Cap 1: Organizarea și funcționalitatea Primăriei Municipiului

Vaslui

1.1 Scurt istoric

Orașul Vaslui, în ansamblul teritoriului țării noastre, are o așezare deosebit de

favorabilă, fiind situat în partea central – răsăriteană a Moldovei, la intersecțtia unor căi

importante de circulație. Depresiunea Vasluiului in care acesta se află și căreia i-a transmis

numele, reprezintă o zona de contact fizică și economico-geografică, dintre podișul înalt și

podișul jos al Bârladului, și totodată o importantă arie de convergență a principalului drum din

partea de est a țării.Factorii naturali și sociali istorici au favorizat apariția și dezvoltarea

acestei așezari încă din cele mai vechi timpuri în stransă legatură cu regiunile înconjuratoare

ce au constituit din spațiu totdeauna importante zone de influență economică.

Folosirea resurselor naturale în funcție de nivelul relațiilor și forțelor de producție, este

marcată de importante etape de dezvoltare a unor activități economice și totodată a orașului

astfel, că, orașul nu apare și nici nu se dezvoltă izolat ci cu legatură cu regiuni mai mari

apropiate sau mai îndepartate, care, prin intermediul transporturilor și schimburilor participă

direct la viața materială și spirituală a acestuia.

Orașul Vaslui ca târg, cu o vechime de peste 500 de ani a avut o serie de funcții printre

care: punct de vamă și important târg medieval, centru administrativ de prim rang (reședința

domneasca pe vremea lui Ștefan cel Mare), important punct de apărare, în special în perioada

expansiunii otomane, centrul administrativ, industrial și de servicii în ultimul secol. Aceste

funcții au imprimat un anumit ritm de dezvoltare a orașului de-a lungul timpului.

In funcție de ele, Vasluiul are o evoluție foarte interesantă, care inscrie cateva etape

deosebite în secolele XVI – XVII o perioadă de înflorire economică și urbanistică a acestei

așezări, secolele XVII – XIX și prima jumătate a secolului XX o perioada de stagnare și chiar

de regres, incepănd cu anul 1967 o perioada de dezvoltare a orașului un ritm ridicat, iar în

prezent Vasluiul se află intr-o perioada de criză economică care e determinată de diferiți

factori economici și sociali.

1.2 Domeniul de activitate

Municipiul Vaslui este o unitate administrativ-teritorialã, în care se exercitã autonomia

localã şi în care se organizeazã şi funcţioneazã autoritãti ale administraţiei publice

1

locale.Autoritãţile administraţiei publice locale, prin care se realizeazã autonomia localã în

municipiul Vaslui, sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativã şi primarul, ca autoritate

executivã.

În ceea ce priveşte autonomia localã, se poate preciza faptul cã aceasta este atât

administrativã, cât şi financiarã şi priveşte funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi

gestiunea resurselor.

Despre Consiliul Local, se poate spune cã acesta este organul local al puterii de stat,

prin intermediul cãruia se coordoneazã întreaga activitate de dezvoltare economico-socialã a

municipiului. Prin intermediul Consiliului Local se asigurã buna funcţionare a serviciilor de

gospodãrire municipalã. De asemenea, Consiliul Local este implicat în realizarea

programelor de organizare şi dezvoltare urbanisticã a municipiului, în amenajarea teritoriului,

fiind în acelaşi timp şi organul care trebuie sã asigure buna funcţionare a instituţiilor de

învãţãmânt, culturã, sãnãtate, contribuind la realizarea mãsurilor de protecţie socialã, precum

şi de apãrare a ordinii publice.

Executivul este format din Primar, Viceprimar şi aparatul propriu, compus din 78 de

persoane, din care 65 sunt funcţionari publici, precum şi personal contractual în numãr de 642

de persoane. Despre aparatul propriu, se poate afirma faptul cã acesta este condus de cãtre

Primar, fiind înfiinţat pentru a pune în aplicare activitãţile date de competenţa sa, prin act

normative. Acest aparat de specialitate al primarului este structurat pe compartimente

funcţionale, în condiţiile legii, compartimente în care sunt încadrate: funcţionari publici şi

personal contractual.

1.3 Organizarea internă și structura de personal

În ceea ce priveşte organizarea internã a Primãriei Municipiului Vaslui, se poate face

remarca, potrivit cãreia, la nivelul acestui organ fiscal, se identificã mai multe tipuri de

organizãri, fiecare tip de organizare având mai multe niveluri. Astfel, se poate vorbi despre:

Organigrama Aparatului Propriu al Consiliului Local al Municipiului Vaslui,

Organigrama Aparatului de Specialitate a Primarului Municipiului Vaslui,

Organigrama Instituţiilor şi Serviciilor Publice ale Consiliului Local al Municipiului

Vaslui.

Analizând Organigrama Aparatului Propriu al Consiliului Local al Municipiului

Vaslui, se poate afirma faptul cã, prin Consiliu Local trebuie sã fie perceputã imaginea

organului local al puterii de stat, prin intermediul cãruia se coordoneazã întreaga activitate de

dezvoltare economico-socialã a municipiului. Consiliul Local al Municipiului Vaslui

2

funcţioneazã ca autoritate a administraţiei publice locale, fiind compus din 21 de consilieri,

care sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret şi liber exprimat. Aceştia sunt aleşi odatã la

4 ani, din partea partidelor politice. Despre consilieri se poate afirma cã au rolul de a aproba

documentele şi acţiunile propuse de executiv, în limitele legii.

De precizat este faptul cã alegerea consilierilor nu trebuie sã se realizeze dintr-un

anume domeniu de activitate, aceştia având diverse profesii, printre care jurist, profesor,

inginer, subinginer mecanic, medic primar, economist, maistru, informatician, tehnician etc.

Aşa cum reiese din cuprinsul Organigramei Aparatului propriu al Consiliului Local al

Municipiului Vaslui, se poate constata faptul cã aceastã autoritate a administraţiei publice

intrã în relaţii cu primarul, viceprimarul şi secretarul, „personaje” care la rândul lor conduc

sau administreazã alte structuri organizatorice. Se identificã în aceastã situaţie relaţii de

subordonare între Consiliul Local şi Primar, Viceprimar şi Secretar, relaţii de subordonare

axate pe cooperare, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai satisfãcatoare în ceea ce

priveşte administraţia publicã localã.La nivel organizatoric, Primãria Municipiului Vaslui

cuprinde pe primul nivel ierarhic Consiliul Local al Municipiului Vaslui, Primarul,

Viceprimarul şi Secretarul.

Din analiza acestui nivel ierarhic, se desprinde concluzia potrivit cãreia între Primar şi

Consiliul Local existã o relaţie reversibilã de comunicare, primarul reprezentând, alãturi de

Viceprimar şi de Secretar, Executivul, în timp ce Consiliul Local reprezintã Legislativul.De

asemenea, se remarcã faptul cã Viceprimarul şi Secretarul se aflã în relaţii de colaborare cu

Primarul, fiind totodatã şi în subordinea acestuia.

Primarul, viceprimarul, secretarul municipiului şi aparatul de specialitate al primarului

municipiului Vaslui, constituie astfel, o structurã funcţionalã, cu activitate permanentã,

denumitã Primãria Municipiului Vaslui, care duce la îndeplinirea hotãrârilor Consiliului Local

şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale activitãţii locale.

În ceea ce priveşte Primarul, se poate afirma cã acesta are în subordine direcţii,

compartimente, birouri şi servicii, printre acestea, fiind menţionate:

Direcţia Economico-Financiarã, care cuprinde:

-Serviciul Buget-Contabilitate

-Serviciul Impozite şi Taxe

Compartimentul Audit

Biroul Integrare Europeanã

Serviciul Resurse Umane

Serviciul Control Comercial

3

Serviciul Relaţii cu Publicul

Serviciul Urbanism şi Amenajare teritorialã

Serviciul Tehnic, Investiţii şi Reparaţii

Biroul Informaticã.

Per total Primãria Municipiului Vaslui dispune de 163 posturi, dintre care 149 sunt

posturi de execuţie, restul de 14 fiind de conducere.

Direcţia Economico-Financiarã este una dintre cele mai importante direcţii ale

Primãriei Municiului Vaslui. Aceastã direcţie cuprinde douã mari servicii:

Serviciul Buget- Contabilitate

Serviciul Impozite şi Taxe Locale

Astfel, Direcţia Economico-Financiarã este coordonatã de cãtre directorul executiv,

precum şi de secretarul dactilograf.

În ceea ce priveşte Serviciul Buget- Contabilitate, acesta are un singur post de

conducere şi 15 posturi de execuţie, per total 16 posturi.

Serviciul Impozite şi Taxe dispune de trei posturi de conducere şi de 41 de posturi de

execuţie. În cadrul acestui serviciu, se identificã:

Serviciul de Control Fiscal, cu 12 posturi, dintre care unul de conducere şi 11 de

execuţie;

Serviciul Urmãrire şi Exexutare Silitã, cu 26 posturi, dintre care unul de conducere şi

25 posturi de execuţie;

Biroul Achiziţii Publice, cu 6 posturi dintre care unul de conducere şi 5 de execuţie;

În subordinea primarului se mai aflã de asemenea Compartimentul Audit, cu 1 singur

post, acesta fiind de conducere.Biroul Integrare Europeanã, dezvoltare economicã localã are 6

posturi, dintre care un singur post de conducere şi 5 posturi de execuţie.Serviciul Resurse

Umane, Control Comercial, Relaţii cu publicul are 12 posturi, dintre care unul este de

conducere, iar 11 sunt de execuţie.Serviciul Urbanism şi amenajarea teritoriului cuprinde un

singur post de conducere şi 7 posturi de execuţie, totalul numãrului de posturi fiind de

8.Serviciul Tehnic, Investiţii, reparaţii cuprinde 6 posturi, din care unul de conducere, iar

restul de 5 posturi sunt destinate sectorului administrativ.Compartimentul protecţia mediului

cuprinde douã posturi de conducere, în cadrul acestui compartiment neexistând posturi de

execuţie.Serviciul Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor cuprinde 8 posturi, dintre care

un singur post de conducere, iar restul de 7 posturi sunt destinate execuţiei.

4

În ceea ce priveşte Viceprimarul, acesta are în subordine Biroul de

Monitorizare~Servicii comunitare de utilitãţi publice, cu posturi de conducere în numãr de 1,

şi posturi de execuţie în numãr de 5.În „grija” secretarului existã cinci compartimente, acestea

fiind:

Biroul Administraţie Publicã Localã, Juridic, relaţii publice şi informare, care cuprinde

6 posturi, dintre acestea, unul este de conducere, restul de 5 fiind de execuţie;

Serviciul Asistenţã Socialã, Autoritate Tutelarã şi protecţia copilului are 13 posturi,

dintre care unul este de conducere, restul de 12 fiind de execuţie;

Compartimentul Cadastru şi Registrul Agricol nu cuprinde posturi de execuţie, însã

are în schimb patru posturi de conducere;

Compartimentul Protecţie Civilã cuprinde, ca şi Compartimentul Cadastru şi Registru

Agricol, numai posturi de conducere, fãrã posturi de execuţie, acestea fiind în numãr

de 3;

Compartimentul Administrativ, secretariat, protocol are în componenţã 26 de posturi,

dintre care un singur post de conducere, restul de 25 de posturi fiind de execuţie.

De asemenea, despre Secretar, se poate spune cã are în atribuţie:

Biroul Administraţiei Publice Locale, Juridic şi informare/relaţii publice, cu un post de

conducere şi 5 posturi de execuţie

Serviciul Autoritate Tutelarã, protecţie socialã şi a copilului , cu un post de conducere

şi douã posturi de execuţie

Compatimentul Cadastru si Registrul Agricol, fãrã posturi de conducere şi cu patru

posturi de execuţie

Compartimentul Protecţie Civilã, fãrã posturi de conducere şi cu 3 posturi de execuţie.

Compartimentul Administrativ, secretariat, protocol, cu un singur post de conducere şi

25 posturi de execuţie.

Se poate afirma astfel, cã în cadrul Primãriei Municipiului Vaslui existã 163 posturi, dintre

care, posturi de conducere în numãr de 14 şi posturi de execuţie în numãr de 149.

1.4 Funcționalitatea

Primãria Municipiului Vaslui, datoritã structurii organizatorice complexe, structurã

compusã din direcţii, compartimente, birouri şi servicii, are o funcţionalitate multiplã. Însã,

analizând în detaliu importanţa compartimentelor şi a tuturor structurilor organizatorice, se

5

poate afirma faptul cã Direcţia Economico-Financiarã ar avea un rol marcant în evoluţia şi

dezvoltarea celorlalte structuri organizatorice amintite anterior.

Analizând legãturile care se formeazã în cadrul primãriei, trebuie menţionat faptul cã

rolul de pilon îi este atribuit Consiliului Local. Astfel, Consiliul Local, ca entitate

administrativã are o serie de atribuţii, printre acestea menţionându-se :

alege din rândul consilierilor, viceprimarul;

aprobã statutul municipiului sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare

şi funcţionare al consiliului;

aprobã bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite, precum şi contul de

încheiere a exerciţiului bugetar;

Stabileşte nivelul impozitelor şi taxelor locale;

Aprobã organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de

organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;

Administreazã domeniul public şi privat al municipiului;

Hotãrãşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor

proprietate publicã;

Înfiinţeazã instituţii publice, societãţi comerciale şi servicii publice de interes

local;

Analizeazã şi aprobã, cu condiţia impusã de lege, documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi urbanism a municipiului.

Contribuie la organizarea de activitãţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de

agrement.

Un alt „jucãtor” în cadrul Primãriei Municipiului Vaslui este reprezentat de cãtre

Primar, acesta intrând în relaţii directe cu Consiliul Local, între Consiliul Local şi Primar

existând relaţii de subordonare, precum şi de colaborare.

Astfel, Primarul este ales odatã la 4 ani de cãtre locuitorii municipiului, iar despre

primar se mai poate afirma cã intrã între atribuţiile lui de a alege viceprimarul din rândul

consilierilor.

În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, trebuie precizat faptul cã aceştia se

identificã cu persoana – conducãtorul sau persoana cãreia acesta i-a delegat, potrivit legii,

atribuţiile în acest domeniu – responsabilã de utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru

instituţia respectivã. De asemenea, coroborat cu aceastã calitate, ordonatorul de credite

bugetare este responsabil de elaborarea şi execuţia bugetului instituţiei respective, de

finanţarea instituţiilor publice subordonate, de organizarea contabilitãţii publice, de

6

întocmirea şi prezentarea dãrilor de seamã periodice privind execuţia bugetarã şi realizarea

serviciilor publice corespunzãtoare.

În conformitate cu aceastã precizare, trebuie menţionat faptul cã Primarul Municipiului

Vaslui se încadreazã în prima dintre cele trei categorii ale ordonatorilor principali de credite,

fiind astfel unul dintre ordonatorii principali de credite bugetare. Astfel, din aceastã

perspectivã, primarul repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi

pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori

secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Printre atribuţiile Primarului, se pot enunţa:

Asigurã respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor

Preşedintelui României, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului;

Asigurã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor Consiliului Local;

Poate propune Consiliului Local, consultarea populaţiei prin referendum, cu

privire la problemele locale de interes deosebit;

Prezintã Consiliului Local, anual, sau ori de câte ori este necesar, informãri cu

privire la starea economicã şi socialã a municipiului, în concordanţã cu atribuţiile

ce revin autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi a informãrii asupra

modului de aducere la îndeplinire a horãrârilor Consiliului Local;

Întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheire a exerciţiului bugetar, şi

le supune spre aprobare Consiliului Local;

Exercitã funcţia de ordonator principal de credite

Asigurã ordinea publicã şi linistea locuitorilor, prin intermediul poliţiei

Ia mãsuri pentru prevenirea şi limitarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor,

incendiilor, împreunã cu organele specializate ale statului;

Îndrumã şi supravegheazã activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

Controleazã igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse

în vânzare cãtre populaţie, cu ajutorul serviciilor de specialitate;

Ia mãsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitãţii, şi îl supune spre

adoptare consiliului local;

Exercitã controlul asupra activitãţii din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia mãsuri pentru buna funcţionare a acestora;

Îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilã;

7

Propune Consiliului Local, spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de

funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a

aparatului propriu de specialitate;

Rãspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public

şi domeniului privat al municipiului;

Organizeazã evidenţa lucrãrilor de construcţii din localitate, şi pune la dispoziţia

autoriãtilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe.

Ia mãsuri pentru controlul depozitãrii deşeurilor menajere, industriale sau de orice

fel, pentru asigurarea igienizãrii malurilor cursurilor de apã din raza municipiului,

precum şi pentru decolmentarea vãilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea

scurgerii apelor mari.

În ceea ce priveşte atribuţiile viceprimarului, se poate afirma faptul cã acesta exercitã

atribuţiile care sunt delegate de primar. De precizat cã viceprimarul are în subordine Direcţia

tehnicã a Domeniului Public şi Privat.

Referitor la atribuţiile secretarului, se poate afirma ca acesta îndeplineşte o serie de

atribuţii, printre care pot fi enunţate:

Participã în mod obligatoriu la şedinţele Consiliului Local

Coordoneazã compartimentele şi activitãtile cu caracter juridic, de stare civilã,

autoritate tutelarã şi asistenţã social㸠în cadrula aparatului propriu de specialitate al

consiliului local;

Avizeazã proiectele de hotãrâre ale Consiliului Local, asumându-şi rãspunderea pentru

legalitatea acestora , consemnând hotãrâri pe care le considerã legale;

Asigurã îndeplinirea preocedurilor de convocare a Consiliului Local şi efectuarea

lucrãrilor de secretariat;

Pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii Consiliului Local;

Asigurã aducerea la cunoştinţã publicã a hotãrârilor şi dispoziţiilor cu caracter

normativ;

Elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara celor

cu caracter secret, stabilite potrivit legii;

Legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrţi şi confirmã autenticitatea

copiilor cu acte originale, în condiţiile legii.

Despre compartimentele existente în cadrul Primãriei Municioiului Vaslui, este de

precizat faptul cã dintre acestea, importanţa cea mai mare o are Direcţia Economico-

Financiarã. Aceasta este principala structurã organizatoricã, care are în vedere atât

8

elementele caracteristice bugetului şi contabilitãţii, cât şi elemente care au legãturã directã cu

organizarea, coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţii de determinare a impozitelor,

taxelor şi altor venituri destinate bugetului local, precum şi gestionarea cheltuielilor necesare

de realizat. Despre aceastã componentã a structurii organizatorice, se poate afirma faptul cã

este cea care contribuie, în cea mai mare parte la fundamentarea şi realizarea veniturilor

bugetare, precum şi la gestionarea eficientã a bazei financiare destinatã cheltuielilor bugetare,

compartimentul având din aceastã perspectivã un impact marcant asupra planului financiar.

Aşa cum am precizat şi în cadrul structurii organizatorice, Direcţia Economico-

Financiarã are douã componente de bazã, acestea fiind:

Serviciul Buget- Contabilitate

Serviciul Impozite şi Taxe Locale

Despre Serviciul Buget Contabilitate, se poate afirma cã prin acesta sunt aduse la

îndeplinire atribuţii care îi sunt trasate. Printre aceste atribuţii se pot menţiona:

verificarea şi analiza lunarã a balanţei de verificare atât cea sinteticã , cât şi soldurile

conturilor de debitori, creditori, furnizori;

întocmirea situaţiei centralizate privind necesarul de cheltuieli în vederea întocmirii

proiectului de buget anual cât şi a rectificãrilor acestuia, în baza solicitãrilor înaintate

de instituţiile şi serviciile publice subordonate;

propune deschiderea şi retragerea de credite lunare şi întocmeşte documentaţia

necesarã; întocmirea anexelor conform prevederilor legale stipulate de Legea

189/1998 privind finanţele publice locale;

verificarea şi introducerea tuturor operaţiunilor contabile lunare în fişele de cont

pentru execuţia bugetarã pentru Primãria Municipiului Vaslui,

întocmirea lunarã a balanţei, a conturilor de plãţi şi cheltuieli materiale, personale, etc.

ţine evidenţa angajamentelor bugetare şi legale şi face raportãrile necesare;

întocmirea şi înregistrarea tuturor notelor contabile (banca, casa lei şi în devize,

diverse, de salarii) ;

introducerea notelor contabile, întocmirea balanţei de verificare ;

întocmirea lunarã, trimestrialã şi anualã a execuţiei bugetare, cât şi a altor raportãri

statistice;

înregistrare operaţiuni contabile în fişe de cont;

operarea în calculator a tuturor înregistrãrilor contabile efectuate;

urmãrirea şi verificarea viramentelor bancare (lei şi devize);

urmãrirea şi verificarea registrului de casã ( lei şi devize)

9

întocmirea transferurilor şi consumului lunar a materialelor, obiectelor de inventar,

bonurilor valorice de masã, benzinã şi motorinã, pe baza bonurilor de consum sau

transfer dupã caz;

verificarea lunarã a soldurilor conturilor de salarii din balanţa de verificare;

verificarea conturilor şi închiderea acestora la finele anului;

întocmirea şi transmiterea semestrialã la Administraţia Financiarã a Municipiului

Vaslui a declaraţiilor privind structura şi cheltuielile de personal din unitate;

întocmirea şi transmiterea lunarã la Casa de Pensii, la Casele de Sãnãtate, la A.M.O.F.

a declaraţiilor privind contribuţiile la fondurile asigurãrilor sociale de sãnãtate,

asigurãrilor sociale, ajutorului de somaj;

întocmirea şi transmiterea lunarã la Administraţia Financiarã a Municipiului Vaslui a

situaţiei privind impozitul aferent drepturilor salariale plãtite;

înregistrarea lunarã în fişele fiscale ale salariaţilor Primãriei Municipiului Vaslui, ale

consilierilor Consiliului local al Municipiului Vaslui;

ridicarea şi depunerea de numerar de la Trezoreria Municipiului Vaslui;

ridicarea şi depunerea documentelor pentru decontare bancarã;

efectuarea tuturor plãţilor şi încasarea sumelor ce se deruleaza prin casieria Primãriei

Municipiului Vaslui;

întocmirea şi predarea zilnicã a registrului de casã;

exercitarea contolului financiar preventiv asupra documentelor in care sunt

consemnate operatiunile patrimoniale ale Primãriei Municipiului Vaslui;

Despre Serviciul de Impozite şi Taxe, se poate afirma faptul cã este cel de-al doilea

element component al Direcţiei Economico-Financiare, acesta având de asemenea trasate o

serie de atribuţii pe care trebuie sã le îndeplineascã, şi pe baza cãrora trebuie sã obţinã

rezultate cât mai satisfãcãtoare.

Pritre atribuţiile acestui serviciu pot fi menţionate:

Organizarea, îndrumarea, coordonarea şi controlul activitãţilor de determinare a

impozitelor, taxelor şi veniturilor destinate bugetului local;

Coordoneazã şi controleazã activitatea de urmãrire şi încasare a creanţelor bugetare;

Organizeazã, îndrumã şi controleazã acţiunea de constatare, stabilire a impozitelor şi

taxelor datorate de persoanele fizice şi juridice, notari, avocaţi, contabili autorizaţi,

experţi contabili;

Urmãreşte întocmirea şi depunerea în termene prevãzute de lege a declaraţiilor de

impunere de cãtre contribuabili persoane fizice şi juridice

10

Analizeazã, cerceteazã şi soluţioneazã cererile cu privire la stabilirea impozitelor şi

taxelor pentru persoane fizice şi juridice

Analizeazã propunerile în legãturã cu acordarea de amânãri, eşlonãri, reduceri, scutiri,

şi restituiri de impozite şi taxe, conform legislaţiei în vigoare

Asigurã coordonarea generalã şi aplicarea unitarã a legislaţiei, cu privire la impozitele

şi taxele datorate de persoanele fizice şi juridice

Coordoneazã şi rãspunde de evidenţa, urmãrirea şi încasarea amenzilor.

Un compartiment care se aflã în strânsã legãturã cu Direcţia Economico- Financiarã este

reprezentat de Serviciul de Resurse Umane. Legãtura acestui serviciu cu Direcţia Economico-

Financiarã constã în faptul cã pot fi identificate anumite documente justificative, care, fie sunt

primite de la aceastã direcţie, fie sunt emise într-acolo.

Astfel, dinspre Direcţia Economico- Financiarã cãtre Serviciul Resurse Umane sunt

evidenţiate reţinerile şi imputaţiile pentru personal. Aceste informaţii sunt primite de la biroul

de contabilitate, fiind întocmite lunar, şi având în componenţã numele şi prenumele

salariatului, felul reţinerii, data începerii reţinerii, precumşi data ultimei imputãri şi suma

reţinutã.

Un alt element care atestã legãtura serviciului Resurse Umane cu Direcţia Economico-

Financiarã este reprezentat de situaţia penalizãrilor, precum şi de grila de impozite şi taxe.

În ceea ce priveşte fluxul de informaţii dinspre Serviciul Resurse Umane spre Direcţia

Economico- Financiarã, materializarea legãturii este redatã prin statul de salarii, acesta fiind

utilizat pentru calculul drepturilor salariale, a contribuţiilor pentru asigurãri sociale şi al

tuturor datoriilor.

Despre statul de salarii se poate afirma cã este întocmit în douã exemplare, lunar, pe

baza documentelor de evidenţã a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de

centralizare a salariilor individuale, pe baza fişelor de evidenţã efectivã a salariilor, a

reţinerilor legale, a certificatelor medicale şi a concediilor de odihnã.

De asemenea, un alt document justificativ este reprezentat de cãtre lista indeminizaţiilor

pentru concediul de odihnã, aceasta fiind utilizatã ca un document prin care sunt stabilite

drepturile privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor în timpul efectuãrii concediului de

odihnã. Aceastã listã a indemnizaţiilor pentru concediul de odihnã se întocmeşte în douã

exemplare, pe baza datelor din fişa de evidenţã a salariilor, fiind apoi trimisã la casierie,

pentru a fi plãtitã, ulterior fiind marcatã înregistrarea acesteia în contabilitate.

Printre atribuţiile acestei componente de structuri organizatorice, se pot menţiona:

rãspunde de calcularea si aplicarea corectã a reglementãrilor legale în domeniu

11

întocmeşte dãrile de seamã statistice referitoare la salarizarea, evidenţa, încadrarea,

promovarea şi a altor aspecte din domeniul personalului

participã la elaborarea proiectului de buget pentru sumele necesare drepturilor

salariale şi verificã încadrarea în sumele aprobate de bugetul local

întocmeşte rapoarte de specialitate pentru problemele specifice compartimentului

înscris în ordinea de zi a şedinţei consiliului local

urmãreşte şi aplicã documentele de reţineri, propuneri, imputaţii ale personalului.

Un alt compartiment care se aflã în strânsã legãturã cu compartimentul financiar

contabil este Compartimentul Audit. În cadrul acestui compartiment, în conformitate cu legea

672/2002, privind auditul intern, ordonanţa 37/2005 cu modificãrile privind auditul intern, se

elaboreazã „Regulamentul de organizare şi funcţionare a Compartimentului Audit Intern din

Primãria Vaslui”. Acest compartiment întocmeşte anual „Planul de audit public intern”,

selectarea misiunilor de audit public realizându-se în funcţie de anumite elemenete, printre

care:

evaluarea riscurilor diferitelor structuri, activitãţi, programe/ proiecte sau operaţiuni

criterii, sugestii ale conducãtorilor entitãţilor publice, precum deficienţe constatate în

procesele verbale încheiate în urma inspecţiilor, deficienţe semnalate în raportul Curţii

de Conturi.

Planul de audit intern are urmãtoarea structurã:

scopul acţiunii de auditare

obiectele acţiunii de auditare

identificarea/ descrierea activitãţilor/ operaţiunii supuse auditului public intern

îndetificarea/ descrierea structurii de auditare

durata operaţiunii de auditare

perioada supusã auditãrii

numãrul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare

În ceea ce priveşte relaţia cu Direcţia Economico- Financiarã, se poate afirma cã acest

compartiment, respectiv Compartimentul de Audit Intern va trebui sã diminueze riscurile care

au fost descoperite sau deficienţele semnalate. Pentru ca acest lucru sã se poatã realiza, este

necesarã întocmirea unui plan de contracarare a acestor dezechilibre, plan care trebuie

finanţat din resursele aflate la dispoziţia Direcţia Economico- Financiare. Însã trebuie precizat

faptul cã, pentru ca acest plan sã poatã fi realizat, compartimentul de audit intern va trebui sã

aibã o documentaţie justificatã, pe baza cãruia compartimentul financiar- contabil va pune la

dispoziţie compartimentului de audit intern, resursele bãneşti de care acesta are nevoie.

12

Printre atribuţiile acestui compartiment, se pot menţiona:

raportarea periodicã asupra consttãrilor rezultate din activitãţile de audit

elaborarea raportului anual de activitãţi de audit public intern

în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau posibile prejudicii, se raporteazã imediat

conducãtorului entitãţii publice

Un alt compartiment care se aflã în relaţie cu Direcţia Economico- Financiarã este

Compartimentul Tehnic, Investiţii, Reparaţii. În cadrul acestui compartiment se identificã mai

multe secţii şi ateliere, fiecare având o serie de atribuţii caracteritice. Printre acestea, pot fi

menţionate:

Secţia Salubritate

Secţia Spaţii Verzi

Secţia Drumuri

Secţia Baze Sportive

Secţia Transporturi

Atelier Electric

Atelier Mecanic

Administraţia Cimitirelor

Biroul Aprovizionare

Secţia Salubritate se ocupã cu precolectarea, colectarea gunoielor stradale. De

asemenea, participã la acţiuni de deszãpezire a strãzilor şi trotuarelor din cadrul municipiului.

Secţia Spaţii Verzi are în administrare întreţinerea şi amenajarea parcurilor, a spaţiilor verzi,

întreţinerea şi menţinerea în funcţionalitate a fântânilor arteziene.Secţia Drumuri se ocupã cu

întreţinerea drumurilor şi a trotuarelor din cadrul municipiului, întreţinerea staţiei de preparat

asfalt¸intreţinerea marcajelor rutiere şi a semnelor de circulaţie.Secţia Baze Sportive se ocupã

cu întreţinerea terenurilor de fotbal şi tenis de câmp, întreţinerea şi amenajarea ştrandurilor,

ajutã la organizarea de manifestaţii sportive atât municipale, cât şi naţionale.Secţia

Transporturi se ocupã cu transportul de gunoi stradal, transportul de persoane din cadrul

Primãriei, transportul de asfalt sau de alte materiale.

Atelierul Electric se ocupã cu întreţinerea şi repararea instalaţiilor de iluminat public,

de ornament, precum şi de repararea instalaţiilor electrice din şcoli, şi din cadrul

Primãriei.Atelierul Mecanic se ocupã cu întreţinerea şi repararea mobilierului urban, precum

şi cu reparaţiile în şcoli, grãdiniţe şi alte secţii din cadrul direcţiei.Administraţia Cimitirelor se

ocupã cu întreţinerea cimitirului Eternitatea.Biroul aprovizionare are în vedere aprovizionarea

13

cu materiale necesare Domeniului Public, cât şi a şcolilor şi grãdiniţelor din municipiul

Vaslui.

Prin atribuţiile tuturor acestor semi- compatimente ale Compatimentului Tehnic, am

dorit sã evidenţiez faptul cã aceste secţii şi birouri au ca principal mediu de activitate, unele

activitãţi care vizeazã în principiu domeniul public. Pentru ca toate aceste atribuţii sã fie

îndeplinite, este nevoie de anumite sume, sume înscrise de altfel în bugetul local, şi care vor

urma a fi preluate de la compatimentul Finaciar Contabil. În schimbul serviciilor întreprinse

în folosul comunitãţii, Primãria Municipiului Vaslui îşi va recupera disponibilitãţile bãneşti

prin perceperea de impozite şi taxe locale, stabilite în funcţie de vârstã, frecvenţa utilizãrii

acestui serviciu, precum şi în funcţie de numãrul persoanelor dintr-o familie care beneficiazã

de unele servicii.

Compartimentul Juridic este un alt compartiment care se gãseşte în relaţie cu Direcţia

Economico- Financiarã. Pentru a ilustra aceastã legãturã, este necesarã o trimitere la fişa

postului numãrul 25411, postul fiind acela de inspector, însãrcinat cu aplicarea legislaţiei

existente privind constatarea-determinarea impozitelor, taxelor, precum şi a altor venituri ale

bugetelor locale.Printre atribuţiile acestui compartiment se pot aminti:

Participarea la acţiuni de control fiscal ale agenţilor economici cu capital de stat mixt

sau privat

Constatarea şi stabilirea categoriilor de impozite şi taxe datorate de persoanele fizice

autorizate, societãţi comerciale

Identificarea, sancţionarea şi impunerea persoanelor fizice şi juridice, conform

legislaţiei în vigoare în materie de impozite şi taxe locale

verificarea la societãţile comerciale a determinãrii şi încasãrii corecte a impozitelor,

taxelor şi a altor venituri cuvenite bugetelor locale

rezilieri de contracte.

Astfel, Compartimentul Juridic este cel care realizeazã controlul şi verificã buna

desfãşurare a activitãţilor de colectare a impozitelor şi taxelor din Compartimentul Financiar

Contabil.

Compartimentul Financiar Contabil se aflã în relaţii şi cu Compartimentul Cadastru şi

registrul agricol, persoanele fizice, respectiv persoanele juridice fiind nevoite sã achite unele

sume de bani, sub formã de impozite şi taxe, pentru a avea acces la unele documente sau

pentru a putea beneficia de unele servicii oferite de Primãria Municipiului Vaslui.

14

Compartimentul Financiar Contabil

Serviciul Resurse Umane

Biroul Tehnic, inspecţii, reparaţii

Compartimentul Juridic

Compartimentul Audit Intern

Compartimentul Cadastru~Registrul

Agricol

Sintetizând cele afirmate anterior, se poate întocmi o diagramã de relaţii interne,

diagramã din care se vor putea evidenţia legãturile Compartimentului Financiar Contabil cu

celelalte compartimente, cu impact pe plan financiar.

Figura 1-Diagrama de relaţii dintre Compartimentul Financiar Contabil şi alte

compartimente din cadrul Primãriei Municipiului Vaslui

1.5 Relații cu exteriorul

Compartimentul Financiar- Contabil se aflã în relaţie nu numai cu compartimente din

cadrul structurii organizatorice interne a Primãriei Municipiului Vaslui, ci și cu exteriorul.

15

Astfel, se poate afirma faptul cã Primãria Municipiului Vaslui are stabilite relaţii atât

cu instituţiile ierarhic superioare, instituţiile ierarhic inferioare, cât şi cu beneficiarii, precum

şi cu furnizorii.

În ceea ce priveşte relaţiile Primãriei Municipiului Vaslui cu instituţiile ierarhic

superioare, se poate afirma cã aceastã instituţie publicã are în primã instanţã relaţii cu Direcţia

Generalã a Finanţelor Publice Vaslui. Legãtura între Primãria Municipiului Vaslui şi Direcţia

Generalã a Finanţelor Publice Vaslui este redatã prin faptul cã printre atribuţiile primarului

Primãriei Vaslui este identificatã şi aceea de întocmire a bugetului de venituri şi cheltuieli,

îndeplinind astfel rolul de ordonator principal de credite bugetare. Astfel, primarul are

obligaţia de a elabora proiecte ale bugetelor locale, dimensionând cheltuielile bugetare în

funcţie de necesitãţile reale, necesitãţi care ar trebui corelate cu resursele bugetare posibile de

mobilizat.

Trebuie precizat faptul cã Primãria Vaslui va întocmi şi va aproba¸ în condiţii de

autonomie(doar administrativã şi financiarã), bugetul local, însã, raporturile între

Administraţia Publicã judeţeanã şi cea a municipiului Vaslui sunt legate strict de rezolvarea

problemelor comune, între cele douã instituţii publice neexistând relaţii de subordonare, ci în

principiu de coordonare. De asemenea trebuie specificat faptul cã aceste raporturi se bazeazã

în principiu pe principiile autonomiei, legalitãţii şi colaborãrii în rezolvarea problemelor

comune.

O altã relaţie care are ca pilon principal Primãria Municipiului Vaslui este dezvoltatã

de cãtre Trezorerie. Se poate face afirmaţia potrivit cãreia relaţia care se dezvoltã între

Primãria Vaslui şi Trezorerie este una reversibilã. Printre documentele care justificã existenţa

unei legãturi între cele douã organe, poate fi amintit ordinul de platã, perceput ca formã prin

care se poate realiza plata. De asemenea, mai poate fi menţionat, ca document justificativ şi

foaia de vãrsãmânt care se întocmeşte pentru depunerea tuturor banilor încasaţi de la clienţi.

Nu în cele din urmã se poate vorbi şi despre registrul de casã, care este întocmit zilnic, în

douã exemplare, de cãtre casier, pe baza documetelor justificative de încasãri şi plãţi. Despre

acest ultim document se poate afirma cã este utilizat în principiu, pentru:

înregistrarea operaţiunilor de încasãri şi plãţi în numerar, efectuate prin casieria

Municipiului Vaslui

stabilirea la finele zilei a soldurilor de casã;

înregistrarea zilnicã în contabilitate a operaţiunilor de casã.

Primãria Municipiului Vaslui se aflã în relaţii directe cu Trezoreria, prin intermediul

cheltuielilor şi a încasãrilor veniturilor bugetare. Astfel, se pot efectua plãţi privind:

16

contribuţia la asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale

contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

contribuţia pentru asigurãrile de şomaj

contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate

contribuţia pentru asigurãrile sociale

impozit pe venit din salarii

contribuţia individualã de asigurãri sociale

contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

contribuţia individualã de asigurãri pentru şomaj.

Astfel, prin trezoreria statului se deruleazã operaţiunile de încasari şi plãţi privind

fonduri publice care privesc, dupã caz, fãrã a se limita la acestea:

veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat,

bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;

veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie şi se utilizeazã

potrivit reglementãrilor legale;

veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;

emiterea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, rãscumpãrarea acestora la

scadenţã şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit;

datoria publicã internã şi externã, inclusiv serviciul datoriei publice interne şi externe;

alte venituri şi cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispoziţii legale,

inclusiv drepturile de încasat şi obligaţiile de platã ale statului, la baza carora stau

acorduri şi convenţii guvernamentale şi comerciale.

În ceea ce priveşte relaţia Primãriei Municipiului Vaslui cu instituţiile subordonate

acesteia, se pot aminti în aceastã situaţie relaţiile instituţiei publice cu agenţii furnizori de

diverse servicii publice, de pe plan local. Printre aceştia, reprezentativ pe plan local este

serviciul de distribuire a energiei termice, furnizarea energiei termice fiind realizatã de Sc

Termica SA Vaslui. Relaţia dintre Primãria Vaslui şi SC Termica SA este redatã prin

intermediul Ordonanţei nr. 36/2006 prinvind instituirea preţurilor locale de referinţã pentru

energia termicã furnizatã populaţiei prin sisteme centralizate. Astfel, conform acestei

ordonanţe, preţurile locale de referinţã pentru fiecare localitate, sunt stabilite de cãtre

autoritãţile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate. Dacã dupã stabilirea

preţului pentru energia termicã, acesta va suferi creşteri, atunci ca urmare a acestei creşteri

neprevizionate, se va acorda furnizorilor de energie termicã sume din bugetele locale. Aceste

sume se transferã bugetelor locale de la bugetul de stat, prin Bugetul Ministerului

17

Administraţiei şi Internelor. De precizat este faptul cã valoarea sumelor de la bugetul de stat

va fi de maxim 45% din costurile determinate conform reglementãrilor în vigoare pentru

combustibilul propriu folosit pentru producerea energiei termice destinate populaţiei. De

asemenea, dupã stabilirea preţurilor pentru energia termicã, Primãria Vaslui trebuie sã aibã în

vedere şi faptul cã o posibilã creştere a facturilor de energie termicã furnizatã populaţiei, va

avea în vedere acordarea de ajutoare şi indemnizaţii, ajutoare destinate persoanelor cu venituri

reduse, care furnizeazã pentru încãlzirea locuinţei energie termicã furnizatã în sistem

centralizat.

În ceea ce priveşte relaţiile existente între Primãria Vaslui şi alţi „jucãtori” în

„peisajul” local, se poate aminti şi despre existenţa relaţiilor cu diverşi furnizori. Astfel,

Primãria Vaslui are relaţii cu:

furnizorii de energie electricã

furnizorii de energie termicã

furnizorii de materii şi materiale necesare Primãriei Vaslui.

În ceea ce priveşte legãtura cu furnizorii de energie electricã, se poate afirma faptul cã

Primãria Vaslui are în aceastã direcţie relaţii cu E-On Moldova, acesta fiind unicul furnizor de

energie electricã pentru Municipiul Vaslui. Astfel, relaţiile sunt conturate în aceastã situaţie

de faptul cã Primãria Vaslui trebuie sã achite, ca orice client de energie electricã,

contravaloarea curentului consumat. Plata este anunţatã prin intermediul unei facturi fiscale,

iar plata principalã este realizatã pe baza unui ordin de platã, plãtitorul fiind în aceastã

situaţie Consiliul Local iar cel care beneficiazã este E-ON Moldova.

Primãria Vaslui se aflã în relaţie şi cu alţi furnizori locali, dintre aceştia fiind amintiţi:

S.C. GazEst S.A., prin care este furnizat gazul metan cãtre populaţie;

Romtelecom SA, prin care este menţinutã reţeaua telefonicã localã;

Rcs şi Rds, prin intermediul cãrora este asiguratã atât reţeua de telefonie fixã, cât şi

reţeua de televiziune prin cablu, la nivel local;

Agenţia de Protecţie a Mediului;

Detaşamentul de Pompieri Vaslui;

Termica SA, prin care este asiguratã funcţionarea reţelei de apã şi canal

De asemenea, se poate vorbi şi despre relaţiile Primãriei cu bãncile, Primãria Vaslui

având relaţii cu BRD, BCR, Raiffeissen Bank, CEC. Se poate afirma astfel faptul cã, prin

intermediul relaţiilor pe care le întreţine cu instituţiile bancare, Primãria Vaslui realizeazã

plãţi cãtre furnizorii care au conturi deschise la bãncile mai sus menţionate, realizeazã plãţi de

18

Primãria Vaslui

Furnizori materii prime/materiale

Trezoreria

TERMICA SAE-ON

GazEst

1

Bãnci comerciale(BRD, BCR, etc)

Romtelecom, RCS, RDS

1

11

1

1

1

22

2

2

2

2

2

Legenda:1-facturi fiscale,extras de cont2-ordine de platã, cecuri

salarii cãtre proprii salariaţi, pe baza cardurilor pe care aceştia le deţin şi cãtre alte înstituţii

sau societãţi cu care lucreazã.

Figura 2-Diagrama de relaţii ale Primãria Municipiului Vaslui cu exteriorul

1.6 Structura și evoluția principalilor indicatori financiari la Primăria

Vaslui

19

Prin Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 s-a aprobat clasificaţia indicatorilor

privind finanţele publice, care precizează denumirea fiecărui venit bugetar, destinaţia şi natura

cheltuielilor bugetare. Această clasificaţie este stabilită distinct pentru venituri bugetare şi pentru

cheltuieli bugetare; se adaptează şi se completează de către Ministerul Finanţelor Publice în

funcţie de apariţia şi modificarea legislaţiei. Fiind, de fapt, o schemă de grupare, numerotare şi

denumire legală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, clasificaţia indicatorilor privind finanţele

publice nu constituie temei legal pentru încasarea de venituri şi pentru efectuarea de cheltuieli. Ea

serveşte doar “necesităţilor de sistematizare şi de corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a

fondurilor constitute în afara bugetului.

Pentru a ilustra evoluţia principalilor indicatori financiari-venituri şi cheltuieli- din

cadrul Primãriei Vaslui, în perioada 2005-2007, s-a propus realizarea unui tabel sintetic, în

care sã fie cuprinsã evoluţia acestora.

Tabelul, intitulat „ Structura şi evoluţia principalilor indicatori financiari la Primãria

Vaslui în perioada 2005-2007” va fi structurat în douã pãrti, prima parte evidenţiind evoluţia

veniturilor în cadrul Primãriei Vaslui, pe perioada analizatã, iar a doua parte va cuprinde

evoluţia principalelor cheltuieli.

Astfel, la venituri, secţiunea „capitole” cuprinde provenienţa globalã generalã, potrivit

categoriei de venituri. În secţiunea „subcapitole” vor fi detaliate capitolele de venituri.

Nr.crt Denumire Venituri 2005 2006 2007

1 VENITURI – TOTAL 5972,41 7166,895 7998,9

2 VENITURI PROPRII – TOTAL

3732,75 4777,93 5437,1

3 I. VENITURI CURENTE 43450 52140 78210

4 A. VENITURI FISCALE 41592,77 49911,3 74867

5 A1. IMPOZITE DIRECTE 1835,33 16589,13 30652,71

6 Impozitul pe profit 901,33 13517 27034

7 Impozite şi taxe de la populaţie

934.00 3072,13 3618,71

8 Impozit pe venit liber-profesionişti

213,3 230 232,5

9 Impozit pe clădiri persoane fizice

300 575 650

10 Taxa asupra mijloacelor de transport persoane fizice

190 240 350

20

11 Impozit venituri din închirieri, subînchirieri, locaţii de gestiune

125 150 190

12 Impozitul pe veniturile obţinute din drepturi de autor şi cele cuvenite inventatorilor şi inovatorilor

29,75 30,25 32,86

13 Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi câştiguri în bani sau în natură

2,56 3,84 10,89

14 Impozitul pe venitul persoanelor fizice nesalariate

120 125,6 160,7

15 Impozit pe terenuri persoane fizice

200 276,9 349,79

16 Alte impozite şi taxe de la populaţie

25,67 29,89 35,79

17 Taxa pentru folosire teren proprietate de stat

24,32 56,36 78,90

18 Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice

35,9 42,6 56,2

19 Impozit pe clădiri persoane juridice

715 825 900

20 Impozit pe terenuri persoane juridice

190,3 220 259,78

21 Alte impozite directe 20,3 30,9 45,8

22 Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice

29 35 40

23 Impozitul pe terenul agricol 150 190,9 250,7

24 Alte încasări din impozite directe

5,44 9,89 10,80

25 A2. IMPOZITE INDIRECTE

103343 6072 8123,5

26 Impozit pe spectacole 56 67 100

27 Alte impozite indirecte 25 39 43

28 Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, autorizaţii de funcţionare

278 334 500

29 Taxe judiciare de timbru 2223 2666 4000

30 Taxe de timbru pentru contestaţiile şi plângerile asupra sumelor constatate şi aplicate prin acte de control sau de imponere

223 666 1000

31 Taxe de timbru ptr. activitatea notarială

1900 1950 2000

21

32 Taxe extrajudiciare de timbru 100 170 290

33 Alte încasări din impozite indirecte

170 180 190,5

34 B. VENITURI NEFISCALE 1801,6 2162 3243

35 II. VENITURI DE CAPITAL

167 200 300

36 III. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

37 IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT

1283 1540 2310

38 V. SUBVENŢII 735 880 1320

Tabelul 1 - Structura şi evoluţia veniturilor la Primãria Vaslui în perioada 2005-

2007

În ceea ce priveşte veniturile înregistrate de Primãria Vaslui, se poate afirma, aşa cum

reiese din tabelul mai sus construit, faptul cã la nivel de venituri, Primãria Vaslui a înregistrat

o continuã creştere în perioada 2005-2007, la nivelul tuturor tipurilor de contribuţii de acest

gen.

Astfel, analizând totalul veniturilor pe parcursul celor 3 ani, se poate constata faptul cã

în anul 2005 s-au înregistrat 5972,41 RON, iar în anul 2006 valoarea înregistratã a crescut cu

1194,4 RON, urmând ca în anul 2007, nivelul veniturilor totale înregistrate sã creascã faţã de

anul 2005 cu 2026,49RON.

Grafic, evoluţia veniturilor totale se prezintã astfel:

Figura 3-Evoluţia veniturilor totale ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

22

În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor proprii, se poate constata de asemenea o creştere

continuã în decursul celor trei ani analizaţi. Astfel, dacã în anul 2005 Primãria Vaslui a

înregistrat venturi proprii în valoare de 3732,75RON, anul 2006 a adus cu sine o creştere a acestor

venituri cu 1045.18RON, urmând ca în anul 2007 sã fie înregistratã o creştere cu 1704,35 RON faţã

de anul 2004. Astfl, din analiza acestor date, se pate constata faptul cã Primãria Vaslui are capacitatea

de a se finanţa pe perioada celor 3 ani analizaţi.

Grafic, evoluţia veniturilor proprii în decursul celor 3 ani, se prezintã astfel:

Figura 4-Evoluţia veniturilor proprii ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

De asemenea se poate constata şi o evoluţie pozitivã, un trend ascendent a veniturilor

fiscale înregistrate la nivelul Primãriei Municipiului Vaslui. Astfel, în anul 2005, nivelul

veniturilor fiscale a fost de 41592, 77 RON, anul 2006 aducând cu sine o majorare a acestui

tip de venituri cu 8318.53RON. De asemenea, şi la nivelul anului 2007, creşterea a continuat

sã fie înregistratã, astfel cã, faţã de anul 2005 în anul 2007 veniturile fiscale au crescut cu

33274,23 RON. Aceastã creşte este generatã de faptul cã impozitele colectate de la populaţie

s-au majorat, ca urmare a noilor achiziţii de terenuri, clãdiri, mijloace de transport, etc.

Grafic, evoluţia veniturilor fiscale se prezintã astfel:

Figura 5-Evoluţia veniturilor fiscale ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

23

Şi în ceea ce priveşte veniturile nefiscale se poate constata o creşte în decursul celor 3

ani analizaţi, anul 2005 înregistrând un nivel de 1801,6 RON, urmând ca în anul 2006 sã fie

înregistratã o creştere cu 360.4RON, iar anul 2007 sã genereze faţã de anul 2005 o creştere cu

1441,4 RON.

Şi în ceea ce priveşte prelevãrile din bugetul de stat, se constatã şi la acest nivel o

creştere majorã. Astfel, în anul 2005 valoarea înregistratã a fost de 1283 RON, în anul 2006

fiind înregistratã o valoare cu 257 RON mai mare ca în anul precedent, iar în anul 2007

urmând sã fie atinsã valoarea de 2310 RON, cu 1027RON mai mare în comparaţie cu anul

2005.

Fãcându-se referire şi la subvenţii, considerate tot venituri ale Primãriei Vaslui, se poate

constata şi la acest nivel o creştere pe decursul celor 3 ani. Astfel, anul 2005 a fost reţinut ca

având valoarea de 735RON pentru nivelul subvenţiilor, urmând ca în anul 2006 sã fie atinsã

valoarea de 880 RON, cu 145 RoN mai mare ca cea înregistratã cu un an în urmã. În ceea ce

priveşte anul 2007, valoarea subvenţiilor a crescut la 1320 RON, cu 585 RON mai mare ca în

anul 2005.

În ceea ce priveşte cheltuielile, se poate afirma faptul cã acestea sunt percepute, conform

Sistemului European de Conturi ca fiind suma bunurilor şi serviciilor consumate în timpul

unui an, chiar dacã sunt sau nu plãtite în aceeaşi perioadã.

Percurgând etape distincte în procesul execuţiei bugetare, printre care angajarea,

lichidarea, ordonanţarea şi plata, aceste cheltuieli sunt percepute în clasificaţia bugetarã ca

fiind grupate în titluri, capitole şi subcapitole, capitolele şi subcapitolele având aceeaşi

semnificaţie ca în cazul veniturilor si cheltuielilor.

Despre cheltuieli mai trebuie menţionat faptul cã aceasta cuprinde unul sau mai multe

capitole, care la rândul lor, se subdivid în subcapitole, potrivit destinaţiei chltuielilor publice.

24

Nr. crt Denumire Cheltuieli 2005 2006 2007

1 CHELTUIELI – TOTAL 5972,41 7166,895 7998,9

2 I.AUTORITĂŢI PUBLICE 579,3 690,2 1218,0

3 - Cheltuieli personal 320 389 680

4 - Cheltuieli materiale 239 270 479

5 - Cheltuieli capital 20,3 31,2 59

6 II. INVĂŢĂMÂNT 2956,9 3190 4342,5

7 - Cheltuieli personal 1738,6 2259,1 2280

8 - Cheltuieli materiale 1000,7 1249,1 1550

9 - Manuale 32,4 67,8 32,9

10 - Burse 34 59 180

11 - Cheltuieli capital 32 56 170

12 III. SĂNĂTATE 956,9 1254,6 1579,9

13 - Cheltuieli personal 689,6 846,5 990,78

14 - Cheltuieli materiale 267,3 408,1 589,12

15 IV. CULTURĂ 190,65 256,79 315,4

16 - Cheltuieli personal 65,7 97,3 100

17 - Cheltuieli materiale 124,95 159,49 215,4

18 V. ASISTENŢĂ SOCIALĂ 2790 2980 3050

19 VI. SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ

1245 1356,9 1785,9

20 VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

875,4 890,3 1000,2

21 VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII

567,3 873,9 890,9

Tabelul 2 - Structura şi evoluţia cheltuielilor la Primãria Vaslui în

perioada 2005-2007

Conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile sunt structurate

în 12 pãrţi, acestea fiind:

25

servicii generale publice;

apãrare, ordine publicã şi securitate naţionalã

cheltuieli social-culturale

servicii şi dezvoltare publicã, locuinţe, mediu şi ape

acţiuni economice

alte acţiuni

fonduri de garantare şi redistribuire

transferuri

împrumuturi acordate

rambursãri de împrumuturi

fonduri de rezervã.

Analizând per ansamblu cheltuielile înregistrate la nivelul Primãriei Municipiului

Vaslui, trebuie specificat faptul cã analiza a fost realizatã pe clasele principale de cheltuieli,

precum sãnãtate, asistenţã socialã, învãţãmânt, etc.

În ceea ce priveşte totalul cheltuielilor înregistrate în decursul celor 3 ani studiaţi, se

poate constata faptul va nivelul cheltuielor este apropiat, sau chiar identic de volumul

veniturilor înregistrate în aceeaşi perioadã în cadrul Primãriei Vaslui.

Astfel, analizând totalul cheltuielilor pe parcursul celor 3 ani, se poate constata faptul cã

în anul 2005 s-au înregistrat 5972,41 RON, iar în anul 2006 valoarea înregistratã a crescut cu

1194,4 RON, urmând ca în anul 2007, nivelul cheltuielilor totale înregistrate sã creascã faţã

de anul 2005 cu 2026,49RON.

Grafic, evoluţia cheltuielilor totale se prezintã astfel:

Figura 6-Evoluţia cheltuielilor totale ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

În ceea ce priveşte cheltuielile înregistrate la nivelul autoritãţilor publice, se poate

constata o creştere a acestora, ca şi în cazul veniturilor. Astfel, la nivelul anului 2005 valoarea

26

înregistratã a fost de 579,3 RON, urmând ca în anul 2006 sã fie înregistratã o valoare cu 110,9

RON mai mare ca în anul precedent. Creşterea acestei clase de cheltuieli a fost generatã şi de

o creştere în acelaşi an a cheltuielilor cu personalul de la 320 Ron la 389 Ron, ca urmare a

noilor angajãri efectuate, precum şi a cheltuielilor cu materiale, respectiv a celor de capital.

Creşterea a continuat sã fie înregistratã şi la nivelul anului 2007, valoarea totalã a cheltuielilor

privind autoritãţile publice ajungând la 1218,0 Ron, cauzele acestei creşteri fiind aceleaşi cu

cele care au generat creşterea cheltuielilor în anul 2006,comparativ cu anul 2007.

Grafic, evoluţia acestei categorii de cheltuieli se prezintã astfel:

Figura 7-Evoluţia cheltuielilor autoritãţilor publice ale Primãriei Vaslui în perioada

2005-2007

În ceea ce priveşte cheltuielile cu educaţia, se poate constata şi la acest nivel o creştere,

în decursul celor 3 ani analizaţi. Astfel, dacã în anul 2004 valoarea înregistratã a fost de

2956,9 RON, în anul 2006 valoarea cheltuielilor privind educaţia s-a situat la nivelul de 3190

RON, cu 233,1 Ron mai mare ca în anul precendent. Ascensiunea a fost generatã de

cheltuielile cu personalul, care au crescut şi ele ca urmare a noilor angajãri efectuate în cadrul

acestui sector, precum şi ca urmare a creşterii cheltuielilor cu materialele, a sumelor acordate

pentru burse, manuale şi alte cheltuieli destinate acestui sector. La nivelul anului 2007 se

constatã de asemenea un trend ascendent a acestor cheltuieli, valoarea înregistratã fiind de

4342,5 Ron, cu 1385,6 Ron mai mare¸ în comparaţie cu anul 2005. Aceastã creştere

permanentã care s-a înregistrat şi în anul 2007 are la bazã aceleaşi cauze care au provocat

creşterea şi în anul 2006.

Grafic, evoluţia cheltuielilor cu învãţãmântul se prezintã astfel:

27

Figura 8-Evoluţia cheltuielilor cu învãtãmântul ale Primãriei Vaslui în perioada

2005-2007

În ceea ce priveşte cheltuielile cu sãnãtatea, se poate afirma faptul cã acestea, ca toate

celelalte cheltuieli înregistrate de Primãria Vaslui prezintã un trend ascendent, evoluţia

acestora fiind una în continuã creştere din anul 2005 pânã în anul 2007.

Astfel, la nivelul anului 2005 valoarea înregistratã a fost de 956,9RON, urmând ca în

anul 2006 sã fie înregistratã o valoare cu 297,7 RON mai mare ca în anul precedent.

Ascensiunea a fost generatã de cheltuielile cu personalul, care au crescut şi ele ca urmare a

noilor angajãri efectuate în cadrul acestui sector, precum şi ca urmare a creşterii cheltuielilor

cu materialele. La nivelul anului 2007 se constatã de asemenea un trend ascendent a acestor

cheltuieli, valoarea înregistratã fiind de 1579,9Ron, cu 641 Ron mai mare¸ în comparaţie cu

anul 2005. Aceastã creştere permanentã care s-a înregistrat şi în anul 2007 are la bazã aceleaşi

cauze care au provocat creşterea şi în anul 2006.

Figura 9-Evoluţia cheltuielilor cu sãnãtatea ale Primãriei Vaslui în perioada

2005-2007

În ceea ce priveşte cheltuielile legate de culturã, se poate afirma faptul cã acestea, ca

toate celelalte cheltuieli înregistrate de Primãria Vaslui prezintã un trend ascendent, evoluţia

acestora fiind una în continuã creştere din anul 2005 pânã în anul 2007.

28

Astfel, la nivelul anului 2005 valoarea înregistratã a fost de 190,65 RON, urmând ca în

anul 2006 sã fie înregistratã o valoare cu 66,14 RON mai mare ca în anul precedent.

Ascensiunea a fost generatã de cheltuielile cu personalul, care au crescut şi ele ca urmare a

noilor angajãri efectuate în cadrul acestui sector, precum şi ca urmare a creşterii cheltuielilor

cu materialele. La nivelul anului 2007 se constatã de asemenea un trend ascendent a acestor

cheltuieli, valoarea înregistratã fiind de 315,4Ron, cu 124,75 Ron mai mare¸ în comparaţie cu

anul 2005. Aceastã creştere permanentã care s-a înregistrat şi în anul 2007 are la bazã aceleaşi

cauze care au provocat creşterea şi în anul 2006.

Grafic, evoluţia cheltuielilor pentru culturã se prezintã astfel:

Figura 10-Evoluţia cheltuielilor privind cultura ale Primãriei Vaslui în perioada

2005-2007

Cap 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Pentru a putea vorbi despre venituri şi cheltuieli publice este necesar, ca mai întâi sã se

facã anumite precizãri referitoare la noţiunea de buget, element fundamental în ceea ce

priveşte veniturile şi cheltuielile bugetare.

Astfel, în mod general, termenul de “buget” este folosit pentru a prezenta previziunea

pentru o anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru) atât a veniturilor, cât şi a

cheltuielilor unei unităţi administrativ-teritoriale. În mod normal, orice buget trebuie întocmit

înainte de începutul perioadei vizate pentru a pregăti un anume comportament viitor cu privire

la obţinerea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor însă, în ţara noastră, bugetele publice sunt

elaborate şi adoptate, de cele mai multe ori, în primele luni ale anului bugetar.

29

Autonomia financiară a colectivităţilor locale impune crearea de sisteme de finanţe

publice locale eficiente, echitabile şi corelate cu necesităţile şi politicile economice de nivel

naţional. În cadrul politicii economice naţionale autorităţile administraţiei publice locale au

dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea

atribuţiilor lor.

Prima etapă în derularea procesului bugetar este elaborarea proiectului de venituri şi

cheltuieli şi se fundamentează pe analizele efectuate de Ministerul Finanţelor cu privire la

posibilităţile de acoperire a cheltuielilor din resurse bugetare şi din resurse extrabugetare.

Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, până

la data de 1 iunie a fiecărui an, scrisoarea-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza

căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele

sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile în

vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget.

Proiectele de buget se dezbat de către organele locale, respectiv Consiliul Judeţean, care

au competenţa stabilirii şi modificării taxelor în limitele prevăzute de lege.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusă cerinţelor de „dimensionare” a

cheltuielilor bugetare în funcţie de priorităţile şi necesităţile reale, corelat cu resursele

bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autorităţilor, serviciilor şi instituţiilor publice din

fiecare comună, oraş şi judeţ.

Fundamentarea proiectelor de bugete publice scoate în evidenţă ca acţiune patru repere

conjugate cu atenţionare către toţi cei implicaţi în prima etapă a procesului bugetar:

reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la

data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;

sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor stabilit

prin legea de organizare a instituţiei publice respective, frecvenţa prognozată a

indicatorilor fizici în noul an faţă de anul de bază, pentru venituri, iar pentru cheltuieli,

evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate respectiv, nivelul cheltuielilor în

anul de bază faţă de anul plan, influenţat cu indicele mediu prognozat al creşterii

preţurilor şi al inflaţiei şi indicele de creştere a indicatorilor fizici, etc.;

nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel în

vigoare la data solicitării propunerilor de cheltuieli;

30

fundamentarea cheltuielilor în anul de plan faţă de anul bază se va face, la cheltuielile

curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare, pornindu-se de la prevederile anului

de bază şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat până la data

elaborării proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli prin reglementări legale.

După intervenţia Ministerului Finanţelor, prin metodologia de fundamentare, celelalte

ministere şi instituţii centrale cu răspunderi şi competenţe în elaborarea proiectelor de bugete

publice procedează la sublinierea specificului activităţii pe forme organizate, pe instituţii

subordonate, rezultând astfel elaborarea unor norme de lucru ce au un caracter complementar

faţă de cele ale Ministerului Finanţelor, ele devenind obligatorii pentru toţi cei implicaţi în

procesul bugetar. Se ajunge, în final, la o defalcare a indicatorilor specifici pe acţiuni,

activităţi; indicatori ce pot avea caracter orientativ la un anumit nivel sau un caracter operativ

la un alt nivel.

Dimensionarea judicioasă a cheltuielilor publice bugetare, ca expresie a preocupărilor de

raţionalizare a acestora, se concretizează prin determinarea volumului lor, folosind diferite

metode, dintre care unele sunt considerate clasice, iar altele moderne.

Este de remarcat că, mai ales, aplicarea metodelor moderne vizează concomitent

cuantificarea, atât a cheltuielilor, cât şi a veniturilor generate de reducerea aceluiaşi obiectiv,

dar dimensionarea sumelor de alocat din bugetul public pentru finanţarea diferitelor acţiuni sub

forme ale cheltuielilor publice ocupă o poziţie prioritară sub aspectul cerinţelor de raţionalizare.

În elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli, în România, sunt folosite cu

preponderenţă metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în

detrimentul metodelor moderne, printre metodele clasice fiind amintite metoda automată (a

penultimei), metoda majorării (diminuării) şi metoda evaluării directe. Metodele moderne nu

sunt preferate deoarece ele presupun proiectarea bugetului în mai multe variante şi alegerea

unei dintre acestea în funcţie de rezultatele analizei realizate pe criterii diferite de optimizare a

raportului costuri-beneficii. Metodele moderne folosite în elaborarea bugetului de venituri şi

cheltuieli sunt: Planificarea, Programarea, Bugetarea (PPBS – Planning, Programming,

Budgeting System); Baza bugetară zero (ZBB – Zero Base Budgeting); Raţionalizarea

opţiunilor bugetare (RCB – Rationalisation des Choix Budgetaires).

Metoda automată (a penultime), poate fi considerată o metodă de determinare globală a

prevederilor bugetare, la cheltuieli, ca şi la venituri. În aplicarea ei se porneşte de la cunoaşterea

mărimii globale a cheltuielilor (veniturilor) realizate în penultimul an bugetar (t-1) şi se

admite că situaţia se va prelungi şi în anul viitor (t+1). Sunt avute în vedere, prin compararea

31

celor doi ani bugetari menţionaţi, anumite mutaţii majore în plan economic, social, legislativ

care antrenează modificări sensibile ale prevederilor bugetare.

Sintetic, dimensionarea cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin această metodă poate fi

exprimată prin relaţia următoare: Ct+1 = Ct-1± C, în care:

Ct-1- cheltuieli bugetare efective în penultimul an;

Ct+1- cheltuieli bugetare previzionale pentru anul următor;

C- modificarea previzibilă a cheltuielilor, în sensul creşterii sau reducerii volumului

înregistrat în anul t-1, sub influenţa unor factori cu acţiune specifică fiecăruia dintre

cei doi ani bugetari.

Cuantificarea prin această metoda are un grad foarte ridicat de aproximaţie şi devine total

inacceptabilă în condiţiile cicliciăţii economiei şi intensificării fenomenelor inflaţioniste.

Metoda majorării sau diminuării se bazează pe cunoaşterea cifrelor şi tendinţei

(trendului) reprezentând cheltuielile (veniturile) realizate pe o perioadă de mai mulţi ani

bugetari anteriori, de minim 5 ani, în funcţie de care se determină majorarea sau diminuarea

de efectuat asupra cuantumului acestora în ultimul an al intervalului, considerat ca bază de

calcul. În condiţiile unei evoluţii normale, mărimea bazei de calcul este reprezentată prin

cifrele bugetare aferente anului t - ca realizări preliminate pe anul în curs (încă neîncheiat) sau

anului t-1 - ca valori certe ale penultimului an încheiat.

Cea mai des folosită în România este metoda evaluării directe deoarece are avantajul

posibilităţilor de fundamentare pe baza unor informaţii mai ample şi permite luarea în calcul a

unor factori specifici cu influenţă directă asupra mărimi diferitelor cheltuieli (venituri)

bugetare, diminuând gradul de aproximaţie, dar fără să asigure o cuantificare exactă.

Metoda constă în esenţă în determinarea mărimii cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin

calcule analitice, pe fiecare tip de cheltuială (venit) în funcţie de factorii şi parametrii specifici

determinanţi. Astfel, în cazul cheltuielilor materiale se iau în calcul parametrii cantitativi ai

activităţilor de realizat, normele de consum, preţurile de achiziţie etc., iar în cel al cheltuielilor

de personal sunt determinante schemele de încadrare cu numărul de salariaţi şi nivelul

salariilor tarifare aferente diferitelor funcţii, normativele privitoare la plăţile asimilate

salariilor (indemnizaţii, sporuri, contribuţii etc.) suportate de instituţiile publice. În final,

dimensiunea cheltuielilor pe diferitele categorii şi pe total rezultă prin însumarea lor la nivelul

fiecărei instituţii publice, iar cifrele rezultate se cumulează şi centralizează, înscriindu-se ca

prevederi în proiectul de buget public.

32

În cadrul Primăriei Municipiului Vaslui nu se foloseşte o metodă anume din cele

enumerate, ci se recurge la o îmbiare a celor mai utilizate două metode la nivel naţional,

metoda evaluării directe şi metoda automată.

Procesul de determinare a indicatorilor financiari este complex, astfel încât, atât la

fundamentarea veniturilor, cât şi a cheltuielilor, trebuie să se ţină cont de următoarele repere:

identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici activităţii, conturarea situaţiei anului de

bază, folosirea anumitor norme şi normative financiare, fixarea cadrului juridic de acţiune.

Situaţia anului de bază este un reper important în elaborarea proiectelor de bugete şi

numai prin faptul că scoate în evidenţă continuitatea unor acţiuni prin diferite forme

organizatorice. Ea apare prezentă în fundamentare potrivit cu două exprimări:

- execuţia certă vizează dimensiunile efective ale indicatorilor în anul de bază, până la

data de 30 iunie;

- execuţia preliminată se realizează până la sfârşitul anului de bază cu date certe şi

aproximate (31 decembrie).

Normele financiare apar folosite cu deosebire la indicatorii de cheltuieli, ele

reprezentând limitele valorice faţă de care sunt determinate cheltuielile. Astfel, cu caracter

aplicativ sunt folosite atât normele obligatorii (unitare) - având dimensiunile stabilite prin

lege, cât şi normele indicative la care legea stabileşte limitele extreme ale intervalului cu

privire la ceea ce stă la baza determinării anumitor categorii de cheltuieli.

Cadrul juridic de acţiune impune selectarea actelor normative care produc efecte asupra

mărimii cheltuielilor de înscris în buget. Printre cele mai reprezentative în fundamentarea

veniturilor şi cheltuielilor amintim: Legea impozitului pe salarii, Legea impozitelor şi taxelor

locale,Codul fiscal.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare se poate afirma faptul cã acestea sunt

reprezentate prin sumele aprobate în bugetele, precum bugetul de stat, bugetul asigurãrilor

sociale de stat, bugetul asigurãrilor de sãnãtate, bugetele locale, etc, în limitele şi potrivit

destinaţiilor stabilite prin bugetele respective.

Astfel, se poate afirma cã prin cheltuieli este necesar sã se înţeleagã modalitãţi de

reprezentare şi utilizare a fondului bãnesc bugetar, în vederea satisfacerii necesitãţilor

generale ale societãţii. În ceea ce priveşte mãrimea cheltuielilor, este precizat de menţionat

faptul cã mãrimea acestora diferã de la o perioadã la alta, cu atât mai mult de la o ţarã la alta.

De asemenea mai trebuie menţionat faptul cã cheltuielile bugetare sunt repartizate de la

bugetul de stat, scopul principal fiind în esenţã cel de dezvoltare. În ceea ce priveşte mãrimea

cheltuielilor bugetare, se poate afirma cã de la o perioadã la alta, mãrimea acestora creşte atât

33

ca expresie valoricã, cât şi ca expresie bãneascã, atât în mãrime absolutã, cât şi în mãrime

relativã.

În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli incluse în procesul bugetar, se poate afirma

cã acestea, sunt de mai multe tipuri, din perspectiva diverselor criterii. Astfel, în funcţie de

rolul pe care îl au în procesul reproducţiei sociale, se poate afirma faptul cã acestea sunt:

cheltuieli publice reale(negative)

cheltuieli publice economice(pozitive)

cheltuieli publice neutre

Referitor la cheltuielile publice reale, se poate afirma faptul cã acestea includ cheltuieli

care constituie în definitiv venitul naţional, în aceastã categorie fiind incluse în principiu

cheltuieli militare, cheltuieli de întreţinere a aparatului adiminstrativ, şi altele.

În categoria cheltuielilor economice, denumite şi cheltuielo pozitive, se poate spune cã

sunt incluse acele cheltuieli care conduc la o avansare a venitului naţional şi care contribuie la

creşterea avuţiei na la creşterea avuţiei naţionale. Printre aceste cheltuieli se pot enumera

cheltuieli pentru constituirea de noi întreprinderi, reutilarea întreprinderilor existente, lucrãri

de asanãri şi irigaţii, construţii de cãi ferate, porturi, aerodromuri, drumuri şi poduri.

Nu în ultimul rând se poate afirma faptul cã în categoria cheltuielilor neutre sunt

incluse acele cheltuielo care nu ar avea nici o influenţã asupra venitului naţional, însã, în

realitate, acest tip de cheltuieli nu existã.

Din perspectiva unui alt criteriu de clasificare, cheltuielile pot fi clasificate în:

cheltuieli de funcţionare

cheltuieli de transfer

cheltuieli de investiţii

Cheltuielile de funcţionare, numite şi cheltuieli curente, sunt acele cheltuieli necesare

bunului mers al activitãţii instituţiilor publice, cheltuieli referitoare la salariile plãtite

funcţionarilor publici, cheltuieli cu procurarea materialelor şi serviciilor necesare activitãţii

curente instituţiilor respective(iluminat, încãlzire, curãţenie, reparaţii, rechizite de birou,

telefon, etc). Despre aceste cheltuieli se mai poate afirma faptul cã sunt bazate pe ideea

contraprestaţiei.

În categoria chetuielilor de transfer sunt incluse sumele din fondurile publice ale

diferitelor persoane fizice şi juridice, cu titlu nedefinit şi cu titlu nerambursabil. În aceastã

categorie sunt incluse dobânzile aferente datoriei publice, ajutoarele de şomaj, pensiile

acordate veteranilor de rãzboi sau altor categorii sociale.

34

În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, se poate afirma faptul cã acestea includ

acele cheltuieli care se caracterizeazã în bunuri publice cu caracter durabil, exemplificãrile

fiind în aceastã situaţie diverse. Printre acestea, construcţia de noi întreprinderi, lucrãri de

irigaţii şi drenaj, construcţii de şcoli, spitale, clãdiri administrative, drumuri, strãzi, procirarea

de nave fluviale, maritime sau aeriene.

Din punct de vedere juridic, se poate aminti faptul cã în esenţã, cheltuielile se împart în

cheltuieli cu titlu definitiv, precum şi cheltuieli cu caracter temporar.

În ceea ce priveşte cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor publice, se poate

afirma cã acesta este reprezentat prin legea 500/2002, lege care face referire la finanţele

publice.

Trebuie fãcute anumite precizãri cu privire la cheltuielile publice. Acestea revin ca

responsabilitãţi de fundamentare şi execuţie, instituţiilor specializate în gestiunea balanţelor

financiare ale statului, sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale, pe de o parte, precum şi

consumatorilor de fonduri publice pe de altã parte.

Localizãrile de responsabilitãţi şi competenţe în materie de fundamentare a cheltuielilor

bugetare, reprezintã expresia diversitãţii de informaţii de preluat şi de prelucrat în raport cu

beneficiarii banilor publici. Ca urmare, fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la

responsabilitãţi ce pot fi structurate ca nivele de implementare în acţiune, potrivit cu cele

menţionate şi anume:

instituţii publice specializate în gestiunea bugetelor publice

instituţii publice din diverse domenii de activitate

unitãţi administrativ teritoriale

populaţia aflatã într-o anumitã structurã socio-demograficã, potrivit cu cerinţele socio-

materiale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public şi care obligã la o anumitã

comunicare cu instituţiile publice menţionate

agenţii economici, care au drepturi bãneşti de solicitat din fondurile publice şi pentru

care sunt necesare calcule şi fundamentãri riguroase ale cheltuielilor.

Privind relaţia care se stabileşte între autonomia localã şi responsabilitãţile pe care

aceasta le are în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale, se poate afirma cã din aceastã

relaţie se pot desprinde o serie de elemente definitorii:

consiliile locale au o putere mai mare de decizie în ceea ce priveşte modul de

cheltuire al fondurilor

35

autoritãţile publice locale sunt cele care îşi asumã rãspunderea în ceea ce

priveşte gestionarea eficientã şi corectã a cheltuielilor din sfera lor de

competenţã

consiliile locale sunt cele care stabilesc şi supravegheazã modul de prestare al

serviciilor publice, prin intermediul acestor responsabilitãţi asigurându-se

calitatea acestora

consiliile locale au între atribuţii, aprobarea documentaţiilor tehnico-electronice

în limite mai mari faţã de perioadele trecute

Din persectiva clasificaţiei economice, cheltuielile din bugetele locale sunt segmentate

în cheltuieli curente, cheltuieli de capital, precum şi cheltuieli financiare.

În ceea ce priveşte cheltuielile curente, se poate afirma cã în aceastã categorie se

încadreazã:

cheltuielile de personal

cheltuielile cu materiale şi servicii

subvenţiile

transferurile

dobânzile

rezervele.

În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, se poate afirma faptul cã acestea sunt

reprezentate deresursele bãneşti destinate investiţilor colectivitãţilor locale. Astfel, fiacare

cheltuialã din cele grupate pe destinaţii principale, este alcãtuitã şi din sume destinate

cheltuielilor de capital. În cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielile care se

materializeazã în lucrãri de investiţii incepute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent,

obiective a cãror excepţie începe în anul de plan, activitãţi de proiecare, consolidãri de

imobile, dotãri independente efectuate pentru sediile instituţiilor publice, strãzi, drumuri şi

poduri, lucrãri de irigaţii, desecãri şi combaterea împotriva eroziunii solului.

Fãcând referire la cheltuielile financiare, se poate afirma faptul cã acestea includ

împrumuurile acordate şi rambursãrile de credite, plãţile de dobânzi şi comisioanele de credite

garantate sau contractate de stat.

În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor, se poate afirma faptul cã aceasta se

realizeazã în patru etape specifice, etape care au la bazã documente caracteristice. Astfel, la

nivelul de bazã se aflã instituţiile publice, agenţii economici, reprezentanţi prin regii autoome

şi societãţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care se

36

întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli. Un al doilea nivel la care este realizatã

fundamentarea cheltuielilor este reprezentat de cãtre instituţiile intermediare conduse de

ordonatorii secundari de credite bugetare. La cel de-al treilea nivel se pot identifica

ministerele şi instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare. Nu în

ultimul rând, se poate idenfica ca ultim nivel Ministerul Finanţelor, la acest nivel întocmindu-

se şi avizându-se lucrãrile pregãtitoare privind documentaţia bugetarã.

În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor publice, se poate afirma faptul cã aceste

cheltuieli au la bazã o serie de indicatori, printre aceştia fiind specificate cheltuieli de

personal, chletuieli cu materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi gospodãrie, precum şi

cheltuieli de capital.

2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

2.2.1 Calcule de fundamentare privind cheltuielile de personal

Referitor la cheltuielile de personal, se poate afirma cã acestea fac parte din categoria

cheltuielilor curente, alãturi de alte cheltuieli, precum cheltuieli materiale şi servicii, dobânzi,

subvenţii, precum şi transferuri. Cheltuielile de personal se referã în principiu la cheltuielile

efectuate pentru plata drepturilor salariale, ordonatorii principali de credite având obligaţia de

a se încadra în cheltuielile de personal, ţinând cont de numãrul maxim de posturi, precum şi

de structura acestora.

De asemenea, trebuie menţionat faptul cã plãţile privind cheltuielile de personal

cumulate de la începutul anului, nu trebuie sã depãşeascã sumele repartizate pe toatã perioada.

Totodatã, din bugetul anual aprobat, ordonatorii de credite deschid credite bugetare şi

stabilesc totodatã ordindea prioritãţilor de finanţare pentru perioada urmãtoare. Din acest

punct de vedere, trebuie fãcutã remarca potrivit cãreia cheltuielile de personal sunt cele care

au prioritate, în faţa cheltuielilor de capital sau a altor tipuri de cheltuieli.

Astfel, cheltuielile de personal reprezintã acel tip de cheltuieli care face referire în

principiul la plata drepturilor salariale ale personalului angajat, fiind de asemenea fãcte

referiri la elemente caracteristice bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor

sociale de stat, bugetul asigurãrilor de sãnãtate, precum şi la fondul de şomaj. De asemenea,

se vor adãuga la toate acestea şi drepturile de delegare, detaşare, precum şi transfer în interes

de serviciu.

37

În ceea ce priveşte dimensiunea cheltuielilor de personal, se poate spune cã acestea vor

fi dimensionate la strictul necesar al personalului de specialitate, adiminstrativ şi auxiliar,

finanţat de la buget.

Referitor la cadrul juridic, se poate afirma faptul cã acest tip de cheltuieli au la bazã o

serie de legi, ordonanţe de urgenţã şi alte documente legislative, care întocmesc astfel baza

legislativã a acestor tipuri de cheltuieli. Astfel, se pot face trimiteri la :

Legea 500/2002, privind Finanţele Publice

Legea 154/1998, privind Sistemul de syabilire al salariilor de bazã în sectorul bugetar

şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii cu demnitate publicã

Ordonanţa de Urgenţã nr.24/2000 Ordonanţa de urgenţã privind sistemul de stabilire a

salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar

Codul Muncii

Legea bugetului de stat

ORDONANŢĂ nr.84 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor

Legea nr. 188/1999 , privind statutul funcţionarilor publici

Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale

În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor cu personalul, în general, şi în special a

celor cu salariile, se poate afirma faptul cã trebuie parcurse anumite etape pentru constituirea

acestora.

În conformitate cu textul Ordonanţei de Urgenţã nr 24/2000, se poate preciza faptul cã

plata salariilor este efectuatã dintru-un buget prestabilit. Astfel „Salariile de bază şi

indemnizaţiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreună

cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor

speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor stabilite.” Pentru

anul 2007, aşa cum este precizat în Legea bugetului de stat, se poate afirma faptul cã, din

totalul de 64.630,4 milioane RON, sumã alocatã pentru cheltuielile bugetului de stat,

cheltuielile de personal pentru anul în curs au fost estimate la valoarea de 12.271,0 milioane

RON.

Fãcându-se referire la modul de realizare a acestor tipuri de cheltuieli, se poate afirma

faptul cã etapele realizãrii sunt menţionate în cadrul textului Ordonantei de Urgenţã mai sus

menţionatã. Astfel, „în limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii

principali de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului

38

Finanţelor, în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al

României a legii bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile

subordonate. Defalcarea pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfăşurarea în bune

condiţii a activităţii până la sfârşitul anului. (2) În termenul prevăzut la alineatul (1) sumele

defalcate pe luni pentru unităţile subordonate se comunică de către ordonatorii principali de

credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar aceştia, ordonatorilor terţiari de credite

bugetare. Deschiderile de credite bugetare şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de

fiecare ordonator principal de credite, nu pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni,

cumulate de la începutul anului.”.

Trebuie precizat însã faptul cã salarizarea se efectueazã în funcţie de anumite criterii,

criterii care fac referire la performanţele profesionale ale individului. Astfel, printre aceste

criterii se pot enunţa gradul de îndeplinire a standardelor de performanţã, asumarea

responsabilitãţilor,aspecte legate de iniţiativã şi creativitate, precum şi aspecte legate de

adaptarea la complexitatea muncii prestate. De asemenea, trebuie precizat faptul cã procedura

de mãsurare şi evaluare a acestor performanţe profesionale au la bazã anumite norme de

evaluate, reprezentate printr-un cumul de tehnici de mãsurare a performanţelor profesionale

individuale între anumite limite, potrivit legii. Totodatã, aceastã procedurã va fi aplicatã nu la

nivel de colectivitate, ci pentru fiecare salariat în parte, ţinându-se cont în principiu de

cerinţele postului ocupat.

Stabilirea fondului pentru salarii trebuie sã aibã in vedere anumite elemente definitorii,

punctul de plecare fiind în principiu resursele umane ale instituţiei analizate. Elementele

definitorii în aceastã situaţie sunt:

Fişele de pontaj

Statele de platã

Fişele de evidenţã a retribuţiilor

Elemente definitorii pentru concediile de odihnã sau pentru concediile medicale.

Primul element definitoriu pentru stabilirea fondului de salarizare se referã la fişele de

pontaj. Acestea sunt întocmite pentru fiecare salariat, în fiecare lunã. În componenţa acestora

sunt incluse coloane cu prezenţa, zilele libere, precum şi cu orele suplimentare. Acest

document este transmis mai departe cãtre biroul de contabilitate, fiind bazã pentru întocmirea

statului de platã.

Despre statele de platã se poate spune cã acestea se întocmesc în douã exemplare, lunar,

baza de plecare fiind fişele de pontaj, precum şi fişele de evidenţã a retribuţiilor, a reţinerilor

legale, precum şi a indemnizaţiilor de conducere. De asemenea, în realizarea statelor de platã

39

este necesar sã se ţinã cont şi de concediile de odihnã, precum şi de concediile medicale.

Statul de platã are o largã întrebuinţare, printre atribuţiile acestuia identificându-se:

Serveşte ca document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi materiale

plãtite în contul asigurãrilor sociale de stat;

Serveşte ca document pentru efectuarea dierselor reţineri legale din retribuţii

Serveşte ca document pentru calculul contribuţiilor unitãţii în formarea fondului

pentru asigurãrile sociale de stat

Serveşte ca dispoziţie cãtre casierie, în vedere plãţii sumelor cuvenite

Ca elemente definitorii în cadrul cheltuielilor privind salariile, trebuie fãcute anumite

precizãri, în conformitate cu Codul Muncii. Astfel:

Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului

individual de muncă.

Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligatii bănesti ale angajatorilor.

Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator şi

salariaţi sau reprezentanţi ai acestora.

Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare

pentru asigurarea confidentialităţii.

În ceea ce priveşte modul şi termenele de realizare a plãţii salariilor, se pot face anumite

precizãri şi în aceastã direcţie. Astfel, în concordanţã cu Codul Muncii, se poate afirma cã

salariul va fi plãtit în bani, cel puţin o datã pe lunã, la data stabilitã în contractul de muncã sau

în regulamentul intern, dupã caz. De asemenea, trebuie fãcutã remarca potrivit cãreia plata

salariului se poate efectua prin virament bancar, într-un cont bancar. În aceastã situaţie se

poate aminti un document justificativ, şi anume foaia de vãrsãmânt. Acest document este

întocmit de regulã în douã exemplare.

Conform bazei legislative a cheltuielilor cu personalul, se poate afirma cã la baza

veniturilor salariale se pot identifica salariul de bazã, indemnizaţiile, sporurile, precum şi

unele adaosuri. Totodatã, în cadrul cheltuielilor cu salariile sunt cuprinse informaţii legate de

salariul de bazã, salariul de merit, indemnizaţii de conducere, spor de vechime, alte sporuri,

ore suplimentare, fond de premiere, prime de vacanţã, fonduri pentru posturi ocupate prin

cumul, fond aferent plãţii cu ora, indemnizaţii plãtite unor persoane din afara unitãţii, precum

şi alte drepturi salariale.

40

De asemenea, în stabilirea cheltuielilor salariale trebuie sã se ţinã cont şi de contribuţia

pentru asigurãrile sociale de stat, contribuţiile la bugetul asigurãrilor pentru şomaj, contribuţii

pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, cheltuieli legate de deplasãri, detaşãri, transferuri.

Analizate pe rând, fiecare dintre aceste elemente incluse în cheltuielile cu salariile ocupã

un loc important în fundamentarea acestora.

Aşa cum am precizat anterior, cheltuielile cu salariile au în componenţã o multitudine de

elemenente definitorii. Un prim element este reprezentat de salariul de bazã(Sb). Acesta se

identificã cu necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor primãriei, având ca elemente

determinante:

Numãrul de salariaţi din anul de plan(ƩNp1i)

Salariul mediu din anul de bazã, modificat cu influenţa majorãrilor previzionate pentru

anul de plan(Smb0i)

Numãrul de luni, 12 sau 13

1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor

Salariul de bazã se calculeazã în funcţie de cei doi indicatori amintiţi anterior, conform

relaţiei:

Sb=ƩNp1i * Smb0i * nr.luni *(1+c)

Un al doilea element definitoriu pentru cheltuielile salariale îl reprezintã salariul de

merit(SM). Acest tip de salariu este acordat de regulã, pentru rezultatele deosebite obţinute în

activitatea desfãşuratã. Limita acordãrii acestui tip de salariu este stabilitã de cãtre ordonatorii

de credite, aceştia putând acorda salariul de merit în limita a 20% din numãrul total al

funcţionarilor publici, numãr stabilit în statul de funcţii. Limita din salariul de bazã va fi

pentru acest tip de salariu, maxim 15% din salariul de bazã. În cazul primãriei municipiului

Vaslui, se poate afirma faptul cã nivelul maxim de acordare a salariului de merit este de

maxim 20% din salariul de bazã.

În ceea ce priveşte personalul care va dispune de aceastã  „bonificaţie” se stabileşte o

datã pe an, baza fiind repezentatã în aceastã situaţie de rezultatele obţinute în activitatea

desfãşuratã în anul precedent.

Astfel, salariul de merit(Sm) se fundamenteazã pe baza urmãtoarei formule, în cadrul

relaţiei de calcul fiind incluse drept elemente:

Numãrul de salariaţi din anul de plan(ƩNp1i)

Limita maximã utilizatã în fundamentarea acestui tip de cheltuialã(x% )

Numãrul de luni, 12 sau 13

1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor

41

Sm=ƩNp1i * x% Smb0i * nr.luni *(1+c)

Un alt element pe baza cãruia sunt stabilite cheltuielile salariale este reprezentat de

indemnizaţiile de conducere(IC). Acest element face referire la drepturile bãnesti cuvenite

personalului care îndeplineşte funcţii de conducere în cadrul Primãriei, fiind calculat în

funcţie de unii indicatori specifici, precum:

Numãrul persoanelor care ocupã funcţii de conducere(ƩNp1i)

Indemnizaţia medie de conducere realizatã în anul de bazã, aceasta fiind influenţatã de

anumite modificãri prevãzute în anul în curs(Imc)

Numãrul de luni, 12 sau 13

1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor

Pentru acest element care intrã în componenţa cheltuielilor salariale, relaţia de calcul

este redatã de relaţia:

IC= ƩNp1i * Imc* *Nr luni *(1+c)

Referitor la sporul de vechime(Spv), se poate afirma faptul cã acesta se acordã pentru

vechimea de muncã a salariaţilor, aceştia beneficiind de un asemenea spor de pânã la 25%,

spor calculat din salariul de bazã. Date referitoare la procentajul sporului de vechime oferit

fiecãrui angajat care îndeplineşte criteriile de vechime sunt evidenţiate în Ordonanţa de

Urgentã nr. 192/2002. Astfel:

Tranşe de vechime în muncă

Cota din salariul de bază

Între 3 şi 5 ani 5%De la 5 la 10 ani 10%De la 10 la 15 ani 15%De la 15 la 20 ani 20%

Peste 20 ani 25%

Tabelul 3-Procentaje spor de vechime în funcţie de vechimea angajatului

Ca formulã de calcul, trebuie precizat faptul cã sporul de vechime se calculeazã doar

pentru cele categorii precizate anterior, respectiv cota de 5%, 10%, 15%, 20% şi 25%.

Astfel, sporul de vechime(Spv) presupune produsul mai multor elemente, printre care:

42

Numãrul personalului încadrat în cele 5 categorii prezentate anterior(ƩNp1i)

Cota din salariul de bazã(ci), care poate varia între 5% şi 25%

Numãrul de luni, 12 sau 13

1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor

Spv= ƩNp1i * ci* Smb0i *Nr luni *(1+c)

În cuprinsul cheltuielilor salariale sunt incluse şi sporurile pentru condiţiile de muncã.

În aceste condiţii se poate vorbi despre anumite sporuri care se acordã angajaţilor, în cazurile

în care aceştia depãşesc programul care este prevãzut în legislaţie, aceştia având parte de o

bonificaţie. Astfel, pentru primele douã ore depãsite peste durata normalã a zilei de lucru, se

va acorda o bonificaţie egalã cu 50% din salariul de bazã. Dacã însã angajatul va depãşi cele

douã ore pentru care este bonificat cu 50%, pentru urmãtoarele ore va beneficia de o

bonificaţie de 100% din salariul de bazã. De asemenea, cu sporul de 100% vor fi plãtite şi

orele lucreate în zilele de repaus sãptãmânal, precum şi celelalte zile în care , în conformitate

cu anumite reglementãri nu se lucreazã.

În legãturã cu aceastã componentã a cheltuielilor salariale, se identificã şi orele

suplimentare. În conformitate cu textul existent în Codul Muncii, se poate afirma faptul cã

timpul de muncã oficial pevãzut este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe sãptãmânã, iar

în cazul persoanelor cu vârstã de sub 18 ani, perioada de lucru va fi de 6 ore pe zi, respectiv

30 de ore pe saptãmânã. Ceea ce depãşeste acest interval este încadrat în categoria de ore

suplimentare, iar munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este

considerată muncă suplimentară. Aceasta se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de

zile după efectuarea acesteia. Salariatul beneficiază, în asemenea condiţii, de salariul corespunzător

pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca

suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază corespunzător duratei acesteia. Sporul

pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau

a contractului individual de muncă, după caz, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

De asemenea, pe lângã sporurile amintite anterior, mai pot fi identificate şi alte categorii de

sporuri, precum sporul de noapte. Astfel, funcţionarii publici, care potrivit programului normal de

lucru îşi desfãşoarã activitatea în timpul nopţii, în intervalul 22.00 şi 6.00 beneficiază, pentru orele

lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii, spor echivalent cu 25% din

43

salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal

lunar de lucru.

Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de “doctor” beneficiază de un spor pentru

titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru

care posedă titlul ştiinţific respectiv.

În categoria cheltuielilor salariale, se poate menţiona şi despre fondurile de premiere,

fonduri care cuprind premiile cuvenite salariaţilor sub formã de gratificaţii anuale, acestea fiind în

esenţã drepturi bãneşti ale personalului. Aceste fonduri de premiere se calculeazã, având la bazã

o serie de indicatori, dintre aceştia:

salariile tarifare aferente salariaţilor (Sb);

cotele de acordare a gratificaţiilor (C%);

Fdp= Sb* C%

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu

salariile aferente funcţiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu

această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au

realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.

Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.

În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile,

ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile

realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în

bugetul aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate,

fără a depăşi valoarea economiilor realizate.

În ceea ce priveşte plãţile salariale efectuate cãtre salariaţi, perioada de efectuare a plãţii

fiind ora, se poate afirma faptul cã acestea reprezintã exprimãrile valorice cu privire la

ocuparea posturilor vacante cu personal necesar. Dimensiunea acestor cheltuieli poate fi

obţinutã pe douã cãi. Una dintre aceste cãi este reprezentatã de produsul dintre numãrul de

ore*salariul tarifar mediu* numãrul lunilor de angajare. În ceea ce priveşte cea de-a doua

formã de salarizare din aceastã perspectivã, aceasta este redatã de numãrul de ore* tariful pe

orã. Acest tip de salarizare se poate întâlni în situaţiile în care este constatatã lipsa temporarã

a unui angajat, iar din imposibilitatea de a fi amânate anumite sarcini, precum şi din

imposibilitatea de a fi redistribuite, în cadrul programului de lucru cãtre ceilalţi angajaţi, se

recurge la o altã persoanã care sã înlocuiascã persoana absentã.

Primele de vacanţã sunt alte elemente componente ale cheltuielilor cu salariile. Despre

aceste sume se poate afirma cã au o existenţã oarecum obigatorie, dat fiind faptul cã acestea

44

apar cu aceastã destinaţie în destinaţie în bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de

finanţare şi de subordonare, inclusiv în bugetele activităţilor de pe langă unele instituţii publice.

Referitor la fondurile pentru posturi ocupate prin cumul, se poate spune cã, potrivit Codului

Muncii, orice angajat are dreptul de a cumunla mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de

muncã, beneficiind de salariul corespunzãtor pentru fiecare funcţie pe care o îndeplineşte.

În categoria cheltuielilor cu personalul sunt incluse, pe lângã cheltuielile salariale, şi contribuţiile

pentru asigurãrile sociale de stat(CAS). Despre acestea, se poate afirma faptul cã reprezintã contribuţia

instituţiei la constituirea fondului pentru asigurãri sociale. Aceste cheltuieli sunt determinate în funcţie

de o serie de elemente caracteristice, dintre acestea:

Salariul brut (Sb)

cota de CAS de 19,75%

În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este datã de relaţia:

CAS= SB * 19,75%

De asemenea, în cadrul cheltuielilor legate de personal, sunt incluse şi cheltuielile legate

de asigurãrile sociale de sãnãtate. Acestea reprezintã contribuţia instituţiei la constituirea fondului

pentru asigurãri pentru sãnãtate. Aceste cheltuieli sunt determinate în funcţie de o serie de elemente

caracteristice, dintre acestea:

Salariul brut (Sb), compus din salariu tarifar şi sporuri

cota de CASS de 6%

În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este datã de relaţia:

CASS= SB * 6%

Nu în ultimul rând sunt incluse în categoria cheltuielilor de personal, şi cheltuielile

destinate contribuţiilor la bugetul asigurãrilor de şomaj(CFS). Acestea reprezintã contribuţia

instituţiei la constituirea fondului de şomaj, cheltuielile fiind tereminate în funcţie de o serie

de elemente caracteristice acestei categorii de cheltuieli cu personalul:

Salariul tarifar (St)

cota de CFS de 2%

În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este datã de relaţia:

CFS= ST * 2%

De asemenea, în cadrul contribuţiilor pe care Primãria Vaslui trebuie sã le plãteascã

pentru salariaţii sãi, pot fi amintite :

cota pentru riscul de accidente de muncã de 0,5% din salariul de bazã

cota pentru garantarea creanţelor salariale de 0,25% din salariul de bazã

contribuţia pentru concediul medical, de 0,85% din salariul de bazã

45

De asemenea, în categoria cheltuielilor cu personalul sunt incluse şi cheltuielile

privind deplasãrile, detaşãrile, precum şi transferurile(D). În ceea ce priveşte cuantumul

acestora, se poate afirma faptul cã acesta se obţine prin înmulţirea numãrului de persoane care

ar urma sã facã deplasãri, cu un cuantum mediu all cheltuielilor pe o persoanã. Astfel, aceste

fonduri sunt fundamentate pe baza unei serii de indicatori, printre care:

numãrul de persoane care trebuie sã se deplaseze(Nr)

numãrul zilelor de deplasare(Nz)

costul diurnei/pers(Cd)

costul transportului/pers(Ct)

costul cu cazarea/persoanã(Ccaz)

Relaţia de la care se porneşte în cadrul calculãrii acestei categorii de cheltuieli este:

D = Nr*Nz*(Cd+Ccaz+Ct)

Exemplu de calcul privind fundamentarea cheltuielilor de personal

1. Pentru a exemplifica modalitatea de fundamentare a cheltuielilor cu personalul, se

poate afirma faptul cã baza pentru aceastã exemplificare va fi repezentatã de un funcţionar din

cadrul Primãriei Vaslui, acesta fiind şef de departament, în funţia de auditor, având un grad de

pregãtire profesionalã superior, fiind de asemenea încadrat în prima treaptã de salarizare.

Conform acestor precizãri, în concordanţã cu hotãrârea Consiliului Local privind aprobarea

statului de salarii, corelatã cu Ordonanţa de Urgenţã nr. 6/2007, se poate afirma cã salariul de

bazã (Sb)acordat la data de 1.10.2007 are valoarea de 1860 RON .

2. Ţinând cont de faptul cã acest funcţionar ocupã un post de conducere, fiind în

esenţã cel care coordoneazã Compartimentul de Audit al Primãriei Vaslui, se poate afirma cã

acesta dispune şi de o indemnizaţie de conducere(Ic) de 30%, calculatã din salariul de bazã,

stabilit conform bazei legislative.

Astfel, Ic=Salariul de bazã * cota de indemnizaţie

Ic=1860 * 30%=558 Ron

3. Salariul tarifar(St), componentã a salariului de bazã, alãturi de alte sporuri, se

calculeazã conform relaţiei :

St= [(salariu de bazã+ indemnizaţie de conducere)/numãr zile lucrãtoare]

* numãr zile lucrate

Se remarcã faptul cã aceastã formulã de calcul face referire la doi indicatori specifici:

numãrul de zile lucrãtoare

46

numãrul de zile lucrate

Astfel, în cadrul exemplului pe funcţionarul public analizat, numãrul de zile lucrãtoare

este de 20, iar cel al zilelor lucrate tot 20.

St=[(1860 + 558)/20]*20

St=2418 Ron

4. În ceea ce priveşte vechimea, se poate afirma faptul cã funcţionarul are o vechime

de 16 ani. În conformitate cu aceastã perioadã, potrivit legii, se va acorda un spor de vechime

de 20%, acesta fiind acordat din salariul tarifar.

Astfel, sporul de vechime se calculeazã dupa formula:

Spor vechime= Salariu tarifar * spor de vechime

În cazul funcţionarului public supus analizei, sporul de vechime va fi:

Spor vechime= 2418 * 20%

Spor vechime=483,6 Ron

5. Salariul Brut(SB) se calculeazã prin însumarea salariului tarifar cu sporurile

acordate funcţionarului. Astfel, ca relaţie de calcul,

SB=Salariul tarifar + sporuri acordate

Salariul brut în cazul funcţionarului analizat este calculat astfel:

SB=2418 + 483,6= 2901,6 Ron

6. Reţinerile salariale fac referire la contribuţiile privind asigurãrile de stat(CAS),

asigurãrile sociale de sãnãtate(CASS), precum şi fondul de şomaj(FS).

Astfel, în cazul de faţã :

CAS =19,75%*SB

CAS=19,75%*2901,6= 573,066 Ron

CASS =6%* SB

CASS= 6% *2901, 6= 174,09 Ron

FS =2%* St

FS=2% * 2418= 48,36 Ron

7. Pentru a calcula Salariul brut impozabil, trebuie sã se ţinã cont de urmãtoarea

relaţie de calcul:

Salariu brut impozabil=Salariul brut- CAS-CASS-FS

În cazul de faţã, pentru funcţionarul analizat, salariul brut impozabil va avea

valoarea :

Salariu brut impozabil= 2901,6 - 573,066 -174,09 -48,36 = 2106,13 Ron

47

8. Pentru a calcula impozitul pe profit, se va ţine cont de valoarea salariului brut

impozabil, precum şi de cota unicã de impozitare. Astfel,

Impozitul pe profit= Salariul Brut impozabil * 16%

În cazul funcţionarului Primãriei Vaslui :

Impozitul pe profit=2106,13 * 16%=336,98 Ron

9. Ultima etapã în calculul cheltuielilor cu salariile este reprezentatã de calculul

salariului net, acesta fiind obţinut cu ajutorul formulei de calcul:

Salariu net= Salariu brut- CAS- CASS- FS-impozit profit

Salariul net=2901,6 - 573,066 -174,09 -48,36 -336,98 =1769,15 Ron.

D = Nr*Nz*(Cd+Ccaz+Ct)

2.2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile materiale și serviciile

Referitor la cheltuielile materiale şi pentru servicii se poate afirma cã acestea fac parte

din categoria cheltuielilor curente, alãturi de alte cheltuieli, precum cheltuieli de personal,

dobânzi, subvenţii, precum şi transferuri.

Despre cheltuielile materiale şi de servici se poate afirma faptul cã acestea sunt in

principal cheltuieli de întreţinere, precum şi de gospodãrire a spaţiilor în care instituţiile

publice îşi desfãşoarã activitatea. În cazul de faţã se poate vorbi despre acele cheltueili

necesare pentru întreţinerea locului în care îşi desfãşoarã activitatea Primãria Vaslui, precum

şi Consiliul Local. De asemenea sunt luate în calcul şi instituţiile publice subordonate şi alte

instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează din bugetul local (iluminat, încălzire,

apă canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curăţenie, diverse

prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii), dar şi alte cheltuieli

specifice (calificare-specializare personal, protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate

de lege, hrană, reparaţii străzi, drumuri, poduri).

În ceea ce priveşte fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli, se poate afirma faptul cã

aceastã etapã este realizatã în raport cu indicatorii specifici fiecãrei acţiuni, utilizându-se şi de

aceastã datã formulãrile întocmite de cãtre Ministerul Finanţelor, precum şi date din baza

proprie de date.

Astfel, în catogoria cheltuielilor materiale sunt incluse, conform clasificaţiei

economice urmãtoarele tipuri de cheltuieli:

cheltuieli privind bunurile şi serviciile,

cheltuieli privind reparaţiile curente,

cheltuieli cu hrana,

48

cheltuieli cu medicamentele şi materialele sanitare,

cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar,

cheltuieli privind reparaţiile curente.

Referitor la cadrul juridic, se poate afirma faptul cã acest tip de cheltuieli au la bazã o

serie de legi, ordonanţe de urgenţã şi alte documente legislative, care întocmesc astfel baza

legislativã a acestor tipuri de cheltuieli. Astfel, se pot face trimiteri la :

Legea 500/2002, privind Finanţele Publice

Legea bugetului de stat

ORDONANŢĂ nr.84 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor

Legea nr. 188/1999 , privind statutul funcţionarilor publici

Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale

O primã categorie luatã în calcul este reprezentatã de cãtre cheltuielile privind

întreţinerea şi gospodãrirea. Aceastã categorie de cheltuieli cuprinde fondurile băneşti

necesare pentru buna funcţionare a consiliului local reprezentând plăţile pentru încălzit,

iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou,

materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare consiliului local.

Aceastã categorie de cheltuieli cuprinde:

Cheltuieli pentru încãlzire

Cheltuieli pentru iluminat şi forţã motricã

Cheltuieli pentru apã, canal şi salubritate

Cheltuieli pentru furnituri de birou

Cheltuieli pentru materiale de curãţenie

Cheltuieli pentru alte materiale şi prestãri de servicii

În ceea ce priveşte prima categorie de cheltuieli din aceastã clasã, se poate afirma faptul

cã acestea se referã în primul rând la cheltuielile cu încãlzirea, cuprinzând fonduri bãneşti

necesare achitãrii sumelor datorate furnizorilor de energie termicã, gaze naturale şi

combustibil, care se evalueazã pe baza devizului întocmit în preţurile curente.

În calculul acestor chetuieli se ia în calcul :

Consum de agent termic pe metru cub

Total suprafaţã radiantã

Numãr ore de încãlzire

Tariful pentru o gigacalorie

49

Tabelul 4-Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu încãlzirea

O altã categorie de cheltuieli din aceeaşi clasã de cheltuieli privind întreţinerea şi

gospodãrirea instituţiei publice se referã la cheltuielile ce privesc în mod direct plata energiei

electrice.

În aceastã categorie sunt incluşi o serie de indicatori, dintre aceştia:

număr ore iluminat, aparatură; număr corpuri iluminat, aparatură; consum de energie electrică; tariful pentru 1kw.

Nr. Crt. Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu energia electricã

1 Energie termică livrată (25.000 kw * 0,2993 RON/kw)

2 Materiale :-tuburi neon-becuri-materiale electrice diferite-cabluri , prize

Tabelul 5-Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu energia elecricã

În ceea ce priveşte cheltuielile cu iluminatul, se poate afirma faptul cã relaţia de calcul

este redatã de produsul unor indicatori precum:

numãr ore de iluminat şi funcţionare aparaturã

numãr corpuri de iluminat

consum energie electricã/corp/orã

tarif KW

Astfel, cheltuielile de iluminat se calculeazã dupã relaţia :

Cheltuieli pentru iluminat = nr.ore iluminat şi funcţionare aparatură*nr.

Corpuri iluminat * consum energie electrică/corp/oră*tarif KW

În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului

electric şi cheltuielilor cu becurile electrice.

Nr.Crt.

Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu încãlzirea

1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni

2 Apă rece (mc× tarif/mc)

3 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc)

50

În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau în

calcul următorii indicatori:

numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate;

numărul orelor de iluminat şi funcţionare a aparaturii.

În categoria cheltuielilor materiale şi de servicii sunt incluse şi cheltuielile cu apa,

canalul şi salubritatea. În aceastã categorie sunt incluse fondurile băneşti necesare pentru

plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi.

Pentru a calcula acest tip de cheltuieli, trebuie luate în calcul o serie de indicatori,

dintre aceştia:

consum apă;

tariful pentru 1 litru apă potabilă ;

tariful pentru servicii de canalizare ;

tariful pentru servicii de salubritate.

Nr.Crt.

Elemente de fundamentare ale

cheltuielilor cu apã, canal, salubritate

1 Apă rece menajeră(mc×tarif/mc)

2 Gunoi (tone)3 Canal (mc)

Tabelul 6 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu apa, canalul,

salubritatea

În sintetizarea unei relaţii de calcul pentru cheltuielile referitoare la apã, canal şi

salubritate, trebuiesc luate în calcul:

consumul de apã

tariful pe metru cub

tariful de canalizare

tariful de salubritate

O relaţie sinteticã a acestuit tip de cheltuieli este redatã prin însumarea indicatorilor

menţionaţi anterior.

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = consum de apă*tarif/mc+tarif

canalizare+tarif salubritate

Elemente de fundamentare în cazul acestei categorii de cheltuieli sunt:

51

Apă rece menajeră (mc*tarif/mc);

Gunoi (tone);

Canal (mc).

De precizat este faptul cã tariful de salubritate trebuie perceput ca sumã fixã pe

beneficiar, în limita unui anumit plafon. Dincolo de acest plafon tariful de salubritate se

stabileşte pe m3 de deşeu.

Tariful de canalizare este perceput pentru întreţinerea conductelor. De asemenea,

trebuie precizat faptul cã cele douã tarife sunt aprobate de Consiliul Local al Municipiului

Vaslui.

Din aceeaşi categorie a cheltuielilor materiale fac parte şi cheltuielile cu poşta, telefonul,

internet-ul, radio, televizorul. Aceste cheltuieli sunt necesare pentru a estima şi pentru a

realiza plata abonamentelor telefonice, radio şi a cheluielilor pentru corespondenţi.

În ceea ce priveşte aceastã categorie, se poate afirma cã indicatorii care sunt utilizaţi în

calculul şi in fundamentarea acestui tip de cheltuieli se referã la:

cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ;

număr minute convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;

tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;

tariful pentru abonament radio şi TV.

Tabelul 7 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu poşta, telefonul,

televizorul, etc

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt:

Nr.Crt.

Specificaţii privind calculul cheltuielilor cu poşta, telefonul,

televizorul, etc1 Număr posturi telefonice 2 Cheltuieli cu abonamentele

telefonice 3 Cheltuieli aferente minutelor

vorbite4 Materiale pentru corespondenţă

52

numărul de posturi telefonice,

număr televizoare,

numãr aparate video,

tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice, etc.

tariful pentru abonamentul pentru servicii mass media

Astfel, pentru serviciile poştale, cuantumul cheltuielilor se realizeazã în funcţie de:

numãrul de plicuri utilizate(Np)

costul unui plic timbrat(Cp)

costul pentru corespondenţã internã sau internaţionalã(Cc)

Formula de calcul pentru acest tip de cheltuieli este redatã prin produsul elementelor

anterior enunţate, astfel:

Cheltuieli poşta= Np * Cp * Cc

În ceea ce priveşte cheltuielile cu abonamentul radio, se vor utiliza în sintetizarea unei

formule de calcul urmãtoarele elemente de calcul:

numãrul aparatelor existente(N)

taxa de radio(Tr)

Numãrul de luni de utilizate(Nr luni)

Cheltuieli radio= N * Tr * nr luni

Nu în ultimul rând se poate vorbi şi despre cheltuieli efectuate cu linia telefonicã. Din

acest punct de vedere se vor utiliza ca elemente de sintezã în fundamentarea unei formule de

calcul, urmãtoarele:

Tarif abonament(Ta)

Numãrul de luni de utilizare(Nr luni)

Numãrul minutelor (Nm)

Tariful pe minut(Tm)

Cheltuieli telefon= Ta * nr luni * Nm * Tm

O altã categorie de cheltuieli care intrã în aceastã clasã de cheltuieli este reprezentatã de

cheltuielile care se efectueazã pentru furnituri de birou. În aceastã categoorie de cheltuieli

sunt incluse fondurile bãneşti necesare achiziţionãrii rechizitelor de birou. Aceastã categorie

de cheltuieli poate fi evaluatã în funcţie de necesaru de rechizite de birou şi imprimante

tipizate. În ceea ce priveşte baza de calcul se poate afirma faptul cã aceasta este reprezentatã

de execuţia anului precedent.

53

Tabelul 8 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor pentru furnituri de birou

De asemenea, în categoria cheltuielilor materiale sunt incluse şi cheltuieli care fac

referire în mod direct la materiale de curãţenie. În aceastã categorie sunt incluse acele fonduri

bãneşti necesare achiziţionãrii de materiale necesare curãţeniei. În ceea ce priveşte cuantumul

acestor cheltuieli, se poate afirma faptul cã acestea sunt cuantificate pe baza avizelor de

însoţire a mãrfurilor.

Pentru calculul acestei categorii de cheltuieli, trebuie fãcutã precizarea cã la baza acestei

clase de cheltuieli stau o serie de indicatori, dintre aceştia:

tipurile de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii,

găleţi) ;

cantitatea (kg, l, buc.);

preţul unitar

Nr.Crt.

Specificaţie UM Cantitate PreţUnitar

Previzionat

1 Detergenţi (×12 luni)

Kg 20 1,3 RON

312 RON

2 Săpun (×12 luni) Buc 150 0,49 RON

882 RON

3 Clorură de var Kg 500 1,25 RON

625 RON

4 Mături Buc 45 1,1 RON

49,5 RON

5 Perii Buc 80 0,6125 RON

27,5625 RON

6 Alte materiale 600 RONTotal materiale de curăţenie 2496,0625 RON

Nr.Crt.

Specificaţie cheltuieli pentru furnituri de

birou1 Hârtie de scris 2 Dosare3 Pixuri4 Formulare tipizate5 Alte materiale

54

Tabelul 9 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu materialele de curãţenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor de materiale pentru curăţenie sunt:

suprafaţa unităţii,

materiale de curăţenie necesare,

cantitatea necesară din fiecare tip de materiale de curăţenie,

preţul unitar al fiecărui tip de material de curãţenie

De asemenea, în categoria cheltuielilor materiale sunt incluse şi alte materiale şi

prestãri de servicii. Despre aceastã categorie de cheltuieli se poate afirma faptul cã are în

componenţã costuri ale serviciilor de deratizare şi dezinsecţie. De asemenea, în aceastã

categorie sunt incluse şi cheltuieli cu materialele şi plata lucrãrilor pentru întreţinere, precum

şi pentru amenajarea spaţiilor verzi, serviciilor prestate de gardienii publici. În aceastã

categorie sunt incluse de asemenea şi cheltuielile pentru întreţinerea maşinilor de calcul de

birou, pentru întreţinerea maşinilor de multiplicat, precum şi a maşinilor de scris.

Tabelul 10 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu alte materiale şi servicii

Nr.Crt.

Specificaţie Previzionat

1 Cost serviciu de deratizare şi dezinsecţie

325 RON

2 Soluţii pentru dezinsecţie 675 RON3 Plata lucrărilor de întreţinere spaţii

verzi1459 RON

4 Servicii prestate de gardienii publici

1763,5 RON

5 Plata serviciilor de întreţinere maşinide calcul , multiplicat şi de scris

121,1 RON

6 Componente electrice şi elctronice 169 RON7 Dischete şi cartuşe de imprimantă 167 RON

Total cheltuileli 5679,6 RON

55

Ca o categorie distinctã a cheltuielilor cu materialele şi serviciile sunt incluse şi

cheltuielile referitoare la hranã. Conform clasificaţieieconomice, cheltuielile cu hrana sunt

divizate în douã categorii:

cheltuieli cu hrana pentru oameni

cheltuieli cu hrana pentru animale

În cadrul cheltuielilor cu hrana pentru oameni sunt incluse o serie de cheltuieli, ele

avãnd un grad de varietate destul de ridicat. Astfel, costul alimentelor, în limita alocaţiilor

zilnice de hrană, stabilit pentru oamenii internaţi în spitale şi sanatorii, pentru copiii din creşe,

ca şi pentru persoanele vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice ori pentru alte

categorii de beneficiari, cheltuielile cu analizele de laborator ale alimentelor, valoarea

animalelor cumpărate în vederea sacrificării pentru hrana oamenilor; costul macinişului

aferent pentru hrana oamenilor şi cheltuielile cu sacrificarea animalelor şi prepararea cărnii;

costurile ocazionate de achiziţionarea şi păstrarea gheţii artificiale sau naturale; cheltuielile cu

hrana sportivilor (alimentaţie de include) etc. se include la alineatul de cheltuieli Hrană

pentru oameni.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu hrana pentru animale se poate afirma faptul cã acestea

sunt reflectate în furaje, grãunţe, etc., elemente care se folosesc în hrana animalelor de

serviciu, tracţiune, experienţã şi de reproducţie prevãzute în statele de organizare.

În categoria cheltuielilor pentru hrana animalelor sunt incluse cheltuielile pentru

hrănirea animalelor din gospodăriile agrozootehnice ale unor instituţii publice (furaje, ingrediente,

concentrate etc.); costurile efectuate de gospodăriile agrozootehnice pentru procurarea seminţelor,

materialului de plantat, îngrăşămintelor chimice şi organice, insecticidelor etc.; costul paielor

pentru aşternut; cheltuielile cu conservarea, păstrarea şi cu analizele de laborator ale alimentelor şi

furajelor utilizate în hrana animalelor etc.

O altã categorie de chetuieli ce trebuie luatã în seamã în seamã în cadrul cheltuielilor materiale

este reprezentatã de cãtre cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare. În aceastã categorie,

conform clasificaţiei economice sunt incluse urmãtoarele clase de cheltuieli:

Cheltuieli cu medicamentele

Cheltuieli cu materialele sanitare

Cheltuieli cu reactivi

Cheltuieli cu dezinfectanţi

Astfel, în cadrul acestei clase de cheltuieli sunt încadrate acele cheltuieli care se realizeazã în

vederea achiziţionãrii de medicamente, care vor putea fi utilizate de cãtre angajaţi în situaţia în care este

necesarã utilizarea lor. De asemenea, în aceastã categorie sunt incluse şi cheltuielile pentru procurarea

56

serurilor, vaccinurilor, substanţelor farmaceutice, dezinfectanţilor. Tot în aceastã clasã de cheltuieli sunt

incluse şi cheltuielile referitoare la truse sanitare şi materiale pentru pansament (vată, tifon,

alcool, leucoplast, pansamente sterile etc.), seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi, atele,

gips utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, inclusiv valoarea materialelor pentru

împachetat medicamente în farmacii.

De asemenea, în categoria cheltuielilor legate de materiale şi servicii sunt incluse şi chetuielile

care fac referire directã la materialele şi prestãrile de servicii cu caracter funcţional. Aceastã clasã de

cheltuieli cuprinde fonduri bãneşti necesare achiziţionãrii carburanţilor sau lubrifianţilor pentru

autovehiculele instituţiei publice, piese de schimb sau diverse alte materiale, utilizate în principiu pentru

întreţinerea mijloacelor de transport şi a utilzajelor.

Tabelul 11 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu materiale şi servicii cu

caracter funcţional

Nu în ultimã instanţã se poate vorbi şi despre acele cheltuieli care includ obiecte de

inventar de micã valoare sau de scurtã duratã şi echipamente. Aceastã clasã de cheltuieli se

estimeazã în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi de echipamente de lucru, precum şi

de cantitatea şi de preţul unitar al acestora.

În aceastã categorie de cheltuieli sunt incluse acele fonduri bãneşti necesare pentru

achiziţionarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ –

gospodăresc, echipament, scaune, mobilier birou, covoare, furtun PSI, extinctoare şi alte

obiecte de inventar care sunt fundamentate conform devizului.

O altã categorie de cheltuieli care se încadreazã în clasa cheltuielilor materiale şi de

servicii se referã la cheltuielile efectuate cu reparaţiile curente. În aceastã clasã de cheltuieli

sunt incluse fondurile băneşti pentru efectuarea reparaţiilor bunurilor fixe din patrimoniul

primăriei conform devizului pentru reparaţii curente.

Denumire imobil Destinaţie spaţiu

Anul ultimei reparaţii

Suprafaţalucrării

Descrierelucrare

ValoareaReparaţiei

Nr.Crt.

Specificaţie Previzionat

1 Cheltuieli cu carburanţi şi lubrefianţi (30 l× 12 luni×14RON/l)

500 RON

2 Cheltuieli cu piese de schimb pentru autovehicule

600 RON

Total cheltuieli 1100 RON

57

Corp clădire sediuprimărie

Spaţiu administrativ

1995 54 m2 Reparaţie tencuială, instalaţie electrică

pardoseală

2100 RON

Total reparaţii curente 2100 RON

Tabelul 12 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu reparaţiile curente

Nu în ultimul rând se poate vorbi şi despre cheltuielile care se efectueazã cu alte scopuri

decât cele menţionate. În aceastã categorie de cheltuieli sunt incluse fondurile necesare

desfãşurãrii unor acţiuni pentru calificarea, perfecţionarea precum şi pentru specializarea

profesionalã a salariaţilor.De asemenea, în aceastã categorie sunt incluse şi cheltuielile

ocazionate de protecţia muncii, precum şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

Nr.Crt.

Elemente de fundamentare Previzionat

1 Curs de specializare în administraţia locală(4 cursanţi ×11,75 RON)

470RON

2 Curs de specializare în contabilitate bancară (5 cursanţi×101,6 RON)

508 RON

3 Cheltuieli de protocol 3500 RON

Total cheltuieli 4478 RON

Tabelul 13 -Elemente de fundamentare ale altor cheltuieli

2.3 Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor

bugetare

În ceea ce priveşte fluxurile informaţionale care vor fi generate ca urmare a fundamentãrii

veniturilor proprii şi cheltuielilor bugetare, atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de

vedere practic, fundamentul practic fiind reprezentat de cãtre Primãria Vaslui, se poate afirma cã

acestea vor fi dezvoltate mai pe larg în cele ce urmeazã.

Astfel, întocmirea lucrãrilor pregãtitoare în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor de bugete

publice, genereazã fluxuri informaţionale, aşezarea realizându-se pe mai multe niveluri de acţiune

distincte, aşezate în formã piramidalã.

58

Grafic, acestea iau forma unei piramide, în adevaratul sens al cuvântului, fiecare nivel

piramidal ilustrând anumite ministere şi instituţii investite cu puteri în anumite domenii, şi

„obligate” sã ducã la îndeplinire anumite obiective precis stabilite. Astfel, fluxul informaţional

piramidal se prezintã sub urmãtoarea formã:

Figura 12- Niveluri de poziţionare ale implicãrilor instituţionale în fundamentarea

cheltuielilor bugetare

Astfel, se poate remarca faptul cã acest flux informaţional are în componenţã 4 niveluri de

bazã, niveluri care vor fi prezentate mai pe larg în paginile imediat urmãtoare.

În aceastã ordine de idei, la primul nivel, mai precis la baza acestei piramide se pot identifica

instituţiile publice conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare (atât cele specializate în

materie bugetară, cât şi cele din domenii de activitate diverse); agenţii economici cu dublă

calitate (contribuabili şi eventual beneficiari de fonduri publice); unităţile şi instituţiile de

subordonare locală; populaţia aflată într-o anumită situaţie socio-demografică (salariaţi,

pensionari, şomeri, preşcolari, elevi, studenţi, etc.).

În cadrul acestui nivel sunt întocmite bugete proprii de venituri şi cheltuieli de către

instituţiile conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. Tot la acest nivel, agenţii

economici prin raportări statistice periodice ori comunicări de indicatori transmit către

instituţiile finanţelor publice din teritoriu informaţii pe baza cărora pot fi apreciate obligaţiile

bugetare din anul de plan ori drepturile băneşti de înscris în bugetele publice. De asemenea,

instituţiile şi unităţile din subordinea primăriilor îşi fundamentează venirurile şi cheltuielile

prin balanţe financiare proprii. Populaţia, structurată pe categorii socio-demografice, oferă

informaţii instituţiilor finanţelor publice din teritoriu în legătură cu materia impozabilă

M.F.P.

Ministere şi instituţii centrale

Unităţi administrativ teritoriale judeţene şi municipiul Bucureşti

Unităţi administrativ teritoriale

59

deţinută, precum şi cu drepturile băneşti cuvenite din bugetele publice. La nivelul 1, informaţiile

cu efecte în lucrările pregătitoare asupra proiectelor de bugete publice circulă şi pe orizontală

către instituţiile specializate în gestiunea bugetelor publice de la acest nivel (instituţii de

asigurări sociale de stat, instituţii ori compartimente organizatorice din subordinea primăriilor,

etc.).

În ceea ce priveşte nivelul 2 al “piramidei informaţionale”, se poate peciza faptul cã acesta

are drept “reprezentanţi” instituţiile publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare

(faţă de care sunt subordonate cele din nivelul 1); instituţiile finanţelor publice din teritoriu;

unităţile administrativ-teritoriale de bază (comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului

Bucureşti).

Ca atribuţii care se remarcã din cel de-am doilea nivel al fluxilui informaţional, se poate

preciza faptul cã, la acest nivel sunt întocmite lucrările pregătitoare în elaborarea proiectelor de

bugete publice. Acestea se realizeazã prin confruntarea (compararea) calculelor proprii ale

instituţiilor ierarhic superioare (conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare) cu datele

transmise asupra indicatorilor bugetari prin bugetele proprii de venituri şi cheltuieli de către

ordonatorii terţiari de credite bugetare.

În calculele proprii, ordonatorii secundari de credite bugetare folosesc indicatorii

reprezentativi la nivelul sectorului, domeniului ori ramurii în care se găsesc pentru a determina

venituri şi cheltuieli de înscris în proiectele de bugete publice. De fapt, se procedează la o

verificare a încadrării instituţiilor subordonate în limitele de cheltuieli (maxime) şi de venituri

(minime) transmise în momentul premergător declanşării întocmirii lucrărilor pregătitoare.

Consemnările informaţionale la nivelul 2 menţionat se fac prin intermediul proiectelor de

bugete de venituri şi cheltuieli care cuprind pe lângă indicatorii fmanciari privind instituţiile

subordonate şi pe cei care se referă la activitatea proprie a ordonatorilor secundari de credite

bugetare.

Unităţile administrativ-teritoriale, prin implicarea primăriilor de la localităţi îşi proiectează

şi aprobă într-o primă formă prin consiliile locale, bugetele localităţilor. În această situaţie,

folosirea expresiei de aprobare provizorie este determinată de diferenţa dintre veniturile

proprii (mai mici) şi cheltuielile (mai mari) înscrise în bugetele locale pentru care veniturile de

echilibrare se vor obţine în urma adoptării legii bugetului de stat.

Cel de-al treilea nivel al piramidei informaţionale face apel în principal ministerele şi

instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare şi unităţile

administrativ-teritoriale de la judeţe şi municipiul Bucureşti.

60

La nivelul 3 al realizării lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice,

respectiv la ministere şi instituţii centrale (ordonatori principali de credite bugetare) se

procedează într-un mod asemănător ca la nivelul 2 prin compararea calculelor proprii cu

informaţiile transmise de ordonatorii subordonaţi (ordonatorii secundari de credite bugetare şi

cei terţiari direct subordonaţi). Rezultatele comparării, cu respectarea încadrării în limitele de

venituri şi cheltuieli transmise, se consemnează împreună cu indicatorii financiari asupra

activităţii proprii a ministerelor şi instituţiilor centrale în bugete centralizatoare de venituri şi

cheltuieli care se referă la domeniul sau ramura social-economică pe care le reprezintă, în

concordanţă cu subdiviziunile cadralui general al clasificaţiei bugetare (capitole şi

subcapitole). La acelaşi nivel 3, însă, în profil teritorial, se procedează pe filiera bugetelor

locale la aprobarea provizorie a acestora prin centralizarea indicatorilor financiari proprii cu cei

transmişi de localităţile componente.

Nu în ultimul rând, vârful piramidei este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.

La nivelul 4, cu localizarea la Ministerul Finanţelor Publice, lucrările pregătitoare

privind proiectele de bugete publice intră în faza finală a recunoaşterii lor (metodologice, prin

avizare) sau întocmirii propriu-zise. În fapt, la acest nivel, Ministerul Finanţelor Publice

procedează la următoarele:

întocmirea lucrărilor pregătitoare finale privind proiectul bugetului de stat prin

compararea calculelor proprii asupra indicatorilor financiari de cuprins în acest

proiect de buget referitoare la ramuri sau domenii de activitate cu datele transmise de

ministere şi instituţii centrale prin bugetele lor centralizatoare de venituri şi cheltuieli

(urmându-se respectarea limitelor de venituri şi cheltuieli transmise către acestea). În

calculele proprii se mai iau în considerare datele transmise (şi centralizate) de către

direcţiile generale ale finanţelor publice din teritoriu precum şi solicitările de sume

băneşti suplimentare rezultate din bugetele judeţelor şi municipiului Bucureşti cu

privire la veniturile de echilibrare ale acestora;

avizarea metodologică a lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului asigurărilor

sociale de stat transmise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale;

avizarea metodologică a bugetelor locale şi preluarea din acestea a veniturilor de

echilibrare solicitate în vederea întocmirii lucrărilor pregătitoare privind proiectul

bugetului de stat;

întocmirea lucrărilor pregătitoare asupra contului general de încheiere a exerciţiului

bugetar pe perioada expirată pe baza datelor transmise de Trezoreria Finanţelor

Publice, reprezentând raportarea execuţiei de casă.

61

Cap 3: Finanțarea cheltuielilor bugetare

3.1 Surse de finanțare ale Primăriei Vaslui

În ideea desfãşurãrii activitãţilor locale în condiţii cât mai bune, şi pentru a servi cât mai

bine intereselor locale, instituţia publicã ce se ocupã cu problemele adminstrativ- financiare,

respectiv Primãria Muncipiului Vaslui, este cea care recurge la surse de finanţare. Aceste

surse de finanţare sunt utilizate cu scopul de a se forma surse de venituri proprii, necesare în

vederea acoperirii cheltuielilor pe care le genereazã mediul local, respectiv locuitorii şi agenţii

economici existenţi în raza municipiului Vaslui.

Din punct de vedere teoretic, se poate afirma faptul cã finanţarea cheltuielilor bugetare

se poate realiza pe mai multe cãi, printre acestea:

integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,

după caz;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

integral din venituri proprii;

integral din bugetul local;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;

integral din venituri proprii;

atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în

cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se

finanţează prin fiecare buget.

Astfel, se poate afirma faptul cã principala sursã de finanţare a instituţiei analizate

este reprezentatã de veniturile proprii. însã, aceste venituri proprii, aşa cum am precizat în

capitolul de fundamentare, se formeazã ca urmare a :

tarifãrii serviciilor publice

colectãrii impozitelor şi taxelor locale

În ceea ce priveşte tarifarea serviciilor publice, se poate afirma faptul cã preţurile şi

tarifele percepute beneficiarilor sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor curente de

finanţarea a serviciilor publice realizate şi distribuite comunitãţii şi rareori pentru investiţii.

Aceastã modalitate prin care se constituie sursele proprii de finanţare constituie în esenţã o

62

modalitate prin care Primãria Vaslui pune bazele veniturilor proprii, existând uneori şi

posibilitatea în care se poate substitui aceastã sursã de finanţare cu ce a impozitelor şi taxelor

locale.

În ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale, se poate afirma faptul cã acestea

reprezintã principala sursã de constituire a veniturilor proprii a Primãriei Municipiului Vaslui.

Astfel, impozitele şi taxele locale sunt considerate venituri fiscale proprii şi sunt colectate în

conformitate cu legislaţia şi reglementãrile specifice. Impozitele şi taxele locale sunt aplicate

în scopul obţinerii de venituri proprii, cu atât mai necesare cu cât preţurile de utilizare a

serviciilor publice nu acoperã finanţarea cheltuielilor pentru producerea şi furnizarea acestora.

Impozitele şi taxele locale finanţeazã rareori cheltuielile de investiţii.

De precizat este faptul cã din aceastã categorie de impozite şi taxe locale, ce contribuie

la realizarea veniturilor proprii ale Primãriei Vaslui, fac parte:

impozitul pe clădiri;

impozitul pe teren;

taxa asupra mijloacelor de transport;

taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

impozitul pe spectacole;

taxa hotelieră;

taxe speciale;

alte taxe locale

În categoria surselor de formare a veniturilor proprii pot fi incluse de asemenea şi

veniturile cu destinaţie specialã. În aceastã ordine de idei, apar ca venituri cu destinaţie

specialã, veniturile din taxe speciale, precum şi donaţii şi sponsorizãri de la persoanele fizice

şi juridice.

În ceea ce priveşte veniturile obţinute din taxe speciale, se poate afirma faptul cã

Consiliile Locale pot aproba înfiinţarea de activităţi şi servicii publice de interes local

finanţate din venituri extrabugetare, stabilind în acelaşi timp şi domeniul de activitate,

categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor

activităţi. Pentru aceste activităţi şi servicii publice, Consiliile locale stabilesc taxe speciale,

ce constituie venituri cu destinaţie specială, fiind utilizate în aceleaşi scopuri pentru care au

fost înfiinţate.

Referitor la donaţiile şi sponsorizãrile obţinute de la persoane fizice sau juridice, se

poate preciza cã acestea pot lua forma mijloacelor materiale şi băneşti care participă la

63

finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă fonduri cu destinaţie

specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor stabilite de sponsor

În momentul în care preţurile sau tarifele, precum şi veniturile cu destinaţie specialã nu

acoperã în întregime cheltuielile aferente realizarii serviciilor publice, sunt utilizate sumele

provenite din alocaţii bugetare, sub forma transferurilor sau granturilor.

Astfel, se poate afirma faptul, cã în aceastã situaţie legãturile financiare iau forme

diverse:

granturi

prelevãri de la bugetul de stat

fondul de rulment

împrumuturi contractate pe termen mediu şi lung.

Despre grant sau transferul de platã (transfer payment), se poate afirma faptul cã aceste

reprezintã plata unei sume ce se prevede/realizeazã potrivit unui credit bugetar din bugetul

unei instituţii publice cãtre o altã persoanã – fizicã sau juridicã, aceasta din urmã putând sã fie

tot o instituţie publicã - fãrã contrapartidã în bunuri sau servicii. În general, dacã beneficiarul

de sumã este o persoanã juridicã, trebuie sã prezinte un raport privind utilizarea sumei

primite.

În practica finanţelor publice se utilizeazã trei tipuri de granturi (transferuri) :

subvenţii,

contribuţii

şi alte transferuri.

În teoria economicã, subvenţia desemneazã, în general, un grant monetar acordat

de o autoritate publicã pentru a determina scãderea preţului unui bun sau unui serviciu la

producãtor sau pentru consumator, deoarece acesta este considerat de interes public pentru

întreaga comunitate.

În mod obişnuit, în finanţele publice, prin subvenţie (subsidy) se înţelege o

finanţare diferitã de cea realizatã prin impozite şi taxe, dar acelaşi efect se obţine prin

scãderea apãsãrii fiscale (cheltuialã fiscalã tax expenditure).

Subvenţia cãtre persoana juridicã este un avantaj economic acordat de Stat

producãtorilor de bunuri sau servicii, în general întãrindu-le în acest fel poziţia pe piaţa

concurenţialã. Subvenţia poate fi acordatã direct – sub forma unui transfer monetar cãtre

societatea respectivã – sau indirect – de exemplu sub forma unui credit de export cu ratã a

dobânzii mai micã decât cea de piaţã, diferenţialul de dobândã fiind suportat de autoritatea

publicã.

64

Contribuţiile (contributions) sunt transferuri cãtre o persoanã fizicã sau juridicã,

condiţionate de îndeplinirea unui obiectiv bine precizat şi care se supun verificãrii, în

conformitate cu reglementãrile stabilite legal. Utilizarea mecanismului de transfer prin

contribuţii permite autoritãţilor publice sã acţioneze în vederea atingerii obiectivelor unor

programe specifice, bine definite.

Alte transferuri (other transfer payments) reprezintã transferuri planificate sau

realizate în conformitate cu prevederile legale sau reglementare, care conţin, în general, o

formulã sau o schemã de determinarea a sumei ce se transferã. De asemenea, beneficiarul de

sumã o poate distribui între diverse categorii de cheltuieli prevãzute în reglementãri. De

exemplu, astfel de transferuri sunt înregistrate în bugetul de stat cãtre bugetele locale pentru

echilibrare sau pentru finanţarea programelor de asistenţã socialã etc.

Granturile destinate participãrii la finanţarea proiectelor de investiţii constituie

granturi de capital.

Granturile acordate întreprinderilor pentru a le permite sã-şi vândã produsele sau

sã-şi furnizeze serviciile la preţuri şi/sau tarife mai mici decât costurile sau decât

preţurile/tarifele stabilite pe piaţã, indiferent dacã sunt realizate în sector public sau privat,

constituie alocãri pentru echilibrare (subvenţii).

Granturile curente de la bugetul central cãtre bugetele locale sunt credite bugetare

votate de Parlament pentru finanţarea autoritãţilor administratiei publice locale. Acestea sunt

de douã feluri:

- granturi pentru a completa resursele financiare ale colectivitãţilor locale şi

care nu primesc o destinaţie specialã;

- granturi cu destinaţie specialã, direcţionate sã finanţeze numai anumite

servicii publice (noi sau descentralizate).

Din punct de vedere funcţional, transferurile pot fi diferenţiate în transferuri de

funcţionare şi transferuri de capital.

Transferurile de funcţionare au, în general, un dublu rol:

- permit autoritãţilor publice centrale sau locale sã finanţeze cheltuielile de

interes general pentru colectivitate;

- atenueazã discrepanţele dintre resursele financiare ale instituţiilor publice

similare din punct de vedere al serviciilor publice pe care trebuie sã le gestioneze, dar care,

din motive diverse, dispun de finanţare mult diferitã.

65

În aceastã categorie pot fi încadrate şi prelevãrile de la bugetul de stat, ce cuprind cote şi

sume defalcate din impozitul pe venit, alocate de la bugetul de stat, în vederea echlibrãrii

bugetelor locale.

Exemplul cel mai elocvent este mecanismul de echilibrare ce se aplicã pentru

bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, mecanism ce distribuie acestora, din veniturile

bugetului de stat, sume constituie expres în acest scop.

De asemenea, la nivelul surselor de finanţare, se mai poate vorbi şi despre fondul de

rulment. Acesta este constituit ca excedent bugetar, în momentul în care sumele încasate din

venituri proprii se aflã peste cele aprobate prin bugetele locale, dacă sunt îndeplinite

următoarele condiţii:

depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul

local respectiv şi să se menţină până la finele anului;

bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi

comisioane neachitate, aferente împrumuturilor şi datoriilor contractate.

Despre fondul de rulment se poate afirma de asemenea faptul cã acesta este pãstrat într-

un cont distinct, deschis de fiecare unitate la trezoreria statului. Acesta poate fi utilizat,

temporar atât pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi

cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat

la sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din

competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în

interesul colectivităţii. Acest fond de rulment nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile

proprii ale Primăriei.

O altã sursã de finanţare prin care sunt conferite bazele veniturilor ce trebuie sã acopere

cheltuielile bugetare locale, este reprezentatã de împrumuturile contractate pe termen mediu

şi lung. Despre acestea se poate afirma faptul cã sunt contractate în special în vederea

realizãrii de investiţii publice, precum şi în scopul refinanţãrii datoriei publice locale, în

condiţiile respectãrii prevederilor legale.

Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia

informării prealabile a Ministerului Finanţelor.

Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a

acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi

ai autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei competenţă se aprobă prin hotărâre a

Guvernului.

66

Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile şi comisioanele

datorate de primărie se prevăd în bugetul local.

De precizat este faptul cã Primăriilor li se interzice accesul la orice fel de împrumut,

dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate,

dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie

angajat în anul respectiv, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor

locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

3.2.1 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Finanţarea de la bugetele statului se poate contura distinct, prin tehnica deschiderii şi

repartizãrii de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt implicaţi:

ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice;

Trezoreria Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, se poate afirma faptul cã aceştia au

obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi

destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice

respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Astfel, ordonatorii de credite rãspund, potrivit legii, de:

angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor repartizate şi

aprobate

realizarea veniturilor

angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni bugetare

integritatea bunurilor încredinţare instituţiei pe care o conduc

organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiei financiare

asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţie bugetarã

organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnicã bugetarã, poate fi

abordatã în douã momente distincte, şi totodatã succesive, ale finanţãrii:

deschiderea de credite bugetare

repartizarea de credite bugetare.

Potrivit legii privind finanţele publice locale, se poate afirma faptul cã finanţarea

cheltuielilor din bugete locale se asigurã prin deschiderea de credite de cãtre ordonatorii

67

principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit

destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozi stabilite în raport

cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie, anterior cu respectarea dispoziţiilor legale

care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se realizeazã numai pe baza de documente justificative,

care sã confirme angajamentele contractuale sau din convenţii privind bunurile materiale,

prestarea serviciilor, executarea de lucrãri, plata salariilor şi a altor drepturi bãneşti, plata

obligaţiilor bugetare precum şi a altor obligaţii. Ordonatorii principali de credite întocmesc şi

prezintã spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judeţene, consiliilor de sectoare ale

municipiului Bucureşti şi consiliului general al municipiului Bucureşti, dupã caz, pânã la data

de 31 mai a anului urmãtor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, astfel:

la venituri:

prevederi bugetare aprobate iniţial

prevederi bugetare definitive

încasãri realizate

la cheltuieli:

credite aprobate iniţial

credite definitive

plãţi efectuate.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dã Primãria Vaslui, prin care

se dispune o anumitã sumã de bani cu titlul de credit bugetar, sã treacã din contul bugetar în

contul ordonatorului principal de credite bugetare, la solicitarea acestuia.

Iniţiativa în acţiune o are ordonatorul principal de credite bugetare, care întocmeste

trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare, în 3 exemplare pe care o adreseazã

„finanţatorului”. În cerere se precizeazã suma solicitatã(în acord cu prevederile aprobate din

bugetul ordonatorului principal) şi subdiviziunea de cheltuieli(capitol) la care se încadreazã.

Cererea de deschidere de credite bugetare are menţinat pe verso, pe de o parte, cheltuielile cu

caracter centralizat, iar pe de altã parte, pe cele pentru nevoile proprii, ambele structurate pe

cheltuieli curente(de personal, materiale, subvenţii şi transferuri) şi cheltuieli de capital. Odatã

cu cererile menţionate, ordonatorii de credite bugetare prezintã o „notã justificativã” şi

dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor cãtre ordonatorii subordonaţi. În aceastã

notã justificativã, se fac referiri asupra:

cheltuielilor bugetare aprobate, a celor care privesc trimestrul de referinţã

creditelor bugetare deschise

68

plãţi de casã la finele lunii precedente celei în care se solicitã întreţinerea de credite

cheltuieli preliminate pentru luna în curs

cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicitã deschiderea de credite

bugetare solicitate a fi deschise.

În ceea ce priveşte cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, se poate afirma faptul

cã verificarea acestora este realizatã în conformitate cu urmãtoarele elemente:

încadrarea sumelor solicitate în cuantumul creditelor aprobate şi neconsumate pe

perioada pentru care se solicitã creditele respective

completarea corectã a elementelor din formular, semnãtura persoanelor autorizate,

ştampila şi îmborderarea

codificarea conturilor corespunzãtoare clasificaţiei bugetare a cheltuielilor şi planului

de conturi pentru activitatea trezoreriei

verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere în

scopul stabilirii nivelului disponibilitãţilor

încadrarea valorii totale a dispozicorespunzãtoare clasificaţiei bugetare a cheltuielilor

şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei

verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere în

scopul stabilirii nivelului disponibilitãţilor

încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare în totalul creditului bugetar, cât şi pe

subdiviziunile acestuia.

Astfel, pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite

procedează astfel:

întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de

cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);

creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;

cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de

fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei;

Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă

deschiderea creditelor, după care procedează astfel:

exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică

deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;

exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei;

69

exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se

confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

În ceea ce priveşte repartizarea creditelor bugetare, se poate afirma faptul cã aceasta

este realizatã pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma deschiderii de credite. În

acţiunea iniţiatã de ordonatorul principal de credite, intervin unitãţile operative ale trezoreriei,

precum şi ceilalţi ordonatori subordonaţi. În concordanţã cu legãturile ierarhice dintre aceştia,

se poate ilustra conceptul de finanţare din bugetele statului.

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnicã bugetarã alimnetarea cu

mijloace bãneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea în aceastã situaţie o constituie

acoperirea cheltuielilor, care se face în limita disponibilitãţii existente în cont. Altfel spus,

pentru unitãţile administrativ- teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în

care se consemneazã încasãrile din venituri proprii ale bugetelor de stat şi transferuri din

acelaşi buget în completare.

În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de

ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar

local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea

proprie a consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.

În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise

conturi în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea

administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite.

Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare

în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară) ca o

anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCV. Acesta este

informat de alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie

bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său

anumite sume să treacă în conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentarea conturilor

acestora ordonatorii subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie, pentru a declanşa

finanţarea proprie.

Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:

Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;

Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către

organul financiar;

Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de

venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură

70

cu subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare a disponibilităţilor

existente în bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acesta;

Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice

cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul

ordonatorului bugetar de credite;

Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;

Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;

Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta

contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;

Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;

Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);

Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;

Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu

comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale

până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare

aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.

3.2.2 Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

În ceea ce priveşte alimentarea cu fonduri, se poate preciza faptul, cã în cazul Primãriei

Vaslui, se poate afirma faptul cã fondurile necesare acoperirii cheltuielilor bugetare sunt

realizate atât din surse proprii cât şi din surse exterioare.

În aceastã direcţie se poate preciza faptul cã sursele proprii de finaţare în cazul Primãriei

Vaslui sunt reprezentate prin impozitele şi taxele locale percepute, precum şi pe baza tarifãrii

serviciilor publice.

De asemenea, în aceastã categorie, respectiv de formare a fondurilor necesare acoperirii

cheltuielilor bugetare se încadreazã şi veniturile provenite din alte surse, precum cele de

sponsorizãri provenite de la persoanele fizice sau juridice.

Nu în ultimul rând poate fi precizat şi faptul cã consituirea fondurilor din care sunt

acoperite cheltuielile bugetare se realizeazã şi din surse externe, altele decât cele proprii, surse

reprezentative în acest sens pentru Primãria Vaslui sunt cele în care se face trimitere la

împrumuturile interne şi externe, pe termen mediu sau pe termen lung, la subvenţiile acordate

sau la transferurile realizate, precum şi la contribuţiile realizate şi înregistrate la bugetul local.

71

Se poate afirma astfel faptul cã alimentarea fonduriloe se poate realiza prin intermendiul

mijloacelor bãneşti a conturilor de disponibil deschise de cãtre instituţiile publice la unitãţile

Trezoreriei Statului.

Una dintre modalitãţile prin care se realizeazã alimentarea cu fonduri este reprezentatã

de cãtre taxele speciale. Astfel, Primãria Vaslui are dreptul de a încasa taxe speciale în contul

de disponibil deschis la unitãţile de trezorerie sau la bãncile comerciale. Aceste taxe sunt de

fapt sume încasate din taxele speciale constituite, sume depuse în cont încasate în numerar,

sume avansate furnizorilor pentru activele fixe corporale, sume achitate furnizorilor de

stocuri şi materiale consumabile, sume achitate furnizorilor de active fixe corporale şi celor de

stocuri materiale consumabile.

O altã sursã prin care este realizatã alimentarea cu fonduri se referã la disponibilul din

sume ce reprezintã amortizarea activelor fixe deţinute de cãtre serviciile publice de interes

local. Astfel, în aceastã direcţie, sumele sunt reprezentate de cãtre cele încasate ca amortizare

a activelor fixe corporale, sume încasate de serviciile publice de interes local, sume acordate

ca avanuri pentru active fixe corporale, sume acordate furnizorilor de active fixe corporale

pentru realizarea de investiţii.

De asemenea, în acest context se poate afirma cã una dintre modalitãţile prin care se

realizeazã alimentarea cu fonduri este reprezentatã şi de fondul de rulment. Astfel,

disponibilul din fondul de rulemnt al bugetului local sunt operaţiuni economice privind plãţile

şi încasãrile efectuate de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale. Acest disponibil este

reprezentat de sumele repartizate din contul disponibil la bugetul local , prin constituirea

fondului de rulment, sumele încasate în timpul anului pentru acoperirea golurilor temporare

de casã, dobânzile încasate în cursul anului, acordate de trezoreria statului pentru depozitele

constituite, sumele acordate instituţiilor publice de subordonare localã, precum şi agenţilor

economici de inters local pentru dezvoltarea serviciilor în folosul counitãţii.

Cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor reprezintã o altã

sursã prin care se alimenteazã creditele. Astfel, acestea reprezintã sume încasate de cãtre

consiliile locale provenite din impozitul pe veniturile locale. Sumele respective sunt încasate

de cãtre consiliile judeţene, fiind mai târziu repartizate în cote pãrţi consiliilor locale.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

72

Dupã deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au

dreptul de a dispune de mijloace bãneşti, în anumite limite, mijloace bãneşti utilizate pentru

cheluielile înscrise în bugetele acestora.

Referitor la efectuarea cheltuielilor bugetare în cadrul Primãriei Vaslui, se poate preciza

faptul cã acest procedeu impune respectarea unor reguli derivate din prevederile legislative.

Astfel, printre acestea se numãrã:

Utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilitã pentru bugetul de venituri

şi cheltuieli, în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru

Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate,

cunoscut fiind cã fiecare cheltuialã trebuie sã aibã la bazã o dispoziţie legalã prin

care se autorizeazã suportarea ei din bugetul public

Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul şefului din cadrul

compartimentului financiar-contabil.

În ceea ce priveşte efectuarea unei cheltuieli, trebuie precizat faptul cã sunt parcurse

anumite etape, dintre acestea:

Angajarea, element concret ce genereazã obligaţia de a plãti o sumã de bani unui terţ

cu susţinere juridicã

Lichidarea, operaţiune prin care se constatã serviciul realizat în favoarea instituţiei

publice şi se determina suma de platã

Ordonanţarea, reprezentatã prin emiterea ordinului de platã, privind sumele de bani

care trebuiesc plãtite în favoarea terţului.

Plata, reprezentatã prin efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani,

datorate de cãtre instituţii.

În ceea ce priveşte utilizarea propriu-zisã a creditelor bugetare, se poate afirma faptul

cã acestea se realizeazã fie prin plãţi în numerar, fie prin intermediul conturilor bancare.

Referitor la modalitatea în care sunt implicate disponibilitãţile în numerar, se poate

afirma cã plãţile în numerar se referã la salarii, burse, avansuri în contul cheltuielilor de

deplasare, precum şi alte dreturi care se cuvin personalului. În direcţia disponibilitãţilor

înscrise în conturi bancare, sunt înregistrate toate cazurile cu terţe persoane juridice, pornind

de la procurarea de materiale, de la achitarea cãtre furnizori şi continuând cu plãţi cãtre

bugetele publice. De precizat este faptul cã toate aceste operaţiuni de plãţi reprezintã nimic

altceva decât plãţi de casã, mai pe înţelesul tuturor, utilizarea creditelor bugetare aprobate

pentru o anumitã perioadã de timp.

73

Trebuie precizat faptul cã ordonatorii de credite pot genera o serie de mişcãri în cadrul

plãţilor de casã. În acest context, în momentul în care ordonatorii de credite bugetare

recupereazã sume din plãţile efectuate anterior, este generatã o reconstituire de credite

bugetare. În situaţia în care sunt înregistrate primiri de sume, ordonatorii de credite bugetare

se deconteazã faţã de instituţiile financiare, prin intermediul conturilor de execuţie bugetarã.

Astfel, pe baza acestui tip de conturi, instituţiile financiare de specialitate preiau în evidenţa

lor cheltuielile efectuate de cãtre ordonatorii de credite bugetare.

Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat, în esenţã majorarea creditelor bugetare la

anumite subdiviziuni din bugetul de venituri şi cheltuieli se poate realiza în cadrul acestui

proces prin intermediul virãrilor de credite bugetare efectuate. Acestea pot fi definite ca

operaţiuni de tehnicã bugetarã determinate de diminuarea creditelor bugetare de la o

subdiviziune a clasificaţiei, unde sunt disponibilitãţi bãneşti şi majorarea corespunzãtoare a

creditelor bugetare la o altã subdiviziune a clasificaţiei, la care mijloacele bãneşti sunt

insuficiente.

De asemenea, se poate preciza faptul cã ordonatorii de credite bugetare pot realiza şi o

serie de virãri în cadrul bugetului, virãri de credite bugetare care sunt condiţionate de

existenţa unor economii la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi aceasta pentru a nu afecta

realizarea acţiunior la subdiviziunea de unde sunt preluate mijloacele bãneşti. În ceea ce

priveşte virãrile de credite bugetare, trebuie precizat faptul cã aceste mişcãri de fnduri sunt

interzise în anumite situaţii, dintre acestea: hrana, salariile, bursele, investigaţiile şi reparaţiile

capitale, toate acestea fiind vizate în primul semestru al anului bugetar, precum şi în perioada

15-31 decembrie.

De asemenea, se poate afirma faptul cã ordonatorii de credite bugetare sunt cei care

pot dispune plãţi din creditele bugetare deschise sau repartizate. În aceastã ordine de idei,

trebuiesc menţionate urmãtoarele modalitãţi de efectuare a acestor plãţi:

În conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de

venituri şi cheltuieli curente

În conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plãţile din creditele bugetare aprobate se efectueazã din iniţiativa ordonatorilor de

credite, aceştia purtând rãspunderea utilizãrii mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse în

numerar, prin caseriile instituţiilor, prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat

mãrfuri, alimente, materiale, combustibil, energie termicã, au prestat servicii sau executat

lucrãri.

Printre instrumentele de platã utilizate, se pot menţiona:

74

Cecul pentru eliberarea numerarului

Ordinul de platã prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plãţi

din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice

Factura cu dispoziţie de încasare întocmitã de furnizori pentru Primãria Vaslui, în

cazul livrãrilor de mãrfuri, combustibili, etc.

De asemenea, despre plãţi se mai poate afirma faptul cã acestea se dispun pe

destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate, prevãzute în bugetele de

venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Documentele de plãţi prin

trezorerie se întocmesc şi se înregistreazã în conturile deschise ale Primãriei Vaslui, pe

capitole de cheltuieli cu desfãşurare pe categorii de cheltuieli aprobate. La aceste documente,

ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la necesitatea şi

oportunitatea cheltuielilor propuse.

Normele metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice au

prevederi distincte pentru ceea ce fac obiectul plãţilor dispuse prin unitãţile operative ale

acesteia. Astfel, se fac precizãri legate de urmãtoarele tipuri de plãţi:

Efectuarea de plãţi prin creditele deschise din bugetul de stat pentru:

salarii, deplasãri, detaşãri şi transferuri de la instituţiile publice,

cheltuieli materiale

garanţia bugetarã acordatã instituţiilor publice

subvenţii şi transferãri din bugetul de stat

cheltuieli de capital

utilizarea de cãtre Primãria Vaslui a veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor

reconstituirea creditelor bugetare şi reîntregirea plãţilor de casã de la instituţile

publice.

Efectuarea plãţilor prin Trezorerie prin creditele deschise din bugetul local

Efectuarea plãţilor prin Trezorerie, prin creditele deschise din bugetul asigurãrilor

sociale de stat

Casele de plãţi şi închiderea acestora

Plãţi din conturile de disponibilitãţi: din fonduri cu destinaţie specialã, din mijloace

extrabugetare, privind sumele de mandat şi sumele în depozit, privind fondul de

tezaur, etc.

75

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Referitor la fluxurile informaţionale care se derulează în interiorul Primãriei Vaslui, se

poate afirma faptul cã acestea au drept scop susţinerea directă a obiectului de activitate prin

implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcţii de răspundere.

Procesul de finanţare a Primãriei Vaslui are în vedere în primã instanţã constituirea

surselor sigure de venituri cu ajutorul cãrora sã poatã acoperi nivelul cheltuielilor bugetare.

Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă,

înregistrează deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi

extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe

principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor

credite bugetare. În cazul în care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria

trebuie să obţină aprobarea ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.

Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau

de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Primãria Vaslui

va fi cea care va completa un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca este cea care va

confirma realizarea operaţiunii prin extras de cont, mai exact a plăţilor către beneficiari.

Veniturile înregistrate în contul Trezoreriei pot proveni din sponsorizări, caz în care

sumele obţinute trebuie utilizate special în scopul sau scopurile menţionat/ menţionate în

contract.

Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi

în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza

completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.

Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii

fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente

specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de

plată pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile

suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.

Ca urmare a construcţiei fluxului informaţional generat de finanţarea cheltuielilor

publice, se poate afirma faptul cã la baza acestuia se aflã Ministerul de Finanţe, ca instituţie

care genereazã şi coordoneazã majoritatea fluxurilor monetare. De asemenea, se poate afirma

faptul cã Ministerul de Finanţe este şi cel care coordoneazã activitatea Trezoreriei.(0)

76

Analizând fluxul informaţional, se poate remarca faptul cã Trezoreria Vaslui are

dezvoltate relaţii reversibile şi nu numai atât cu ordonatorii principali de credite bugetare, cât

şi cu cei secundari şi cei terţiari.

Astfel, în ceea ce priveşte relaţia care se stabileşte între trezorerie şi ordonatorii de

credite bugetare, se poate afirma faptul cã la nivelul (1) ordonatorii principali de credite

bugetare vor transmite cãtre Trezorerie dispoziţii bugetare prin care sã fie repartizate creditele

bugetare. La rândul ei, Trezoreria, înainte de a înainta aceastã procedurã, de repartizare a

creditelor bugetare, va înainta cãtre ordonatorii principali de credite bugetare o procedurã de

informare asupra deschiderii creditului bugetar(2). In tot acest proces, vor fi implicaţi atât

ordonatorii secundari de credite bugetare(3), cât şi cei terţiari(4), de la aceştia ordonatorii

principali de credite bugetare având informaţii cu privire la cheltuielile ce trebuiesc efectuate

şi la mãrimea veniturilor necesare acoperirii acestor cheltuieli. La rândul ei, Trezoreria,

instituţie abilitatã în fluxurile bãneşti, nu va începe procedura de repartizare a creditelor

bugetare, pânã în momentul în care nu va efectua investigaţiile de rigoare¸în acelaşi timp

informând ordonatorii secundari de credite bugetare(5), cât şi pe cei terţiari(6). De asemenea,

trebuie precizat faptul cã toate aceste etape, precum şi informarea pe baza cãreia Trezoreria

poate da startul procedurii de repartizare a creditelor bugetare, au în vedere şi analiza fiecãrui

venit propriu ce aparţine ordonatorilor principali de credite bugetare, celor secundari, precum

şi celor terţiari.

77