina;

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Dependenta de

cazuistica existenta in

clinica la aceea data

X. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă 10%

Lucrări

practice

20%

Page 219: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Examen Oral Scris Oral 70%

Verificare

XI. PROGRAME DE ORIENTARE :I CONSILIERE PROFESIONALĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

16-16.30h Joi , et3, sala 311 extensie Sef lucrari univ. dr.Paskova

Galina

XII DATE SUPLIMENTARE DESPRE DISCIPLINĂ

Discipline similare Chirurgie OMF Oftalmologie

Baza materială Baza clinicii de chirurgie

OMF Sala curs 311,et 3 -extensie

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Paskova Galina

Notă: 56) Nivelul de studii - se alege una din variantele:L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

57) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă:DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master:DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 58) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele:DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

59) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

60) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 220: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei ODONTOTERAPIE CONSERVATIVA

Codul disciplinei MD3208

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 3 4 7 7/98 8

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA JANA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul 2

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ

Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

ASOCIAT

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

1.Însuşirea unor noţiuni privind structura şi funcţiile ţesuturilor dure dentare în contextul patologiei

odontale şi a odontoterapiei restauratoare.

2.Înţelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială, în vederea combaterii factorilor cauzali

într-un cadru individualizat.

3.Însuşirea importanţei caracterului reversibil al demineralizării smalţului pentru păstrarea integrităţii

sale morfologice prin tratament neinvaziv, în cariile incipiente necavitare.

4.Însuşirea noţiunilor privind diagnosticul, formele clinice şi procedeele de diagnostic pozitiv şi

diferenţial de carie simplă.

5.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.

6.Însuşirea tehnicilor convenţionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor Iui Black).

7. Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a

metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea

lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

1. Să identifice un pacient cu risc de carie crescut.

2. Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.

3. Să diferenţieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament

adecvat al plăgii pulpo-dentinare.

Page 221: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Să întocmească un plan de tratament etapizat.

4. Să poată alege metoda de tratament adecvată, pentru o pregătire convenţională a preparaţiei şi să

o aplice corect.

5. Să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

1. Să identifice un pacient cu risc de carie crescut.

2. Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.

3. Să diferenţieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament

adecvat al plăgii pulpo-dentinare.

3. Să întocmească un plan de tratament etapizat.

4. Să poată alege metoda de tratament adecvată, pentru o pregătire convenţională a preparaţiei şi să

o aplice corect.

5. Să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive

6. Să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al

procesării informaţiei

7. Să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze

- să interpreteze modelele de studiu

b. stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

c. să instituie un program de dispensarizare a pacientului cu carioactivitate crescută şi de educaţie a

acestuia în

ceea ce priveşte igiena orală

V.2.2. Abilităţi de comunicare La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

Page 222: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut)

l. Ţesuturilor dure dentare (smalţ, cement, dentină): caracteristici topografice, fizice,

chimice, structura şi implicaţiile lor

clinice.....................................................................................................................................

2. Caria dentară: generalităţi, teorii

etiopatogenice...................................................................................................

3. Carie simplă dentară: forme anatomoclinice,

morfopatologie.............................................................................

4. Carie simplă dentară: semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie şi

complicaţii.............................................................................................................................

5. Caria secundară şi recidiva de carie: semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial,

evoluţie şi complicaţii............................................................................................................

6. Măsuri de profilaxie şi prevenţie a cariei simple...................................................................

7. Metode de izolare ale câmpului operator...............................................................................

8. Tratamentul cariei simple dentare: plan de tratament, nomenclatură, clasificarea

cavităţilor, fazele pregătirii

cavităţilor...............................................................................................................................

9. Prepararea cavităţilor în vederea restaurărilor cu amalgam...................................................

10.Prepararea cavităţilor în vederea restaurărilor cu materiale fizionomice; sisteme speciale

de retenţie

parapulpare.................................................................................................................. .......

11.Materiale de restaurare provizorie: clasificare, indicaţii, contraindicaţii,

proprietăţi.................................................................................................................. .............

12.Materiale de restaurare definitivă: clasificare, indicaţii, contraindicaţii,

proprietăţi.............................................................................................................................

13.Tratamentul plagii dentinare.Protectia pulpo-dentinara........................................................

14.Materiale utilizate in tratamentul pungii dentinare.................................................................

15.Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara...........................................................................

.

Nr. Ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

Nr. Ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

Page 223: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Organizarea cabinetului de medicina dentara (echipamentul de protectie, igiena mainilor,

igiena

mediului)....................................................................................................................................

............................

2. Prezentarea instrumentarului de consultatie si tratament , pozitiile de lucru, functionarea

si modul de utilizare a unitului dentar in odontoterapia

conservativa...............................................................................................................................

..............................

3. Examenul clinic al pacientului : foaia de observatie clinica, mijloace de izolare, examene

complementare si teste diagnostice in caria

simpla............................................................................................................................

4. Demonstrarea pozitiilor de lucru si de sprijin, modalitati de utilizare a instrumentarului

pentru tratamentul cariei simple la

pacient........................................................................................................................................

.

5. Reguli generale de preparare a

cavitatilor.......................................................................................................

6. Teste grila din materia

predata..........................................................................................................................

7. Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa I-

a...............................................................................

8. Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa II-

a..............................................................................

9. Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa III-a si clasa IV-

a........................................................

10.Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa V-

a...............................................................................

11.Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa VI-

a.............................................................................

12.Prezentarea materialelor de restaurare coroana provizorie, demonstratii practice si

executarea de catre studenti a unor obturatii pe dinti extrasi sau pe

model...........................................................................................

13.Prezentarea materalelor de restaurare coronara de durata , demonstratii practice si

executarea de catre studenti a unor obturatii de dudata pe dinti extrasi sau pe

model..........................................................................

14.Tratamentul plagii

dentinare.............................................................................................................................

15.Tratamentul hipersensibilitatii si hiperesteziei

dentinare.................................................................................

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Bîcleşanu C, Răescu M, Gaşpar I, Ţuculină M. – Curs de cariologie, Ed. Med. Univ., Craiova, 2003;

2. Instrumente utilizate în realizarea preparaţiilor şi restaurărilor coronare - B. Popa, C. Andreescu, D.

Bodnar, Ed. Cerma 1999

3. 0dontoterapie restauratoare - C. Andreescu, B. M. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2003

4. Estetica în odontoterapia restauratorie – B. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2002

5. Elemente de control al infecţiilor în cabinetul stomatologic – N. Marcov, Ed. Universitară Bucureşti,

2003.

6. 0dontologie - M. Gafar, A. Iliescu, Ed. Medicală 1999.

7. Cariologie şi odontoterapie restauratoare - Iliescu A., Gafar M, Ed. Medicală 2004

Page 224: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

8. 0dontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 1 - Ţuculină M., Andrei V., Ed. Medicală

Universitară Craiova, 2009.

9. 0dontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 2 - Ţuculină M., Ed. Medicală Universitară Craiova,

2009.

10. Curs de Odontoterapie conservatoare şi restauratoare vol I, 2014, Autori: Ţuculină Mihaela, Moraru

Iren Alina, 195 pag. Ed. Sitech Craiova.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Odontoterapie

Ultimele două

săptămăni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Odontoterapie

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Odontoterapie

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Conf. univ. dr.

Ţuculină

Mihaela

Page 225: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Odontoterapie

A doua zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Conf. univ. dr.

Ţuculină

Mihaela

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Aplicatie

practica

Aplicatie

practica

Colocviu

verificare 20%

Examen oral si scris 70%

Verificare scris 10%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

2 ore/luna Disciplina Conf.univ.dr. Ţuculină

Mihaela

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela

Notă: 61) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

62) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 63) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

64) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

65) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 226: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINA

Denumirea disciplinei OCLUZOLOGIE

Codul disciplinei MD3109

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L I DS DI 2 1 3 4

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele POPESCU MIHAI RAUL

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ U.M.F. CRAIOVA

Catedra/Departamentul DEPARTAMENTUL 1

Titlul ştiinţific MEDIC PRIMAR ; DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.O.

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Însuşirea de către studenţi a noţiunilor generale despre funcţia şi disfuncţia ocluzală

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Să cunoască şi sa inteleagă notiunile de ocluzologie

Să utilizeze termenii de specialitate.

Să defininescă si să nominalizeze metodele specifice de lucru

Să cunoască şi să explice principiile terapeutice utilizate de ocluzologie in cadrul medicinii dentare

Să cunoască etapele examenului clinic ocluzal

Să cunoască notiunile privind morfologia, fiziologia si patologia ocluzala, pe baza conceptelor moderne

de ocluzologie,

rolul si importanta ocluzologiei in cadrul medicinii dentare

Să cunoască materialele utilizate in examinarea, determinarea şi înregistrarea rapoartelor de ocluzie

mandibulo-maxilare

precum si in realizarea tratamentelor

Să adopte comportamentul viitorului medic dentist

Să lucreze în echipă, dezvoltându-si abilitatea de a colabora cu specialitati din diferite domenii

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

Competenţe cognitive

-Noţiuni despre relaţiile fundamentale mandibulo-maxilare.

-Noţiuni despre mişcările fundamentale ale mandibulei.

-Noţiuni despre disfuncţia sistemului stomatognat.

-Noţiuni despre ocluzie şi evaluarea ei în protetica implantologică.

-Noţiuni privind terapia de reechilibrare ocluzală.

Competenţe tehnice sau profesionale

-Depistarea şi utilizarea reperelor cefalometrice în protetica dentară.

Page 227: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

-Determinarea clinică a poziţiei de postură a mandibulei.

-Determinarea clinică a poziţiei de relaţie centrică.

-Determinarea relaţiei de ocluzie dentară.

-Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei.

-Depistarea şi analiza manifestărilor clinice specifice în disfuncţia sistemului stomatognat.

-Depistarea şi analiza manifestărilor clinice complexe în disfuncţia sistemului stomatognat.

-Realizarea unui examen clinic complet al ocluziei dentare.

-Instituirea unui plan de tratament.

-Studiul pe model.

-Tratamentul disfuncţiei ocluzale prin şlefuire selectivă.

Competenţe afectiv-valorice

-Relaţionarea cu pacientul şi personalul medical.

-Comunicarea cu pacientul.

-Comunicarea cu tehnicianul dentar.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Reperele cefalometrice utilizate în protetica dentară.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască reperele folosite în cefalometrie.

Să utilizeze reperele folosite în cefalometrie pentru a analiza figura în scopul

studierii dezvoltării aparatului dento-maxilar, evidenţierii modificărilor patologice,

stabilirii atitudinii terapeutice şi evaluării rezultatelor obţinute .

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

2. Sisteme de înregistrare şi transfer a relaţiilor intermaxilare.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoasca instrumentele ce servesc la determinarea poziţiei crestei alveolare şi

dinţilor maxilari faţă de axa şarnieră şi planul Frankfurt, ce asigură transferul

acestor date la nivelul unui articulator programabil şi furnizează datele necesare

programării acestora.

Sa cunoască tipurile de arcuri faciale (arcuri faciale pentru determinarea axei

şarnieră, arcuri faciale de transfer, arcuri faciale pentru înscrierea cinematicii

mandibulare).

Să cunoasca instrumentele capabile să reproducă poziţia de relaţie centrică şi să

simuleze mişcările de propulsie şi lateralitate. mai corect spus, condiţiile mecanice

ale acestor mişcări.

Sa cunoască tipurile de articulatoare (în funcţie de locul de fixare al dispozitivului ce

imită condilul mandibular şi după capacitatea de a reda anumite mişcări ale

mandibulei ) precum şi parametrii ce pot fi individualizaţi.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 228: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Elemente care participă la realizarea poziţiei de postură a mandibulei. Reperele

poziţiei de postură

a mandibulei. Factorii ce pot modifica poziţia de postură a mandibulei.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să defineasca poziţia de postură a mandibulei.

Să cunoască elementele ce participă la realizarea cât şi la modificarea poziţiei de

postură a mandibulei (factorul nervos, factorul muscular, complexul structural

muşchi-tendon, acţiunea barică negativă).

Să utilizeze metodele antropometrice şi funcţionale de determinare a poziţiei de

postură a mandibulei şi implicit, de evaluare a dimensiunii verticale de postură a

etajului inferior al feţei.

Să identifice reperele relaţiei de postură a mandibulei.

Să identifice factorii generali şi locali capabili să influenţeze poziţia de postură a

mandibulei.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

4. Relaţia centrică. Realizarea poziţiei de relaţie centrică. Reperele poziţiei de relaţie

centrică.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să defineasca relaţia centrică.

Să enumere şi să explice caracteristicile relaţiei centrice.

Să identifice factorii ce condiţionează poziţia de relaţie centrică.

Să enumere şi să explice reperele poziţiei de relaţie centrice.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

5. Determinarea poziţiei de relaţie centrică. Înregistrarea relaţiei centrice.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască tratamentul ce vizează afecţiunile musculo-articulare capabile să inducă

reflexe de poziţionare centrică modificate.

Să realizeze tehnicile prin care se obţine relaxarea musculară.

Să enumere şi să explice tehnicile pentru determinarea relaţiei centrice la dentat.

Să enumere şi să explice tehnicile pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul

parţial.

Să enumere şi să explice tehnicile pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul

total.

Să poată enumera şi utiliza diferite medii de marcare.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

6. Relaţia de ocluzie dentară. Determinanţii relaţiei de ocluzie dentară.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să definească poziţia de ocluzie dentară.

Să explice rolul determinanţilor implicaţi în realizarea relaţiei de ocluzie dentara.

Să enumere şi să cunoasca rolul fiecarui paramatru ocluzal (Morfologia ariilor

ocluzale, Cuspizii de sprijin, Cuspizii de ghidaj, Curbele de ocluzie).

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 229: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

7. Ocluzia de intercuspidare maximă.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să definească intercuspidarea maximă.

Să cunoască şi să descrie reperele poziţiei de intercuspidare maximă.

Să cunoască şi să descrie tipurile de contacte dento-dentare în intercuspidare

maximă.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

8. Ocluzia centrică. Ocluzia de necesitate. Ocluzia habituală. Ocluzia traumatică.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să descrie ocluzia centrica.

Să descrie ocluzia de necesitate.

Să descrie ocluzia habituală.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

9. Concepte şi teorii ocluzale.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să descrie valoarea elementelor morfologice, pentru asigurarea echilibrului ocluzal.

Să descrie cvintul lui Hanau.

Să descrie ecuaţia echilibrului ocluzal formulată de Thielemann.

Să cunoască principalele concepte ocluzale.

Să enumere şi să explice criteriile ocluziei funcţionale (Şcoala românească de

medicină dentară)

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

10. Mişcările fundamentale ale mandibulei.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să enumere şi să explice mişcarile funcţionale ale mandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile voluntare alemandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile limită ale mandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile simetrice ale mandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile asimetrice ale mandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile cu contact dentar ale mandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile fără contact dentar ale mandibulei

Să enumere şi să explice mişcarile simple şi combinate ale mandibulei

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 230: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

11. Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să descrie deplasările mandibulei în plan sagital.

Să explice fenomenul Cristensen sagital.

Sa definească Interferenţa şi Contactul Prematur.

Să explice fenomenul Thielemann.

Să descrie deplasările mandibulei în plan orizontal.

Să definească Mişcarea Bennett şi Unhiul Bennett

Să descrie tipurile de ghidaj in mişcarea de laterotruzie

Să explice fenomenul Cristensen în laterotruzie.

Să descrie deplasările mandibulei în plan frontal.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

12. Etiologia disfuncţiei ocluzale.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să definească disfuncţia sistemului stomatognat.

Să definească trauma ocluzală(primară şi secundară).

Să identifice grupele etiologice implicate în producerea disfuncţiei ocluzale.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

13. Manifestări clinice specifice disfuncţiei ocluzale. Manifestări clinice complexe.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să enumere şi să explice semnele clinice dento-parodontale.

Să enumere şi să explice semnele clinice neuro-musculare.

Să enumere şi să explice semnele clinice la nivelul articulaţiei temporo-

mandibulare.

Să enumere şi să explice manifestările clinice complexe.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

14. Indicaţiile şi contraindicaţiile şlefuirii selective. Obiectivele şlefuirii selective.

Principii în tehnica

şlefuirii selective.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să enumere şi să descrie etapele şlefuirii selective.

Să cunoască principiile ce trebuie respectate în tehnica şlefuirii selective

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în

RC.

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în

IM.

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale

lucrătoare şi nelucrătoare în propulsie.

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale

lucrătoare şi nelucrătoare în lateralitate.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

Page 231: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

15. Ocluzia funcţională în protetica implantologică.Echilibrarea ocluzală a

restaurărilor protetice cu

sprijin implantar.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să definească principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia orală.

Să cunoască obiectivele majore ale conceptul ocluzal în protetica implantologică.

Să cunoască principiile proteticii implantologice .

Să definească conceptul de ocluzie cu protecţie mutual.

Să cunoască avantajele şi dezavantajele respectării principiilor ocluziei cu protecţie

mutuală în protetica implantologică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Reperele cefalometrice utilizate în protetica dentară.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să cunoască reperele folosite în cefalometrie.

Să identifice reperele folosite în cefalometrie pe model de studiu, craniu, clinic.

Să utilizeze reperele cefalometrice pentru descrierea planurilor şi unghiurilor

cefalometrice.

1

2. Simulatoarele şi arcurile faciale.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să cunoască tipurile de arcuri faciale.

Să inregistreze şi sa transfere datele necesare pentru programarea articulatorului .

Sa cunoască tipurile de articulatoare precum şi parametrii ce pot fi individualizaţi.

Sa poata programa un articulator.

1

3. Determinarea poziţiei de postură a mandibulei.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Determinarea poziţiei de postură a mandibulei utilizând metodele antropometrice.

Determinarea poziţiei de postură a mandibulei utilizând metodele funcţionale.

Identificarea reperelor pozitiei de postură.

1

4. Realizarea poziţiei de Relaţie Centrică. Determinarea Relaţiei Centrice

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Tehnica Lauritzen-Barrelle (conducere unimanuală).

Tehnica Ramfjord ( conducere bimanuală) .

Tehnica Dawson .

Tehnica Jig-ului anterior.

Tehnica obstacolului ocluzal frontal .

Tehnica de înscriere grafică intraorală.

1

5. Înregistrarea Relaţiei Centrice. Caracteristicile Relaţiei Centrice. Reperele pozitiei

de Relaţie Centrica

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Înregistrarea relaţiei centrice utilizând diferite medii de marcare.

Să enumere şi să explice caracteristicile relaţiei centrice.

Să enumere şi să explice reperele poziţiei de relaţie centrice.

1

6. Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei în plan sagital.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să descrie deplasările mandibulei în plan sagital.

Să explice fenomenul Cristensen sagital.

Sa definească Interferenţa şi Contactul Prematur.

1

Page 232: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să explice fenomenul Thielemann.

7. Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei în plan orizontal.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să descrie deplasările mandibulei în plan orizontal.

Să definească Mişcarea Bennett şi Unhiul Bennett

Să descrie tipurile de ghidaj in mişcarea de laterotruzie

Să explice fenomenul Cristensen în laterotruzie.

1

8. Relaţia de ocluzie dentară- determinanţi.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să identifice şi să descrie ariile ocluzale.

Să identifice şi să descrie cuspizii de sprijin şi de ghidaj.

Să identifice şi să descrie curbele de ocluzie.

Să identifice şi să descrie planul de ocluzie.

Să identifice şi să descrie triunghiul Bonwill.

1

9. Determinarea ocluziei de intercuspidare maximă.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să descrie şi să evidenţieze Point Centric.

Să descrie şi să evidenţieze Long Centric.

Să descrie şi să evidenţieze Freedom Centric.

Să descrie şi să evidenţieze stopurile ocluzale din grupa I-a.

Să descrie şi să evidenţieze stopurile ocluzale din grupa II-a.

Să descrie şi să evidenţieze stopurile ocluzale din grupa III-a.

Să descrie şi să evidenţieze tipurile de contacte dento-dentare în intercuspidare

maximă.

1

10. Etiologia disfuncţiei ocluzale.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să identifice grupele etiologice implicate în producerea disfuncţiei ocluzale.

1

11. Manifestări clinice specifice în disfuncţia ocluzală.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să identifice semnele clinice dento-parodontale.

Să identifice semnele clinice neuro-musculare.

Să identifice semnele clinice la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare.

Să identifice semnele clinice complexe.

1

12. Examenul clinic al ocluziei dentare.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Examenul ocluzal prin asocierea la examenul anatomic a examenului funcţional.

13. Examenul paraclinic

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Studiul de model.

Analiza ocluzală a modelelor montate în articulator.

Examenul radiologic

Înregistrarea pantografică

Examenul electromiografic

Mandibulokineziografia

Examenul electrosonografic

Axiografia computerizată

1

14. Terapia de reechilibrare ocluzală.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să enumere şi să descrie etapele şlefuirii selective.

Să cunoască principiile ce trebuie respectate în tehnica şlefuirii selective

1

Page 233: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în

RC.

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în

IM.

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale

lucrătoare şi nelucrătoare în propulsie.

Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale

lucrătoare şi nelucrătoare în lateralitate.

15. Ocluzia funcţională în protetica implantologică. Echilibrarea ocluzală a

restaurărilor protetice cu sprijin implantar.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să definească principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia orală.

Să cunoască obiectivele majore ale conceptul ocluzal în protetica implantologică.

Să cunoască principiile proteticii implantologice .

Să definească conceptul de ocluzie cu protecţie mutuala.

Să cunoască avantajele şi dezavantajele respectării principiilor ocluziei cu protecţie

mutuală în protetica implantologică

1

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. BurluiV- Gnatologie Ed.Appollonia,Iaşi,2000.

2. Burlui V.-Malrelaţiile cranio-mandibulare,Ed.Apollonia,2002

3. Dawson P.- Ľoclusion clinique, evolution, diagnostic, traitement.Ed. Masson, Paris, 1992

5. Shillingburg- Fundamentals of tooth preparations, Ed.Quintessence Publishing Co.,Inc.1991.

6. Raul Popescu- Ocluzologie-lucrări practice. Ed. Medicală Universitară,2008.

7. Raul Popescu-Ocluzologie-modificări odonto-parodontale în trauma ocluzală,Ed.Sitech,2008.

8. N. Forna -Protetica Dentara Vol. I+II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs Prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice Demonstratii, aplicaţii practice, manevre clinice, problematizarea, conversaţie

euristică,

Studiu

individual

Tip de activitate :

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire examinare finală

8. Consultaţii

9. Documentare pe internet

10. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea

temelor

3 Clinica de Protetică

Dentară Presesiune

Asist. Univ. Dr.

Dragomir Lucian

Page 234: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Et.1 Cladirea nouă Paul

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Presesiune

Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai

Raul

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Pe tot

parcursul

semestrulu

i

Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai

Raul

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Scris Scris 10%

Lucrări

practice Oral Scris Scris 15%

Examen Scris 75%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Clinica de Protetică Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Conf.Univ.Dr. Popescu

Mihai Raul

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.Univ.Dr. Popescu Mihaela Conf.Univ.Dr. Popescu Mihai Raul Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai Raul

Notă: 66) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

67) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 68) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

69) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

70) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 235: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINA

Denumirea disciplinei PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ -TERAPIA PROTETICĂ A

LEZIUNILOR ODONTALE

CORONARE PRIN PROTEZE

UNIDENTARE

Codul disciplinei MD3210

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L II DS DI 2 4 6 90 8

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele POPESCU MIHAI RAUL

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară U.M.F. Craiova

Catedra/Departamentul Departamentul 1

Titlul ştiinţific Medic primar ; Doctor în Ştiinţe Medicale

Gradul didactic Conferenţiar Universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

-Noţiuni generale despre clinica leziunilor odontale coronare.

-Principii generale în tratamentul protetic al leziunilor odontale coronare.

-Metode şi tehnici de tratament protetic al leziunilor odontale coronare.

Obiective specifice;

-Însuşirea noţiunilor generale despre clinica leziunilor odontale coronare.

-Dobândirea cunoştinţelor asupra metodelor şi tehnicilor de tratament protetic al leziunilor odontale

coronare.

-Asimilare noţiunilor privind refacerea morfo-funcţionalităţii A.D.M. cu ajutorul protezelor unidentare.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

Competenţe cognitive

-Noţiuni despre etiopatogenia leziunilor odontale coronare.

-Noţiuni despre diagnosticul şi realizarea planului de tratament în cazul leziunilor odontale coronare.

-Noţiuni privind terapia protetică prin incrustaţii în cazul leziunilor odontale coronare.

-Noţiuni privind terapia protetică prin acoperire în cazul leziunilor odontale coronare.

-Noţiuni privind terapia protetică prin substituire.

-Noţiuni despre amprentarea în protetica fixă.

Competenţe tehnice sau profesionale

-Stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament în cazul leziunilor odontale coronare.

Page 236: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

-Prepararea structurii dentare în vederea realizării incrustaţiilor.

-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare nefizionomice.

-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare fizionomice-Jacket ceramică.

-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare fizionomice-Jacket acrilică.

-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare mixte parţial fizionomice.

-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare mixte total fizionomice.

- Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare prin metoda substituţiei.

-Tehnica de realizare a construcţiilor protetice cu caracter provizoriu.

-Tehnici de amprentare în vederea realizării protezelor unidentare.

Competenţe afectiv-valorice

-Managementul tratamentului protetic al leziunilor odontale coronare.

-Trecerea de la simulator la pacient.

-Relaţionarea cu pacientul şi personalul medical.

-Comunicarea cu pacientul.

-Comunicarea cu tehnicianul dentar.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Leziuni odontale coronare fără pierdere de substanţă. Leziuni odontale coronare cu

pierdere de substanţă.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să enumere şi să descrie leziunile odontale coronare fără pierdere de substanţă.

Să enumere şi să descrie leziunile odontale coronare cu pierdere de substanţă.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

2. Simptomatologia leziunilor odontale coronare. Evoluţia şi complicaţiile leziunilor

odontale coronare.

Examenul clinic al leziunilor odontale coronare. Diagnosticul leziunilor odontale

coronare.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să descrie simptomele subiective.

Să descrie simptomele obiective.

Să descrie complicaţiile locale ale leziunilor odontale.

Să descrie complicaţiile loco-regionale ale leziunilor odontale.

Să descrie complicaţiile generale ale leziunilor odontale.

Să cunoască toate etapele examenului clinic.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 237: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Principii biofuncţionale. Principii biomecanice. Accidente şi complicaţii în

prepararea dinţilor.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să definească şi să explice principiile biofuncţionale.

Să definească şi să explice principiile biomecanice.

Să descrie accidentele şi complicaţiile in prepararea dinţilor.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

4. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin INLAY.

Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin ONLAY.

Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin INLAY-URI compuse.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască criteriile de clasificare a incrustaţiilor.

Să cunoască indicaţiile incrustaţiilor.

Să cunoască contraindicaţiile incrustaţiilor.

Să cunoască avantajele incrustaţiilor.

Să cunoască dezavantajele incrustaţiilor.

Să descrie criteriile şi tehnicile de preparare în terapia protetică prin inlay.

Să descrie criteriile şi tehnicile de preparare în terapia protetică prin onlay.

Să descrie criteriile şi tehnicile de preparare în terapia protetică prin incrustaţie

corono-radiculară(inlay-onlay).

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

5. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş

nefizionomice.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască indicaţiile coroanei de înveliş nefizionomice.

Să cunoască contraindicaţiile coroanei de înveliş nefizionomice.

Să cunoască avantajele coroanei de înveliş nefizionomice.

Să cunoască dezavantajele coroanei de înveliş nefizionomice.

Să cunoască tehnica de preparare la turaţii convenţionale pentru coroana de înveliş

nefizionomică.

Să cunoască tehnica de preparare la turaţii înalte pentru coroana de înveliş

nefizionomică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 238: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

6. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş

fizionomice.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască indicaţiile coroanelor de înveliş fizionomice.

Să cunoască contraindicaţiile coroanelor de înveliş fizionomice.

Să cunoască avantajele coroanelor de înveliş fizionomice.

Să cunoască dezavantajele coroanelor de înveliş fizionomice.

Să cunoască tehnica de preparare la turaţii convenţionale pentru coroanele de

înveliş fizionomice.

Să cunoască tehnica de preparare la turaţii înalte pentru coroanele de înveliş

fizionomice.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

7. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş mixte.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască indicaţiile coroanei de înveliş mixte.

Să cunoască contraindicaţiile coroanei de înveliş mixte.

Să cunoască avantajele coroanei de înveliş mixte.

Să cunoască dezavantajele coroanei de înveliş mixte.

Să cunoască tehnica de preparare la turaţii convenţionale pentru coroana de înveliş

mixtă.

Să cunoască tehnica de preparare la turaţii înalte pentru coroana de înveliş mixtă.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

8. Substituţia prin piesă protetică unică.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască indicaţiile substituţiei prin piesă protetică unică.

Să cunoască contraindicaţiile substituţiei prin piesă protetică unică..

Să cunoască avantajele substituţiei prin piesă protetică unică.

Să cunoască dezavantajele substituţiei prin piesă protetică unică.

Să cunoască etapele de preparare a bontului pentru metoda substituţiei prin piesă

protetică unică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 239: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

9. Substituţia prin dublă piesă protetică.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să cunoască indicaţiile substituţiei prin piesă protetică dublă.

Să cunoască contraindicaţiile substituţiei prin piesă protetică dublă.

Să cunoască avantajele substituţiei prin piesă protetică dublă.

Să cunoască dezavantajele substituţiei prin piesă protetică dublă.

Să cunoască etapele de preparare a bontului pentru diverse metode de realizare a

substituţiei prin piesă protetică dublă.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

10. Amprentarea în protetica dentară fixă.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să descrie obiectivele şi condiţiile amprentării in protetica dentară fixă.

Să descrie tipurile de amprentă.

Să descrie tehnicile de dilatare temporara a şanţului gingivo-dentar.

Să descrie portamprentele şi condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească.

Să descrie sistemele de omogenizare şi de depunere a materialelor de amprentă.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie ) .

2

11. Tehnici de amprentare

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să explice amprentele într-un singur timp (monofazice)

Să explice amprentele în doi timpi (bifazice)

Să explice amprentarea pentru realizarea protezelor de substituţie

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 240: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

12. Înregistrarea rapoartelor intermaxilare. Dezinfecţia amprentelor.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Sa ştie ce calităţi trebuie să îndeplinească materialul utilizat pentru înregistrarea

ocluziei.

Să cunoască tehnica de înregistrare când pacientul are ocluzia stabilă.

Să cunoască tehnica de înregistrare când pacientul nu are ocluzia stabilă.

Să cunoască tehnica de înregistrare când pacientul nu are contacte dento-dentare.

Să cunoască modalitatea de dezinfecţie a amprentelor.

Să cunoască tipul de substanţă şi rolul ei în de procesul de dezinfecţie a amprentelor

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

13. Protecţia plăgii dentinare pentru incrustaţie. Protecţia plăgii dentinare pentru

metodele de

substituţie. Protecţia plăgii dentinare pentru coroanele de înveliş.

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să definească rolul restaurării provizorii ca si etapa obligatorie a tratamentului

protetic.

Să descrie mijloacele fizice şi chimice de protecţie a plagii dentinare.

Să descrie protecţia bonturilor pentru incrustaţie.

Să descrie protecţia bonturilor pentru metodele de substituţie.

Să descrie protecţia bonturilor pentru coroanele de înveliş.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

14. Estetica în protezarea fixă.

OBIECTIV : La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să descrie factorii ce influenţează alegerea culorii.

Să descrie condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un sistem ideal de chei de

culori

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

2

Page 241: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Criterii de evaluare a piesei protetice finite .

OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să parcurgă etapele verificării pe model a piesei protetice.

Să cunoască factorii urmăriţi în timpul verificării in cavitatea orală a piesei

protetice.

Să cunoasca parametrii unei cimentări provizorii corecte.

Să cunoască etapele cimentării de durată

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Instrumentarul rotativ utilizat în protetica dentară.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să recunoască tipuri diferite de pietre diamantate.

Să monteze pietrele diamantate în piesele de mână.

Să utilizeze pietrele diamantate la turaţii convenţionale şi înalte.

4

2.Examenul clinic al leziunilor odontale coronare. Diagnosticul şi stabilirea planului

de tratament.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să conceapă Foaia de Observaţie.

Să stabilească diagnosticul leziunilor odontale coronare pe baza examenului clinic şi

paraclinic complet şi complex

4

3.Tehnici de realizare a incrustaţiilor INLAY(cls. I,II,III,IV,V,MOD).

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să prepare substructura organică pentru terapia prin YNLAY

4

4.Tehnici de realizare a incrustaţiilor ONLAY(coroana parţială 3/4).

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să prepare substructura organică pentru coroana parţială 3/4.

4

5.Tehnici de realizare a incrustaţiilor ONLAY(coroana parţială 4/5).

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să prepare substructura organică pentru coroana parţială 4/5.

4

6.Tehnici de realizare a incrustaţiilor ONLAY(coroana parţială ¾ cu pivoturi

parapulpare).

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să prepare substructura organică pentru coroana parţială ¾ cu pivoturi parapulpare.

4

7.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş nefizionomice. 4

Page 242: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.

8.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş fizionomice -Jacket

ceramică.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.

4

9.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş fizionomice -Jacket

acrilică.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.

4

10.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş mixte parţial

fizionomice.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.

4

11.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş mixte total

fizionomice.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.

4

12.Tehnici de preparare în terapia protetică prin restaurări fizionomice prin placare

cu faţete.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să cunoască tehnicile de preparare a substructurii organice prîn tehnici de lucru

uzuale.

4

13.Tehnici de preparare în terapia protetică prin metoda substituţiei.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să realizeze o piesă protetică ce asigură atât refacerea coroanei cât şi agregarea

radiculară.

Să realizeze o primă piesă protetică ce reconstituie bontul coronar şi apoi a doua

piesă protetică reprezentată de o coroană de înveliş

4

14.Tehnici de amprentare în protetica fixă.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să cunoască tehnicile de dilatare temporară a şanţului gingivo-dentar.

Să cunoască tipurile de portamprente.

Să utilizeze sistemele de omogenizare şi depunere a materialelor de amprentă

Să realizeze amprente într-un singur timp(monofazice).

Să realizeze amprente doi timpi(bifazice).

Să realizeze amprente pentru realizarea protezelor de substituţie.

Să realizeze înregistrarea ocluziei

4

Page 243: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Să realizeze dezinfecţia amprentei.

Verificarea şi cimentarea piesei protetice.

La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:

Să verifice pe model a piesa protetică finită.

Să verifice în cavitatea orală a piesa protetică finită.

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

4. Bratu D., Leretter M., Romînu M.- Coroana mixtă. Ed.Signata, Timişoara, 1992

5. Bratu D.,,Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe”Ed. Medicală, Timişoara, 2001.

3. Shillingburg- Fundamentals of tooth preparations, Ed.Quintessence Publishing Co.,Inc.1991.

4. R. Popescu-,,Protetică Dentară", Ed. Medicală Universitară Craiova,2008.

5. N. Forna -Protetica Dentara Vol. I+II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs Prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice Demonstratii, aplicaţii practice, manevre clinice, problematizarea, conversaţie

euristică,

Studiu

individual

Tip de activitate :

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire examinare finală

8. Consultaţii

9. Documentare pe internet

10. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea

temelor

3

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Presesiune

Asist. Univ. Dr.

Dragomir Lucian

Paul

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Presesiune

Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai

Raul

Program

pentru

Clinica de Protetică

Dentară

Pe tot

parcursul

Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai

Page 244: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

studenţii

slab

pregătiţi

Et.1 Cladirea nouă semestrulu

i

Raul

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Scris Scris 10%

Lucrări

practice Oral Scris Scris 15%

Examen Scris 75%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Clinica de Protetică Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Conf.Univ.Dr. Popescu

Mihai Raul

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.Univ.Dr. Popescu Mihaela Conf.Univ.Dr. Popescu Mihai Raul Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai Raul

Notă: 71) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

72) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 73) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

74) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

75) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 245: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Prevenţie Oro-Dentară

Codul disciplinei MD2213

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 2 2 4 4 4 8

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Dăguci Constantin

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul 2

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef de Lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

Cunoaşterea importanţei prevenţiei afecţiunilor oro-dentare şi a momentului aplicării acesteia.

Prevenţia cariei dentare, prevenirea parodontopatiilor marginale, prevenirea cancerului oral.

Obiective specifice

Cunoaşterea metodelor de preîntâmpinare, corectare şi oprire a manifestărilor ce pot determina sau

amplifica îmbolnăviri ale aparatului dento-maxilar. Cunoaşterea metodelor specifice prevenţiei primare

în caria dentară, parodontopatii şi cancerul oral.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască mecanismul de formare a plăcii bacteriene

-descrie metabolismul plăcii bacteriene

-descrie formarea tartrului şi compoziţia acestuia

- identifice mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar

- descrie mijloacele chimice de control al plăcii bacteriene

Page 246: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- cunoască mecanismele de creştere a rezistenţei structurilor dentare

- descrie metodele de administrare de fluor

-cunoască tehnica de sigilare a şanţurilor şi fosetelor

- cunoască importanţa controlului dietei în prevenirea apariţiei cariei dentare

- descrie importanţa şi necesitatea prevenţiei molarului I permanent

- cunoască regulile generale de detartraj

- descrie indicaţiile şi contraindicaţiile detartrajului cu ultrasunete

-cunoască prevenirea cancerului oral

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute metodele de evidenţiere a plăcii bacteriene

- recunoască substanţele revelatoare de placă bacteriană

- identifice tipurile de periuţe dentare şi metodele de periaj dentar

-identifice substanţele antiseptice utilizate în controlul plăcii bacteriene

-identifice tehnicile de aplicare a fluorului

-execute tehnica de sigilare a şanţurilor şi fosetelor

-identifice instrumentele clasice pentru detartraj

-execute detartrajul manual

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a

pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

CAP 1. Placa bacteriană

Tema 1:Definiţie, formare, compoziţie, metabolismul plăcii bacteriene

2

Page 247: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

CAP 2. Tartrul dentar

Tema 1:Definiţie, formare, compoziţie, semnificaţie clinică

2

CAP 3. Evidenţierea şi cuantificarea plăcii bacteriene dentare

Tema 1:Substanţe revelatoare de placă bacteriană, metode de evidenţiere a plăcii.

indici de placă bacteriană

2

CAP 4. Mijloace de control mecanic al plăcii bacteriene dentare

Tema 1:Reguli generale de periaj, metode de periaj dentar manual, periajul

profesional

2

CAP 5. Mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar

Tema 1:Aţa dentară, periuţele interdentare, stimulatoarele gingivale

2

CAP 6. Controlul plăcii bacteriene dentare prin mijloace chimice

Tema 1:Antiseptice, antibiotice şi sulfamide

2

CAP 7. Forme de prezentare şi modalităţi de aplicare 2

CAP 8. Prevenirea cariei dentare prin creşterea rezistenţei structurilor dentare

Tema 1: Factori care influenţează structurarea smalţului cu efecte asupra matricei

smalţului, factori perturbatori ai mineralizării smalţului dentar: aportul scăzut de Ca/P,

vitamina D, fluor

4

CAP 9. Prevenirea cariei dentare prin administrare de fluor

Tema 1: Metode de administrare pe cale generală, metode de fluorizare locală

2

CAP 10. Sigilarea şanţurilor şi fosetelor. 2

CAP 11. Leziunile carioase incipiente, prevenţia la nivelul molarului de 6 ani, Importanţa şi

necesitatea prevenţiei molarului I permanent.

2

CAP 12. Prevenirea cariei dentare prin controlul dietei 2

CAP 13. Detartrajul manual, detartrajul mecanic, prevenirea cancerului oral 2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Evidenţierea şi cuantificarea plăcii bacteriene dentare, substanţe revelatoare de

placă bacteriană, metode de evidenţiere a plăcii bacteriene, indici de placă

bacteriană

2

2. Mijloace de control mecanic al plăcii bacteriene dentare, periajul dentar 2

3. Mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar 2

4. Administrarea pe cale generală a fluorului, bilanţul fluorului 2

5. Metode de aplicare topică a fluorului, fluorizarea profesională, fluorizarea

personală

2

6. Sigilarea şanţurilor şi fosetelor. 4

7. Realizarea unei fişe de dietă. Corelaţii dietă - caria dentară, corelaţii dietă - placă

bacteriană

2

8. Programe de prevenire a cariei la copii şi adolescenţi 4

9. Detartrajul manual, indici de tartru, reguli generale de detartraj, instrumente

clasice de detartraj

2

10. Detartrajul mecanic, detartrajul cu ultrasunete, detartrajul sonic 2

11. Programe preventive pentru adulţi 2

12. Prevenirea cancerului oral, recunoaşterea particularităţilor formelor de debut,

zone de mare risc în apariţia cancerului oral, tehnica controlului oncologic

preventiv, tehnica coloraţiei intravitale cu albastru de toluidină

2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursul teoretic predat.

2. Gabriela Pătroi – Stomatologie preventivă. Curs, Editura Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2001

3. Podariu Angela, Jumanca Daniela, Galuscan Atena, Vacaru Roxana, Muntean Ramona - Tratat de

preventie oro-dentara - Editura Waldpress Timisoara, 2003

Page 248: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

4. D. Oltean, Gabriela Pătroi, M. Cuculescu – Stomatologie preventivă, Editura Anotimp, Bucureşti,

1996

5. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti, 1997.

6. Rodica Luca – Pedodonţie, vol. I şi II, Ed. Cerna, 2003

7. I. Dănilă – Dentistică preventivă, Ed. Didactică şi Pedagocică Bucureşti, 2005

8. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala româneasca, Bucuresti, 1999.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Facultatea de

Medicină, etaj 1

Ultimele două

săptămăni din

semestrul

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Prevenţie

Oro-Dentară

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Facultatea de

Medicină, etaj 1

Prima zi de

Marţi din

fiecare lună a

semestrului,

orele 10-12

Şef lucr dr

Dăguci

Constantin

Program

pentru

studenţii

Facultatea de

Medicină, etaj 1

A doua zi de

Miercuri din

fiecare lună a

Şef lucr dr

Dăguci

Constantin

Page 249: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

slab

pregătiţi

semestrului ,

orele 08-12

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă

Lucrări

practice

Examen Oral Scris Oral

Verificare 10% 20% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 12-14 Facultatea de Medicină, etaj 1

Şef lucr dr Dăguci

Constantin

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucr dr Dăguci Constantin

Notă: 76) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

77) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 78) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

79) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

80) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 250: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINA

Denumirea disciplinei ESTETICĂ DENTARĂ ÎN PROTETICĂ

Codul disciplinei MD31013

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L I DS DO 1 1 2 30 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele POPESCU MIHAI RAUL

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară U.M.F. Craiova

Catedra/Departamentul Departamentul 1

Titlul ştiinţific Medic primar ; Doctor în Ştiinţe Medicale

Gradul didactic Conferenţiar Universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

să dobândească noţiunile legate de analiza estetică.

să însuşească noţiunile legate de regulile morfologice ale armoniei dentare.

să dobândească noţiunile legate de managementul zâmbetului şi estetica facială.

să cunoască implicaţiile sociale ale esteticii.

să cunoască principiile după care se ghidează reconstrucţia estetică.

să dobândească noţiuni privind perceperea culorii.

să dobândească noţiunile legate de influenţarea perceperii culorii.

să cunoască principiile de bază pentru determinarea culorii în protetică.

să cunoască metode de determinare a culorii.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Să cunoască şi sa inteleagă notiunile de estetica dento-somato-faciala

Să utilizeze termenii de specialitate.

Să adopte comportamentul viitorului medic dentist

Să lucreze în echipă, dezvoltându-si abilitatea de a colabora cu specialitati din diferite domenii

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

Competenţe cognitive.Competenţe tehnice sau profesionale.Competenţe afectiv-valorice

Evaluarea clinică şi paraclinică a echilibrului estetic dento-somato-facial.

Diagnosticul dezechilibrelor esteticii dento-somato-faciale.

Identificarea soluţiilor teraputice optime în vederea refacerii echilibrului estetic dento-somato-

facial

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Page 251: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

1. Estetica în stomatologie.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

2. Estetica facială.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

3. Premisele anatomice ale esteticii dento-somato-faciale.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

4. Prototipuri somato-faciale.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

5. Noţiuni de morfologie dentară în analiza estetică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

6. Estetică dento-somato-facială: echilibrul estetic al cavităţii orale.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

7. Metode de evaluare a armoniei globale faciale.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

8. Evaluarea estetică la nivel dento-facial.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

9. Statica şi dinamica facială.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

10. Dezechilibre ale esteticii dento-somato-faciale.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

11. Principiile de baza privind reconstrucţia estetică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

12. Perceperea culorii.Principii de baza pentru perceperea culorii în protetică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

Page 252: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

13. Metode de determinare a culorii in protetică.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

14. Evaluarea posibilităţilor de refacere a echilibrului estetic prin tratamentul

discromiilor dentare: terapia de albire a dinţilor.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

1

15. Evaluarea posibilităţilor de refacere a echilibrului estetic prin restaurări protetice.

MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport

electronic

( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Factori de integrare privind realizarea armoniei dento-faciale. 1

2. Examenul clinic şi evaluarea echilibrului estetic dento-somato-facial. 1

3. Analiza estetică descriptivă şi canonică: evaluarea normei de faţă şi a normei de

profil: formă, contur, proporţii şi dimensiuni şi unghiuri la nivel facial.

1

4. Examen clinic extra şi intraoral: evaluarea buzelor, a arcadelor dento-alveolare şi a

unităţilor odonto-parodontale.

1

5. Examenul paraclinic în estetica dento-somato-facială. 1

6. Analiza estetică descriptivă si canonică: examen gnato-fotostatic faţă şi profil,

fotografii intraorale.

1

7. Zâmbetul şi estetica facială. 1

8. Dimensiunea estetică în practica stomatologică. 1

9. Metode de transfer a reperelor faciale la nivelul articulatorului. 1

10. Cheia de culori. 1

11. Sisteme de determinare computerizată a culorii. 1

12. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin tratamentul leziunilor

odontale coronare: refacerea contururilor, a formelor, a proporţiilor şi dimensiunilor,

a culorilor. Terapia de albire a dinţilor.

1

13. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin terapia prin aparate

gnatoprotetice conjuncte

1

14. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin terapia prin aparate

gnatoprotetice adjuncte.

1

15. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin terapia implantară.

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Dorin Bratu, Fabricky M.-Sisteme integral ceramice, Ed.Helicon, Timişoara,1998.

2. Dorin Bratu, Fetzer Walter, Negruţiu Meda-,,Simulatoarele ADM şi principiile funcţionale ale

ocluziei", Ed. Helicon, Timişoara, 1996.

3. Dorin Bratu, Robert Nussbaum-Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed.Medicală,

Timişoara,2005.

4. Scharer P., Rinn L., Kopp,-Esthetic guidelines for restorative dentistry, Quintessence books.

5. Kappert H.F.-Dental Materials:New Ceramic Sistem, Academy of Dental Materials,1996.

6. Goldstein R.E.,-Estehetics in dentistry, Ed. Lippincott, Philadelfhia,1976.

7. Levin E.- Dental esthetics and the golden proportions, J. Prosthet. Dent., 40,1993

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 253: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs Prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice Demonstratii, aplicaţii practice, manevre clinice, problematizarea, conversaţie

euristică,

Studiu

individual

Tip de activitate :

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire examinare finală

8. Consultaţii

9. Documentare pe internet

10. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea

temelor

3

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Presesiune

Asist. Univ. Dr.

Dragomir Lucian

Paul

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Presesiune

Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai

Raul

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de Protetică

Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Pe tot

parcursul

semestrulu

i

Conf.Univ.Dr.

Popescu Mihai

Raul

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Scris Scris Scris 10

Lucrări

practice Scris Scris Scris 10

Examen Scris 80

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Clinica de Protetică Dentară

Et.1 Cladirea nouă

Conf.Univ.Dr. Popescu

Mihai Raul

Page 254: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.Univ.Dr. Popescu Sanda Mihaela Prof. univ. dr. Veronica Mercu' Conf.Univ.Dr.

Popescu M.R.

Notă: 81) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

82) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 83) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

84) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

85) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 255: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Prim ajutor în medicina dentară

Codul disciplinei MD31013

Anul de studiu III

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L I DC DO 1 1 2 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Geormăneanu Cristiana

Instituţia Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală

Departamentul 1

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef Lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

La finalul cursului studenţii trebuie să dobândească abilităţi, atitudini şi cunoştinţe de medicină de

urgenţă care le vor permite:

– să recunoască rapid urgenţele medico-chirurgicale majore

– să acorde eficient primul ajutor în cabinetul de medicină dentară

– să apeleze în timp util un echipaj medical specializat în medicina de urgenţă

Obiective specifice

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să:

– definească stopul cardio-respirator

– numească şi să definească afecţiunile care pot induce stopul cardio-respirator

– descrie etapele resuscitării cardio-respiratorii şi cerebrale de bază şi avansată

– evalueze pacientul critic

– să decidă şi să iniţieze tratamentul de urgenţă adecvat în cazul pacientului critic

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

– definească urgenţa majoră medico-chirurgicală

– identifice simptomatologia clinică proprie stopului cardio-respirator

– identifice simptomatologia clinică a urgenţelor medico-chirurgicale care preced oprirea cardiacă

– descrie etapele evaluării primare şi secundare a pacientului critic

– descrie manevrele de prim ajutor ce pot fi efectuate în cabinetul de medicină dentară

Page 256: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

– execute manevrele de resuscitare cardio-pulmonară şi cerebrală de bază şi avansată

– realizeze un acces venos sigur şi stabil

– monteze o perfuzie endovenoasă

– identifice pacientul critic

– decidă iniţierea tratamentului de urgenţă adecvat

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

– culeagă informaţiile necesare identificării urgenţei majore

– informeze pacientul privind diagnosticul şi tratamentul ce urmează să-l primească în cabinet

– comunice eficient cu toţi membrii echipei de îngrijire

– comunice cu aparţinătorii pacientului

– comunice în dispeceratul 112 datele necesare şi suficiente pentru rezolvarea urgenţei

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Cap. 1: Principiile resuscitării cardio-respiratorii în conformitate cu recomandările

Consiliului European de Resuscitare 2010.

Tema 1: Suportul vital de bază 1 oră

Tema 2: Suportul vital avansat 2 ore

Cap. 2: Insuficienţa respiratorie acută

Tema 3: Obstrucţia acută de căi aeriene superioare 1 oră

Tema 4: Criza severă de astm bronşic. Starea de rău astmatic. 1 oră

Cap. 3: Urgenţele cardio-vasculare

Tema 5: Sincopa, lipotimia 1 oră

Tema 6: Disritmiile 1 oră

Tema 7: Criza hipertensivă 1 oră

Cap. 4: Afecţiuni cardio-vasculare care preced oprirea cardiacă 1 oră

Tema 8: Edemul pulmonar acut

Tema 9: Sindroamele coronariene acute 1 oră

Cap. 5: Anafilaxia

Tema 10: Anafilaxia 1 oră

Cap. 6: Principii de management de urgenţă în criza convulsivă

Tema 11: Principii de management de urgenţă în criza convulsivă 1 oră

Cap. 7: Sindroamele hemoragice

Tema 12: Sindroamele hemoragice 1 oră

Dezbateri, clarificări, consultaţii 1 oră

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Suportul vital de bază la adult (BLS): evaluare primară, ventilaţie gură la gură, compresiuni

toracice externe, poziţie de siguranţă

2 ore

Suportul vital de bază – particularităţi la copil 2 ore

Managementul căii aeriene: manevra Heimlich, mijloace de bază şi avansate de deschidere

şi menţinere liberă a căii aeriene

2 ore

Măsuri terapeutice de urgenţă în insuficienţa respiratorie acută. 1 oră

Măsuri terapeutice de urgenţă în caz de hemoragie, stare de şoc. 1 oră

Accesul venos periferic şi montarea unei perfuzii endovenoase. 2 ore

Protocoalele de resuscitare avansată la adult 1 oră

Protocoalele de resuscitare avansată la copil 1 oră

Principii generale de prim ajutor în sincope, lipotimii, convulsii. 1 oră

Page 257: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Dezbateri, clarificări, simulări de cazuri. 1 oră

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Bădeţi Rodica şi col.: (2005) Urgenţe pediatrice. Algoritme diagnostice şi terapeutice. Editura

Brumar, Timişoara.

2. Cardan E., Cristea I., Chiorean M.: (1997) Medicină intensivă. Vol.I. Editura Dacia, Cluj Napoca.

3. Chiorean M., Cardan E., Cristea I.: (1998) Medicină intensivă. Vol. II. Editura Prisma, Târgu

Mureş.

4. Chiorean M., Cardan E., Cristea I.: (1999) Medicină intensivă. Vol. III. Editura Prisma, Târgu

Mureş.

5. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005.

6. Marx: Rosen s Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 6th ed., 2006 Mosby, Inc.

7. Nemeş R., Georgescu I., Enescu Aurelia, Chiuţu Luminiţa: (2007) Urgenţe medico-chirurgicale.

Editura Universitaria, Craiova.

8. Rotaru Luciana, Geormăneanu Cristiana, Croitoru F. şi col.: (2002) Principii practice şi tehci de

bază în medicina de urgenţă. Editura de sud, Craiova.

9. Tintinalli J.E., Kelen G.D., Stapczynski J.S.: (2003) Emergency Medicine, A Comprehensive Study

Guide 6th

Edition American College of Emergency Physicians

10. *** Resuscitarea cardiopulmonară şi cerebrală la adult. Note de curs. Sub redacţia Consiliului

Naţional Român de Resuscitare. Bucureşti, 2010.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

Metode centrate pe lector: prelegerea (prezentarea) propriu-zisă, dar şi cea care

implică studenţii prin întrebări şi discuţii; prezentări de caz clinic; solicitarea

feedback-ului de la studenţi la fiecare curs

Metode centrate pe studenţi: brainstorming, studiul de caz

Materiale, resurse pentru curs: materiale (handouts) ce vor fi înmânate studenţilor,

suport de curs, note bibliografice, materiale audio-video (videoproiecţie, CD cu

zgomotele cardiace, flipchart), planşe cu protocoale de lucru.

Lucrari practice

Metode centrate pe lector: demonstraţia, studiul de caz, simularea.

Metode centrate pe studenţi: brainstorming, lucrul în grupe mici, joc de rol,

aplicaţii practice

Materiale: manechine, materiale pentru demonstraţii, flipchart, planşe, listă cu

instrucţiuni

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Pregătire examinare finală

6. Documentare pe teren

7. Documentare pe internet

8. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

9. Consultaţii

10. Alte activităţi

Obs. Tipul de activitate poate fi indicat după ce am identificat stilul de

învăţare (activ, reflexiv, teoretician, practician) prin aplicarea unui

chestionar iniţial.

Page 258: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Unitatea de

Primiri

Urgenţe -

SCJU

Ultimele 2

săptămâni din

semestrul I

Şef Lucrări

Dr. Cristiana

Geormăneanu

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Unitatea de

Primiri

Urgenţe -

SCJU

Prima zi de

marţi din

fiecare lună a

semestrului

orele 14:00-

16:00

Şef Lucrări

Dr. Cristiana

Geormăneanu

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Unitatea de

Primiri

Urgenţe -

SCJU

Prima zi de

joi din fiecare

lună a

semestrului

orele 14:00-

16:00

Şef Lucrări

Dr. Cristiana

Geormăneanu

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Examen

Verificare Tip grilă

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Page 259: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.univ. dr. Iovanescu Liviu Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef Lucrări Dr. Cristiana

Geormăneanu

Notă: 86) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

87) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 88) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

89) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

90) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 260: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei PEDIATRIE

Codul disciplinei MD4101

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DC Obliga

toriu

1 2 3 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Singer Cristina

Instituţia UMF Craiova – Facultatea de medicină

Departamentul Mama şi copilul

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef de lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Însuşirea de:

- Noţiuni de puericultură . perioadele copilăriei, creşterea şi dezvoltarea în perioada intra şi

extrauterină, alimentaţia sugarului şi copilului

- aspecte legate de bolile carenţiale ale copilului: distrofia şi rahitismul carenţial

- cunoştinţe legate de principalele afecţiuni pediatrice pe fiecare aparat sau sistem: afecţiuni

respiratorii, malformaţii congenitale cardiace, boli digestive, renale, hemato-oncologice,

intoxicaţii, boli ale sistemului nervos central

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul (a)va fi capabil (ă)

Să cunoască:

- perioadele copilăriei

- particularităţi de creştere şi dezvoltare la fiecare grupă de vârstă

- principii de alimentaţie la sugar şi copil

- semnele clinice, investigaţiile şi tratamentul în rahitismul carenţial şi distrofie

- tabloul clinic, investigaţiile, metodele de tratament în principalele afecţiuni întâlnite la

vârsta copilăriei

Page 261: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

Să cunoască fiecare etapă de dezvoltare şi creştere la vârsta copilăriei

Să cunoască metodele de evaluare antropometrică la sugar/copil, noţiuni despre îmbăierea sugarului

Să descrie metode şi tehnici de alimentaţie ale sugarului şi copilului, principii de diversificaţie a

alimentaţiei

Să identifice şi să caracterizeze din punct de vedere clinic, paraclinic bolile carenţiale şi să cunoască

tratamentul acestora.

Să cunoască bolile principale ale vârstei pediatrice în urma unui examen clinic şi să indice investigaţiile

paraclinice şi tratamentul în fiecare afecţiune.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute măsurări antropometrice ale sugarului/ copilului

- să măsoare temperatura sugarului/ copilului mic

- recunoască semnele clinice ale anemiei, rahitismului, distrofiei sugarului/ copilului mic

- identifice principalele afecţiuni pediatrice

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să culeagă informaţiile anamnestice de la mamă

- să transmită familiei pacientului diagnosticul şi planul de tratament

- să lucreze în echipă cu medici şi asistente

- să comunice cu aparţinătorii

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Definiţia puericulturii şi pediatriei. Criterii de apreciere a creşterii. Perioadele

copilăriei ……...…………………………..……………………………………...

2. Alimentaţia sugarului …………………….…………………………………….

3. Distrofia. Rahitismul …………………..…………………………………........

4. Rinofaringita acută. Adenoidita acută. Angina streptococică …………..………

5. Bronşiolitele acute . Pneumoniile …….……………….………….………......

6. Afecţiunile mucoasei bucale. Boala diareică acută ………….…………………..

7. Reumatismul articular acut …………………….…………………….……..….

8. Malformaţiile cardiace congenitale ……………………….………………..

9. Glomerulonefrita acută poststreptococică …………………………………….

10. Sindromul nefrotic. Infecţiile de tract urinar ………..………..…………..………

11. Anemii. Leucemii …………….…………………………...……….…….…….

12. Bolile hemoragice ……………….……………….…………………….………

13. Meningite acute …………..……………….……………………………..………

14. Intoxicaţii ………………..……………………………….…………………..

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

2 oră

Page 262: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Întocmirea actelor medicale curente (foaia de observaţie, biletele de ieşire,

scrisoarea medicală).

2. Măsurători antropometrice (greutate, lungime, perimetre) şi interpretarea lor la

copilul de diferite vârste

3. Examen clinic general la sugar şi copil

4. Examen clinic şi particularităţile nou-născutului.

5. Tehnici de îmbăiere la sugar

6. Tehnica alimentaţiei la sugar

7. Preparare, indicaţii: decoctul de orez, mucilagiul de orez, supa de morcov, brânza de

vaci

8. Vaccinări

9. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil

10. Investigaţii biologice şi interpretarea rezultatelor

11. Investigaţii imagistice şi interpretarea lor

12. Prezentare de cazuri clinice/ Urmărirea dentiţiei temporare şi definitive la sugar şi

copil.

13. Prezentare de cazuri în nucleul de terapie acută

14. Noţiuni de etică medicală în practica pediatrică

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

2 oră

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Singer Cristina Pediatrie note de curs pentru studenţii Facultăţii de Medicină Dentară. Ed.

Medicală Universitară Craiova 2012

2. Stancu Polixenia – Pediatrie. Ed. Medicală Universitară Craiova 2005

3. Bulucea D. , Nemeş Eva, Dumitraşcu Elena, Singer Cristina – Puericultură. Ed. Aius

Craiova 1997.

4. Georgescu A., Anca Ioana Alina – Compendiu de pediatrie. Ed. A III-a, Ed. ALL,

Bucureşti 2010.

5. Bădeţi Rodica, Borca Valeria, bebeu Alina et all. – Urgenţe pediatrice. Algoritmi,

diagnostice şi terapeutici. Ed. Brumar Timişoara 2005

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 263: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica Pediatrie

II

8-10 Asistent

grupă

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica Pediatrie

II

10-12 Asistent

grupă

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral 10%

Lucrări

practice

scris 10%

Examen S= O + S 80%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Clinica Pediatrie II

Page 264: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Cernea Nicolae Prof. univ. dr. Mercut Veronica Sef lucr. dr. Singer Cristina

Notă: 91) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

92) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 93) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

94) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

95) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 265: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINA DENTARA

Denumirea disciplinei Boli Infectioase

Codul disciplinei MD4102

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L l DC DI 1 1 2 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele DIACONESCU GHEORGHE IULIAN

Instituţia UMF CRAIOVA

Departamentul BOLI INFECTIOASE

Titlul ştiinţific DOCROR IN STIINTE MEDICALE

Gradul didactic CONFERENTIAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

ASOCIAT

Colaboratori IRINA NICLULESCU

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

Dobandirea de catre studenti a cunostiintelor, aptitudinilor si atitudinilor bolilor infectioase frecvente cu

care medicul de medicina dentara poate veni in contact profesional sau conjunctural

Obiective specifice

1. Sa identifice clinic si paraclinic bolile infectioase frecvente

2. Sa explice procesul epidemiologic în bolile infectioase frecvente si sa aplice masuri de profilaxie

in bolile in care actul medical dentar este posibila parte a lantului epidemiologic ( cu referire

speciala la hepatitele virale şi infectia HIV)

3. Sa trateze cu antibiotice dupa criterii rationale infectiile bacteriene buco-dentare

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască Stucuctura procesului infectios si epidemiologic, principiile de diagnostic in boli infectioase

cu impact, criteriile de tratament cu antimicrobiene, notiuni de imunoprofilaxie

Page 266: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

-să identifice bolile cu risc e transmisibilitate in cabinetul de stomatologie

-să descrie patologia infectioasa adiacenta medicinii dentare si de interes general

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute solicicitari de consult sau investigatii pentru bolile infectioase frecvente

- recunoască semnele clinice in bolie infectioase de interes pentru patologia buco-dentara

- identifice factoii de risc din lantul epidemiologic

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să culeagă informaţiile cu privire la patologia infectioasa cu risc pentru medicina dentara

- să transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament pentru infectiile buco-dentare

- să lucreze în echipă

- să comunice cu aparţinătorii

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

tema .......

Etiologia şi patogenia bolilor infecţioase 2

Concepte fundamentale de diagnostic in bolile infectioase 2

Notiuni de tratament in bolile infectioase 2

Elemente de epidemiologia bolilor infectioase 2

Notiuni de profilaxia bolilor infectioase 1

Hepatitele virale 2

Infectia HIV 2

Manifestari buco-dentare in patologia infectioasa 2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

tema.....

Circuite 1

Metode de DDD 1

Profilaxie / Lupta in focar 1

Interpretarea unui buletin de laborator 1

Imunoprofilaxie 2

Caz clinic hepatita 2

Caz clinic HIV 2

Interpretare buletine de laborator 1

Elaborare buletine de laborator 1

Antibiotice 3

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Cursul disciplinei (pe suport magnetic)

Page 267: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2 Spital

Vineri ora :

09

Conf. Dr.

Iulian

Diaconescu

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Da Spital

Fiecare

sambata ora:

10

Conf. Dr.

Iulian

Diaconescu

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs scris test 60

Lucrări

practice scris oral 40

Examen

Verificare da

Page 268: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima vineri din luna/ ora 10 Spital Conf. Dr. Iulian Diaconescu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă CClliinniiccaa ddee BBoollii IInnffeeccttiiooaassee

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Cupşa Augustin Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr.Diaconescu Iulian

Notă: 96) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

97) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 98) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

99) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

100) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 269: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină

Denumirea disciplinei ORL

Codul disciplinei MD4104

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L I DS DI 1 2 3 45 3

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele MITROI MIHAELA ROXANA

Instituţia UMF CRAIOVA, FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Catedra/Departamentul FMDI

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMĂ DE BAZĂ

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Asimilarea noţiunilor necesare despre diagnosticul clinic ORL (anamneză, inspecţie, palpare,

examene paraclinice)

Mânuirea instrumentarului O.R.L.

Însuşirea teoretică a patologiei organelor ORL

Orientarea conduitei terapeutice (îngrijirea bolnavului operat) în cadrul afecţiunilor ORL

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Efectuarea unei anamneze corecte şi complete

Identificarea modificărilor statice şi dinamice ale regiunii capului şi gâtului

Distingerea modificărilor patologice de la nivelul piramidei nazale, foselor nazale,

bucofaringelui, laringelui, urechii

Propunerea investigaţiilor paraclinice în deducerea diagnosticului corect

Formularea managementului terapeutic

Evaluarea diagnosticului şi tratamentului

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să identifice extensia specialităţii endoscopice ORL

Să efectueze un examen clinic ORL corect şi complet

Să efectueze manevrele terapeutice ORL

Să evalueze examenul paraclinic la pacienţii cu afecţiuni ORL.

Să evalueze din punct de vedere al diagnosticului pozitiv şi diferential un pacient, în cadrul

patologiei fiecarui organ cavitar ORL

Să aibă abilităţi practice în urgenţele ORL

Să aibă cunoştinţelor necesare despre organizarea şi funcţionarea clinicii ORL

Page 270: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

CURS I

Inflamaţiile acute ale piramidei nazale(erizipel, impetigo, herpes, herpes Zoster).

Inflamaţiile cronice ale piramidei nazale (acneea juvenilă, acneea hipertrofică, acneea

rozacee, lupus eritematos,lupus vulgar ). Inflamaţiile vestibulului nazal (foliculita, ragada,

eczema, furunculul). Inflamaţiile acute ale foselor nazale ( rinitele acute). Inflamaţiile

cronice ale foselor nazale ( rinitele cronice banale-catarală, hipertrofică,

atrofică,vasomotorie, alergică, rinitele cronice specifice-tuberculoza, sifilisul). Inflamaţiile

acute ale sinusurilor paranazale(sinuzite acute). Inflamaţiile cronice ale sinusurilor

paranazale(sinuzite cronice). Traumatismele nasosinusale(corpii străini nazali, fracturile

sinusale)

2

CURS II

Epistaxisul. Tumorile naso-sinusale (tumori benigne- chiste dermoide, papilom cornos,

osteomul, condromul, adenomul, polipul sângerând al septului, mucocelul etmoido-frontal,

osteomul frontal şi etmoidal; tumori maligne: cancerele piramidei nazale, foselor nazale şi

ale sinusurilor paranazale). Tulburări nervoase. Sindroame senzoriale. Sindroame senzitive.

Sindromul secretor. Sindromul obstructiv nazal. Malformaţii nazale

2

CURS III

Patologia inflamatorie acută a faringelui(angina eritematoasă şi eritemato-pultacee, angina

cu false membrane, anginele ulceroase, anginele ulcero-necrotice, adenoidita acută,

faringita acută, uvulita acută, complicaţiile anginelor). Patologia inflamatorie cronică a

faringelui(faringite cronice, amigdalita cronică palatină, amigdalita cronică

linguală,adenoidita cronică, faringomicoza, candidoza, tuberculoza, sifilisul faringelui)

2

CURS IV

Tumorile benigne ale faringelui (angiofibromul naso-faringian, tumorile benigne ale

bucofaringelui). Tumorile maligne ale faringelui. Patologia nervoasă a faringelui (tulburări

motorii, senzitive, senzoriale). Malformaţiile faringelui. Traumatismele faringelui(corpii

străini faringieni). Esofagita postcaustică. Corpii străini esofagieni. Malformaţiile

esofagului

2

CURS V

Patologia inflamatorie acută a laringelui(laringite acute banale, laringite acute specifice).

Patologia inflamatorie cronică a laringelui(laringite cronice banale- laringita cronică

catarală, laringita cronică hipertrofică, laringita cronică atrofică; laringite cronice specifice-

tuberculoza, sifilisul). Tumorile benigne ale laringelui( polipii, nodulii, papiloamele,

laringocelul). Tumorile maligne ale laringelui.

2

CURS VI

Patologie cervicală. Tumorile gâtului ganglionare, neganglionare. Traumatismele laringelui

şi traheei .Corpi străini laringieni. Corpii străini traheobronşici. Tulburările motorii ale

laringelui (spasme, paralizii). Tulburările senzitive ale laringelui. Insuficienţa respiratorie

acută de cauză laringiană. Malformaţii laringotraheobronşice

2

CURS VII

Patologia inflamatorie acută a urechii(erizipelul, impetigoul şi pericondrita pavilionului

,otita externă acută ) Otita medie acută virală şi bacteriană. Otitele medii cronice supurate.

Complicaţiile otitelor medii supurate. Traumatismele urechii(traumatismele urechii externe,

traumatismele urechii medii, traumatismele urechii interne, corpii străini

auriculari.Tumorile urechii(benigne, maligne). Tulburările nervoase auriculare.

Malformaţiile urechii

3

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

L.P. 1 : Examinarea O.R.L. Anamneza.Instrumentar O.R.L 2

L.P. 2 : NASUL: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în rinologie 2

L.P. 3 : Examenul fizic al nasului şi sinusurilor paranazale 2

Page 271: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

L.P. 4 : Examenul funcţional al nasului şi sinusurilor paranazale. Examenul radiologic al

nasului şi sinusurilor paranazale.

2

L.P. 5 : Metode terapeutice locale la nivelul nasului (instilaţiile, pulverizaţiile, aerosolii,

inhalaţiile, badijonările, aplicarea de pomezi, cauterizările, tamponamentele, puncţia

sinusului maxilar)

2

L.P. 6 : FARINGE: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în faringologie 2

L.P. 7 : Examenul obiectiv al faringelui 2

L.P. 8 : Examenul funcţional al faringelui. Examenul radiologic al faringelui.

Metode terapeutice locale la nivelul faringelui( compresele precervicale, gargarismele,

inhalaţiile, pulverizaţiile şi aerosolii, instilaţiile, pensulaţiile, comprimatele antiseptice,

cauterizările).

2

L.P. 9 : LARINGE: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în laringologie 2

L.P. 10: Examenul obiectiv al laringelui. Examenul funcţional al laringelui. Examenul

radiologic al laringelui. Metode terapeutice locale la nivelul laringelui

2

L.P. 11 : URECHEA: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în otologie.

Examenul obiectiv al urechii

2

L.P. 12 : Examenul funcţional al urechii. Examenul radiologic al urechii 2

L.P. 13 : Metode terapeutice locale folosite la nivelul urechii( aplicarea de căldură locală,

toaleta conductului auditiv extern, spălătura auriculară, instilaţiile şi băile auriculare,

pulverizaţiile auriculare, pansamentele auriculare, badijonările, cauterizările )

2

L.P. 14 : ARBORELE TRAHEOBRONŞIC: anatomie, fiziologie, fiziopatologie.

Anamneza . Examenul obiectiv al arborelui traheobronşic .Examenul funcţional al arborelui

traheobronşic. Examenul radiologic al arborelui traheobronşic. ESOFAGUL: anatomie,

fiziologie, fiziopatologie. Anamneza . Examenul obiectiv al esofagului. Examenul

funcţional al esofagului. Examenul radiologic al esofagului

4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Mihaela Mitroi, – Otorinolaringologie – curs pentru studenţi, Editura Medicala Universitară Craiova,

2007

Elemente de curs ORL - Editura Medicală Universitară Craiova, 2003, 186 pagini. ISBN 973-8354-28-5

2. Sub redacţia: Prof. Univ. Dr. Traian Ataman - Diagnosticul diferential in otorinolaringologie, Editura

Sitech Craiova 2006

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, demonstraţia, problematizarea, conversaţie euristică,metoda

exerciţiului, studiu de caz

Studiu

individual Lucrul cu manualul

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 Clinica ORL

-În aceeaşi

săptămână cu

altă grupă, la

acelaşi cadru

universitar

Asist. univ.

Capitanescu

Alina

Cate o tema pe fiecare

zi

Page 272: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

-Ultimele 2

saptamani din

semestru

pentru absenţe

motivate

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica ORL Miercuri 18-

20

Conf. univ. dr.

Mitroi

Mihaela

Asist. univ.

dr.

Capitanescu

Alina

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica ORL Joi 16-18

Asist. univ.

Capitanescu

Alina

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs ORAL TEST ORAL,

TEST 5%

Lucrări

practice

ORAL,

APLICATIE

PRACTICA

TEST

ORAL,

APLICATIE

PRACTICA

5%

Examen

ORAL,

APLICATIE

PRACTICA

75%

15%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Prima luni din fiecare lună,

orele 16-18 Clinica ORL

Conf. univ. dr. Mitroi

Mihaela

Data avizării în departament:

30.09.2012

Şef de departament,

Conf . univ. dr. Mihaela

Popescu

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

Conf.univ.dr.Mihaela Mitroi

Page 273: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR

2013- 2014

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA

1.3 Departamentul VII- Chirurgie

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii1

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINA DENTARA

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.1 Denumirea disciplinei OFTALMOLOGIE

2.2. Codul disciplinei MD4105

2.3 Titularul activităţilor de curs CONF. DR. BARASCU DOINA

2.4 Titularul activităţilor de

seminar

ASIST. DR. STEFANESCU-DIMA ALIN

2.5.Gradul didactic CONF. UNIV., ASIST. UNIV.

2.6.Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

2.7. Anul de

studiu

IV 2.8.

Semestrul

I 2.9. Tipul

disciplinei

(conţinut)2)

DC 2.10. Regimul

disciplinei

(obligativitate)3)

DI

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 30 din care: 3.5 curs 15 3.6 seminar/laborator 15

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7

Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 5

3.7 Total ore studiu

individual

24

3.9 Total ore pe semestru 54

3.10 Numărul de credite4)

4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Studentii trebuie sa aiba cunostinte solide de anatomie, fiziologie, fiziopatologie

ale analizatorului vizual

4.2 de

competenţe

-

5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

-

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a lucrarilor practice

6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)

Page 274: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

CO

MP

ET

EN

Ţ

E

PR

OF

ES

ION

A

LE

C1 - Să identifice starea de boala si să stabileasca diagnosticul corect al afectiunii

(afectiunilor).

C4 – Să abordeze problemele de santate/boala din perspectiva particularitatilor comunitatii,

in relatie directa cu conditiile sociale, economice sau/si culturale proprii acelei colectivitati.

C5 – Sa initieze si sa deruleze o activitate de cercetare stiintifica sau/si formativa in

domeniul sau de competente

CO

MP

ET

EN

ŢE

TR

AN

SV

ER

SA

LE

C6. Autonomie şi responsabilitate

dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să

permită studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, înţelegători în faţa

suferinţei, disponibili sa ajute oamenii, interesaţi de dezvoltatea comunităţii;

să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea valorilor morale şi a eticii

profesionale;

să înveţe să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi să ofere soluţii

responsabile pentru rezolvarea ei.

C7. Interacţiune socială;

să recunoască şi să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;

să aibă sau să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă;

să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute, să se

consulte cu echipa;

să se implice în actiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale

comunităţii.

C8. Dezvoltare personală şi profesională

să aibă deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,

să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a autonomiei personale şi a

dezvoltării profesionale;

să valorifice optim si creativ propriul potential în activităţile colective;

să ştie să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării.

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

- asimilarea si fixarea notiunilor de anatomie si fiziologie ale

analizatorului vizual

- insusirea si reproducerea notiunilor necesare in diagnosticul

pozitiv si diferential oftalmologic

- insusirea metodelor de examinare ale analizatorului vizual

- asimilarea notiunilor de conduita terapeutica in afectiunile

oftalmologice

7.2 Obiectivele specifice - asimilarea si aplicarea in practica clinica a notiunilor legate de

corelatia afectiunilor analizatorului vizual cu afectiunile buco-

dentare.

- dobândirea cunoştiinţelor necesare despre organizarea şi

funcţionarea clinicii oftalmologie,

- asimilarea noţiunilor necesare despre efectuarea examenului

clinic oftalmologic, manevrelor terapeutice oftalmologice

- asimilarea cunoştiinţelor necesare despre efectuarea explorărilor

paraclinice în afecţiunile oftalmologice.

8. CONŢINUTURI

8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.

ore

Page 275: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

CURS I

PATOLOGIA ANEXELOR GLOBULUI OCULAR:

- Patologia orbitei (inflamatii, celulita, tromboflebita de sinus cavernos, exoftalmia)

- Patologia pleoapelor – inflamatii si infectii (blefarite,orgelet, salazion, eczeme, supuratii) –

sublinierea aspectelor de retinut; - sublinierea aspctelor de diagnostic diferential si a corelatiilor

cu alte specialitati (dermatologie, boli infectioase)

- Tulburari de statica si dinamica palpebrala (entropion, ectoprion, ptoza, lagoftalmia)

- Tumori palpebrale benigne si maligne (carcinomul, melanomul)

- Patologia aparatului lacrimal (dacrioadenita, dacriocistita): - cazuri clinice comentate

3

CURS II

AFECTIUNI INFLAMATORII ALE POLULUI ANTERIOR AL OCHIULUI

- Conjunctivite (catarale, purulente, nodulare)

- Cheratite (bacteriene, virale, imunoalergice, trofice)

- Iridociclite (diagnostic pozitiv, forme clinice, diagnostic diferential, tratament)

- Diagnosticul diferential al afectiunilor cu ochi rosu si TIO normala/ TIO crescuta

- Cazuri clinice comentate

2

CURS III

CATARACTA SI GLAUCOMUL

- Cataracta (diagnostic. forme clinice, tratament)

- Glaucomul (glaucomul primitiv cu unghi deschis; glaucomul primitiv cu unghi inchis;

glaucomul congenital; glaucoame secundare; cazuri clinice comentate si intrebari)

2

CURS IV

PATOLOGIA RETINEI SI COROIDEI

- corioretinite

- retinopatia hipertensiva

- ocluzii vasculare retiniene

- decolarea de retina

- degenerescente maculare centrale si periferice

- tumori maligne ale coroidei si retinei (melanoscarcomul; retinoblastomul)

- cazuri clinice comentate

2

CURS V

NEUROOFTALMOLOGIA

- patologia nervului optic: nevrita juxta si retrobulbara; neuropatia optica ischemica, staza

papilara

- patologia cailor optice: sindroame chiasmatice, cecitatea corticala

- notiuni importante

- cazuri clinice comentate

2

CURS VI

PATOLOGIA MOTILITATII OCULARE SI A VEDERII BINOCULARE

- anatomofiziologia vedereii binoculare

- strabismul functional

- strabismul paralitic

- nistagmusul

- sublinierea aspectelor importante pentru verificarea cunostintelor

2

CURS VII TRAUMATISMELE GLOBULUI OCULAR SI ANEXELOR

- Traumatismele polului anterior

- Traumatismele polului posterior

- complicatii ale traumatismelor oculare

- cazuri clinice comentate; Intrebari de verificare a cunostintelor

- corelatii afectiuni aparat vizual – patologia buco-dentara (raporturi, fiziopatologie)

2

Page 276: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

BIBLIOGRAFIE

1. Kansky J.: Clinical Ophthalmology: A Systematic Approach, 7th Edition 2011

2. Mocanu Carmen, Barascu Doina: Diagnostic pozitiv si diferential in oftalmologie, Ed. Sitech

2010

3. Dumitrache Marieta: Tratat de oftalmologie, Ed. Carol Davila Buc., 2011

8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)

L.P. 1 : Anatomia şi fiziologia analizatorului optic. Globul ocular (înveliş, conţinut); anexele

globului ocular. Segmentul intermediar şi central al analizatorului vizual

1

L.P. 2 : Foaia de observaţie (anamneză, examenul obiectiv, explorări paraclinice şi de

laborator) 1

L.P. 3 : Acuitatea vizuală (examinarea AV la distanţă şi la aproape cu ajutorul optotipului) 1

L.P. 4 : Metode obiective de determinare a refracţiei statice. Refractometrie. 1

L.P. 5 : Refracţia dinamică (acomodaţia) 1

L.P. 6 : Determinarea câmpului vizual (perimetrie cinetică, perimetrie automată, campimetrie) 1

L.P. 7 : Metode de determinare a tensiunii oculare (tonometre prin indentaţie, tonometre prin

aplanaţie, modificări ale tensiunii oculare, glaucoame) 1

L.P. 8 : Studiul aparatului lacrimal (aparatul lacrimal, metode de examen ale secreţiei

lacrimale, metode de examinare a permeabilităţii căilor lacrimale)

1

L.P. 9 : Metode studiu a vederii binoculare (metode de evidenţiere a deviaţiei oculare, etapele

vederii binoculare)

1

L.P. 10: Strabismul paralitic. Metode de determinare a echilibrului oculomotor 1

L.P. 11 : Simţul cromatic – parametrii senzaţiei de culoare; metode examinare; disfuncţii ale

vederii culorilor 1

L.P. 12 : Urgenţe în oftalmologie (urgenţe cu ochi roşu; afecţiuni oculare cu ochi alb şi scădere

de vedere), corelatii afectiuni aparat vizual – patologia buco-dentara 1

L.P. 13 Coliruri oculare (midriatice, miotice, antiseptice, antibiotice, antivirale, antiinflamatorii,

anestezice, hipotonizante 1

L.P. 14 : Aspectul fundului de ochi în patologia generală (HTA, diabet, afecţiuni vasculare).

Urgenţe în oftalmologie 2

BIBLIOGRAFIE

Mocanu Carmen, Barascu Doina: Diagnostic pozitiv si diferential in oftalmologie, Ed. Sitech

2010

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE

REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR

PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT

PROGRAMULUI

Cunostintele acumulate la disciplina Oftalmologie sunt incadrate in atitudinea de diagnostic,

tratament de urgenta a oricarui absolvent al Facultatii de Medicina Dentara. Aplicarea in

practica clinica a cunostiintelor legate de corelatiile afectiunilor oculare cu cele dentare.

1100.. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme de practica clinica

Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea,

problematizarea

Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz

Studiu

individual Înaintea fiecărui curs şi a fiecărei lucrari practice

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări Nr. Locul Perioada Responsabil Programarea temelor

Page 277: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

absenţe absenţe

care se

pot

recupera

desfăşurării

3 Clinica de

Oftalmologie

Ultima

saptamana a

semestrului

Asistentul de

grupa Cronologic, 2 teme/zi

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

2 ore/sapta

mana/cadr

u didactic

Clinica de

Oftalmologie Saptamanal

Toate cadrele

didactice

Tema din saptamana

respectiva

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

2

ore/sapta

mana/cadr

u didactic

Clinica de

Oftalmologie Saptamanal

Toate cadrele

didactice

Tema din saptamana

respectiva

1122. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs test grila la

fiecare curs 80 %

Lucrări

practice

cazuri clinice

comentate 20 %

Examen verificare - scris

practic

80%

20%

Verificările

periodice

Prezenţa la

curs

1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri a fiecarei luni

14.00-16.00 Clinica Oftalmologie

Conf. Univ. Dr. Barascu

Doina

Data avizării în departament:

22.10.2013

Şef de departament,

Prof. Univ. Dr. Vasile I.

Coordonator program de

studii,

Prof. univ. dr. Veronica

Mercuţ

Titular disciplină,

Conf. Univ. Dr. Barascu

Doina

Page 278: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Notă:

1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată).

3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/

DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care

se încadrează disciplina.

7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi

responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională

Page 279: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR

2013- 2014

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA

1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL V STIINTE MEDICALE III

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii1

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINA DENTARA

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.1 Denumirea disciplinei NEUROLOGIE

2.2. Codul disciplinei MD 4106

2.3 Titularul activităţilor de curs CONF UNIV TUDORICA VALERICA

2.4 Titularul activităţilor de

seminar

AS UNIV DR TRIFAN FLORIN

2.5.Gradul didactic AS UNIV

2.6.Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

2.7. Anul de

studiu

IV 2.8.

Semestrul

I 2.9. Tipul

disciplinei

(conţinut)2)

DS 2.10. Regimul

disciplinei

(obligativitate)3)

DI

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 30 din care: 3.5 curs 15 3.6 seminar/laborator 15

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2

Tutoriat 1

Examinări 6

Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 5

3.7 Total ore studiu

individual 20

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Numărul de credite4)

2

4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum MINIME CUNOSTINTE DE ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS

4.2 de

competenţe

5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

-

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

PREGATIRE PREALABILA PENTRU LUCRARILE PRACTICE

6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)

Page 280: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

CO

MP

ET

EN

ŢE

PR

OF

ES

ION

AL

E

C1. Sa recunoasca semnele de baza ale unor afectiuni neurologice

C2. Sa evalueze corect riscul pe care il reprezinta bolile neurologice in managementul cazului

din medicina dentara

C3. Cunostinte d ebaza in domeniul terapiei bolilor neurologice

CO

MP

ET

EN

ŢE

TR

AN

SV

ER

SA

LE

.CT 1 Responsabilitate

CT 2 Dezvoltare profesionala si personala

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Insusirea cunostintelor d ebaza privitoare la unele boli neurologice

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea semnelor date de lazarea unor structuri anatomice ale

sistemului nervos

Recunoasterea topografiei leziunilor neurologice

Cunostinte de baza privitoare la terapia unor boli neurologice

8. CONŢINUTURI

8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.

ore

Sindromul d eneuron motor central ( Diagnostic topografic, tablou clinic general) 2

Sindromul d eneuron motor periferic( Tablou clinic, paralizii nervi periferici, polineuropatii ) 1

Sindroame corticale ( tablou clinic, etiologie) 1

Nervii cranieni ( etiologie, tablou clinic) 2

Epilepsia (tablou clinic, tratament) 1

Accidentele vasculare cerebrale (tablou clinic, tratament) 2

Algiile cefalice ( migrena, nevralgia d etrigemen) 2

Bolile musculare ( tablou clinic) 1

Bolile demielinizante (scleroza multipla ) 1

Dementa Alzheimer 1

Sindroame extrapiramidale 1

BIBLIOGRAFIE

1. Book Des ECN sub redactia Laurent Karila, editia in limba romana, Editura Medicala

Universitara Iuliu Hatieganu Cluj Napoca

2. Adams and Victors Principles of Neurology, Ninth Edition Allan Ropper; Martin Samuels

3. Neurologie Clinica ( vol I- III) sub redactia E Campeanu

4. Diagnostic neurologic I Cinca si Mares

5. Neurologie integrala Hufschmidt A

6. Curs de neurologie ( editiile 1981, 1994) editat de colectivul disciplinei

8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)

Anamneza 1

Examenul fortei musculare 2

Examenul ROT si coordonarii 1

Examenul sensibilitatii 1

Examenul nervilor cranieni 2

EXAMENUL LIMBAJULUI SI STARII DE CONSTIENTA 1

Prezentare caz AVC 2

Prezentare caz Boala Parkinson 1

Page 281: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Prezentare caz paralizie nerv cranian 2

Prezentare caz scleroza multipla 1

Recapitulare corelatii sindromologice 1

BIBLIOGRAFIE

1. Book Des ECN sub redactia Laurent Karila, editia in limba romana, Editura Medicala

Universitara Iuliu Hatieganu Cluj Napoca

2. Adams and Victors Principles of Neurology, Ninth Edition Allan Ropper; Martin Samuels

3. Neurologie Clinica ( vol I- III) sub redactia E Campeanu

4. Diagnostic neurologic I Cinca si Mares

5. Neurologie integrala Hufschmidt A

6. Curs de neurologie ( editiile 1981, 1994) editat de colectivul disciplinei

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE

REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR

PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT

PROGRAMULUI

Disciplina de Neurologie este o disciplina obligatorie in pregatirea oricarui viitor medic

Cunostintele deprinderile practic einvatate ofera baza de studiu pentru procesele patologice ca

un fundament in intelegerea si managementul oricarui act medical diagnostic, curativ sau

recuperator

1100.. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse:

Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegere, conversatie, euristica

Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicati practice, problematizare,

conversatie euristica

Studiu

individual Observatia, studiu d ecaz

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

2

Clinica

Neurologie

Ultima

saptamana a

semestrului

Asis de grupa Cronologic 2 temepe zi

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1 ora per

cadru

didactic

Clinica de

Neurologie Saptamanal

Toate cadrele

didactice

Tema din saptamana

respectiva

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

1 ora pe

saptamana

Clinica d

eNeurologie Saptamanl

Toate cadrele

didactice

Tema din saptamana

respectiva

1122. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs x 70%

Page 282: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Lucrări

practice x 30%

Examen x

Verificările

periodice

Prezenţa la

curs

1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri a fiecarei luni Clinica de Neurologie Conf Univ Dr Tudorica

Valerica

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Prof. univ. dr. Cornelia

ZAHARIA

Coordonator program de

studii,

Prof. univ. dr. Veronica

MERCUŢ

Titular disciplină,

Conf. univ. dr. Tudorica

VALERICA

Notă:

1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată).

3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/

DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care

se încadrează disciplina.

7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi

responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională

Page 283: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Endodonţie I

Codul disciplinei MD4108

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L I DS DI 2 3 5 5

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele DIACONU OANA ANDREEA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ

Gradul didactic SEF LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare şi a ţesuturilor periradiculare.

2. Însuşirea anatomiei spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice ale tuturor dinţilor cu structurile

anatomice învecinate ce pot fi interesate în patologia endodontică.

3. Cunoaşterea odontogenezei şi anomaliilor de dezvoltare a dinţilor, mai ales a acelora care interesează

morfologia canalelor radiculare.

4. Dobândirea de noţiuni privind răspunsul complexului pulpodentinar la stimuli distructivi şi nedistructivi.

5. Dobândirea de cunoştiinţe privind diagnosticarea diferenţială a durerii pulpare şi parodontale apicale.

5. Însuşirea mecanismelor exprimării sensibilităţii pulpo-dentinare

6. Cunoaşterea principiilor anamnezei şi examinării extra şi intraorale a pacientului.

7. Cunoaşterea metodelor contemporane de diagnostic radiologic şi imagistic în endodonţie.

8. Posibilitatea elaborării unui plan de tratament în concordanţă cu diagnosticul afecţiunii pulpare sau

parodontale

9. Cunoaşterea principiului izolării câmpului operator în endodonţie.

10. Cunoaşterea instrumentarului endodontic.

11. Cunoaşterea principiilor extirpării pulpei dentare.

12. Cunoaşterea principiilor odontometriei. Interpretarea radiografiilor retroalveolare executate pentru

odontometrie.

13. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de tratament chemomecanic de canal.

14. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor obturaţiei de canal tridimensionale.

15. Găsirea celor mai eficiente soluţii în prevenirea accidentelor şi incidentelor ce apar în cursul

Page 284: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

tratamentului endodontic.

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

1. Insuşirea experienţei în aplicarea izolării cu diga în cazuri variate.

2. Insuşirea utilizării corecte a instrumentarului endodontic.

3. Asimilarea cunoştiinţelor privind realizarea testelor de diagnostic clinic în endodonţie.

4. Insuşirea tehniciilor radiologice utilizate în endodonţie.

5. Dobândirea noţiunilor privind tehnicile de măsurare a lungimii canalelor.

6. Insuşirea tehnicii extirpării vitale.

7. Aprofundarea noţiunilor privind tehnicile de lărgire a canalelor.

8. Asimilarea cunoştinţelor privind tehnicile de lavaj endodontic.

9. Insuşirea tehnicilor obturaţiei de canal tridimensionale.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

cunoască morfofiziologia pulpei dentare şi a ţesuturilor periradiculare.

cunoască anatomia spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice

cunoască odontogeneza şi anomaliile de dezvoltare a dinţilor, mai ales a acelora care interesează

morfologia canalelor radiculare.

descrie răspunsul complexului pulpodentinar la carie, traumatisme, abraziune şi îmbătrânire.

cunoască principiile anamnezei şi examinării extra şi intraorale a pacientului.

să recunoască simptomele subiective şi obiective corespunzătoare patologiei pulpare şi parodontale

apicale

să poată realiza un diagnostic diferenţial al durerii pulpare şi parodontale apicale

să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului chemo-mecanic.

să cunoască etapele şi tehnicile obturaţiei de canal tridimensionale.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

să poată examina corect şi complet extra şi intraoral pacientul

să precizeze examenele complementare necesare stabilirii diagnosticului endodontic şi să le interpreteze

să cunoască principiului izolării câmpului operator în endodonţie.

să identifice instrumentarul endodontic.

să cunoască principiile extirpării pulpei dentare.

să cunoască principiile odontometriei.

să cunoască principiile şi tehnicile de tratament chemomecanic de canal.

să cunoască principiile şi tehnicile obturaţiei de canal tridimensionale

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

Page 285: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

competente

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării unui

diagnostic corect şi complet al afecţiunii pulpei dentare sau a spaţiului endodontic

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru

tratamentul endodontic

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 1

2. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanţă fundamentală, inervaţie,

vascularizaţie)

2

3. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepţia durerii,

modificările influenţate de vârstă, afecţiuni congenitale şi sistemice

1

4. Morfologia spaţiului endodontic. 4

5. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaţiu periodontal, os alveolar) şi raportul

dinţilor cu structurile anatomice locale

1

6. Examenul clinic în endodonţie :

- anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanţi;

- inspecţie, palpare, percuţie, testarea mobilităţii, teste de vitalitate, foraj explorator,

transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii

discromiilor;

- aprecierea riscurilor tuturor opţiunilor terapeutice (tratament endodontic "de novo", refacerea

unui tratament anterior, tratament chirurgical);

- acceptul pacientului faţă de soluţiile terapeutice propuse

2

7. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 1

8. Crearea accesului la camera pulpară 2

9. Tratamentul chemomecanic de canal: principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire

a canalelor radiculare, lavajele endodontice

4

10. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaţie constantă redusă (freze din

aliaje de Ni-Ti)

4

11. Obturarea canalelor radiculare: obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al

acestora, tehnici de obturare, indicaţii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

4

12. Clinica inflamaţiei acute a pulpei dentare: formele anatomoclinice de inflamaţii pulpare

acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parţială, pulpita acută seroasă totală,

pulpita acută purulentă parţială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie,

diagnostic pozitiv si diferenţial, evoluţie, complicaţii, indicaţii de tratament

2

13. Clinica inflamaţiei cronice a pulpei dentare: formele anatomoclinice de inflamaţii

pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă

granulomatoasă/ polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă

hiperplazică/ granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie,

diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie, complicaţii, indicaţii de tratament

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Instrumentarul de consultaţie şi tratament în endodonţie (tehnici de manevrare) 3

Page 286: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

2. Exersarea tehnicilor de aplicare a dispozitivului de digă 3

3. Accesul în spaţiul endodontic (pe dinţi extraşi) 3

4. Odontometria (pe dinţi extraşi) 3

5. Tratamentul chemomecanic de canal manual prin telescopare regresivă şi progresivă (pe

dinţi extraşi)

12

6. Tratamentul chemomecanic de canal cu instrumentar rotativ din NiTi (pe dinţi extraşi) 12

7. Obturarea canalelor prin tehnica convenţională şi condensarea laterală la rece a gutapercii

(pe dinţi extraşi)

9

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Bergenholtz G., Horsted-Bindslev P., Reit C. Textbook of endodontology, Blackwell Munksgaard, 2003

2. Cohen S., Burns R. Pathways of the pulp ediţia 8a, Mosby, 2002

3. Gafar M., Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică ediţia 2a, Ed.Medicală, 2004

4. Hargreaves K.M., Goodis H.E. Seltzer and Bender’s Dental Pulp, Quintessence, 2002

5. Iliescu A. Teste de odontologie ediţia 2a, Ed.Medicală, 1999

6. Ingle J., Bakland L. Endodontics ediţia 5a, B.C.Decker Inc., 2002

7. Klimm W. Endodontologie, Deutscher Zahnärzte Verlag, 2003

8. Koçkapan C. Curriculum Endodontie, Quintessenz, 2003

9. Ørstavik D., Pitt Ford T.R. Essential Endodontology, Blackwell, 1998

10. Walton R., Torabinejad M. Principles and practice of endodontics ediţia 3a, W.B.Saunders, 2002

11. International Endodontic Journal 2001;34:574-580 Undergraduate curriculum guidelines for

endodontology. 12. International Endodontic Journal 2006;39:921-930 Quality guidelines for endodontic treatment:

consensus report of the European Society of Endodontology.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe videoproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

Page 287: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Endodonţie

Ultimele două

săptămăni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Endodonţie

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Endodonţie

Prima zi de

luni din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Sef lucr. dr.

Diaconu Oana

Andreea

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Endodonţie

A doua zi de

luni din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Sef lucr. dr.

Diaconu Oana

Andreea

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris scris/oral

Lucrări

practice

Aplicaţie

practică

Aplicaţie

practică

Prezentare de caz

clinic/practic

Examen oral scris scris/oral

Verificare 10% 10% 80%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de luni din fiecare lună a

semestrului - orele 10-12 Clinica de Endodonţie

Sef lucr. dr. Diaconu Oana

Andreea

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr. Diaconu Oana

Andreea

Page 288: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Notă: 101) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

102) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 103) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

104) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

105) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 289: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei ODONTOLOGIE RESTAURATOARE

Codul disciplinei MD4109

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 3 4 7 5

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ

Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

1. Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare.

2. Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple.

3. Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenţionale de tratament ale cariei dentare simple, conform

regulilor lui Black, precum şi a tehnicilor moderne de tratament cu materiale aderente (minim invazive).

4. Însuşirea metodelor de evaluare, supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum

şi a posibilităţilor de rezolvare a acestora.

5. Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare, a modului sau de manifestare clinica,

precum si a metodelor de tratament ale acesteia;

6. Cunoaşterea etiologiei, formelor clinice şi a modalităţilor de tratament ale leziunilor coronare

necarioase (uzură dentară, leziuni traumatice, leziuni distrofice ).

7. Cunoaşterea etiologiei, formelor clinice şi a modalităţilor de tratament ale discromiilor dentare

8. Cunoaşterea etiologiei, formelor clinice şi a modalităţilor de tratament în traumatismele dentare

9. Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice, la cele cu afecţiuni sistemice şi

la persoanele cu nevoi speciale.

10. Însuşirea noţiunilor privind măsurile de protecţie ale cadrelor medicale, a decontaminării

instrumentarului, manipularea deşeurilor, controlul infecţiilor de mediu.

Obiective specifice

1. Să efectueze examenul clinic al pacientului, să cunoască şi să realizeze sau să indice testele

diagnostice şi examenele complementare necesare, in vederea stabilirii diagnosticului complet

Page 290: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

stomatologic si a planului complex de tratament;

2. Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenţională

sau minim invazivă a cavităţilor şi să o aplice corect.

3. Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă, precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă

prin tratament pulpo-dentinar adecvat).

4. Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcţie de situaţia clinică

şi materialul ales pentru restaurarea coronară.

5. Să stăpânească corect noţiunile privind adeziunea la structurile dure dentare, precum şi tehnicile

corecte de realizare a acesteia.

6. Să pună un diagnostic corect al unei leziuni cavitare de etiologie necarioasă, al unui traumatism

dentar şi al unei discromii dentare.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

îşi însuşească metodologia culegerii datelor anamnestice pentru formularea unui diagnostic

corect şi complet al leziunii carioase simple, al leziunilor cavitare necarioase, al discromiilor, al

traumatismelor dentare.

poată să aplice un management adecvat al leziunilor carioase, în funcţie de gradul de risc carios

al pacientului

îşi însuşească obiectivele, metodele şi materialele necesare tratamentului plăgii dentinare.

stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al cariei dentare

simple

stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al leziunilor

cavitare necariose

stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al discromie

dentare

stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al traumatismelor

odontale

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

pregătească cavităţile, prin metode convenţionale şi minim invazive

poată obtura cavităţile pregătite, cu materiale de restaurare

identifice natura plăgii dentinare şi să aplice un tratament adecvat

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

Page 291: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării

unui diagnostic corect şi complet de carie simplă, leziune cavitară necarioasă, traumatism dentar.

să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru

tratamentul de conservare şi restaurare al dinţilor cu leziuni carioase, cu leziuni cavitare necarioase,

discromii dentare, traumatisme dentare

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Combaterea infecţiei în cabinetele dentare, modalităţi de decontaminare a instrumentarului,

controlul infecţiilor mediului, manipularea deşeurilor, protecţia pacientului şi a cadrelor

medicale

3

Managementul cariei dentare 3

Tratamentul minim invaziv al leziunilor odontale 3

Tratamentul plăgii dentinare. Materiale utilizate în tratamentul plăgii dentinare 3

Hibridizarea plăgii dentinare 3

Tehnici de hibridizare 3

Adeziunea la structurile dure dentare: principii şi metode de tratament 3

Leziunile de uzură dentară: etiologie, forme clinice, diagnostic,

principii de tratament

3

Discromiile dentare: clasificare, etiologie, forme de manifestare 3

Restaurarea funcţiei estetice prin tehnici de albire a dinţilor 3

Metode neconvenţionale de tratament în odontoterapia restauratoare (laser, aer abraziv,

sonoabraziune)

3

Posibilităţi de restaurare a dinţilor devitali 3

Sisteme speciale de retenţie – ştifturi parapulpare 3

Traumatismele dentare: clasificare, etiologie, aspecte clinice, principii de tratament 3

Hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară 3

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Combaterea infecţiei în cabinetele dentare, modalităţi de decontaminare a instrumentarului,

controlul infecţiilor mediului, manipularea deşeurilor, protecţia pacientului şi a cadrelor

medicale

4

Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienţi 8

Tratamentul minim invaziv al cariei dentare simple 4

Tratamentul plăgii dentinare 4

Metode de izolare a câmpului operator 4

Amalgamul de argint: preparare, tehnica obturării cavităţilor 4

CIS – indicaţii, mod de preparare, protocoale de restaurare 4

Materiale compozite: protocoale de restaurare directă 4

Sisteme speciale de retenţie – ştifturi parapulpare, pulpare 4

Obturaţia tip „sandwich” 4

Tratamentul restaurator al dinţilor devitali 4

Leziuni cavitare necarioase – clinică şi tratament 4

Discromii dentare – clinică şi tratament 4

Traumatismele dentare – clinică şi tratament 4

Page 292: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Bîcleşanu C, Răescu M, Gaşpar I, Ţuculină M. – Curs de cariologie, Ed. Med. Univ., Craiova, 2003;

2. Instrumente utilizate în realizarea preparaţiilor şi restaurărilor coronare - B. Popa, C. Andreescu, D.

Bodnar, Ed. Cerma 1999

3. 0dontoterapie restauratoare - C. Andreescu, B. M. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2003

4. Estetica în odontoterapia restauratorie – B. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2002

5. Elemente de control al infecţiilor în cabinetul stomatologic – N. Marcov, Ed. Universitară Bucureşti,

2003.

6. Cariologie şi odontoterapie restauratoare - Iliescu A., Gafar M , Ed. Medicală 2004

7. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare – V. Cârligeriu, A. Bold, Ed. Mirton, Timişoara, 2004

8. Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare – I.V. Cherlea, C. Bîcleşanu, Ed. Medica,

2007

9. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 1 – M. Ţuculina, V. Andrei, Ed. Medicală

Universitară Craiova, 2009

10. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 2 – M. Ţuculina Ed. Medicală Universitară

Craiova, 2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

Prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe videoproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Odontoterapie

Ultimele două

săptămăni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Odontoterapie

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Page 293: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Odontoterapie

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Conf. univ. dr.

Ţuculină

Mihaela

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Odontoterapie

A doua zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Conf. univ. dr.

Ţuculină

Mihaela

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris oral/scris

Lucrări

practice

Examen oral scris scris

Verificare 10% 10% 80%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 10-12 Clinica de Odontoterapie

Conf. univ. dr. Ţuculină

Mihaela

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela

Notă: 106) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

107) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 108) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

109) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

110) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 294: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară , Anul IV

Denumirea disciplinei Protetică dentară Fixă

Codul disciplinei MD4210

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

Licenţă I Specialitat

e

Obligatori

e

3 - 8 11 165 9

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Mercuţ Veronica

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Catedra/Departamentul I

Titlul ştiinţific Doctor

Gradul didactic Profesor Universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază

CCoollaabboorraattoorrii ŞŞeeff lluuccrr.. CCrrăăiiţţooiiuu MMoonniiccaa,, AAssiisstt.. DDăăgguuccii LLuummiinniiţţaa,, PPrreepp.. ŞŞtteeffăărrţţăă

AAlleexxaannddrruu,, AAssiisstt.. VVăăttuu MMiihhaaeellaa,, DDrr.. SSiimmiinnaa GGăămmaann,, DDrr.. PPaassccuu

RRooxxaannaa,, DDrr.. CCrrooiittoorruu CCrriissttiiaannaa

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Vor dobândi noţiuni generale referitoare la edentaţia parţială;

- Vor stabili cele mai eficiente mijloace de comunicare cu pacientul şi îşi vor perfecţiona

deprinderile necesare examinării pacienţilor în vederea stabilirii unui diagnostic corect de

edentaţie parţială;

- Vor putea concepe cel mai bun plan de tratament pentru diverse forme clinice de edentaţie

parţială redusă;

- Îşi vor dezvolta abilităţile practice pentru parcurgerea fazelor clinice ale tratamentului prin punţi.

Obiective specifice

- Studenţii vor stabili un climat de încredere cu pacienţii în vederea întocmirii anamnezei şi a

efectuării examenului clinic;

- Vor recunoaşte toate semnele obiective şi subiective ale edentaţiei parţiale putând stabili un

diagnostic corect de edentaţie parţială;

- Vor cunoaşte modalităţile de tratament în edentaţia parţială;

- Vor cunoaşte toate fazele de laborator şi clinice ale tratamentului protetic prin punţi dentare şi îşi

vor perfecţiona abilităţile practice necesare realizării fazelor clinice;

- Vor putea concepe un plan de tratament protetic corect în edentaţia parţială redusă;

- Vor cunoaşte cele mai frecvente tipuri de punţi.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

Cunoştinţe teoretice:

- Să cunoască aspectele etiopatogenice ale edentaţiei parţiale

Page 295: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- Să cunoască clasificările edentaţiei parţiale după Kennedy, Kennedy –Applegate, Costa şi

Colegiul American de Protetică Dentară.

- Să cunoască modalităţile de tratament în edentaţia parţială

- Să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului prin punţi, fazele clinice ale realizării

acestora, precum şi eşecurile tratamentului prin punţi.

Abilităţi tehnice:

La finalizarea disciplinei studentul va fi capabil:

-Să demonstreze abilităţile dobândite în executarea diverselor faze clinice ale tratamentului prin

punţi

-Să examinze pacientul şi să stabilească diagnosticului complet de edentaţie parţială

-Să conceapă planul de tratament într-o edentaţie redusă

-Să prepare dinţii stâlpi

-Să realizeze o amprenta globală în trei timpi

-Să adapteze şi să cimenteze o punte

Abilităţi de comunicare:

- Culegerea informaţiilor necesare stabilirii diagnosticului

- Comunicarea cu pacientului în vederea alegerii soluţiei terapeutice şi punerea acesteia în pactică

- Comunicarea cu cadrelele didactice în vederea monitorizării tratamentului la pacient

- Comunicarea cu colegii de grupă şi cu personalul auxiliar în vederea creeri unei atmosfere de

lucru plăcute şi benefică.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1.Edentaţia parţială; definiţie, etiologie, clasificare şi complicaţii. 3

2. Tratamentul edentaţiei parţiale; modalităţi de tratament, fazele clinice şi tehnice ale

realizării punţilor.

6

3. Examinarea pacienţilor cu edentaţie parţială; examinarea

preliminară, examinarea finală.

3

4. Indicaţiile şi contraindicaţiile punţilor. 3

5.Conceperea punţilor dentare; principiul biofuncţional. 3

6. Principiul biomecanic în conceperea punţilor dentare.

3

7. Principiul profilactic în conceperea punţilor dentare. 3

8. Clasificarea restaurărilor protetice fixe. 3

9. Punţile cu sprijin implantar. 3

10. Tratamentul preprotetic. Tratamentul proprotetic. 3

11. Prepararea dinţilor stâlpi şi amprenta în edentaţia parţială. 3

12. Protezarea provizorie. 3

13. Adaptarea şi cimentarea punţilor dentare. 3

14. Tratamentul diverselor forme de edentaţie parţială prin punţi

dentare.

3

VI LUCRĂRI PRACTICE

1Analiza modelelor de studiu în vederea stabilirii diagnosticului de

edentaţie parţială şi încadrarea edentaţiei parţiale în clasificările lui

Costa, Kennedy.

4

2. Examinarea pacientului cu edentaţie parţială: examen clinic, examen radiografi

dentare şi examen model de studiu.

4

3. Conceperea punţilor dentare pentru diverse situaţii clinice. Se au în

vedere: dinţii stâlpi, elementele de agregare şi corpul de punte (forma

pe secţiune şi raportul cu creasta edentată).

4

Page 296: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

4. Prepararea dinţilor stâlpi pentru realizarea unei punţi în zona laterală.

8

5. Amprenta segmentară, amprenta globală. 8

6. Transferul relaţiilor intermaxilare în laboratorul de tehnică dentară – înregistrarea

ocluziei.

4

7. Realizarea unei proteze provizorii prin tehnica „Scutan”.

4

8. Adaptarea scheletului metalic al punţii. 4

9. Adaptarea punţii şi cimentarea provizorie.

4

10. Cimentarea definitivă şi echilibrarea ocluzală.

4

11. Test grilă din materia predată. 4

12. Prepararea dinţilor stâlpi pentru realizarea unei punţi în zona

frontală sau zona de curbură a arcadei.

8

13. Amprentarea globală pentru realizarea punţii prin metoda modernă. 4

14. Transferul relaţiilor intermaxilare pe simulator. 8

15. Protezare provizorie – tehnica Scutan. 4

16. Protezare provizorie cu proteză mobilizabilă. 4

17. Adaptarea scheletului metalic al punţii. 4

18. Adaptarea punţii şi cimentarea provizorie. Echilibrare ocluzală. 4

19. Cimentare definitivă. 4

Refaceri

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

- Veronica Mercuţ – Aspecte clinice şi practice în tratamentul edentaţiei parţiale prin punţi - Editura

Medicală Universitară Craiova 2007- ISBN: 978-973-106-072-9

- Protetică Dentară vol I N. Forna(coordonator), D.Bratu, Norina Forna, Liana Lascu, Mihaela Pauna,

S. Popşor, Veronica Mercuţ. Editura Enciclopedică, Bucureşti 2011.ISBN978-973-45-0632-3;

Herbert T. Shillingburg - Fundamentals of Fixed Prosthodontics by Quintessence Publshing Co. Inc.

Chicago. Illinois 1997

-Sub redacţia :Veronica Mercuţ- Bruxismul de la cauze la efect - Editura Medicală Universitară Craiova

2011 ISSN 978-973-106-181-8

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, conversaţie euristică,

Studiu

individual

Studiu şi descifrarea notiţelor de curs

Documentare la bibliotecă din literatura de specialitate pentru o temă propusă

Realizarea unui referat pe tema propusă

Realizarea unei prezentări în power point pe baza referatului şi susţinerea

acestuia

Page 297: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

25%

Clinica de

protetică

Ultimele două

săptămâni ale

semestrului

Prof univ dr Mercuţ

Veronica

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1 dată pe

lună ultima

zi de joi ora

16,00

Clinica de

protetică Semestrul 1????

Prof univ dr Mercuţ

Veronica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

1 dată pe

săptămână

Clinica de

protetică Semestrul 1

Prof univ dr Mercuţ

Veronica

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Verificare la

fiecare stagiu

oral

Test grilă

după 7 cursuri Oral şi scris

Lucrări

practice

La fiecare

stagiu Examen practic

Examen Oral şi scris

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima marti din lună ora16,00 Clinica de protetică dentară Prof. Univ.dr.Mercut

Veronica

XII.DATE SUPLIMENTARE

DESPRE DISCIPLINĂ

Discipline similare

Tehnologia protezelor dentare,

Protetică dentară mobilă şi

mobilizabilă şi Reabilitare orală

Baza materială Sălile de lucrări practice, etaj 3

Clădirea Extindere

Page 298: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Data avizării în departament:

Şef de departament Coordonator program de studii,

Titular disciplină,

Conf. Univ. dr. Mihaela Popescu Prof. Univ. dr Veronica Mercut Prof.Univ.dr.Veronica

Mercuţ

Notă: 111) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

112) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 113) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

114) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

115) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 299: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei CHIRURGIE ORALA

Codul disciplinei MD4211

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 2 4 6 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele CAMEN ADRIAN

Instituţia UMF CRAIOVA

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic SEF LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori PASKOVA GALINA, CIUCA EDUARD

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

Cunoasterea obiectului chirurgiei orale de catre studenti a notiunilor teoretice si practice de patologie

chirurgicala a cavitatii orale.

Se urmareste cunoasterea teoretica si practica a manoperelor chirurgicale care se pot efectua in

cabinetul de medicina dentara in contextul medicalizarii actului chirurgical.

Obiective specifice - dobandirea cunostiintelor teoretice si practice in vederea extractiei dentare

- cunoasterea atitudinii corecte in cazul accidentelor si complicatiilor extractiei dentare

- cunostiinte de baza in vederea abordarii interventiilor de chirurgie endodontica conservativa

- cunostiinte de baza in chirurgia proprotetica

- cunostiinte de baza in patologia eruptiei dentare

- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice, complicaţiile şi formele edentaţiei parţiale

- însuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale protezelor

parţiale scheletate: conectori principali, sisteme de menţinere, sprijin şi stabilizare, şei protetice, arcade

dentare artificiale

- dobândirea noţiunilor necesare privind principiile de tratament ale edentaţiei parţiale cu ajutorul

protezelor parţiale scheletate: principiul biomecanic, principiul biofuncţional, principiul profilactic

- asimilarea cunoştinţelor privind etapele şi tehnicile terapiei edentaţiei parţiale cu ajutorul protezelor

scheletate: etapa examenului clinic, etapa de amprentare, etapa de probă şi verificare a scheletului

metalic, etapa de determinare a rapoartelor intermaxilare, etapa de verificare a machetei componenetei

Page 300: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

plastice, etapa de aplicare şi inserţie a protezei scheletate, etapa de reexaminare a pacientului, etapa de

optimizare a protezei scheletate

- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind clinica şi terapia edentaţiei parţiale cu ajutorul

protezei scheletate prin realizarea feedback-ului

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

-să ă descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al pacientului

- sa stapaneasca examenul clinic si paraclinic al pacientului in vederea stabilirii unui diagnostic

prezumtiv chirurgical

- să recunoască simptomele subiective şi obiective in patologia chirurgicala orala

- să stăpânnească informaţiile legate de anatomia regiunii

- să descrie principiile de tratamen

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al procesării informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare in vederea efectuarii examenului oncologic preventiv

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze

- stabilirea indicatiei chirurgicale adecvate afectiunii diagnosticate

- sa execute anumite manopere chirurgicale de urgenta

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să colaboreze cu medicii altor specialităţi in beneficiul diagnostic si terapeutic al pacientului

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Tema 1 Examenul clinic si paraclinic al pacientului de chirurgie orala 4

Tema 2 Extractia dentara Î – indicatii,contraindicatii, tehnici extractie pe grupe de dinti 4

Tema 3 Extractia dentaraII - alveolotomia, tehnica extractiei dintilor temporari, ingrijirii

postoperatorii

2

Tema 4 Accidentele extractiei dentare 2

Tema 5 Complicatiile extractiei dentare 2

Tema 6 Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale I osteotomia transmaxilara si

chiuretajul periapical

2

Tema 7 Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale II 2

Tema 8 Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi orale 2

Page 301: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tema 9 Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos 2

Tema 10 Patologia eruptiei dintilor temporari si permanenti 2

Tema 11 Complicatiile secundare tulburarilor de eruptie dentara 2

Tema 12 Incluzia dentara I etiologie, diagnostic clinic si radiologic 2

Tema 13 Incluzia dentara II tratament , complicatii 2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Tema 1 Sinteza anatomiei regiunii 4

Tema 2 Recapitularea notiunilor de anestezie loco-regionala 2

Tema 3 Foaia de observatie clinica a pacientului si examenul loco- regional oro-maxilo-

facial

2

Tema 4 Cunoasterea instrumentarului si materialelor mecesare interventiilot de chirurgie

OMF

2

Tema 5 Pregatirea preoperatorie a bolnavului 2

Tema 6 Tehnica extractiei cu clestele pe grupe de dinti 2

Tema 7 Tehnica extractiei cu elevatorul sau prin separarea radacinilor 2

Tema 8 Tehnica extractiei prin alveoșotomie 2

Tema 8 Atitudinea fata de plaga postextractionala 2

Tema 10 Tratamentul accidentelor extractiei dentare 2

Tema 11 Tratamentul complicatiilor extractiei dentare 2

Tema 12 Tipuri de lambouri in chirurgia conservatoare endodontica 2

Tema 13 Participarea ca ajutor la interventiide chirurgie orala 2

Tema 14 Prezentari de caz 2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Note curs

2. Chirurgia orala , M.Surpateanu, Editura Sitech

3. Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, Buxur A.,Vol.1, Editura Q Med Publishing,

Bucuresti 2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în

grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

Page 302: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pot

recupera

3 Clinica de

chirurgie OMF

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

chirurgie OMF

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica

chirurgie OMF

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral Test grila oral

Lucrări

practice oral oral oral

Examen oral Scris oral

Verificare 20,00% 10,00% 70,00%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Prima zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 12-14 Clinica chirurgie OMF

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr. Camen Adrian

Notă:

1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată).

3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 303: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Radiologie generală. Radiologie dentara

Codul disciplinei MD4112, MD4213

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DC Obliga

toriu

1 1 2 4

II DS Obliga

toriu

2 2 4 5

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Dumitrescu Daniela

Instituţia UMF.Craiova, Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul FMD 1

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Conferenţiar universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori Asistent universitar Dr. Lascu Luana Corina, Doctor în ştiinţe

medicale

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale - dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare unui viitor medic dentist pentru

înţelegerea realizării şi interpretării unui examen radiologic particularizată pe aparate şi

sisteme (indicaţii, valoare, limite ale metodei, pregătirea pacientului, tehnica de examinare,

formularea rezultatului);

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de relaţionare cu pacienţii,

dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă;

- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele

pacienţilor;

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Radiologie

generală. Radiologie stmatologică şi experienţa educaţională anterioară;

- evaluarea continuă a performanţelor studenţilor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi,

aptitudini;

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- cunoaşterea principalelor aplicaţii şi aportul metodelor radiologice în evaluarea patologiei

aparatelor şi sistemelor investigate;

Page 304: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- dobândirea cunoştinţelor necesare interpretării radiografiilor şi examenelor imagistice craniului

visceral.

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să cunoască metodele de investigaţie imagistică a diverselor aparate şi sisteme, indicaţiile

acestora particularizate în funcţie de patologie, valoarea şi limitele acestora;

- să cunoască tehnica de examinare şi modul de pregătire a pacietului pentru investigaţie;

- să cunoască normele de protecţie radiologică a pacienţilor şi personalului;

- să identifice corect patologia evidenţiată pe imaginile achiziţionate, care trebuie corelată cu

simptomele obiective şi subiective ale pacientului;

- să ştie să formuleze rezultatul examinării imagistice;

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei în

scopul formării medicale continue.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să stăpânească informaţiile legate de elementele explorării radiologice ;

- să descrie principiile efectuării unui examen radio-imagistic;

- să cunoască principiile tehnice de formare a imaginilor şi de diagnostic în radiologia

convenţională;

- să cunoască metodologia realizării unui examen radiologic în patologia stomatologică

- să descrie etapele şi tehnicile examenului radiologic;

- să indice corect examinarea sau examinările imagistice optime pentru stabilirea diagnosticului

şi ordinea efectuării acestora;

- să explice pacientului necesitatea efectuării investigaţiei sau investigaţiilor respective;

- să recunoască aspectele patologice evidenţiate pe imaginile achiziţionate;

- să folosească un limbaj adecvat în descrierea modificărilor evidenţiate imagistic şi în

formularea rezultatului.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole;

- să respecte normele de protecţie a pacienţilor şi personalului pentru expunerea la radiaţii

ionizante;

- să aplice principiile etice legate de practica medicală;

- să respecte drepturile pacienţilor;

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicală;

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi, pentru o finalitate adecvată a actului medical.

VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Semestrul I

1. Introducere în radiologia şi imagistica medicală

Istoric. Generalităţi:Definiţia radiologiei: obiectul radiologiei medicale şi principalele

domenii de aplicare.

1 oră

Page 305: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

2. Radiodiagnosticul aparatului respirator şi al mediastinului.

Generalităţi: Importanţa, valoarea şi limitele examenului radiologic. Principalele

metode de examinare a aparatului respirator.

Imaginea radiologică a toracelui şi plămânului normal. Semiologia radiologică:

principalele leziuni elementare în patologia pleuro-pulmonară; Opacităţile pulmonare:

semiologia opacităţilor, tipuri de opacităţi; hipertransparenţe circumscrise şi difuze. Imagini

mixte hidroaerice: aspecte radiologice şi particularităţi. Hilul pulmonar normal şi patologic.

3 ore

3. Radiodiagnosticul în afecţiunile inflamatorii bronhopulmonare.

Pneumoniile bacteriene. Pneumonia francă lobară: tablou radiologic, modalităţi

evolutive favorabile sau nefavorabile – corelaţii clinico-radiologice. Alte tipuri de

pneumonii bacteriene: stafilococia pleuro-pulmonară. Bronhopneumoniile. Supuraţiile

pulmonare circumscrise şi difuze: abcesul pulmonar. Pneumonia atipică primară: tablou

radiologic.

Radiodiagnosticul afecţiunilor pleurei.

Pleuritele. Pleurezia liberă a marii cavităţi - tablou radiologic corelat cu sediul, cantitatea de

lichid. Pleureziile închistate în marea cavitate pleurală, mediastinale, interlobare şi

diafragmatice.

2 ore

4. Tumorile pulmonare benigne şi maligne. Generalităţi. Tumori pulmonare benigne

(chist dermoid, neurinom, adenoame, etc). Tumorile maligne primitive şi secundare. Forme

radiologice de cancer bronho-pulmonar: central şi periferic. Cancerul vârfului plămânului:

sindromul Pancoast – Tobias. Metastazele pulmonare hematogene şi limfatice.

1 oră

5. Tuberculoza pleuro-pulmonară

Importanţa examenului radiologic în depistarea precoce a tuberculozei. Principalele forme

clinico-radiologice ale tuberculozei pulmonare. Tuberculoza primară: complex primar

simplu; complex primar complicat; caverna primară; fistula ganglio-bronşică. Diseminările

hematogene: granulia. Sechelele tuberculozei primare. Tuberculoza secundară: infiltratele

precoce, modalităţi evolutive, tuberculomul, formele evolutive ale ftiziei. Fibrotoraxul.

1 oră

6. Diagnosticul cordului şi vaselor

Generalităţi. Importanţa, valoarea şi limitele examenului radiologic în profilaxia bolilor

cardio-vasculare. Metode radiologice de explorare a cordului şi vaselor. Imaginea

radiologică normală a cordului şi a pediculului vascular în diferite incidenţe de examinare.

Semiologia radiologică a inimii şi a vaselor mari de la bază în stare patologică. Aspectul

radiologic al inimii în afecţiunile valvulei mitrale (stenoză mitrală, insuficienţă mitrală,

boala mitrală). Aspectul miocardului (aspect radiologic). Afecţiunile pericardului:

pericarditele lichidiene, sechelele revărsatului pericardic (aspect radiologic).

1 oră

Page 306: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

7. Radiodiagnosticul tubului digestiv

Importanţa examenului radiologic în explorarea tubuluidigestiv în stare normală şi

patologică. Incidenţe şi poziţii de examinare. Radioanatomia tubului digesiv, aspecte

morfologice şi funcţionale ale tubului digestiv.

Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor esofagiene.

Anatomia şi fiziologia radiologică a esofagului. Diverticulii esofagieni de pulsiune şi

tracţiune. Boala ulceroasă cu localizare esofagiană (ulcerul Barret ). Stenozele esofagiene

benigne şi maligne – aspecte radiologice.

Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor stomacului.

Anatomie şi fiziologie radiologică. Ulcerul gastric – aspecte radiologice ale nişei

benigne. Aspecte radiologice particulare în funcţie de localizarea ulcerului gastric.

Cancerul gastric: forme anatomo-radiologice de cancer gastric. Nişa gastrică malignă –

caractere radiologice. Tipuri de nişe maligne. Lacuna gastrică malignă – caractere

semiologice. Cancerul gastric formă infiltrantă, schirul gastric.. Tumorile gastrice benigne –

lacuna gastrică benignă – aspecte radiologice.

Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului subţire.

Metode de examinare radiologică ale intestinului subţire; tehnici de examinare.

Duodenul. Ulcerul duodenal – semne radiologice directe şi indirecte de ulcer duodenal.

Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului gros

Tehnica examenului radiologic al intestinului gros. Anatomia şi fiziologia radiologică a

intestinului gros. Tumorile benigne ale colonului. Rectocolita ulcero-hemoragică. Cancerul

colonului – aspecte anatomo-radiologice.

2 ore

8. Radiodiagnosticul aparatului urogenital

Metode de examinare radiologică a aparatului urogenital: radiografia renovezicală,

urografia i.v., cistopoligrafia, alte metode de examinare. Indicaţiile şi contraindicaţiile

urografiei i.v., accidente la administrarea de substanţă de contrast iodată. Radioanatomia

rinichilor, a căilor şi vezicii urinare. Malformaţii renale de număr, mărime, poziţie,

malformaţiile căilor urinare, anomalii vasculare renale. Semiologia radiologică în patologia

urinară. Modificări morfologice şi funcţionale în patologia aparatului urinar.

Litiaza urinară. Tuberculoza urogenitală. Tumorile renale.

2 ore

9. Diagnosticul radiologic al aparatului osteoarticular

Examinarea radiologică în traumatismele osteo-articulare: fracturi, luxaţii, complicaţiile

fracturilor. Aspecte radiologice în osteomielitele acute şi cronice. Tuberculoza

osteoarticulară şi vertebrală. Tumorile osoase Generalităţi. Clasificarea tumorilor osoase.

Caracterele generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase.Tumori osoase

benigne: osteomul, fibromul osos, mixomul osos, chistul osos solitar. Tumorile osoase

semimaligne. Caractere generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase

semimaligne. Tumora cu celule gigante (tumora cu mieloplaxe). Caracterele generale

radiologice ale tumorilor osoase maligne.Tumori osoase maligne primitive: osteosarcomul,

sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul multiplu, sarcomul parostal. Tumori

metastatice osoase

2 ore

Page 307: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Semestrul II

1. Introducere în radiologia şi imagistica medicală

Istoric. Generalităţi:

Definiţia radiologiei: obiectul radiologiei medicale şi principalele domenii de

aplicare.

Noţiuni de radiofizică:

Fizica radiaţiilor. Mecanismul de producere al razelor X. Funcţionarea aparatului de

raze Roentgen. Calitatea radiaţiilor şi proprietăţile principale pe care se bazează

utilizarealor în radiodiagnostic şi radioterapie. Tehnica radiografică. Imagine radiografică.

Formarea imaginii prin diferitele particularităţi. Legile formării imaginii radiologice.

Noţiuni de radioprotecţie. Principii generale de radiodiagnostic. Metode de cercetare

radiologică şi principiile acestor metode: radioscopia, radiografia, diferitele variante,

radiografia cu substanţa de contrast, radiofotografia. Unele achiziţii moderne ce

funcţionează pe principiul razelor X: angiografia digitală, computer tomografia, etc.

2 ore

2. Particularităţile examenului radiologic în stomatologie.

Anatomia radiologică dento-alveolară. Imaginea radiologică normală a dinţilor, erupţia

dinţilor. Examenul radiologic dento-parodontal.

Incidenţa endobucală, retroalveolară, izometrică şi ortoradială. Tehnici speciale ale

incidenţei retroalveolare izometrice şi ortoradiale adaptate pe grupe de dinţi. Completări şi

corecţii ale incidenţei retroalveolare, izometrice şi ortoradiale.

2 ore

3. Particularităţile examenului radiologic în stomatologie

Incidenţa endobucală, izometrică şi ortoradială cu film ocluzal. Tehnica acestei incidenţe pe

grupe de dinţi. Incidenţa endobucală axială cu film ocluzal. Tehnica acestei incidenţe pe

grupe de dinţi.

2 ore

4. Tehnici pentru examinarea masivului facial.

Incidenţa semiaxială a masivului facial; incidenţa axială a masivului facial; incidenţa pentru

sinusurile anterioare cranio-faciale; incidenţa de faţă pentru orbite-simetrică bilaterală;

incidenţa comparativă bilaterală pentru arcada zigomatică, incidenţa de profil a masivului

facial; incidenţa de profil a oaselor proprii nazale; incidenţa axială a oaselor proprii nazale;

incidenţa axială endobucală a sinusului maxilar; incidenţa axială endobucală a palatului dur;

incidenţa oblică pentru maxilar.

2 ore

5. Tehnici pentru examenul radiologic al mandibulei.

Incidenţa de mandibulă defilată (ram orizontal, gonion şi ram vertical); incidenţa laterală

pentru spaţiul mandibulo-vertebral şi apofiza stiloidă; incidenţa de profil a mandibulei;

incidenţa de contact postero-anterioară a mentonului; incidenţa antero-posterioară a

mentonului; incidenţa tangentă postero-anterioară a ramurei ascendente; incidenţa tangentă

pentru unghiul mandibulei; incidenţa axială a mandibulei şi a planşeului bucal; incidenţa

maxilarului pentru raporturile arcadei dentare – sinusuri maxilare; incidenţa de ansamblu a

mandibulei. Tehnici pentru articulaţia temporo-mandibulară: incidenţa Schuller; incidenţa

Parma; radiografia cinetică a articulaţiei temporo-mandibulare.

Tehnici speciale. Stereoradiografia; Tomografia; Teleradiografia craniană; Radiografia

direct mărită; Amplificatorul de luminozitate; Radiografia panoramică a întregii dentaţii;

Tomodensitometria; Pangrafia dentară; Măsurarea lungimii canalelor; Radiografiile cu

substanţă de contrast.

2 ore

6. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale.

Leziunile scalpului. Leziunile craniului. Fracturile etajului mijlociu. Traumatismele

piramidei nazale.

2 ore

7. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale. Fracturile complexului

zigomatico-maxilar. Leziuni traumatice ale dinţilor şi parodonţiului. Fracturile de

mandibulă.

2 ore

Page 308: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

8. Radiodiagnosticul anomaliilor dentare şi maxilare.

Anomaliile dentare de formă, număr şi orientare. Puncte, planuri şi unghiuri în

teleradiografie. Deformaţiile şi defectele osoase.

2 ore

9. Radiodiagnosticul cariei dentare: caria simplă şi caria complicată. Radiodiagnosticul

în incluzia dentară.

2 ore

10. Radiodiagnosticul parodontopatiilor marginale

Radiodiagnosticul în extracţia dentară: examen radiografic şi indicaţia extracţiei dentare.

Tehnica de extracţie. Control radiologic postextracţional. Diagnosticul radiologic al

leziunilor traumatice maxilo-faciale: calusul şi controlul radiologic al evoluţei lui;

pseudartroza.

2 ore

11. Radiodiagnosticul în infecţiile şi necrozele oaselor maxilare.

Radiodiagnosticul în sinuzita maxilară odontogenă. Radiodiagnosticul în osteopatiile

specifice ale maxilarului. Diagnosticul radiologic al distrofiilor osoase. Osteodistrofia

deformantă Paget. Displazia fibroasă poliostică. Hiperostoza frontală internă.

Radiodiagnosticul osteopatiilor maxilarelor în bolile de sistem

2 ore

12. Tumorile osoase benigne.

Generalităţi. Clasificarea tumorilor osoase. Caractere generale clinice, histologice şi

radiologice ale tumorilor osoase benigne. Osteomul, fibromul, mixomul, lipomul,

hemangiomul, chistul osos solitar, neurinomul, epulidele, adamantinomul, cementomul.

Tumorile osoase semimaligne. Caractere generale clinice, histologice şi radiologice ale

tumorilor osoase semimaligne. Tumora cu celule gigante, condromul, osteocondromul.

2 ore

13. Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase maligne.

Caractere generale fizice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase maligne. Tumori

osoase maligne primitive: osteosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul

multiplu, sarcomul parostal, angiosarcomul, neurosarcomul osos. Tumori metastatice

osoase.

2 ore

14. Radiodiagnosticul în patologia articulaţiei temporo-mandibulare

Leziunile traumatice, artritele acute, artritele cronice, artrozele, anchiloza temporo-

mandibulară.

2 ore

15. Radiodiagnosticul în patologia glandelor salivare: litiaza salivară, fistulele salivare,

afecţiunile inflamatorii, sialozele, sialomegaliile, tumorile glandelor salivare.

Radiodiagnosticul corpilor străini.

2 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Semestrul I

1. Prezentarea şi descrierea aparatului de radiodiagnostic.

Explicarea mecanismului de producere a razelor X care concură la formarea imaginii

radiologice. Modul practic în care aplicăm principiile de protecţie împotriva radiaţiilor.

Imaginea radiologică a toracelui şi plămânului normal în incidenţa P-A şi laterală.

Segmentaţia pulmonară. Criterii de corectitudine a unei radiografii toraco-pleuro-

mediastino-pulmonare.

1 oră

2. Semiologia radiologică pulmonară.

Exemplificarea modificărilor elementare de transparenţă pulmonară (opacităţi,

hipertransparenţe, imagini mixte) - planul de descriere.

1 oră

3. Radiodiagnosticul pneumopatiilor inflamatorii acute

Aspecte radiografice, forma clinico-radiologică, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţia

radiologică; pneumopatii inflamatorii acute tipice şi atipice; pneumonia francă lobară,

stafilococia pleuro-pulmonară, pneumonia cu Klebsiella, bronhopneumonia, supuraţiile

pulmonare.

Sindromul de lob mediu.

1 oră

4. Radiodiagnosticul afecţiunilor pleurei.

Aspect radiografic, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie radiologică în pleurezia marii

cavităţi, pleureziile închistate, pahipleurită, tumori pleurale.

1 oră

Page 309: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

5. Radiodiagnosticul în cancerul bronhopulmonar.

Exemplificarea pe radiografii a cancerului bronhopulmonar – formă centrală şi periferică.

Sindromul de condensare cu bronhie obstruată – tipuri de atelectazii în funcţie de

localizare. Sarcomul pulmonar. Sindromul Pancoast Tobias. Tumorile pulmonare

secundare.

1 oră

6. Radiodiagnosticul în tuberculoza pulmonară

Principalele forme clinico-radiologice ale tuberculozei pulmonare. Tuberculoza

primară: complex primar simplu; complex primar complicat; caverna primară; fistula

ganglio-bronşică. Diseminările hematogene: granulia. Sechelele tuberculozei primare.

Tuberculoza secundară: infiltratele precoce, modalităţi evolutive, tuberculomul, formele

evolutive ale ftiziei. Fibrotoraxul.

2 ore

7. Diagnosticul cordului şi vaselor.

Imaginea radiologică normală a cordului şi a pediculului vascular în diferite poziţii de

examinare. Semiologia radiologică a inimii şi a vaselor mari de la bază în stare patologică.

Modificări de poziţie; modificări ale mişcărilor active şi pasive; modificări globale, parţiale

de volum; configuraţii ( mitrală, aortică, pericardică) şi insuficienţa cardiacă globală.

Aspectul radiologic al inimii în afecţiunile valvulei mitrale ( stenoza mitrală, insuficienţa

mitrală, boala mitrală). Aspectul radiologic al inimii în afecţiunile valvulare aortice.

Miocardite (aspect radiologic). Afecţiunile pericardului (aspect radiologic).

1 oră

8. Radiodiagnosticul tubului digestiv.

Importanţa examenului radiologic în explorarea tubului digestiv în stare normală şi

patologică. Incidenţe şi poziţii de examinare. Indicaţii şi contraindicaţii ale examenului

radiologic. Radioanatomia tubului digestiv, aspecte morfologice şi funcţionale ale tubului

digestiv în explorarea radiologică.

1 oră

9. Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor esofagiene. Anatomia şi fiziologia radiologică a esofagului. Diverticulii esofagieni de pulsiune şi

tracţiune. Acalazia. Varicele esofagiene. Boala ulceroasă cu localizare esofagiană (

ulcerul Barret ). Stenozele esofagiene benigne şi maligne – aspecte radiologice.

Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor stomacului. Anatomie şi fiziologie radiologică. Ulcerul gastric – aspecte radiologice ale nişei

benigne; bilocurarea gastrică benignă; semne radiologice indirecte morfologice şi

funcţionale ale ulcerului gastric. Aspecte radiologice particulare în funcţie de localizarea

ulcerului gastric. Cancerul gastric: forme anatomo-radiologice de cancer gastric. Nişa

gastrică malignă – caractere radiologice. Lacuna gastrică malignă – caractere semiologice.

Cancerul gastric formă infiltrantă, schirul gastric. Tumorile gastrice benigne – lacuna

gastrică benignă – aspecte radiologice.

Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului subţire.

Metode de examinare radiologică ale intestinului subţire; aspectul radiologic

morfofuncţional normal. Duodenul. Ulcerul duodenal – semne radiologice directe şi

indirecte de ulcer duodenal.

Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului gros

Tehnica examenului radiologic al intestinului gros. Indicaţiile şi modul de efectuare a

examenului funcţional al colonului, irigografia (irigoscopia), proba Fischer cu dublu

contrast. Anatomia şi fiziologia radiologică a intestinului gros. Tumorile benigne ale

colonului. Rectocolita ulcero-hemoragică. Cancerul colonului – aspecte anatomo-

radiologice.

2 ore

Page 310: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

10. Radiodiagnosticul aparatului urogenital

Metode de examinare radiologică a aparatului urogenital: radiografia renovezicală,

urografia i.v., cistopoligrafia, alte metode de examinare. Indicaţiile şi contraindicaţiile

urografiei i.v., accidente la administrarea de substanţă de contrast iodată. Radioanatomia

rinichilor, a căilor şi vezicii urinare. Malformaţii renale de număr, mărime, poziţie,

malformaţiile căilor urinare, anomalii vasculare renale. Semiologia radiologică în patologia

urinară. Modificări morfologice şi funcţionale în patologia aparatului urinar. Litiaza urinară.

Tuberculoza urogenitală. Tumorile renale.

1 oră

11. Diagnosticul radiologic al aparatului osteoarticular

Examinarea radiologică în traumatismele osteo-articulare: fracturi, luxaţii, complicaţiile

fracturilor. Aspecte radiologice în osteomielitele acute şi cronice. Tuberculoza

osteoarticulară şi vertebrală. Tumorile osoase Generalităţi. Clasificarea tumorilor osoase.

Caracterele generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase. Tumori osoase

benigne: osteomul, fibromul osos, mixomul osos, chistul osos solitar. Tumorile osoase

semimaligne. Caractere generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase

semimaligne. Tumora cu celule gigante (tumora cu mieloplaxe). Caracterele generale

radiologice ale tumorilor osoase maligne.Tumori osoase maligne primitive: osteosarcomul,

sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul multiplu, sarcomul parostal. Tumori

metastatice osoase.

2 ore

Lucrare recapitulativă 1 oră

Semestrul II

1.Prezentarea şi descrierea aparatului de radiodiagnostic. Explicarea mecanismului de

producere a razelor X care concură la formarea imaginii radiologice. Modul practic în care

aplicăm principiile de protecţie împotriva radiaţiilor. Camera obscură, prepararea şi

formarea substanţelor de developare. Explicarea fenomenului de developare şi

păstrarea filmelor radiografice.

2 ore

2.Tehnica radiografiilor în incidenţă endobucală, retroalveolară, izometrică şi

ortoradială precum şi explicarea tehnicilor speciale ale incidenţei retroalveolare

izometrice şi ortoradiale adaptate pe grupe de dinţi. Completări şi corecţii ale acestei

incidenţe.

2 ore

3.Tehnica radiografiilor endobucale izometrice şi ortoradiale cu film ocluzal şi

endobucală axială cu film ocluzal. Explicarea tehnicii acestor incidenţe pe grupe de dinţi.

2 ore

4. Efectuarea în mod practic de către fiecare student a radiografiilor în incidenţă

endobucală, retroalveolară, izometrică şi ortoradială precum şi explicarea tehnicilor

speciale ale incidenţei retroalveolare izometrice şi ortoradiale adaptate pe grupe de

dinţi. Completări şi corecţii ale acestei incidenţe. Efectuarea în mod practic de către fiecare

student a radiografiilor endobucale izometrice şi ortoradiale cu film ocluzal precum şi în

incidenţa endobucală axială cu film ocluzal. Explicarea tehnicii acestor incidenţe pe grupe

de dinţi.

2 ore

5. Tehnici pentru examinarea masivului facial.

Demonstraţii de efectuarea radiografiilor extraorale şi a metodelor de examinare.

Radiografii extraorale de masiv facial, de mandibulă şi prezentarea tehnicilor speciale.

2 ore

6. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale.

Leziunile scalpului. Leziunile craniului. Fracturile etajului mijlociu. Traumatismele

piramidei nazale.

2 ore

7. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale

Fracturile complexului zigomatico-maxilar. Leziuni traumatice ale dinţilor si parodonţiului.

Fracturile de mandibulă

1 ora

8. Radiodiagnosticul anomaliilor dentare şi maxilare.

Anomalii dentare de formă, număr şi orientare. Deformaţii şi defecte osoase. Prezentarea de

filme endobucale pentru radiodiagnosticul în caria simplă şi caria complicată

2 ore

9. Radiodiagnosticul parodontopatiilor marginale 2 ore

Page 311: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

10. Radiodiagnosticul cariei dentare. Radiodiagnosticul în caria simplă.

Radiodiagnosticul în caria complicată.

1 ora

11. Radiodiagnosticul în incluzia dentară. Localizarea radiologică a dinţilor incluşi.

Radiodiagnosticul în extracţia dentară. Prezentarea de filme radiografice efectuate post-

extracţional.

2 ore

12.Prezentarea de filme cu infecţii şi necroze ale oaselor maxilare, cu sinuzită maxilară

odontogenă. Diagnosticul radiologic al distrofiilor osoase: osteodistrofia deformantă Paget,

displazia fibroasă poliostică, hiperostoza frontală internă.

2 ore

13. Radiodiagnosticul în patologia tumorală benignă maxilarelor. Prezentarea de filme

cu aspecte radiografice de tumori benigne ale maxilarelor.

2 ore

14. Radiodiagnosticul în patologia tumorală malignă a maxilarelor: primitive şi

secundare; tumori semimaligne. Prezentarea de filme cu aspecte radiografice de tumori

maligne ale maxilarelor.

2 ore

15.Prezentarea de filme cu patologia glandelor salivare şi patologia articulaţiei

temporo-mandibulare.

2ore

16. Recapitulare 2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Bibliografie minimală obligatorie

Semestrul I

Popescu M. – Curs de radiologie şi imagistică medicală; Ed. Medicală Universitară, Craiova 2006

Semestrul II

Daniela Dumitrescu – Radiologie stomatologică, curs pentru studenţi, Ed. Medicală Universitară,

Craiova, 2006

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

Susţinerea cursului se face prin predare şi prin interacţiunea cu studentul,

urmărindu-se menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul

abordat şi nevoile sale reale ale studentului

Prezentarea noţiunilor teoretice se face folosind imagini: scheme, desene,

radiografii, prezentări pe suport electronic.

Lucrari practice

Lucrările practice cuprind o primă parte în care se face o reluare sintetică a

elementelor teoretice, astfel încât să se asigure premizele studiului practic.

Lucrarea practică se desfăşoară interactiv, stimulând curiozitatea de recunoaştere

şi identificare a elementelor prezentate la curs, urmărindu-se cointeresarea

studentului în rezolvarea unor probleme date.

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul bibliografiei minimale indicate

2. Documentare suplimentară în bibliotecă

3. Pregătire lucrări/teme de control

4. Pregătire examinare finală

5. Documentare pe internet

Page 312: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Disciplina de

Radiologie şi

Imagistică

Medicală

La sfârşitul

semestrului,

ultima

săptămână de

activitate

didactică

Conf. Univ.

Dr. Daniela

Dumitrescu

Asist Univ

Dr

Luana

Corina

Lascu

În funcţie de tematica

lucrării practice şi de

orarul studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplina de

Radiologie şi

Imagistică

Medicală

Săptămânal

2 ore

Conf. Univ.

Dr. Daniela

Dumitrescu

Asist Univ

Dr

Luana

Corina

Lascu

În raport cu

solicitările studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Disciplina de

Radiologie şi

Imagistică

Medicală

Consultaţii la

sfârşitul

fiecărui

capitol

Conf. Univ.

Dr. Daniela

Dumitrescu

Asist Univ

Dr

Luana

Corina

Lascu

În raport cu

dificultatea temelor

reieşită în urma

rezultatelor

evaluărilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs scris scris 10%

Lucrări

practice oral 10%

Examen oral scris scris 80%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima miercuri din luna

Orele 15-17

Disciplina de Radiologie şi

Imagistică Medicală

Conf. Univ. Dr. Daniela

Dumitrescu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

anatomia descriptivă şi

topografică, anatomie

patologică, biofizică,

imagistică medicală, medicină

Page 313: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

internă, oncologie medicala,

chirurgie orală şi maxilo-

facială, chirurgie oncologică,

neurochirurgie.

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

-- ssăălliillee ddee ccuurrss FFaaccuullttaatteeaa ddee

mmeeddiicciinnaa ddeennttaarraa -- UUMMFF

-- ssaallăă ddee lluuccrrăărrii pprraaccttiiccee --

Disciplina de Radiologie şi

Imagistică Medicală

- suport logistic: filme

imagistice, prezentari power

point

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. Univ. Dr. Popescu Sanda

Mihaela

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf. Univ. Dr. Dumitrescu

Daniela

Notă: 116) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

117) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 118) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

119) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

120) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 314: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PEDODONTIE

Codul disciplinei MD 4214

Anul de studiu IV

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 2 3 - 5 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele BATAIOSU MARILENA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA CRAIOVA

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE MEDICALE

Gradul didactic SEF DE LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la examenul clinic, diagnosticul şi tratamentul

dentar la pacientul copil.

Să-şi însuşească noţiunile fundamentale despre particularităţile morfologice şi structurale ale dinţilor

temporari şi permanenţi tineri.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Să prezinte principalele caracteristici morfologice ale dinţlor temporari.

Să ofere date despre erupţia dentară: secvenţa şi cronologia erupţiei, factori ce influenţează erupţia.

Va pregăti studentul în vederea recunoaşterii principalelor afecţiuni ale dinţilor temporari şi

permanenţi în perioada de creştere. Va furniza date cu privire la concepţiile şi tehnicile utilizate pentru rezolvarea afecţiunilor dentare la

copii, care sunt diferite de cele la adulţi, cu sublinierea acestor diferenţe.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul va fi capabil să:

- aibă noţiuni de dezvoltare a pulpei dentare, dentinei şi smalţului;

- recunoască particularităţi morfologice ale dinţilor temporari în raport cu dinţii permanenţi;

- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor temporari;

- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor permanenţi;

Page 315: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii temporari pe baza semnelor

caracteristice;

- cunoască etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile pentru dinţii

temporari;

- poată descrie prinipalele etape ale tratamentul plăgii dentinare la dinţii temporari;

- să stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte temporar plecând de la semnele subiective şi

clinice;

- cunoască metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor temporari: coafajul indirect,

pulpotomia, pulpectomia;

- cunoască complicaţiile gangrenei pulpare specifice dinţilor temporari;

- ştie să aplice diferitele metode de tratament ale gangrenei dentare: tratamentul conservator,

extracţia, măsuri de compromis;

- cunoască etapele tratamentului cariei dentare simple a dinţilor permanenţi tineri;

- cunoască tipurile de tratament al plăgii dentinare la un dinte permanent imatur;

- stabilească un diagnostic de pulpită la dinţii permanenţi imaturi plecând de la simptomatologia

acestora;

- stabilească un diagnostic de gangrenei pulpară la dinţii permanenţi imaturi plecând de la

simptomatologia acestora;

- cunoască diferitele metode de tratament indicate în gangrena pulpară a dinţilor permanenţi

tineri;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile materiale dentare folosite în stomatologia pediatrică;

- cunoască tehnici şi posibilităţi de restaurare complexă a molarilor temporari.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului copil;

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului şi să înregistreze în

scris rezultatele;

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze.

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale;

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului copil în stabilirea

diagnosticului;

- să elaboreze planul de tratament al cariei dentare simple şi complicate a dinţilor temporari;

- să elaboreze planul de tratament al cariei dentare simple şi complicate a dinţilor permanenţi.

c. instituirea tratamentului

- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil necesitatea instituirii

tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor temporari;

- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil principiile, etapele şi

tehnicile de realizare a tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor temporari;

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile tratamentului cariei dentare simple şi

complicate a dinţilor temporari;

- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil necesitatea instituirii

tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor permanenţi;

- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil principiile, etapele şi

tehnicile de realizare a tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor

permanenţi;

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile tratamentului cariei dentare simple şi

complicate a dinţilor permanenţi.

e. să instituie un program de dispensarizare a pacientului copil şi de educaţie a acestuia în ceea

Page 316: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

ce priveşte alimentaţia şi igiena orală.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta;

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole;

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară;

- să respecte drepturile pacienţilor;

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente;

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale

pacientului;

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare;

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare.

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie;

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi;

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Curs 1 : Dezvoltarea organului dentar

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască stadiile de dezvoltare dentară;

- aibă noţiuni de dezvoltare a pulpei dentare, dentinei şi smalţului;

- cunoască etapele dezvoltare a rădăcinii dentare.

2

Curs 2: Morfologia dinţilor temporari

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască morfologia individuală a dinţilor temporari;

- recunoască particularităţi morfologice ale dinţilor temporari în raport cu dinţii

permanenţi.

2

Curs 3: Erupţia dentară

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie etapele erupţiei dentare,

- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor temporari;

- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor permanenţi

- descrie etapele şi mecanismele resorbţiei fiziologice a dinţilor temporari;

- cunoască factorii împlicaţi în declanşarea rizalizei.

2

Curs 4: Etiopatogenia cariei dentare cu particularităţi la dinţineza cariei dentarei

temporari şi permanenţi tineri

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie factorii implicaţi în geneza cariei dentare;

- cunoască principalele mecanisme prin care flora bacteriană participă la apariţia

cariei dentare.

2

Page 317: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 5: Caria dinţilor temporari

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască principala clasificare a formelor clinice de carie;

- aibă date despre epidemiologia cariei dentare simple la dinţii temporari;

- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii temporari pe baza semnelor

caracteristice,

- descrie posibilităţile de evoluţie a cariei dentare simple la dinţii temporari.

2

Curs 6: Tratamentul cariei dentare simple la dinţii temporari

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie principalele obiective şi principii de tratament în caria dentară simplă a dinţilor

temporari;

- cunoască clinica formelor particulare de carie ce pot afecta dinţii temporari;

- cunoască etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile pentru dinţii

temporari;

- poată descrie prinipalele etape ale tratamentul plăgii dentinare la dinţii temporari.

2

Curs 7: Patologia pulpară la dinţii temporari Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască particularităţile patologiei pulpare la dinţii temporari;

- să stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte temporar plecând de la semnele

subiective şi clinice;

- cunoască posibilele complicaţii ale pulpitelor la dinţii temporari.

2

Curs 8: Tratamentul inflamaţiei pulpare la dinţii temporari Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor temporari: coafajul

indirect, pulpotomia, pulpectomia;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile metodelor de tratament din inflamaţia pulpară a

dinţilor temporari;

- descrie tehnica coafajului direct şi indirect cu particularităţile ei la nivelul dentaţie

temporare;

- descrie tehnica pulpotomiei vitale şi devitale cu particularităţile ei la nivelul dentaţie

temporare;

- descrie tehnica pulpectomiei vitale şi devitale cu particularităţile ei la nivelul dentaţie

temporare.

2

Curs 9: Gangrena pulpară a dinţilor temporari

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie formele clinice ale gangrenei pulpare

- cunoască complicaţiile gangrenei dinţilor temporari comune cu cele ale dinţilor

permanenţi;

- cunoască complicaţiile gangrenei pulpare specifice dinţilor temporari.

2

Curs 10: Tratamentul gangrenei pulpare la dinţii temporari

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- ştie să indice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de tratament ale gangrenei

dentare: tratamentul conservator, extracţia, măsuri de compromis;

- cunoască tehnicile şi materialele indicate în obturaţia canalelor radiculare la dinţii

temporari.

2

Curs 11: Clinica şi terapia cariei simple a dinţilor permanenţi în perioada de creştere

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- fie capabil de a diagnostica o carie dentară simplă la un dinte permanent imatur;

- poată face un diagnostic diferenţial al cariei dentare simple cu alte afecţiuni dentare;

- cunoască etapele tratamentului cariei dentare simple a dinţilor permanenţi tineri;

- cunoască tipurile de tratament al plăgii dentinare la un dinte permanent imatur.

2

Page 318: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 12: Clinica şi tratamentul inflamaţiei pulpare a dinţilor permanenţi în perioada

de creştere Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască principalii factori implicaţi în etiologia inflamaţiei pulpare

- stabilească un diagnostic de pulpită la dinţii permanenţi imaturi plecând de la

simptomatologia acestora.

2

Curs 13: Clinica şi tratamentul gangrenei pulpare a dinţilor permanenţi tineri Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască principalii factori implicaţi în etiologia gangrenei pulpare

- stabilească un diagnostic de gangrenei pulpară la dinţii permanenţi imaturi plecând de la

simptomatologia acestora

- cunoască diferitele metode de tratament indicate în gangrena pulpară a dinţilor

permanenţi tineri;

- cunoască indicaţiile şi tehnicile de apexificare.

2

Curs 14: Restaurarea odontală în practica pediatrică – materiele dentare utilizate

dentare în practica pedodontică;

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie principalele caracteristici clinice ale celor mai utilizate materiale dentare în

tratamentul plăgii dentinare din practica pedodontică;

- descrie principalele caracteristici clinice ale celor mai utilizate materiale dentare în

restaurări de durată din practica pedodontică;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile materiale dentare folosite în stomatologia

pediatrică;

2

Curs 15: Restaurarea odontală în practica pediatrică - restaurarea complexă a molarilor

temporari

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie principalele caracteristici clinice ale celor mai utilizate materiale dentare în

restaurări de durată ale molarilor temporari;

- cunoască tehnici şi posibilităţi de restaurare complexă a molarilor temporari.

2

Page 319: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Tematica

1.Foaia de observaţie. Importanţa anamnezei, a antecedentelor ereditare şi materne.

2.Examenul pacientului copil. Examenul exooral.

3.Examenul pacientului copil. Examenul endooral.

4.Examenul radiologic în practica pediatrică.

5.Analiza morfologiei dentare în dentiţa mixtă pe modele de studiu.

6.Analiza erupţiei dentare pe modele de studiu.

7.Tratamentul carie dentare simple pe dinţi temporari.

8.Tratamentul carie dentare complicate pe dinţi temporari.

9.Tratamentul carie dentare simple pe dinţi permanenţi tineri.

10.Tratamentul carie dentare complicate pe dinţi permanenţi în perioada de creştere.

11.Extracţia dinţilor temporari.

Obiective operaţionale: studentul trebuie să:

- stabilească un diagnostic şi un plan de tratament corect plecând de la alcătuirea

corectă a unei foi de observaţie;

- recunoască particularităţi morfologice ale dinţilor temporari în raport cu dinţii

permanenţi;

- stabilească vârsta dentară a pacientului în urma analizei modelului de studiu;

- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii temporari pe baza

semnelor caracteristice;

- aplice în practică etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile

pentru dinţii temporari;

- aplice în practică etapele de tratament ale plăgii dentinare la dinţii temporari;

- stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte temporar plecând de la semnele

subiective şi clinice;

- aplice în practică metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor temporari:

coafajul indirect, pulpotomia, pulpectomia;

- ştie să aplice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de tratament ale

gangrenei dentare: tratamentul conservator, extracţia, măsuri de compromis;

- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii permanenţi imaturi pe

baza semnelor caracteristice;

- aplice în practică etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile

pentru dinţii permanenţi imaturi;

- aplice în practică etapele de tratament ale plăgii dentinare la dinţii permanenţi în

perioada de creştere;

- stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte permanent imatur, plecând de la

semnele subiective şi clinice;

- aplice în practică metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor permanenţi

în perioada de creştere: coafajul indirect, pulpotomia, pulpectomia;

- aplice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de tratament ale gangrenei

dentare: tratamentul conservator, extracţia;

- aplice în practică tehnici de restaurare complexă a molarilor temporari.

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

6 ore

6 ore

3 ore

6 ore

3 ore

6 ore

3 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Bibliografie minimală obligatorie

1. Bătăiosu Marilena, Olteanu Mădălina, Maglaviceanu Camelia – Pedodonţie, curs, vol.I, Ed.

Universitaria, Craiova, 2010.

2. Bratu Elisabeta, Glăvan Florica - Practica pedodontică. Ed. Orizonturi Universitare-Timişoara,

2005

3. Cameron A., Widmer R. - Handbook of pediatric dentistry. Ed. Mosby, 2003, 2nd edition.

4. Irina Totolici - Dinţii Temporari, Ed. EXPONTO, Constanţa 2006.

Page 320: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

5. Irina Totolici - Îndrumar de stagii clinice. Dinţii Temporari, Ed. EXPONTO, Constanţa 2006.

6. Luca Rodica - Dinţii temporari. Vol. I şi Vol. II, Ed. Cerma, Bucureşti, 2003

7. Luca Rodica - Metode locale de prevenire a cariei în şanţuri şi fosete, Biblioteca Studentului

Stomatolog, Nr. 10 Ed Cerma, Bucureşti 1999.

8. McDonald R.E., Avery D.R. - Dentistry for Child and Adolescent. Ed Mosby 2004, 8th edition.

9. Răducanu A.M. - Pedodonţia pe înţelesul tuturor. Ghid practic pentru studenţi, tineri medici,

părinţi şi copii. Ed. Cerma, 2008, pag.29-57

10. Răducanu Anca Maria-Tratamentul cariei simple şi complicate la copii şi adolescenţi. Îndreptar

de lucrări practice, Ed. BREN, 2011.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

Susţinerea cursului se face prin predare şi prin interacţiunea cu studentul,

urmărindu-se menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul

abordat şi nevoile reale ale studentului

Prezentarea noţiunilor teoretice se face folosind imagini: scheme, desene, imagini,

prezentate pe suport electronic.

Stagiu clinic

Stagiile clinice cuprind o primă parte în care se face o reluare sintetică a

elementelor teoretice, astfel încât să se asigure premizele lucrării practice. Stagiul

se desfăşoară interactiv, urmărindu-se cointeresarea studentului în rezolvarea

unor probleme date.

Studiu

individual

Tip de activitate Nr.

Ore/sem.

1. Studiu după manual, suport de curs 10

2. Studiul bibliografiei minimale indicate 8

3. Documentare suplimentară în bibliotecă 2

4. Activitate de pregătire pentru stagiu clinic 10

5. Realizare de referate 2

6. Pregătire lucrări/teme de control 7

7. Pregătire prezentări orale 2

8. Pregătire examinare finală 30

9. Consultaţii 2

10. Documentare pe internet 2

TOTAL ORE 75 ore/sem.

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 Sălile de stagiu

ale disciplinei

de Pedodonţie

La sfârşitul

semestrului,

ultima

săptămână

de activitate

didactică

Şeful

disciplinei

În funcţie de tematica

stagiilor clinice şi de

orarul studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

Sălile de stagiu

ale disciplinei

de Pedodonţie

Săptămânal

2 ore

Şeful

disciplinei

În raport cu

solicitările studenţilor

Se urmăresc teme

Page 321: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

ştiinţific

studenţesc

propuse la începutul

fiecărui semestru.

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sălile de stagiu

ale disciplinei

de Pedodonţie

Consultaţii la

sfârşitul

fiecărui

capitol

Şeful

disciplinei

În raport cu

dificultatea temelor

relevată de rezultatele

evaluărilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Testare scrisă la

½ semestrului

(după cursul

nr.7)

10%

Lucrări

practice

Examen

Oral (Proba practică -

40%, Proba teoretică-

50%)

90%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A doua zi de marţi din fiecare lună

a semestrului - orele 12-14

Clinica de Pedodonţie Şef lucrări dr. Marilena

Bătăiosu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

Odontologie, endodonţie,

ortodonţie,chirurgie dento-

alveolară

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

CCuurrss –– ssaallaa 331100,, CCllăăddiirreeaa

vveecchhee,, EExxtteennssiiee

SSttaaggiiii cclliinniiccee –– ssaallaa 000011,,

rreessppeeccttiivv 000033,, CCăăddiirreeaa nnoouuăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.Univ.Dr. Mihaela Ţuculina Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucrări dr. Marilena Bătăiosu

Notă: 121) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

122) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

Page 322: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 123) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

124) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

125) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 323: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară , Anul IV

Denumirea disciplinei RESTAURĂRI PROTETICE METALO-CERAMICE

Codul disciplinei MD4216

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

Licenţă I Specialitat

e

Opţional 1 - 1 2 30 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Mercuţ Veronica

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Catedra/Departamentul I

Titlul ştiinţific Doctor

Gradul didactic Profesor Universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază

CCoollaabboorraattoorrii ŞŞeeff lluuccrr.. CCrrăăiiţţooiiuu MMoonniiccaa,, AAssiisstt.. DDăăgguuccii LLuummiinniiţţaa,, PPrreepp.. ŞŞtteeffăărrţţăă

AAlleexxaannddrruu,, AAssiisstt.. VVăăttuu MMiihhaaeellaa,, DDrr.. SSiimmiinnaa GGăămmaann,, DDrr.. PPaassccuu

RRooxxaannaa,, DDrr.. CCrrooiittoorruu CCrriissttiiaannaa

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Vor dobândi noţiuni generale referitoare la edentaţia parţială;

- Vor putea concepe cel mai bun plan de tratament pentru diverse forme clinice de edentaţie

parţială redusă;

- Vor cunoaşte fazele clinice şi tehnologice ale confecţionării punţilor metalo-ceramice

- Îşi vor dezvolta abilităţile practice pentru parcurgerea fazelor clinice ale tratamentului prin

punţi metalo-ceramice.

Obiective specifice

- Studenţii vor stabili un climat de încredere cu pacienţii în vederea întocmirii anamnezei şi a

efectuării examenului clinic;

- Vor recunoaşte toate semnele obiective şi subiective ale edentaţiei parţiale putând stabili un

diagnostic corect de edentaţie parţială;

- Vor cunoaşte modalităţile de tratament în edentaţia parţială;

- Vor cunoaşte fazele clinice şi de laborator ale reabilitării prin punţi metalo-ceramice

- Vor executa fazele clinice ale realizării acestor tipuri de punţi

- Vor asista la fazele tehnologice de realizare a punţilor metalo-ceramice

- Vor cunoaste accidentele punţilor metalo-ceramice şi posibilităţile de remediere a acestora

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din

care face parte disciplina)

Cunoştinţe teoretice:

- Să cunoască modalităţile de tratament în edentaţia parţială

- Să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului prin punţi, fazele clinice ale

Page 324: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

realizării acestora, precum şi eşecurile tratamentului prin punţi.

- Să cunoască clasificarea punţilor dentare

- Să cunoască indicaţiile puntilor metalo-ceramice, fazele clinice şi tehnologice ale realizării

lor

- Să cunoască accidentele ce pot apărea la punţile metalo-ceramice şi modalităţile de rezolvare

a acestora

Abilităţi tehnice:

La finalizarea disciplinei studentul va fi capabil:

-Să demonstreze abilităţile dobândite în executarea diverselor faze clinice ale tratamentului

prin punţi

-Să examinze pacientul şi să stabilească diagnosticului complet de edentaţie parţială

-Să conceapă planul de tratament într-o edentaţie redusă

-Să prepare dinţii stâlpi pentru o punte metalo-ceramică

-Să realizeze o amprenta globală în trei timpi

-Să adapteze şi să cimenteze o punte metalo-ceramică

Abilităţi de comunicare:

- Culegerea informaţiilor necesare stabilirii diagnosticului

- Comunicarea cu pacientului în vederea alegerii soluţiei terapeutice şi punerea acesteia în

pactică

- Comunicarea cu cadrelele didactice în vederea monitorizării tratamentului la pacient

- Comunicarea cu colegii de grupă şi cu personalul auxiliar în vederea creeri unei atmosfere de

lucru plăcute şi benefică.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Edentaţia parţială; definiţie, etiologie, clasificare şi complicaţii.

Tratamentul edentaţiei parţiale; modalităţi de tratament, fazele clinice şi tehnice ale

realizării punţilor.Examinarea pacienţilor cu edentaţie parţială; examinarea preliminară,

examinarea finală.

Indicaţiile şi contraindicaţiile punţilor metalo-ceramice

Prepararea dinţilor stâlpi pentru o punte metalo-ceramică

Amprenta globală în trei timpi

Tehnologia punţilor metalo-ceramice

Proba scheletului pe câmpul protetic, proba la biscuit, Alegerea culorii pentru punţile

metalo-ceramice.

Adaptarea si cimentarea punţilor metalo-ceramice.

Accidente ale punţilor metalo-ceramice şi modalităţi de rezolvare a acestora

3h

2h

1h

3h

2h

1h

1h

1h

1h

obiectiv operational: la finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:........

Page 325: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Examinarea pacientului cu edentaţie parţială, stabilirea diagnuosticului şi a soluţiei

terapeutice de punte metalo-ceramică

Prepararea dinţilorv stâlpi pentru o punte metalo-ceramică

Amprenta globală în trei timpi

Alegerea culorii pentru o punte metalo-ceramică

Montarea modelelor în simulator

Realizarea scheletului metalic al punţii metalo-ceramice(asistat)

Proba scheletului şi cavitatea orală

Aplicarea masei de ceramică pe scheletul metalic

Proba la biscuit

Glazurarea punţii

Cimentarea punţii în cavitatea orală

..

1h

2h

2h

1h

2h

1h

2h

1h

1h

1h

1h

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

- Veronica Mercuţ – Aspecte clinice şi practice în tratamentul edentaţiei parţiale prin punţi - Editura

Medicală Universitară Craiova 2007- ISBN: 978-973-106-072-9

- Protetică Dentară vol I N. Forna(coordonator), D.Bratu, Norina Forna, Liana Lascu, Mihaela Pauna,

S. Popşor, Veronica Mercuţ. Editura Enciclopedică, Bucureşti 2011.ISBN978-973-45-0632-3;

Herbert T. Shillingburg - Fundamentals of Fixed Prosthodontics by Quintessence Publshing Co. Inc.

Chicago. Illinois 1997

-Sub redacţia :Veronica Mercuţ- Bruxismul de la cauze la efect - Editura Medicală Universitară Craiova

2011 ISSN 978-973-106-181-8

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs Prelegere

Lucrari practice Demonstraţie practică, efectuarea fazelor clinice sub îndrumarea asistentului de

grupă

Studiu

individual

Studiu şi descifrarea notiţelor de curs

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

25%

Clinica de

protetică

Ultimele două

săptămâni ale

semestrului

Prof univ dr

Mercuţ

Veronica

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1 dată pe

lună

ultima zi

de joi ora

16,00

Clinica de

protetică Semestrul II

Prof univ dr

Mercuţ

Veronica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

1 dată pe

săptămână

Clinica de

protetică Semestrul II

Prof univ dr

Mercuţ

Veronica

Page 326: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Verificare la

fiecare stagiu

oral

- Scris

Lucrări

practice

La fiecare

stagiu Examen practic

Examen

Verificare Scris

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima marti din lună ora16,00 Clinica de protetică dentară Prof. Univ.dr.Mercut

Veronica

XII.DATE SUPLIMENTARE

DESPRE DISCIPLINĂ

Discipline similare

Tehnologia protezelor dentare,

Protetică dentară fixa şi

mobilizabilă şi Reabilitare orală,

Materiale dentare

Baza materială Sălile de lucrări practice, etaj 3

Clădirea Extindere

Data avizării în departament:

Şef de departament Coordonator program de

studii,

Titular disciplină,

Conf. Univ. dr. Mihaela Popescu Prof. Univ. dr Veronica Mercut Prof. Univ.

dr.Veronica Mercuţ

Notă: 126) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

127) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 128) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

129) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

130) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 327: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea U.M.F. CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Programul de

studii

MEDICINA DENTARA

Denumirea

disciplinei

TRATAMENTUL NESPECIFIC IN PARODONTOLOGIE

Codul disciplinei MD4216

Anul de studiu IV

I.

Denumire

disciplină

Tratamentul nespecific in parodontologie Categoria: DS

II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)

Semestrul Curs Lucrări

practice

Stagii clinice

Seminar Proiect

II 1 1

Obligatorie Opţională Facultativă x

IV.

Titular disciplină:

Nume şi prenume Surlin Petra

Instituţia U.M.F.CRAIOVA

Catedră/Departame

nt

FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONF UNIV

Încadrarea (norma

de bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Vârsta 36

V.

Obiective generale:

La finalul cursului, ne propunem ca studentii sa inteleaga mecanismele de patogenitate in boala

parodontala, prin insusirea unui mod biologic, medical de abordare a patologiei parodontale,

dobandind capacitatea de a incadra tratamentul nespecific intr-un plan de tratament complex al

bolii parodontale.

Discipline cu care se corelează:histologia,morfologia adm, microbiologia, imunologia,

ortodontia, protetica, reabilitarea orala

VI.

Conţinutul disciplinei VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

SEMESTRUL II.

TEMATICA (pe capitole majore):

defalcat pe subcapitole:

CURS. NR. I

Page 328: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

-Factor determinant al bolii parodontale. Factori favorizanti.

Nr. Ore: 2

CURS NR.II.

Bacterii parodontopatogene specifice. Mecanisme de patogenitate bacteriana

Nr. Ore: 2

CURS NR. III.

Tratament specific. Tratament nespecific in boala parodontala

Nr. ore: 2

CURS NR. IV

Profilaxia bolii parodontale. Mijloace de igienizare a cavitatii orale

Nr. Ore: 2

CURS NR.V.

Imobilizarea dintilor parodontotici.Clasificarea tipurilor de imobilizari

dentare

Nr. Ore: 2

CURS NR.VI.

Bioreactivarea. Tratamentul de sustinere imuna.

Nr. Ore: 2

CURS NR.VII.

Incadrarea tratamentului nespecific in tratamentul complex al bolii

parodontale

Nr. Ore: 3

VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)

I. Metode mecanice principale de igienizare orala. Periajul dentar

Metode mecanice secundare de igienizare orala. Metode chimice

de igienizare orala Demonstratii pe model

Nr ore 3

II. Metode de igienizare orala. Manopere executate pe pacient

Nr ore 2

III. Detartrajul manual si cu ultrasunete. Demonstratii pe model

Nr ore 2

IV. Detartrajul manual si cu ultrasunete, Manopere executate pe

pacient

Nr ore 2

V. Imobilizarile dentare. Demonstratii pe model

Nr ore 2

VI. Imobilizarile dentare. Manopere executate pe pacient

Nr ore 2

VII. Prezentarea produselor de de biostimulare parodontala si a

produselor naturiste

Nr ore 2

VI.3. Stagii clinice (dacă este cazul)

VI.4. Seminar

VI.5.Proiect (dacă este cazul)

VII.

Page 329: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Bibliografie

Petra Surlin - Parodontologie, vol I, Ed. Aius,ed a2a, 2011

H.T. Dumitriu - Parodontologie, Ed. Medicala, 2009

VIII.

Competenţe

Competenţe cognitive La finalul cursului, studentii trebuie sa cunoasca etapele

reabilitarii orale parodontale precum si influenta factorilor

favorizanti locali si generali asupra parodontiului marginal.

Competenţe tehnice sau

profesionale

La finalul activitatilor practice, studentii trebuie sa faca

dovada ca si-au format deprinderea de a utiliza

instrumentarul specific, pot sa aplice mijloacele de preventie

in boala parodontala si mijloacele de igienizare ale cavitatii

orale

Competenţe afectiv-valorice Studentii trebuie sa aiba capacitatea de a comunica eficient

cu pacientul, sa construiasca o relatie medic-pacient bazata

pe incredere, sa utilizeze un limbaj adecvat si sa cunoasca

caracteristiciile comportamentale ale pacientului

parodontopat

IX.

Forme de

activitate

Metode didactice folosite în procesul de predare-învăţare

Curs Expunere orala, prezentare pe suport multimedia

Lucrări practice demonstratii pe model, demonstratii pe pacient, prezentare cazuri clinice pe

suport multimedia

Stagii clinice

Seminar

Proiect

X.

Programe de recuperare

A. Recuperări absenţe

Nr. absenţe care

se pot recupera

Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea

temelor

1 Clinica de

Odontologie-

Parodontologie

Dr. Surlin Petra

B. Program de consultaţii

Locul desfăşurării Perioada Responsabil

Clinica de Odontologie-

Parodontologie

fiecare a3a joi din luna

12-14

Dr. Surlin Petra

C. Program pentru studenţii slab pregătiţi

Locul desfăşurării Perioada Responsabil

Clinica de Odontologie-

Parodontologie

fiecare a2a joi din luna

12-14

Dr. Surlin Petra

XI.

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)

Sumativ

Examen Colocviu Verificare

Curs test test Scris si oral

Page 330: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Lucrări practice oral aplicatie

practica

Stagii clinice

Seminar

Proiect

Procent din nota

finală

100

XII

Ore de orientare şi consiliere profesională(2 ore/lună)

Programarea orelor Locul desfăşurării Responsabil

fiecare prima joi din luna Clinica de odontologie-

Parodontologie

Dr. Surlin Petra

Data:

Titular curs,

La punctul „CATEGORIA” se completează: DF- fundamentale; DD-în domeniu; DS-de

specialitate;

DC-complementare;

Page 331: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei ENDODONŢIE II

Codul disciplinei MD5201

Anul de studiu V

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de studii1) Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligativ

itate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L II DS DI 3 9 12 10

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ

Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.O.

Colaboratori PREP. PETCU CRISTIAN, ASIST. GHEORGHIŢĂ LELIA

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

Ca premiză a abordării studiului endodonţiei studentul(a) trebuie să deţină cunoştinţe despre:

- infecţie, inflamaţie, vindecare şi reparaţie tisulară

- microbiologie şi imunologie orală

- mecanismele durerii odontogene şi neodontogene

- etiopatogenia, clasificarea, clinica şi tratamentul parodontitelor apicale acute

- etiopatogenia, clasificarea, clinica şi tratamentul parodontitelor apicale cronice

- complicaţiile loco-regionale ale patologiei endodontice.

- complicaţiile sistemice ale patologiei endodontice.

- rezorbţia radiculară internă şi externă

- sindromul de dinte fisurat

- leziuni endo-parodontale

- tehnici chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic

- agenţii terapeutici medicamentoşi

- bolile sistemice

- urgenţele medicale

- particularităţile patologiei pulpare la vârstnici

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

examinarea unui pacient cu patologie endodontică

evaluarea statusului pulpar şi periodontal apical al dinţilor

efectuarea examenelor clinice obiective: percuţie, palpare, teste de vitalitate, mobilitate dentară,

explorarea unei fistule apicale, transiluminare,anestezie selectivă, analiza ocluziei, frezaj explorator

Page 332: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

să identifice particularităţile diagnostice şi terapeutice ale unei boli pulpare într-un caz de tratament

endodontic în funcţie de dificultate.

stabilirea planului de tratament endodontic

să poată monitoriza un tratament endodontic

efectuarea un tratament endodontic de calitate satisfăcătoare pe mono şi plriradiculari, inclusiv la copii şi

vârstnici

să stabilească un prognostic corect al tratamentului endodontic iniţial sau în cazul reluării tratamentului

endodontic

să identifice cauzele unui eşec al tratamentului endodontic

aprofundarea noţiunilor privind interferenţele medicamentelor sistemice cu cele utilizate în tratamentul

endodontic

să cunoască specificul tratamentului endodontic la pacientul vârstnic

să cunoască motivele unei acuze de malpraxis endodontic

să însuşească elementele de bază ale unui consimţământ informat.

să identifice motivele de redirecţionare a pacientului spre un specialist endodont.

să cunoască principiile medicinei dentare bazate pe dovezi.

aprofundarea cunoştinţelor privind modelele de practică profesională în endodonţie.

să cunoască principalele atribute manageriale în practica endodontică.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face

parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie va fi capabil de o corectă autoevaluare pentru a redirija pacientul

spre un medic specialist endodont în situaţiile clinice care depăşesc competenţa diagnostică şi abilităţile sale

de tratament, cum ar fi:

- diagnosticele dificile

- tratamentele de canal complicate

- managementul urgenţelor complicate

- reluările de tratament endodontic dificile

- managementul pe termen lung al traumatismelor dento-parodontale

- sindromul endo-parodontal

- tratamentul ortodontic complementar

- tratamentul dinţilor permanenţi imaturi

- managementul sindromului de dinte fisurat

- intervenţiile de chirurgie endodontică

- replantarea intenţionată

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

să poată examina corect şi complet extra şi intraoral pacientul

să precizeze examenele complementare necesare stabilirii diagnosticului endodontic şi să le interpreteze

să cunoască principiile tratamentului endodontic în cazul unei patologii pulpare inflamatorii

să cunoască principiile tratamentului endodontic în cazul unei patologii parodontale apicale acute

să cunoască principiile tratamentului endodontic în cazul unei patologii parodontale apicale cronice.

să cunoască principiile şi tehnicile obturaţiei de canal tridimensionale

să cunoască principiile şi tehnicile de tratament în cazul canalelor complicate

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate

pe date ştiinţifice actuale

Page 333: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale competente

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării unui

diagnostic corect şi complet al afecţiunii pulpei dentare sau a spaţiului endodontic

- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru tratamentul

endodontic

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Necroza pulpară: : etiopatogenie, histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial,

evoluţie, complicaţii

3

Gangrena pulpară: etiopatogenie, consecinţele microinfiltraţiei si rolul microorganismelor,

histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv si diferenţial, evoluţie, complicaţii.

Microbiologie endodontică

3

Patologia periapexului: Etiologie, Clasificare 3

Parodontite apicale acute: etiopatogenie (relevanţa clinică a patogenităţii microflorei

endodontice), forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică, parodontita apicală

acută exudativă seroasă, parodontita apicală acută exudativă purulentă), histopatologie, semne

clinice, diagnostic pozitiv si diferenţial, evoluţie si complicaţii; tratamentul durerii si anxietăţii

în endodonţie

6

Parodontite apicale cronice: histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv si diferenţial,

evoluţie si complicaţii

6

Leziuni endo-parodontale 3

Particularităţile tratamentului endodontic în gangrena simplă si complicată 6

Tehnici de obturare a canalelor radiculare 3

Materiale pentru obturaţia radiculară 3

Chirurgie ajutătoare endodontică 3

Urgenţe de cauza endodontică 3

Eşecuri ale tratamentelor endodontice 3

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Elemente de anatomie a periapexului 6

Teste diagnostice si examinarea pacientului în necroza pulpară şi parodontitele apicale.

Examenul radiografic în parodontite apicale

12

Selecţia cazurilor si planul de tratament în parodontitele apicale 9

Tratamentul de urgenta în parodontitele apicale acute 9

Tehnici de anestezie în endodonţie. Diga ca mijloc de izolare a câmpului operator în

endodonţie. Instrumentarul endodontic

9

Tehnici de preparare a canalului radicular 9

Iriganţii si lubrefianţii canalului radicular 9

Metode de obturare a canalului radicular. Materiale endodontice 9

Tehnica compactării verticale în obturarea canalului radicular. Compactarea

termomecanică a gutapercii. Tehnici de obturare cu gutaperca pe suport

9

Tratamentul dinţilor cu apex larg 9

Chirurgia endodontică 9

Page 334: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Eşecurile terapiei endodontice si retratamentul endodontic 9

Prezentări de cazuri clinice 27

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Bergenholtz G, Horsted-Bindslev P, Reit C. Textbook of endodontology 2th ed. Wiley-Blackwell,

2009

2. Cohen S, Burns R. Pathways of the pulp 8th ed, Mosby, 2002

3. Gafar M, Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică ed. IIa, revăzută şi adăugită, Ed.Medicală, 2010

4. Hargreaves KM, Goodis H. Seltzer and Bender’s Dental Pulp, Quintessence, 2002

5. Iliescu A. Teste de odontologie ed. 2a, Ed.Medicală, 1999

6. Ingle JI., Bakland LK, Craig J, Baumgartner PD. Ingle’s Endodontics 6th ed, B.C.Decker, 2008

7. Klimm W. Endodontologie, Deutscher Zahnärzte Verlag, 2003

8. Koçkapan C. Curriculum Endodontie, Quintessenz, 2003

9. Ørstavik D, Pitt Ford TR. Essential Endodontology, Blackwell, 1998

10. Walton R, Torabinejad M. Principles and practice of endodontics 4th ed, W.B.Saunders, 2008

11. Undergraduate curriculum guidelines for endodontology. Int Endod J 2001;34:574-580

12. Quality guidelines for endodontic treatment: consensus report of the European Society of

Endodontology. Int Endod J 2006;39:921-930

13. Accreditation of postgraduate speciality training programmes in Endodontology. Minimum criteria

for training Specialists in Endodontology within Europe. Int Endod J 2010;43:725-737

14. Ghid de practică în endodonţie. CMDR, 2010

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în

grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în scopul

realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia,

prezentări pe videoproiector

Lucrări practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după manual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

6

Clinica de

Endodonţie

Ultimele două

săptămăni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

În funcţie de necesităţile

studenţilor

Page 335: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

disciplina de

Endodonţie

Program de

consultaţii/

cerc ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Endodonţie

Prima zi de

marţi din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Conf.univ.dr.

Ţuculină

Mihaela

Program

pentru

studenţii slab

pregătiţi

Clinica de

Endodonţie

A doua zi de

marţi din

fiecare lună a

semestrului -

orele 10-12

Conf.univ.dr.

Ţuculină

Mihaela

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral scris scris/oral

Lucrări

practice

Aplicaţie

practică

Aplicaţie

practică

Prezentare de caz

clinic/practic

Examen oral scris scris/oral

Verificare 10% 10% 80%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de marţi din fiecare lună a

semestrului - orele 10-12 Clinica de Endodonţie

Conf.univ.dr. Ţuculină

Mihaela

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.univ.dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf.univ.dr. Ţuculină Mihaela

Notă: 131) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

132) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/

DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 133) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

134) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).

135) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 336: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină

Denumirea disciplinei Protetică mobilă, Anul V

Codul disciplinei MD5102

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

Licenţă I Specialitat

e

Obligatori

e

3 - 8 11 165 11

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Crăiţoiu Monica

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Catedra/Departamentul FMD I

Titlul ştiinţific Doctor

Gradul didactic Şef lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Normă de bază

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

- Vor dobândi noţiuni generale referitoare la edentaţia totală;

- Vor stabili cele mai eficiente mijloace de comunicare cu pacientul şi îşi vor perfecţiona

deprinderile necesare examinării pacienţilor în vederea stabilirii unui diagnostic corect de

edentaţie totală;

- Vor putea concepe cel mai bun plan de tratament pentru diverse forme clinice de edentaţie

totală;

- Îşi vor dezvolta abilităţile practice pentru parcurgerea fazelor clinice ale tratamentului

edentaţiei totale prin proteză mobilă.

Obiective specifice;

-Studenţii vor stabili un climat de încredere cu pacienţii în vederea întocmirii anamnezei şi a

efectuării examenului clinic;

- Vor recunoaşte toate semnele obiective şi subiective ale edentaţiei totale putând stabili un

diagnostic corect de edentaţie totală;

- Vor cunoaşte modalităţile de tratament în edentaţia totală;

- Vor cunoaşte toate fazele clinice şi de laborator ale tratamentului protetic prin proteză

mobilă, supraprotezare pe implante

- Îşi vor perfecţiona abilităţile practice necesare realizării fazelor clinice în protezarea mobilă

convenţională a edentaţiei totale;

- Vor cunoaşte stomatitele protetice şi schemele terapeutice pentru aceste afecţiuni;

- Vor dobândi noţiuni despre protezele chirurgicale mobilizabile

Page 337: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din

care face parte disciplina)

Cunoştinţe teoretice

La finalizarea disciplinei studentul va cunoaşte:

- Etipotogenia edentaţiei totale

- Posibilităţile de tratament în edentaţia totală

- Obiectivele tratamentului protetic prin proteză totală

- Fazele clinice şi tehnice ale reabilitării protetice prin proteză totală

- Tehnicile de amprentare în edentaţia totală

- Metode de determinare a relaţiilor intermexilare

- Obiective urmărite la proba machetei şi la aplicarea protezei în cavitatea orală

- Stomatitele protetice

- Supraprotezarea pe implante şi protezele chirurgicale

Abilităţi tehnice

-Să examineze clinic pacientul cu edentaţie totală şi să scoată în evidenţă elementele favorabile şi

pe cele mai puţin favorabile ale câmpului protetic edentat total;

-Să interpreteze examenele complementare în vederea stabilirii unui diagnostic corect

- Să poată efectua o amprentă preliminară maxilară şi mandibulară cu alginat, să traseze limitele

lingurii individuale, să adapteze lingura individuală pentru maxilar şi mandibulă cu închiderea

marginală la zonele cheie şi să efectueze amprenta finală cu pastă ZOE, silicon fluid sau ceruri

bucoplastice.

-Să determine relaţiile intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie prin metoda clasică

-Să efectueze proba machetelor în cavitatea orală şi să urmărească obiectivele ce au drept scop

asigurarea echlibrului protezei totale şi refacerea funcţiilor ADM

-Să aplice proteza în cavitatea orală şi să asigure prin adaptările ulterioare, integrarea acesteia în

funcţionalitatea ADM

Abilităţi de comunicare:

- Culegerea informaţiilor necesare stabilirii diagnosticului

- Comunicarea cu pacientului în vederea alegerii soluţiei terapeutice şi punerea acesteia în

pactică

- Comunicarea cu cadrelele didactice în vederea monitorizării tratamentului la pacient

- Comunicarea cu colegii de grupă şi cu personalul auxiliar în vederea creeri unei atmosfere de

lucru plăcute şi benefică.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Edentaţia totală - noţiuni generale, etiologie, complicaţii 3

Noţiuni de anatomie clinică şi fiziologie ale câmpului protetic edentat total 3

Examenul clinic şi diagnosticul pacientului edentat total 3

Tratamentul edentaţiei totale-noţiuni generale 3

Amprentarea câmpului protetic edentat total 3

Determinarea relaţiilor intermaxilare 3

Concepte ocluzale în edentaţia totală 3

Simulatoarele ADM şi rolul lor în protezarea edentaţiei totale 3

Alegerea şi montarea dinţilor artificiali 3

Proba machetelor 3

Aplicarea şi adaptarea protezelor totale în cavitatea orală, reparaţiile protezei totale 3

Stomatitele protetice 3

Edentaţia totală unimaxilară 3

Protezele mobilizabile totale cu sprijin implantar 3

Page 338: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Protezele chirurgicale 3

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

Nr. ore

1. Examinarea pacientului cu edentaţie totală. 8

2. Examinarea modelelor preliminare. 8

3. Examenul ortopantomografiei la edentatul total. 8

4. Amprenta preliminară cu trasarea limitelor lingurii individuale. 8

5. Adaptarea lingurii individuale.

8

6. Amprenta finală – cu pastă de oxid de zinc eugenol. 4

7. Amprenta finală cu silicon fluid. 4

8. Amprenta finală cu material bucoplastic. 4

9. Determinarea curburii vestibulare şi a nivelului şi direcţiei planului de ocluzie. 4

10. Determinarea DVO şi RC. 4

11. Demonstraţia înregistrării grafice a poziţiei de RC cu setul lui

Gerber.

4

Evaluare periodică Lucrare de control din materia parcursă 2

12. Proba machetelor – control extraoral şi intraoral. 4

13. Aplicarea protezei totale în cavitatea orală. 4

14. Adaptarea protezei totale. 4

15. Instrucţiuni referitoare la folosirea protezei totale şi la întreţinerea

acesteia.

4

Evaluare periodică Lucrare control 2

16. Reparaţia protezei totale fracturate. 4

17. Căptuşirea protezei totale fracturate. 4

18. Examenul pacientului cu edentaţie totale unimaxilară – examenul maxilarului

edentat şi examenul dinţilor restanţi şi al planului de ocluzie preliminară.

4

19. Conceperea planului de tratament în edentaţia totală unimaxilară. 4

20. Conceperea planului de tratament în protezarea mobilizabilă supraimplantară. 4

21. Tratamentul edentaţiei totale utilizând protezele totale mobilizabile

supraimplantare.

4

22. Demonstraţie practică parcurgerea fazelor clinice şi de laborator în realizarea

protezelor supraimplantare.

4

23. Demonstraţie practică parcurgerea fazelor clinice şi de laborator în realizarea

protezelor chirurgicale.

4

24. Refaceri. 4

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

--Veronica Mercuţ, Scrieciu Monica, Crăiţoiu Monica, Dăguci Luminiţa, Petcu Cristian, Marinescu

Roxana -Edentaţia totală şi Terapia prin proteză mobilă- Editura Sitech 2012,ISBN 978-606-11-

2511-1

- Protetică Dentară vol II N. Forna(coordonator), D.Bratu, Norina Forna, Liana Lascu, Mihaela Pauna,

S. Popşor, Editura Enciclopedică, Bucureşti 2011.ISBN978-973-45-0632-3;

- E. Huţu, Mihaela Păuna, V. Bodnar, M.V. Constantinescu, A.M. Ţâncu – Edentaţia totală – Ed.

Naţional Bucureşti 2000.

- Mihaela Păuna, Elena Preoteasa – Aspecte practice în protezarea edentaţiei parţiale – Ed Cerma

Bucureţti 2002.

Page 339: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice Revizuirea cunoştinţelor, demonstraţii ale fazelor clinice de către cadrul didactic,

efectuarea manoperelor clinice ce trebuie parcurse în realizarea protezei totale

Studiu

individual

Studiu şi descifrarea notiţelor de curs, studiul bibliografiei minimale,

documentare suplimentară la bibliotecă, întocmirea unui referat, întocmirea unei

prezentări orale şi susţinerea acesteia.

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

25%

Clinica de

protetică

Ultimele două

săptămâni ale

semestrului

Sef lucr. dr.

Craitoiu

Monica

Mihaela

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1 dată pe

lună

ultima zi

de joi ora

16,00

Clinica de

protetică Semestrul 1

Sef lucr. dr.

Craitoiu

Monica

Mihaela

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

1 dată pe

săptămână

Clinica de

protetică Semestrul 1

Sef lucr. dr.

Craitoiu

Monica

Mihaela

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Verificare la

fiecare stagiu

oral

Test grilă

după 7 cursuri Oral şi scris

Lucrări

practice

La fiecare

stagiu Examen practic

Examen Oral şi scris

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Clinica de Protetică Dentară Sef lucr. dr. Craitoiu Monica

Mihaela

XII DATE SUPLIMENTARE

DESPRE DISCIPLINĂ

Page 340: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Discipline similare

Protetică dentară fixă, Protetică

mobilizabilă. Tehnologia

protezelor dentare, Reabilitare

orală

Baza materială Clinica de protetică dentară şi

Reabilitare orală

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Conf. Univ. Popescu Mihaela

Coordonator program de

studii,

NUME PRENUME

Prof. Univ. Veronica Mercuţ

Decan FMD

Titular disciplină,

NUME PRENUME

SEF LUCR. DR. CRAITOIU

MONICA MIHAELA

Notă: 136) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

137) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 138) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

139) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

140) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 341: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FISA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Chirurgie OMF

Codul disciplinei

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

l

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

L 2 DF DI 2 4 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Adrian Fronie

Instituţia UMF Craiova

Catedra/Departamentul Departamentul 2

Titlul ştiinţific Conferenţiar universitar

Gradul didactic Doctor in stiinte

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Cursul si lucrarile practice de Chirurgie maxilo- faciala au ca obiective principale: prezentarea si

explicarea aspectelor clinice si paraclinice intalnite la bolnavii cu patologie inflamatorie si supurativa in

regiunile cervicala si faciala, cu leziuni traumatice ale viscerocraniului si cu patologie inflamatorie a

sinusului maxilar.

Cursul isi propune explicarea notiunilor de baza care sunt necesare pentru recunoasterea si

diagnosticarea acestor afectiuni, precum si atitudinea terapeutica recomandata.

Lucrarile practice au drept scop integrarea notiunilor teoretice de patologie traumatica si supurativa cu

practica medicala.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Sa recunoasca pe baza datelor anamnestice, semnelor clinice si rezultatelor imagistice afectiunile

traumatice ale regiunii maxilo-faciale.

Sa recunoasca pe baza datelor anamnestice, semnelor clinice si rezultatelor imagistice afectiunile

inflamatorii ale regiunii maxilo-faciale.

Sa recomande investigatiile necesare precizarii diagnosticului pozitiv si efectuarii diagnosticului

diferential.

Sa stie care este atitudinea terapeutica de urmat in fiecare situatie clinica.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil:

Să diagnosticheze afectiunile traumatice ale regiunii maxilo-faciale.

Să aprecieze evolutia si prognosticul in afectiunile traumatice ale regiunii maxilo-faciale.

Să cunoasca tratamentul care trebuie aplicat in afectiunile traumatice ale regiunii maxilo-faciale.

Să diagnosticheze afectiunile inflamatorii si supurative ale regiunii maxilo-faciale.

Să aprecieze evolutia si prognosticul in afectiunile inflamatorii si supurative ale regiunii maxilo-

Page 342: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

faciale.

Să cunoasca tratamentul care trebuie aplicat in afectiunile inflamatorii si supurative ale regiunii

maxilo-faciale

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

CURSUL 1

Traumatismele oro-maxilo-faciale. Leziunile partilor moi oro-maxilo-faciale

2

CURSUL 2

Traumatismele oro-maxilo-faciale. Tratamentul leziunilor partilor moi oro-maxilo-faciale

2

CURSUL 3

Traumatismele mandibulei.

2

CURSUL 4

Traumatismele mandibulei.

2

CURSUL 5

Traumatismele etajului mijlociu al fetei

2

CURSUL 6

Traumatismele complexului orbito-zigomatic

2

CURSUL 7

Traumatismele piramidei nazale

2

CURSUL 8

Traumatismele dento-parodontale

2

CURSUL 9

Infectiile partilor moi perimaxilare

2

CURSUL 10

Infectiile partilor moi perimaxilare

2

CURSUL 11

Infectiile partilor moi perimaxilare

2

CURSUL 12

Infectiile partilor moi perimaxilare

2

CURSUL 13

Infectiile partilor moi perimaxilare

2

CURSUL 14

Infectiile partilor moi perimaxilare

2

CURSUL 15

Infectiile oaselor maxilare

Infectiile specifice ale oaselor maxilare

Infectiile sinusului maxilar

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

1. Foaia de observatie clinica. 4

2. Examenul loco-regional si pe aparate al pacientului. 4

3. Tratamentul leziunilor partilor moi oro-maxilo-faciale. 4

4. Traumatismele mandibulei. 4

5. Traumatismele etajului mijlociu al fetei 4

6. Traumatismele complexului orbito-zigomatic 4

7. Traumatismele piramidei nazale 4

8. Traumatismele dento-parodontale 4

9. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile periosoase 4

10. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile lojilor superficiale 4

11. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile lojilor profunde 4

12. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile difuze 4

13. Infectiile partilor moi perimaxilare. Adenitele laterocervicale 4

Page 343: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

14. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile specifice 4

15. Infectiile partilor moi perimaxilare. Necroza maxilarelor

Infectiile partilor moi perimaxilare. Sinuzita maxilara

4

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica

Chirurgie OMF

Ultimele doua

saptamani

Titular lucrari

practice

Conform orarului de la

disciplină

Program de

consultaţii/

Clinica

Chirurgie OMF

Ultimele doua

saptamani

Titular lucrari

practice,

Titular curs

Conform orarului de la

disciplină

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica

Chirurgie OMF

Ultimele doua

saptamani

Titular lucrari

practice

Conform orarului de la

disciplină

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

( oral, aplicaţie practică) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs X 10%

Lucrări X 20%

Page 344: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

practice

Examen

Verificare X 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă CClliinniiccaa ddee CChhiirruurrggiiee OOMMFF

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şe

Notă: 141) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

142) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 143) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

144) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

145) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 345: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PEDODONŢIE

Codul disciplinei MD 5104

Anul de studiu V

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Total Sem I Sem II Total 6 credite

L I DS DI 2 4 - 6 6 - 6 12/180 6×30

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele BATAIOSU MARILENA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA CRAIOVA

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE MEDICALE

Gradul didactic SEF DE LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZA

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la examenul clinic şi diagnosticul

traumatismelor, anomaliilor dentare şi al afecţiunilor părţilor moi orale la pacientul copil.

Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la modalităţile de tratament al traumatismelor,

anomaliilor dentare şi al afecţiunilor părţilor moi orale la pacientul copil.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- să stabilească un diagnostic şi să trateze un traumatism dentar şi dento-alveolar al dinţilor temporari şi

permanenţi tineri.

- să stabilească un diagnostic de anomalie dentară (de volum, formă, număr, structură).

- să recunoască şi să descrie principalelor afecţiuni ale parodonţiului marginal la copii şi adolescenţi.

- furnizeze date cu privire la tehnicile utilizate în chirurgia, protetica şi ortodonţia interceptivă a practicii

pedodontice.

- cunoască modalităţile de administrare şi posologia medicamentelor indicate în practica pedodontică;

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul va fi capabil să:

- descrie simptomatologia şi modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia temporară;

- descrie simptomatologia şi modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia

permanentă;

Page 346: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de număr, de volum şi de formă;

- descrie etiopatogenia şi clinica displaziilor ereditare, displaziilor dobândite şi a discromiilor dentare,

- descrie formele clinice ale gingivitelor întâlnite în practica pedodontică;

- descrie formele clinice ale parodontitelor întâlnite în practica pedodontică;

- cunoască profilaxia şi tratamentul afecţiunilor parodontale cu particularităţi la copiişi adolescenţi;

- recunoască şi să descrie leziunile orale întâlnite în practica pedodontică;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile şi tehnica extracţiei dinţilor temporari;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile şi tehnica extracţiei dinţilor permanenţi la copii;

- descrie metodelor chirurgicale ajutătoare terapiei conservatoare;

- descrie modalităţile de restaurare a leziunilor coronare prin proteze unidentare la copii şi adolescenţi;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile metodelor de tratament protetic al edentaţiilor în practica

pedodontică;

- cunoască modalităţile de administrare şi posologia medicamentelor indicate în practica pedodontică;

- cunoască aspecte privind frecvenţa malocluziilor şi a obiceiurilor vicioase la copii;

- cunoască consecinţele pierderii precoce de pe arcade a molarului prim permanent.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului copil;

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului şi să înregistreze în

scris rezultatele;

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze.

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale;

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului copil în stabilirea

diagnosticului;

- să elaboreze planul de tratament în traumatismele dentare din dentaţia temporară;

- să elaboreze planul de tratament în traumatismele dentare din dentaţia permanentă;

- să elaboreze planul de tratament în anomaliilor de număr, de volum şi de formă, displaziilor

ereditare, displaziilor dobândite şi a discromiilor dentare;

- să realizeze un plan de tratament în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor parodontale cu

particularităţi la copii şi adolescenţi;

- să realizeze un plan de tratament protetic al edentaţiilor în practica pedodontică;

- să elaboreze planul de tratament al urgenţele la pacientul copil.

c. instituirea tratamentului

- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil necesitatea instituirii

tratamentului în diversele; afecţiuni orale întâlnite la copil şi adolescent (traumatisme,

anomalii dentare, afecţiuni parodontale, urgenţe dentare);

- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil principiile, etapele şi

tehnicile de realizare a tratamentului în diversele afecţiuni orale întâlnite la copil şi

adolescent (traumatisme, anomalii dentare, afecţiuni parodontale, urgenţe dentare);

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile tratamentului în diversele afecţiuni

orale întâlnite la copil şi adolescent (traumatisme, anomalii dentare, afecţiuni parodontale,

urgenţe dentare);

f. să instituie un program de dispensarizare a pacientului copil şi de educaţie a acestuia în ceea

ce priveşte alimentaţia şi igiena orală.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

Page 347: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta;

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole;

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară;

- să respecte drepturile pacienţilor;

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente;

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale

pacientului;

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare;

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare.

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie;

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi;

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Curs 1 : Traumatismele dentare şi dento-alveolare în dentaţia temporară

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să

- cunoască simptomatologia, semnele clinice şi radiologice ale traumatismelor dentare şi

dento-alveolare în dentaţia temporară;

- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia temporară;

- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor ţesuturilor de susţinere din dentaţia

temporară.

2

Curs 2: Traumatismele dentare şi dento-alveolare în dentaţia permanentă

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască simptomatologia, semnele clinice şi radiologice ale traumatismelor dentare şi

dento-alveolare în dentaţia permanentă;

- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia permanentă;

- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor ţesuturilor de susţinere din dentaţia

permanentă;

- descrie modalităţile de tratament ale sechelelor traumatismelor din dentaţia permanentă.

2

Curs 3: Anomaliile dentare de număr, volum, formă

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de număr;

- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de volum;

- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de formă;

2

Curs 4: Anomaliile dentare de structură

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie etiopatogenia şi clinica displaziilor ereditare: amelogeneza imperfctă,

dentinogeneza imperfectă, displaziile amelodentinare;

- descrie etiopatogenia şi clinica displaziilor dobândite;

- cunoască etiopatogenia şi clinica discromiilor dentare.

2

Page 348: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 5: Afecţiunile parodonţiului marginal la copii şi adolescenţi

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască principalele clasificări ale afecţiunilor parodonţiului marginal la copii şi

adolescenţi;

- descrie mecanismele etiopatogenice ale afecţiunilor parodonţiului marginal la copii şi

adolescenţi;

- descrie formele clinice ale gingivitelor întâlnite în practica pedodontică;

- descrie formele clinice ale parodontitelor întâlnite în practica pedodontică;

- cunoască profilaxia şi tratamentul afecţiunilor parodontale cu particularităţi la copiişi

adolescenţi.

2

Curs 6: Patologia orală la copii şi adolescenţi

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie leziunile traumatice întâlnite în practica pedodontică;

- descrie leziunile orale prin agenţi chimici întâlnite la copii şi adolescenţi;

- descrie leziunile orale medicamentoase întâlnite în practica pedodontică;

- descrie leziunile pigmentate şi cele din anomaliile genetice întâlnite în practica

pedodontică;

- descrie leziunile orale din infecţiile virale şi fungice întâlnite la copii şi adolescenţi;

2

Curs 7: Patologia orală la copii şi adolescenţi

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie leziunile papilare întâlnite în practica pedodontică;

- descrie leziunile mezenchimale (pseudotumori) întâlnite în practica pedodontică;

- cunoască chisturile odontogene şi ale ţesuturilor moi întâlnite la copii şi adolescenţi;

- cunoască tumorile odontogene întâlnite la copii şi adolescenţi;

2

Curs 8: Procedee uzuale de chirurgie oro-dentară la copii şi adolescenţi

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile extracţiei dinţilor temporari;

- descrie tehnica extracţiei dinţilor temporari;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile extracţiei dinţilor permanenţi la copii;

- descrie tehnica extracţiei dinţilor permanenţi la copii;

- cunoască indicaţiile, contraindicaţiile şi tehnica odontectomiei;

- descrie metodelor chirurgicale ajutătoare terapiei conservatoare;

- descrie tehnicile utilizate în chirurgia părţilor moi la copii.

2

Curs 9: Tratamentul protetic la copii şi adolescenţi

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- descrie modalităţile de restaurare a leziunilor coronare prin proteze unidentare la copii şi

adolescenţi;

- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile metodelor de tratament protetic al edentaţiilor în

practica pedodontică;

- cunoască metodele de tratament al edentaţiilor prin restaurări protetice fixe la copii şi

adolescenţi;

- cunoască metodele de tratament al edentaţiilor prin proteze parţiale mobilizabile la copii şi

adolescenţi;

- descrie metodele de tratament al edentaţiilor totale în practica pedodontică.

2

Curs 10: Urgenţele în Pedodonţie

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- discute posibilităţile de diagnosticare a durerii la copii plecând de la istoricul acesteia şi

examenul clinic al pacientului,

- să poată face un diagnostic diferenţial al diferitelor tipuri de durere întâlnite în practica

pedodontică;

- cunoască urgenţele în dentaţia temporară;

- cunoască urgenţele în dentaţia permanentă.

2

Page 349: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs 11: Managementul anxietăţii şi durerii în Pedodonţie

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască diferitele modalităţi de management al anxietăţii la copii;

- ştie să indice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de management al durerii în

practica pedodontică;

- descrie tehnicile şi efectele secundare, accidentele şi complicaţiile anesteziei locale la

copii,

- cunoască date despre sedarea conştientă şi căile de administrare în practica pedodontică.

2

Curs 12: Medicaţia în Pedodonţie

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- fie capabil de a prescrie o medicaţie corespunzătoare în terapia pedodontică;

- cunoască modalităţile de administrare şi posologia medicamentelor indicate în practica

pedodontică;

- descrie principiile de bază în administrarea analgezicelor şi antiinflamatoarelor la copii;

- descrie principiile de bază în administrarea antibioticelor şi antifungicelor la copii;

- descrie principiile de bază în administrarea sedativelor şi anxioliticelor la copii.

2

Curs 13: Terapia ortodontică interceptivă

Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască aspecte privind frecvenţa malocluziilor şi a obiceiurilor vicioase la copii;

- descrie etapele de examinare a pacientului în vederea instituirii terapiei ortodontice

interceptive,

- cunoască metodele de tratament interceptiv,

- descrie mijloacele de acţiune ale terapiei interceptive.

2

Curs 14-15: Patologia şi managementul molarului prim permanent Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:

- cunoască importanţa molarului prim permanent în normalizarea relaţiilor ocluzale, dar mai

ales în menţinerea unui echilibru al sistemului stomatognat;

- cunoască consecinţele pierderii precoce de pe arcade a molarului prim permanent;

- cunoască particularităţile terapeutice în patologia molarului de 6 ani.

4

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Tematica

1. Examinarea pacientului, diagnosticul şi planul de tratament.

2. Analiza radiografiilor panoramice cu dentiţie mixtă.

3. Analiza modelelor de studiu în dentiţia mixtă.

4. Extracţia dinţilor temporari.

5. Menţinătoarele de spaţiu, analiză pe model sau pacient.

6. Urgenţe dentare în medicina dentară pediatrică.

7. Managementul de urgenţă în traumatismele dentare.

Obiective operaţionale: studentul trebuie să:

- stabilească un diagnostic şi un plan de tratament corect plecând de la alcătuirea

corectă a unei foi de observaţie;

- recunoască particularităţi morfologice şi anomaliile dentare la copii;

- stabilească vârsta dentară a pacientului în urma analizei modelului de studiu şi a

radiografiilor panoramice;

- stabilească un diagnostic de urgenţă la pacientul copil;

- aplice în practică etapele de tratament ale urgenţelor la pacientul copil;

- aplice în practică manoperele de extracţie la pacientul copil;

- aplice în practică tehnici de restaurare complexă a dinţilor temporari şi permanenţi

tineri.

8 ore

12 ore

12 ore

8 ore

4 ore

12 ore

4 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Bibliografie minimală obligatorie

Page 350: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

11. Bătăiosu Marilena, Olteanu Mădălina, Maglaviceanu Camelia – Pedodonţie, curs, vol.I, Ed.

Universitaria, Craiova, 2010.

12. Bratu Elisabeta, Glăvan Florica - Practica pedodontică. Ed. Orizonturi Universitare-Timişoara,

2005.

13. Cameron A., Widmer R. - Handbook of pediatric dentistry. Ed. Mosby, 2003, 2nd edition.

14. McDonald R.E., Avery D.R. - Dentistry for Child and Adolescent. Ed Mosby 2004, 8th edition.

15. Răducanu A.M. - Pedodonţia pe înţelesul tuturor. Ghid practic pentru studenţi, tineri medici,

părinţi şi copii. Ed. Cerma, 2008, pag.29-57

16. Roberts G., Longhurst P. – Oral and dental trauma in children and adolescents. Oxford

University Press, 1996.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

Susţinerea cursului se face prin predare şi prin interacţiunea cu studentul,

urmărindu-se menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul

abordat şi nevoile reale ale studentului

Prezentarea noţiunilor teoretice se face folosind imagini: scheme, desene, imagini,

prezentate pe suport electronic.

Stagii clinice

Stagiile clinice cuprind o primă parte în care se face o reluare sintetică a

elementelor teoretice, astfel încât să se asigure premizele lucrării practice. Stagiul

se desfăşoară interactiv, urmărindu-se cointeresarea studentului în rezolvarea

unor probleme date.

Studiu

individual

Tip de activitate Nr.

ore/sem.

1. Studiu după manual, suport de curs 12

2. Studiul bibliografiei minimale indicate 11

3. Documentare suplimentară în bibliotecă 2

4. Activitate de pregătire pentru stagiu clinic 11

5. Realizare de referate 2

6. Pregătire lucrări/teme de control 6

7. Pregătire prezentări orale 2

8. Pregătire examinare finală 40

9. Consultaţii 2

10. Documentare pe internet 2

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 Sălile de stagiu

ale disciplinei

de Pedodonţie

La sfârşitul

semestrului,

ultima

săptămână

de activitate

didactică

Şeful

disciplinei

În funcţie de tematica

stagiilor clinice şi de

orarul studenţilor

Program de

consultaţii/

Sălile de stagiu

ale disciplinei

Săptămânal

2 ore

Şeful

disciplinei

În raport cu

solicitările studenţilor

Page 351: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

cerc

ştiinţific

studenţesc

de Pedodonţie

Se urmăresc teme

propuse la începutul

fiecărui semestru.

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sălile de stagiu

ale disciplinei

de Pedodonţie

Consultaţii la

sfârşitul

fiecărui

capitol

Şeful

disciplinei

În raport cu

dificultatea temelor

relevată de rezultatele

evaluărilor

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Testare scrisă

la ½

semestrului

(după cursul

nr.7)

10%

Lucrări

practice

Examen

Oral (Proba

practică -40%,

Proba teoretică-

50%)

90%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A doua zi de marţi din fiecare lună

a semestrului - orele 12-14

Clinica de Pedodonţie Şef lucrări dr. Marilena

Bătăiosu

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

Odontologie, endodonţie,

ortodonţie, protetică, chirurgie,

parodontologie, patologie orală

.

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

CCuurrss –– ssaallaa 331100,, CCllăăddiirreeaa

vveecchhee,, EExxtteennssiiee

SSttaaggiiii cclliinniiccee –– ssaallaa 000011,,

rreessppeeccttiivv 000033,, CCăăddiirreeaa nnoouuăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.Univ.Dr. Mihaela Ţuculina Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucrări dr. Marilena Bătăiosu

Notă: 146) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

147) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

Page 352: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 148) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

149) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

150) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 353: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei ORTODONTIE I

Codul disciplinei MD5105

Anul de studiu V

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 2 4 6 7

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele DASCĂLU IONELA TEODORA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul 2

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

Gradul didactic ȘEF LUCRĂRI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- dobândirea de notiuni si cunostinte necesare stabilirii etiopatogeniei si diagnosticării

anomaliilor dento-maxilare.

- dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori

necesare practicii medicale în domeniul clinicii şi terapiei ortodontice.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor cu

anomalii dento-maxilare şi a metodelor de relaţionare cu pacienţii si cu familiile acestora.

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Ortodontie şi

experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe

care studenţii trebuie să le dobândească

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi

finală a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi

valori

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Ortodontie de către studenţi şi de către

toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- să înteleagă , să definească si să cunoască evolutia filogenetică si ontogenetică a aparatului

dento-maxilar;

- să cunoască factorii implicati în producerea anomaliilor dento-maxilare;

Page 354: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să detină cunostinte despre tipurile constitutionale si antropologice din tara noastră;

- să-si însusească notiuni despre examenele paraclinice folosite în ortodontie;

- să detină notiuni privind estetica de fată si de profil;

- să-si însusească notiuni generale despre aparatele ortodontice;

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să descrie mecanismele etio-patogenice ale edentaţiei parţiale

- să cunoască evolutia filogenetică si ontogenetică a aparatului dento-maxilar;

- să stăpânescă informatii legate de cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar;

- să detină notiuni despre functiile normale si patologice ale aparatului dento-maxilar;

- să cunoască factorii implicati în producerea anomaliilor dento-maxilar;

- să descrie tipurile antropologice si constitutionale din tara noastră;

- să stăpânească notiuni despre examenele paraclinice utilizate în ortodontie;

- să detină informatii privind criteriile estetice de fată si de profil;

- să cunoască avantajele, dezavantajele si părtile componente ale aparatelor mobilizabile;

- să cunoască avantajele, dezavantajele si părtile componente ale aparatelor functionale;

- să detină notiuni despre avantajele, dezavantajele si elementele componente ale aparatelor

ortodontice fixe;

- să cunoască aparatele de contentie;

- să aibă o atitudine stiintifică si eficientă în achizitionarea si folosirea informatiei.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

- să realizeze complet si corect anamneza în ortodontie;

- să cunoască si să pregătească corect materialele folosite în ortodontie;

- să amprenteze corect;

- să efectueze examenul clinic corect al modelelor de studiu din ortodontie;

- să analizeze ortopantomograma;

- să analizeze teleradiografia de profil după Steiner;

- să analizeze teleradiografia de profil după Tweed;

- să analizeze teleradiografia de profil după Ricketts;

- să pună un diagnostic corect de anomalie dento-maxilară

- să cunoască elementele componente ale aparatelor folosite în ortodontie;

- să-si dea seama de gravitatea unei anomalii dento-maxilare;

- să cunoască mijloacele de preventie ale anomaliilor dento-maxilare.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale

Page 355: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Cap. 1 Evolutia filogenetică si ontogenetică a aparatului dento-maxilar 2ore

Cap. 2 Formarea scheletului osos a aparatului dento-maxilar 2 ore

Cap. 3 Cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar 2 ore

Cap. 4 Factorii loco-regionali si locali implicati în producerea anomaliilor dento-maxilare 2 ore

Cap. 5 Factorii generali implicati în producerea anomaliilor dento-maxilare 2 ore

Cap. 6 Tipurile antropologice si constitutionale din tara noastră 1oră

Evaluare periodică – test scris 1oră

Cap. 7 Examenul radiologic în ortodontie 2 ore

Cap. 8 Examenul fotostatic în ortodontie 2 ore

Cap. 9 Criterii estetice de fată în ortodontie 2 ore

Cap. 10 Criterii estetice de profil în ortodontie 2 ore

Cap.11 Surâsul în ortodontie 2 ore

Cap.12 Clasificarea aparatelor ortodontice 2 ore

Cap.13 Aparatele ortodontice mobilizabile 2ore

Cap.14 Aparatele ortodontice functionale 2ore

Cap. 15 Aparatele ortodontice fixe ti de contentie 1 oră

Dezbateri, clarificări, consultatii 1 oră

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Anamneza în ortodontie 12 ore

Amprentarea pacientului în ortodontie 8ore

Analizarea modelului de studiu în ortodontie 20

ore

Analiza și interpretarea ortopantomogramei si a teleradiografiei de profil 20 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1.Gheorghe Boboc, Aparatul dento-maxilar, Ed Medicală Bucuresti, 1996

2. Aurel Fratu, Ortodontie. Diagnostic, clinică, tratament, Ed. Vasiliana, Iași, 2002

3. Dorobăt Valentina, Stanciu Dragos, Orttodontie si ortopedie dento-facială Ed Medicală, Bucuresti,

2003

4. Ionescu Ecaterina, Anomaliile dentare, Ed. Cartea Univ. Bucuresti, 2005

5. Glăvan Florica, Moise M., Bratu Cristina. Ortodontiie si ortopedie dento-facială, Ed. Eubeea,

Timisoara, 2008

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv,

învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 356: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs - prelegerea, analiza, compararea, explicarea unor probleme evidenţiate de

studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Documentare suplimentară în bibliotecă

3. Realizare de referate, eseuri

4. Pregătire lucrări/teme de control

5. Pregătire prezentări orale

6. Pregătire examinare finală

7. Consultaţii

8. Documentare pe teren

9. Documentare pe internet

10. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Ortodonție

Ultimele două

săptămâni din

semestrul I

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Ortodonție

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Ortodontie

Prima zi de

luni din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef lucrări dr.

Dascălu

Ionela

Teodora

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Protetică

Dentară

A doua zi de

luni din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Sef lucrări dr.

Dascălu

Ionela

Teodora

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Scris Scris Scris

Lucrări

practice Oral Oral Oral

Examen Scris Scris Scris

Verificare 10% 10% 80%

Page 357: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de luni din fiecare lună a

semestrului - orele 12-14

Clinica de Ortodontie Sef lucrări dr. Dascălu Ionela

Teodora

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Conf. Univ. Dr. Țuculină

Mihaela Jana

Coordonator program de studii,

Titular disciplină,

Șef lucrări Dr. Dascălu Ionela

Teodora

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Notă: 151) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

152) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 153) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

154) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

155) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 358: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei IMPLANTOLOGIE ORALA

Codul disciplinei MD5206

Anul de studiu V

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Total Sem I Sem II Total

2 3 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele IORGULESCU DANIEL

Instituţia UMF CRAIOVA

Departamentul FMD 1

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic SEF LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori ASIST. UNIV. ŞTIRBU CRISTIAN

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

Insusirea terminologiei utilizate in implantologia orala;

Cunoasterea componentelor implantelor dentare;

Dobandirea cunostiintelor privind diagnosticarea si indicatia tratamentului prin implanturi;

Insusirea tehnicilor chirurgicale de inserare a implanturilor;

Insusirea cunostiintelor de baza privind tehnicile de augmentare a suportului osos alveolar;

Cunoasterea tipurilor de restaurari protetice pe implanturi si a tehnicilor de realizare a acestora.

Obiective specifice

Insuşirea notiunilor de baza si principiilor de tratament prin implant;

Aprofundarea noţiunilor privind indicatiile si contraindicatiile de tratament prin implant;

Insuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale implantului

oral: implant, bont protetic, conformator gingival, bont de transfer;

Dobândirea noţiunilor necesare privind principiile de tratament ale edentaţiei cu ajutorul

implanturilor: principiul biomecanic, principiul biofuncţional, principiul profilactic;

Asimilarea cunoştinţelor privind etapele şi tehnicile terapiei edentaţiei cu ajutorul implanturilor:

etapa examenului clinic, etapa de amprentare, etapa de probă şi verificare a componentei metalice,

etapa de determinare a rapoartelor intermaxilare, etapa de verificare a componenetei fizionomice,

etapa de aplicare şi inserţie a protezei, etapa de reexaminare si dispensarizare a pacientului;

Aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind biomaterialele si tehnicile de augmentare a osului

alveolar in vederea inserarii implanturilor.

Page 359: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască componentele implantului oral, indicatiile si contraindicatiile, precum si fazele tratamentului

prin implant;

-să identifice principii, tehnici si etape in reabilitarea orala implanto-protetica;

-să descrie tehnicile si materialele utilizate in augmentarea osului alveolar in vederea inserarii

implanturilor.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- execute examenul clinic si paraclinic al pacientului in vederea inserarii implanturilor;

- recunoască instrumentarul chirurgical si cel specific truselor de implant;

- identifice tipul de creasta alveolara edentata si metodele de augmentare a acesteia necesare.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

- să culeagă informaţiile necesare despre pacient in vederea stabilirii indicatiei de tratament prin

implant;

- să transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament si sa obtina acordul informat in scris al

acestuia;

- să lucreze în echipă cu medicul chirurg oral, cu asistenta de cabinet si tehnicianul dentar in vederea

realizarii unei restaurari protetice pe implant care sa satisfaca cerintele fizionomice, functionale si

biologice ale pacientului;

- să comunice cu aparţinătorii in scopul instiuirii si realizarii tratamentului in conditiile pacientilor cu

dizabilitati neuro-psihologice.

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Capitolul 1. Istoric. Definitii si terminologie. 4

Capitolul 2. Clasificarea implanturilor si a componentelor. 6

Capitolul 3. Evaluarea pacientului. 6

Capitolul 4. Indicatii si contraindicatii. 4

Capitolul 5. Principii tehnice in tratamentul prin implanturi dentar. 2

Capitolul 6. Metode si tehnici de augmentare a crestelor edentate. 2

Capitolul 7. Tehnici de ameliorare a partilor moi. 2

Capitolul 8. Protezarea pe implanturi dentare. 2

Capitolul 9. Dispensarizarea pacientului cu implanturi dentare. 2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Cunoasterea componentelor implantelor si a trusei de implantologie 3

Intocmirea planului de tratament cu implanturi dentare 6

Stabilirea principiilor in localizarea implanturilor 6

Alegerea implantului in functie de situatia clinica 3

Demonstratie practica – interventia chirurgicala de inserare a implantului 3

Realizarea ghidului chirurgical 3

Tehnici chirurgicale de inserare a implantului 3

Descoperirea implantului si montarea conformatorului gingival 3

Tehnici chirurgicale de descoperire a implantulurilor integrate in os 3

Tehnici chirurgicale de refacere a coletului gingival a papilelor gingivale 3

Page 360: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Demonstratie practica – interventia chirurgicala de descoperire a implantului 3

Demonstratie parctica – augmentarea osoasa 6

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Ashok Sethi, Thomas Kaus, Implantologia practica_ diagnosticul, chirurgia, terapia si

aspectele tehnice ale esteticii, Q Med Publishing, 2008;

2. Bratu D., Fetzer W., Bratu Em., Romanu M., Puntea pe implante, Ed. Helicon, Timisoara, 1996;

3. Buser D., HofffmannB et al., Evaluation of filling materials in membrane-protected bone

defects, Clin Oral Implant Res, 1998;

4. Carl E. Misch , Dental Implants Prosthetics, 2005;

5. Iorgulescu D., Stirbu C., Petcu C., Note de curs – Implantologie Orala, 2013;

6. Mihai A., Carabela M., Olteanu E., Iorgulescu D., Ene S., Implantele endoosoase osteointegrate

in stomatologie, Ed. Sylvi, 1995;

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Protetica

Dentară

ultimele 2

saptămâni din

sem. II

Şef lucr. dr.

Iorgulescu

Daniel

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Protetica

Dentară

ultima vineri

din lună

Şef lucr. dr.

Iorgulescu

Daniel

Program

pentru

studenţii

Clinica de

Protetica

Dentară

prima vineri

din lună

Şef lucr. dr.

Iorgulescu

Daniel

Page 361: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

slab

pregătiţi

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs x 20%

Lucrări

practice x 20%

Examen x 60%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Şef lucr. dr. Iorgulescu Daniel

Notă: 156) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

157) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 158) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

159) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

160) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 362: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Parodontologie

Codul disciplinei MD5207

Anul de studiu V

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L II DS DI 2 3 5 2 7

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Surlin Petra

Instituţia UMF Craiova-Facultatea Medicina Dentara

Departamentul 2

Titlul ştiinţific Doctor in stiinte medicale

Gradul didactic Conferentiar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NB

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

La finalul cursului, ne propunem ca studentii sa inteleaga relatia de cauzalitate dintre factorul microbian

si mecanismele de patogenitate in boala parodontala, precum si rolul favorizant al anumitor factori, prin

insusirea unui mod biologic, medical de abordare a acestora.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- cunoască. interrelatia factor cauzal placa bacteriana si boala parodontala precum si influenta factorilor

favorizanti.

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

-faca dovada ca au deprins abilitatea de a intocmi FO a bolnavului parodontopat,

-isi formeze deprinderea de a utiliza instrumentarul specific,

-poata sa aplice mijloacele de preventie in boala parodontala si mijloacele de igienizare ale cavitatii orale

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să.

-aiba capacitatea de a comunica eficient cu pacientul, sa construiasca o relatie medic-pacient bazata pe

incredere, sa utilizeze un limbaj adecvat si sa cunoasca caracteristiciile comportamentale ale pacientului

parodontopat

- să lucreze în echipă

- să comunice cu aparţinătorii

Page 363: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut)

CURS. NR. I -Introducere.

- Istoricul parodontologiei.

-Parodontologia- ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice.

-Stadiul actual al cunostintelor de specialitate. Terminologie actualizata.

CURS NR.II. Embriogeneza tesuturilor pArodontale.

Formarea mucoasei gingivale

Formarea radacinii.

Cementogeneza

FormareA oaselor alveolare

Formarea desmodontiului

Structurarea parodontiului in timpul eruptiei dentare

CURS NR. III. Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.

Epiteliul gingival

Functiile mucoasei bucale.

Sistemul ligamentelor supraalveolare

CURS NR. IVMorfofiziologia parodontiului marginal profund. Structura:

- cementului radicular

- desmodontiului

- osului alveolar

CURS NR.VVascularizatia si inervatia parodontiului marginal.

CURS NR.VI.Notiuni de imunologie la nivelul parodontiului sanatos si in boala

parodontala.

CURS NR.VII.Dinamica dezvoltarii complexului dento-parodontal.

Relatii functionale intre odonton, musculatura faciala si articulatia temporo-mandibulara.

Rolul parodontiului in dinamica sistemului stomato-gnat.

Atritia si abrazia

CURS. VIIIEpidemiologia bolii parodontale.

Indici de evaluare a starii de sanatate parodontala.

CURS NR.IX.Etiopatogenia bollii parodontale.

1. Rolul factorilor locali:

A. Placa bacteriana.

Argumente privind rolul determinant al placii bacteriene in producerea bolii

parodontale

Placa supragingivala

Placa subgingivala.

Mecanisme de patogenitate bacteriana directe si indirecte

Bacterii considerate patogene parodontale.

CURS NR.XB. Tartrul dentar.

Compozitia tartrului

Formarea tartrului

Rolul dietei in formarea tartrului

Rolul tartrului in producerea bolii parodontale

CURS NR. XIC. Rolul traumei ocluzale in producerea bolii parodontale

D. Cariile dentare

Nr. Ore

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

Page 364: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)

LUCRARE PRACTICA NR.I. Prezentarea schemei odontonului facand referiri la morfofiziologia parodontiului

marginal.

LUCRARE PRACTICA NR.II.

Prezentarea instrumentarului de consultatie, a celui de detartraj manual si cu ultrasunete si

a celui pentru tratament chirurgical.

LUCRARE PRACTICA NR. III:

Prezentarea instrumentarului de consultatie, a celui de detartraj manual si cu ultrasunete si a

celui pentru tratament chirurgical - Demonstratii pe model a prizei instrumentelor, a

pozitiei medicului si a pacientului in timpul executarii actului terapeutic.

LUCRARE PRACTICA NR. IV.

Studiul de model, interpretarea radiografiilor retroalveolare, a ortopantomografiilor si a

rezultatelor altor investigatii paraclinice.Prezentare facuta de cadrul didactic

LUCRARE PRACTICA NR.V.

Studiul de model, interpretarea radiografiilor retroalveolare, a ortopantomografiilor si a

rezultatelor altor investigatii paraclinice.

LUCRARE PRACTICA NR.VI.

Prezentarea foii de observatie a bolnavului parodontopat. Demonstratie pe pacient facuta de

cadrul didactic.

LUCRARE PRACTICA NR.VII.

Prezenarea foii de observatie a bolnavului parodontopat. Realizarea de foi de observatie pe

pacient.

LUCRARE PRACTICA NR.VIII

Punerea in evidenta a placii bacteriene supra si subgingivale.

Determinarea indicilor de sanatate parodontala ( indicele de placa, indicele de tartru,

indicele de sangerare gingivala, indicele de sangerare papilara).

Demonstratie pe pacient facuta de cadrul didactic

LUCRARE PRACTICA NR.IX

Punerea in evidenta a placii bacteriene supra si subgingivale.

Determinarea indicilor de sanatate parodontala ( indicele de placa, indicele de tartru,

indicele de sangerare gingivala, indicele de sangerare papilara).

Punere in practica pe pacient facuta de studenti

LUCRARE PRACTICA NR.X

Masurarea mobilitatii dentare patologice,

Masurarea adancimii pungilor parodontale.

Parodontometria.

Demonstratii pe pacient facute de cadrul didactic.

LUCRARE PRACTICA NR.XI

Masurarea mobilitatii dentare patologice,

Masurarea adancimii pungilor parodontale.

Parodontometria.

Realizarea de catre studenti a manoperelor pe pacient

LUCRARE PRACTICA NR.XII.

Tehnici corecte de periaj dentar.

Mijlocele secundare de intretinere a igienei bucale.

LUCRARE PRACTICA NR.XIII.

Prezentarea tehnicilor de detartraj manual si cu ultrasunete pe model si pe pacient.

LUCRARE PRACTICA NR. XIV

Prezentarea tehnicilor de detartraj manual si cu ultrasunete pe pacient.

Executarea de catre studenti de manopere de detartraj pe pacienti.

LUCRARE PRACTICA NR. XV

Realizarea de manopere practice incluse in baremul minim de cunostinte practice.

Nr. Ore

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

Page 365: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Petra Surlin , - Parodontologie vol I, Ed. Aius, 2009

Newman MG, Takei HH, Carranza’ s Clinical Periodontology, Ed. A11a, Saunders Elsevier,2011

H.T. Dumitriu - Parodontologie, Ed.Viata Medicala Romaneasca,2009

Henderson B, Seymour RM. Periodontal Medicine and Systems Biology, 1st Ed, Wiley Blackwell, 2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Parodontologie Surlin Petra

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Parodontologie

Ultima

miercuri din

luna

Surlin Petra

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Parodontologie

A3a miercuri

din luna

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Page 366: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs scris scris 20

Lucrări

practice oral scris oral 20

Examen scris 60

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Clinica de Parodontologie Surlin Petra

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 367: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei Reabilitare medicala

Codul disciplinei MD5208

Anul de studiu V

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DC DI 1 1 2 1 1 3/42 2

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele PATRU SIMONA

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul IV

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Sef lucrari

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale - dobîndirea unor noţiuni generale despre metodologia de recuperare

- aplicarea factorilor fizici terapeutici

electroterapie

hidrotermoterapie

masaj

kinetoterapie

- aplicarea factorilor terapeutici naturali

climatul

apele minerale

peloidele

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- să cunoască utilitatea terapiei fizicale în patologie în general

- să cunoască utilitatea terapiei fizicale în patologia buco-maxilo-facială

- să includă terapia fizicală în managementul durerii acute sau cronice bucomaxilofaciale

- să recomande consultul de specialitate în afecțiunile aparatului musculoartrokinetic

Page 368: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- Cunoască factorii terapeutici naturali

- Cunoască efectul apelor minerale în cură externă

- Cunoască efectul apelor minerale în cură internă

- Cunoască tipurile de curenți terapeutici

- Cunoască indicațiile și contraindicațiile curenților terapeutici

- Cunoască procedurile termoterapice

- Cunoască indicațiile și contraindicațiile procedurilor termoterapice

- Cunoască metodologia de kinetoterapie

- Descrie tipurile de mișcare

- Cunoască metodologia masajului terapeutic

- Descrie manevrele clasice ale masajului

- Să identifice afecțiunile aparatului mioartrokinetic cu indicație de tratament fizioterapic

- Să identifice afecțiunile bucomaxilofaciale cu indicație de tratament fizioterapic

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice::

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să examineze aparatul locomotor

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze

b. stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului în stabilirea

diagnosticului

- să elaboreze planul de tratament

c. instituirea tratamentului

- să includă procedurile fizioterapice în planul de tratament

- să explice pacientului metodologia și rolul procedurilor fizioterapice

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicală

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care pot interveni în afecțiunile mioartrokinetice

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

Page 369: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Introducere: scurt istoric al Balneoterapiei, Medicinii Fizice şi Recuperării Medicale.

Rolul şi obiectivele curelor în staţiunile balneare. Contraindicaţii generale ale

tratamentului recuperator.

1 oră

2. Clima şi bioclima României: tipuri de bioclimat, indicații, contraindicații 1 oră

3. Ape minerale: definiţie, clasificare, acţiunea apelor minerale în cură externă şi internă. 1 oră

4. Peloide și gaze terapeutice: definiţie, clasificare, efecte, indicaţii. 1 oră

5. Electroterapie: tipuri de curenți terapeutici, mod de acţiune, indicaţii, contraindicaţii. 1 ore

6. Hidrotermoterapie: noţiuni de termoreglare, efecte fiziologice şi terapeutice ale

aplicaţiilor locale şi generale de rece şi cald, proceduri, mod de acţiune, indicaţii,

contraindicaţii.

1 oră

7. Kinetoterapia: definiţie, tipuri de mişcare, goniometrie, testing muscular. 1 oră

8. Masajul: definiţie, indicaţii, efecte. Terapia respiratorie: terapia cu inhalaţii şi aerosoli;

pneumatoterapia; kinetoterapia respiratorie. 1 oră

9. Managementul durerii acute și cronice: tipuri de durere, evaluarea durerii, tratament 2 ore

10. Tratamentul recuperator în afecţiunile aparatului locomotor: obiective şi metodologie de

tratament, indicaţii, contraindicaţii 2 ore

11. Tratamentul recuperator în afecţiuni bucomaxilofaciale: obiective şi metodologie de

tratament, indicaţii, contraindicaţii; 2 ore

12. Dezbateri, clarificări, consultaţii 1 oră

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Alcătuirea unui serviciu de Medicină Fizică și Recuperare, noţiuni de protecţia muncii şi

protecţia pacientului împotriva unor accidente. 1 oră

2. Examenul aparatului locomotor, testing articular, testing muscular 1 oră

3. Explorarea paraclinică în bolile aparatului locomotor 1 oră

4. Terapia fizicală în afecțiunile disco-vertebrale 2 ore

5. Terapia fizicală în reumatismele cronice inflamatorii 2 oră

6. Terapia fizicală în afecțiunile reumatismale degenerative 2 ore

7. Terapia fizicală în sechele posttraumatice cutanate, subcutanate, musculare și articulare 2 ore

8. Disfuncția cranio-mandibulară – entități clinice 2 ore

9. Tratamentul fizical în disfuncția cranio-mandibulară 2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Terapia fizicală şi reabilitarea în practica medicală. A. Bighea. Ed. Medicală Universitară Craiova

2006, 183 pag, ISBN 973-106-021-9.

2. Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare. sub red. Roxana Popescu, Ed. Medicală

Universitară Craiova, 2005, ISBN 973-7757-91-2.

3. Metodologia de Kinetoterapie – note de curs (CD-ROM). A. Bighea. Craiova, 2013. ISBN 978-

973-0-14708-7

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Page 370: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de

studenţi, consultaţia, prezentări pe videoproiector

Lucrari practice

- explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor proceduri terapeutice,

activitatea în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 0,5

2. Studiu după manual, suport de curs 0,5

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 0,5

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 0,5

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 0,5

6. Pregătire examinare finală 3,5

7. Consultaţii 1

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Medicină Fizică

și Recuperare

Ultimele două

săptămăni din

semestrul II

Conf.Univ. Dr

Adrian Bighea

Asist. Univ.

Dr Simona

Pătru

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Medicină Fizică

și Recuperare

Vinerea

12:00-14:00

săptămâni

pare

Conf.Univ. Dr

Adrian Bighea

Asist. Univ.

Dr Simona

Pătru

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Medicină Fizică

si Recuperare

Vinerea

12:00-14:00

săptămâni

impare

Sef lucr Dr

Simona Pătru

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Examen

Verificare Scris si oral 100%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima miercuri din lună, sem. II Clinica de Medicină Fizică și Asist. Univ. Dr Simona Pătru

Page 371: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Recuperare

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Prof. Dr. Rosu Anca Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr. Patru Simona

Notă: 161) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

162) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 163) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

164) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

165) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 372: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN

CRAIOVA

1.2 Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ

1.3 Departamentul V – SPECIALITĂŢI MEDICALE III

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii1

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINĂ DENTARA

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENT ŞI SĂNATATE PUBLICĂ. BIOETICĂ

2.2. Codul disciplinei MD5210

2.3 Titularul activităţilor de curs PĂTRU EMILIEA

2.4 Titularul activităţilor de

seminar

PĂTRU EMILIEA

2.5.Gradul didactic Conferenţiar

2.6.Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

2.7. Anul de

studiu

V 2.8.

Semestrul

II 2.9. Tipul

disciplinei

(conţinut)2)

DC 2.10. Regimul

disciplinei

(obligativitate)3)

DI

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 30 din care: 3.5 curs 15 3.6 seminar/laborator 15

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat

Examinări

Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti

3.7 Total ore studiu

individual

3.9 Total ore pe semestru 30

3.10 Numărul de credite4)

1

4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe solide de biostatistică, epidemiologie, etică.

4.2 de

competenţe

-

5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

-

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Pregătire în prealabil, prin studiul individual, a lucrări practice.

6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)

Page 373: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

CO

MP

ET

EN

ŢE

PR

OF

ES

ION

AL

E C3. Să evalueze corect riscul de îmbolnăvire sau contextul apariţiei unei îmbolnăviri

individuale sau colective , să aleagă şi să aplice măsurile adecvate de profilaxie;

C4. Să abordeze problemele de sănătate/boală din perspectiva particlarităţilor comunităţii, în

relaţie directă cu conditţţle sociale, economice sau/şi culturale propii acelei colectivită;

C5. Să iniţieze şi să deruleze o activitate de cercetare stiinţifică sau /şi formativă în domeniul

său de competenţe;

C6. Să îndeplinească în condiţii de eficienţă şi eficacitate sarcinile manageriale impuse de

anumite roluri profesionale.

CO

MP

ET

EN

ŢE

TR

AN

SV

ER

SA

LE

C6. Autonomie şi responsabilitate

dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să

permită studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, disponibili să ajute

oamenii, interesaţi de dezvoltarea comunităţii;

să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea valorilor morale şi eticii

profesionale;

să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi să ofere soluţii responsabile pentru

rezolvare.

C7. Interacţiune socială

să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;

să dezvolte abilităţi de lucru în echipă;

să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute;

să se implice în acţiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale

comunităţii.

C8. Dezvoltare personală şi profesională

să aibă deschidere către invăţare pe tot parcursul vieţii;

să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a autonomiei personale şi a

dezvoltării profesionale;

să valorifice optim şi creativ potenţialul propriu în activităţile colective;

să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării.

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Obiectivul disciplinei este de a acorda studenţilor din anul V

suportul informaţional pentru a:

-deprinde noţiunile fundamentale necesare înţelegerii unor

concepte şi elemente de metodă referitoare la descrierea, analiza şi

intervenţia practică;

-dobândi noţiuni şi cunoştinţe, aptitudini, comportamente,

atitudini necesare menţinerii, îmbunătăţirii şi redobândirii

sănătăţii;

-explica caracteristicile managementului serviciilor de sănătate;

-dobândi atitudini, abilităţi şi valori necesare practicii în

domeniul medical.

7.2 Obiectivele specifice

- dobândirea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea funcţiilor şi

principiilor conducerii aplicate la serviciile de sănătate şi a

caracteristicilor sistemului de sănătate din România şi din alte

ţări;

-acumularea noţiunilor pentru înţelegerea fenomenelor

demografice şi de morbiditate

-cunoaşterea diferenţele între screening şi examenele de

prevalenţă;

- cunoaşterea drepturile pacienţilor şi îndatoririle corpului

Page 374: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

medical.

8. CONŢINUTURI

8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.

ore

SEMESTRUL II

1.Management în sănătate. Noţiuni generale de management. Definiţia managementului.

Concepte de bază. Funcţiile manageriale. Rolurile manageriale

2 ore

2.Sistemul de sănătate. Noţiuni despre sistem în general. Componentele de bază ale unui sistem

de sănătate. Particularităţi ale modelelor de sisteme de sănătate existente în lume.

2 ore

3. Sitemul asigurărilor de sănătate din România. Caracteristici ale sistemului de sănătate din

România înainte de 1990. Finanţarea sistemului de sănătate din România. Resurse umane

pentru sănătate. Organizarea îngrijirilor de sănătate.

2 ore

4. Mişcarea naturală a populaţiei. Natalitatea: definiţie, măsurare. Dinamica natalităţii în lume şi

în România. Fertilitatea:definiţie, măsurare, identificarea factorilor care influenţează

reproducerea populaţiei. Indicatori indirecţi ai reproducerii populaţiei. Planificarea familială:

definiţie, influenţe asupra sănătăţii femeii şi copilului, planificarea familială în România.

2 ore

5. Mortalitatea (generală, infantilă, juvenilă, maternă). Definiţie şi surse de date. Factorii care

influenţează mortalitatea. Măsurare şi analiză. Caracteristicile epidemiologice

2 ore

6.Promovarea sănătăţii. Screeningul şi anchetele de prevalenţă. Definirea, scopul, domeniile şi

condiţiile de realizare a unei anchete de prevalenţă. Definirea şi scopul screeningului. Modelul

general şi modalităţile de realizare ale unui screening. Criteriile de alegere a bolilor care fac

obiectul unui screening. Calităţile probelor de screening.

2 ore

7.Bioetică. Principiile eticii. Aplicarea principiile eticii în sănătatea publică. Utilizarea

resurselor în sistemul de sănătate. Geşala şi eroarea în practica medicală. Drepturile pacienţilor

şi îndatoririle personalului medical.

3ore

BIBLIOGRAFIE

Note de curs 2013 – 2014

Pătru Emilia. Management şi sănătate publică. Bioetică – note de curs, Editura Medicală

Universitară, Craiova, 2010.

Emilia Pătru. Abordări privind starea de sănătate a populaţiei din Judeţul Dolj, Editura Medicală

Universitară Craiova, 2010.

Emilia Pătru, Andreea Loredana Golli. Sănătate publică şi management sanitar – curs pentru

studenţii medicinişti, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2006.

Dana Galieta Mincă, Mihail Grigorie Marcu. Sănătate şi management sanitar – note de curs

postuniversitar, ediţie îmbunătăţită. Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti, 2005.

Mihail Grigorie Marcu, Dana Galieta Mincă. Sănătate şi management sanitar – note de curs

postuniversitar. Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti, 2003.

Charles H. Hennkens, MD. Dr. Ph. Julie E. Buring, Sc.D. Epidemiology in Medicine, Little

Brown and Companz, Boston,1987.

8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)

SEMESTRUL II

1.Statica populaţiei. Piramida vârstelor: numărul estimat al populaţiei, indicele de densitate şi

arealitate, indici privind repartiţia teritorială a populaţiei, indici utilizaţi în analiza structuri

populaţiei, graficul privind structura pe grupe de vârstă a populaţiei – piramida vârstelor – (

piramida populaţiei ).

2 ore

2.Studiul statistic al fenomenelor demografice legate de natalitate:indici de intensitate şi

structură, rata brută şi corectată de natalitate, rate de fertilitate, indicele brut şi net al

reproducerii populaţiei.

2 ore

3.Studiul statistic al mortalităţii: rata brută şi coractată, rate specifice, rate de letalitate şi

fatalitate, rata standardizată.Tabela de mortalitate.

2 ore

Page 375: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

4.Studiul statistic al morbidităţii generale: tipuri de morbiditate, studiul incidenţei, studiul

prevalenţei, morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă, morbiditatea cu invaliditate,

morbiditatea spitalizată.

2 ore

5.Studiul statistic al morbidităţii oro-dentare: surse de date pentru evaluarea morbidităţii oro-

dentare, rate utilizate pentru evaluarea morbidităţii oro-dentare( indicatori de frecvenţă, de

intensitate şi de structură ).

2 ore

6.Metode statistice utilizate în cercetarea stomatologică de masă. Calcularea mediei aritmetice

ponderate: mărimi absolute, mărimi relative(indicatori statistici ), calcularea mediei aritmetice

ponderate

2 ore

7.Indicatori de evaluare ai stării parodontale şi a nivelului de igienă orală a unei colectivităţi:

evaluarea stări paradontale ( indicii gingivali, indicele parodontal comunitar de necesităţi de

tratment, indicele propus de P.Firu ),evaluarea nivelului de igienă orală a elevilor ( indicele de

placă, indici de igienă oro-dentară al elevilor ( indicele de placă, indici de igienă oro-dentară

).Test de evaluare.

3 ore

BIBLIOGRAFIE

Protocoale de lucrări practice ale disciplinei.

Emilia Pătru. Sănătate publică şi management – îndreptar de lucrări practice pentru studenţii

Facultăţii de Medicină Dentară, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2009.

Emilia Pătru. Sănătate publică şi management – lucrări practice, Editura Medicală

Uuniversitară, Craiova, 2004.

Golli Andreea Loredana, Pătru Emilia. Îndreptar de sănătate publică şi management - lucrări

practice, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2009.

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE

REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR

PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT

PROGRAMULUI

Cunoştinţele dobândite la disciplina de management şi sănătate publică.Bioetică, conferă sprijin

pentru înţelegerea unor concepte, noţiuni şi elemente de metodă care vor putea fi aplicate în

descriere, analiză şi intervenţie, atunci când acestea au drept obiect grupurile umane.

Deprinderile practice şi atitudinile acumulate constituie baza pentru înţelegerea importanţei unui

management bun prin strategii şi politici de sănătate oportune aplicat serviciilor de sănătate,

care să asigure o stare de sănătate bună.

1100.. REPERE METODOLOGICE

Forme de

activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse:

Curs

Prelegere, sinteză, învăţare interactivă în scopul realizării feedback-ului,

explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi.

Prezentări power-point.

Lucrari practice Explicaţie, dezbatere, demonstraţie. Calcularea, analiza şi interpretarea

indicatorilor stării de sănătate şi morbiditate. Prezentare studii de caz.

Studiu

individual

Studiu notelor de curs, suport de curs, studiu bibliografiei minimale indicate,

exerciţii, elaborare de referate, pregătire lucrări de control.

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 Catedra de

sănătate public

Ultima

săptămână din

Cadrele

didactice de la

Cronologic, în funcţie

de temele la care s-a

Page 376: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

şi management semestru disciplină absentat

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

1 oră/săpt.

Catedra de

sănătate publică

şi management

Miercuri 1500

-

1600

Conf.univ. dr.

Emiliea Pătru

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

1 oră/săpt.

Catedra de

sănătate publică

şi management

Miercuri

1500

-1600

Conf. univ. dr.

Emiliea Pătru

În funcţie de

necesităţile studenţilor

1122. EVALUARE

Forma de

activitate

Evaluare

scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Oral 15%

Lucrări

practice Oral Scris Scris 10%

Examen Oral 75%

Verificările

periodice

Prezenţa la

curs Bonificaţie 5%

1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri din fiecare

lună, orele

1300

- 1400

Catedra de sănătate publică şi

management

Conf. univ. dr. Emiliea Pătru

Data avizării în departament:

Şef de departament,

Prof. univ. dr. Cornelia

Zaharia

Coordonator program de

studii,

Prof. univ. dr. Veronica

Mercut

Titular disciplină,

Conf. univ.dr. Emiliea Pătru

Notă:

1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS

(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA

(disciplină de cunoaştere avansată).

3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/

DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care

se încadrează disciplina.

7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi

responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională

Page 377: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea De Medicină şi Farmacie Craiova

Facultatea De Medicină Dentară

Specializarea Medicină Dentară

I.

Denumire

disciplină

GERODONTOLOGIE Categoria: D.S.

II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţinu

t)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi

normate

[ore/săpt.]

coordonate de

cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credit

e

L II DS DO C L

P

S

C

Sem

I

Sem

II

Tota

l

1 1 2

Statut disciplină

(se marcheză cu

X)

Obligatorie Opţională Facultativă x

IV.

Titular disciplină:

Nume şi

prenume

SCRIECIU MONICA

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departament FMD1

Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

Gradul didactic CONFERENŢIAR

Încadrarea

(norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

V.

Obiective generale:

- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi

valori necesare practicii medicale în domeniul clinicii şi terapeiei oro-dentare la pacienţii

de vârsta a III-a

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor

vârstnici şi a metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte

persoane implicate în îngrijirea lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi

cerinţele pacienţilor vârstnici din România, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora

- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul cabinetului

de medicină dentară, în scopul reducerii costurilor sociale de asistenţă medicală a

vârstnicilor

- realizarea de corelaţii interdisciplinare precise între obiectivele educaţionale ale cursului

de Gerodontologie şi experienţa educaţională anterioară

Page 378: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Obiective specifice:

- însuşirea logică şi conştientă a caracteristicilor generale şi loco-regionale ale procesului

de îmbătrânire

- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice ale afecţiunilor aparatului dento-maxilar

la vârstnici

- dobândirea noţiunilor necesare privind examenul clinic şi evaluarea gerontologică

generală şi locală

- asimilarea cunoştinţelor privind caractristicile tratamentului dento-oral la pacienţii

vârstnici

- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind recuperarea funcţională postprotetică a

pacienţilor vârstnici şi măsurile gerontoprofilactice

Discipline cu care se corelează: Propedeutică şi Semiologie Dentară, Materiale Dentare,

Ocluzologie, Proteze dentare fixe, Edentaţie totală - proteză dentară mobilă, Cariologie,

Endodonţie, Chirurgie orală, Implantologie, Radiologie

VI.

Conţinutul disciplinei Nr. ore/ săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

SEMESTRUL I.

Cap. 1Caracteristici generale ale procesului de îmbătrânire

Tema nr.1 Definiţie. Terminologie. Generalităţi 1 oră

Tema nr. 2 Caracteristici generale ale procesului de îmbătrânire 1 oră

Cap. 2 Caracteristicile procesului de îmbătrânire ale aparatului

dento-maxilar

Tema nr. 3 Aspecte ale procesului de îmbătrânire normală a

aparatului dento-maxilar

2 ore

Tema nr. 4 Semne clinice ale afecţiunilor aparatului dento-maxilar

la vârstnici

2 ore

Cap. 3 Examenul clinic şi evaluarea gerontologică

Tema nr. 5 Examenul clinic al pacientului vârstnic 1 oră

Tema nr. 6 Evaluarea gerontologică generală şi oro-dentară 1 oră

Cap. 4 Caractristici ale tratamentului oral la pacienţii vârstnici

Tema nr. 7 Pregătirea generală a pacientului vârstnic în vederea

tratamentului oral

½ oră

Tema nr. 8 Tratamente locale preprotetice şi proprotetice 1 oră

Tema nr. 9 Tratamente protetice provizorii la vârstnici ½ oră

Cap. 5 Posibilităţi de tratament protetic la pacienţii vârstnici

Tema nr. 10 Tratamente protetice conjuncte şi adjuncte la vârstnici 1 oră

Tema nr. 12 Terapia protetică mixtă şi compozită la pacienţii de

vârsta a III- a

½ oră

Tema nr. 13 Terapia protetică a edentatului total vârstnic ½ oră

Cap. 6 Recuperarea funcţională postprotetică şi măsuri

gerontoprofilactice

Tema nr. 14 Recuperarea funcţională postprotetică la vârstnici 1 oră

Tema nr. 15 Aspecte ale gerontoprofilaxiei în medicina dentară 1 oră

VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)

VI.3. Stagii clinice (dacă este cazul)

1. Tema nr.1 Examenul clinic general şi local al pacientului de vârsta

a III – a

1oră

Page 379: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

2.. Tema nr. 2 Evaluarea gerontologică 1oră

3. Tema nr. 3 Diagnosticul local al pacientului vârstnic 1oră

4. Tema nr. 4 Întocmirea planului de tratament 1oră

5. Tema nr. 5 Educaţia sanitară şi pregătirea pacientului vârstnic pentru

tratamentul oro-

dentar

1 oră

6. Tema nr. 6 Tratamente pre- şi pro-protetice la pacientul vârstnic 3 ore

7. Tema nr. 7 Tratamente protetice la pacienţii de vârsta a III - a 4 ore

8. Tema nr . 8 Reexaminarea pacientului vârstnic protezat 1 oră

9. Tema nr. 9 Măsuri de profilaxie la pacienţii vârstnici 1 oră

VI.4. Seminar

VI.5.Proiect (dacă este cazul)

VII.

Bibliografie

1.Bratu Dorin, Ieremia Lucian, Ţuculescu Sorin Uram, Bazele clinice şi tehnice ale protezării

edentaţiei totale, Ed. Imprimeriei de Vest, 2003

2. Bratu D., Nusbaum R., Bazale clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, Timişoara, 2001

3. Crăiţoiu Mihai, Protezarea edentaţiei totale, Ed. Medicală Universitară, Craiova, 2003

4. Dumitriu Horia Traian, Parodontologie, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998

5. Miler Victor, Ursache Maria, Gerontostomatologie clinică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1998

6. Scrieciu Monica – Clinica şi terapia edentaţiei parţiale prin proteză scheletată, curs pentru

uzul studenţilor anului VI, Editura Craiova Medicală, 2007

VIII.

Competenţe

Cunoştinţe dobândite La sfâşitul studiilor de Gerodontologie, studentul va avea

următoarele competenţe cognitive:

- să descrie caracteristicile generale ale procesului de

îmbătânire

- să descrie caracteristicile procesului de îmbătânire

normală a aparatului dento-maxilar

- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale

afecţiunilor aparatului dento-maxilar la vârstnici

- să descrie principiile de tratament oro-dentar la

pacienţii vârstnici

- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al

pacientului vârstnic

- să cunoască etapele tratamentului preprotetic şi

proprotetic

- să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului protetic

propriu-zis

- să descie principiile dispensarizării şi profilaxiei la

pacientul vârstnic

- să stăpânească principiile formării medicale continue

şi al procesării informaţiei medicale

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în

achiziţionarea şi folosirea informaţiei

Abilităţi profesionale La sfârşitul studiilor de Gerodontologie, studentul va avea

următoarele abilităţi profesionale:

a. obţinerea informaţiilor clinice

Page 380: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi

intraorală a pacientului de vârsta a III-a şi să

înregistreze în scris rezultatele

- să precizeze examenele paraclinice complementare

necesare şi să le interpreteze

- să realizeze evaluarea gerontologică generală şi oro-

dentară

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de

tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei

medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului

clinic al pacientului vârstnic

- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi

proprotetic

- să elaboreze planul de tratament protetic propriu-zis

c. instituirea tratamentului protetic la pacientul vârstnic

- să explice pacientului necesitatea instituirii

tratamentului protetic

- să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile

de realizare a terapiei protetice

- să explice pacientului avantajele şi limitele metodelor

terapeutice utilizate

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi

tehnicile de realizare a tratamentului protetic

- să instituie un program de dispensarizare, profilaxie şi

de educaţie în ceea ce priveşte igiena orală la

pacientul vârstnic

Abilităţi de comunicare La sfârşitul studiilor de Gerodontologie, studentul va avea

următoarele abilităţi de comunicare:

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de

pacientul vârstnic şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină

dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul

dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de

pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue

pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate

pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica

medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor vârstnici

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a

pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

Page 381: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative

şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul

medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care

provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

IX.

Forme de

activitate

Metode didactice folosite în procesul de predare-învăţare

Curs - prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă

în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de

studenţi, consultaţia, studiul individual, prezentări pe folie şi retroproiector

Lucrări practice

Stagii clinice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,

activitatea în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

X.

Programe de recuperare

A. Recuperări absenţe

Nr. absenţe care

se pot recupera

Locul

desfăşurării

Perioada Responsabil Programarea

temelor

1 Clinica de

Protetică Dentară

Ultimele două

săptămâni din

semestrul I

Cadrele didactice

care susţin

activitatea la

disciplina de

Gerodontologie

În funcţie de

necesităţile

studenţilor

B. Program de consultaţii

Locul desfăşurării Perioada Responsabil

Clinica de Protetică Dentară A doua zi de miercuri din

fiecare lună a semestrului I-

orele 15-16

Conf. univ. dr Scrieciu Monica

C. Program pentru studenţii slab pregătiţi

Page 382: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Locul desfăşurării Perioada Responsabil

Clinica de Protetică Dentară A treia zi de miercuri din

fiecare lună a semestrului I –

orele 15-16

Conf. univ. dr. Scrieciu Monica

XI.

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)

Formativă Periodică Sumativă

Examen Colocviu Verificare

Curs Oral Test Test grilă

Lucrări practice

Stagii clinice Oral Scris Oral

Seminar

Proiect

Procent din

nota finală

20% 10% 70%

XII

Ore de orientare şi consiliere profesională(2 ore/lună)

Programarea orelor Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de miercuri din

fiecare lună a semestrului I –

orele 15-16

Clinica de Protetică Dentară Şef lucrări dr. Scrieciu Monica

Data: 1octombrie 2014

Titular curs,

Conf. univ. dr dr. Scrieciu Monica

La punctul „CATEGORIA” se completează: DF- fundamentale; DD-în domeniu; DS-de

specialitate; DC-complementare;

Page 383: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea U.M.F. CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARA

Programul de

studii

MEDICINA DENTARA

Denumirea

disciplinei

REABILITAREA ORALA A PACIENTULUI PARODONTOPAT

Codul disciplinei MD5211

Anul de studiu V

I.

Denumire

disciplină

Reabilitarea orala complexa a pacientului parodontopat Categoria: DS

II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)

Semestrul Curs Lucrări

practice

Stagii clinice

Seminar Proiect

II 1 1

Obligatorie Opţională Facultativă x

IV.

Titular disciplină:

Nume şi prenume Surlin Petra

Instituţia U.M.F.CRAIOVA

Catedră/Departame

nt

FMD 2

Titlul ştiinţific DOCTOR

Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR

Încadrarea (norma

de bază/asociat)

NORMA DE BAZA

V.

Obiective generale:

La finalul cursului, ne propunem ca studentii sa inteleaga relatia de cauzalitate dintre factorul

microbian si mecanismele de patogenitate in boala parodontala, rolul favorizant al anumitor

factori, prin insusirea unui mod biologic, medical de abordare a acestora, fapt ce va conduce la

un plan de tratament complex al bolii parodontale.

Discipline cu care se corelează: histologia, morfologia ADM, microbiologia, imunologia,

ortodontia, protetica, reabilitarea orala

VI.

Conţinutul disciplinei VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

SEMESTRUL II.

TEMATICA (pe capitole majore):

defalcat pe subcapitole:

CURS. NR. I -Placa bacteriana-Factor determinant al bolii parodontale. Factori

Page 384: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

favorizanti.

Nr. Ore: 2

CURS NR.II.

Etapele reabilitarii orale complexe a pacientului parodontopat

Nr. Ore: 2

CURS NR. III.

Reabilitarea chirurgicala. Urgentele in boala parodontala

Nr. ore: 2

CURS NR. IV

Reabilitarea odontala. Leziuni mixte endo-parodontale.

Nr. Ore: 2

CURS NR.V. Reabilitarea ortodontica. Rolul parodontiului in dinamica sistemului

stomatognat

Nr. Ore: 2

CURS NR.VI.

Reabilitarea protetica.Principiile reabilitarii protetice a pacientului

parodontopat

Nr. Ore: 2

CURS NR.VII.

Bolile sistemice si parodontiul. Tratamentul parodontal la pacientul cu boli

sistemice.

Nr. Ore: 3

VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)

1. Reabilitarea chirurgicala a pacientului parodontopat. Urgentele in

parodontologie. Studiu de radiografii.Prezentari de caz

Nr ore 2

2. Reabilitarea odontala a pacientului parodontopat.Studiu de radiografii.

Manopere executate pe pacient.

Nr ore 2

3. Reabilitarea ortodontica a pacientului parodontopat. Studiu de modele si

radiografii Nr ore 2

4. Reabilitarea protetica a pacientului parodontopat. Prezentari de caz

Nr ore 2

5. Tratamentul parodontal la pacientul cu boli sistemice. Prezentari de caz

Nr ore 2

6. Reabilitarea orala complexa a pacientului parodontopat. Prezentari de caz

pe model si radiografii . Nr ore 2

7.Reabilitarea orala complexa a pacientului parodontopat. Prezentarea de

cazuri clinice. Manopere executate la pacient. Nr ore 3

VI.3. Stagii clinice (dacă este cazul)

VI.4. Seminar

VI.5.Proiect (dacă este cazul)

VII.

Bibliografie

Petra Surlin - Parodontologie, vol I, Ed. Aius, ed a2a, 2011

H.T. Dumitriu - Parodontologie, Ed. Medicala, 2009

VIII.

Page 385: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Competenţe

Competenţe cognitive La finalul cursului, studentii trebuie sa cunoasca etapele

reabilitarii orale parodontale precum si influenta factorilor

favorizanti locali si generali asupra parodontiului marginal.

Competenţe tehnice sau

profesionale

La finalul activitatilor practice, studentii trebuie sa faca

dovada ca si-au format deprinderea de a utiliza

instrumentarul specific, pot sa aplice mijloacele de preventie

in boala parodontala si mijloacele de igienizare ale cavitatii

orale

Competenţe afectiv-valorice Studentii trebuie sa aiba capacitatea de a comunica eficient

cu pacientul, sa construiasca o relatie medic-pacient bazata

pe incredere, sa utilizeze un limbaj adecvat si sa cunoasca

caracteristiciile comportamentale ale pacientului

parodontopat

IX.

Forme de

activitate

Metode didactice folosite în procesul de predare-învăţare

Curs Expunere orala, prezentare pe suport multimedia

Lucrări practice demonstratii pe model, demonstratii pe pacient, prezentare cazuri clinice pe

suport multimedia

Stagii clinice

Seminar

Proiect

X.

Programe de recuperare

A. Recuperări absenţe

Nr. absenţe care

se pot recupera

Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea

temelor

1 Clinica de

Odontologie-

Parodontologie

Dr. Surlin Petra

B. Program de consultaţii

Locul desfăşurării Perioada Responsabil

Clinica de Odontologie-

Parodontologie

fiecare a3a joi din luna

12-14

Dr. Surlin Petra

C. Program pentru studenţii slab pregătiţi

Locul desfăşurării Perioada Responsabil

Clinica de Odontologie-

Parodontologie

fiecare a2a joi din luna

12-14

Dr. Surlin Petra

XI.

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)

Sumativ

Examen Colocviu Verificare

Curs test test Scris si oral

Lucrări practice oral aplicatie

practica

Stagii clinice

Seminar

Page 386: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Proiect

Procent din nota

finală

100

XII

Ore de orientare şi consiliere profesională(2 ore/lună)

Programarea orelor Locul desfăşurării Responsabil

fiecare prima joi din luna Clinica de odontologie-

Parodontologie

Dr. Surlin Petra

Data:

Titular curs,

La punctul „CATEGORIA” se completează: DF- fundamentale; DD-în domeniu; DS-de

specialitate;

DC-complementare;

Page 387: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei SĂNĂTATE ORALĂ

Codul disciplinei MD6201

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 2 4 6 5

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Dăguci Constantin

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific Doctor în Ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef de Lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale -dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi în ceea ce priveşte

noţiunile de bază ale studiilor epidemiologice care se utilizează pentru cunoaşterea morbidităţii prin

afecţiuni orale.

-stăpânirea noţiunilor de bază privind prelucrarea şi sintetizarea datelor obţinute din cercetările

epidemiologice

-dobândirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte prevalenţa afecţiunilor buco-dentare şi impactul lor

biologic, economic şi psiho-social provocat de evoluţia şi costul tratamentelor

-însuşirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte combaterea inegalităţilor în materie de sănătate orală şi a

factorilor de risc comuni

-adoptarea de măsuri preventive pentru a reduce sau împiedica impactul afecţiunilor orale asupra stării

de sănătate orală

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei, studentul va fi capabil:

-să cunoască determinanţii sănătăţii

-influenţa statusului socio-economic asupra stării de sănătate orală

-sa cunoască bolile cavităţii orale ca fiind probleme de sănătate publică

-controlul determinanţilor cariei dentare şi a bolii parodontale

-dobândirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte comportamentul faţă de sănătatea orală

Page 388: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie:

-să cunoască relaţiile dintre sănătatea orală, sănătatea generală şi calitatea vieţii

-să identifice domeniile sănătăţii orale

-să descrie clasificarea strategiilor preventive din perspectiva sănătăţii orale

-să cunoască elemente de promovare a sănătăţii orale

-să cunoască aspecte ale programelor de sănătate orală

-să descrie particularităţile sistemelor de sănătate

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- realizeze corect şi complet anamneza pacientului

-aplice tehnicile de examinare intraorală a pacientului şi să înregistreze în scris rezultatele

- realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- identifice tipurile de studii epidemiologice

- recunoască indicii clinici de evaluare a status-ului oral

- identifice etapele de realizare a unui chestionar

-descrie etapele anchetelor epidemiologice

- instituie un program de educaţie a acestuia în ceea ce priveşte igiena orală

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie:

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

- să transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament

- să lucreze în echipă

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

CAP 1. Relaţiile dintre sănătatea orală, sănătatea generală şi calitatea vieţii

Tema 1:Determinanţii sănătăţii

2 ore

CAP 2.Tendinţe evolutive în sănătatea orală 4 ore

CAP 3. Abordările sănătăţii orale 3 ore

CAP 4. Noţiuni de epidemiologie şi statistică medicală 4 ore

CAP 5. Tipuri de sisteme de sănătate

Tema 1: Noţiuni generale de economie sanitară

3 ore

CAP 6. Indicii clinici de evaluare a statusului oral 3 ore

CAP 7. Clasificarea strategiilor preventive din perspectiva sănătăţii orale

Tema 1: Clasificarea strategiilor preventive în funcţie de momentul intervenţiei şi în

funcţie de segmentul populaţional

4 ore

CAP 8. Noţiuni de promovare a sănătăţii orale 3 ore

CAP 9. Programe de sănătate orală 4 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Epidemiologie. Statistica în anchetele epidemiologice 8 ore

2. Fişa OMS pentru copii 6 ore

Page 389: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Cariograma 6 ore

4. Chestionarul

Tema 1: partea generală, exemple de chestionare

10 ore

5. Pregătire pentru comunităţi

Tema 1: exemple de proiecte, alegere temă de proiect

10 ore

6. Fişa OMS pentru adulţi 10 ore

7. Etapele proiectului 10 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Essential Dental Public Health, Blanaid Daly, Paul Batchelor, Elizabeth Treasure, Richard Watt,

Oxford University Press, second edition 2013.

2. Community Oral Health, Cynthia Pine 2000, Ed. Oxford University.

3. Concepte şi tendinţe în sănătatea orală, Mihaela Adina Dumitrache şi colab, Editura Universitară

ˮCarol Davilaˮ Bucureşti, 2009

4. Sănătate publică orală, V. Nicolaescu, Ed Nemira, Bucureşti, 2002.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Sala 2, etaj 1,

Facultatea de

Medicină, Bld 1

Mai

Ultimele 2

săptămâni din

semestrul II

Şef de lucr dr

Dăguci

Constantin

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Sala 2, etaj 1,

Facultatea de

Medicină, Bld 1

Mai

Ultima zi de

joi din fiecare

lună a

semestrului,

ora 13

Şef de lucr dr

Dăguci

Constantin

Page 390: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Sala 2, etaj 1,

Facultatea de

Medicină, Bld 1

Mai

Ultima zi de

marţi din

fiecare lună a

semestrului,

ora 13

Şef de lucr dr

Dăguci

Constantin

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs oral test grilă test grilă

Lucrări

practice

Examen oral scris oral

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 13-15

Sala 2, etaj 1, Facultatea de

Medicină, Bld 1 Mai

Şef de lucr dr Dăguci

Constantin

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela-

Jana

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr. Dăguci Constantin

Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 391: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PARODONTOLOGIE

Codul disciplinei MD6102

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţ

inut)

Tip3)

(obliga

tivitate

)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L II DS DI 2 5 7 8

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele VACANT

Instituţia Facultatea de Medicina Dentara

Departamentul FMD 2

Titlul ştiinţific Doctor in stiinte medicale

Gradul didactic Conferenţiar universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

P.O. - CONF. UNIV. DR. SURLIN PETRA

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori

necesare practicii medicale în domeniul clinicii şi terapiei parodontale.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a

metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea

lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii:

- recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cat mai corect care sa

evalueze in mod obiectiv

starea de imbolnavire parodontala.

- intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualiyzarii acestuia in raport cu

starea de imbolnavire,

- instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu, prin introducerea

unor proceduri moderne de maxima eficienta terapeutica

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală

a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori

Obiective specifice

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cat mai corect care sa

Page 392: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavireparodontala,

- intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualiyzarii acestuia in raport cu

starea de imbolnavire,

- instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu, prin introducerea

unor proceduri moderne de maxima eficienta terapeutica

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- recunoasca precis stadiul de imbolnavire si sa stabileasca un diagnostic cat mai corect care sa

evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala,

- intocmeasca un plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu

starea de imbolnavire,

- instituie un tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu, prin introducerea unor

proceduri moderne de maxima eficienta terapeutica

- descie principiile dispensarizării pacientului parodontopat

- stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al

procesării informaţiei

- aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului parodontopat

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze

- să realizeze modele de studiu

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului parodontopat

- să elaboreze planul de tratament al pacientului parodontopat

- c. instituirea tratamentului in cazul bolii parodontale

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului specific bolilor parodontale

- să explice pacientului principiile, etapele tratamentului parodontal

- să explice pacientului avantajele instituirii tratamentului bolii parodontale

g. să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de tratament

h. să instituie un program de dispensarizare obligatoriu a pacientului parodontopat

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a

Page 393: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care

răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unitati de continut) Nr. ore

1. Gingivitele 2

2. Parodontitele marginale 2

3. Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA 2

4. Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra

parodontiului marginal;

2

5. Evoluitie, prognostic, complicatii; 2

6. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice;

- profilaxia si tratamentului antimocrobian in inflamatiile parodontiului marginal;

2

7. Modaliatati de aplicare a asubstantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian,

antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice;

2

8. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice;

-chiuretajul gingival si subgingival

- gingivectomia

- gingivectomia gingivoplastica

- operatiile cu lambou

2

9. Tratamentul de echilibrare ocluzala; 2

10. Alegerea dintilor pentru imobilizare, a metodei si a momentului aplicarii acesteia; 2

11. Clasificarea sistemelor de imobilizare; 2

12. Bioterapia de reactivare; 2

13. Orientari terapeutice principale si sheme de tratament ; 2

14. Aspecte actuale clinice, paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si regenerarii

parodontiului marginal.

2

15. Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii. 2

Page 394: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

1. Anestezia in practica parodontala

2. Insusirea procedurilor de tratament parodontal

3. Detartraj profesional cu ultrasunete supra si sub gingival

- periaj si lustruire dupa detartraj,

- aplicatii de antiseptice

- aplicatii de antibiotice

4. Slefuiri selective

5. Imobilizari temporare

6. Imobilizari cu materiale compozite

7. Imobilizari permanente

8. Slefuirea dintilor parodontici recuperati prin tratament antimicrobian si

chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte

9. Mici deplasari dentare ortodontice

10. Papilectomia

11. Chiuretaj gingival.

12. Chiuretaj subgingival in camp inchis

13. Chiuretaj subgingival in camp deschis

14. Gingivectomia

15. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Curs de parodontologie – Victoria Andrei, Petra Surlin, Ed. Med. Craiova 2007, ed. II revizuita ,

2. Parodontologie- Prof. dr. Horia Traian Dumitriu , Ed. Viata Medicala Romaneasca, Buc. 2009

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

prelegere, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

Page 395: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3

Clinica de

Parodontologie

Ultimele două

săptămăni din

semestrul II

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Parodontologi

e

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Parodontologie

Prima zi de

marti din

fiecare luna a

semestrului

orele 12-14

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Parodontologie

A doua zi de

marti din

fiecare luna a

semestrului

orele 12-14

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Lucrări

practice

Examen

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de marti din fiecare luna

a semestrului orele 12-14 Clinica de Parodontologie

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Page 396: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Notă: 166) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

167) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 168) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

169) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

170) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 397: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea disciplinei PROTEZA PARŢIALĂ MOBILIZABILĂ

Codul disciplinei MD6103

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţi

nut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 3 8 11 10

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Scrieciu Monica

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară

Departamentul 1

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Conferenţiar universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare

practicii medicale în domeniul clinicii şi terapeiei edentaţiei parţiale prin proteză scheletată.

- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor

de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea lor,

dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă

- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor

din România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse

- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul Clinicii de Protetică

Dentară dotată conform standardelor în vigoare, selecţionând pacienţii cu forme clinice de edentaţie

parţială ce se tratează prin proteză scheletată sau reproducând situaţii clinice asemănătoare pe

simulatoare

- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Proteză parţială

mobilizabilă şi experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor

performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească

- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori

- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Proteză parţială mobilizabilă de către studenţi şi

de către toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.

Obiective specifice

Page 398: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

- însuşirea logică şi conştientă a etiologiei edentaţiei parţiale

- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice, complicaţiile şi formele edentaţiei parţiale

- însuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale protezelor

parţiale scheletate: conectori principali, sisteme de menţinere, sprijin şi stabilizare, şei protetice, arcade

dentare artificiale

- dobândirea noţiunilor necesare privind principiile de tratament ale edentaţiei parţiale cu ajutorul

protezelor parţiale scheletate: principiul biomecanic, principiul biofuncţional, principiul profilactic

- asimilarea cunoştinţelor privind etapele şi tehnicile terapiei edentaţiei parţiale cu ajutorul protezelor

scheletate: etapa examenului clinic, etapa de amprentare, etapa de probă şi verificare a scheletului

metalic, etapa de determinare a rapoartelor intermaxilare, etapa de verificare a machetei componenetei

plastice, etapa de aplicare şi inserţie a protezei scheletate, etapa de reexaminare a pacientului, etapa de

optimizare a protezei scheletate

- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind clinica şi terapia edentaţiei parţiale cu ajutorul

protezei scheletate prin realizarea feedback-ului

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să descrie mecanismele etio-patogenice ale edentaţiei parţiale

- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale edentaţiei parţiale

- să stăpânnească informaţiile legate de elementele componente ale unei proteze scheletate

- să descrie principiile de tratament ale edentaţiei parţiale cu ajutorul protezelor scheletate

- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al pacientului edentat parţial

- să cunoască etapele tratamentului preprotetic şi proprotetic

- să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului protetic propriu-zis prin protezeă scheletată

- să descie principiile dispensarizării pacientului edentat parţial tratat prin proteză scheltată

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al procesării informaţiei

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului edentat parţial şi să înregistreze

în scris rezultatele

- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze

- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului edentat parţial în stabilirea

diagnosticului

- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic

- să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi să utilizeze rezultatele în întocmirea

proiectului unei proteze scheletate

c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă schletată

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului prin proteză scheletată

- să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de realizare a protezei scheletate

- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată

- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de realizare ale unei proteze schletate

i. să instituie un program de dispensarizare a pacientului purtător de proteză scheletată şi de educaţie a

Page 399: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

acestuia în ceea ce priveşte igiena orală

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul

dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale

fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală

dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Cap. 1 Etiologia edentaţiei parţiale

Tema 1 Etiologia edentaţiei parţiale

1oră

Cap. 2 Simptomatologia edentaţiei parţiale

Tema 2 Simptomatologia edentaţiei parţiale

1 oră

Cap. 3 Elemente componente ale protezei scheletate

Tema 3 Conectorii principali 3 ore

Tema 4 Descrierea mijloacelor de menţinere, sprijin şi stabilizare

a protezei scheletate. Croşete dentare

5 ore

Tema 5 Funcţiile croşetelor dentare 2 ore

Tema 6 Efectele secundare ale croşetelor dentare 1 oră

Tema 7 Factorii care influenţează alegerea unui croşet 1 oră

Tema 8 Sisteme speciale de menţienere, sprijin şi stabilizare 1 oră

Tema 9 Conectorii secundari, şeile protetice şi arcada dentară

artificială

1 oră

Cap. 4 Elemente componente ale protezei parţiale acrilice

Tema 10 Elementele componente ale protezei parţiale acrilice

1oră

Cap. 5 Principii de tratament prin proteză scheletată în edentaţia

parţială

Tema 11 Principiul biomecanic 4 ore

Tema 12 Principiul biofuncţional 1oră

Tema 13 Principiul profilactic 1oră

Evaluare periodică-test grilă 1oră

Cap. 6 Examenul clinic al pacientului edentat parţial

Tema 14 Etapa preliminară 1oră

Page 400: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tema 15 Etapa secundară 1oră

Cap. 7 Caracteristicile proiectului unei proteze scheletate

Tema 16 Analiza modelului de studiu la paralelograf 1 oră

Tema 17 Caracteristicile proiectului protezei scheletate de clasele

I, a II-a, a III- a, a IV-a Kennedy

3 ore

Cap. 8 Etapele tratamentului protetic al edentaţiei parţiale prin proteză

scheletată

Tema 18 Tratamentul preprotetic 1oră

Tema 19 Tratamentul proprotetic 2ore

Cap. 9 Amprenta în edentaţia parţială

Tema 20 Tipuri de materiale de amprentă şi linguri utilizate în

amprentarea edentaţiei parţiale

1oră

Tema 21 Tipuri de amprentă 2ore

Cap. 10 Proba scheletului metalic al protezei scheletate

Tema 22 Proba scheletului metalic al protezei scheletate 1 oră

Cap.11 Determinarea şi înregistrarea rapoartelor de ocluzie în

edentaţia parţială tratată prin proteză scheletată

Tema 23 Determinarea şi înregistrarea rapoartelor de ocluzie în

edentaţia parţială tratată prin proteză scheletată

1oră

Cap.12 Aplicarea protezei scheletate în cavitatea orală

Tema 24 Verificarea şi aplicarea protezei scheletate în cavitatea

orală

1oră

Tema 25 Reexaminarea pacientului purtător de proteză scheletată 1oră

Cap. 13 Readaptarea protezelor parţiale scheletate

Tema 26 Readaptarea protezelor parţiale scheletate 1oră

Dezbateri, clarificări, consultaţii 1oră

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Examenul clinic al pacientului 8 ore

Examenul clinic al pacientului 2 ore

Amprenta documentară 1oră

Stabilirea indicaţiilor pentru alte examene paraclinice 1oră

Analiza modelelor documentare 2 ore

Interpretarea rezultatelor examenelor paraclinice 1oră

Stabilirea diagnosticului iniţial 1oră

Realizarea tratamentelor preprotetice: tratamente de echilibrare ocluzală, tratamente

conservatoare odontale, tratamente parodontale

16 ore

Efectuarea protezei parţiale acrilice provizorii 16 ore

Amprenta preliminară şi obţinerea modelelor de studiu şi diagnostic 2 ore

Precizarea diagnosticului definitiv al edentaţiei parţiale 2 ore

Paralelograful: descriere, elemente componente, principii de utilizare 2 ore

Analiza modelelor de studiu la paralelograf 2 ore

Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile

de clasa I şi a II-a Kennedy mandibulare

4 ore

Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile

de clasa III şi a IV-a Kennedy mandibulare

4 ore

Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile

de clasa I şi a II-a Kennedy maxilare

4 ore

Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile

de clasa III şi a IV-a Kennedy maxilare

4 ore

Efectuarea tratamentelor proprotetice necesare: intervenţii asupra dinţilor stâlpi, acoperirea

dinţilor stâlpi cu microproteze, solidarizarea dinţilor stâlpi, atitudinea faţă de breşele

16 ore

Page 401: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

suplimentare

Realizarea amprentelor funcţionale cu ajutorul lingurii individuale şi al materialelor elastice 4 ore

Realizarea amprentei funcţionale prin tehnica de spălare(Wash technic) în edentaţiile de cls.

aIII-a şi a IV-a Kennedy

4 ore

Proba scheletului metalic al protezei scheletate 1 oră

Realizarea amprentei funcţionale după Applegate în edentaţiile de cls. I şi a II-a Kennedy 3 ore

Realizarea amprentei funcţionale după tehnica utilizată în Clinica de Protetică Dentară

Bucureşti în edentaţiile de cls. I şi a II-a Kennedy

2 ore

Determinarea rapoartelor intermaxilare 2 ore

Verificarea pe câmpul protetic a scheletului metalic cu macheta componenetei plastice 4 ore

Aplicarea protezei scheletate în cavitatea orală 2 ore

Reexaminarea pacientului purtător de proteză scheletată 2 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Ionescu Andrei - Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze scheletate - clinica şi tehnica de laborator,

Editura Naţional, Bucureşti, 1999

2. Norina Forna – Protetică dentară. Proteza parţială mobilizabilă, Editura Enciclopedică, Bucureşti,

2011

3. Nicholas J. A. Jepson – Removable partial denture, Ouintessence Publishing Co. Ltd., London, 2004

4.Bratu Dorin, Emanuel Bratu, Sergiu Antonie - Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze

mobilizabile, Editura Medicală, Bucureşti, 2008

5. Scrieciu Monica – Clinica şi terapia edentaţiei parţiale prin proteză scheletată, curs pentru uzul

studenţilor anului VI, Editura Craiova Medicală, 2007

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în

scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,

consultaţia, prezentări pe retroproiector

Lucrari practice

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,

demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea

în echipă

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

5 Clinica de Ultimele două Cadrele didactice În funcţie de

Page 402: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Protetică

Dentară

săptămăni din

semestrul I

care susţin

activitatea la

disciplina de

Proteză parţială

mobilizabilă

necesităţile

studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Clinica de

Protetică

Dentară

Prima zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Conf.univ.dr.

Scrieciu Monica

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Clinica de

Protetică

Dentară

A doua zi de

miercuri din

fiecare lună a

semestrului -

orele 12-14

Conf.univ. dr.

Scrieciu Monica

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă

Lucrări

practice

Examen Oral Scris Oral

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de miercuri din fiecare

lună a semestrului - orele 12-14

Clinica de Protetică Dentară Conf.univ. dr.Scrieciu

Monica

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Popescu Mihaela

Sanda

Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Conf.univ. dr. Scrieciu Monica

Notă: 171) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

172) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 173) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

174) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

175) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 403: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ

Denumirea

disciplinei

CHIRURGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA

Codul disciplinei MD6204

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Semestru

2

Tip2)

(conţinut)

Tip3)

(obligativit

ate)

Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore

[ore/sem

]

Credite4)

C S L P TOTA

L

Licenţă II DS

Specialitat

e

DO

Obligatori

e

2 4 6 9

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Fronie Adrian

Instituţia Facultatea de Medicina Dentară

Departamentul FMD2

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Conferentiar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

La finalul cursului studenţii trebuie să dobândească abilităţi, atitudini şi cunoştinţe de patologie

chirurgicala tumorala maxilo-faciala care le vor permite:

– să recunoască afectiunile glandelor salivare, tumorile maligne si benigne din sfera OMF

– să solicite investigatiile necesare punerii diagnosticului în cabinetul de medicină dentară

– să indrume în timp util pacientul catre serviciul de chirurgie maxilo-faciala

Obiective specifice

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să:

– definească tumorile benigne si maligne, afectiunile glandelor salivare, malformatiile congenitale

specifice regiunii

– numească şi să definească afecţiunile tumorale care pot avea potential invalidant asupra

pacientului

– evalueze pacientul dupa confirmarea diagnosticului

– să decidă şi să iniţieze investigatiile necesare tratamentului de urgenţă sau cronic adecvat în

cazul afectiunilor tumorale maxilo-faciale

Page 404: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

– definească tumorile benigne si malignel, afectiunile gandelor salivare avand indicatie

chirurgicală

– identifice simptomatologia clinică proprie tumorilor regiunii OMF

– identifice simptomatologia clinică a urgenţelor medico-chirurgicale

– descrie etapele evaluării primare şi secundare a pacientului cu afectiuni tumorale si patologie

salivara

– descrie manevrele ce pot fi efectuate în cabinetul de medicină dentară in vederea diagnosticarii

precocea afectiunilor tumorale maxilo-faciale

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

– identifice pacientul cu afectiuni tumorale maxilo-faciale

– initieze planul de investigatii necesare diagnosticarii tumorilor OMF

– decidă iniţierea tratamentului adecvat

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

– culeagă informaţiile necesare identificării tumorilor maxilo-faciale

– informeze pacientul privind diagnosticul şi tratamentul ce urmează să-l primească în cabinet

– comunice eficient cu toţi membrii echipei chirurgicale

– comunice cu aparţinătorii pacientului

VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI - CURS 30

ORE

CURSUL 1 - Chisturile părţilor moi orale şi cervico-faciale 2

CURSUL 2 - Tumorile benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale 2

CURSUL 3 - Tumori benigne epiteliale Tumori benigne mezenchimale 2

CURSUL 4. Chisturile oaselor maxilare 2

CURSUL 5 - Tumorile benigne neodontogene ale oaselor maxilare. Leziuni cu potential de

malignizare

2

CURSUL 6 - Tumorile maligne ale partilor moi cervico-faciale. Tumori maligne ale buzelor 2

CURSUL 7 - Tumori maligne oro-maxilo-faciale. Tumori maligne ale porţiunii orale a limbii

şi planşeului bucal

2

CURSUL 8 - Tumori maligne ale mucoasei jugale. Tumorile maligne ale comisurii

intermaxilare (trigonul retromolar)

2

CURSUL 9 - Tumorile maligne ale mucoasei gingivale. Tumorile maligne ale fibromucoasei

palatului dur. Tumorile maligne ale vălului palatin

2

CURSUL 10 - Tumorile maligne ale mandibulei 2

CURSUL 11 - Tumori maligne ale maxilarului 2

CURSUL 12 - Patologia articulaţiei temporo-mandibulare 2

CURSUL 13 - Patologia glandelor salivare 2

CURSUL 14 - Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe 2

CURSUL 15 - Despicături labio-maxilo-palat. Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial.

Nevralgia de trigemen

2

Page 405: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VII. LUCRARILE PRCTICE

60 ORE

1. Foaia de observatie clinica. 3

2. Examenul loco-regional si pe aparate al pacientului. 3

3. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al pseudotumorilor maxilarelor. 3

4. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor odontogene ale maxilarelor 3

5. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar. 3

6. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor benigne si maligne ale maxilarelor 3

7. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale partilor moi oro-faciale. 3

8. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor maligne ale partilor moi oro-

faciale.

3

9. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al plagilor glandelor salivare si al fistulelor

salivare.

3

10. Tehnica sialolitotomiei. 3

11. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor de glanda salivara. 3

12. Tehnici de reducere a unei luxatii de articulatie temporo-mandibulara. 3

13. Tehnica artrocentezei. 4

14. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al constrictiei de mandibula. 4

15. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al anchilozei temporo-mandibulara. 4

16. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor de articulatie temporo-mandibulara. 4

17. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al malformatiilor congenitale ale fetei si

maxilarelor.

4

18. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare. 4

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, conversaţie euristică,

Studiu individual

Studiu şi descifrarea notiţelor de curs

Documentare la bibliotecă din literatura de specialitate pentru o temă propusă.

Realizarea unui referat pe tema propusă. Realizarea unei prezentări în power point

pe baza referatului şi susţinerea acestuia

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil

Programarea

temelor

25%

Clinica de

Chirurgie

OMF

Ultimele două

săptămâni ale

semestrului

Conf. univ. dr. Fronie

Adrian

Program de

consultaţii/

cerc ştiinţific

studenţesc

1 dată pe

lună ultima

zi de joi ora

16,00

Clinica de

Chirurgie

OMF

Semestrul 2 Conf. univ. dr. Fronie

Adrian

Page 406: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Program

pentru

studenţii slab

pregătiţi

1 dată pe

săptămână

Clinica de

Chirurgie

OMF

Semestrul 2 Conf. univ. dr. Fronie

Adrian

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs

Verificare la

fiecare stagiu

oral

Test grilă

după 7 cursuri Oral şi scris

Lucrări practice La fiecare

stagiu Examen practic

Examen Oral şi scris

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima marti din lună ora16,00 Clinica de Chirurgie maxilo-

faciala Conf. univ. dr. Fronie Adrian

XII.DATE SUPLIMENTARE

DESPRE DISCIPLINĂ

Discipline similare

Baza materială

Data avizării în departament:

Şef de departament Coordonator program de studii, Titular disciplină,

Conf. Univ. dr. Mihaela

Popescu

Prof. Univ. dr Veronica Mercut Conf. univ. dr. Fronie Adrian

Notă: 176) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

177) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 178) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

179) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

180) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 407: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fişă corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei ORTODONTIE

Codul disciplinei MD 6205

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite

4)

C S L Tota

l

Sem

I

Sem II Tota

l

L I DS DI 2 6 8 10

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele RAUTEN ANNE-MARIE

Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Departamentul FMD II

Titlul ştiinţific

Gradul didactic ŞEF DE LUCRARI

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

NORMA DE BAZĂ

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale

- Cunoaşterea semiologiei clinice şi a principiilor terapeutice ale AnDM

- Înţelegerea şi însuşirea competenţei medicului stomatolog în complexul asistenţei ortodontice în

coreleţie cu interdisciplinaritatea stomatologică.

- Înţelegerea şi însuşirea limitelor medicului stomatolog în ortodonţia preventivă şi interceptivă

- Evaluarea performanţelor studenţilor bazată pe cuantificarea continuă, periodică şi finală a

competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori

Obiective specifice

- Să fie capabil să recunoască fiecare anomalie dento-maxilară.

- Să cunoască posibilele complicaţii care apar în lipsa unui tratament ortodontic adecvat.

- Să cunoască principalele mijloace profilactice de prevenire a AnDM.

- Să cunoască vârsta optimă de începere a unui tratament ortodontic, funcţie de tipul de anomalie.

- Să cunoască obiectivele specifice ale tratamentului ortodontic pentru fiecare anomalie în parte.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- să cunoască modalităţile de diagnosticare precoce a anomaliilor dento-maxilare (AnDM)

- să descrie mecanismele etio-patogenice ale AnDM

Page 408: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale AnDM

- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al pacientului purtător de AnDM

- sa recomande corect şi cu simţ de responsabilitate examenele complementare necesare

diagnosticării corecte a AnDM

- să cunoască complicaţiile AnDm

- să cunoască care este vârsta optimă pentru debutul unui tratament ortodontic, posibilităţile şi

limitele unui tratament ortodontic

- să descrie obiectivele de tratament specifice fiecărei AnDM

- să stăpânească informaţiile legate de principalele tipuri de dispozitive ortodontice, alcătuire şi

roluri,

- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale

continue şi al procesării informaţiei,

- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:

a. obţinerea informaţiilor clinice

- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului

- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului purtător de AnDM şi să

înregistreze în scris rezultatele

- să precizeze examenele complementare necesare şi să le interpreteze

- să amprenteze pacientul, să realizeze modelele de studiu şi să înregistreze ocluzia pacientului

b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament

- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale

- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului purtător de AnDM

în stabilirea diagnosticului

- să analizeze şi să interpreteze corect datele obtinute din examenele complementare specifice

- să utilizeze rezultatele obţinute în urma examenului clinic şi a examenelor complementare în

stabilirea obiectivelor şi planului de tratament al anomaliei diagnosticate

c. în vederea instituirii unui tratament ortodontic

- să cunoască şi să efectueze etapele preortodontice de stomatologie generală preventivă şi

endodontică

- să cunoască şi să efectueze tehnicile ortodontice preventive şi interceptive

- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului ortodontic

- să explice pacientului avantajele instituirii tratamentului ortodontic

- să explice pacientului riscurile şi complicaţiile neefectuării unui tratament ortodontic

j. să fie un membru activ în cadrul programului de dispensarizare postortodontică şi de educaţie

a pacientului în ceea ce priveşte igiena orală

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale

pacientului

Page 409: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

tema 1 Terminologia ortodontică. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 2ore

tema.2. Anodonţiile 2ore

tema.3. Dinţii supranumerari

2 ore

tema.4. Rotaţia dentară. Incluzia dentară. Transmigraţia dentară

2ore

tema.5. Reincluzia dentară.Ectopia dentară .Transpoziţia dentară Diastema interincisivă

2ore

tema.6. Dizarmonia dento-alveolară (DDA)

2ore

tema.7. Sindromul compresiei de maxilar cu protruzie

2ore

tema.8. Sindromul compresie de maxilar cu înghesuire. Laterodeviaţia şi laterognaţia

mandibulară

2ore

tema.9. Ocluzia deschisă funcţională şi anatomică (dismetabolică)

2ore

tema.10. Ocluzia adâncă acoperită, clasa II/2 Angle. Ocluzia prăbuşită (coborâtă)

2ore

tema.11. Sindromul progenic, clasa aIII-a Angle: definiţie, manifestări clinice şi examene

2ore

tema.12. Sindromul progenic, clasa aIII-a Angle: tratament. Retrognatismul mandibular

2ore

tema.13. Despicăturile labio-maxilo-palatine

2ore

tema.14. Tratamentul complex al anomaliilor dento-maxilare la tineri şi adulţi

4 ore

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Examenul clinic, morfologic şi funcţional al pacienţilor cu An DM (completarea foii de

observaţie)

6 ore

Analiza modelelor de studiu

9 ore

Examenul fotostatic

3 ore

Analiza ortopantomogramei

6 ore

Analiza teleradiografiei de profil şi de faţă

6 ore

Page 410: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Elementele constructive şi caracteristicile desenului aparatelor ortodontice utilizate în

corectarea diferitelor tipuri de AnDM

6ore

Prezentare segmentară de caz pe anomalii

48 ore

Aplicarea de mici măsuri de ortodonţie preventivă şi interceptivă

6 ore

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Rauten Anne-Marie, Olteanu Mădălina, Maglaviceanu Camelia. Ortodonţie.Ed.

Universitară Craiova, 2011

2. Cuţui M., Rauten Anne-Marie. Caiet de lucrări practice de ortodonţie. Ed Med. Univ.

Craiova, 2008

3. Dorobăţ Valentina, Stanciu D. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Ed Medicală, 2003.

4. Ionescu Ecaterina. Anomaliile dentare. Ed. Cartea Univ. Bucureşti, 2005.

5. Boboc G. Anomaliile dentomaxilare. Ed Med. Bucureşti 1971.

6. Glăvan Florica, Moise M., Bratu Cristina. Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială. Ed.

Eubeea, 2008

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

5

Facultatea de

Medicină din

Bv. 1 Mai nr

66-68, etajul I

Ultimele două

săptămăni din

semestru

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

ortodonţie

În funcţie de

necesităţile studenţilor

Program de Facultatea de Prima zi de Şef lucr. dr.

Page 411: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Medicină din

Bv. 1 Mai nr

66-68, etajul I

luni din

fiecare lună

de la 10-12

Anne-Marie

Rauten

Program

pentru

studenţii

slab

pregătiţi

Facultatea de

Medicină din

Bv. 1 Mai nr

66-68, etajul

A 2-a zi de

luni din

fiecare lună

de la 10 la 12

Şef lucr. dr.

Anne-Marie

Rauten

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test Oral si test

Lucrări

practice

Examen Oral Scris Oral

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A 3-a zi de luni din fiecare lună

ora 10-12

Facultatea de Medicină din Bv. 1

Mai nr 66-68, etajul I

Şef lucr. dr. Anne-Marie

Rauten

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef lucr. dr. Rauten Anne marie

Notă: 181) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

182) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 183) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

184) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

185) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 412: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină dentară

Denumirea disciplinei REABILITARE ORALĂ ŞI URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE

Codul disciplinei MD61206

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelu

l de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total

ore

[săpt/se

m]

Credite4)

C S L Total

pe sem

Sapt Total

pe sem

L I an VI DS DI 2 4 90 4 60 10/150 6

L II an

VI

DS DI 2 6 120 2 30 10/150 6

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele Sanda Mihaela Popescu

Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova

Catedra/Departamentul FMD 1

Titlul ştiinţific Doctor în Medicină

Gradul didactic Conferentiar universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază

Colaboratori Asist. univ. Drăghici Emma Cristina

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

Dezvoltarea capacităţilor de diagnostic şi planificare secvenţială a tratamentului stomatologic în

reabilitarea orală.

Însuşirea obiectivelor şi conceptelor de reabilitare orală complexă: reabilitarea odontală,

reabilitarea parodontală, reabilitarea ocluzală, intervenţii chirurgicale, restaurări protetice în

reabilitarea orală complexă, reabilitarea orală în cazul pacienţilor cu nevoi speciale, reabilitarea

orală în cazul pacienţilor cu risc în practica stomatologică.

Însuşirea conceptelor de management al urgenţelor medico-chirurgicale care pot apare în

cabinetul de medicină dentară.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Însuşirea metodologiei culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui

diagnostic corect şi complet. Dobândirea abilităţilor de comunicare cu pacientul în vederea

obţinerii acordului informat pentru tratamentul de reabilitare orală.

Dobândirea abilităţilor de planificare secvenţială a tratamentului complet şi complex de

reabilitare orală, individualizat în funcţie de particularităţle pacientului.

Recunoaşterea riscului medical şi însuşirea principiilor de evaluare şi tratament stomatologic al

pacientului cu risc medical. Însuşirea conceptelor şi dezvoltarea abilităţilor de management al

urgenţelor medico-chirurgicale în medicina dentară.

Page 413: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care

face parte disciplina)

V.1. Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul va deţine următoarele competenţe:

Să stăpânească metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui

diagnostic corect şi complet.

Să-şi însuşească obiectivele şi conceptele de reabilitare orală complexă.

Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul secvenţial în reabilitarea orală:

tratamentul fazei acute, tratamentul de control al afecţiunilor oro-dentare, tratamentul definitiv,

tratamentul de menţinere.

Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru reabilitarea orală în cazul pacienţilor cu nevoi

speciale.

Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru reabilitarea orală individualizată.

Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru reabilitarea orală în cazul pacienţilor cu risc în

practica stomatologică.

Să-şi însuşească conceptele de management al urgenţelor medico-chirurgicale care pot apare în

cabinetul de medicină dentară.

V.2. Abilităţi dobândite

V.2.1. Abilităţi tehnice

Să identifice motivul principal care a adus pacientul la consultaţie şi obţină istoricul acestei boli în

contextul istoricului medical global al pacientului.

Să redacteze un dosar cuprinzând datele medicale ale pacientului şi să înregistreze cu precizie

derularea tratamentului.

Să identifice tulburările de comportament ale pacientului (inclusiv anxietatea).

Să implementeze un chestionar medical sau să consulte medicul curant al pacientului pentru

clarificarea unor chestiuni relative la starea de sănătate generală a acestuia.

Să realizeze un examen extra oral şi unul intraoral adecvat pentru pacient, inclusiv să evalueze

semnele vitale, şi să înregistreze în scris rezultatele.

Să realizeze şi să redacteze examenului complet al stării de sănătate a dinţilor, a parodonţiului şi a

mucoasei orale.

Să interpreteze radiografiile dentare şi să indice alte forme de imagistică medicală pertinente

pentru medicul dentist.

Să prescrie examenele clinice de laborator şi a alte tehnici şi proceduri de diagnostic, asigurându-

se de fiabilitatea şi de validitatea acestora şi să interpreteze rezultatele obţinute.

Să realizeze modele de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile interocluzale.

Să evalueze funcţia salivară. Să evalueze durerea oro-facială.

Să recunoască semnele de abuz, de maltratare sau de abandon ale pacienţilor şi să informeze

instanţele legale competente.

Să obţină un consimţământ ferm din partea pacientului.

Să identifice toate bolile generale şi să aprecieze măsura în care acestea sau tratamentul lor va

afecta derularea îngrijirilor dentare.

Să localizeze leziunile carioase şi uzura dentară, să aprecieze întinderea şi gravitatea acestora.

Să diagnosticheze anomaliile de formă a dinţilor şi parodonţiului susceptibile de compromiterea

sănătăţii parodontale, a funcţiei sau a esteticii şi să recunoască situaţiile când va trebui să

intervină.

Să diferenţieze între pulpa dentară sănătoasă şi cea afectată şi să recunoască situaţiilor când va

trebui să intervină.

Să recunoacă semnele clinice ale maladiilor sau ale tulburărilor mucoasei orale, inclusiv

neoplaziile şi identificarea situaţiilor care necesită intervenţie.

Să facă diagnosticarea problemelor maxilo-faciale, recunoaşterea semnelor clinice de durere

cranio-facială acută sau cronică, indiferent de origine: somatică, neurologică sau psihiatrică;

Page 414: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

identificarea şi diagnosticarea situaţiilor care necesită intervenţia unui medic dentist sau a altui

specialist.

Să identifice exigenţele estetice ale pacientului şi să determine nivelul până la care ele pot fi

satisfăcute.

Să efectueze un bilanţ ortodontic.

Să pună diagnosticul tulburărilor articulaţiei temporo-mandibulare.

Să pună diagnosticul urgenţelor medicale.

Să dezvolte şi să instituie strategii eficiente pentru prevenirea urgenţelor medicale şi dentare apărute în

timpul exercitării profesiei, şi să stabilească protocoale pentru tratamentul acestor urgenţe, dacă ele

eventual survin.

Să practice tehnici de reanimare şi să trateze imediat, prin mijloace tehnice adecvate, stopul

cardiac, şocul anafilactic, obstrucţia căilor aeriene superioare, pierderea cunoştinţei, criza

epileptică, hemoragia, inhalarea sau ingestia corpilor străini, hipoglicemia şi coma diabetică sau

alte urgenţe medicale ce pot interveni în cabinetul dentar.

Să diagnosticheze şi să trateze urgenţele dentare de origine pulpară, parodontică sau traumatică.

Să diagnosticheze şi să se adreseze cât mai urgent specialistului competent pentru urgenţele

medicale sau orofaciale care nu sunt de competenţa normală a unui medic dentist.

Să dobândească abilităţile de planificare secvenţială a tratamentului complet şi complex de

reabilitare orală, individualizat în funcţie de particularităţle pacientului.

Să recunoască riscul medical şi să-şi însuşească principiile de evaluare şi tratament stomatologic

al pacientului cu risc medical.

V.2.2. Abilităţi de comunicare

Să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.

Să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare

formulării unui diagnostic corect şi complet.

Să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru

tratamentul de reabilitare orală.

Să dobândească următoarele abilităţi:

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi

tehnicianul dentar

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile

profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale

b. comportament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale

competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale

pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

Page 415: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Semestrul I

1. Metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui

diagnostic corect şi complet

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să stăpânească modalitatea de completare a fişei pacientului în reabilitarea orală

Să stăpânească metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru

formularea unui diagnostic corect şi complet

2

2. Metodologia utilizării datelor anamnestice în vederea solicitării examenelor

complementare.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să folosească datele anamnestice astfel încât să solicite şi să interpreteze examenele

complementare necesare stabilirii diagnosticului complet şi corect

2

3. Elaborarea diagnosticului şi prognosticului în reabilitarea orală şi conceperea planului

de tratament individualizat. Obţinerea consimţământului informat.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să elaboreze diagnosticul şi prognosticul în reabilitarea orală şi să conceapă planul

de tratament individualizat.

Să obţină consimţământul informat scris, respectând termenii legali ai acestuia.

2

4. Secvenţializarea planului de tratament complex în reabilitarea orală. Evaluarea stării de

sănătate generală a pacientului şi stabilirea posibilităţilor de realizare a planului de

tratament stomatologic complex în funcţie de afecţiunile generale ale pacientului.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să realizeze secvenţa planului de tratament complex.

Să cunoască interrelaţia stare de sănătate generală - tratament stomatologic şi

impactul acesteia asupra planului de tratament complex de reabilitare orală.

2

5. Evaluarea pacientului cu afecţiuni acute oro-dentare.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să definească urgenţa stomatologică şi problema stomatologică presantă.

Să recunoască profilul pacientului care se prezintă cu urgenţă oro-dentară.

2

6. Diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oro-dentare acute.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oro-dentare acute.

Să cunoască planificarea tratamentului afecţiunilor acute oro-dentare.

Să realizeze documentarea tratamentului de fază acută şi urmărirea pacientului.

2

7. Controlul cariei dentare şi afecţiunilor parodontale – etapă a planului de tratament

complex.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască modalităţi de control al cariei dentare, individualizat, în funcţie de

gradul de risc cariogen.

Să cunoască modalităţi de control al bolilor parodontale marginale cronice –

tratamentul iniţial.

2

8. Controlul afecţiunilor cronice pulpare şi periapicale. Echilibrarea ocluziei dentare.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să-şi însuşească algoritmul terapeutic în cazul afecţiunilor pulpare şi periapicale

cronice.

Să sintetizeze etapa de stabilizare a ocluziei dentare în cadrul planului de tratament

complex.

1

Evaluare periodică –test scris 1

Page 416: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

9. Etapa de tratament definitiv în cadrul planului de tratament complex de reabilitare

orală.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să-şi însuşească algoritmul decizional al fazei de tratament cu caracter definitiv din

cadrul planului de tratament complex din reabilitarea orală.

2

10. Tratamentele stomatologice elective din cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Ia decizii de includere a terapiilor elective de stomatologie estetică, endodontice

elective, extracţiile şi alte intervenţii chirurgicale elective, tehnicile de reabilitare

ocluzală, reabilitarea odontală prin microproteze.

2

11. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii intercalate.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii

intercalate.

2

12. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii şi parodontopatii marginale.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii şi

parodontopatii marginale.

2

13. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii terminale.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii

terminale.

2

14. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii totale.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii

totale.

2

15. Etapa de menţinere a rezultatelor tratamentului – etapă cheie în cadrul planului de

tratament complex de reabilitare orală.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască tehnicile de evaluare posttratament.

Să facă educaţia pacientului pentru sănătate generală şi oro-dentară.

1

Dezbateri, clarificări, consultaţii 1

Semestrul II

1. Reabilitarea orală la pacienţii cu uzură dentară.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu uzură

dentară.

2

2. Reabilitarea orală la pacienţii cu anomalii dento-maxilare.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu anomalii

dento-maxilare.

2

Page 417: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

3. Reabilitarea orală la pacienţii cu nevoi speciale.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu nevoi

speciale.

Să adapteze planul de tratament în funcţie de starea de sănătate generală a

pacientului.

2

4. Individualizarea tratamentului de reabilitare orală în funcţie de vârstă: pacientul copil,

pacientul adolescent, pacientul adult, pacientul vârstnic.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală în funcţie de

particularităţile cazului clinic generate de vârstă.

2

5. Reabilitarea orală la pacienţii cu dependenţe: fumători, alcoolici, dependenţi de

droguri sau medicamente.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu dependenţe.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate şi de

comportament ale pacientului determinate de dependenţa de care suferă.

2

6. Reabilitarea orală la pacientul anxios. Reabilitarea orală la pacientul cu probleme

financiare sau motivaţionale.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii anxioşi şi la

pacienţii cu probleme financiare sau motivaţionale.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de

comportament ale pacientului.

2

7. Managementul stomatologic al pacientului cu boli cardiovasculare. Profilaxia

endocarditei bacteriene. Managementul stomatologic al pacientului cu HTA.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

cardiovasculare.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

2

8. Managementul stomatologic al pacientului cu boli pulmonare. Managementul

stomatologic al pacientului cu boli endocrine şi metabolice. Managementul

stomatologic al pacientei însărcinate sau care alăptează.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

pulmonare, boli endocrine şi metabolice şi la pacientele însărcinate sau care

alăptează.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

1

Evaluare periodică –test scris 1

9. Managementul stomatologic al pacientului cu boli endocrine şi metabolice.

Managementul stomatologic al pacientei însărcinate sau care alăptează.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

pulmonare, boli endocrine şi metabolice şi la pacientele însărcinate sau care

alăptează.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

2

Page 418: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

10. Managementul stomatologic al pacientului cu patologie imunologică. Managementul

stomatologic al pacientului cu boli hematologice şi oncologice.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

imunologice, boli hematologice şi oncologice.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

2

11. Managementul stomatologic al pacientului cu boli gastro-intestinale. Managementul

stomatologic al pacientului cu boli genito-urinare.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli gastro-

intestinale, boli genito-urinare.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

2

12. Dotarea cabinetului de medicină dentară pentru urgenţele medico-chirurgicale.

Managementul urgenţelor legate de anestezia locală în medicina dentară.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască necesarul de dotare a cabinetului de medicină dentară în vederea

managementului urgenţelor medicale ce pot apare în cabinetul de medicină dentară.

Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de

anestezia loco-regională în medicina dentară.

2

13. Managementul urgenţelor chirurgicale loco-regionale stomatologice.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de

intervenţiile chirurgicale realizate în cabinetul de medicina dentară.

2

14. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale cardiovasculare, neurologice şi ale

bolilor de nutriţie şi metabolism.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale

cardiovasculare, neurologice şi ale bolilor de nutriţie şi metabolism care pot apare

în cabinetul de medicină dentară.

2

15. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale respiratorii, alergice, endocrine.

Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:

Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale

respiratorii, alergice, endocrine care pot apare în cabinetul de medicină dentară.

1

Dezbateri, clarificări, consultaţii 1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Semestrul I

1. Metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui

diagnostic corect şi complet

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să stăpânească modalitatea de completare a fişei pacientului în reabilitarea orală.

Să aleagă tehnica corectă anamnestică, în funcţie de cazul clinic, chestionarul

medical sau interviul medical.

Să măsoare semnele vitale.

Să evalueze pacientul, prin interpretarea corectă a datelor clinice.

Să stăpânească metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru

formularea unui diagnostic corect şi complet.

4

Page 419: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

2. Metodologia utilizării datelor anamnestice în vederea solicitării examenelor

complementare.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să folosească datele anamnestice astfel încât să solicite şi să interpreteze examenele

complementare necesare stabilirii diagnosticului complet şi corect.

Să deprindă metodologia de interpretare corectă a rezultatelor examenelor

complementare.

Să deprindă metodologia de comunicare cu medicii de diferite specialităţi în vederea

obţinerii datelor necesare stabilirii diagnosticului complex în reabilitarea orală.

Să foloseascăcorect informaţia obţinuită în urma interpretării examenelor

complementare în stabilirea planului de tratament optim de reabilitare orală.

4

3. Elaborarea diagnosticului şi prognosticului în reabilitarea orală şi conceperea planului

de tratament individualizat. Obţinerea consimţământului informat.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să elaboreze diagnosticul şi prognosticul în reabilitarea orală şi să conceapă planul

de tratament individualizat.

Să obţină consimţământul informat scris, respectând termenii legali ai acestuia.

4

4. Secvenţializarea planului de tratament complex în reabilitarea orală. Evaluarea stării de

sănătate generală a pacientului şi stabilirea posibilităţilor de realizare a planului de

tratament stomatologic complex în funcţie de afecţiunile generale ale pacientului.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să realizeze secvenţa planului de tratament complex.

Să cunoască interrelaţia stare de sănătate generală - tratament stomatologic şi

impactul acesteia asupra planului de tratament complex de reabilitare orală.

4

5. Evaluarea pacientului cu afecţiuni acute oro-dentare.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să recunoască urgenţa stomatologică şi problema stomatologică presantă.

Să evalueze pacientul cu urgenţă stomatologică.

Să recunoască profilul pacientului care se prezintă cu urgenţă oro-dentară.

4

6. Diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oro-dentare acute.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să stabilească diagnosticul şi planul de tratament al pacientului cu urgenţă

stomatologică.

Să realizeze documentarea tratamentului de fază acută şi urmărirea pacientului.

4

7. Controlul cariei dentare şi afecţiunilor parodontale – etapă a planului de tratament

complex.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să evalueze şi să încadreze pacientul cu carie dentară în funcţie de riscul cariogen.

Să aplice diferite modalităţi de control al cariei dentare, individualizat, în funcţie de

gradul de risc cariogen.

Să evalueze şi să încadreze pacientul cu boală parodontală în funcţie de risc şi

prognosticul de evoluţie a bolii pe termen lung.

Să aplice diferite modalităţi de control al bolilor parodontale, individualizat, în

funcţie de cazul clinic.

Să documenteze în fişa de tratament planul de control al afecţiunilor odonto-

parodontale.

4

Page 420: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

8. Controlul afecţiunilor cronice pulpare şi periapicale. Echilibrarea ocluziei dentare.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să folosească algoritmul terapeutic optim în cazul afecţiunilor pulpare şi

periapicale cronice.

Să aplice tehnici de echilibrare ocluzală în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală.

4

9. Etapa de tratament definitiv în cadrul planului de tratament complex de reabilitare

orală.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aplice algoritmul decizional al fazei de tratament cu caracter definitiv din cadrul

planului de tratament complex din reabilitarea orală.

4

10. Tratamentele stomatologice elective din cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să ia decizii de includere a terapiilor elective de stomatologie estetică, endodontice

elective, extracţiile şi alte intervenţii chirurgicale elective, tehnicile de reabilitare

ocluzală, reabilitarea odontală prin microproteze.

4

11. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii intercalate.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii

intercalate.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

4

12. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii şi parodontopatii marginale.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală protetică la pacienţii cu

edentaţii şi parodontopatii marginale.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

4

13. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii terminale.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii

terminale.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

4

14. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de

reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii terminale.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii

totale.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

4

15. Etapa de menţinere a rezultatelor tratamentului – etapă cheie în cadrul planului de

tratament complex de reabilitare orală.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aplice tehnicile de evaluare posttratament.

Să facă educaţia pacientului pentru sănătate generală şi oro-dentară.

4

Page 421: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Semestrul II

1. Reabilitarea orală la pacienţii cu uzură dentară.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu uzură

dentară.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

6

2. Reabilitarea orală la pacienţii cu anomalii dento-maxilare.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu anomalii

dento-maxilare.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

6

3. Reabilitarea orală la pacienţii cu nevoi speciale.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu nevoi

speciale.

Să adapteze planul de tratament în funcţie de starea de sănătate generală a

pacientului.

6

4. Individualizarea tratamentului de reabilitare orală în funcţie de vârstă: pacientul copil,

pacientul adolescent, pacientul adult, pacientul vârstnic.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală în funcţie de

particularităţile cazului clinic generate de vârstă.

Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării

protetice respective.

6

5. Reabilitarea orală la pacienţii cu dependenţe: fumători, alcoolici, dependenţi de

droguri sau medicamente.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu dependenţe.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate şi de

comportament ale pacientului determinate de dependenţa de care suferă.

6

6. Reabilitarea orală la pacientul anxios. Reabilitarea orală la pacientul cu probleme

financiare sau motivaţionale.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii anxioşi şi la

pacienţii cu probleme financiare sau motivaţionale.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de

comportament ale pacientului.

6

7. Managementul stomatologic al pacientului cu boli cardiovasculare. Profilaxia

endocarditei bacteriene. Managementul stomatologic al pacientului cu HTA.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

cardiovasculare.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

6

8. Managementul stomatologic al pacientului cu boli pulmonare.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

pulmonare.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

6

Page 422: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

generală ale pacientului.

9. Managementul stomatologic al pacientului cu boli endocrine şi metabolice.

Managementul stomatologic al pacientei însărcinate sau care alăptează.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

pulmonare, boli endocrine şi metabolice şi la pacientele însărcinate sau care

alăptează.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

6

10. Managementul stomatologic al pacientului cu patologie imunologică. Managementul

stomatologic al pacientului cu boli hematologice şi oncologice.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli

imunologice, boli hematologice şi oncologice.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

6

11. Managementul stomatologic al pacientului cu boli gastro-intestinale. Managementul

stomatologic al pacientului cu boli genito-urinare.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli gastro-

intestinale, boli genito-urinare.

Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate

generală ale pacientului.

6

12. Dotarea cabinetului de medicină dentară pentru urgenţele medico-chirurgicale.

Managementul urgenţelor legate de anestezia locală în medicina dentară.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să realizeze planul dotare a cabinetului de medicină dentară în vederea

managementului urgenţelor medicale ce pot apare în cabinetul de medicină dentară.

Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de anestezia

loco-regională în medicina dentară.

6

13. Managementul urgenţelor chirurgicale loco-regionale stomatologice.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de

intervenţiile chirurgicale realizate în cabinetul de medicina dentară.

6

14. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale cardiovasculare, neurologice şi ale

bolilor de nutriţie şi metabolism.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale

cardiovasculare, neurologice şi ale bolilor de nutriţie şi metabolism care pot apare

în cabinetul de medicină dentară.

6

15. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale respiratorii, alergice, endocrine.

Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:

Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale

respiratorii, alergice, endocrine care pot apare în cabinetul de medicină dentară.

6

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Reabilitare Orală – Curs pentru studenţii anului VI, Sanda Mihaela Popescu, Ed. Medicală

Universitară, Craiova, 2008, 2012

2. Reabilitare Orală – Îndrumător de stagiu clinic, Sanda Mihaela Popescu, Ed. Medicală

Universitară, Craiova, 2008

3. Legea nr. 95/2006. Titlul XV. Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de

Page 423: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Acordul pacientului informat. Editura Best

Publishing România 2006.

4. Reabilitare orală – curs, Dumitru Oltean, Vanda Roxana Nimigean, Anca Mihaela Oltean, Editura

Universitară Carol Davila – Bucureşti, 2007

5. Atitudinea de urgenţă în medicina dentară, Carmen Todea, Editura Brumar, Timişoara, 2003

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru

în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs

prelegere, dezbaterea, problematizarea, analiza, sinteza, compararea,

generalizarea, învăţarea interactivă în scopul realizării feedback-ului, explicarea

unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia, prezentări pe videoproiector

Lucrari practice aplicaţii practice, executarea unor manopere terapeutice, activitatea în echipă,

explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discutarea cazurilor clinice, problematizarea

Studiu

individual

Tip de activitate Nr ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 10

2. Studiu după ma nual, suport de curs 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 10

6. Realizare de referate, eseuri 4

7. Pregătire lucrări/teme de control 4

8. Pregătire prezentări orale 2

9. Pregătire examinare finală 10

10. Consultaţii 4

11. Documentare pe teren 6

12. Documentare pe internet 8

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 2

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe

Nr.

absenţe

care se

pot

recupera

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

3 pe

fiecare

semestru

Disciplină La sfârşitul

semestrului,

ultima

săptămână de

activitate

didactică

Cadrele

didactice care

susţin

activitatea la

disciplina de

Reabilitare

orală

În funcţie de tematica

lucrării practice şi de

orarul studenţilor

Program de

consultaţii/

cerc

ştiinţific

studenţesc

Disciplină

Marţi 11-13

În raport cu

solicitările

studenţilor

Conf. Dr.

Sanda

Mihaela

Popescu

În funcţie de tematica

lucrării practice şi de

orarul studenţilor

Program

pentru

studenţii

slab

Disciplină

Marţi 11-13

În raport cu

solicitările

studenţilor

Conf. Dr.

Sanda

Mihaela

Popescu

În funcţie de tematica

lucrării practice şi de

orarul studenţilor

Page 424: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

pregătiţi

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Scris Scris 50%

Lucrări

practice

Aplicaţie

practică

Aplicaţie

practică

Prezentare de caz

clinic 50%

Examen 10% 10% 80%

Verificare

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Marţi 10-12 Disciplină Conf. Dr. Sanda Mihaela

Popescu

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf. Dr. Popescu Sanda

Mihaela

Prof. Dr. Mercuţ Veronica Conf. Dr. Popescu Sanda Mihaela

Notă: 186) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

187) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din

domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 188) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

189) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).

190) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Page 425: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

FIŞA DISCIPLINEI

(Această fică corespunde modelului ARACIS)

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Facultatea MEDICINA DENTARĂ

Domeniul de licenţă SANATATE

Programul de studii Medicină Dentară

Denumirea disciplinei PATOLOGIE ORALĂ

Codul disciplinei MD6107

Anul de studiu VI

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Nivelul

de

studii1)

Sem.

Tip2)

(conţin

ut)

Tip3)

(obligati

vitate)

Activităţi normate

[ore/săpt.]

coordonate de cadrele

didactice

Activităţi

studiu

individual

ore/săpt

Total ore

[săpt/sem] Credite4)

C S L Total Sem I Sem II Total

L I DS DI 2 2 4 5

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele PITRU ALLMA ROXANA

Instituţia Facultatea de Medicină Dentară, UMF Craiova

Departamentul 2

Titlul ştiinţific Doctor în Stiinte medicale

Gradul didactic Sef de lucrări

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de Bază

Colaboratori

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale:

1. Cunoaşterea structurii histologice şi a morfologiei normale a mucoasei orale.

2. Cunoaşterea mecanismelor de apărare de la nivelul cavităţii orale.

3. Cunoaşterea leziunilor fundamentale ale mucoasei orale, a variaţiilor fiziologice ale normalului, a

afecţiunilor mucoasei orale, precum şi a manifestărilor orale din cadrul unor afecţiuni sistemice.

Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

1. Cunoaşterea aspectului normal al mucoasei cavităţii bucale şi variantele normalului.

2. Cunoaşterea şi depistarea factorilor favorizanţi ai malignizării, a afecţiunilor cu potenţial de malignizare,

a leziunilor premaligne şi a principalelor forme de debut ale cancerului oral. Efectuarea controlului

oncologic preventiv în cabinetul de medicină dentară.

3. Elaborarea diagnosticului clinic pozitiv, etiologic, diferenţial şi evolutiv al principalelor afecţiuni ale

mucoasei cavităţii orale.

4. Elaborarea conduitei de tratament în afecţiunile mucoasei cavităţii orale.

VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face

parte disciplina)

V.1Cunoştinţe teoretice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

1. Să cunoască aspectul normal al cavitătii bucale si variantele normalului.

2. Să cunoască si eventual să poată suprima factorii locali favorizanți ai malignizarii.

3. Să cunoască leziunile cu potențial de malignizare, premaligne si principalele forme de debut ale

carcinomului oral în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologic.

4. Să cunoască principalele afecțiuni medicale ale cavității bucale, în general, și ale mucoasei bucale în

special.

Page 426: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

V.2Abilităţi dobândite:

V.2.1. Abilităţi tehnice

La finalizarea cursului studentul trebuie să:

- Să realizeze corect si complet anamneza pacientului

- Să realizeze examinarea exoorala si intraorală a pacientului si să realizeze în scris rezultatele

- Să precizeze examenele paraclinice complementare necesare diagnosticului, să realizeze anumite

examene complementare specifice identificării leziunilor de mucoasă orală si să interpreteze rezultatele

- Să cunoască si eventual să poată suprima factorii locali favorizan si ai malignizarii.

- Să elaboreze un plan de tratament si chiar să trateze o parte din afectiunile care sunt cuprinse în ghidul de

competente profesionale ale medicului stomatolog.

V.2.2. Abilităţi de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare

a. comportament profesional

- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru

- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta

- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole

- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate

pe date ştiinţifice actuale

b. compotament etic şi jurisprudenţă

- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară

- să respecte drepturile pacienţilor

- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale competente

- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului

- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare

- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei

dentare

c. capacitate de comunicare şi relaţionare

- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical

- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia

- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie

- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi

- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

Cap.1 Examinarea clinică si diagnosticul în patologia orală

Tema1.Examinarea clinică si diagnosticul în patologia orală

2

Tema2. Structura histologică a mucoasei normale. Leziuni histologice ale epiteliului şi ţesutului

conjunctiv din corion, modificări ale ţesutului conjunctiv din corion.

2

Cap.2 Morfologia mucoasei orale

Tema 3 Morfologia mucoasei orale.Variaţii ale normalului la nivelul mucoasei orale de

etiologie necunoscută.

2

Cap.3 Leziuni premaligne si leziuni cu potential de malignizare

Tema 4 Leziuni premaligne si leziuni cu potential de malignizare

2

Page 427: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tema 5 Lichenul plan oral. Reacţii lichenoide

Tema 6 Lupusul eritematos. Leziuni cu potenţial de malignizare şi leziuni premaligne ale

mucoasei.

Cap.4 Afectiuni veziculo-buloase

Tema 7 Afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale.

- Clasificarea afectiunilor veziculo-buloase

- Mecanismul de formare al bulelor

Tema 8 Afecţiunile veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie virală

Tema 9 Afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie autoimună

Evaluare periodică – test grilă

Cap.5 Aftele si aftozele

Tema 10 Aftele bucale cronice recidivante

Cap 6 Infecţii micotice ale mucoasei orale Tema 11 Candidoza bucală acută şi cronică.

Cap 7 Hipertrofiile gingivale

Tema 12 Hipertrofii gingivale şi gingivite.

Cap.8 Leziuni pigmentare ale mucoasei

Tema 13 Leziuni pigmentare al mucoasei orale

- pigmentări melanozice ale mucoasei orale

- pigmentări nemelanozice ale mucoasei orale

- forme de debut si aspectul clinic al melanomului malign

- pigmentările orale în cursul intoxicatiilor cronice cu metale si metaloizi

Cap 9 Leziuni traumatice ale mucoasei orale

Tema 14 Leziuni traumatice ale mucoasei orale

- factori etiologici implicati în aparitia leziunilor

- aspectul clinic al leziunilor determinate de traumatismele mecanice

- aspectul clinic al leziunilor traumatice provocate de arsuri termice

- aspectul clinic si conduita de tratament în cazul hiperplaziilor epitelio-conjunctive

Cap. 10 Xerostomia

Tema 15 Xerostomia

- etiologia hiposialiilor

- aspectul clinic al mucoasei orale în caz de xerostomie

- conduita de tratament în cazul xerostomiilor

- principalele afecţiuni autoimune ale glandelor salivare

- examenul salivei.

Cap.11 Debutul carcinomului de mucoasă

Tema 16 Debutul carcinomului de mucoasă. Examenul oncologic preventiv.

- principalele leziuni de debut ale carcinomului de mucoasă

- examenul oncologic preventiv

- zonele de mare risc de aparitie a carcinomului de mucoasă de la nivelul cavitătii orale

Dezbateri, clarificări, consultatii

2

2

2

2

2

1

2

2

1

1

1

1

1

1

1

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore

Tema 1 Metodologia examinării pacientului. 2

Tema 2 Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 2

Tema 3 Foaia de observatie si particularitătile ei 2

Tema 4 Examene complementare 2

Tema 5 Variaţii ale normalului şi leziuni fără semnificaţie patologică.

Tema 6 Leziuni cu potenţial de malignizare şi precancerul cavităţii orale.

2

2

Tema 7 Lichenul plan oral. 2

Tema 8 Diagnostic şi tratament în afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie

virală: primoinfecţia herpetică, herpesul recidivant, varicela, zona Zoster, boala „Gură-Mână-

Picior”, herpangina.

2

Page 428: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

Tema 9 Diagnostic şi tratament în afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie

autoimună: eritemul polimorf, sindromul Stevens-Johnson, pemfigusul vulgar, pemfigoidul

cicatricial, pemfigoidul bulos, lichenul plan bulos.

2

Tema 10 Diagnostic şi tratament în aftele bucale cronice recidivante şi maladia Behcet. 2

Tema 11 Diagnostic şi tratament în candidozele bucale acute şi cronice. 2

Tema 12 Diagnostic şi tratament în gingivite şi gingivostomatite acute şi subacute, în

gingivitele cronice simple, în gingivitele cronice hiperplazice.

2

Tema 13 Diagnostic şi tratament în xerostomie şi în afecţiuni autoimune ale glandelor salivare.

Examenul salivei cantitativ, calitativ şi microbiologic.

2

Tema 14 Leziuni pigmentare ale mucoasei orale.Interpretare diapozitive. Prezentări de cazuri

clinice.

2

Tema 15 Expunere de diapozitive. Prezentări de caz 2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursul teoretic predat.

2. Gabriela Pătroi, Allma Roxana Pitru – Patologie orală. Curs. Ed.Universitară, Craiova, 2010

3. R. A. Cawson, E. W. Odell - Cawsons Essentials of Oral Pathology and Oral Medicine, Ed. Churchill

Livingstone, Londra, 2002.

4. C. Scully, SR Flint, SR Porter, KF Moos – Oral and Maxillofacial Diseases. An illustrated guide to the

diagnosis and management of diseases of the oral mucosa, gingivae, teeth, salivary glands, bones and

joints, Ed. Taylor Francis, Londra, 2004.

5. Ş. Ţovaru – Patologie orală stomatologică, Ed. Cerma, Bucureşti, 1999.

6. Ş. Ţovaru, Mihaela Ţovaru, Mariana Costache, Federica Demarosi – Medicină şi patologie orală, vol. I,

Ed. Qmed. Publishing , Bucureşti, 2008

7. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999.

8. M.A.O. Lewis, R.C.K. Jordan – Oral Medicine, Manson Publishing, 2004

9. Legea nr. 95/2006. Titlul XV. Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi

servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Acordul pacientului informat. Editura Best Publishing

România 2006.

10. D. Oltean, Gabriela Pătroi, M. Cuculescu – Stomatologie preventivă, Editura Anotimp, Bucureşti, 1996.

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de

activitate

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în

grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea

Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea

Studiu individual

Tip de activitate Nr. ore

1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs

2. Studiu după ma nual, suport de curs

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator

6. Realizare de referate, eseuri

7. Pregătire lucrări/teme de control

8. Pregătire prezentări orale

9. Pregătire examinare finală

10. Consultaţii

11. Documentare pe teren

12. Documentare pe internet

13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice

14. Alte activităţi

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Recuperări

absenţe Nr.

absenţe

Locul

desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor

Page 429: FISE DISCIPLINE ANUL DE STUDII DISCIPLINA ANATOMIE … 5 - Fisele disciplinelor(1).pdf · 11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei ... 13. Sistem urogenital,notiuni

care se

pot

recupera

3

Sediul

disciplinei

Ultimele două

săptămâni din

sem I

S.L.dr.Pitru

AllmaRoxana

În functie de

necesitătile studentilor

Program de

consultaţii/

cerc ştiinţific

studenţesc

Sediul

disciplinei

Prima zi de joi

din fiecare

lună a

semestrului,

orele14-16

S.L.dr.Pitru

AllmaRoxana

Program

pentru

studenţii slab

pregătiţi

Sediul

disciplinei

A doua zi de

joi din fiecare

lună a

semestrului,

orele14-16

S.L.dr.Pitru

AllmaRoxana

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă

Curs Oral Test grilă Test grilă

Lucrări

practice

Examen Oral Scris Scris

Verificare 20% 10% 70%

XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

A treia zi de joi din fiecare lună a

semestrului, orele14-16 Sediul disciplinei S.L.dr.Pitru AllmaRoxana

XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă

Data avizării în departament:

Şef de departament,

NUME PRENUME

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Titular disciplină,

NUME PRENUME

Conf.univ.dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica

Decan FMD

Sef de lucrări dr. Pitru Allma

Roxana

Notă: 191) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).

192) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:

pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/

DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);

pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/

DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 193) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină

opţională)/ DFac (disciplină facultativă).

194) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).

195) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.