Fitoteriapia in Afectiunile Sistemului Digestiv

  • Published on
    17-Nov-2015

  • View
    99

  • Download
    86

Embed Size (px)

DESCRIPTION

plantele in afectiuni digestive

Transcript

Fitoteriapia in afectiunile sistemului digestiv

Fitoteriapia in afectiunile sistemului digestivStraticiuc Anastasia grupa 104

Planul lectieiNotiune.Scopul.Indicatii si contraindicatii.Avantaje , dezavantaje.Plante medicinale notiune,recoltarea si pastrarea ,prepararea si administrare.Fitoterapia in afectiunele aparatului digestiv.

Fitoterapia este o ramur a categoriei terapiilor alternative i semnific terapia cu plante medicinale. Este tiina despre prevenirea, tratarea si tratamentul afeciunilor i bolilor umane, animale i vegetale cu ajutorul plantelor socotite drept plante medicinale. Scopul:fitoterapia pe lng accepiunea de tratament, enunat mai sus, implic i conceptul de a tri n deplin armonie cu regnul vegetal, att n plan fizic ct i afectiv. Prin administrarea unor remedii naturale, aciunea asupra organismului este mult mai fin, mai coerent, dect n cazul tratamentelor alopate contemporane

Indicatiihepatite cronice;ulcer gastric;cardiopatie ischemica;hipertensiune arteriala;accidentele vasculare cerebrale;astm bronsic;dereglari hormonale,etc.

Contraindicatiiin situatii urgente medicale;in situatii urgente chirurgicale;in cazul bolilor infectioase grave,etc.

Avantajeaccesibilitatea planetelor;actiunea blinda si lipsa efectelor adverse;tratarea bolnavului ca un intreg;se adreseaza oricarei grupe de virsta;sunt usor de administrat;durata tratamentului fiind pe perioade mai lungi;

Dezavantajeefectele se intaleaza mai lent;nu sunt foarte eficiente in tratamentul bolilor acute;

Recoltarea plantelorRadacinilesi celelalte parti subterane ale plantelor (tubercului, rizomi) se vor recolta n perioada de repaus, adica toamna trziu dupa vestejirea frunzelor, sau primavara devreme nainte de formarea mugurilor sau lastarilor vegetativi. Radacinile se recolteaza prin smulgere (daca tulpina e suficient de rezistenta) sau cu ajutorul unui hrlet.Partile aeriene (tulpini, frunze, flori)se vor recolta cu putin timp nainte de nflorirea completa sau n perioada de nflorire. Unele flori se recolteaza la nceputul nfloririi, iar altele n plina nflorire, nainte de ofilire.

Recoltarea plantelorFrunzelese recolteaza manual, una cte una, cnd au ajuns la maturitate completa. Nu se recolteaza prin strunjire deoarece frunzele se rup. Cu putine exceptii, frunzele se culeg fara codite.Florile marise recolteaza cu mna. Inflorescentelese recolteaza cu foarfeca. Tehnica de recoltare a florilor si inflorescentelor poate fi foarte variata de la caz la caz. Fructele, unele se recolteaza direct cu mna. Altele, cum sunt afinele, se vor recolta mult mai cu spor cu ajutorul unor piepteni speciali.Scoartase recolteaza primavara, n perioada cnd ncepe sa circule seva si cnd acestea se desprind cu usurinta

Uscarea si pastrarea plantelorPlantele recoltate nu se aseaza direct pe pamnt. Ele trebuie ntinse n strat nu prea gros, pe prelate, saci de pnza sau de hrtie, ct mai aerisit cu putinta. Inainte de uscare, ele trebuie curatite si alese. Se vor nlatura toate soiurile de impuritati: plantele de alte specii care s-au amestecat ntmplator sau din neatentie, corpurile straine. Pentru ndepartarea impuritatilor, de exemplu pamnt, este necesara spalarea lor. Aceasta trebuie sa fie facuta operativ, ntr-un timp ct mai scurt, pentru a evita dizolvarea unora dintre principiile active ale plantei. Uscarea trebuie sa nceapa ct mai curnd dupa recoltare, transport, curatire si selectare. Plantele nu trebuie sa transpire, sa mucegaiasca sau sa fermenteze.

Uscarea plantelorUscarea se poate face n mod natural, prin actiunea caldurii aerului nconjurator, fie la soare, fie la umbra, sau se poate face cu ajutorul unor uscatoare speciale, n mod artificial. Uscarea naturala se poate face ntr-o camera goala, n pod, n magazie, n sopron, pe prispa, etc. Durata uscarii naturale variaza n functie de anotimp si de partile supuse uscarii (n timpul verii: 3-7 zile pentru frunze si ierburi; 20-30 de zile pentru radacini sau scoarte groase).

Aeresire artificiala

Aeresire naturala

Pastrarea plantelor

Formele fitoterapeutice

InfuziaDecoctulMaceratul la rece

SiropulTinctura

Anorexia Anorexia(lipsa poftei de mncare):-pt.stimularea secreiei salivare i gastrice se folosesc plantetonic-amare i specii aromatice: ghinur (Gentiana sp.), lumnrica pmntului (Centaurium umbellatum),lichenul de piatr, anghinare, unguraul, ppdia, coada oricelului, hamei,anasonul, feniculul, coriandrul, obligeana-sunt recomandate pt. aduli i vinurilemedicale; administrarealor se face cu or naintea meselor principale-legumele cu rol adjuvant ncombaterea anorexiei: ardeiul iute,hreanul, ridichea neagr, leuteanul, ptrunjelul, tarhonul, elina

GhinturaCoada soarecelui

Anason

Varsaturile-sunt simptome ale unor afeciuni: infecii sau intoxicaii alimentare, afeciuni gastrice, hepatice, renale, etc;-se recomand plante cuproprieti calmante, antiemetice(antivomitive); att infuzile ct i decocturile se beau reci, ncet,preferabil nendulcit-ment, roini, lichien de piatr, valerian, pelinul, cerenel

CerentelRoinita

GastritaFitoterapia recomand ca adjuvante:busuioc,salcm, zmeur, glbenele, obligeana, suntoarea, lemn dulce, mueel, ptlagin, coadacalului,ment, varz albPrincipiile active ale pelinului l fac eficient n mai multe afeciuni, printre care i n gastritele de aciditate sczut. Se pune o linguri de plant ntr-o can de ap fiart. Lichidul trebuie s se bea ntre mese, nendulcit, cu toate c este foarte amar.Infuzia de glbenele - din dou lingurie cu flori de glbenele la o can cu ap se prepar o infuzie care se bea pe parcursul unei zile, nainte de mese. Infuzia de glbenele are efect cicatrizant i calmant, vindec ulceraiile produse pe mucoase i distruge anumii microbi.

Ceaiul gastric - reprezint o combinaie pe care o putei face chiar acas. Are proprieti antiseptice, uor astringente, cicatrizante i de calmare a durerilor, iar prin aciunea valerianei, mentei i ppdiei se calmeaz spasmele ce provoac durerile violente specifice crizelor de gastrit. Exist dou formule de ceai gastric pe care le putei alterna.Formula 1: flori de coada oricelului, flori de glbenele, flori de mueel, rdcin de valerian, izm-bun, ppdie.Formula 2: flori de glbenele, suntoare, coada-calului, troscot, intaur, anason, coriandru.

PelinulGalbenele

Colici abdominaleInfuzie combinat de flori de tei, mueel i frunze de ment, uor ndulcit cu miere sau zahr. Se bea cldu, cu nghiituri mici.Formula de ceai mpotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada oricelului, flori de mueel, frunze de roini, fenicul, izm-bun, cimbru de cultur. Plantele care intr n compoziia acestui amestec au aciune antiseptic, calmant i antivomitiv. Astfel, mueelul i coada oricelului, datorit uleiurilor volatile bogate n aluzen, au o aciune puternic antiseptic, calmnd spasmele musculaturii stomacului. Roinia, menta i capsulele de mac opresc contraciile ce provoac durerile, suprim greurile i stimuleaz funciile digestive. Fructele de fenicul ajut la eliminarea gazelor, iar cimbrul i celelalte plante uleio-eterice au proprieti antiseptice i stimulative

Izma-bunaMusetel

ConstipatieCoaja de cruin - are cea mai puternic aciune laxativ. Se folosete coaja veche, de cel puin un an, ca decoct, cu o linguri de coaj la o can cu ap clocotit. Se las timp de 20 de minute, apoi se fierbe, timp de o jumtate de or. Se bea ndulcit cu miere.Seminele de in - au aciune mecanic rezolvnd constipaiile rebele. Se face o past din dou lingurie de semine, puin zdrobite, i cteva linguri de ap cldu. Se consum dup amiaza sau seara, nainte de culcare.Seminele de mutar - se consum ca atare sau nmuiate n puin ap, timp de o sptmn, mrind progresiv cantitatea, de la o jumtate de linguri la o lingur. Nu se consum mai mult de o sptmn.Ceaiul laxativ - coaj de cruin, frunze de roini, rdcin de lemn dulce, volbur. Se bea seara, la culcare, cte un ceai ndulcit cu miere. n cazul constipaiilor rebele putei repeta doza dimineaa, pe stomacul gol.

Coaja de crusinSeminte de in

Seminte de mustar

DiareeCeai de ment concentrat - infuzie cu 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit. Se consum cte 2-3 cni, nendulcit, pe parcursul unei zile ntregi.Decoct de fructe de afine - se prepar fie decoct, dintr-o linguri de fructe puin zdrobite la o can, fie soluie macerat la rece, timp de 7-8 ore.Frunze de fragi, mure i zmeur - se face o infuzie din dou lingurie de frunze uscate sau proaspete la o can cu ap. Are un gust aromat, plcut i efect garantat.Infuzie de frunze de nuc - se beau dou cni pe zi dintr-o infuzie fcut din 2 lingurie de plant la o can.Infuzia de petale de trandafir (cel din care se prepar i dulceaa) - este plcut la gust i se folosete n diareele rebele i cele cronice. Se pun 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit i se pot bea trei cni pe zi.Formula de ceai antidiareic: coaj de stejar, frunze de nuc, rdcin de cerenel, coada-racului, rchitan, turi-mare, cimbrior de cmp, izm-bun. Turia-mare, rchitanul, coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar i rdcina de cerenel au un puternic efect antidiareic, iar izma-bun i cimbriorul calmeaz durerile i au aciune antiseptic. Se beau 2-3 cni pe zi, de preferin nendulcite.

Frunze de fagiFructe de afine