11
Formarea conştiinţei istorice Studiu de caz Realizatori : Druleac Larisa Dunca Rebecca Hotea Ciprian Lozbă Tudor Prof. coordonator : Lozbă Raluca

Formarea constiintei istorice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Pentru rebi :)))

Citation preview

Page 1: Formarea constiintei istorice

Formarea conştiinţei istorice

Studiu de caz

Realizatori : Druleac Larisa Dunca Rebecca Hotea Ciprian Lozbă Tudor

Prof. coordonator :Lozbă Raluca

Page 2: Formarea constiintei istorice

Cuprins

Argumentarea proiectului Delimitări conceptuale (istoriografie, cronică, umanism) Cronicarii moldoveni Cronicile muntene anonime Şcoala Ardeleană şi reprezentanţii săi Contribuţii esenţiale de dezvoltare a istoriei (Concluzii)

Page 3: Formarea constiintei istorice

Conştiinţa istorică se naşte din încercarea de a construi identitatea unui popor, ea reprezintă sentimentul, intuiţia pe care fiinţa umană o are despre propria existenţă care reflectă apartenenţa sa la un anumit grup social, neam, naţiune.

Conştiinţa istorică are la bază unitatea de limbă, de teritoriu, de mentalitate, eventual şi religie sau de alte valori.

Argumentarea proiectului

Page 4: Formarea constiintei istorice

Delimitări conceptuale

Istoriografia : disciplină care studiază scrierile istoriografice este ştiinţa istoriei reprezintă totalitatea scrierilor istorice dintr-o anumită ţară şi dintr-o anumită epocă.Istoriografia li terară : reprezintă totalitatea lucrărilor ştiinţifice având ca obiect istoria unei literaturi.

Page 5: Formarea constiintei istorice

Cronica este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine cronologică evenimentele dintr-o anumită perioadă, după surse diverse, atât scrise, cât şi orale. În spaţiul medievalităţii româneşti, denumirea ei este de letopiseţ şi limba de expresie este la început slavona, limbă oficială, de cancelarie, preluată din mediul bisericesc care o consacrase ca limbă a culturii scrise. Ştefan cel Mare este promotorul acestei acţiuni, continuate ulterior şi de alţi domnitori, pentru ca în secolele următoare să devină operă de autor, atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească.

Temele fundamentale abordate de cronicari şi de ceilalţi autori preocupaţi de conştiinţa istorică a românilor sunt:

originile limbacontinuitatea evenimentele istoriceinstituţia domniei

Page 6: Formarea constiintei istorice

Termenul de Umanism (din latină: humanitas = omenie, manitate) reprezintă poziţie filozofică care pune omul şi valorile umane mai presus de orice , orientându-se în special asupra omului ca individ.

Se dezvoltă în ţara noastră începând cu sec al XVII-lea , atunci când apar primii cărturari:

Grigore Ureche Ion Neculce Miron Costin Constantin Cantacuzino

Dimitrie Cantemir

Page 7: Formarea constiintei istorice

CRONICARII MOLDOVENI De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculceşi Dimitrie Cantemir au săltat literatura română pe cele mai înalte culmi.

Cronicarii moldoveni sunt boieri luminaţi, cărturari preocupaţi de consemnarea istoriei poporului, fiind conştienţi de rolul său educativ.

Temele fundamentale abordate de cronicari şi care au contribuit la formarea conştiinţei noastre istorice sunt: originea latină comună a tuturor românilor, latinitatea limbii române, formarea continuităţii poporului român în acest spaţiu geografic.

Cronicarii moldoveni scriu „Letopiseţul Ţării Moldovei”, continuând scrierea de undea părăsit-o predecesorul.

Motivul pentru care consemnează evenimentele este cunoaşterea istoriei.

Liniile de cercetare abordate de cronicari au dat un impuls formării conştiinţei identitare şi au contribuit la impunerea limbii naţionale ca limbă de cultură.

Page 8: Formarea constiintei istorice

Cronica lui Grigore Ureche începe cu scopul declarat al cronicarului, acela ca urmaşii să îşi cunoască istoria.''Ureche este întemeietorul istoriografiei în limba poporului, este cel dintâi care s-a preocupat nu numai de statul feudal Moldova, ci de originea poporului roman ca o unitate (...) Cronica lui Ureche nu este numai un izvor pentru istorici, ci şi o operă literară, un isvor de bogată inspiraţie pentru scriitorii romani, aceasta datorită nu numai faptelor pe care le povesteşte, dar şi felului cum le-a evocat.'' (P.P Panaitescu-1995)

Miron Costin scrie o cronica, în cea mai mare parte, de factură subiectivă, care spre sfârşit devine memorialistică, autorul făcându-şi simţită prezenţa la tot pasul ,,O!Moldova! Di ar hi domnii tăi, carii stăpânescu în tine, toţi înţelepţi, încă n-ai peri aşa lesne'', reflectează el la un moment dat!

Operele sale capitale sunt desigur ''Letopiseţul Ţării Moldovei'' şi ''De neamul moldovenilor'', ele fiind echivalente în literatura romană cu ''Istoria de la fondarea Romei'' de Titus Livius.

Ceea ce conteaza în cronica lui Ion Neculce este oralitatea extraordinară a autorului, care dă o anumită familiaritate evenimentului istoric. Neculce este primul nostru mare povestitor moldovean, anticipând apariţia lui Creangă.

Dimitrie Cantemir nu scrie un letopiseţ al moldovenilor, ci ,,Hronicul vechimei a romano-moldo vlahilor'', o cronică a tuturor românilor, ocupandu-se şi de cutovlahi şi de românii macedoneni. El încearcă în felul acesta să conştientizeze lumea de unitatea poporului român indiferent dacp sunt moldoveni sau vlahi. De asemenea Dimitrie Cantemir nu izolează istoria poporului nostru de istoria altor popoare, ci o încadreaza în istoria universală.

Page 9: Formarea constiintei istorice

,,Cronicarii munteni n-au arta portretistică a moldovenilor, în schimb graţie limbii lor nervoase, a repeziciunii munteneşti, ei pot dramatiza mai viu, mai familiar.'' George Călinescu

Istoriografia munteană originală ia naştere mai târziu decât cea moldoveană, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi chiar dacă nu are un caracter descriptiv sau narativ la fel de dezvoltat ca cel al moldovenilor, prezintă o imagine mai interesantă a epocii feudale.

Page 10: Formarea constiintei istorice

Ideile referitoare la originea romană a poporului şi latinitatea limbii române, continuitatea elementului român în Dacia, unitatea românilor de pretutindeni vor fi reluate pe alt plan şi susţinute cu alte argumente ştiinţifice de către reprezentanţii Şcolii Ardelene.

Page 11: Formarea constiintei istorice

Bibliografie

,, Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' -George Călinescu

,,Manual de istorie'' clasa a XII-a, editura Carminis

,,Letopiseţele ţării Moldovei'‘

,,Cronicari munteni'', prefaţă Al. Piru, Editura Tineretului