Fosfatarea materialelor metalice

7/25/2019 Fosfatarea materialelor metalice

1/25

area materialelor metalice

www.creeaza.com/referate/chimie/Fosfatarea-materialelor-metali889.php[5/5/2015 12:21:54 PM]

Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

sa referate chimie

atarea materialelor metalice

osfatarea materialelor metalice

sfatarea materialelor metalice

In cadrul general al tehnicilor de protectie a suprafeteloralice impotriva coroziunii, un loc important il ocupa fosfatarea.

Procesul de fosfatareconsta in esenta in formarea perafata metalului a unei pelicule protectoare de fosfati insolubili.licula de fosfati isi exercita rolul protector anticoroziv numai in

mbinatie cu alte pelicule depuse ulterior pe aceasta: lacuri, vopsele,uri. Depunerea ulterioara a unei astfel de pelicule este favorizata

structura poroasa a stratului de fosfat si de proprietatile saleorbante. De aceea, si datorita bunei sale aderente, aceasta este desosit ca inlocuitor al grundului in acoperirile cu lacuri si vopseletru industria constructiilor de masini, autoturisme, constructiiale, a bunurilor de larg consum s.a.

Acoperirile de fosfat nu sint ,,udate de metalele topite,prietate folosita in metalurgie si constructii de masini.In afara deste proprietati, acoperirile cu fosfati sint electroizolante, ceea cemite utilizarea lor si pentru industria electrotehnica Procedeul esteplu si economic deoarece nu implica materii prime costisitoare,aje complicate si personal de inalta calificare. Toale acesteusiri ale peliculelor de fosfati au condus la dezvoltarea rapida acedeului si la extinderea domeniilor sale de aplicare.

In functie de mediul si conditiile de formare, acoperirile defati sint de doua feluri si anume: cristaline si amorfe. Domeniul decare cel mai vast il prezinta acoperirile cu structura cristalina,

nd ca substrat materiale feroase (otel carbon, otel slab aliat sita). Fosfatarea metalelor neferoase, a otelurilor inoxidabile precum

Proiecte

vezi toate proiectele

PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adu

scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara tre

peste ordin

Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum ?

se intampla? Roata anotimpurilor

Brose - proiect

Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor,

micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma

PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAX

FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE

ETIOLOGIE ODONTOGENA

Diplomatie si conflict: relatiile internationale in tim

Primului Razboi Mondial

Lucrare de diploma managementul firmei diagno

evaluarea firmeiPROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA

INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULU

GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta

Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistem

selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11

concordanta cu cerintele handbalul

Lucrare de licenta contabilitate si informatica de g

politici si tratamente contabile privind leasingul (ias

prevalenta economicului asupra juridicului

LUCRARE DE LICENTA management - Impactul

implementarii unui sistem de management al relat

clientii in cadrul unei societati comerciale

LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Me

Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urb

pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat

Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accid

rutiere produse intre autovehicul si pieton

Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduo

si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA

DOCTORAT

LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMEL

- Estimarea valorii economice a caracterelor din o

ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestatvezi toate proiectele de atestat

Proiect atestat profesional informatica - evidenta s

ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui

magazine de confectii

ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENT

PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Proiect atestat electrician constructor - tehnologia

instalatiilor electrice interioare

Servicii de Galvanizarealvanizare electrochimica, zincare nichelare, alamire, fosfatare

Servicii de Galvanizarealvanizare electrochimica, zincare nichelare,

amire, fosfatare
http://www.creeaza.com/tehnologie.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/didactica.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/familie.phphttp://www.creeaza.com/http://www.creeaza.com/http://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/index.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-Clasa-I-Mate799.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-Clasa-I-Mate799.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-Clasa-I-Mate799.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/Proiect-didactic-Grupa-Pregati114.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/Proiect-didactic-Grupa-Pregati114.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Brose-proiect144.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/Managementul-Proiectelor-Contr451.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/Managementul-Proiectelor-Contr451.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIRURGIE-O745.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIRURGIE-O745.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIRURGIE-O745.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Diplomatie-si-conflict-relatii449.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Diplomatie-si-conflict-relatii449.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENTU949.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENTU949.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIMIE-INDU648.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIMIE-INDU648.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIMIE-INDU648.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI926.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI926.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI926.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-LICENTA-CONTABILITA125.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-LICENTA-CONTABILITA125.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-LICENTA-CONTABILITA125.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-management-198.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-management-198.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-management-198.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-Ingineria-s389.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-Ingineria-s389.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-Ingineria-s389.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-PROFESIONAL-IN816.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/ATESTAT-LA-INFORMATICA-Gestion288.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/ATESTAT-LA-INFORMATICA-Gestion288.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/ATESTAT-PROFESIONAL-TURISM-SI-189.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/ATESTAT-PROFESIONAL-TURISM-SI-189.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-ATESTAT-ELECTRICIAN-CO265.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-ATESTAT-ELECTRICIAN-CO265.phphttp://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=C1lV9-4lIVbSjA8GmigbHrIGwCZKhm-YH0v3ezo4BwI23ARABILegkSVgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSyAU_QhVfUtaHYjfT18wUdiIq74Nv-h6dRtygh2bYIRbFDlJV6I-2ZWITJBtdO6gsC2isRlwakyaaDGAAIWBReVC255QfPEuVWzYsIJa9_FxqSlQuKIK95ems1Y7_l0izTHaeGW9KoQ9V3afZd3KB07hAKiMqXwIm-Do9yLzT3ddC2l1XGH6zlR-OHLyPbZhetqjt0N3Qn7jKQ3PYHlF5dJAmAWUtOaDFwoAdRHn5X2AxFWz6IBgGAB4qiiTuoB6a-G9gHAQ&num=1&cid=5Ggvmms0kykrgSk_1JU3SQh6&sig=AOD64_1xJivXcE2hj4oBDhJsjSR1SOtmaQ&client=ca-pub-9186879237539752&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=Cmqcm-IlIVbCzGKj27AaZg4GAC5Khm-YH0v3ezo4BwI23ARABIP-w7Qlgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSwAU_Q7FqsWNyp0V0teo1IFo_PdOUOMI6pnuY1eVe-_21vh4NDqog_7HmKTaXvdu3LoYPoFP-A6EBAn3xBF6djMeRXOMCxlt9621jNvriom_lGa5MNVLMjxMV9hQSqujwqk7IyVO9WbZ-4V5Y8Vz4L_8U5fvjAAwOVkaINpX-dtUA2lyhZwrXMjeSYOCcZndJ8T7ja7H-ouyCVS8k8Qf04CiX2hOAT2YqHyarhD0NTCzs-iAYBgAeKook7qAemvhvYBwE&num=1&cid=5GhESOK7V074sg-aF5JL40Fy&sig=AOD64_1bIyaftmmWrHKN-G2L3W8a6UfiKw&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=CPnUa-olIVeT9HIH57Ab7uYGQC461y94Flu6b9McBwI23ARABIABgg_XjhbAcggEXY2EtcHViLTUwNTcwNzY3OTQ5ODgzMzDIAQmpAudi06Fpp4E-qAMBmAQAqgSvAU_QFfn651XDf3NE0ESNsKgzrkrSfpZqv9E2fpqeifrntjoFsCBUwBYcRrBkg2kOnuMmIv8pkVlBLZTHZkEgNqsOJGC7AaDWT5WneBI7DuCIBNF1O4E8qhIgdEu-25v7CHafPmKxyHXEnUoAKMkP8mAklVOafNMMHHwhPSqKT_OImwyPvpAX2jpwQ17Qk23IF3gB3F-PkER3CGAGphQx1mD6gsd1QVZonHypliPEhWGABsvw1LKAxt-GaqAGIdgHAA&num=1&sig=AOD64_3hzZID0q0mYbqRIK6pQ1x7fQO_NA&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=https://bid.g.doubleclick.net/xbbe/creative/click%3Fd%3DAPEucNWq8EfOUHURb7k_ggLQZt9vy1ceX7Ap3SRQl-AVgnM_m9HUvk1eBGjwtMW7U-I3kC_zTBxYbQ-ekf7sB_iNzMX1rW5hsL58RGJYWKPOj823B_UKHUKOgf-Uk-H0pOuXurjLq7rNaQgFZ6ZQlC1tRhlfDvdGhTRNqbQFNqxw_4t2mEV1lAZQHHBuhRHKt2LOs5p7IEoa%26r1%3Dhttps://track.adform.net/C/?bn=5541046;bsqno=2;li=2;cset=19|19|103|300|250|24|4|22|0|3|1|0|0;js=1;smid=-1;unloadid=1103004214828111041;pdmn=www.creeaza.com;adfibeg=0;icid=6979158380648271686;icidt=635664140764994950;fc=1;CREFURL=http%3a%2f%2fwww.creeaza.com%2freferate%2fchimie%2fFosfatarea-materialelor-metali889.phphttp://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=Cmqcm-IlIVbCzGKj27AaZg4GAC5Khm-YH0v3ezo4BwI23ARABIP-w7Qlgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSwAU_Q7FqsWNyp0V0teo1IFo_PdOUOMI6pnuY1eVe-_21vh4NDqog_7HmKTaXvdu3LoYPoFP-A6EBAn3xBF6djMeRXOMCxlt9621jNvriom_lGa5MNVLMjxMV9hQSqujwqk7IyVO9WbZ-4V5Y8Vz4L_8U5fvjAAwOVkaINpX-dtUA2lyhZwrXMjeSYOCcZndJ8T7ja7H-ouyCVS8k8Qf04CiX2hOAT2YqHyarhD0NTCzs-iAYBgAeKook7qAemvhvYBwE&num=1&cid=5GhESOK7V074sg-aF5JL40Fy&sig=AOD64_1bIyaftmmWrHKN-G2L3W8a6UfiKw&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=Cmqcm-IlIVbCzGKj27AaZg4GAC5Khm-YH0v3ezo4BwI23ARABIP-w7Qlgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSwAU_Q7FqsWNyp0V0teo1IFo_PdOUOMI6pnuY1eVe-_21vh4NDqog_7HmKTaXvdu3LoYPoFP-A6EBAn3xBF6djMeRXOMCxlt9621jNvriom_lGa5MNVLMjxMV9hQSqujwqk7IyVO9WbZ-4V5Y8Vz4L_8U5fvjAAwOVkaINpX-dtUA2lyhZwrXMjeSYOCcZndJ8T7ja7H-ouyCVS8k8Qf04CiX2hOAT2YqHyarhD0NTCzs-iAYBgAeKook7qAemvhvYBwE&num=1&cid=5GhESOK7V074sg-aF5JL40Fy&sig=AOD64_1bIyaftmmWrHKN-G2L3W8a6UfiKw&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=Cmqcm-IlIVbCzGKj27AaZg4GAC5Khm-YH0v3ezo4BwI23ARABIP-w7Qlgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSwAU_Q7FqsWNyp0V0teo1IFo_PdOUOMI6pnuY1eVe-_21vh4NDqog_7HmKTaXvdu3LoYPoFP-A6EBAn3xBF6djMeRXOMCxlt9621jNvriom_lGa5MNVLMjxMV9hQSqujwqk7IyVO9WbZ-4V5Y8Vz4L_8U5fvjAAwOVkaINpX-dtUA2lyhZwrXMjeSYOCcZndJ8T7ja7H-ouyCVS8k8Qf04CiX2hOAT2YqHyarhD0NTCzs-iAYBgAeKook7qAemvhvYBwE&num=1&cid=5GhESOK7V074sg-aF5JL40Fy&sig=AOD64_1bIyaftmmWrHKN-G2L3W8a6UfiKw&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=C1lV9-4lIVbSjA8GmigbHrIGwCZKhm-YH0v3ezo4BwI23ARABILegkSVgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSyAU_QhVfUtaHYjfT18wUdiIq74Nv-h6dRtygh2bYIRbFDlJV6I-2ZWITJBtdO6gsC2isRlwakyaaDGAAIWBReVC255QfPEuVWzYsIJa9_FxqSlQuKIK95ems1Y7_l0izTHaeGW9KoQ9V3afZd3KB07hAKiMqXwIm-Do9yLzT3ddC2l1XGH6zlR-OHLyPbZhetqjt0N3Qn7jKQ3PYHlF5dJAmAWUtOaDFwoAdRHn5X2AxFWz6IBgGAB4qiiTuoB6a-G9gHAQ&num=1&cid=5Ggvmms0kykrgSk_1JU3SQh6&sig=AOD64_1xJivXcE2hj4oBDhJsjSR1SOtmaQ&client=ca-pub-9186879237539752&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=C1lV9-4lIVbSjA8GmigbHrIGwCZKhm-YH0v3ezo4BwI23ARABILegkSVgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSyAU_QhVfUtaHYjfT18wUdiIq74Nv-h6dRtygh2bYIRbFDlJV6I-2ZWITJBtdO6gsC2isRlwakyaaDGAAIWBReVC255QfPEuVWzYsIJa9_FxqSlQuKIK95ems1Y7_l0izTHaeGW9KoQ9V3afZd3KB07hAKiMqXwIm-Do9yLzT3ddC2l1XGH6zlR-OHLyPbZhetqjt0N3Qn7jKQ3PYHlF5dJAmAWUtOaDFwoAdRHn5X2AxFWz6IBgGAB4qiiTuoB6a-G9gHAQ&num=1&cid=5Ggvmms0kykrgSk_1JU3SQh6&sig=AOD64_1xJivXcE2hj4oBDhJsjSR1SOtmaQ&client=ca-pub-9186879237539752&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=C1lV9-4lIVbSjA8GmigbHrIGwCZKhm-YH0v3ezo4BwI23ARABILegkSVgg_XjhbAcoAHe3fbEA8gBAakC3-QAM0_dkD6oAwHIA8MEqgSyAU_QhVfUtaHYjfT18wUdiIq74Nv-h6dRtygh2bYIRbFDlJV6I-2ZWITJBtdO6gsC2isRlwakyaaDGAAIWBReVC255QfPEuVWzYsIJa9_FxqSlQuKIK95ems1Y7_l0izTHaeGW9KoQ9V3afZd3KB07hAKiMqXwIm-Do9yLzT3ddC2l1XGH6zlR-OHLyPbZhetqjt0N3Qn7jKQ3PYHlF5dJAmAWUtOaDFwoAdRHn5X2AxFWz6IBgGAB4qiiTuoB6a-G9gHAQ&num=1&cid=5Ggvmms0kykrgSk_1JU3SQh6&sig=AOD64_1xJivXcE2hj4oBDhJsjSR1SOtmaQ&client=ca-pub-9186879237539752&adurl=http://www.prismainfo.ro/produse-si-servicii/acoperiri-galvanice/http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-ATESTAT-ELECTRICIAN-CO265.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-ATESTAT-ELECTRICIAN-CO265.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/ATESTAT-PROFESIONAL-TURISM-SI-189.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/ATESTAT-PROFESIONAL-TURISM-SI-189.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/ATESTAT-LA-INFORMATICA-Gestion288.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/ATESTAT-LA-INFORMATICA-Gestion288.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-PROFESIONAL-IN816.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-Ingineria-s389.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-Ingineria-s389.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-Ingineria-s389.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-management-198.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-management-198.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-management-198.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-LICENTA-CONTABILITA125.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-LICENTA-CONTABILITA125.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-LICENTA-CONTABILITA125.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI926.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI926.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI926.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIMIE-INDU648.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIMIE-INDU648.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIMIE-INDU648.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENTU949.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENTU949.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Diplomatie-si-conflict-relatii449.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Diplomatie-si-conflict-relatii449.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIRURGIE-O745.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIRURGIE-O745.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/PROIECT-DE-DIPLOMA-CHIRURGIE-O745.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/Managementul-Proiectelor-Contr451.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/Managementul-Proiectelor-Contr451.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Brose-proiect144.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/Proiect-didactic-Grupa-Pregati114.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/Proiect-didactic-Grupa-Pregati114.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-Clasa-I-Mate799.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-Clasa-I-Mate799.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-Clasa-I-Mate799.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/index.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/http://www.creeaza.com/familie.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/didactica.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie.phphttp://www.creeaza.com/


2/25



osfatarea amorfa se aplica in cazuri speciale, tehnologiile de lucrud specifice fiecarui caz in parte.

Fosfatarea cristalina a metalelor feroase. Acest tip defatare se obtine pornind de la solutiile apoase usor acide de fosfatinometalici ai metalelor bivalente: fier, mangan si zinc, contactulsuprafata metalica fiind asigurat prin cufundare sau stropire (functie de marimea piesei), la temperaturi care sintrinse intre 25 si 98C.

Mecanismul reactiilor. Acidului fosforic, H3P04 ii corespund trei tipuri de saruri, dupa numarul atomilor derogen substituiti (se ia cazul unui metal bivalent):

Me(H2P04)2 sare primara;

MeHP04 sare secundara;

Me3(P04)2 sare tertiara.

Dintre cele trei tipuri de fosfati, numai fosfatii primari sint usor solubili in apa, fosfatii secundari fiind greuubili iar cei tertiari practic insolubili. Ultimii doi sint baza peliculei de fosfat ce se formeaza pe suprafata pieselorlucrate. Solutia apoasa de fosfati primari, supusa hidrolizei si incalzita pina la temperatura de fierbere (procesulfatarii) implica urmatoarele reactii de echilibru:

Me(H2P04)2 MeHP04+ Fe3P04;

5Me(H2P04)2 2MeHP04+Me,(P04)2 + 6H3P04.

Pentru a preintampina disocierea fosfatului monosubstituit si precipitarea trifosfatului insolubil, solutiabuie sa contina acid fosforic liber. Prin cufundarea in solutie, fierul interactioneaza cu acidul fosforic sicentratia acidului fosforic la interfata cu metalul se micsoreaza, echilibrul reactiei este deplasat si pe suprafataalului se formeaza o pelicula de fosfati bi si trisubstituiti. Acidul fosforic format prin disocierea monofosfatuluiabileste aciditatea solutiei la interfata cu metalul, fapt care permite crearea conditiilor pentru continuareacesului. Pe masura ce stratul de fosfat format creste, viteza de formare a sa scade, inceputul degajariirogenului, (proces paralel cu formarea stratului de fosfat) indicind sfarsitul reactiei de fosfatare.

In solutiile simple de fosfati procesul decurge lent, fiind necesar un timp lung de fosfatare. De aceea,oritatea solutiilor de fosfatare, pe linga componentele de baza mai contin o serie de substante cu rol deelerator. In acest scop se pot folosi diverse metale, adaugate in cantitati controlate (cupru, ni-chel), dar cel mai desutilizeaza agenti oxidanti: nitrati, nitriti, clorati si apa oxigenata.

O alta categorie de adaosuri in baile de fosfatare sint adaosurile organice de obicei pe baza de etilendiaminae contribuie la scaderea cantitatii de slam ce se formeaza in mod normal intr-o baie de fosfatare. Introducereaiala a unei mici cantitati de fier in solutia de fosfatare care nu contine fier contribuie la obtinerea unor peliculeogene de fosfati. Adaugarea de fosfati alcalino-pamantosi sau de polifosfati in baile pe baza de fosfat de zincduc la micsorarea grauntilor cristalini in stratul de fosfat depus. Aceasta atrage dupa sine cresterea rezistentei laoziune a stratului depus precum si cresterea rezistentei sale la socuri mecanice. Adaugarea de fosfafi de nichel in

Reducerea in sisteme complexe

VITAMINEIntoxicatia acuta cu solventi

organici

Ac id Salicil ic

Poluarea chimica si impactul ei

asupra sanatatii

Conductori electrici

Termodinamica electrochimica

Efectul fotoelectric (fotoefectul)

Termeni si conditii

Contact
http://www.creeaza.com/referate/chimie/Reducerea-in-sisteme-complexe311.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/VITAMINE364.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Intoxicatia-acuta-cu-solventi-139.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Intoxicatia-acuta-cu-solventi-139.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Acid-Salicilic343.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/POLUAREA-CHIMICA-SI-IMPACTUL-E518.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/POLUAREA-CHIMICA-SI-IMPACTUL-E518.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Conductori-electrici916.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Termodinamica-electrochimica135.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Efectul-fotoelectric-fotoefect321.phphttp://www.creeaza.com/termeni-conditii.phphttp://www.creeaza.com/contact.phphttp://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=CeCmE-4lIVZOaF-OiigbV14DQBZizuIQGgPaEqMgB74qZhjQQASC3oJElYIP144WwHKABqKqa4APIAQKoAwHIA-EEqgS2AU_QiUkTXRli7uZWKTuKF7PtFcVxkAteDSidvsNdb6RLzRo9KG9R1lEtH0huoDauDfiXV2IxF1PdKRPysI-0hUvdxTqd4d9guSg_EqlBfmwS7KGfhRIxcehs1g4Oyuf-MWnrlki7slMoXRpNej5L4THN4vYvasy9grngKIkuAFATgPXmvYAPwPY96xympn0k6s_RANcA4Tpum8QRc-F72aLB6ioFDrT2G8quf4136OhORvmOXeLHiAYBoAYCgAfA1eUfqAemvhvYBwE&num=1&cid=5Ghi016eFVgds0-bDZ97GvFt&sig=AOD64_1r4j1YYJo12u8J5czkh7Hi-z5PsA&client=ca-pub-9186879237539752&adurl=https://www.openshift.com/promotions/try-openshift%3Fsc_cid%3D70160000000UJArAAOhttp://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=CPnUa-olIVeT9HIH57Ab7uYGQC461y94Flu6b9McBwI23ARABIABgg_XjhbAcggEXY2EtcHViLTUwNTcwNzY3OTQ5ODgzMzDIAQmpAudi06Fpp4E-qAMBmAQAqgSvAU_QFfn651XDf3NE0ESNsKgzrkrSfpZqv9E2fpqeifrntjoFsCBUwBYcRrBkg2kOnuMmIv8pkVlBLZTHZkEgNqsOJGC7AaDWT5WneBI7DuCIBNF1O4E8qhIgdEu-25v7CHafPmKxyHXEnUoAKMkP8mAklVOafNMMHHwhPSqKT_OImwyPvpAX2jpwQ17Qk23IF3gB3F-PkER3CGAGphQx1mD6gsd1QVZonHypliPEhWGABsvw1LKAxt-GaqAGIdgHAA&num=1&sig=AOD64_3hzZID0q0mYbqRIK6pQ1x7fQO_NA&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=https://bid.g.doubleclick.net/xbbe/creative/click%3Fd%3DAPEucNWq8EfOUHURb7k_ggLQZt9vy1ceX7Ap3SRQl-AVgnM_m9HUvk1eBGjwtMW7U-I3kC_zTBxYbQ-ekf7sB_iNzMX1rW5hsL58RGJYWKPOj823B_UKHUKOgf-Uk-H0pOuXurjLq7rNaQgFZ6ZQlC1tRhlfDvdGhTRNqbQFNqxw_4t2mEV1lAZQHHBuhRHKt2LOs5p7IEoa%26r1%3Dhttps://track.adform.net/C/?bn=5541046;bsqno=2;li=2;cset=19|19|103|300|250|24|4|22|0|3|1|0|0;js=1;smid=-1;unloadid=1103004214828111041;pdmn=www.creeaza.com;adfibeg=0;icid=6979158380648271686;icidt=635664140764994950;CREFURL=http%3a%2f%2fwww.creeaza.com%2freferate%2fchimie%2fFosfatarea-materialelor-metali889.phphttp://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=CPnUa-olIVeT9HIH57Ab7uYGQC461y94Flu6b9McBwI23ARABIABgg_XjhbAcggEXY2EtcHViLTUwNTcwNzY3OTQ5ODgzMzDIAQmpAudi06Fpp4E-qAMBmAQAqgSvAU_QFfn651XDf3NE0ESNsKgzrkrSfpZqv9E2fpqeifrntjoFsCBUwBYcRrBkg2kOnuMmIv8pkVlBLZTHZkEgNqsOJGC7AaDWT5WneBI7DuCIBNF1O4E8qhIgdEu-25v7CHafPmKxyHXEnUoAKMkP8mAklVOafNMMHHwhPSqKT_OImwyPvpAX2jpwQ17Qk23IF3gB3F-PkER3CGAGphQx1mD6gsd1QVZonHypliPEhWGABsvw1LKAxt-GaqAGIdgHAA&num=1&sig=AOD64_3hzZID0q0mYbqRIK6pQ1x7fQO_NA&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=https://bid.g.doubleclick.net/xbbe/creative/click%3Fd%3DAPEucNWq8EfOUHURb7k_ggLQZt9vy1ceX7Ap3SRQl-AVgnM_m9HUvk1eBGjwtMW7U-I3kC_zTBxYbQ-ekf7sB_iNzMX1rW5hsL58RGJYWKPOj823B_UKHUKOgf-Uk-H0pOuXurjLq7rNaQgFZ6ZQlC1tRhlfDvdGhTRNqbQFNqxw_4t2mEV1lAZQHHBuhRHKt2LOs5p7IEoa%26r1%3Dhttps://track.adform.net/C/?bn=5541046;bsqno=2;li=2;cset=19|19|103|300|250|24|4|22|0|3|1|0|0;js=1;smid=-1;unloadid=1103004214828111041;pdmn=www.creeaza.com;adfibeg=0;icid=6979158380648271686;icidt=635664140764994950;fc=1;CREFURL=http%3a%2f%2fwww.creeaza.com%2freferate%2fchimie%2fFosfatarea-materialelor-metali889.phphttp://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=CzIsv-IlIVaG8JonB7Qb_24CYBZizuIQGwO6EqMgBqOHLjzwQASD_sO0JYIP144WwHKABqKqa4APIAQKoAwHIA8EEqgSzAU_Qc2itiqL_6uYvGyaSXvGuGd-XEjuXcWUFDXP6LE0CPLCosqyX8xFYCjTYs6diLIypKp5aV4-b6FfYaIjGWnTJVM02WSkrLpcu46loxuuAJDHYi-ODkgCxmOTYfJOdFRI3FqDv5zNz_vPwb20bkwha7T76zKiPBdZeNpspmN6zPDyk_8fAthcdvVboE7GwALiYwKs-vK8yWAVjrYypI5QsZBRRfVFdtGCWRmih1cQyuLNYiAYBoAYCgAfA1eUfqAemvhvYBwE&num=1&cid=5Gj79cIfyRXCrajMW8ys9LFQ&sig=AOD64_0FMVr_F0_SfUhc7bR7IvNCzK1zhg&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=https://www.openshift.com/promotions/try-openshift%3Fsc_cid%3D70160000000UJArAAOhttp://www.creeaza.com/contact.phphttp://www.creeaza.com/termeni-conditii.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Efectul-fotoelectric-fotoefect321.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Termodinamica-electrochimica135.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Conductori-electrici916.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/POLUAREA-CHIMICA-SI-IMPACTUL-E518.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/POLUAREA-CHIMICA-SI-IMPACTUL-E518.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Acid-Salicilic343.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Intoxicatia-acuta-cu-solventi-139.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Intoxicatia-acuta-cu-solventi-139.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/VITAMINE364.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Reducerea-in-sisteme-complexe311.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Efectul-fotoelectric-fotoefect321.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Termodinamica-electrochimica135.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Conductori-electrici916.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/POLUAREA-CHIMICA-SI-IMPACTUL-E518.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Acid-Salicilic343.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Intoxicatia-acuta-cu-solventi-139.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/VITAMINE364.phphttp://www.creeaza.com/referate/chimie/Reducerea-in-sisteme-complexe311.php


3/25



e pe baza de fosfat de mangan contribuie la cresterea duritatii straturilor depuse precum si a capacitapi de retinereubrifianfilor.

Proprietatile protectoare ale peliculei de fosfati obtinute in cazul folosirii acceleratorilor sunt mai scazute decitpeliculelor obtinute fara acceleratori. De aceea, fosfatarea accelerata se foloseste mai ales in cazul cand stratultinut joaca rol de grund in vederea vopsirii sau lacuirii. Grosimea acoperirii de fosfati depinde atat de regimul deru, compozitia solutiei, cat si de procedeul de pregatire a suprafetei piesei. Structura suprafetei metalului de bazaermina orientarea cristalelor de fosfati si deci structura stratului de fosfat obtinut.

Pe otelul polizat, in mod obisnuit se formeaza o pelicula microcristalina cu grosimea de 2 4 nm. Pentru ouctura macrocristalina, timpul de contact prelungit al solutiei cu piesa, determina formarea unei pelicule de 1015

sau mai groasa. La aplicarea fosfatarii la rece se obtin de obicei pelicule cu grosimea in jur de 6m. Dimensiunile

selor fosfatate se modifica insesizabil, la aceasta contribuind si procesul de reformare continua a stratului in timpulfatarii (precipitare si dizolvare in acid fosforic).

Din punct de vedere al compozitiei chimice, componentul principal al acoperirii in cazul folosirii de exempluolutiilor pe baza de fosfat de zinc (foarte des utilizate) este fosfatul tertiar de zinc cu formula Zn 3(PO4)2 - 4H2O.

plus, fosfatii de fier aflati in solutie, prin atacul acid al metalului intervin si ei in reactiile de precipitare. Aceastaduce la formarea pe linga a fosfatului tertiar de zinc a unui fosfat mixt de zinc si fier cu formula aproximativa

5Fe)1/2(PO4)2 4H2O, a fosfatilor de fier Fe3(PO4)2 8H2O precum si a oxizilor de fier Fe2O3si Fe3O4 care

nastere chiar pe suprafata metalului. Existenta acestor compusi indica participarea (in mica masura) a metaluluiat la formarea acoperirii. Deoarece aceste reactii au loc pe insasi suprafata fierului si se produc cu viteza mare,cula de fosfat se fixeaza pe suprafata fierului, unde adera foarte bine.

Proprietatile acoperirilor de fosfat sint deosebit de importante, astfel incat acestea sint folosite uneori

ocul acoperirilor metalice. Cele mai importante proprietati ale peliculelor de fosfat sint urmatoarele :

rezistenta electrica mare (peliculele de fosfat sint bune izolatoare electrice chiar in straturi subtiri de 1

microni);

peliculele de fosfat rezista la temperaturi pina la aproximativ 500 C (valoarea lor protecteare insaepe sa scada de la 200 C);

peliculele de fosfat maresc capacitatea de aderenta a straturilor de ulei si de lac ; ele constituie o baza

celenta pentru substantele de impregnare;

protectia la coroziune este buna ( aceasta protectie este pusa in evidenta insa numai dupa tratarea

erioara cu uleiuri sau cu lacuri);

porozitatea pelieulei de fosfat este mare (aproximativ 0,5%), de aceea se impune ca obiectele fosfatate

fie uleiate, lacuite sau vopsite, imediat dupa fosfatare ;

- peliculele de fosfat nu modifica proprietatile metalului de baza, ca : duritate, elasticitate, proprietatignetice etc.

- de asemenea, prin fosfatare nu se produce nici o modificare a greutatii piesei fosfatate ;

- aspectul pelieulei de fosfat este mat, cenusiu-negru, culoarea pelieulei de fosfat variaza dupa

mpozitia ei astfel, peliculele cu un continut mai mare de fier au culoarea aproape neagra, iar peliculele cu

fat de zinc au culoare mai deschisa ca cele cu fosfat de fier sau mangan ;

- flexibilitatea si plasticitatea peliculelor de fosfat este mica ;

- de asemenea, rezistenta la frecarea de alunecare este mica, ceea ce face ca peliculele de fosfat santribuie mult la reducerea frecarii de alunecare.

Utilizarile fosfatarii sunt numeroase, astfel, fosfatarea se utilizeaza in urmatoarele cazuri :

- pentru protectia contra coroziunii aproape in toate ramurile industriei de prelucrare a metalelor ;

- pentru micsorarea frecarii, acoperirile de fosfat usureaza deformarea metalelor la diferite tractiuni, la

ilare, la fabricarea tevilor etc. ;- pentru izolarea electrica a tolelor de transformatoare, a placilor rotorilor si statorilor ;

- pentru izolarea locala a pieselor supuse operatiei de stantare, zincare, plumbuire etc.

Domeniile principale de aplicare ale fosfatarii sint industriile de automobile, petroliera, frigorifica,

ctrica, constructii de avioane si vase navale etc.

Straturile de fosfati, asa cum s-a aratat, prezinta intotdeauna o porozitate datorita existentei lacunelorrcristaline care se formeaza chiar in timpul procesului de cristalizare. Aceasta proprietate, aparent un dezavantaj

orita facilitarii patrunderii mediului coroziv catre metalul suport, a fost transpusa intr-o calitate de baza a stratuluifosfat, datorita capacitatii sale absorbante.

Fosfatarea amorfa. Acest tip particular de fosfatare se realizeaza pornind de la solutiile care contin saruri deura diferita: fosfati alcalini de amoniu sau uneori organici, fara incorporarea initiala a acidului fosforic liber.

Creeaza si tu
http://www.creeaza.com/adauga.phphttp://www.creeaza.com/adauga.php


4/25



utiile prezinta fenomenul de hidroliza la un pH mai ridicat decat in cazul fosfatarii acide. In acest caz, in loculctiei de precipitare are loc o reactie de substitute, unde cationii prezenti in solutie (sodiu sau amoniu de exemplu)apar in acoperire, care in esenta este constituita din fosfat feric FePO 4 - 2H2O, oxid de metal de baza si de fier

O3. Astfel, metalul de baza singur contribuie la formarea stratului, fara interventia altor elemente metalice.

icula astfel obtinuta, sensibila la eforturi mecanice (deformari accidentale sau socuri), este un bun suport in vedereasirii (de obicei a tablelor). Atunci cand in aceste solutii se adauga agenti tensioactivi se poate realiza concomitent

fosfatarea si operatia de degresare a metalului.

Pregatirea suprafefei. In cadrul procesului de fosfatare, pregatirea suprafetei are un rol determinant asupraacteristicilor stratului de fosfat deoarece in acest caz pelicula se formeaza prin transformarea partiala a suprafeteialului de acoperit.De aceea, procedeele clasice de pregatire, degresare si decapare in acest caz isi schimba sensul.

general, o degresare intr-o solutie alcalina apoasa contribuie la obtinerea unui strat cu granulatie mai mare si deci

capacitate protectoare mai slaba, iar urmele de solutie alcalina ramase pe suprafata metalica dupa degresare potza perturbari in formarea stratului de fosfat. Felul degresarii influenteaza atit asupra greutatii cat si asupra grosimiiturilor de fosfat. Straturile cele mai subiri si cele mai fin granulate se obtin prin degresare cu vapori deloretilena sau percloretilena. Un alt tratament de pregatire a suprafetei inainte de fosfatare il constituie decaparea.si in cazul degresarii, trebuie sa se evite in general solutiile de decapare acide deoarece ataca puternic si preferen-suprafata piesei metalice si ii schimba structura cristalina superficiala. In tabelul 1. sunt prezentate solutii deapare care conduc la o structura cristalina fina a stratului de fosfat.

bel 1.

mpozitii de solutii si conditii de lucru pentru decapare in vederea fosfatarii:

Compozitia solutiei Parametri de lucru

Constituienti Concentratie

[%]

Temperatura solutiei

[C]

Timp de decapare

minim [s]

Acid tartric 2,5 10 1825 5 10

Acid oxalic 1520 1825 510

Acid fosforic (p=l,8) 10% (vol.) 1825 210

Fosfat disodic Trielorurade titan

10 20 0,10,2 18 25 15

In afara de procedeele clasice de pregatire (degresare si decapare), in cazul fosfatarii se mai poate face un

ament preliminar care conduce la o structura mai fina a stratului de fosfat depus ulterior. Acest tratament consta inmarea pe suprafata piesei a unei depuneri subtiri cu structura cristalina fina dintr-o solutie de saruri a unor metalele. In tabelul 1 sint date compozitii de solutii pentru tratamentul preliminar in vederea imbunatatirii structurii stra-ui de fosfat.

bel 2.

mpozitii de solutii si conditii de lucru pentru pretratare in vederea fosfatarii:

Compozitia solutiei Parametri de lucru

Componenti Concentratie(g/l) Temperatura(C) Timp de decapare minim(s)

Acid tartaric

Acid azotic (?-1.4)

1

12.5 cm3/l

1825 1520

Sulfat de cupru

Acid sulfuric (?-1.84)

210

10cm3/l

1825 1530

Actiune similara o au solutiile cu un continut scazut de acid azotic ale sarurilor de bismut, arsen, antimoniu,mb sau staniu. Aceste metale pot fi depuse si electrolitic pe suprafata piesei de otel, in scopul formarii unui stratstructura fin cristalizata. De asemenea, structura stratului de fosfat ce se formeaza ulterior pe piesa poate fibunatatita si printr-un tratament preliminar intr-o solute din care nu precipita sarurile metalelor. Un astfel demplu este o solutie de azotat de sodiu de concentratie 1 5 g/1, care ajuta si la accelerarea fosfatarii.

In cazul pieselor puternic oxidate care urmeaza a fi fosfatate, cand o solutie de decapare de tipul celor


5/25



omandate nu este eficienta, piesele se supun unor tratamente preliminare mecanice de sablare, slefuire sau frecarepulberi abrazive. Astfel, sint indepartate atat straturile groase de oxizi formate in mod natural pe piese cit siturile formate in timpul unor operafii de tragere, laminare etc.

In unele cazuri, cand structura cristalina a stratului de fosfat nu joaca un rol decisiv, se pot utiliza pentrugatirea pieselor si procedeele de degresare si decapare a suprafetei.

vederea extrudarii la rece pregatirea suprafefei pentru fosfatare consta din urmatoarele operatii: predegresare,lare in apa rece curgatoare, degresare, spalare in apa calda curgatoare, spalare in apa rece curgatoare, decapare,lare in apa rece curgatoare.

Inaintea acestor operatii are loc debitarea si recoacerea materialului. Acest flux este aplicat pieselor care selucreaza printr-o singura presare. In cazul pieselor complicate, care se executa prin mai multe presari, fluxul

mplet, inclusiv recoacerea, se repeta de cite ori are loc o presare.

degresarea are loc intr-o solutie cu urmatoarea compozitie si parametri de lucru:

Pirofosfat de sodiu 100 g/Ij;

Azotit de sodiu 10 g/1;

Carbonat de sodiu 20 g/1;

Temperatura 20C;

Timp 30.. 60 min.

obicei operatia are loc prin tobare. Degresarea alcalina se face in urmatoarele conditii:

Hidroxid de sodiu 40 g/1;

Carbonat de sodiu 30 g/1;

Fosfat trisodic 30 g/1;

Silicat de sodiu 5 g/1;

Detergent 3 10 g/1;

Temperatura 80 90C;

Timp 10 min.

utia pentru decaparea pieselor in vederea fosfatarii pentru extruziune are urmatoarea compozitie si se lucreaza lamatorii parametri de lucru:

Acid clorhidric (p1,19).150 g/1;

Hexametilentetramina 0,45 g/1;

Sulfat de sodiu 0, 15 g/1;

Temperatura 20..25C;

Timp max. 30 min.

fatarea anticoroziva in vederea vopsirii

In scopul fosfatarii anticorozive se pot utiliza atat fosfati de fier si zinc, cit si fosfati de mangan. Dupa cum s-atat, stratul de fosfat se compune din combinatii anorganice cristalizate ale caror cristale individuale nu sunt

puse unul langa celalalt, ci prezinta o porozitate de aproximativ 0,5%. Aceasta porozitate este relativ mare,mparand cu porozitatea straturilor de crom si aluminiu care este de numai 0,1%. Porozitatea mare a straturilor defat conduce la atacul rapid al pieselor fosfatate, dupa cateva zile sau saptamani chiar si numai in contact cu aeruled, provocind ruginirea lor. Atacul este deosebit de puternic in medii ce contin urme de acid. Aceasta, impune peo parte realizarea unui strat mai gros in scopul fosfatarii anticorozive (8 25 m) si pe de alta un tratament ulteriormpregnare a stratului cu uleiuri sau solutii pasivante. Numai in aceste conditii se poate pune in evidenta valoarea

tectoare a straturilor de fosfat.O influenta deosebit de mare asupra rezistentei la coroziune a peliculei de fosfati exercita continutul de fier al

peririi. Astfel, un continut mic de fier conduce la diminuarea porozitatii si deci la cresterea valorii protectoare, iarsterea continutului de fier duce la scaderea valorii protectoare a acesteia.Valoarea protectoare a acoperirilor defat de mangan este in general mai ridicata decit a acelora de fosfat de zinc. Dezavantajul bailor de fosfat dengan consta insa intr-o durata mai mare a procesului si in dificultatea realizarii stratului in cazul unor oteluri aliate.

Stratul de fosfat este atacat atit de solutiile alcaline cat si de cele acide, in cazul celor acide actiunea fiind insalt mai rapida.

usirea esentiala a straturilor de fosfat folosite in scop protector este faptul ca degradarea peliculei intr-un punct perafata piesei fosfatate nu conduce la extinderea atacului coroziv pe suprafata, ci acesta ramine localizat in punctulcului. Dupa operatiile de pregatire si curatire a suprafefei, piesele se supun operatiei de fosfatare. Solutiile defatare recomandate in scopul fosfatarii anticorozive sunt prezentate in tabelul 4.


6/25



ntru prepararea unui litru de solutie de fosfatare pe baza de fosfatol tip I se procedeaza in felul urmator:

prepara o solutie de 100 cm3 fosfatol tip I (produs in Romania) in 900 cm3 apa demineralizata si se incalzeste laperatura de 90 . . . 97C timp de doua ore, completandu-se mereu volumul de apa evaporat. Se adauga apoi 50 g span de fier degresat si decapat si se lasa solutia pentru amorsare timp de 10 h;

se scoate spanul si se incalzeste din nou solutia la temperatura de lucru la 90 . . . 97C.

ntru prepararea unui litru de solutie de fosfatare pe baza de fosfatol tip III se procedeaza astfel:

se dilueaza 60 cm3 solufie fosfatol tip III cu apa calda demineralizata (40 . . . 50C) pina la un litru si se inzeste solutia astfel preparata la 90 . . . 95C timp de 10 15 min.

se lasa in repaus 24 h timp in care se depun sarurile insolubile sub forma, de slam care se inlatura. Solu|;iapede separata se incalzeste la 98oC.

ntru ambele solutii, dupa preparare se controleaza aciditatea, care atunci cand nu este in limitele prescrise seecteaza. cu solutie de fosfatol. Pentru fiecare punct de aciditate lipsa se adauga 1,5 cm3/l fosfatol tip I si respectiv6 cm3/l fosfatol tip III.

Baile de fosfatare sint confectionate din tabla de otel cauciucata cu dimensiunile funcfie de marimea simarul pieselor care se fosfateaza, sint prevazute cu instalatie de incalzire cu termostatare, izolatie termica, si baretru suspendarea pieselor. Incalzirea se face de obicei cu serpentine cu abur. Toate baile de fosfatare sint prevazuteventilatie.

Analiza bailor de fosfatare se face de doua ori pe schimb, pentru determinarea aciditatii libere si aciditatiile. Odata pe zi se determina continutul in fier, iar periodic (la 3 7 zile) se determina continutul in celelalte metale.

Aciditatea solutiei de fosfatare se exprima prin puncte. Punctajul este dat de volumul (cm3) solutiei de


7/25



roxid de sodiu 0,1 N folosit la titrarea a 10 cm 3solutie de fosfatare.

Determinarea aciditatii totale.

Dintr-o solutie obtinuta prin diluarea cu apa distilata intr-un balon cotat de 100 cm3a 10 cm3 solutie defatare ,se iau 10 cm3 si se titreaza cu hidroxid de sodiu 0,1 N in prezent de fenolftaleina.

ditatea totala = Vt; unde: Vt este volumul solutiei de hidroxid de sodiu 0,1 N consumat la titrare, in cm3.

Determinarea aciditatii libere.

Din solutia preparata in balonul cotat pentru determinarea aciditatii totale se iau 10 cm3 si se titreaza curoxid de sodiu 0,1 AT in prezenta de metilorange.

ditatea libera = Vl; unde: Vl este volumul solutiei de hidroxid de sodiu 0,1 N consumat la titrare, in cm3.

Determinarea continutului in fier.

Se introduc 5 cm3solutie de fosfatare intr-un pahar conic de 500 cm3, se adauga 2 3 cm3acid clorhidric si sealzeste solutia pana la fierbere. Fierul trivalent se reduce cu o solutie de clorura stanoasa 10%, care se adauga inaturi pana la decolorare.

Se adauga apoi suplimentar doua picaturi de clorura stanoasa. Solutia obtinuta se raceste pina la temperaturabianta.

Se toarna imediat 3 cm3solutie de clorura mercurica 6,4%, formindu-se un precipitat fin de Hg2Cl2;

Dupa 5 min solutia se dilueaza pina la un volum de 400 cm3, se adauga 20 . . . 25 cm3amestec de acid

foric si sulfuric cu sulfat de mangan (66 g sulfat de mangan se dizolva in 400 cm 3apa, se filtreaza si se introduce

-un balon cotat de 1 000 cm3

impreuna cu 130 cm3

acid sulfuric chimic pur, 138 cm3

acid fosforic si sempleteaza cu apa distilata). Amestecul obtinut se titreaza cu o solutie de permanganat de potasiu 0,1 N pina laoratia slab roz. Calculul se face cu relatia:

M^BIll ! 000 [g/1] unde:

0,005584 - factorul de transformare pentru titrarea fierului;

Vj - volumul solutiei de permanganat de potasiu 0,1N consumat la titrare, in cm3;

factorul solutiei de permanganat;

V - volumul solutiei de fosfatare luat in lucru, in cm3.

terminarea continutului de mangan

In vederea analizarii, solutia de fosfatare se pregateste astfel:

se dizolva 5 cm3solutie de fosfatare in 50 60 cm3solutie de acid clorhidric 20%,

se filtreaza, iar filtratul se aduce la semn cu apa distilata intr-un balon cotat de 1 000 em3.

100 cm3din aceasta solutie se aciduleaza cu 10 cm3solutie de acid clorhidric, se neutralizeaza cu oxid dec in mic exces,

se dilueaza cu apa fierbinte pana la 500 cm3,

se incalzeste pina la fierbere si se titreaza cu o solutie de permanganat de potasiu 0,1 N pina la coloratia roz.

Calculul se face cu relatia:

0165 v, f- 10 ,,

= u 1 000 [g/1],

are:

0,00165 - coeficientul de calcul pentru mangan;

V1 - volumul solutiei de permanganat de potasiu 0,l N consumat la titrare, in cm3

f - factorul solutiei de permanganat de potasiu 0,1N;

10 - coeficient de volum;

V - volumul solutiei de fosfatare luat in lucru, in cm3.

In timpul functionarii, in baie creste concentra|ia de fier datorita trecerii in solute a ionilor de fier de perafata pieselor. Concentratia maxima admisa de fier in solutia de fosfatare este de 3 g/1. In cazul depasirii acesteiori, fierul din solutie trebuie indepartat prin precipitare sau este necesara schimbarea solutiei.

cipitarea ionilor de fier din solutie se efectueaza in modul urmator:


8/25



determina prin analiza confinutul de fier. In solutie fierul se gaseste sub forma de ioni bivalenti Fe2+. Se oxideaza

ajutorul apei oxigenate Fe2+la Fe3+si se precipita ionii Fe3+cu carbonat de mangan. Pentru 1 g fier/1 in plus, se

-suma 84 cm3/l apa oxigenata 30% si 102 g/1 carbonat de mangan. Se dilueaza apa oxigenata cu un volum de 10mai mare de apa si se adauga in portiuni mici sub agitare, in baie. Carbonatul de mangan se amesteca cu otitate de 10 ori mai mare de apa si dupa trei ore de asteptare, dupa oxidare, se adauga suspensia formata in baie,ind continuu. Dupa depunerea precipitatului solutia se decanteaza, se indeparteaza slamul format si se corecteaza.

In afara de intretinerea din punct de vedere chimic a solutiilor de fosfatare, baile de fosfatare se curata o datasaptamana de slamul depus in timpul fosfatarii. Dupa decantarea solutiei limpede si indepartarea slamului, seata mecanic serpentinele, se spala baia cu un jet puternic de apa si apoi se introduce solutia de fosfatare care seecteaza.

sele fosfatate se verifica din punct de vedere calitativ.

Pentru o proba de coroziune, fosfatarea se face timp de 15 min dupa care piesele spalate si uscate se cufundap de 3 min intr-o solutie de sulfat de cupru 3%. Dupa spalarea si uscarea pieselor cufudate in solutia mentionatatrebuie sa apara urme de cupru de contact, care ar indica absenta stratului de fosfatare in acele portiuni. Pieseletacate prezinta un strat continuu de fosfat.

Acelasi test de rezistenta la coroziune il poate constitui si imersia piesei fosfatate intr-o solutie de clorura deiu 3% timp de 15 min la temperatura camerei. Dupa spalare si uscare, proba se examineaza dupa 30 min. Dacafatarea a fost corecta nu trebuie sa apara pete de rugina. In cazul acoperirii ulterioare cu lacuri si vopsele, stratul serseaza intr-o solutie de NaCl 1% timp de 5 min.

In afara de controlul vizual al aspectului si culorii si de determinarile de rezistenta la coroziune, stratului defat i se pot determina si alte caracteristici. Pentru determinarea greutatii stratului de fosfat, raportata la unitatea derafata, se dizolva depunerea intr-o solutie de anhidrida cromica 150 200 g/1 timp de 15 20 min la 80C. Setareste piesa fosfatata si apoi piesa dupa dizolvarea stratului de fosfat.

utatea stratului de fosfat este data de diferenta:

[g/dm2]

are: G1 este greutatea piesei fosfatate, in g;

G2 greutatea piesei dupa indepartareastratului de fosfat, in g;

S suprafata piesei, in dm2.

Porozitatea stratului de fosfat depus nu se determina cantitativ pentru ca, asa cum s-a aratat, insusi procesul defatare conduce la o acoperire necompacta a suprafetei piesei cu cristale de fosfati, intre cristalele izolate gasindusetii sau pori in care metalul de baza nu este protejat. Practic, aceasta porozitate este apreciata la 0,1 . . . 0,5% dinrafata totala.

Grosimea stratului de fosfat se poate determina cu aparate care permit masurarea diferentei de flux magnetice piesa acoperita si piesa neacoperita.

Pentru a vedea structura stratului de fosfat depus se examineaza suprafata fosfatata cu ajutorul unei lupe, aroscopului metalografic sau in unele scopuri de cercetare, cu microscopul electronic cu o replica pe baza detat de celuloza. O indicatie asupra uniformitatii si finetei stratului de fosfat se poate obtine cu ajutorulfilogramei depunerii executata cu aparate adecvate. Aderenta depunerii de fosfat la metalul de baza de obicei esterte buna dat fiind inceperea formarii stratului prin transformarea superficiala a metalului de baza al piesei. Aceastaacteristica nu se determina cantitativ. O metoda calitativa a aprecierii aderentei este stergerea stratului de fosfat,a ce a fost degresat in tricloretilena, cu o bucata de pinza alba curata, care nu trebuie sa se innegreasca.

Se considera corespunzatoare si piesele pe suprafata carora este depus un strat de slam alb (milul baii defatare), daca sub acesta se constata ca stratul de fosfat este corect depus. In cazul operatiei de fosfatare pot apareaerie de defecte dintre care cele mai frecvente sint prezen-tate in tabelul 4. Deoarece stratul de fosfat nu ofera decitaba protectie anticoroziva pentru medii usoare (in incaperi uscate) este necesar un tratament suplimentar al

culei, de pasivizare, impregnare, sau de acoperire cu lacuri si vopsele.atamentul de pasivizare: consta din imersia pieselor fosfatate in solutia de bicromat de potasiu 50 80 g/1.nditiile de lucru sint urmatoarele:

Temperatura 70 80C;

Timp 10 15 min.

Cuva de pasivizare este confectionata din tabla de otel captusita cu material plastic rezistent la aetiuneau^iei de bicromat si este prevazuta cu instalatle de incalzire, ventilare si stut de golire. De obicei, pieseleivizate se prelucreaza in continuare pentru marirea rezistentei la coroziune. Astfel de tratamente sunt impregnareaulei sau hidrofobizarea.

pregnarea cu uleise face prin imersia pieselor in ulei anticoroziv cald, timp de 10 15 min, Cuva de uleiere estefectionata din tabla de otel si este prevazuta cu instalatie de incalzire.


9/25



Nr. curent Defectul Cauza Mod de remediere

1. Pelicula de fosfat subtjre,transparent;*, de culoarecenusiu deschis

Durata insufici-enta a fosfatarii Se mareste durata fosfatarii

2. Pelicula patata si neuniformS Pregatirea neco-respunzatoarea pieselor Inainte de fosfatare

Se imbunatateste curatireasupra-fefei pieselor

3. Rezisten^a scazuta lacoroziune a peliculei de fosfat

Temperatura prea joasa asolutiei

Raportul neco-respunzStorintre aciditatea totals si acidi-tatea libera

Se ridica temperatura solutiei

Se corecteaza solutia

4. Lipsa stratului de acoperire peunele porfiuni ale piesei

Formarea bulelor de gazdatorita pozitiei incorecte a

piesei

Se corecteaza pozi-tla piesei inbaie.

Numarurent

Compozitie Observatil

1.

Acid fosforic Acid azotic Zinc

Aciditate totala Aciditate libera

Aciditate totala

Raport

Aciditate libera

450 g/1 95 g/1

150 g/1 60 puncte 22puncte

2,4 3,7

Denumire:

Solutie de fosfatareaccelerata tip II(Fosfatoltip II)

Solutie limpede

Culoare: slab galbui

2.

Acid fosforic Acid azotic Zinc


600 g/1 185 g/1 200g/1 87 puncte 27

puncte

Denumire:

Solutie de fosfatareaccelerata tip IV

(Fosfatol tip IV) Solutielimpede

3.

Aciditate totala

Raport

Aciditate libera

2,4 3,7 Culoare: slab galbui

4.

Acid fosforic Acid azotic Zinc Nichel


Aciditate totala

Raport

Aciditate libera

418 g/1 130 g/1 162g/1 0,65 g/1

60 puncte 22 puncte

2,43,7

Denumire:

Solutie de fosfatareacceleratS tip V (Fosfatoltip V)

Solu|ie limpede

Culoare: slab galbui

bel 4.

Piesele din otel se dehidrogeneaza la temperatura de 180C timp de o ora. Daca in urma acestei operatii uleiul

evaporat operatia de uleiere se repeta. Greutatea unui astfel de strat este de cca 0,038 . . . 0,040 g/dm2. Operatiahidroiobizare se realizeaza prin imersia pieselor in lichidul hidrofob silicoorganic diluat. Durata contactuluitului de fosfat cu lichidul hidrofob este de 3 5 min.

bel 5.

eratiile de grunduire si vopsire sau lacuire sint operatiile finale in procesul fosfatarii executate in scopul asigurariiui suport in vederea vopsirii. Prin aceasta prelucrare se imbunatateste considerabil rezistenta la coroziune, pieseled protejate timp indelungat in locuri deschise sau pentru conditii medi si chiar grele de coroziune. Grunduirea,sirea sau lacuirea se executa manual sau in instalatii automate, materialele alegandu-se functie de scopul urmarit.


10/25



ntru acoperirea cu un strat subtire de fosfati prin aspersiune a tablelor destinate vopsirii se utilizeaza solutiile defatare prezentate in tabelul 5.

fatarea antifrictiune si antigripanta

Este un proces de conversie, care permite formarea unui compus subtire prin reactia chimica dintre metal sia de tratament. Structura consta in diferite forme si marimi de cristale mai mult sau mai putin omogene sietesute in stratul de suprafata al piesei mecanice.

ntru a imbunatatii rezistenta la pitting in timpul functionarii se aplica :

prin modificarea coeficientului de frecare; prin modificarea suprafetei

prin schimbarea regimului de ungereametrii importanti pentru gama de tratament:

compozitia chimica a baii timpul acordat tratamentului temperatura baii uzarea solutiei din baie aciditatea totala din baie aciditate libera

feritor la suprafata de reactivitate trebuie sa se tina seama de:

calitatea de prelucrare gradul de poluare

este caracteristici sunt afectate de obicei de :

rata de recuperare forma si dimensiunea cristalelor

figura se observa o imagine de pe suprafata unui ax al unei cutii de viteze carbonitrurata si fosfatada.

a. b.

a. b.

Fig pinioane cutie viteze carbonitrurata si fosfatata

Recuperarea este completa, cristalele sunt regulate, in forma si marime.


11/25



Numar

Zona bine acoperita; cristale de forma regulata si foarte fine.

Straturile de fosfat au capacitatea de a reduce rezistenta la frecare. Stratul de fosfat, in calitatea lui de stratarator este capabil sa evite griparea si autosudarea care se produc adesea la rodajul organelor de masini. Datoritaacitatii bune de absorbtie fata de uleiuri si a naturii sale nemetalice, stratul de fosfat imbunatateste si lubrifiereaesara in cazul pieselor in miscare.

Acoperirile de cupru, staniu, sau cadmiu aplicate pe materiale pentru cresterea rezistentei la uzura prinucerea frecarii de alunecare a partilor de masini in miscare, nu au capatat o larga aplicabilitate din motivenomice. Acoperirile cu fosfati folosite in acest scop au dat aceleasi rezultate si sint mult mai ieftine. Ca suprafeterodaj se utilizeaza atat straturi de fosfat de mangan cat si straturi de fosfat de zinc, care pot fi alcatuite si dintale mai grosiere, dar uniforme. Acoperirile cu strat de structura cristalina fina si neuniforma au o influentaavorabila asupra rodajului.

Straturile de fosfat asigura si o etansare buna fara afectarea suprafetei de alunecare, asa incat se creeazaditii normale de exploatare chiar inaintea rodajului complet. Datorita bunei capacitati de absorbtie a uleiului aturilor de fosfat, nu se produc frecari uscate sau gripari nici chiar la o miscare fortata timp indelungat a organelormasini. Insusirile de alunecare a segmentilor de piston sint vizibil imbunatatite prin aplicarea de grafit fin peturile de fosfat. Proprietatea de reducere a coeficientului de frecare nu este aplicata numai in constructia de auto-bile ci si pentru roti dintate, elice, piese de pompa etc.

Fosfatarea antigripanta se executa in scopul evitarii griparii pieselor in miscare, cu solicitari mecanicemplexe. Acest tip de acoperire se obtine dintr-o solutie de fosfat biacid de mangan, cu sau fara adaosuri deeleratori oxidanti . Se fosfateaza de obicei materiale feroase (oteluri carbon, oteluri cu continut mic de elemente dere si fonte). Acest strat de fosfat contribuie substantial la reducerea zgomotelor in exploatare, are si proprietaticorozive iar uneori, dupa uleiere, poate fi considerat strat decorativ.

Structura stratului de fosfat feromanganos utilizat in acest caz este fina, constituita din cristale prismatice cuchii rotunjite, care uneori pot deveni lamelare sau aciculare. Daca fosfatarea antigripanta este corect executata sein numai cristale prismatice partial suprapuse, aceasta fiind forma cea mai potrivita. pentru a indeplini functii

gripante. Schematic aceste structuri sint prezentate in fig.

a) b) c)

. . Reprezentarea schematica a structurilor cristaline obtinute folosind solutie de fosfat fero-manganos:

structura prismatica; b - structura lamelara; c - structura aciculara.

aturile cu structura lamelara sau aciculara (fig. , b si c) nu au proprietati antigripante, iar piesele astfel fosfatate seping in urma examenului microscopic.

Pregatirea suprafetei in cazul fosfatarii antigripante si antifrictiune este specifica, datorita importance!ucturii cristaline a stratului in conferirea proprietatilor urmarite. De aceea, trebuie sa se evite tratamentele chimicede sau alcaline care in alte cicluri analoage produc inlaturarea impuritatilor de pe suprafata pieselor. Indepartareaturilor de oxizi se executa in acest caz mecanic prin sablare, suflare cu abur, lustruire, rectificare, lepuire etc., iarepartarea grasimilor se executa exclusiv prin degresare in solventi organici in faza de vapori, in faza lichida sau

mbinat. Compozitiile unor solufii de fosfatare utilizate in scopul reducerii frecarii si griparii sint prezentate inelul 6. Pentru prepararea unui litru de solutie de fosfatare 1 (tabelul 6.) se adauga la 700 cm3 apa deionizata calda

C), sub agitare, 125 cm3solutie de fosfatol tip IX si 10 cm3solutie de fosfatol tip XI. Dupa completareaumului de 1:1 cu apa, baia se incalzeste la temperatura de lucru de 80. . . 85C.

mpozitii de solutii pentru fosfatarea antifrictiune si antigripanta

bel 6.


12/25



urent Compozitie Observatli

Fosfati de mangan si fier Denumire:

Fier 14 g/1 Solutii de fosfa-

Aciditate totala 12 puncte tare tip IX si

Aciditate libera 2 puncte tip XI. (Fosfa-

tol IX, XI).

Aciditate libera 1 1 Guloare: gri

Aciditate totala 6 8 Aspect: lichid

2 Acid fosforic 324 g/1 88 g/1

Mangan Denumire:

Fier 3,2 g/1 Solutie de fosfa-

Calciu 2,65 g/1 tare tip III

S03 1,87 g/1 (Fosfatol III)

Azotat de nichel 3 g/1 Guloare: gri-roz

Aciditate totala 60,7 puncte Aspect: lichid
http://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=CrX50-YlIVf3xKab_7QbHkoCYAvj7z8QG8M2VgOEBwI23ARABIP-w7Qlgg_XjhbAcyAECqQIG--dsM92QPqgDAcgDwYSAAqoEsAFP0ATshSZO5wPSY6cQH88dJ8iCWtve_mSptZHS61aQltzmX_tfUgafauNciT2PYf8cYzLPvrkopnR9SJ33Pc1cbvXxSt0eojDcQ0ny-bXpbMLlk0ywfO8MZYLm7MFdh1PtaLP3RdTSnax3mf-PAnyaN15joHb9OPgRWZyzuurSvOzoi3qqKnZKXhgrNNWfEdsAfU9p9ZAbfI35yqTKtWiEqNs2xq6M7-210YwQLx1gFaAGAoAHmO2lMagHpr4b2AcB&num=1&sig=AOD64_05Ok9a2eXEXuDNS2Z4v3TWdTBzmQ&client=ca-pub-5057076794988330&adurl=http://www.demometal.ro/invitatie%3Futm_source%3DGoogle_GoogleDisplay%26utm_medium%3Dcpc_banner%26utm_campaign%3DDemoMetal_display_invitatie


13/25



ntru amorsare se adauga span de fier degresat si decapat, pana cand continutul in fier al solutiei ajunge la 1 g/1a 12 h).

Solutia de fosfatare 2 (tabelul 6) se prepara prin diluarea a 60 cm3solutle de fosfatol tip III cu apa calda50C), pina la completarea volumului de 1:1. Dupa incalzirea solutiei la 90 . . . 95C timp de 10 15 min, se lasa saaceasca 24 h, timp in care se depun sarurile insolubile. Se decanteaza solutia limpede care se incalzeste la 98C.inte de utilizare se controleaza aciditatea totala si libera a solutiei. De asemenea, utilajele folosite pentru aceastafatare sint aceleasi ca si pentru fosfatarea anticoroziva.

Defectele care pot aparea in acest caz, precum si cauzele si remedierea lor, sint similare cu cele care apar inul fosfatarii anticorozive (tabelul 5).

Grosimea stratului de fosfat depus in scopuri anti-gripante este 5 13 , timpul de imersie in baie variind de

az la caz, functie de necesitate.

La stabilirea dimensiunilor pieselor fosfatate trebuie sa se tina seama de faptul ca o parte din stratulperitor a luat nastere prin transformarea superficiala a metalului piesei. Acest proces se prezinta schematic in fig. ;

observa ca nu toata grosimea stratului de fosfat se insumeaza la dimensiunile initiale ale piesei, ci numai cca 2/3aceasta. Aspectul, structura, aderenta, continuitatea si rezistenta la coroziune ale acestor straturi fosfatice de

ngan se determina ca si in cazul straturilor pe baza de fosfafi de zinc. O marime caracteristica pentru cazulfatarii antigripante si antifrictiune este determinarea sarcinii de gripaj.

mensiunea piesei dupa fosfatare:

. .

prezentarea schematica a unei sectiuni printr-o piesa fosfatata:

g grosimea stratului de fosfat;

1/3 g grosimea stratului format prin transformarea metalului piesei ;

2/3 g cresterea dimensionala a piesei special.

lurile carbon si otelurile cu continut mic de elemente de aliere in stare recoapta si imbunatatita, fosfatate in scopgripant, prezinta calitati superioare fata de aceleasi oteluri in stare cementata, carbonitrurata sau nitrurata. Dupa

fatare, trebuie sa aiba loc o spalare abundenta cu apa rece sau calda (3040C), dupa care piesele se imerseaza intr-mulsie de ulei in apa deionizata (4 . . . 10% ulei). Operatia poate fi urmata de o incalzire la 80 . . . 90C, timp de 5min, pentru eliminarea apei din emulsie.

fatarea in vederea extrudarii la rece

Extrudarea otelului a capatat o larga aplicare industriala, numai dupa rezolvarea integrala a problemelor derifiere implicate. Problema principala la extruziune consta in separarea suprafetelor in scopul evitarii unui contactalic intre piesa si matrita, precum si in ungerea pentru diminuarea frecarii. In acest mod portile de deformare cat si

cina aplicata devin mai mici. Datorita presiunilor extrem de mari care apar in timpul deformarii, lubrifiantul aredinta sa fie eliminat. Prin acoperirea pieselor cu un strat separator si in acelasi timp bun purtator de lubrifiant, seizeaza conditii pentru o extrudare economica.

Peliculele de fosfati au raspuns acestor cerinte in virtutea proprietatilor generate ale combinatiilor binareal-metaloid si a structurii lor. Datorita maririi substantiale a suprafetei interioare a piesei prin fosfatare, se includetratul cristalin poros o cantitate mare de lubrifiant, capacitatea de absorbtie a lubrifianfilor crescand de cca 13 oride o suprafata neacoperita. In plus, lubrifiantul reactioneaza chimic cu fosfatul folosit in acest caz, formand

mpusi cu remarcabile proprieti de ungere.

Pentru extrudarea otelului, cel mai eficient strat de fosfat este cel format din fosfatul de zinc tetrahidrat(PO4)2- 4H2O, cu un mic continut de fosfat de fier (PO4)2Fe3- H2O si oxizi de tipul Fe2O3sau Fe3O4. La

ruziune, unde se ating in mod curent temperaturi in jur de 300C, stratul de fosfat de zinc este stabil, limita sa debilitate situindu-se la 400C. Grosimea unui astfel de strat este cuprinsa intre 1 si 15 . Dupa tratamentul depregnare stratul de fosfat de zinc prezinta si proprietati anticorozive bune. In acest proces nu se modificaprietatile mecanice ale piesei si nici dimensiunile acesteia.

In timpul deformarii piesei stratul de fosfat se distruge in general pana la jumatate din grosimea initiala,cula ramasa fiind deosebit de aderenta si avind compozitia chimica initiala. Rezultatele cele mai bune in cazul

rudarii s-au obtinut cu otelul carbon si fonta obisnuita, al caror continut total in elemente de aliere (crom,libden, nichel) nu depaseste 5 . . . 6%. Pentru toate aceste cazuri s-a dovedit practic superioritatea peliculelor defat de zinc fata de cele de fosfati de fier si mangan. Aceasta superioritate se reflecta in calitatile de lubrifiere aleunurilor de zinc produse prin reactia intre lubrifiant si acoperirea de fosfat ca si prin comportarea cristalelor defat de zinc in conditiile deformarii din timpul procesului de extrudare, unde solicitarile constau in aplicarea uneisiuni foarte mari in timp foarte scurt. O importanta deosebita in acest proces are uniformitatea starii suprafefeierialului de fosfatat. In general timpul de fosfatare este de 2 20 min.


14/25



Fosfatarea are loc intr-o solutie pe baza de fosfat de zinc (fosfatol tip IV), avand compozitia, parametrii deru si conditiile de intretinere prezentati in paragraful 6.2. Solutia este accelerata cu azotit de sodiu 0,1 . . . 0,5 g/1.lajele folosite in acest scop sunt identice cu cele prezentate in paragraful 6.2. Dupa fosfatare, spalare dubla in apada curgatoare si uscare, piesele se lubrifiaza. Stratul de fosfat isi justifies utilizarea la extrudare numai daca esteizat cu lubrifiantul adecvat.

Lubrifiantii pot apartine mai multor clase. Stearatii alcatuiesc un tip de lubrifianti mult folositi in extrudareaece. Prin reactia cu stratul de fosfat acestia formeaza sapunuri metalice hidrofobe cu foarte bune proprietati de un-e, usurand curgerea metalului si reducand frecarea piesei in contact cu scula sau matrita. Straratul de zinc formato eficienta deosebita la presiunile foarte mari care se nasc in timpul deformarii otelului.

fig. este prezentata schema repartizarii straturilor formate prin aceste reactii.

mod similar se comporta si uleiurile minerale usoare si neutre (alta categorie importanta de lubrifianfi pentrurudarea la rece) care reactioneaza chimic cu stratul de conversie datorita grupelor lor polare foarte active. Aceleasiuri de reactii le dau si compusii sulfonati si unele emulsii. In acest caz se produce si hidroliza parfiala a acestormpusi cu formarea de alcalni sau acizi care dizolva superficial stratul fosfatic prin eliberarea ionilor metalici carecombina cu faza organica, formand compusi cu grupe hidrofobe.

. . Repartitia straturilor de compusi chimici si lubrifianti in vederea extrudarii

Pe baza unui mecanism mai mult fizic decat chimic, dar cu efecte similare, reactioneaza o alta clasa derifianti, si anume lubrifiantii pe baza de bisulfura de molibden (cele mai bune rezultate s-au ob-tinut cu particuledimensiuni cuprinse Mitre 1 si 60 ) sau cei pe baza de pulbere de grafit.

O categorie aparte de lubrifianti sint lubrifianfii complecsi pe baza de stearati cu adaos de bisulfura delibden, care reactioneaza dupa un mecanism mixt: inglobare fizica combinata cu reactie chimica. Cu rezultatetul de bune se folosesc si lubrifiantii pe baza de lanolina pura care prezinta un mecanism de inglobare similarurilor si stearatilor datorita grupelor polare din structura lor.

Lubrifierea se executa in cazul folosirii lubrifiantilor solizi intr-un tambur etans din tabla de otel sau intr-unpot din tabla de otel sau material plastic. In cazul utilizarii lubrifiantilor lichizi, lubrifierea are loc prin imersie ine din otel inoxidabil, din tabla. de otel captusita cu material plastic. Uneori se folosesc dispozitive speciale detuire, cu ajutorul carora lubrifiantul lichid este fin divizat si proiectat sub presiune pe piesele fosfatate,

gurandu-se astfel o patrundere mai omogena a sa in spatiile intercristaline ale stratului de fosfat.

Fosfatarea la rece

Procedeele de fosfatare descrise implica utilizarea unor temperaturi ale solutiilor de 80 . . . 98C, deci unsum relativ mare de energie calorica. In cazul fosfatarii la rece (20 35C) acest neajuns este inlaturat, fiind redusaoroziunea peretilor cuvei de fosfatare. In acest caz, nu mai are loc o evaporare intensa si nici depunerea de crustepereti si serpentine, deci se obtine o durata de exploatare mai lunga a instalatiei. Economia de energie realizata lafatarea la rece (inclusiv cea folosita in procesele de pregatire) este cu 50% mai mica fata de fosfatarea la cald.le de fosfatare la rece produc in scurt timp (5 10 min) acoperiri dense, cu cristale fine si aderente, care nu sunt

erioare din punct de vedere al proprietatilor anticorozive peliculelor obtinute prin fosfatare la cald. In majoritateaurilor aceste bai constau din fosfat de zinc cu agenti acceleratori puternici, eventual din amestecuri de fosfati dec si mangan, dar nu numai din fosfati de mangan care sunt foarte dificil de regenerat in aceste conditii.

Dupa cum s-a mai aratat, la inceputul procesului de fosfatare se produce o dizolvare a fierului in acid fosforicrin aceasta valoarea pH-ului solutiei creste in zona interfetei metal-solutie, echilibrul hidrolizei deplasandu-se detanga la dreapta si precipitand fosfatul metalic in forma insolubila:

n(H2PO4)2 Zn3(PO4)2 + 4H3PO4.

Acest echilibru este dependent de temperatura si pH. De aceea, la 25C un strat de fosfat poate sa se formezemai atunci cand aciditatea libera este mai scazuta decat in solutia folosita la cald, valoarea pH-ului fiind deplasatae zona neutra pentru fosfatarea la rece. Deplasarea valorii pH-ului depinde de temperatura si concentratia solutiei,

felul fosfatului metalic ales si de agentul accelerator folosit. Deplasari mici ale valorii pH-ului intr-o baie defatare la rece au drept efect schimbari substantiate in insusirile stratului. Reglarea pH-ului se realizeaza prinugare de hidroxid de sodiu, oxid de zinc sau carbonat de zinc si trebuie facuta cu precautie pentru ca oriceasire a valorii corespunzatoare echilibrului duce la o pierdere de substance prin precipitarea fosfatului metalic iar

manerea pH-ului la valoare prea acida conduce la formarea unui strat cu greutate foarte mica.

Agentii acceleratori folositi in cazul fosfatarii la rece sunt cei oxidanti: azotati, azotiti, clorati, nitro-guanidinalte substante cu rol similar, care in afara de efectul accelerator mai actioneaza si asupra oxidarii fierului bivalent intrivalent, asigurandu-se astfel continutul de fier necesar functionarii baii. Concentratia agentului accelerator este

portanta deoarece influenteaza nu numai grosimea straturilor de fosfat dar si uniformitatea acestuia. Rezulta deci ca


15/25



oarea pH-ului trebuie respectata cu strictete in cazul bailor de fosfatare la rece, ceea ce impune un control mai desolutiei. Verificarile de pH se fac de obicei colorimetric cu hartie indicatoare sau cu ajutorul unor solutii etalon.

Pregatirea suprafefei in cazul fosfatarii la rece consta in operatii de degresare in solventi organici, degresarealina si decapare acida (in acid clorhidric p= l,19 50% volumice, la rece sau in acid sulfuric p = 1,84 15%umice, la cald 40 . . . 50C). Se utilizeaza in acest caz solutiile cu compozitie si regimul de lucru indicate lagatirea generala a otelurilor deoarece solutia de fosfatare fiind rece nu mai are rol decapant si activator alrafetei metalice prelucrate. (In cazul fosfatarii la cald erau suficiente degresarea in solventi organici si o decapareara deoarece procesul de pregatire era definitivat in baia de fosfatare). Durata tratamentului de fosfatare la recee de cca 2 20 mi

In tabelul 7 sunt indicate compozitiile unor solutii de fosfatare la rece.

Prepararea soluiilor se face obisnuit prin dizolvarea componentelor in apa calda deionizata dupa care seuga agentul accelerator. Intretinerea bailor se face prin analizele prezentate in paragraful 2, iar pH-ul se corecteaza4 . . . 8 ori pe schimb asa cum este indicat mai sus. Pentru usurarea corectiei se pot folosi solutii concentrateinute din componentele de baza ale baii de fosfatare care nu reactioneaza chimic intre ele in timp. Utilajele folositet identice cu cele indicate in cazul fosfatarii la cald, cu deosebirea ca in acest caz lipseste instalatia de incalzire si

mostatare a baii. Controlul straturilor de fosfati obtinute la rece se face la fel cum este indicat in paragraful 2.

mpoztii de solutii si conditii de lucru pentru fosfatarea la rece

bel 7.

Concentratie[ g/1]

Component

parametrii Solutia 1 Solutia 2

Fosfat acid de zinc 910

Azotat de zinc 80 85

Acid fosforic (p = l,7) 18 20 80 85

Carbonat de sodiu 4,55

Azotit de sodiu 0,30,4

Oxid de zinc 15 17

Azotat de sodiu 12

Temperatura [oC] 20 35 20 35

Timp [min] 10 15 1520

SFATAREA METALELOR NEFEROASE

Fosfatarea metalelor neferoase se practica in scopul pregatirii acestor metale in vederea vopsirii sau a lacuiriiCa si in cazul metalelor feroase, prin fosfatare pe suprafata metalelor neferoase se formeaza o pelicula aderenta

fosfat, care constituie o baza foarte buna pentru vopsire sau lacuire, rezistenta la coroziune fiind considerabilrita.

portanta practica are fosfatarea zincului, a aluminiului, a magneziului si a cuprului.

Fosfatarea zincului se foloseste mult pentru impiedicarea imbatrinirii naturale a maselor de vopsea, care ducexfolierea straturilor vopsite pe zinc. Piesele care se preteaza cel mai bine la fosfatare sunt cele turnate din zinc.utiile folosite la fosfatarea zincului sunt formate din fosfati de zinc sau de mangan. Ele pot contine si agentieleratori, ca : azotati, azotiti, clorati etc. Peliculele de fosfat formate pe zinc au aspectul celor aplicate pe fier.iculele de fosfat formate pe aliaje de zinc au culori diferite, dupa compozitia aliajului. Astfel, pe aliajele de zincaluminiu, peliculele de fosfat au o culoare, mai deschisa decat cele obtinute pe aliaje de zinc cu mangan.fatarea zincului pur (si a fierului zincat) se deosebeste mult de fosfatarea aliajelor de zinc. Aceste deosebiri seoreaza elementelor componente ale aliajului de zinc, care inrautatesc formarea si rezistenta la coroziune a pelieuleifosfat. Asa, de exemplu, aluminiul din aliajele de zinc trece in solutia de fosfatare, astfel incat la o concentrate deg/1 aluminiu nu se mai produc depuneri de fosfat pe suprafata aliajului. De aceea pentru fosfatarea aliajelor de

c cu un continut mai mare de aluminiu se folosesc urmatoarele metode :


16/25



se precipita aluminiul, adaugin-du-se in-solutia de fosfatare 1,5 g/1 fluorura acida de sodiu NaHF2 ;

se dizolva aluminiul din suprafata metalica, printr-o baituire intr-o solutie alcalina (de exemplu, o

solutie de NaOH 10%40%).

Fosfatarea aluminiului poate fi realizata, desi aluminiul este o impuritate daunatoare bailor de fosfatare. Celefolosite sint solutiile de acid fosforic in lichide organice fierbinti, ca : glicerina sau trimetilen-glicolul, care pot

tine apa pana la 10%. O solutie simpla pentru fosfatarea aluminiului este urmatoarea :

acid fosforic 50%

temperatura de lucru 50-C

timp de imersie 1040 min

pa fosfatare, piesele sunt spalate perfect in solutii diluate de soda, apoi tratate citeva ore cu ulei la 100200 C.

Fosfatarea magneziului poate fi realizata prin folosirea solutiilor acide de fosfat disodic si bicromati, solutii defat de zinc cu adaosuri de azotit si cupru.

emplu de solutie de fosfatare a aliajelor de magneziu :

sare Majef 2731 g/1

fluorura de sodiu 0,3 g/1

temperatura 9797 C

timp 3040 min

Fosfatarea cuprului si a aliajelor sale se realizeaza intr-o solutie de fosfat de zinc cu adaosuri de clorat de

iu sau azotat de zinc.

emplu unei instalatii de imersie cu tratare in bai chimice

O instalatie de tratare prin imersie este alcatuita din o serie de rezervoare in care piesele sunt suspendate sauate pe un balansor suspendate, fixate in cos sau butoi rotativ ce sunt evidentiate in figura de mai jos.

sele ce urmeaza a fi manipulate se face cu comanda electrica, manuala sau in cele din urma prin intermediul unuinsportor simplu sau multiplu ce se deplaseaza cu viteza constanta. In acest caz se aplica imersia totala.

hema unei instalatii de imersie Renault Sandouville

volumul rezervoarelor (m3) 65; 90 ; 75 etc. ;

= degresare prin imersie partiala ;

= degresare prin imersie totala ;

= clatire cu apa industriala ;

= clatire rafinata (apa industriala+agent de rafinare) ;

fosfatare ;

R4= clatire ;

= post-tratament cromic numai pentru pulverizare.

Manipularea pieselor sau elementelor de caroserie se efectueaza folosind comanda electrica, manuala, grinzibile controlate cu cricuri sau roboti industriali comandati numeric.

FECTELE ACOPERIRILOR DE FOSFAT. INDEPARTAREA ACOPERIRILOR DEFECTE

Defectele acoperirilor de fosfat se datoreaza in majoritate pregatirii necorespunzatoare a pieselor inainte de


17/25



fatare. Astfel, daca suprafata piesei nu a fost bine degresata sau decapata, in acele locuri piesa nu se fosfateaza.sele au in acest caz un aspect patat, iar rezistenta la coroziune a pelieulei de fosfat este mult micsorata.

O influenta tot atat de nefavorabila asupra peliculelor de fosfat are si namolul care exista in orice baie defatare (acest namol confine fosfat feric, fosfat de calciu si de magneziu, fosfat de zinc si de mangan etc.).

ticulele de namol impiedica realizarea unei imbinari intime a cristalelor, astfel incat peliculele formate suntderente ; de asemenea, pe peliculele de fosfat namolul formeaza o depunere subtire, alba pana la cenusiu, care

piedica patrunderea lacului in porii stratului de fosfat. De aceea se va lucra cu baia sub temperatura de fierbere,fel incit namolul de pe fundul baii sa nu fie agitat de vaporii degajati. O deosebita atentie trebuie acordatantinerii in stare curata a baii de fosfatare, deoarece peliculele de ulei sau alte impuritati care ar putea pluti perafata, baii pot adera pe piesa in momentul introducerii sau a scoaterii ei din baie.

Indepartarea acoperirilor defecte de fosfat se realizeaza prin: sablare (piesele sint mai intai degresate, apoilate) si decapare. Solutiile folosite la decapare sunt solutii de acid sulfuric 1015%, timp de 0,53 min, laperatura de 3045 C. Impuritati daunatoare bailor de fosfatare sunt cele formate din combinatii de aluminiu,

en, stibiu si staniu. La un continut de 0,3 g/1 aluminiu sau 0,05 g/1 arsen, formarea peliculelor de fosfat inceteaza.aceea la prepararea solutiilor de fosfatare se va folosi numai acidul fosforic pur (fara aluminiu, antimoniu si

en). Impuritati daunatoare sint si sulfatii si cromatii, care pot fi introdusi in baia de fosfatare de la operatia deapare ; aceste impuritati au insa efect negativ asupra formarii pelieulei de fosfat numai cand se afla in cantitatimari.

Controlul acoperirilor de fosfat consta in verificarile urmatoare :

aspectul exterior ; peliculele trebuie sa aiba o culoare uniforma, fara depozite albe de saruri sau pete rosii deina ;

nu se admite ca pe suprafata piesei sa existe portiuni nefosfatate ;

determinarea rezistentei la coroziune se realizeaza prin introducerea piesei fosfatate intr-o solutie de clorura de

iu 3%, timp de 15 min, urmata de o expunere a ei in aer umed tot 15 min. Dupa aceasta proba, pe piesa nu trebuieapara pete de rugina aderenta.

SFATAREA

La fosfatare, pe suprafata metalelor in functie de compozitia solutiei de fosfatare se formeaza straturi defati, constand din cristale sau amestecuri de cristale cu continut de fier, zinc, zinc-calciu sau mangan. La cea maiua metoda de fosfatare in solvent organici, stratul subtire de fosfat de fier si zinc este acoperit si cu un film deimer organic. Materialul de baza destinat fosfatarii este, de regula, fier, otel carbon sau otel slab aliat, dar poate sazinc, aluminiu si aliajele sale.

Domeniul principal de aplicare al fosfatarii este protectia contra coroziunii (combinata cu unsori si uleiuri):

ca strat intermediar pentru asigurarea aderentei filmelor organice (lacuri, vopsele si materiale plastic) si marirea rezistentei la coroziune,

diminuarea frecarii superficiale pentru operatiile prin deformare la rece imbunatatirea alunecarii, diminuarea uzurii intre doua suprafete de contact,

re electrica etc.

In solutii apoase, procesul formarii stratului de fosfat, in general, este urmatorul:

la pH-ul solutiei de fosfatare (pH < 4) pana la prima faza, acidul fosforic disociaza;

ul imersat in solutie se dizolva anodic;

in urma actiunii electronilor formati, ionii de hidrogen rezultati din acidul fosforic se reduc pe locurile catodice ale metalului de baza;

cationul metalului de baza reactioneaza cu ionul fosfat de dihidrogen, care a luat nastere in urma disocierii acidului fosforic;

pe suprafata metalului, concentratia ionilor de hidrogen scade, adica pH-ul se mareste, ceea cauzeaza deplasarea echilibrului de disociatie, si la

nea hidrolizei din fosfatul de acid fosforic se formeaza fosfati acizi, greu solubili, respectiv ortofosfati insolubili in apa;

daca pe suprafata metalului se gaseste un loc potrivit formarii centrelor de cristalizare a fos tertiar se formeaza un strat uniform de fosfat aderent la

afata metalului. Reactia pentru formarea propriuzisa a stratului se poate descrie in felul urmator:

e(H2P04) 2Me3(P04)n+ 4nH3P04

In urma disocierii fosfatului acid se formeaza si acid fosforic, care compenseaza cantitatea de acid fosforicsumata la reactia de pornire. Procedeul electrochimic consta in dizolvarea ionilor de Fe2+ in solutia de fosfatare,e cedeaza pe suprafata otelului doi electroni. Acesti electroni, in domeniul catodic al suprafetei otelului, descarca

e un ion de H+ care se gasesc chiar la suprafata otelului , la hidrogen neutru; acestia mai intai se dizolva in

utia de fosfatare si apoi , se degaja. Acesti ioni de H+se produc din nou, contribuie la formarea sarii greu solubile

ar pe locul descarcarii ionilor de H+, adica in domeniul catodic, unde se depun.

In domeniul anodic, concentratia fierului dizolvat creste intr-o masura mai mare in solutie, ca in vecinatate,a ce conduce la depasirea produsilor de dizolvare a fosfatilor de zinc, respectiv fier si la depunerea acestor saruri

domeniul anodic.


18/25



ura reprezinta desfasurarea electrochimica a proceselor in timpul formarii stratului de fosfat.

Existenta anozilor si catozilor locali este prezentata in figura, iar diferentele mari de tensiuni pe o suprafataalica 20 mV pe o distanta de cca. 20mm sunt vizualizate in figura

Aderenta sarurilor de fosfat depuse nu se l imiteaza doar pe una sau mai multe mecanisme de adeziuneibile, ea se bazeaza mai degraba pe legaturile chimice pure intre atomii de oxigen a anionului fosfat si atomii dedin suprafata otelului. Exista legaturi Fe-O, cum sunt cele din wustita.

In planurile de retea definite a feritei (tabla neagra la temperatura camerei se prezinta in special cresteri deta), distantele dintre atomii de fier sunt aproape identice cu cei de oxigen din fosfat. De aceea apar cresteriematice (epitaxiale) intre oxigenul din fosfat si atomii de fier in reteaua feritei. Deoarece distantele nu sunt chiarntice, apar deplasari, care la diferente suficient de mari conduc la ruperea cristalului respectiv, dand posibilitatea

sterii unor cristate invecinate.

Fata de fosfatarea cu saruri de zinc, care necesita o pregatire superficiala speciala, curatirea la fosfatareaalina sau cu fier se efectueaza in acelasi lichid si aceeasi zona de tratare, ca fosfatarea propriu-zisa. Deoarecetul cristalin al fosfatului de fier este numai 1/20 1/40 al straturilor de fosfat de zinc, destinate lacuirii,canismele de adeziune a lacurilor pe straturiie de fosfat de fier se deplaseaza tot mai mult de aderenta mecanicae adeziunea termodinamica sau specifica (tabelul ). Adeziunea straturilor poate fi buna numai atunci candrafetele sunt foarte bine degresate.

deziunea mecanica se petrece prin:

ancorarea datorita patrunderii materialelor in suport;

difuziunea moleculara sau atomica bi - sau unilateral;

marirea superficiala;

7/25/2019 Fo

Documents

Fosfatarea materialelor metalice