Sistemul n"r#ff-cesul politic
3.1. Descitugarea politologiei
SdinF politicd nu a apdrut de curind. Cum am putea uita, de
exemplu' rolul pecare l-a avut Aristotel in analiza comparati a
formelor de guvernare ? Cum l-amputea neglija pe Machiavelli, care
a identificat politica drept un domeniu autonomde cercetare, sau pe
Hobbes, care a dezvtrluit mecanica puterii ? Cu toate acestea,pe
parcurs'ul anilor, cercetarea fenomendor politice a fost efecfilati
intr-o corela(iedestul de strinid (deseori ajungindu-se la
subordonare) cu investigaliile intre-prinse in domeniile
jurisprudenpi, al lilosoirei politice, al cercetirilor
istorice-Stiinla politice insi nu se reduce nici l:r dreptul
public, nici la filosofia politici'nici la istoriografre, chiar
dacd are probleme comune cu toate aceste sectoaredisciplirnre. De
aici, depararea unui proces trepht, mai intii temperat,
apoiimperuos, de descetu$are, cu un dublu vector de migcare,
indreptat spre promo-varea $i evidentierea aspectelor empirice ale
analizei Politologice, cit 9i spreasigurarea adecvati a dimensiunii
sale leoretice. Contribugia cea mai importantiin acest domeniu a
fost adusl, cu siguranli, de cultura nord-americanE, care astabilit
$i a alimentat consecvent, intr-o mare mlsurd, "noul curs" al
qtiinleipolitice, chiar dacl nit trebuie neglijat faptul cI sint
atestate gi in Europa, cureferire la perioada dinjurul anului
18:10, abordlri interesante ale femei autono-miei Stiinlei politice
in raport cu ,,absr:ragerile' frlosofiei Ei cu
.formalismele"&epnrlui : este suficient si invocdm polemica
pozitivismului social impotriva
"legigtilor qi metafizicienilor" (gi a mertodelor lor cognitive)
penlr! a surprinde
anticiptrrile - cel pulin in ceea ce privegtepars destruens -
ale unor abordiri alopolitologiei americane de un secol mai
dziu.
Este necesar, oricum, si expunem o observalie preliminarl cu
privire lain care s-a produs o astfel de separare a Stiintei
politice. Deseori, intrautonomia gtiinlei politice in fala
presiunilor 9i hegemoniilor dreptului public, alcfilosofiei ori ale
istoriograhei a fost promolati, bazindu-se (Si atrtrgind ideimodele
de cercetare) pe alce sectoare disciplinare 9i cognitive, de la
psihologiepsihodinamica, de la antopologie la sociologie, de la
economie la cibernetictrmatematici, nu {Ertr un oarecare reno l
risc al teronomiei. Acest lucru
cTprlnpr
3.
Fllr
ttiir(betra(ltln
