Fumatul i bolile gurii Marea majoritate a persoanelor stiu ca fumatul afecteaza, din punct de vedere estetic, gura. Nicotina si gudronul din tigari pateaza dintii si plombele, colorandu-i in galben-maroniu. Mai mult, fumatul este una dintre principalele cauze ale halitozei, a respiratiei urat mirositoare. De asemenea, s-a demostrat experimental ca si la 20 de minute dupa ce isi stinge tigara, fumatorul expira fum din plamani. Multe persoane pot fi afectate si psihic de aceste probleme de ordin estetic. Insa fumatul este cauza mult mai multor probleme ale sanatatii orale, provocand umflarea gingiilor sau afectiuni periodontale si, mai ales, cancer oral. Potrivit statisticilor, 75% dintre persoanele diagnosticate cu cancer oral sunt fumatori. Ca un detaliu aparte, numarul femeilor care sufera de cancer oral si de alte boli ale cavitatii bucale, cauzate de fumat, a crescut semnificativ in ultimii ani. Noi studii arata ca pacientii cu boli cronice ale gingiei prezinta un risc ridicat de a se imbolnavi de cancer la limba. Pe langa aceste date, cercetatorii au mai observat o legatura intre boli ale gingiei si cancer la splina cat si probleme ale inimii. O echipa de oameni de stiinta de la universitatea din Northwestern, din Statele Unite ale Americii, a aratat, in urma unor analize, ca exista o relatie directa intre fumat si aparitia osteoporozei, mai ales printre femeile trecute de menopauza. Fumatul creste foarte mult riscul declansarii problemelor gingivale. "Fumul de tigara contine substante iritante care ingreuneaza circulatia sangelui in zona maxilarului si "usuca" gura. Cantitatea redusa de saliva creste riscul aparitiei cariilor si a problemelor gingiei. Saliva este importanta pentru ca poate curata gura de placa si resturi de mancare si ajuta la neutralizarea acizilor. O slaba circulatie a sangelui in maxilar limiteaza cantitatea de nutrimente si celule albe care protejeaza dantura", a declarat doctorul Jerry Gordon, membru al American Dental Association. Aparitia tartrului este favorizata de fumat si problema poate evolua in gingivita. In cazul fumatorilor, gingiile se indeparteaza de dinti, permitand tartrului sa se formeze sub linia gingivala, care duce la erodarea treptata a oaselor din jurul dintilor. Aceasta problema se numeste periodontita si este principala cauza a caderii dintilor la adulti. Fumatul afecteaza lucrarile stomatologice. Riscul de respingere de catre organism a unui implant dentar este mai mare in cazul fumatorilor. De asemenea, fumatul incetineste procesul de vindecare, de exemplu, in cazul extractiilor, si limiteaza eficacitatea cremelor dentare.

Fumatul pune in pericol gingiile sanatoaseFumatul, avertizeaza dr. Moise Corina Gabriela, medic specialist stomatologie generala, actioneaza local la nivelul gingiei prin:iritatia directa care favorizeaza instalarea de gingivita si in anumite conditii(stres, igiena defectuoasa) gingivostomatita ulcero-necrotica;depuneri de nicotina, produsi de combustie pe suprafetele dentare care favorizeaza formarea de placa bacteriana si tartru.Fumatul scade sansele reusitei tratamentelorNu numai ca fumatul creste riscul aparitiei bolilor gingivale, dar ingreuneaza tratarea acestora si scade sansele reusitei tratamentului. Fumatul afecteaza abilitatea gurii tale de a se vindeca si multe dintre tratamentele de care ai nevoie pot sa nu aiba succes. De exemplu, coroanele si puntile dentare ale unei persoane cu boli gingivale nu vor arata prea bine pentru ca afectiunile gingivale vor produce pierderi osoase si retragerea gingiilor care inconjoara marginile coroanei. La fumatori scad si sansele ca un implant sa fie efectuat cu succes. Bolile parodontale (gingivale) sunt infectii bacteriene care distrug tesutul moale si osul de care sunt ancorati dintii tai in osul maxilarului. Bacteriile gasite in placa si reactia organismului la placa contribuie la distrugerea tesutului moale si al osului. Fumatul grabeste avansarea bolilor gingivaleFumatul poate grabi avansarea bolilor gingivale. In stadiile incipiente ale bolii se pot observa sangerari ale gingiei in timpul periajului. Pe masura ce infectia se inrautateste, gingiile sunt afectate si se retrag de langa dinte, formand pungi (spatiul dintre dinte si gingie). Aceste pungi se pot mari treptat, odata cu avansarea bolii, iar in ultima faza dintii nu vor mai fi bine fixati, apare durerea si chiar pierderile dentare. Studiile au aratat ca fumatorii au mai mult tartar decat nefumatorii. Acest lucru poate fi rezultatul cantitatii scazute de saliva din cavitatea bucala. Fumatorii sufera o pierdere mai mare a densitatii osoase si prezinta mai multe pungi intre dinti si gingii decat nefumatorii. Conform specialistilor, chimicalele continute de tutun afecteaza circulatia sangelui in gingii, provocand astfel incetinirea procesului de vindecare si cresterea riscului de nereusita al tratamentului. Singura veste buna este ca renuntand la tigari, aceste riscuri sunt reduse semnificativ. Chiar si reducerea numarului de tigari fumate pe zi poate ajuta. Un studiu a aratat ca persoanele care fumeaza mai mult de un pachet si jumatate pe zi de tigari prezita un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta o afectiune gingivala fata de nefumatori, iar cei care fumeaza mai putin de o jumatate de pachet prezinta un risc de 3 ori mai mare decat nefumatorii.Fumatul si cancerul oral Fumatul face parte dintre principalii factori de risc ai cancerului oral. Societatea Americana de Cancer informeaza ca:1. Aproximativ 90% dintre persoanele care sufera de cancer de gura si anumite tipuri de cancer la gat au fumat. Riscul aparitiei acestor tipuri de cancer creste in functie de cantitatea de tigari fumate sau de lungimea perioadei in care s-a fumat.2. Fumatorii prezinta un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer fata de nefumatori.3. La aproximativ 37% dintre pacientii care continua sa fumeze dupa tratarea cancerului, apare un alt tip de cancer, precum cancerul la gat sau laringe, fata de doar 6% dintre cei care renunta la fumat.4. Tutunul din tigari sau pipe poate provoca cancer in orice loc al gurii sau al gatului. Pipa poate cauza si cancer in zona buzelor.Fumatul si esecul implanturilorImplanturile pot fi utilizate pentru a inlocui dintii pierduti, insa fumatorii trebuie sa fie constienti de sansele mari ca aceste proceduri sa nu fie efectuate cu succes.Studiile efectuate au descoperit ca riscul ca aceste proceduri sa nu fie efectuate cu succes este mai mare la fumatori decat la nefumatori. Specialistii sunt de parere ca fumatorii trebuie incurajati sa renunte la tigari inainte de a efectuat aceste tipuri de proceduri."Pe cale generala, fumatul produce vasoconstrictie periferica si ischemie in teritoriul vascular gingivo-parodontal, deci o nutritie deficitara a gingiei si parodontiului," completeaza dr. Moise.

Cancerul cavitii orale, n special carcinomul cu celule scuamoase (90% dintre cancerele orale), se dezvolt n cavitatea oral i n orofaringe i reprezint o problem major din cauza ratei mici de supravieuire, dar i prin deficienele majore n masticaie, deglutiie, vorbire i fizionomie. Localizrile cancerului cavitii oral sunt: buze, mucoasa obrajilor, mucoasa bolii i vlului palatin, fibromucoasa gingival sau pe limb. Cancerulsurvine cnd celulele continu s se divid dezordonat i necontrolat, formnd mai multe celule din cauza faptului c o parte din mecanismul celulei nu mai funcioneaz corect. Cancerul cavitii orale a fost considerat o boal a populaiei vrstnice, n prezent ns exist dovezi care arat o tendin de mbolnvire i la pacienii tineri.Acest tip de cancer are o frecven de 5% n totalul cancerelor, 90% dintre brbai i 61% dintre femei care au cancer la cavitatea oral consumnd tutun. Persoanele care fumeaz prezint un risc de 30 de ori mai mare dect nefumtorii n declanarea tumorilor maligne orale. S-a observat o cretere a incidenei cancerului cavitii orale la femei n ultimii ani i o scdere la brbai.Pentru prevenia cancerului cavitii orale, cei care fumeaz necesit un control periodic al limbii i gurii.Tratamentul cancerului cavitii orale presupune intervenii chirurgicale de lung durat, cu seciune de limb, de mandibul, de maxilar etc urmat de esut ce trebuie refcut, prin"replantarea" de muchi, os sau tegument din alte zone ale organsimului.