fondul monetar

  • View
    220

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs

Text of fondul monetar

Fondul Monetar International referat

Fondul Monetar InternationalConstituireaDupa cum am consemnat in sectiunea istorica a expunerii noastre, Conferinta Monetara si Financiara din iulie 1944 a marcat nu numai consacrarea unor noi principii, dar si instituirea organismelor care sa concure la realizarea acestora, si anume Fondul Monetar International (F.M.I.) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.),care, impreuna cu Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, Societatea Financiara Internationala, Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor si Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor, formeaza GrupulBancii Mondiale.Rolul principaldetinut de F.M.I. in cadrul sistemului monetar international este subliniat chiar de acordul incheiat la Bretton Woods, prin care se apreciaza ca o tara nu poate deveni membra a B.I.R.D. atata vreme cat nu este si membra a F.M.I.Fondul Monetar International a fost creat in mod oficial la 27 decembrie 1945, cand 29 de state au ratificat statutul sau, adoptat la conferinta de la Brettton Woods, dar activitatile sale financiare au inceput la 1 martie 1947, atunci fiind invitate sa participe toate statele suverane si independente.In F.M.I. au intrat automat natiunile reprezentate la Conferinta de la Bretton-Woods din 1944, cu exceptia U.R.S.S., Liberiei si Noii Zeelande, care nu au ratificat atunci tratatul. In anul 2000 erau 182 state membre, iar dupa majorarea din 22 ianuarie 1999, totalul cotelor-parti ce constituie capitalul sau ajunge la 212 miliarde drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a 300 miliarde USD.Romaniaeste membra a F.M.I. din data de 7decembrie1972.Fondul Monetar International a fost creat in scopul regularizarii sistemului monetar international de rate de schimb fixe si de a pune capat frecventelor devalorizari competitive folosite in anii 30. Dar dezmembrarea sistemului monetar international bazat pe fixitatea cursurilor de schimb la inceputul anilor 70 a modificat fundamental rolul sau, care ramane totusi esential pentru stabilitatea sistemului monetar international. F.M.I. a devenit un instrument de control financiar si de ajutor pentru tarile in curs de dezvoltare, insarcinat sa ajute aceste tari sa depaseasca unele crize temporare de finantare a deficitului balantei lor de plati.Actiunea sa consta in a acorda imprumuturi in bani tarilor cu astfel de dificultati, cu conditia ca acestea sa puna in practica politici adecvate pentru a ajunge la un echilibru al balantelor lor de plati. Limitarea capitalului sau implica faptul ca imprumuturile trebuie sa fie pe termen scurt, pentru a dispune in mod constant de finantarile necesare ajutorarii tarilor aflate in criza.Care este mecanismul de baza al Fondului Monetar International?In mod normal, o tara trebuie sa plateasca la zi importurile sale din produsul exporturilor sale sau din imprumuturi pe termen lung. Sa presupunem, totusi, ca aceste incasari sunt insuficiente si ca tara respectiva are nevoie sa-si deschida un credit pe termen scurt la F.M.I. pentru a acoperi aceasta nevoie. Fondul va acorda atunci drepturi speciale de tragere, deci va consimti si va autoriza ca autoritatile tarii respective sa cumpere cu moneda nationala o parte din stocul de dolari ce apartine F.M.I. Dupa ce balanta de plati a tarii sa redresat, Fondul asteapta de la autoritatile acelei tari ca acestea sa rascumpere cu aur sau cu dolariori, atunci cand vor fi fost create, cu DST-urisumele in moneda nationala pe care ele le-au vandut in timpul unei perioade de criza. Asadar, F.M.I. a fost creat pentru a rezolva problemele balantelor de plati.Trei conditii sunt necesare pentru a garanta buna functionare a oricarui sistem monetar international: o incredere absoluta a pietelor in stabilitatea monedei-etalon, o lichiditate monetara suficienta pentru a finanta expansiunea schimburilor externe si o vointa de a intreprinde, in caz de dezechilibru, programe de ajustare, elemente ce au lipsit sistemului etalon-aur.In cursul anilor 50 60, sigur de aceste ipoteze, F.M.I. a devenit constient de faptul ca fixitatea taxei de schimb, care trebuia sa fie asigurata prin finantarea pe termen scurt a deficitelor externe, nu mai functiona intr-o lume in care costurile si cererile se modificau intr-un ritm si un sens diferite de la o regiune a lumii la alta, si in care speculantii puteau face in deplina siguranta pariu ca monedele supraevaluate vor fi destabilizate. Cu toata aceasta constientizare progresiva, F.M.I. si membrii sai cei mai importanti au continuat sa duca o lupta stralucita, dar fara sperante, pentru a face sa functioneze sistemul ratelor de schimb fixe. In realitate, dupa cum am stabilit si in cuprinsul capitolului II, ei continuau sa apere de-a lungul anilor, ceea ce nu mai putea fi aparat, inca din momentul in care a devenit clar ca dolarul U.S.A., care a fost cheia de bolta a sistemului de la Bretton Woods, a devenit supraevaluat in anii 60. Germania, Japonia si alte tari cu monede sub-evaluate aveau excedente de plata cronice, in vreme ce Statele Unite acumulau deficite de plati.Anul 1967 a inaugurat o faza de mare instabilitate. Ajustarile paritatilor se vor succeda in serie. In fata aparitiei atacurilor speculative, bancile centrale europene intervin masiv pe piata schimburilor monetare pentru a apara dolarul. Ele au acumulat cantitati foarte mari de dolari in rezervele lor pentru schimb monetar, inainte de a inceta orice achizitie, in 1971. ce a urmat, se stie.Socul provocat de decizia presedintelui Nixon din 21 august 1971 a fost mare. Dupa cum stim,valsulnumeroaselor ezitari a durat doi ani. In 1973, ratele de schimb devin oficial flexibile, aceasta schimbare fiind fundamentala. Misiunea F.M.I., fondata pe un sistem de rate de schimb fixe, se presupunea a lua sfarsit.Economistul american Robert Aliber punea chiar direct problema utilitatii mentinerii unei institutii al carei mandat era ca si disparut:Dupa cativa ani, singurul vestigiu al sistemului gestionat de F.M.I. este F.M.I.ul insusi, adica un fond comun de rezerve de schimb de dimensiuni modeste, o utilitate indoielnicadata fiind cresterea rapida a rezervelor internationalesi 1800 de functionari internationali remunerati cu foarte multa generozitate care sunt insarcinati sa supravegheze regulile jocului ce nu mai exista.Altfel spus, F.M.I. trebuia sa-si justifice existenta intr-o lume in care supravegherea sa asupra ratelor de schimb fixe nu mai era solicitata. Aceasta justificare i-a fost data de criza datoriei tarilor in curs de dezvoltare, criza ce l-a plasat in centrul dispozitivului international ce are ca scop sa puna in aplicare programe de ajustare structurala.Criza din 1973 va da institutiei ocazia de a-si reorienta activitatea. Cresterea pretului petrolului sporeste cresterea preturilor mondiale. Intrucat tarile in curs de dezvoltare importatoare de petrol figurau printre principalele victime ale acelei crize mondiale, F.M.I. a trebuit sa-si redefineasca si sasi accentueze foarte mult activitatea de asistenta pentru aceste tari, carora le va consacra apoi o parte importanta din activitatea sa, mai ales in anii 80. In 19801982, sistemul mondial de reglementari se schimba din nou.Intre anii 1980 si 1985 datoria publica a statelor sarace si foarte indatorate s-a dublat*, ca in perioada 1985-1990 sa se dubleze din nou, ajungand astfel, intr-un singur deceniu, de la 47,7 la 181 miliarde dolari.Cinci ani mai tarziu, suma avea sa se ridice la 202 miliarde USD.Rata datorie publica/produs national brut, indicatorul principal al indatorarii, a trecut de la 60% la 112% intre anii 1980 si 1995. Statele sarace si foarte indatorate se deosebesc de celelalte prin raportul, foarte ridicatdatorie publica / exporturi de bunuri si serviciiraport care a crescut, de la 82,3% in 1975, la 263,3% in 1985, si la 394,6% in 1995[1].Statele sarace si foarte indatorate se caracterizeaza printro puternica dependenta fata de finantarile externe si o mare sensibilitate fata de socurile macroeconomice. Economiile lor sunt fragile si exporturile prea putin diversificate. Aceste elemente au permis Fondului Monetar International de asi regasi rolul. Devine, prin stabilirea unui raport de forte, un organism care gestioneaza datoria Lumii a Treia.Incetul cu incetul, aceasta atitudine se schimba, iar Fondul va decide sa puna accentul pe o ajustare externa durabila, fondata pe includerea de masuri favorabile dezvoltarii, ceea ce in final inseamna a controla, chiar a decide, esenta politicilor economice a tarilor in cauza. La insistentele SUA, Fondul a inclus in planurile sale mai multe masuri favorabile dezvoltarii. Aceasta aprofundare a politicii Fondului se traduce in special prin inlaturarea obstacolelor structurale in calea dezvoltarii, a dereglarii pietelor interne si a liberalizarii ofertei productive. Este incurajata reforma fiscalitatii, cheltuielile publice sunt reduse, comertul exterior este liberalizat, reglementarile privind piata muncii sunt ceva mai lejere, pietele financiare sunt restructurate.S-a pus, la un moment dat, o intrebare pertinenta: daca astazi, statele isi fac singure reglementarile, F.M.I. ar putea sa-si piarda din nou rolul. Cu ocazia crizei asiatice, Fondul a dat raspunsul cunoscut. Trebuie evitat riscul-sistem si nu sa se lupte neaparat contra speculatiilor financiare. Cu toate acestea, participarea F.M.I. la Forum-ul de stabilitate financiara ii confera un nou loc in cadrul acestui proces. Cresterea rapida a pietelor private de capital, integrarea regionala si monetara mai ava nsate, importanta soliditatii sistemului financiar au scos in evidenta importanta unei supravegheri mai extinse, care sa acopere politicile structurale. F.M.I. se preocupa in mod special cu identificarea dificultatilor sistemelor bancare susceptibile sa provoace grave dezechilibre macroeconomice. Aceste activitati sunt desfasurate in concordanta cu alte institutii si instante internationale competente, in special Banca Mondiala si Forum-ul