23
Fitopatolog ie Fulga Ana-Maria Stancioiu-Balaci Laura

Fit Opa to Logie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Putregaiul alb al tulpinilor si radacinilor de floarea-soarelui si rapira

Citation preview

Putregaiul alb al radacinilor de Floarea-soarelui

FitopatologieFulga Ana-MariaStancioiu-Balaci LauraPutregaiul alb al radacinilor si tulpinilor Floarea-soarelui

QARapita

Agentul patogen-Sclerotina sclerotiorumIncadrare sistematica:

Clasa AscomycetesOrdin Helotiales/PezizalesFamilia Sclerotiniaceae

Floarea-soareluiRaspandire-se intalneste in numeroase state din toate cele 5 continente, in special in climat mai rece si cu umiditate ridicata;

-la noiin tara, semnalat pentru prima data la floarea-soarelui, in anul 1934;

-in prezent, este raspandit in zonele cultivatoare din intreaga tara, producand pagube insemnate ;

Plante gazdaSclerotina sclerotiorum este un patogen foarte polivar, putand ataca peste 360 de specii de plante de cultura si spontane , apartinand la 225 de genuri , incadrate in 64 de familii;

Dintre plantele de cultura ataca: plante industrial, plante textile , legumicole, legum,inoase pentru boabe si furaje, plante medicinale si aromatice, arbori si arbusti; de asemenea ataca numeroase specii de buruieni;SimptomeBoala ataca toate organele plantei: -radacina;

-tulpina-prezinta tesuturi cu aspect alb paslos -in interior se dezvolta abundentmiceliul ciupercii si se formeazaScleroti de culoare inchisa

-inflorescenta-prezinta pete brune, in dreptul carora tesuturile putrezesc, iar pe partea superioara a inflorescentei se dezvolta un miceliu alb, abundent, care se transforma intr-o retetea sclerotiala la suprafata acesteia

-frunze;in toate fazele de dezvoltare, dar sensibilitatea maxima a plantei se manifesta in faza de cotiledoane si in perioada de formare a calatidiilor pana la inflorire

PatogenulSclerotinia sclerotiorum prezinta un miceliu hialin,bogatramificat,care se dezvolta la suprafataorganelor atacate,darsi intercellular, in jurul cambiului si a vaselorlibero-lemnoase, pe carele poate obtura. In pasla miceliana, se dezvolta sclerotii, la inceput moi,alb galbui, apoi tari,negri,de forme variante,de 0-2-2 cm, alcatuiti dintr-un tesut plectenchimatic in interior si acoperiti cu un cortex extern.

Dupa o perioada de postmaturare la temperature scazute,sclerotii germineaza si dau nastere la apotecii (ascofructe) lung pedunculate,carnoase,de culoare galben-bruna. In apotecii,in stratul himenal,se formeaza asce cilindrice, cu cate 8 ascospori ovoizi,unicelulari,hialini si parafize filamentoase.

De la un an la altul,patogenul se transmite prin sclerotii din organelle atacate,acumulati in sol : din germinarea acestora rezulta filamente miceliene ,care infecteaza din nou plantele,generand noi sclerotic, care la randul lor pot germina imediat si determina INFECTII SECUNDARE repetate in cursul perioadei de vegetatie. Sclerotii rezista in sol 6-8 ani. INFECTIILE PRIMARE se produc prin ascosporic ( la 2 ani de la formarea lor in asce) sau prin miceliu care a rezistat la temperature scazute.

Factorii ecologici ai boliiAparitia putregaiului alb este favorizata in urmatoarele conditii : umiditate atmosferica ridicata,temperatura moderata, pH acid al solului, monoculture de Floarea-Soarelui sau plante sensibile la boala,irigatie,etc.

Unii autori ,il denumesc boala metereologica ,fiind present in lanurile de Floarea-Soarelui,in special in anii ploiosi,umezi cu temperature moderate.

Sclerotii germineaza la temperaturi optime intre 14-25 grade C, in conditii de lumina. Pe un sclerot pot lua nastere pana la 20 de apotecii.

Ciuperca patrunde in tesuturile plantelor gazda prin stomate,rani sau strapungerea active a tesuturilor.

In perioada de vegetatie,boala se extinde prin miceliul uscat si faramitat al ciupercii, trasportat de curentii de aer,pasari,insecte, dand nastere la noi infectii pe plantele sanatoase.

Prevenire si combatereSunt necesare masuri care trebuie aplicate in complex. Se recomanda :-evitarea terenurilor joase,umede sau drenarea lor;-rotatia culturilor de 6-8 ani;-aplicarea rationala a ingrasamintelor organice,care se dau,in general,la planta premergatoare si aplicarea celor minerale la cultura de Floarea-Soarelui,impiedicand formarea sclerotilor ;-folosirea materialului semincer sanatos si de buna calitate,liber de sclerotic sau resturi vegetale; semanatul in perioada optima;-folosirea ca premergatoare a cerealelor care diminueaza posibilitatile de transmitere a patogenului ; cultivarea solutilor si hibrizilor cu rezistenta la Sclerotinia sclerotiorum.

Se recomanda tratamente chimice la samanta cu fungicidele : Topsin, Benlate, Sumilex.Elemente de prognoza si avertizare a tratamentelor pentru combaterea patogenului S.clerotiorum au fost stabilite in anii 90.Pentru lupta biologica cu acest pathogen au fost depistate o serie de ciuperci antagoniste si micoparazite : Trichoderma sp(1), Gliocladium sp(2), Laterispora brevirama, Tetatosperma oligocladium etc.

1.

2.

Pentru perspective,au fost recomandare in tara noastra,tratamente la samanta cu biopreparate pe baza de Trichoderma viride, singure sau associate cu fungicide selective.

RapitaRaspandireboala relativ foarte frecventa,avand numeroase plante gazda, printre care se numara si Brassica rapa (rapita)

SimptomePlantele bolnave prezinta fenomene de ingalbenire si ofilire.In partea inferioara a tulpinii,pe plantele bolnave,se observa zone de culoaredeschisaalbe sau galben-deschise, la inceput de dimensiuni mici,ulteriorcrescand ca marime si devenind de culoare bruna.

Pe vreme umeda,zonele afectate se acopera cu o pasla alba,alcatuita din miceliul ciupercii,in care se formeaza mai tarziu sclerotii. Sclerotii sunt de culoare neagra,de diferite forme si marimi variate, ajungand pana la 10 mm.In interiorul tulpinii,se observa in tesutul medular sclerotii ciupercii.

!Descrierea amanuntita a patogenului a fost facuta la bolile florii-soarelui

Prevenire si combatereComplexul de masuri pentru protectia culturii de rapita fata de putregaiul alb cuprinde urmatoarele elemente :

-evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede ; -dezinfectarea semintelor cu apa calda, la temp. de 50 grade C ; -tratarea semintelor cu fungicide : Tiradin, Rovral, Rapcol ; -trebuie respectate rotatia corecta a culturilor si aplicata aratura adanca de toamna.

Va multumim pentru atentie!