Fumatul Si Betia La Romani

8/17/2019 Fumatul Si Betia La Romani

1/9

Fumatul la romani: Primul factor ce a dus la aparitia tutunului in lume a ofst

focul. In trecut mentinerea focului se facea cu crengi sau frunze.Cand frunzele nu seaprindeau singure , se sufla ... mirosul fumului ce provenea de la diverse planteinmiresmate ori cu efect halucinogen...acest efect , a fost sesizat de intreg tribul , prindrogare , puteau sa se dezlantuie , sa rada tot timpul , sa se distreze si sa faca nebunii faralimite...buchetul cu jar acoperit cu frunze speciale''' , devenise o moneda de scimb intretriburi. In prezent , fumatul este doar un venit suplimentar in bugetul statului otravindmilioane de oameni ce fumeaza iarba simpla cu aroma de tutun cat si tutun...se folosestedrogul nicotina pt a te tine captat in necesitatea de a cumpara in permanenta tigari...fumatorul nu moare datorita tutunului , ci datorita eurilor si substantelor nocive ,compusii chimici ce sunt adaugate pt o mireasma deosebita a tutunului.

Conform celor mai recente statistici din Romania fumatul omoara .!!! de

personae pe an. Peste "!# dintre acestia mor intre $ si %& de ani.nii considera fumatul ca fiind o activitate recreationala, o forma recreativa deconsum neavizat de substante.

(biceiul se mai practica si ca parte a unor ritualuri religioase sau nereligioase, pentru a conduce la inaltarea spiritului. Cea mai intalnita metoda de a fuma este aceeea prin intermediul tigarilor fabricate industrial, fie confectionate artisanal, prin impaturireaunei cantitati de tutun in hartie. )intre alte forme de fumat se pot aminti si folosirea pipei,a trabucurilor si a narghilelei.

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuzz de substante folosite inscop recreational. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventa modalitate de afuma, fiind folosita de peste un milliard de personae, majoritatea societotilor umane.

Fumatul de cannabis si opiu sunt mai rar intalnite. *ajoritatea substantelor care suntfumate duc la dependenta. +numite substante sunt condisederate ca fiind narcotice puternice precum heroina si cocaine, folosirea acestora fiind de obicei restransa la grupurimarginalizate social.

Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii $!!! I.r, fiind prezenta in diferiteculture din intreaga lume. -utunul a fost cultivat si fumat pe continentul +merican de peste $!!! de ani. ursa de origine fiind din +nzii peruvieni si ecuadorieni Fumatulcannabisului /n India este practicat de peste 0!!! de ani. 1a /nceput, fumatul s2a propagat/n combina ie cu ceremoniile religioase3 ca ofrande aduse zeit4 ilor, /n ritualuri deț ț purificare, care s4 le permit4 preo ilor sau conduc4torilor religio i s4 se deta eze deț ș șlimpezimea min ii /n scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce viziunițspirituale. )up4 e5plor4rile europene din +merici, obiceiul s2a r4sp6ndit cu repeziciune/n tot restul lumii. 7n regiuni precum India i +frica subsaharian4, s2a combinat cușobiceiurile e5istente de fumat 8de obicei cannabis9. 7n uropa, s2a r4sp6ndit ca un nou tipde activitate social4 i ca modalitate de consum a substan elor farmaceutice care p6n4 /nș țacel moment nu fusese cunoscut.

Percep iile culturale care /nv4luie fumatul au variat cu timpul i locul, de laț șspiritual 2 la p4cat, de la sofisticat 2 la vulgar, de la plag4 social4 2 la pericol mortal asupras4n4t4 ii. )oar de cur6nd, i numai /n societ4 ile vestice, fumatul a /nceput s4 fie privitț ș ț


2/9

/ntr2o lumin4 negativ4. )ovezile clare privind pericolele aduse s4n4t4 ii au condus lațluarea unor m4suri de impunere a unor ta5e mari asupra produselor din tutun i lașini ierea de campanii anti2fumat, /n /ncercarea de a opri consumul acestor substan e. *aiț țmulte 4ri au interzis fumatul /n public /n majoritatea locurilor publice.ț

Prevalen;a total4 a fumatului /n Rom6nia este de %,"#.

+nual, /n toat4 lumea, tutunul ucide peste % milioane de oameni dintre careapro5imativ %!!.!!! sunt fum4tori pasivi. ?um4rul victimelor este /n cre@tere @i seestimeaz4 c4 p6n4 /n anul

In Romania, varsta copiilor care incearca sa fumeze a scazut in ultimii ani, eiincercand tigara inca de la % ani, la > ani multi dintre acestia fiind deja pe cale de adeveni dependenti, potrivit *agdalenei Ciobanu, coordonatorul Centrului pentruRenuntarea la Fumat.

Potrivit rezultatelor studiului AImpactul pictogramelor de pe pachetele de tigariasupra adolescentilor din RomaniaA, %# dintre adolescentii intre >0 si >= ani au incercatcel putin o data sa fumeze, iar .0!! de adolescenti, a aratat ca

apro5imativ jumatate dintre adolescenti au atitudini si comportamente de respingere fatade tigari, din cauza imaginilor de pe pachetele de tigari.nul din doi adolescenti incearca in mare sau foarte mare masura sentimente de

dezgust generate de imaginile tiparite 8$!#9 pe pachetele de tigari, iar 0$# dintre acestiaincearca sentimente de Aingrijorare si nelinisteA.

tudiul arata ca pictogramele influenteaza decizia adolescentilor de a se apuca saunu de fumat 2 $># dintre tineri au declarat ca sunt influentati in mare masura de acestea.

Peste 0!# dintre romanii cu varste cuprinse intre >! si >& ani fumeaza, potrivitultimelor statistici.

AIn jur de !# dintre romani fumeaza, iar procentajul inregistrat in randultinerilor este ingrijorator de mare. Cu ajutorul campaniei care s2a desfasurat pe o perioadade patru ani, am reusit sa aducem la cunostinta efectele deosebit de grave ale fumatului sisperam ca primele rezultate sa se observe in foarte scurt timpA, a declarat prof. dr. Florin*ihaltan, citat de ?eBsIn.

tudiul, realizat in campania A1P2 Pentru o viata fara tutunA, s2a desfasurat in peste

A+tat fumatorii activi, cat si cei pasivi, sunt supusi acestui gaz e5trem de to5ic.Rezultatele campaniei dovedesc ca, in Romania, fumatorii pasivi si cei activi au un grad

http://www.ziare.com/social/romani/http://www.ziare.com/social/romani/http://www.ziare.com/social/romani/


3/9

de mono5id de carbon in plamani mai mare decat ceilalti europeniA, a mai spus prof. dr.*ihaltan.

Campania europeana impotriva fumatului a fost initiata de Comisia uropeana inanul = ani

fumeaza cel putin o tigara pe zi.Potrivit unui studiu realizat de IR+ Center *areting Research, barbatii sunt ceimai aprigi consumatori de tutun din Romania, %!# dintre tinerii cu varste peste >= anideclara ca fumeaza cel putin o tigara pe zi, informeaza Realitatea -v.

n alt sondaj a scos la iveala faptul ca %0# dintre elevii de >% ani au fumat deja.+utoritatile incearca sa ia masuri pentru a descuraja consumul de tigari. Intr2o

prima faza au scumpit accizele la tigari si au introdus o ta5a pe viciu, dar consumul detutun nu a scazut.

1a > iulie

la fumat, insa cei mai multi nu s2au lasat impresionati.)e la inceputul acestui an, oamenii nu mai au voie sa fumeze in spatiile publiceinchise, ci doar in camere special amenajate si ventilate. Chiar si asa, .!!! de romanimor anual din cauza unor boli agravate de fumat, arata un studiu al Centrului pentruPolitici de anatate.

Diua *ondiala +ntifumatIn Capitala, sub sloganul AFugi de tutunEA se promoveaza un stil de viata sanatos,

voia buna si aerul curat, duminica fiind Diua *ondiala +ntifumat. Cu aceasta ocazie vorfi organizate de la ora >!.!, in Parcul niversitatii Politehnice din Capitala, concursuride role, biciclete si cross.

In ceea ce priveste fumatul pasiv, mai mult de o treime 8$,0#9 dintre persoanelede >$ ani si peste 8reprezentand in jur de %,0 milioane9 au raportat ca au fost e5puse lafum de tigara ambiental la domiciliu. 1uand in consideratie doar nefumatorii, prevalentae5punerii la fumul ambiental la domiciliu a fost $20,"#9,releva cercetarea.

)in nefericire, prea putini directori se gandesc la regulamentul scolar, dar mai alesla consecinte.+sta si pentru ca nimeni nu s2a grabit sa ii amendeze, de pilda, pentru ca niste minori isiaprind tigarile intr2un loc public, aflat teoretic sub supravegherea lor.levii fumatori de la liceul ?icolae Iorga asteapta pauza tremurand. i cum nu e5ista unloc special, curtea scolii este destul de incapatoare pentru toti.)intre cei care ar trebui sa2i tina sub observatie, doar bodguardul apare prin zona, insael nu reprezinta o amenintare.


4/9

1a liceul Ion 1uca Caragiale, lucrurile sunt si mai simple. levii au uitat demult catutunul nu are nicio legatura cu scoala.Prins din adolescenta, viciul fumatului taie cel putin >! ani din speranta de viata.Insa scoala nu mai este de mult un filtru pentru elevii fumatori. Giciul a intrat innormalitate. Profesorii trec nepasatori pe langa elevii care miros a tigari. i din pacate

nici directorii nu iau masuri.Intr2adevar, nu pedepsele sunt importante, dar sa nu uitam ca sunt incluse in legi. ?uunul, ci doua articole distincte din regulamentul unitatilor de invatamant e5clud fumatuldin viata scolara.

1a fel si legea fumatului, care ne poate subtia portofelul. +menda pentru cei carefumeaza in locuri publice, cum sunt si scolile, se ridica la $!! de lei.Fumatul a fost prezentat de catre producatorii de tutun drept un obicei care poate aducenumeroase avantaje: succes, incredere, putere, atractivitate, accceptare din parteacelorlalti. In realitate insa, fumatul duce la boala, moarte prematura si probleme se5uale.

Conform (*, consumul de tutun a atins proportiile unei epidemii globale.Companiile de tutun produc cateva miliarde de miliarde de tigari pe an H ceea ce

inseamna aproape >!!! tigari pentru fiecare barbat, femeie si copil de pe planeta.-igarile ucid $! # din persoanele care fumeaza toata viata. umatate din acesteamor prematur, intre $ si %& ani. ?ici un alt produs nu este mai periculos sau duce ladecesul mai multor persoane. Consumul de tutun face mai multe victime decat I)+,drogurile, accidentele rutiere, crimele si tentativele de suicid la un loc.

+proape un miliard de barbati din intreaga lume fumeaza H cca $# din barbati intarile dezvoltate si $!# din barbati in tarile in curs de dezvoltare. -endinta este de usoarascadere a numarului de fumatori din intreaga lume. -otusi, aceasta tendinta este foarte putin marcata de2a lungul ultimelor decenii, iar intre timp milioane de decese se producanual din cauza bolilor asociate cu tabagismul.

Cat despre femei, cca


5/9

le locuiau se putea datora @i plec4rii la r4zboi cu privirea /nce;o@at4 @i mintea tulburat4 deaburii alcooluluiM

)e fapt, se pare c4, dup4 ce )eceneu, mare preot al dacilor /n vremea regeluiJurebista @i urma@ul s4u pe tronul regal, i2a pus pe geto2daci s4 dezr4d4cineze viile,

ace@tia au ;inut minte cum se cheam4 bobul din care rezult4 vinul, termeni ca vi;4 de vie@i vin reintr6nd /n vocabularul str4mo@ilor no@tri odat4 cu cucerirea )aciei de c4treromani. ste posibil s4 fi e5istat o K/n;elegereL,/ntre romani @i daci, inclusiv cu carpii,str4mo@ii moldovenilor de mai t6rziu, ale c4ror ;inuturi n2au 8prea9 f4cut parte din )aciaroman4. Conform acestei /n;elegeri, dacii urmau Ks4 se fac4L c4 se bat /n cele dou4r4zboaie, iar romanii s2au obligat s4 8re9aduc4 viile /n )aciaM (ricum ar fi, terminologiaviticol4 de origine daco2roman4 pare s4 ne vin4 /n ajutorM *odul imperfect /n care daciiau /nv4;at latina se datoreaz4 @i 8prea9 deselor Lschimburi culturaleL cu romanii, Kla un pahar de vorb4L, care se cerea KpovestitL /ndelung, temeinic, pe /ndeleteM itar4str4mo@ii no@tri multe cuvinte, dar nu pe cele legate de viticultur4M

)e@i nu e5ist4 documente, e5isten;a culturilor viticole este atestat4 @i /n perioada,

/ndelungat4, a convie;uirii cu slavii 8secolele GI2IO9, fapt dovedit de preluarea temenului podgorie, dar nu cu sensul ini;ial din slava veche de K;inut situat sub munteL ci de zon4viticol4, deoarece viile par s4 fi fost mai e5tinse /n acele areale submontane care au @icondi;ii favorabile pentru viticultur4 @i unde @i popula;ia autohton4 avea densit4;i maimari. ste vorba despre actualele podgorii ale +lbei @i -6rnavelor, /n +rdeal @i de KsalbaLviticol4 de KsubL Curbura Carpa;ilor, care se /ntinde de la Galea C4lug4reasc4 p6n4 /nvechiul ;inut al Putnei. +ici, e5pozi;ia sudic4 @i sud2estic4 a versan;ilor @i procesul defohnizare a maselor de aer care coboar4 dinspre +puseni, respectiv Carpa;ii Curburii, auconstituit condi;ii prielnice pentru K/mp4m6ntenireaL unui asemenea termen.

-ot ca urmare a unor LschimburiL culturale cu slavii, realizate pe /ndelete Hfiindc4, vorba lui *arin Preda, Ktimpul avea r4bdare cu oameniiL @i /nc4 erau departe

vremurile c6nd vor fi dat t4tarii sau turcii pe aieste plaiuri H a intrat /n limba noastr4 @itermenul ;uic4, cu tot cu licoarea Kbotezat4L astfel. 1a fel pare s4 fi ajuns la noi, cu tot cucuv6ntul corespunz4tor, @i tescovinaM 7n schimb, rachiul sud2ardelenesc sau r4chia b4n4;ean4 par s4 fie KrezultatulL unor Kcontacte culturaleL reciproc avantajoase /ntrerom6ni @i s6rbi 8care /l au, @i ei, pe raija9M -ot din desele Kcontacte culturaleL cu veciniide la sud2vest pare s4 se fi K/mp4m6ntenitL la noi @i bine2cunoscuta @libovi;4M

Pentru locuitorii din viitoarele provincii istorice ale Cri@anei @i +rdealului,contactul cu maghiarii a dus la realizarea @i a unor Kschimburi culturaleL /n urma c4rora,din ungurescul palina a rezultat rom6nescul p4linc4 8fie ea Kde JihorL sau nuM9. Pe dealt4 parte, locuitorii din nordul @i nord2estul ;4rii, care s2au g4sit sub Kinfluen;a cultural4La str4mo@ilor ucrainenilor de azi, @i2au K/mbog4;itL vocabularul @iM gusturile cu termenica horinc4, horilc4, holerc4 sau holearc4, prezen;i, /ntr2o form4 sau alta, din *aramure@ p6n4 /n nordul *oldovei, /n Jasarabia @i chiar /n -ransnistria 8unde se afl4 localitateaolercani9M

Colonizarea sa@ilor /n -ransilvania @i, mai t6rziu, a @vabilor /n Janat @i /n Cri@ana,i2a K/nv4;atL pe rom6ni 8@i9 cu bereaM )ovada c4 primii berari de pe Kplaiurile mioriticeLau fost nem;i este dat4 at6t de termenul halb4, p4truns /n rom6n4 din german4, c6t @i demultele sortimente de bere, de influen;4 8onomastic49 german4: Jergenbier, oldenbrau,Jurger, +lbacherM -otu@i, prezen;a /n rom6n4 a termenului bere H forma substantivizat4


6/9

a verbului a bea H precum @i afirma;ia lui (vidiu )rimba 2 /n KIstoria culturii siciviliza;ieiL H conform c4reia /n Kprovinciile dun4reneL se bea bere /n timpul Imperiuluiroman ar putea fi dovezi conform c4rora @i berea ar avea o vechime considerabil4 lastr4mo@ii no@tri. Pare s4 ne contrazic4, /ns4, autorul lucr4rii KIgiena ;4ranului rom6nL,heorghe Cr4iniceanu, care, la pagina afirm4: KJerea prea e5cep;ional se consum4

de ;4ranii no@tri, fiind @i foarte scump4. 7n Janat, unde se fabric4 berea /n unele comune@i unde unor lucr4tori rom6ni @i ;4ranului /i joac4 mai mult banul /n m6n4, /i vezi urm6nde5emplul altor conlocuitori ne2rom6ni @i b6nd bere. Pe ace@tia /i consider4 cei cari nu oconsum4 mai fuduli, ca unii ce vreau s4 se ridice /n ochii celorlal;iL 8te5tul a fost adaptatnormelor ortografice actuale9. +cela@i autor aminte@te de brag4, consumat4 /n ;inuturilee5tracarpatice, pomenindu2i @i pe bragagii 8ambii termeni p4r6nd s4 fie de sorginte sud2dun4rean49.

Influen;a germanic4 s2a manifestat @i /n spa;iul de la sud de Carpa;i. )in cei doar de ani de ocupa;ie austriac4 a vechii J4nii a Craiovei 8devenit4 (ltenia, dup4 anii>">=2>"&9 nu r4maser4 prea multe la viitorii olteni, dar zaib4rul s2a p4strat, ca underivat, din germanul sauber 8a cur4;a9 H cu sensul de 8vin9 cur4;at, curatM Pe de alt4

parte, r4sp6ndirea cultiv4rii sfeclei /n nord2estul ;4rii a dus @i la dezvoltarea, probabil subinfluen;4 ucrainean4, a vestitei samahoanceM ( prezentare, cartografiat4, a unorasemenea Ktradi;iiL se reg4se@te aici, noi relu6nd, mai jos, aceste produc;ii cartografice,cu acordul autorului.

-emeinicia cu care str4mo@ii no@tri au continuat s4 practice acest KobiceiL, de asta, pe /ndelete, Kla un pahar de vorb4L este dovedit4, pentru epoca medieval4, de prezen;a, printre cur;ile domne@ti ale lui Ntefan cel *are H vorba cronicariului: Kom micla stat, dar mare la sfat, iute la m6nie @i degrab4 de s6nge v4rs4toriuL 8probabil, uneori,m6nia era provocat4 @i de vreo ulcic4 /n plusM9 H a CotnarilorM )espre temeinicia cucare contemporanii s4i se K/ndeletniceauL, /mpleticit, la beutur4 pomene@te @i )imitrieCantemir, /n a sa lucrare K)escriptio *oldaviaeL. )e asemenea, pentru vremurile de

acum circa un secol, persisten;a unor asemenea Ktradi;iiL este Kilustrat4L, conving4tor, /naceea@i carte H KIgiena ;4ranului rom6nL 8publicat4 /n >=&$9 2, unde capitolului J4uturi @iape /i sunt consacrate paginile


7/9

)arM de ce, oare, beau at6t de demult @i a@a de temeinic, deM a@ezat, rom6niiQ P4i, fie beau de bucurie, fie de necaz, fieM pur @i simplu, ca s4 beaE 5presia Ka sta la un paharde vorb4L tr4deaz4 nu doar deosebita sociabilitate a rom6nului, ci @i faptul c4 paharul,KpovestitL, devine un KingredientL 8prea9 agreabil al conversa;ieiM ?u se poate povestiKpe uscatLEM

Pe de alt4 parte, @i terminologia popular4 @i onomastica ne vin /n ajutor, spre a justifica perenitatea acestei K/ndeletniciriL multi2seculare. Putem men;iona termeni ca p4lincar @i p4lincie, nume de persoan4 atest6nd /ndeletniciri legate de realizarea unorastfel de produse H Ginarsar, Jerar, Rachier H ori de comercializarea lor 2 C6rciumar,Cr6@mar, Jirta@, la fel cum @i toponimia cuprinde asemenea referin;e H Jer4ria Geche,Rate@ul Cuza, Ratu@, anul +ncu;ei, 1a anuri @i altele.

Ni folclorul completeaz4 aceast4 imagine, e5trem de variat4, a Kbeutorilorfrunta@iL 8c4 nu e frumos s4 le zicem Kbe;iviLM9. Putem cita, /n acest sens, c6teva titluriale unor produc;ii ale genului: KJun /i vinul ghiurghiuliuL, K*ult mi2e heorghe beutorL,KNi2am tot zis c4 n2oi mai beL, K+@a beu oamenii buniL, KJutelcu;a meL, K1a birtu;uS din p4dureL, KCine2a pus c6rciuma2n drumL, etc. + ap4rut inclusiv KC6ntecul be;ivuluiL a

c4rui melodie s2a pierdut, fiindc4 autorul era prea KturmentatL, fiind capabil s4 netransmit4 doar o parte din versuri, pe care le red4m mai jos:

)e la beat c6rcium4 vin,

*erg pe gard, de drum m4 ;in,

)au cu c6nii2n bolovani

Ni m4 ap4r de du@maniM

?ici un latr4 nu m4 c6ne, ?ici un2mpunge nu m4 vac4MLM.

7nc6t, av6nd /n vedere aieste considera;iuni, /n completarea unui fragment dinversurile c6ntecului Pui de lei putem /ncheia zic6nd: KNi din a@a p4rin;i de seam4 *ereus2or na@teLM beutoriEL

Ceea ce deranjeaza adesea in acest turmentat volum este senzatia ca nu avem de aface cu un demers sobru, incheiat la toti nasturii, ci, dimpotriva, cu unul descheiatinadecvat la prohab.Pentru ca doar ce au trecut sarbatorile de Paste si pentru ca la romani 8si la moldovenimai dihai9 Invierea )omnului se celebreaza dind peste cap pahare si halbe, pentru ca ceimai multi se afla la momentului dregerii, nu mi2am reprimat pornirea de a glosa pemarginea unei carti care, prin tema sa, se anunta foarte interesanta. Cind mi2a cazut pentru prima oara in mina volumul lui *ircea Jalan, Istoria betiei la romani, m2am bucurat de parca as fi tirguit cine stie ce trufanda. ?u de alta, dar intotdeauna am pretinsca ceea ce lipseste culturii noastre sint mai ales gesturile indraznete, proiectele inedite,curajul de a descilci si itele laturalnice ale istoriei, ceva cam in genul studiilor aplicateinstituite, ca metoda, de scoala celor de la +nale, gratie carora te poti documenta despre


8/9

aproape orice, de la alimentatia din vul *ediu pina la, sa spunem aleatoriu, posibilitatide contraceptie specifice secolului al OIG2lea. -rasul la masea e tema comple5a, caretine, la urma urmelor, de istoria culturii. ?u toate popoarele beau la fel, nu toate apreciazaaceleasi licori, iar ceva din specificul national se stravede si prin paloarea galesa a unui pahar cu vin. au, dupa caz, prin limpezimea rece a unei tarii nordice. +ici credeam ca isi

va gasi autorul terenul cel mai fertil. Ce anume, cum, in ce ipostaze si cu ce ocazii 8marog, prete5te uneori9 beau romanii, cum se e5plica anumite obiceiuri cu vagi reminiscentesi in zilele noastre, de ce bauturile alcoolice joaca un rol important in orice ritual funerar,dar si nuptial sau de alta naturaQ In fine, multe altele puteau fi punctele de interes ale uneiastfel de incercari, daca pe eseist l2ar fi dus putirinta. +ltfel, vorba lui +nton Pann, care siel a dat pagini memorabile pe tema bauturii ca sport national, Ace mai chichirezgilceavaAQ

Ceea ce deranjeaza adesea in acest turmentat volum este senzatia ca nu avem de aface cu un demers sobru, incheiat la toti nasturii, ci, dimpotriva, cu unul descheiatinadecvat la prohab.

n straniu, ine5plicabil aer memorialistic il au comentariile autorului atunci cind

ele se apleaca asupra cutumelor bahice ale stramosilor, fie acestia daci sau macardomnitori de faima din vul *ediu. +i uneori impresia ca autorul s2a documentat dinfilmele lui ergiu ?icolaescu. A)acii au devenit mari betivi si intre doua razboaie trageauchefuri monstruoaseA, constata el, fara a2si intemeia afirmatia pe vreun izvor ori altadovada, asa cum bunul simt sau rigoarea unei cercetari de asemenea anvergura ar fi pretins2o 8de nu chiar respectul pentru tema inconsecvent atacata9. +sa cum reiese dinvaporoasa sinteza, istoria romanilor pare a nu fi fost altceva decit un neintrerupt sir derazboaie si de betii: am baut fie pentru a consfinti victoria, fie pentru a ne ineca amarulinfringerii, fie, mai tirziu, automat, indemnati fiind de obisnuinta devenita nu secunda, ci prima natura.

Regretul care te incearca dupa lectura acestei carti este ca, totusi, autorul s2a

bucurat de o considerabila informatie, pe care nu stiu cum a adunat2o, de vreme ce bibliografia din final nu justifica desele citate care sustin studiul. )e fapt, desinesistematizat, acest material reprezinta singurul profit al lecturii. Cel interesat poate aflamulte date despre podgoriile si soiurile de vin din fiecare zona a tarii, despre costurile si procedeele de productie, despre alte bauturi adiacente, despre AcrismaritA, dar si desprecontrabanda inevitabila 2 totul doar pentru a potoli nesfirsita sete a unui popor de vajnici bautori. a decupez, bunaoara, un elocvent fragment, din pur patriotism local 8de iesean prin adoptie9: AIn secolul al OGII2lea, Iasul avea in jur de ".!!! de locuitori. )upanumaratoarea lui Celebi, in Iasi ar fi fost, in >%$&, peste >.!!! de crisme, ceea ce arinsemna, scazind copii si femeile, ca o crisma deservea cinci ieseniA. ?u era deloc rau, nue asaQ Cine s2ar incumeta sa repete ineditul recensamint in zilele noastre s2ar putea saaiba surpriza unei similare descoperiri. *a gindesc numai la faptul ca, pentru a strabatecei citiva pasi dintre niversitate si Jiblioteca niversitara, coborind agale 8cum altfelQ9

Copoul, trebuie sa rezisti tentatiei de a intra in vreo cinci circiumi. )rumul catrecarte e pavat, se vede, cu tot soiul de oprelisti. Pe care unii, din pacate, nu ajung sa le maitreaca...

Cartea e plina de tot felul de greseli, de la cele gramaticale, la unele deinterpretare, incit lectura devine o adevarata aventura. na care pretinde rabdare si care te


9/9

necajeste de parca, insetat fiind, ti s2ar fi dat o halba de bere clocita sau un pahar de vinotetit.

(cup6ndu2ne mult prea mult cu politica @i cu palavrele ieftine, pierdem dinvedere adev4ratele catastrofe care ne amenin;4 /n via;a noastr4 de zi cu zi. +vem dejavreo @apte televiziuni de @tiri, care ne bombardeaz4 din or4 cu tot ceea ce se /nt6mpl4 pe

teritoriul patriei. )in cauza concuren;ei care se manifest4 /ntre ele, /nt6mpl4ri care /norice alt4 ;ar4 european4 ar fi prezentate la capitolul TdiverseL, la noi /mbrac4 propor;iicatastrofice @i ne sunt prezentate de T@tiristeL ajunse de2a dreptul /n pragul isteriei:TGinez4padaEL, TGine gerulEL, Te tope@te z4padaEL, TCad ;ur;uriiEL, TGin inunda;iileEL etc. 7nacest r4stimp, la nivelul colectivit4;ilor rurale se manifest4 o adev4rat4 catastrof4na;ional4: be;ia. Jirturile sunt pline de b4rba;i /n floarea v6rstei care2@i ruineaz4 s4n4tateaconsum6nd b4uturi contraf4cute, puse pe tejghea de afaceri@ti lipsi;i de orice fel descupule. 2au /nmul;it birturile clandestine ca ciupercile dup4 ploaie, iar /n acesteTbombeL se vinde ca p6inea cald4 alcoolul industrial @i tutunul de contraband4. (amenii,supu@i patimii din cauza s4r4ciei @i inculturii, mor pe capete, into5ica;i pur @i simplu.*edicii au disp4rut efectiv din satele @i din c4tunele rom6ne@ti @i, oricum, cei care mai

e5ist4, n2au manifestat p6n4 /n prezent nici un interes fa;4 de stoparea acestui flagelna;ional. Certificatele de deces men;ioneaz4, c6t se poate de neutru, cauze naturale sau boli incurabile. )ar nimeni n2a avut curajul s4 taie r4ul de la r4d4cin4 @i s4 fac4 ni@teanalize Tla s6ngeL a b4uturilor de sub tejghea. Pentru c4 una este atunci c6nd be;ivulsatului se apuc4 @i bea antigelul din ma@ina de pompieri, dup4 care moare /n urm4toareletrei s4pt4m6ni, @i cu totul altfel stau lucrurile cu birta@ii clandestini care otr4vesc, contra2cost @i cu bun4 @tiin;4, aceast4 drojdie uman4 l4sat4 de izbeli@te. Tnde sunt dasc4lii @i preo;ii, care s4 lumineze norodulQL +ceast4 /ntrebare @i2o punea H /n urm4 o sut4 de ani H@i Gasile oldi@, de la care am prelut inclusiv titlul comentariului de fa;4. 1a acea vreme,corifeul *arii niri era de2a dreptul disperat de faptul c4 aleg4torii rom6ni din mediulrural votau cu ungurii, am4gi;i de ace@tia din urm4 cu bani @i cu b4utur4. +cum, pe l6ng4

faptul c4 sunt atra@i la vot cu acelea@i mijloace perfide, sunt @i otr4vi;i cu alcool metilic.

Documents

Fumatul Si Betia La Romani