Fondurile de Preparare Fondul SAPARD-Fondul SAPARD,

CUPRINSCUPRINS ................................ ................................ ................................ ................................ 1

INTRODUCERE ................................ ................................ ................................ ....................... 3

1. POLITICA AGRICOLĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI ................................ ................................ .6

1.2. Strategia şi priorităţile pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România .................. 9

1.3. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltar e Rurală (PNADR)........................... 10

1.3.1. Obiectivele Planului ................................ ................................ ........................... 11

2. PROGRAMUL SAPARD ................................ ................................ ................................ ... 14

2.1 Descriere generală ................................ ................................ ................................ ..... 14

2.2 Rolul programului ................................ ................................ ................................ ...... 14

2.3. Strategii si prioritati pentru Asistenta SAPARD.Măsuri eligibile ............................... 16

3. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD ................................ ................................ ... 20

3.1. Pre-condiţii ................................ ................................ ................................ ............... 20

3.2 Administrarea programului Sapard în cadrul Guvernului României ............................ 21

3.2.1 Structuri cheie ................................ ................................ ................................ 21

3.2.2 Actori cheie ................................ ................................ ................................ .... 22

3.3. Rolul Comisiei Europene în implementarea programului Sapard ............................... 23

4. OBŢINEREA UNUI AJUTOR NERAMBURSABIL SAPARD ................................ ................... 25

4.1 Criterii generale de eligibilitate pentru beneficiarii privaţi ................................ .......... 26

4.2 Etape de urmat ................................ ................................ ................................ ........... 26

5. EVALUAREA PROGRESULUI IMPLEMENTĂRII PRIORITĂŢILOR, MĂSURILOR .................... 28

ŞI SUB-MĂSURILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI SAPARD ................................ .................. 28

5.1. Cadru general................................ ................................ ................................ ............ 28

5.1.1. Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şipiscicole”................................ ................................ ................................ ..................... 30

5.1.2. Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţiaconsumatorilor” ................................ ................................ ................................ ........... 33

5.1.3. Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” ........................ 35

5.1.4. Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” ................................ .................. 37

5.1.5. Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” ................................ .......... 39

2

5.1.6. Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi sămenţină peisajul rural” ................................ ................................ ................................ . 41

5.1.7. Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care genereazăactivităţi multiple şi venituri alternative” ................................ ................................ ...... 43

5.1.8. Măsura 3.5 „Silvicultură” ................................ ................................ ................... 45

5.1.10. Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” ................................ ................................ ......... 48

6. IMPLEMENTAREA PROGRAM ULUI SAPARD ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST 49

CONCLUZII: ................................ ................................ ................................ ........................ 51

BIBLIOGRAFIE: ................................ ................................ ................................ ................... 52

3

INTRODUCEREÎntre politicile Uniunii Europene, Politica Agricolă Comună (PAC) este privită ca una

din cele mai importante. Aceasta nu numai din cauza bugetului acordat de Uniune pentru

finanţarea acestei politici (care este aproximativ 50% din bugetul total al Uniunii), a

numărului de persoane afectate şi a teritoriului implicat, ci şi a importanţei istorice şi a

atributelor suverane delegate de statele membre către nivelul comunitar de decizie. PAC este

alcătuită dintr-o serie de reguli şi mecanisme ce reglementează producţia, procesa rea şi

comerţul cu produse agricole în Uniunea Europeană (UE), accentul punându -se, din ce în ce

mai mult, pe dezvoltarea rurală.

În 1997, Comisia Europeană a propus soluţii pentru reforma PAC prin „Agenda

2000”. Consiliul European de la Berlin din ′99 a adoptat Agenda 2000, hotărând o reformă

parţială a Politicii Agricole Comune, care a asimilat în cadrul politicii şi aspecte referitoare la

mediu, la dezvoltarea rurală şi unele aspecte economice.

Politica de dezvoltare rurală, cunoscută ca a doua compon entă majoră a PAC, are ca

scop stabilirea unui cadru durabil şi consistent care să garanteze viitorul zonelor rurale şi

promovarea menţinerii şi creării de noi locuri de muncă (Regulamentul nr.1257/1999). Pentru

asigurarea unei dezvoltări echilibrate a zon elor rurale s-a folosit integrarea diferitelor tipuri de

intervenţii, cum ar fi: pensionarea timpurie a fermierilor, scheme financiare pentru

dezvoltarea zonelor defavorizate, întărirea sectorului forestier, măsuri de modernizare şi

diversificate a exploataţiilor agricole.

Pentru finanţarea PAC este folosit Fondul European de Orientare şi Garantare a

Agiculturii Europene (FEOGA). Fondul a fost constituit prin Regulamentul nr.25/62

(modificat şi completat ulterior de Regulamentele nr.728/70, nr.1258/1999 ş i nr.296/96) şi

separat în două secţiuni:

1) secţiunea Orientare, privind fondurile structurale, care contribuie la reformele

structurale în agricultură şi dezvoltarea zonelor rurale (investiţii în echipamente noi şi

tehnologii);

2) secţiunea Garantare, ce finanţează cheltuielile privind organizaţiile comune ale

pieţelor.

Secţiunea Garantare este de departe cea mai importantă, fiind clasificată drept

cheltuială obligatorie în bugetul comunităţii. Secţiunea Orientare reprezintă unul din fondurile

structurale având ca scop promovarea dezvoltării regionale şi reducerea disparităţilor dintre

anumite zon e ale Uniunii.

4

Restituiri

Figura 1. Intervenţii PAC pe capitole FEOGA

Procesul de extindere a reprezentat, în ultima perioadă, unul dintre proiectele de bază

ale integrării europene, dar şi o provocare pentru guvernele statelor candidate şi instituţiile

europene deopotrivă. Începând cu anul 1993, o data cu decizia luata la Consiliul European de

la Copenhaga, Uniunea Europeană s -a angajat într-un proces de lărgire către sud şi est fără

precedent care a condus la o creştere a populaţiei cu peste 100 de milioane de cetăţeni.

Extinderea din 2004/2007 a fost privită ca un „imperativ poli tic”1, un eveniment cu o

1 Interim report from the Commission to the European Council on the effects on the policies of the EuropeanUnion of enlargement to the associated countries of central and eastern Europe , Report for the EuropeanCouncil, Madrid, 1992

Garantare ≈ 92%92% 92999

Orientare ≈ 8%

FEOGA

Pentru

Restituiri laexport

Intervenţiide piaţă

Măsuricomplementare

Plăţicompensatorii

Subvenţii ptinvestiţii

Prime şiindemnizaţii

Compensareadiferenţelor de preţ

Stocare Primeorientative

Altele În producţie În transformareşi comercializare

Regiuni montaneşi defavorizate

Sprijinireatinerilor

agricultori

Protecţiamediului

şi împăduriri

Formareprofesională

Susţinerea grupurilorde producători

Încurajarea pensionarilorşi reducerea suprafeţelor

cultivate

5

valoare simbolică foarte puternică, avantajele de acest ordin înclinând decisiv balanţa în

favoarea integrării cât mai rapide a fostelor state din spatele cortinei de fier in Uniunea

Europeana.

În acest context, au fost stabilite m ecanisme (strategia de pre -aderare) pentru

pregătirea procesului de integrare al unor state insuficient dezvoltate din punct de vedere

economic faţă de nucleul UE.

Strategia de pre-aderare a fost proiectată pentru a pregăti ţările candidate pentru

viitorul statut de stat membru al Uniunii Europene. Aceasta include Acordurile de asociere,

Parteneriatele de aderare, asistenţa de pre -aderare, co-finanţarea de la instituţiile financiare

internaţionale, participarea la programele, agenţiile şi comitetele UE, Pr ogramul naţional

pentru adoptarea Acquis-ului, Rapoartele regulate de progres şi dialogul politic.

Astfel, deşi responsabilitatea pentru îndeplinirea criteriilor de aderare aparţine

exclusiv statelor candidate, Uniunea Europ eana a contribuit substanţial în ceea ce priveşte

eforturile de pre-aderare, prin diferite instrumente financiare prin care acordat statelor

candidate fonduri nerambursabile.

Pachetul financiar implicat de extinderea UE spre Est a fost inclus în documentul

intitulat Agenda 2000 (Agenda 2000 pentru o Uniune mai puternică şi mai vastă ). În cadrul

acestui act, Comisia Europeană a propus o nouă perspectivă financiară pe o perioadă de şapte

ani, 2000-2006. Bugetul operaţiunilor structurale (incluzând asistenţa pre şi post -aderare) se

ridică la 286 miliarde Euro, reprezentând 36% din întregul buget. Pentru statele candidate era

prevăzut un buget de 46,9 miliarde euro. Sumele destinate ţărilor candidate între 2000 -2006

au fost stabilite la 10,92 miliarde în cazul programului PHARE, 7,28 milia rde pentru ISPA şi

3,64 pentru SAPARD. După aderare, programele financiare de asistenţă din perioada de pre -

aderare urmau a fi înlocuite de Instrumentele Structurale, la care fiecare nou stat membru va

avea acces în funcţie de gradul de eligibilitate.

Programele finanţate prin aceste instrumente se concentrează pe de o parte pe

pregătirea aderării, iar pe de alta, pe pregătirea viitorul stat membru pentru modul de

administrare al fondurilor struc turale şi de coeziune.

6

1. POLITICA AGRICOLĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Ministerul român al Agriculturii, Alimentaţiei şi Silviculturii a elaborat o strategie

pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii în perioada 2001 -2005,

bazându-se pe principiile programului guvernamental, cu scopul de a grăbi integrarea

României în structurile europene. Principalele obiective ale strategiei sunt:

dezvoltarea durabilă a unui sector agro -alimentar competitiv prin creşterea

cantitativă şi calitativă a producţiei;

modernizarea şi îmbunătăţirea proces ării şi marketingului alimentar;

asigurarea controlului hranei pentru populaţie.

România a aplicat o politică ce viza privatizarea şi retructurarea agriculturii,

sprijinirea agriculturii în faţa constrângerilor bugetare, şi liberalizarea comerţului cu produse

agro-alimentare.

1.1. Caracteristicile structurale ale economiei din România şi evoluţia macro economic

România este o ţară preponderent rurală ce acoperă aproximativ 90% din teritoriu şi

unde trăieşte 45% din populaţie. Există importante diferenţe r egionale între zonele rurale,

care sunt în mare parte rezultatul diferenţelor de terenuri.

Caracteristicile spatiului rural din România, pe regiuni de dezvoltare, 1998

Regiuni Suprafata(mii kmp.)

Populatiarurala (mii)

Densitatealoc/kmp.

Numarcomune

% Supr.rurala

%Pop.rurala

ROMANIA 212,7 10.141 47,7 2685 89,2 45,11.Nord-Est 34,6 2.103 60,8 463 94,0 55,72.Sud-est 32,5 1.252 38,6 330 90,8 42,73.Sud 31,6 2.036 64,4 480 91,8 58,34.Sud-Vest 26,0 1.325 50,9 387 89,1 54,95.Vest 27,8 776 27,9 267 86,8 37,56.Nord-Vest 30,2 1.352 44,8 386 88,4 47,47.Centru 28,5 1.040 36,6 334 83,4 39,48.Bucuresti 1,5 257 168,0 38 84,3 11,1*)

*) În teritoriul regiunii este cuprinsa şi populaţia urbană a Capitalei României, BucureştiSursa: C.N.S

Agricultura rămâne un sector cheie al României î n cadrul perioadei de preaderare laUniunea Europeană. Astfel, circa 41% din populația angajată lucrează în sectorul primar, carereprezintă aproximativ 14% din PIB î n Romania.

7

Între anii 2002-2008, economia românească a înregist rat o importantă creştere

econoică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare

a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă.

Principalii indicatori macroeconomici aferenţi perioadei 2002 -2008 sunt prezentaţi în Tabelul 1.

Tabel 1. Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2002– 2008Conturi naţionale

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 20071) 20082)

PIB - milioane leipreţuri curente 152.017,0 197.427

,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 412.761,5 503.958,7

PIB/loc – lei 6.974,9 9.084,0 11.413,5 13.362,8 15.967,6 19.164,7 23.435,1Ponderea sectoruluiprivat în PIB (%) 69,4 67,7 71,5 70,1 71,6 72,2 70,8

Rata anuală decreştere a PIB (anprecedent = 100), %

5,1 5,2 8,5 4,2 7,9 6,2 7,1

Rata medie anuală ainflaţiei (%)

22,5 15,3 11,9 9,0 6,6 4,8 7,85

Forţă de muncă

Rata şomajului 5) la 31decembrie, %

8,4 7,4 6,3 5,9 5,2 4,1 4,4

Venit mediu lunar pe o persoană – lei

Total 228,77 283,91 368,03 412,55 473,29 577,71 743,193)

Rural 194,54 246,02 326,2 339,73 375,75 465,71 596,183)

Gospodării deagricultori

155,82 200,46 286,89 293,77 307,36 382,38 492,273)

Ponderarea valorii adăugate brute în PIB în perioada 2002-2008

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 20071) 20082)

Industrie 27,0 24,7 24,9 24,8 24,5 23,9 22,9

Agricultură, silvicultură,exploatare forestieră şieconomia vânatului

11,4 11,6 12,6 8,4 7,8 5,7 6,5

Construcţii 5,7 5,7 5,9 6,5 7,4 8,9 10,5

Servicii 4) 46,0 47,0 45,9 48,6 48,6 50,2 49,5

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Datele se referă la trimestrul al III -lea 20084) Cuprinde activitatea de comerţ, transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism, hoteluri şi restaurante, administraţie pub lică şi apărare,învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte servicii prest ate agenţilor economici şi populaţiei.5) Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Produsul intern brut (PIB) a crescut în 2008, atingând valoarea de 503.958,7 milioane

lei, de la 412.761,5 milioane lei în 2007. Rata anuală de creştere a PIB-ului a fost de 7,1% în

2008 faţă de 6,2% în 2007.

Ponderea sectorului privat în PIB a avut o involuţie, acest indicator reprezentând

70,8% din total, faţă de 72,2%, în anul 2007.

Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere în anul 20 08, ajungând la 7,85%.

8

Rata şomajului în anul 2008 a fost în creştere faţă de anul precedent, ajungând la

sfârşitul anului 2008 la 4,4%, faţă de 4,1% în anul 2007.

În anul 2008, ponderea sectorului privat din agricultură, silvicultură, exploatare

forestieră şi economia vânatului a atins un nivel de 94,2% din valoarea adăugată brută a

sectorului.

În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agricole faţă de anul precedent, se

observă creşteri în anii 2003 (+7,5), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,4%), precum şi în anul 2008

(+21,7%).

La producţia animală în anul 2008 se constată o scădere de 5,2%, în timp ce la

producţia vegetală se contată o creştere faţă de anul precedent de circa 39,6%.

În Tabelul 2 sunt prezentate principalele informaţii privind evoluţia a griculturii în

perioada 2002-2008.

Tabelul 2. Agricultura şi dezvoltarea rurală: datele de bază (anii 2002-2008)Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20082)

Ponderea sectorului privatdin agricultură, silvicultură,exploatare forestieră şieconomia vânatului în VABa ramurii (%)

98,3 98,0 97,7 96,9 96,7 94,11) 94,22)

Producţia ramurii agricole – milioane lei preţuri curenteTotal 31.585 40.412 55.314 46.540 50.650 47.700 67.389

- Vegetală 18.084 25.919 38.097 27.959 31.327 28.723 45.626

- Animală 13.139 14.118 16.825 18.186 18.849 18.292 21.056

- Servicii agricole 362 375 392 395 474 685 707

Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100) - %Total 96,5 107,5 118,1 86,9 102,4 82,3 121,7

- Vegetală 88,7 110,0 126,8 82,5 102,2 71,3 139,6

- Animală 110,2 104,6 102,9 96,9 102,4 99,4 94,8

- Servicii agricole 91,1 84,7 86,4 86,0 107,0 132,5 91,9

Evoluţia efectivelor de animale - mii capete 3)

Bovine – total 2.877,8 2.897,1 2.808,1 2.861,7 2.933,5 2.818,9 2.698,7

- vaci, juninci şi bivoliţe 1.759,3 1.756,7 1.755,5 1.812,0 1.809,8 1.732,2 1.519,7

Porcine – total 5.058,2 5.145,5 6.494,7 6.622,3 6.814,6 6.564,9 6.149,2

- scroafe de prăsilă 361,6 334,8 425,7 494,5 520,4 442,4 397,8

Ovine şi caprine – total 7.945,4 8.124,9 8.086,0 8.297,7 8.405,6 9.334,3 10.497,2

Cabaline – total 879,4 896,9 839,6 834,0 804,8 862,4 810,4

Păsări – total 77.378,9 76.616,3 87.014,4 86.552,2 84.990,6 82.035,6 84.568,0

- păsări ouătoare 44.666,5 44.121,8 51.888,9 49.724,5 50.278,2 45.207,9 40.766,0

Familii de albine - mii familii 781,2 840,0 888,2 888,2 891,0 982,4 1.003,5*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Efectivele de animale sunt la 1 decembrie în anii 2004, 2005, 2006 , 2007 şi 2008 .

9

1.2. Strategia şi priorităţile pentru agricultură şi dezvoltare rurală în RomâniaRomânia implementează în sectorul agricol adaptă rile structurale necesare integrării

sale în Politica Agricolă Comună și susține investițiile ce respectă regulile Comunitare din

domeiile economic, de mediu și social. În consecință, în România sunt intreprinse

urmatoarele serii de acțiuni:

Pe de o parte, în domeniul economic, următoarele ac țiuni:

- Formarea unor exploata ții agricole de dimensiuni optime;

- Adâncirea reformelor structurale ;

- Perfecționarea cadrului legal și instituțional pentru o bun ă funcționare a piețelor

agricole și sprijinirea dezvoltării infrastructurii necesare acestor pie țe;

- Susținerea politicii de produse agricole în scopul îmbunătă țirii întregului lanț, de

la producție până la consumator, atât pe pia ța internă cât și cea externă, în

conformitate cu standardele de calitate ale UE;

- Diversificarea economiei rurale prin activită ți economice non-agricole;

- Sprijinirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli și a proprietarilor de

terenuri sau păduri.

Pe de altă parte, în domeniul reglementă rilor reformelor administrative, aceasta va

permite:

- Alinierea legislației sale (mai ales în domeniile veterinar ș i fitosanitar) la acquis-ul

comunitar și pregatirea în consecință a integrării sale în Politica Agricolă Comună ;

- Consolidarea capacită ții sale administrative prin pregatirea persoanelor în vederea

unei încadrări optime a acestui sector economic;

- Crearea structurilor institu ționale necesare administrării Politicii Agricole

Comune.

10

1.3. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR)

La baza implementării Programului SAPARD în România se află Planul Naţional pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) elaborat de către M inisterul Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale (MAPDR) în conformitate cu Decizia (CE) nr. 3742/2000 din 12 decembrie

2000. PNADR clasifică priorităţile României privind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pe

patru axe:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi competitivitatea produselor

agricole prelucrate;

Prioritatea 2: Îmbunătăţirea infrastructurilor de dezvoltare rurală şi agricultură;

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale;

Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane.

În România, aceste axe prioritare sunt susţinute prin 11 măsuri (dintr -un total de 15

prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999) considerate de autorităţile române

ca fiind relevante pentru priorităţile de dezvoltare rurală, după cum urmează:

Tabel 3. Măsuri PNADR

Măsura 1.1 “Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şipiscicole”;

Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului decalitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produseloralimentare şi pentru protecţia consumatorilor”;

Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”;

Măsura 2.2 „Managementul resurselor de apă”;

Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”;

Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”;

Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi sămenţină peisajul rural”;

Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice c aregenerează activităţi multiple şi venituri alternative”;

Măsura 3.5 „Silvicultură”;

Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”;

Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”.

11

Implementarea acestor măsuri din PNADR a debutat la data de 31 iulie 2002 , Comisia

Europeană adoptând Decizia (CE) nr. 638/2002, prin care a conferit autorităţilor de resort din

România, managementul asistenţei SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv, măsura

1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agrico le şi piscicole”; măsura 2.1

„Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”.

La data de 5 decembrie 2003, Comisia Europeană a emis Decizia (CE) nr. 846/2003 de

conferire a managementului asistenţei financiare SAPA RD pentru încă trei măsuri şi anume:

măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”; măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea

activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” şi măsura 4.1

„Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”.

În cursul anului 2006, au fost acreditate u ltimele patru măsuri din PNADR , respectiv

1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi

fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru pro tecţia consumatorilor”, 3.2

„Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să

protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” şi 3.5 „Silvicultură”, ulterior transmiterii către

Comisia Europeană, în 30.01.2006, a versi unii finale a manualului de proceduri pentru

implementarea acestora. Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei

pentru măsurile menţionate anterior a fost adoptată în data de 20 aprilie 2006.

Pentru definirea regulilor şi a condiţ iilor de management a Programului SAPARD în

România, Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat la Bruxelles, la

2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finanţare SAPARD (MAFA). Acest acord a fost

ratificat prin Legea nr. 316/2001 (M.O. nr. 362/5 iulie 2001).

1.3.1. Obiectivele PlanuluiPe termen lung, strategia propusa de Panul National pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala (PNADR) trebuie sa contribuie la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si sa

permita consolidarea agriculturii r omanesti pentru a putea face fata presiunii exercitate de

competitia de piata comunitara si in egala masura pentru a imbunatatii conditiile de viata ale

agentilor economici din zonele rurale.

Cu privire la:

(i) obiectivele Parteneriatului de Aderare (98/C/ 20 2/08 JOCE 29.06.1998),

(ii) reglementarea consiliului 1268/1999 referitoare la SAPARD,

(iii) prioritatile economice stabilite prin Programului National pentru Adoptarea Acquis -

ului,

12

“Art 1(2) Sprijinul comunitar va respecta conditiile stabilite in cadrul parteneriate lor de

aderare si se va concentra in special asupra:

(a) contribuirii la implementarea acquis -ului comunitar referitor la PAC si politicile

conexe”,

(b) rezolvarii problemelor specifice si prioritare pentru o adaptare durabila a sectorului

agricol si zonelor rurale in tarile candidate;

(iv) conditiile socio-economice predominante in zonele rurale romanesti, punctele forte

si potentialul acestora,

(v) rolul multifunctional al agriculturii dupa cum se precizeaza in reforma Agenda

2000 si pe baza urmatoarelor principi i:

- un sector agricol competitiv care poate face fata gradual pietei mondiale;

- metode de productie cu protejarea mediului, capabile sa furnizeze produse de calitate:

- diferite forme ale agriculturii pe urmatoarele domenii:

- pastrarea traditiilor

- mentinerea specificului rural

- mentinerea activitatilor comunitatilor rurale

- mentinerea angajatilor

- recunoasterea serviciilor pe care fermierii le aduc societatii,

- asigurarea unei nediscriminari intre barbati si femei.

Avand in vedere punctele tari, diferentele, decal ajele si oportunitatile identificate,

strategia pe termen scurt si lung propusa de PNADR va avea urmatoarele obiective strategice:

dezvoltarea durabila a unui sector agro -alimentar competitiv ;

cresterea standardului de viata in spatiul rural ;

dezvoltarea economiei rurale ;

dezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea instruirii profesionale a producatorilor

agricoli si detinatorilor de terenuri forestiere si prin construirea si consolidarea capacitatii

institutionale.

Pentru toate aceste obiective str ategice se va da prioritate investitiilor care permit

implementarea acquis-ului comunitar.

13

Figura

14

2. PROGRAMUL SAPARD

2.1 Descriere generalăFinanţarea de pre-aderare pentru România este canalizată prin intermediul a trei

instrumente:Phare, Ispa şi Sapard.

Phare urmăreşte trei mari domenii: consolidarea administraţiei şi a instituţiilor

publice, sprijinirea statelor ca ndidate în efortul investițional de aliniere a activităților

industriale și a infrastructurii la standardele UE şi promovar ea coeziunii economice şi sociale.

Ispa acordă sprijin financiar pentru investiţii în domeniul mediului şi al transporturilor

pentru a accelera procesul de aliniere la legislaţia UE din aceste două sectoare .

SAPARD (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development

– Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) este al treilea

instrument financiar destinat României, în calitatea sa de stat candidat la aderarea în Uniunea

Europeană. Dedicat agriculturii şi de zvoltării rurale, acest program este descentralizat,

întreaga responsabilitate de gestionare a proiectelor de investiţii, de la selecţie până la ultima

plată revenind autorităţilor naţionale. Acest lucru ajută România să câştige experienţă, atât în

aplicarea efectivă a normelor şi practicilor UE, cât şi în managementul Fondurilor Structurale.

Prin urmare, o autoritate de gestiune (Agenţia Sapard) implementează programul în fiecare

ţară candidată.

Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvo ltare Rurală - SAPARD

reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de pre -

aderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999,

privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre -aderare în domeniul agriculturii şi

dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei.

2.2 Rolul programuluiConform prevederilor art. 1(2) din Regulamentul (CE) nr. 1268/1999, sprijinul acordat

de Comunitate pentru perioada 2000 – 2006 vizează acţiuni menite să contribuie la realizarea

următoarelor obiective generale:

implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună şi politicile

conexe;

soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectoru lui

agricol şi a zonelor rurale din statele candidate.

Rolul Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei

agriculturi performante şi unei dezvoltări durabile a zonelor rurale în statele candidate.

15

Programul SAPARD favorizează preluarea acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a

mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună.

În acelasi timp, Programul SAPARD acordă statelor candidate responsabilităţi depline

în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de investiţii, începând cu etapa de selectare şi până

la efectuarea plăţilor, în vederea acumulării de experienţă în implementarea normelor şi

practicilor UE şi pentru gestionarea corespunzătoare a fondurilor post -aderare.

Prin Decizia Comisiei (CE) nr. 595 /1999, în baza unor criterii reprezentative pentru

toate ţările candidate:

suprafaţa agricolă;

populaţia ocupată în agricultură ;

produsul intern brut;

situaţia teritorială specială ;

zone defavorizate.

Bugetul total al programului SAPARD (pentru toate ţările candidate din Europa

Centrală şi de Est) este de 540 milioane EURO anual. Fondurile alocate anual pentru

România prin intermediul acestui program sunt de 156 milioane EURO (în preţuri 2001),

situându-se pe poziţia a doua după Polonia.

Tabel 3.Alocarea financiară din partea UE pentru fiecare ţară în cadrul programului

SAPARD

Pentru atingerea obiectivelor mai sus menţionate, România a adoptat un Plan Naţional

pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) în conformitate cu principii le utilizate de

15













zone defavorizate.






SAPARD



15













zone defavorizate.






SAPARD



16

către statele membre. Conţinutul fiecărui program reflectă priorităţile fiecărei autorităţi

naţionale în funcţie de circumstanţe şi probleme specifice, dar în limitele stabilite prin

Regulamentul Sapard.

2.3. Strategii si prioritati pentru Asistenta SAPARD.Măsuri eligibile

Strategia pentru asistenta SAPARD descrisa mai sus are ca scop atingerea

principalelor obiective ale Planului National pentru A gricultura si Dezvoltare Rurala .

Măsurile eligibile din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale sunt stabilite de

priorităţile sectorului, în special de: investiţii în proprietăţile agricole; îmbunătăţirea

procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; îmbunătăţirea structurilor de

control al calităţii, control veterinar şi fit o-sanitar şi a protecţiei consumatorilor; metode de

producţie agricolă care să protejeze mediul şi de conservare a peisajului; dezvoltarea şi

diversificarea activităţilor economice; înfiinţarea de servicii pentru fermieri; înfiinţarea

grupurilor de producători; renovarea şi dezvoltarea satelor şi protecţia şi conservarea

patrimoniului rural; înfiinţarea şi actualizarea registrelor agricole; îmbunătăţirea formării

profesionale; dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; investiţii în silvicultură c a şi

procesarea şi marketingul produselor silvice; asistenţă tehnică.

Toate aceste obiective au fost incluse în Planul Naţional pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală (PNADR 2000 -2006), documentul de bază care contribuie la

implementarea acquis-ului comunitar în perioada de pre-aderare a României. Acest Plan a

fost acreditat de Comitetul STAR al U.E.( Comitet de Management privind politicile

agricole) în vederea accesării fondurilor S.A.P.A.R.D. şi reflectă priorităţile identificate de

statul român şi strategia de dezvoltare rurală pe 7 ani, precum şi o estimare a resurselor

financiare necesare. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală a fost aprobat

în cazul României de către Parlament prin Legea 157/28.09.2000, înaintat Comisiei Europene

într-o formă iniţială pe 27 aprilie 2000 şi acceptat de către aceasta la data de 12 decembrie

2000 (decizia 3742/2000). Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală a

fost amendat prin Hotărârea Comisiei 638/2002.

Astfel, PNADR stabileşte 11 măsuri de intervenţie consid erate de interes pentru

România:

Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:

1.1 Îmbunătăţirea procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi

piscicole;

17

1.2 Îmbunătăţirea structurilor care se ocupă de controlul calităţii, controlul veterinar şi

sănătatea plantelor, de securitatea produselor alimentare şi protecţia consumatorului;

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură:

2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

2.2 Managementul resurselor de apă;

Axa 3: Dezvoltarea economică a zonelor rurale:

3.1 Investiţii în exploataţii agricole;

3.2 Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli;

3.3 Metode de producţie care au în vedere protejarea mediului înconjurător şi conservarea

mediului natural;

3.4 Diversificarea activităţilor economice;

3.5 Măsuri forestiere.

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:

4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

4.2 Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea

programului, precum şi la campanii de publicitate şi informare.

Elaborarea priorităților în cadrul strategiei de dezvoltare rurală se bazează pe

următoarele două principii importante:

1) Puternica corelare între priorită ți, corelând măsurile corespunzătoare fiecărei

priorități, mai ales în vederea obț inerii unor rezultate cumula te care să asigure dezvoltarea

lanțului de producție, stabilizarea pieței agroalimentare ș i implicit o dezvoltare integra tă a

spațiului rural;

2) Promovare prealabilă a anumitor priorită ți, care să asigure dezvoltarea unor resurse

în zonele cu potențial, precum și o bună orientare și administrare a fondurilor programului.

În cadrul primului principiu, prioritatea nu mărul unu nu poate fi pe deplin dezvoltată

fără o furnizare de materii prime agr icole. Aceste resurse trebuie să fie diversificate, stabile

din punct de vedere cantitativ, de o calitate superioară și având prețuri competitive. Acestea

sunt obiectivele urmărite în cadrul celei de a treia priorită ți. De asemenea, implementarea

unui flux regulat de aprovizionare a unită ților de prelucrare și comercializare este

condiționată de existența unei rețele de infrastructură suficiente și mai ales de existența unei

rețele de axe rurale dense, ceea ce va permite deservirea unită ților de furnizare. Acest obiectiv

vine în întampinarea obiectivului celei de a doua priorită ți. În final, crearea și funcționarea

eficientă a unităților de producție sau de prelucrare sunt condiț ionate de instruirea agenților

economici, care sunt necesari func ționării lor. Acest obiectiv este specificat și în cadrul celei

18

de a patra priorită ți. Astfel, impactul primei priorită ți va fi atins prin implementarea în

aceleași zone a măsurilor care aparțin celei de a doua, a treia și a patra priorități.

În cadrul celui de al doilea principiu, Româ nia va favoriza pe perioada primilor ani de

derulare a Programului SAPARD implementar ea proiectelor de infrastructură, necesare

funcționării unei economii în spațiul rural. În consecință România va mobiliza 50% din

fondurile comunitare în primii doi ani pentru proiecte de infrastructura care și-au finalizat

deja studiile tehnice.

Suma disponibilă oferită prin intermediul programului este importantă , dar, datorită

faptului că problemele sunt substan țiale, impactul programului va fi relativ limitat în

rezolvarea problemelor și în implementarea acquisului.

Tabel 4. Dispozitii financiare

MasuraCostul minim al

proiectelor(EURO)

Costul maxim alproiectului

(EURO)

% contributiepublica (UE +

Buget national)1.1. 30 000 2 000 000 501.2. 50 000 1 000 000 50 sau 100*2.1 100,000 1,000,000 100*2.2 Nedefinit** Nedefinit** 100 *3.1 10,000 500,000 503.1 10.000 500.000 503.2 10.000 20.000 1003.3 Nedefinit** Nedefinit** 1003.4 5,000 200,000 503.5 5,000 500,000 50 sau 100*4.1 10,000 100,000 1004.2 - - 100*

*ajutorul de 100% poate fi aplicat proiectelor publice numai daca acesta nu genereaza un venit net semnificativ**vor fi definite dupa un studiu finantat pri n asistenta tehnica si dupa negocierea cu Comisia Europeana,inainte de 2002.

Implementarea măsurilor programului SAPARD este prezentat ă în Tabelul 5, cecuprinde ponderea fiecarei masuri în totalul sumei propuse pentru fiecare an.

19

Tabel 5. Graficul implementării măsurilor din Programul SAPARDTotal anual = 100%

Nr.crt. Masuri 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1.1 Imbunatatirea prelucrariisi marketingul produseloragricole si piscicole

18.1 18.0 22.2 23.1 24.3 25.0 25.4

1.2 Imbunatatirea structurilorpentru calitate, controlulveterinar si fitosanitar si alcalitatii calitatiiproduselor

0 0 2.0 1.9 2.4 4.9 5.0

2.1 Dezvoltareainfrastructurilor rurale

37.8 37.6 16.3 14.1 12.8 10.6 9.5

2.2 Managementul resurselorde apa

0 0 2.0 1.9 2.6 2.5 3.8

3.1 Investitii in exploatatiiagricole

21.2 21.0 19.6 19.3 20.5 20.0 18.1

3.2 Constituirea grupurilor deproducatori

0 0 2.0 1.9 1.3 1.2 1.3

3.3 Metode agricole deproductie proiectate saprotejeze mediulinconjurator si sa mentinapeisajul rural

0 0 2.0 1.9 2.6 2.5 2.5

3.4 Dezvoltarea sidiversificarea activitatiloreconomice pentrugenerarea de venituri siactivitati multiple

3.3 3.3 16.6 18.1 17.1 16.7 14.5

3.5 Silvicultura 11.8 12.3 10.2 10.0 9.0 8.7 10.6

4.1 Imbunatatirea pregatiriiprofesonale

2.3 2.3 3.3 3.6 4 .0 3.9 5.2

4.2.1

Asistenta tehnica 4.5 4.4 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0

4.2. Asistenta tehnica (CE) 1.1 1.1 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0

20

3. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARDProgramul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce implică

responsabilitatea exclusivă a autorităţilor din statul beneficiar în gestionarea fondurilor. O

Agenţie Sapard a fost creată în fiecare dintre statele beneficiare.

Este pentru prima dată când Comisia aplică un sistem complet descentralizat de

administrare a unui program de asistenţă externă. Principala raţiune a acestei abordări este de

a oferi viitoarelor state membre posibilitatea de a câştiga experienţă în aplicarea regulilor şi

procedurilor UE. Practic, Agenţiile Sapard operează într -o manieră similară cu agenţiile de

plată din statele membre şi, după aderare, ele vor putea îndeplini acelaşi rol.

În plus, programul implică un număr mare de proiecte şi ar fi fost aproape imposibil,

din punct de vedere administrativ, să se efectueze de către Co misie o verificare prealabilă a

alocării fondurilor (aşa cum se întâmplă cu Phare şi Ispa).

Agenţia Sapard (ca Autoritate Contractantă) este responsabilă cu activitatea de

informare şi comunicare privind acest program, cu organizarea licitaţiilor şi cu co ntractarea,

precum şi cu managementul administrativ şi financiar al acestuia. Agenţia Sapard ia toate

deciziile fără aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

3.1. Pre-condiţii

România, ca şi celelalte state incluse în programul Sapard, a trebuit să îndep linească

trei condiţii înainte de a începe implementarea acestuia:

1. Aprobarea de către Comitetul STAR 2 al Uniunii Europene a PNADR pe şapte ani.

Acest plan include setul de priorităţi, precum şi o strategie pentru dezvoltare rurală şi o

estimare a resurselor financiare necesare.

2. Acreditarea Agenţiei Sapard, acreditare acordată de către Comisia Europeană

înainte ca fondurile să fie transferate în România.

Agenţia are două roluri:

să implementeze măsurile incluse în program;

să facă plăţi către benef iciari.

3. Încheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) şi respectiv a unor

Acorduri Financiare Anuale (AFA) cu Comisia Europeană. Acordul Financiar Anual se

semnează pentru fiecare an de funcţionare a programului şi stabileşte angajamentul financiar

al Uniunii Europene pentru fiecare an, precum şi eventuale modificări sau amendamente la

cel Multianual.

2 Comitet de Management privind politicile agricole; funcţionează în cadrul Comisiei Europene

21

Acordul Multianual de Finanţare SAPARD defineşte reguli detaliate în materie de

delegare a gestiunii programelor pentru agricultură şi dezvoltare rur ală în ţările candidate,

incluzând dispoziţiile necesare pentru exercitarea managementului financiar. Condiţiile de

aplicare a acestui acord sunt stabilite în anexa la acord, care prevede dispoziţii referitoare la:

managementul financiar, managementul, mon itorizarea şi evaluarea programului, aplicaţii

generale, declaraţiile anuale şi trimestriale de cheltuieli, linii directoare pentru Organismul de

Certificare, textul legislaţiei comunitare privind regulile financiare aplicabile la SAPARD.

3.2 Administrarea programului Sapard în cadrul Guvernului României

3.2.1 Structuri cheieÎn scopul implementării p rogramului Sapard, conform MAFA , în fiecare ţară

candidată au fost create următoarele structuri:

(a) Autoritatea Competentå, în cazul României este vorba de Fondul Naţional

(FN) din Ministerul Finanţelor Publice, sub autoritatea Responsabilului Naţional cu

Autorizarea (NAO). FN este responsabil cu emiterea şi retragerea acreditării Agenţiei Sapard,

cu monitorizarea acesteia din punct de vedere al respectării p rocedurilor pentru care a fost

acreditat şi cu numirea Organismului de Certificare a conturilor acesteia. Fondul Naţional

reprezintă, de asemenea, singura entitate financiară prin care fonduril e sunt transferate în

România. Aceasta înseamnă că FN este res ponsabil cu managementul financiar al

programului, cu solicitarea şi primirea de fonduri din partea Comisiei în baza angajamentelor

anuale asumate de aceasta, precum şi cu raportarea financiară către aceasta.

În concluzie, din punct de vedere procedural, F ondul Naţional asigură urmărirea

implementării programului şi răspunde în faţa Comisiei Europene pentru aceasta.

(b) Agenţia Sapard este instituţia publică responsabilă de implementarea tehnică

şi financiară a programului şi funcţionează sub coordonarea M inisterului Agriculturii, Apelor,

Pădurilor şi Mediului. Sediul central al Agenţiei este la Bucureşti, iar în teritoriu există 8

Birouri Regionale de Implementare a Programului S.A.P.A.R.D. (Iaşi, Constanţa, Târgovişte,

Craiova, Timişoara, Satu-Mare, Alba-Iulia, Bucureşti) în conformitate cu cele 8 regiuni de

dezvoltare ale României.

În conformitate cu art.2, Secţiunea A a Acordului Financiar Multianual – document de

bază din punct de vedere juridic pentru programul S.A.P.A.R.D. – Agenţia Sapard

îndeplineşte 2 mari funcţii:

1. funcţia de implementare (selectare-contractare) care include:

• lansarea apelurilor de proiecte şi primirea propunerilor de proiecte;

22

• selectarea proiectelor pe baza criteriilor de selecţie stabilite în PNADR;

• verificarea concordanţei cu Acordul Financiar Multianual;

• stabilirea obligaţiilor contractuale între Agenţie şi beneficiarii finali ai fondurilor, inclusiv

posibile sancţiuni în eventualitatea în care aceştia nu -şi respectă obligaţiile asumate;

• emiterea autorizaţiei de începere a lucrărilor;

• executarea de controale pe teren în vederea stabilirii eligibilităţii, atât înainte, cât şi in

timpul derulării proiectului;

• urmărirea activităţilor pentru a se asigura că implementarea proiectelor progresează conform

celor convenite în contract;

• raportarea progresului măsurilor implementate, pe baza unor indicatori specifici;

2. funcţia de plată care include:

• verificarea solicitărilor de plată;

• executarea de controale pe teren pentru stabilirea eligibilităţii plăţii;

• executarea plăţii;

• contabilizarea angajamentelor şi a plăţilor;

(c) Organismul de certificare operează în mod independent faţă de Agenţia Sapard.

Rolul său este de a certifica conturile Agenţiei, de a raporta cu privire la sistemul de control şi

management al programului şi de a verifica elementele de co -finanţare.

În cazul României, Curtea de Conturi reprezintă Organismul de Certificare şi are

următoarele funcţii:

verificarea existenţei şi corectitudinii co -finanţării naţionale de 25%;

raportarea anuală cu privire la sistemele de management şi control ale Agenţiei

Sapard;

eliberarea unui certificat privind contul anual al Agenţiei Sapard, precum şi pentru

contul în EURO Sapard, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicita tea

acestor conturi.

3.2.2 Actori cheieCoordonatorul Naţional al Asistenţei (NAC) este responsabil cu asigurarea

coordonării atât în ceea ce priveşte programarea alocării fondurilor (pentru asigurarea unei

legături strânse între procesul de aderare şi a sistenţa financiară din partea UE), cât şi în ceea

23

ce priveşte monitorizarea implementării programelor UE. În România, NAC este reprezentat

de Ministrul Integrării Europene.

Responsabilul Naţional cu Autorizarea (NAO) reprezintă corespondentul financiar

al NAC şi conduce Fondul Naţional. El coordonează din punct de vedere financiar

implementarea programelor UE, inclusiv Sapard. Este localizat în Ministerul Finanţelor

Publice.

Autoritatea de Management are rolul de a coordona din punct de vedere

administrativ întregul dispozitiv de implementare a programului Sapard. Autoritatea de

Management trebuie să creeze un sistem care să înglobeze informaţii financiare şi statistice

despre modul în care programul este aplicat.

Comitetul de Monitorizare a Programului reuneşte reprezentanţi ai autorit åăţilor

publice implicate în derularea programului (Ministerul Integrării Europene, Ministerul

Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului, Ministerul Educaţiei, Cerce tării şi Tineretului, Institutul Naţional de Statistică,

Fondul Naţional), precum şi reprezentanţi ai autorităţilor profesionale agricole şi patronale

din domeniul agroalimentar (asociaţii ale fermierilor, Federaţia agricultorilor ecologici,

Patronatul producătorilor de lapte etc.). Rolul său este de a urmări implementarea

programului în România şi de a -l adapta şi modifica atunci când este necesar.

3.3. Rolul Comisiei Europene în implementarea programului Sapard

În cadrul programului Sapard, rolul Comisiei Europene se limitează la furnizarea

cadrului general procedural (conform reglementărilor comunitare existente în acest sens), la

aprobarea PNADR, la repartizarea alocărilor bugetare privind contribuţia anuală comunitară

la program, la verificarea îndeplin irii condiţiilor pentru acreditare şi conferirea

managementului programului instituţiilor naţionale desemnate pentru aceasta, monitorizarea

respectării procedurilor din pachetul de acreditare şi controlul ex -post financiar şi tehnic al

aplicării programului. Întreaga responsabilitate privind implementarea tehnică şi financiară a

programului este în sarcina guvernului României.

24

Figura 3. Intituții implicate în implementarea programului Sapard

25

4. OBŢINEREA UNUI AJUTOR NERAMBURSABIL SAPARDCei care pot solicita finanţare sunt:

producătorii locali privaţi;

asociaţii ale producătorilor agricoli;

întreprinderile mici şi mijlocii;

autorităţile locale;

ONG-urile.

Toate proiectele vor fi co-finanţate cu fonduri de la Uniunea Europeană şi bugetul

naţional al României.astfel, sumei de 156 milioane EURO din partea UE i se va adăuga

contribuţia Guvernului României în valoare de 50 milioane EURO (25% din finanţarea

publică eligibilă).

Regulile de co-finanţare sunt diferite pentru beneficiarii privaţi şi respect iv cei

publici:

beneficiarii privaţi trebuie să finanţeze, cu fonduri proprii, minimum 50% din

valoarea proiectului;

beneficiarii publici (comunităţile locale, de exemplu) pot beneficia de o finanţare de

100% a proiectului lor,cu condiţia ca acesta să nu g enereze venituri. Dacă proiectul

este generator de venituri, se aplică regulaco -finanţării în proporţie de 50%.

În ceea ce priveşte măsurile de asistenţa tehnică, ele pot primi finanţare de până la

100%, din fondurile Uniunii

Europene.

Programul S.A.P.A.R.D. funcţionează pe principiul rambursării către beneficiar a

cotei de cheltuieli executate şi stipulată în contract, modul de funcţionare al acestui mecanism

fiind redat în figura următoare:

Figura 4 : Mecanismul de plată

Fondul NaționalBeneficiar AgențiaS.A.P.A.R.D.

Asistență

ComunitarăFondul Național

26

4.1 Criterii generale de eligibilitate pentru beneficiarii privaţi

Criteriile generale de eligibilitate pentru beneficiarii privaţi sunt:

proiectele trebuie să fie plasate în zonele rurale şi numai în cazul în care se referă la

modernizarea sau extinderea unor capacităţi deja exi stente pot fi plasate în zone

urbane;

proiectele trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei în zonele în care sunt

localizate;

trebuie demonstrată fiabilitatea economică şi financiară a proiectului prin intermediul

unui studiu de fezabilitate şi a un ui plan de afaceri. Ultimul va fi cerut numai în

situaţia în care bugetul total eligibil pentru proiectul respectiv va depăşi 50.000

EURO;

solicitantul sau angajaţii acestuia, responsabil cu proiectul, trebuie să -şi dovedească cu

documente experienţa profesională relevantă pentru respectivul proiect;

proiectele trebuie să corespundă standardelor UE şi româneşti privind protecţia

mediului înconjurător;

beneficiarii nu trebuie să aibă pierderi financiare sau datorii către bugetul de stat sau

cel al asigurărilor sociale.

Criteriile specifice vor fi cerute pentru fiecare măsură în parte. Evaluarea şi selecţia

proiectelor se va face pe baza unor criterii obiective.

4.2 Etape de urmat

Pentru a solicita un ajutor nerambursabil prin Programul SAPARD sunt mai multe

etape de urmat. Solicitantul trebuie să se adreseze în primul rând Agenţiei Sapard sau

Birourilor Regionale pentru a obţine „Ghidul solicitantului” pentru Măsura care cuprinde

domeniul proiectul pe care doreşte să -l dezvolte.

Viitorul beneficiar intră în posesia Cererii de finaţare de la sediul Agenţiei, Birouri

Regionale sau de pe pagina web, www.sapard.ro.

Toate proiectele sunt declarate eligibile dacă respectă toate criteriile de eligibilitate,

clar precizate în Ghidul solicitantului, şi nici un proiect nu poate fi respins atâta vreme cât

este conform cu cerinţele Programului SAPARD.

Solicitantul trebuie să completeze cererea de finaţare în limba română şi să o depună

în trei exemplare: un original şi două copii. Cerere a de finaţare va fi completată electronic şi

va fi depusă pe suport de hârtie şi pe dischetă.

www.sapard.ro

27

Fiecare exemplar al cererii de finanţare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus în

câte un plic care trebuie să aibă înscrise numărul de referinţă al sesiu nii cererii de proiecte,

numele complet al solicitantului, adresa completă a acestuia şi denumirea proiectului

(identice cu cele înscrise în cererea de finanţare). Pe fiecare plic se va înscrie cuvântul

„original” sau „copie”, după cum este cazul.Solicitan tul se va asigura că rămâne în posesia

unui exemplar complet al cererii de finanţare.

În funcţie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finanţare

trebuie depusă direct, personal, de către unul din cei doi responsabili de proiec t, la una dintre

adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS).

Proiectul care conţine cererea de finanţare şi toate anexele necesare – studiul de

fezabilitate, avizele sanitar -veterinare, certificat de urbanism, verificat şi a nalizat, Curriculum

Vitae, ultimul bilanţ contabil – este declarat conform de către specialiştii Biroului Regional.

Dacă toată documentaţia este completă şi corectă, dosarul va fi trimis la sediul central

al Agenţiei unde este declarat eligibil pentru a fi finanţat. Beneficiarul va fi anunţat în scris

despre eligibilitatea proiectului său.

Are loc semnarea contractului de finanţare dintre beneficiar şi Agenţia SAPARD,

după care se va demara investiţia.

28

5. EVALUAREA PROGRESULUI IMPLEMENTĂRIIPRIORITĂŢILOR, MĂSURILOR

ŞI SUB-MĂSURILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI SAPARD

5.1. Cadru generalPentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului

2008 s-a continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându -se un număr de 1.898

tranşe de plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 254,030

milioane euro.

Astfel, la finalul anului 2008 valoarea totală a angajamentelor financiare prin

Programul SAPARD se cifrează la valoarea de 1.400,512 milioane euro, rezultând într-un

grad de acoperire de sută la sută a AFA pentru anii 2000 -2005 inclusiv, şi de 50,65% pentru

AFA 2006. În ceea ce priveşte consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2008 valoarea

totală a plăţilor efectuate către beneficiarii Programului SAPAR D se cifrează la 1.278,744

milioane euro, ceea ce rezultă într -un grad de consum de 100% pentru AFA 2000 – 2005

inclusiv şi de 0,94% pentru AFA 2006 .

Tabel 6. Situația acordurilor anuale de finanțare

Alocare Sumaalocată

(mil. Euro)

Angajat ConsumatTermen

consumarefonduri

AFA2000

204,235 100% 100% Consumat

AFA2001

208,420 100% 100% Consumat

AFA2002

214,164 100% 100% Consumat

AFA2003

217,776 100% 100% Consumat

AFA2004

211,578 100% 100% Consumat

AFA2005

220,264 100% 100% Consumat

AFA2006

245,013 124,076 mil. euro50,64 %

2,31 mil. euro0,94%%

Decembrie2009

Total 1.521,450mil.euro

1.400,512 mil.euro

92,05%

1.278,744 mil.euro

84,05%

29

Per total program, la finalul anului 2008, suma totală angajată ( 1.400,512 mil. euro), reflectă un

grad de angajare de 92,05% în raport cu alocările 2000 -2006.

Defalcat pe măsuri, situaţia angajărilor în cadrul Programului SAPARD se prezintă astfel :

MĂSURA

2007 2008Nr. proiecteangajate la

data de31.12.2007

Sumeleangajate la data

de 31.12.2007(mil. euro)

Nr. proiecteangajate la

data de31.12.2008

Sumeleangajate la data

de 31.12.2008(mil. euro)

Măsura 1.1 485 370,878 469 351,458Măsura 1.2 20 37,613 20 36,104Măsura 2.1 850 658,621 845 633,129Măsura 3.1 2.018 251,088 1.952 238,506Măsura 3.2* 4 0,187 4 0,086Măsura 3.3* 47 0,869 47 0,217Măsura 3.4 1.148 76,544 1.083 70,060Măsura 3.5 117 74,263 114 66,677Măsura 4.1 5 3,649 5 2,901Măsura 4.2 10 1,537 10 1,374

TOTAL 4.704 1.475,249 4.549 1.400, 512

Tabel 7 Situaţia angajărilor în cadrul Programului SAPARD

În ceea ce priveşte plăţile efectuate către beneficiari, suma totală înregistrată la finalul

anului 2008 (1.278,744 milioane euro) rezultă într -un grad de consumare de 84,05% în raport cu

alocările 2000-2006. Situaţia pe măsuri se prezintă după cum urmează :

Tabel 8 Situaţia alocărilor în cadrul Programului SAPARD

MĂSURA

2007 2008

Nr. plăţi ladata de31.12.2007

Valoareaplăţilor ladata de31.12.2007 (mil.euro)

Nr. plăţi ladata de31.12.2008

Valoarea plăţilorla data de

31.12.2008 (mil.euro)

Măsura 1.1 1.330 284,622 1.594 340,683Măsura 1.2 6 1,346 41 17,853Măsura 2.1 2.490 479,316 3.043 578,747Măsura 3.1 2.837 198,658 3.169 229,412Măsura 3.2 0 0 3 0,029Măsura 3.3 47 0,182 48 0,187Măsura 3.4 1.941 50,558 2.448 64,832Măsura 3.5 66 6,8169 261 42,548

Măsura 4.1** 8 1,800 15 3,028Măsura 4.2** 21 1,408 22 1,424

TOTAL 8.746 1.024,714 10.644 1.278,744** Pentru măsurile 4.1 si 4.2, valoarea plăţilor în lei este egală cu valoarea contractelor semnate în lei.

30

Graficul1 prezintă situaţia comparativă pe măsuri ,valorile sunt exprimate în mil. Euro.

Grafic 1. Grafic comparativ pe ani privind situația pe măsuri a plăților efectuate

5.1.1. Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului pr oduselor agricole şipiscicole”

Această măsură acordă prioritate investiţiilor destinate îmbunătăţirii şi raţionalizării

procesării şi comercializării produselor agricole şi piscicole, în conformitate cu acquis -ul

comunitar precum şi acelor investiţii nec esare restructurării şi modernizării capacităţilor de

producţie existente, contribuind astfel la creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate a

acestor produse dar şi la crearea de noi locuri de muncă.

Această măsură va acorda prioritate sectoarelor d e producţie pentru care sunt necesare

investiţii importante (mai mari de 100.000 Euro), dar nu va exclude şi proiectele mai mici

(30.000 – 100.000 Euro) amplasate în mediul rural şi bazate pe pieţele locale. Sprijinirea

capacităţilor de procesare mici şi m ijlocii din spaţiul rural se va realiza numai în condiţiile în

care nu este afectată cantitatea de materii prime destinată unităţilor procesatoare din spaţiul

urban, deoarece sectorul procesării este situat în proporţie de 85% în spaţiul urban.

Finanţarea acordată prin această măsură urmăreşte în primul rând revitalizarea

unităţilor de producţie existente şi utilizarea lor la capacitate maximă şi, din acest motiv,

privatizarea acestui sector şi reducerea capacităţilor supra -dimensionale din proprietatea

statului reprezintă un pas important în procesul de armonizare cu acquis -ul comunitar.

Pe parcursul celor 48 de sesiuni desfăşurate în perioada august 2002 - iulie 2006, din

cele 736 proiecte depuse, au fost contractate 466 proiecte, cu o valoare eligibilă totală

aprobată de 1.248.222,502 mii Lei, respectiv 345,143 mil. Euro.

31

Aproximativ 43% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează

sectorului carne, produse din carne şi ouă, vizând preponderent îmbunătăţirea standardelor de

procesare pentru unităţile mixte (141 proiecte aprobate), pentru abatoare (54 proiecte

aprobate), pentru unităţile procesare porc (2 proiecte aprobate), unităţile procesare păsări (4

proiecte aprobate) şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi ambalare ouă (1 proiect

aprobat).

De asemenea, sectorul lapte şi produse lactate deţine o pondere de 20% din totalul

proiectelor aprobate pentru măsura 1.1, fiind, în principal, orientat spre unităţile de procesare

a laptelui, pentru care au fost aprobate 89 proiecte. Graficul de mai jos (Graficul 2) prezintă

situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi

în funcţie de sectorul căruia se adresează: lapte şi produse lactate (1), carne, produse din carne

şi ouă (2), fructe, legume şi cartofi (3), vin (4), peşte (5), cereale (6) şi oleaginoase (7).

Din punct de vedere al obiectivului, proiectele aprobate vizează, în principal,

îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedeelor de procesare (aprox. 45%) şi realizarea de noi

investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi marketing (aprox. 36%).

Grafic 2. Număr proiecte depuse, respinse și aprobate Masura 1.1

32

Grafic 3. Măsura 1.1.-Valoare proiecte.Plătite pe subramuri

Grafic4. Număr proiecte contractate și sume angajate pentru Măsura 1.1./Regiune

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 1.1,

Regiunea 7 Alba Iulia si Regiunea 2 Sud Est deţin cea mai mare pondere, respectiv 17,38%

din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord – Est Iaşi deţine o pondere de

33

aproximativ 15,88% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 3 S ud deţine o pondere de

15,24%. Astfel, aceste patru regiuni deţin 65,88% din totalul proiectelor aprobate, aspect care

poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni includ zone cu tradiţie în producţia de lapte şi

carne, sectoare care de altfel sunt preponderente în totalul proiectelor aprobate pentru măsura

1.1. Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.1 este prezentată în Graficul 4.

5.1.2. Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia

consumatorilor”Îmbunătăţirea structurilor implicate în controlul calităţ ii, a sănătăţii animalelor şi

plantelor, a alimentelor ca şi al protecţiei consumatorilor Această măsură vizează

implementarea acquis-ul comunitar în domeniul sanitar veterinar, sănătatea plantelor,

controlul calităţii produselor alimentare în vederea îmbu nătăţirii calităţii materiilor prime şi a

produselor finite agro-alimentare, precum şi a creşterii competitivităţii pieţei interne. Sprijinul

financiar este asigurat atât din fonduri Phare (pentru construcţia instituţională şi legislativă)

cât şi din fonduri S.A.P.A.R.D. pentru următoarele obiective operaţionale:

înfiinţarea de noi laboratoare în sectorul public şi privat;

modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor existente;

crearea unei reţele informaţionale şi de comunicare pentr u laboratoarele publice.

Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - octombrie 2006, din cele

20 proiecte depuse, au fost contractate 20 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de

129.428,687 mii Lei, respectiv 36,104 mil. Eur o.

În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine submăsura control sanitar –

veterinar cu 85% (17 proiecte aprobate), submăsura Control fitosanitar deţine o pondere de 10%

(2 proiecte aprobate), iar submăsura Controlul calităţii produselor ali mentare deţine o pondere de

5%. Cele 20 proiecte contractate vizează extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea cu

echipamente şi aparatură specifică (18 proiecte) şi reţeaua informaţională naţională, achiziţionare

de mijloace informatice specifice (2 proiecte).

Graficul de mai jos prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru

măsura 1.2, în perioada de referinţă:

34



Grafic 7. Număr proiecte contractate și sume angajate pentru Măsura 1.2./Regiune

35

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, ponderea cea

mai mare o deţine Regiunea 8 Bucureşti Ilfov, respectiv 20% din total proiecte aprobate pe

această măsură, Regiunea 1 Nord Est deţine o pondere de 15% şi Regiunea 7 Alba Iulia

deţine o pondere de 15% din total proiecte aprobate pe această măsură. Astfel, aceste trei

regiuni deţin 50% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură.

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, aceasta este

prezentată în Graficul 7.

5.1.3. Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rur ale Această măsură vizează

îmbunătăţirea accesului locuitorilor din zonele rurale la serviciile publice şi crearea

condiţiilor necesare sporirii confortului precum şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin

reducerea surselor de poluare. Obiectivele operaţio nale care guvernează sprijinul financiar

acordat în cadrul acestei măsuri sunt următoarele:

construirea şi modernizarea drumurilor locale comunale şi a podurilor;

construirea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă;

îmbunătăţirea managementului sistemelor de canalizare prin investiţii în staţiile de

tratare a apei.

Pe parcursul celor 9 sesiuni care s -au desfăşurat în perioada august – noiembrie 2002

şi în perioada aprilie – august 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii rurale”, din cele 781 proiecte depuse, au fost contractate 762 proiecte, cu o

valoare eligibilă totală aprobată de 2.106.678,208 mii Lei.

Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 50% aparţin

Submăsurii Drumuri în zonele rurale (380 proiecte aprobate, 36% sunt pe Submăsura de

Alimentare cu apă (273 proiecte aprobate), 11% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura

privind canalizarea (87 proiecte aprobate) şi 3% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura

privind lucrările de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (22 proiecte aprobate).

Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 93% din proiecte vizează modernizarea

drumurilor existente, în cazul Submăsurilor privind Alimentarea cu apă şi Canalizarea, 67%

şi, respectiv, 82% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi.

Situaţia proiectelor depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este

prezentată în Graficul de mai jos (Graficul 8).

36




37

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate aprobate pentru această

măsură, două regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi si Regiunea 3 Sud – Muntenia deţin o

pondere de 20,48%, iar Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia deţine o pondere de 19,28% din totalu l

proiectelor calamitate aproba re. Astfel cele trei regiuni deţin o ponder e de 60,24% din totalul

proiectelor calamitate aprobate. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1

este prezentată în Graficul 10.

5.1.4. Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”

Scopul acestei măsuri este dat de activarea po tenţialului agricol şi valorificarea

resurselor locale în vederea eficientizării sistemului de exploatare practicat şi va fi realizat

prin promovarea investiţiilor în sectorul animalelor şi plantelor la nivelul fermei.

Pe parcursul celor 32 sesiuni desfăş urate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele

2.984 proiecte depuse, au fost contractate 1.921 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată

de 834.372,636 mii Lei, respec tiv 231,323 mil. Euro.

Aproximativ 62% din proiectele aprobate pentr u această măsură se adresează investiţiilor

pe submăsura „Culturi de câmp” (1.190 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de

utilaje şi echipamente independente.

De asemenea, Submăsura „Animale pentru lapte”, deţine o pondere de 12% (229

contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.1, investiţiile fiind, în principal,

orientate către construcţia de grajduri pentru vaci şi bivoliţe (71% din investiţiile pe această

submăsură, respectiv, 163 de contracte) şi numai în proporţie de 12%, respectiv, 28 proiecte

contractate vizează achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată.

Corespunzător celor două submăsuri la care se face referire mai sus, 325 de agricultori

tineri, (55% din total) sunt beneficiari ai investiţiilor p e culturile de câmp în timp ce 75 de

agricultori tineri, (13%), sunt beneficiari ai investiţiilor pentru animale de lapte.

Graficul de mai jos (Graficul 10) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse

pentru măsura 3.1, în perioada de refe rinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: Culturi de

câmp (1), Horticultură (2), Viticultură (3), Pomicultură (4), Sere (5), Animale pentru lapte (6),

Creştere şi îngrăşare taurine (7), Creştere oi/capre (8), Îngrăşare berbecuţi (9), Porcine (1 0),

Păsări (11), Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări (12).

38



39


În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.1,

Regiunea 5 Vest Timişoara deţine cea mai mare pondere, respectiv 74,19% din total proiecte

aprobate pe această măsură.

Distribuţia regională a proiectelor calamitate în cadrul măsurii 3.1 este prezentată în

Graficul 13.

5.1.5. Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”Această măsură va oferi sprijin pentru:

încurajarea înfiinţării şi facilitatea operaţiilor administrat ive pentru asociaţiile de

producători;

stimularea tinerilor fermieri (sub 40 de ani) de a se organiza în asociaţii şi de a -şi

comercializa în comun produsele şi de a stabili reguli de producţie comune;

aplicarea tehnologiilor moderne în vederea creşterii c alităţii produselor.

Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au

fost depuse 4 proiecte, acestea fiind contractate cu o valoare eligibilă totală aprobată de

304,608 mii Lei, respectiv 0,086 mil. Euro.

Aproximativ 75% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează

investiţiilor pe submăsura „Lapte” (3 proiecte aprobate).

Graficul de mai jos (Graficul 14) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate

pentru măsura 3.2, în perioada de referinţă:

40


În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, ponderea cea

mai mare o deţine Regiunea 7 Alba Iulia, respectiv 75% din total proiecte aprobate pe această

măsură.

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, aceasta este

prezentată în Graficul 15.


41

5.1.6. Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destin ate să protejeze mediul şi să menţinăpeisajul rural”

Sprijinul oferit prin această măsură va promova punerea în practică a proiectelor pilot

care urmăresc conversia spre o agricultură organică, protejarea zonelor cu biodiversitate

specială şi menţinerea şi îmbunătăţirea peisajului rural şi a mediului natural.

Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au

fost depuse 48 proiecte, din care s -au contractat 47 de proiecte cu o valoare eligibilă totală

aprobată de 764,719 mii Lei, respectiv 0,217 mil. Euro.

Cele 47 de proiecte contractate vizează tipuri de activităţi privind conservarea

biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale.

Graficul de mai jos (Graficul 16) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprob ate

pentru măsura 3.3, în perioada de referinţă:

Grafic 16. Număr proiecte depuse, respinse și aprobate Masura 3.3.

42



43

5.1.7. Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care genereazăactivităţi multiple şi venituri alternative”

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri sunt reprezentate de:

susţinerea activităţilor agricole pr in dezvoltarea serviciilor specifice;

susţinerea activităţii tinerilor şi femeilor;

susţinerea activităţilor specifice turismului rural (agro şi silvo -turism);

conservarea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale şi artizanale;

dezvoltarea acvaculturii, apiculturii, sericiculturii şi cultivării ciupercilor.

Această măsură promovează menţinerea şi creşterea numărului locurilor de muncă în

mediul rural şi generarea de venituri alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate

de agricultură.

Pe parcursul celor 2 de sesiuni desfăşurate în perioada iunie - iulie 2006, din cele 7

proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de

1.644,780 mii Lei, respectiv 0,450 mil. Euro.

Graficul 19 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4

în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:


44



În ceea ce priveşte distribuţia regio nală a proiectelor pentru măsura 3.4, Regiunea 7

Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 32,22% din total pro iecte aprobate

pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 16,57% în total

proiecte aprobate, iar Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deţine 13,70%. Astfel, aceste trei regiuni

45

deţin 62,49% din totalul proiectelor aprobate, aspect c are poate fi explicat prin faptul că

aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în agroturism.

Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.4 e ste prezentată în Graficul 21.

5.1.8. Măsura 3.5 „Silvicultură”

Sprijinul financiar pentru susţinerea acest ei măsuri va urmării:

împădurirea terenurilor abandonate şi dezvoltarea sistemului de drumuri forestiere;

creşterea şi modernizarea pepinierelor;

promovarea activităţilor privind recoltarea, transportul şi procesarea primară a

lemnului din pădurile aflate în mediul rural.

Pe parcursul celor 3 de sesiuni desfăşurate în perioada mai - iulie 2006, din

cele 158 proiecte depuse, au fost contractate 114 proiecte, cu o valoare eligibilă totală

aprobată de 236.504,634 mii Lei, respectiv 66,677 mil. Euro.

În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare este deţinută de investiţiile pe

drumuri forestiere cu 68% (76 proiecte aprobate).

Graficul 22 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru

măsura 3.5 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:


46



În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.5, Regiunea 7

Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 33,33% din total proiecte aprobate

47

pe această măsură, Regiunea 6 Nord Vest deţine o pondere de aproximativ 29,83% în total

proiecte aprobate, în timp ce Regiunea 5 Vest România deţine o pondere de 15,79%. Astfel

cele trei regiuni deţin o pondere de 78,95% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură.

Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 3.5 e ste prezentată în

Graficul 24.

5.1.9. Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”

În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul

anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 10.521 ,610 mii Lei, reprezentând 3.03 mil.

Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005.

Prin proiectele aprobate se asigură îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici

de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile eco nomic, tehnic

şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi

marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice,

protecţia mediului.

Grafic 25. Măsura 4.1.-Valoare proiecte plătite

48

5.1.10. Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”Asistenţă tehnică Programul S.A.P.A.R.D. va finanţa:

activităţile de promovare, selecţie, verificare şi monitorizare a programului;

activităţile de implementare a programului în mod eficient, transpare nt şi riguros

(achiziţionarea de echipament necesar pentru monitorizarea programului);

activitatea de informare asupra programului;

instruirea şi formarea diferitelor autorităţi şi organisme responsabile în realizarea

programului;efectuarea studiilor neces are implementării măsurilor programului;

instruirea agenţilor responsabili cu implementarea programului;

asigurarea evaluării şi controlului implementării programului;

Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10

proiecte în valoare 5.214,570 mii Lei, reprezentând 1,42 mil. Euro.

Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de

Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2

proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (3 proiecte) şi realizarea

evaluării intermediare a Programului (2 proiecte).

Grafic 26. Măsura 4..2.-Valoare proiecte plătite

49

6. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD ÎN REGIUNEA DEDEZVOLTARE NORD EST

Cele șase județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est au atras de dou ă ori mai multe

fonduri SAPARD decât celelalte regiuni ale țării. În medie, fiecare regiune a reusit s ă

absoarbă până în 200-300 de milioane de euro, însă Regiunea de Dezvoltare Nord Est a reușit

însă dublu, atragând 610 milioane de euro. E un paradox, pentru ca statisticile arată că

această regiune este cea mai săracă din țară.

În perioada 2007-2013, Regiunea de Dezvoltare Nord -Est va absorbi, conform

specialiștilor, în jur de un miliard de euro pe an.

Dintre cele șase județe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, Iașiul se afla pe locul al

doilea la numărul și valoarea proiectelor aprobate. Cele mai mari fonduri au fost acordate

grupului de firme Kosarom, care a reușit să obțină cinci milioane de euro. Banii au mers

pentru modernizarea abatoarelor.

Recordul băcăuan la programul SAPARD îl deține firma Pescado SRL, care a reușit să

obțină patru milioane de euro nerambursabili. Cu banii europeni și cu partea sa de încă patru

milioane de euro a ridicat o fabrică de prelucrare a peștelui.

Agricola International a primit o finantare de 1,6 milioane de euro p entru un modern

incubator de ouă. Una din marile finan țări SAPARD din Bacau a mers tot în industria

piscicolă, o firmă locală amenajand cu un milion de euro o fermă piscicolă.

În Vaslui, cea mai mare investi ție realizată cu fonduri SAPARD apar ține fostului

arbitru internațional Adrian Porumboiu. Ulerom SA, firma care produce ulei și este patronată

de Porumboiu, a dezvoltat un prog ram de peste patru milioane de euro.

Județele Neamț și Suceava au avut finan țări în special, în domeniul turismului.

Sucevenii au reusit sa ia de la europeni aproape 149 de milioane de euro pentru 315 proiecte.

Majoritatea au fost aprobate pentru amenaja rea sau ridicarea de pensiuni agroturistice.

Vaile si muntii din Suceava si Neamt au fost impanzite de mini -hoteluri si cabane, majoritatea

fiind ridicate pe bani europeni.

Botoșănenii în schimb au cheltuit peste 30 de milioane de euro in agricultura. Aici a

fost amenajată și singura fermă apicolă din țara pe bani europeni și aducțiuni de apă la sate

sau drumuri comunale. Tot la Botosani, cu peste 2 milioane de euro a fost amenajata prima

ferma ecologica de capre si vaci din Romania.

50

Grafic 27. Valoarea și numărul proiectelor aprobate în Regiunea de dezvoltare Nord-Est

0

50

100

150

200

250

300

350

Suceava Iasi

149

116

315

236

50


Iasi Bacau Botosani Vaslui Neamt

11698,4 90 81,5 75

236

179 183161

190

mil euro Nr. Proiecte

50


190

51

CONCLUZII:

În concluzie, România alături de alte ţări candidate, beneficiază de programe de

preaderare, printre care se numără şi Sapard. Datorită a cestor programe, ţara noastră poate

profita de vasta experienţă a Ţărilor Membre, in domeniul agriculturii si in alte domenii. Pe

lângă faptul că ţara noastră trebuie să se alinieze la cerinţele respectivelor programe,eu sunt

de părere că şi respectivele p rograme ar trebui să aibă o doză de flexibilitate pentru a putea fi

adaptate la condiţiile de fapt existente in România la ora actuală

52

BIBLIOGRAFIE:

1. Ákos, Kengyel „The EU’s Regional Policy and its extension to the new members” ,Center for European Integration Studies, Rheinische Friedrich Wilhelms -UniversitätBonn, 2000.

2. Armstrong, Harvey and Taylor, Jim „ Regional Economics and Policy” , London:Harvester Wheatsheaf, 1993.

3. Asheim, Bjørn and Dunford, Michael „ Regional Futures, Regional Studies July1997, 445-455”.

4. Bache, Ian „The Politics of European Union Regional Policy . Multi-LevelGovernance or Flexible Gatekeeping? Sheffield Academic Press, 1998”.

5. Cojanu, Valentin (coord), Studiul 6 - PAIS II „Cerinţe specifice ale gestionăriiinstrumentelor structurale şi implicaţiile pentru România” , Institutul European dinRomânia, Bucureşti, 2004.”

6. Constantin Daniela Luminiţa (ed.) 2002, „Probleme actuale ale dezvoltării regionaleîn România (lucrările primului simpozion naţional al Asociaţiei Române de ŞtiinţeRegionale, 25-26 aprilie 2001), Ed. Oscar Print, Bucureşti.”

7. Dăianu Daniel (coord.), 2001, „ Winners and Losers in the Process of EuropeanIntegration. A Look at România” , Centrul Român pentru Politici Economice / WP no.31 / Bucureşti, http://www.cerope.ro.

8. Dăianu Daniel şi Vrânceanu Radu, 2002, „România şi Uniunea Europeană”, Ed.Polirom, Iaşi.

9. Pascariu Gabriel, „Politica de dezvoltare regională în UE şi în statele membre”,Sociologie Românească , 3-4/2000, p. 69-94, Bucureşti.

10. Pelkmans, Jacques. "EU Membership, Fast Lane to Prosperity? ", Special LectureSeries, European Institute of Romania, Bucharest, 25 September 2003.

11. Societatea Academică din România (SAR) în „ Rapoarte asupra guvernării” – Ediţiespecială, nr. 4, Bucureşti, 2004 şi www.sar.ro.”

12. Raport annual privind implementarea programului SAPARD în România în anul 2008

SURSE WEB

13. http://www.europarl.int14. http://ue.eu.int15. http://agenor.consilium.eu.int16. http://www.europa.eu.int17. http://www.infoeuropa.ro18. http://europa.eu/int/comreg/comreg.html19. http://europa.eu.int/ces/ces.html

http://www.europarl.int

http://ue.eu.int

http://agenor.consilium.eu.int

http://www.europa.eu.int

http://www.infoeuropa.ro

http://europa.eu/int/comreg/comreg.html

http://europa.eu.int/ces/ces.html

Documents

Fondurile de Preparare Fondul SAPARD-Fondul SAPARD,