Click here to load reader

Garantat 100 % - BIBLIOTHECA

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Garantat 100 % - BIBLIOTHECA

LISTARE.PM5REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃA SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul X, Nr. 7-8 (112-113) iulie-august 2009
Garantat 100 % Solicitat de toate întâmplãrile acestei veri buimace, aþâþate la nebunie de câteva
moderatoare de televiziune, care vor mereu sânge, dar obþin totdeauna vopsea, solicitat, zic (ºi nu mai sfârºesc fraza asta), de înfruntãrile din coaliþia de guvernãmânt, de cazul Ridzi sau de cazul Udrea, de cazul Nemirschi, de cazul Oprescu, de cazul Bãsescu, de cazul Geoanã, de cazul Crin, cazul Duda, de (ne)cazul Spiru Haret ºi de cazul Andronescu Ecaterina (cunoscutã, dintr-o altã împrejurare similarã, drept Bramburica ºi schimbîndu-ºi acum porecla în renume), de cazul Miclea, ministru rebutat care face legi ºi de alte ºi alte necazuri, cum ar fi succesul general al candidaþilor noºtri la bacalaureat, examen la care elevii problemã, scãpaþi cu chiu cu vai de repetenþie sau de exmatriculare, obþin in corpore medii generale peste nouã, spre mândria pãrinþilor, a profesorilor, a ºcolilor, a judeþelor, a ministrului de resort ºi a þãriºoarei noastre, România, aºadar solicitat de fiecare dintre aceste fapte în parte ºi traversând ceea ce francezii numesc un embarras de choix, ce-mi vãd mie ochii la televizor, unde mã mai uit din când în când ca sã aflu cum merge þara? Pãi ce sã-mi vadã? Un fapt demn de noi ºi ai noºtri: un inspector ºcolar general dintr-un judeþ oarecare, profesor de matematicã, se cocoþeazã în fiecare zi, dupã ce coboarã din jilþul lui de diriguitor al învãþãmântului, pe tractor, ºi-ºi arã cele unsprezece hectare de pãmânt. Acum, eu cunosc faptul cã bãtrânul Vergiliu îl invidia pe þãranul Tityr cã trãieºte departe de rumoarea oraºului, sub tegmine fagi, dar asta era o simplã figurã de stil; poetul n-a devenit niciodatã þãran ºi, oricum, chiar dacã ar fi devenit, primind de la împãratul Augustus o moºioarã de unsprezece hectare, n-ar fi sãpat el însuºi, ci ºi-ar fi pus sclavii (oamenii ãia nefericiþi, care o duceau mai bine ca mulþi dintre noi) s-o facã, iar el ar fi continuat sã scrie Georgicele ºi Bucolicele. În schimb, individul de azi, unul dintre cei patruzeci ºi doi de inspectori generali din þarã, carevasãzicã un personaj important, ºef peste câteva mii de suflete amãrâte de dascãli ºi peste mii de elevi, dar ºi profesor de matematicã pe deasupra, dupã ce terminã el programul de audienþe sau conciliabulul cu subordonatul sãu de la personal, nu se apleacã nici asupra problemelor reformei învãþãmântului, nici asupra problemelor de matematicã, nu se omoarã nici cu barbiana reprezentare canonicã a funcþiilor hipereliptice, nici cu teoria fractalilor ºi nici mãcar cu regula de trei simplã sau de trei compusã, ci, pur ºi simplu, se îmbracã în salopetã ºi se apucã de arat, de discuit, de semãnat, de ierbicidat ºi de recoltat. Unii (între care îmi imaginez cã se aflã ºi redactorii care l-au dat pe post) or sã gãseascã chestia asta vrednicã de toatã lauda. Eu, însã, o gãsesc lamentabilã.
Nu mã întreb cum a ajuns insul cu pricina-n scaun. Probabil e un profesor de þarã vârât în politicã. L-am ºi vãzut, de altfel, îmbrãcat ca un þãrãnoi mai spãlat, cum urca treptele clãdirii instituþiei pe care o conduce.
Pe vremuri, hulitul Nicolae Ceauºescu susþinea cã idealul societãþii socialiste multi- lateral dezvoltate ar fi (fost) acela de a crea ingineri intelectuali, muncitori intelectuali ºi þãrani intelectuali. Despre intelectualii propriu-ziºi nu spunea mai nimic. Se pare cã abia acum s-a ajuns la vorba lui. În orice caz, individul ridicol (dar, desigur, viclean) prezentat mai sus, care nu e, probabil, nici þãran, nici intelectual, sau, cum zice românul, nici cal, nici mãgar, e emblematic pentru pãtura noastrã conducãtoare, plinã de inºi nelalocul lor. Nu doar criza e de vinã cã o ducem prost. Criza asta nu e ceva în genul epizootiei pe care celebrul Moº Teacã încerca sã n-o lase sã treacã graniþa. E o chestie provocatã ºi, mai ales la noi, pe atât de rãbdãtorul plai mioritic, agravatã de oameni. Mai precis, tocmai de oamenii care ar trebui s-o rezolve. ªi care, în loc sã-ºi vadã de treaba pentru care sunt bine plãtiþi, se cocoþeazã pe tractor ºi pe alte alea.
Tudor Cristea
2 LITERE Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni
Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni
ISSN 1582-0289 EDITORIAL: Tudor Cristea Garantat 100% ................................................... 1 ACCENTE: Alexandru George Cãtre o societate a artei .................................. 4 LITERATURÃ DUS-ÎNTORS: Mircea Horia Simionescu Garda de Fier (2) .... 6 BREVIAR: Barbu Cioculescu Scrisori din Iad (1) ........................................... 8 CRONICÃ LITERARÃ: Tudor Cristea Soarta cãrþilor .................................. 10 CRONICÃ LITERARÃ: Margareta Bineaþã Jurnalul de la Marcona sau vocaþia mizantropiei .............................................................................. 12 VALENÞE LITERARE: Mihai Cimpoi Muzicalizare, prozaizare, intelectualizare Zidãria europeanã ...................................................... 15 RECITIRI: Henri Zalis Multivalenþa cristalizãrilor versus drumul doctrinar (2) .. 17 STEIURI: George Anca Sub talpa(na) arhanghelului Puºi (1).......................... 18 ALAMBICOTHECA: Dumitru Ungureanu Românul, scriitor intim .............. 21 ESEU: Alexandru Ciorãnescu Mitul Atlantidei ................................................ 22 ESEU: Lilica Voicu-Brey Alexandru Ciorãnescu: Lecþia de generozitate a unui maestru (2) ................................................... 26 ESEU: ªtefania Rujan Chapelle Anthenaise Paradisul pierdut al lui Eugen Ionescu ..................................................................................... 28 ESEU: Georgeta Adam De la aer la zbor. Breviar al imaginarului liric feminin (2) .................................................... 31 ROMÂNUL A RÃMAS POET?: Liviu Grãsoiu Pecetea tãinuitã a nobleþei ... 33 POEZIA ACASÃ: Iulian Filip Lidia Codreanca ............................................... 34 CÂNTECE ÎN CULORI: Vasile Romanciuc Leo Butnaru ............................... 36 POESIS: Sorin Lucaci Concert nr. 2 pentru pian ºi orchestrã .......................... 38 POESIS: Paul Blaj Din tot întunericul disponibil (remix) ................................. 40 PROZÃ: Mihai Stan Exodul. Femeia perfectã scurt istoric ........................... 42 PROZÃ: Carmen Duvalma Prinþesa (falsã poveste de dragoste) .................... 44 PROZÃ: Corin Bianu Adina .............................................................................. 46 PROZÃ: Liviu Nanu Micãle .............................................................................. 48 RAFTUL DE SUS: Mircea Constantinescu Despre sex (numai de bine). Sutien ºi chiloþi pentru Maja Desnuda........................................................ 50 MERIDIANE: Baki Ymeri Poezii de dragoste .................................................. 52 RIDENDO: Raia Rogac O lansare cu... Tãrãboi .......................................... 54 RUBAIYATE: în traducerea lui Geo Olteanu Hakim Omar Khayyam .............. 56 CONFLUENÞE: Zricha Vashwani Similaritãþi între Sutta-Nipata ºi Glossa ... 58 MERIDIANE: Marina Nicolaev Musée dOrsay: Max Ernst «Une semaine de bonté. Les collages originaux» ................................................................ 60 GEOCIVILIZAÞIE ROMÂNEASCÃ: George Coandã Caragiale faþã cu istoria. Rãscoala din Patagonia europeanã (2) ................................. 61 FIRIDE BASARABENE: Nicolae Scurtu Câteva contribuþii la biografia lui Ion Buzdugan ......................................................................................... 64 SCRIITORI CONTEMPORANI: Horia Gârbea Ion Hobana spre a patra tinereþe ............................................................................................ 66 PORTRETE ÎN PENIÞÃ: Florentin Popescu Ascuþit condei, aprigã femeie! ..... 67 DICÞIONAR: Victor Petrescu Nicolae Neagu. Dincolo de timp ..................... 69 BIOGRAFII: Iordan Datcu O bibliografie a lui Constantin Noica ................. 71 AMINTIRI LITERARE: George Toma Veseliu Petre Anton Butucea. Noi contribuþii monografice (3) ..................................................................... 73 CLIO: Mihai Gabriel Popescu Monumente din Bãrbuleþu ............................... 75 REVISTA REVISTELOR: Lector Bunul-simþ provincial ................................. 76
3Anul X, Nr. 7-8 (112-113) iulie-august 2009
1.VII. 1929 - S-a nãscut Costache Olãreanu (m. 2000)
2.VII. 1905 - S-a nãscut Victor Brânduº (m. 1989)
4.VII. 1943 - A murit N.O. Dallocrin (n. 1877)
5.VII. 1980 - S-a nãscut Andrei Gheorghe 6.VII. 1954 - S-a nãscut Ioan Vintilã-Fintiº 7.VII. 1988 - A murit Mihail Cruceanu
(n. 1887) 9.VII. 1943 - S-a nãscut Mihai Stan 10.VII. 1929 - S-a nãscut Marin Ioniþã 10.VII. 1947 - S-a nãscut Maria Mirea 12.VII. 1797 - A murit Ienãchiþã Vãcãrescu
(n. 1740) 12.VII. 1816 - S-a nãscut Ion Ghica (m. 1897) 13.VII. 1947 - S-a nãscut Iosefina Olimpia
Tulai 13.VII. 1954 - S-a nãscut George Ioniþã 14.VII. 1943 - S-a nãscut Mihai Oproiu 15.VII. 1919 - S-a nãscut Aurel Iordache
(m.1975) 15.VII. 2000 - S-a nãscut Marta Anineanu
(n. 1914) 16.VII. 1916 - S-a nãscut Bucur Stãnescu
(m. 1999) 17.VII. 1882 - A murit Pantazi Ghica (n. 1831) 17.VII. 1945 - S-a nãscut George Sânpetrean 17.VII. 1976 - S-a nãscut Roxana-Magdalena
Bârlea 18.VII. 1931 - S-a nãscut Nicolae Neagu
(m. 2009) 18.VII. 1947 - S-a nãscut Florin Gheorghe
Mageriu 18.VII. 1950 - S-a nãscut Mircea Drãgãnescu 18.VII. 1951 - S-a nãscut Dan Grãdinaru 20.VII. 1960 - S-a nãscut Maria Tufeanu 20.VII. 1879 - S-a nãscut Ilie El. Angelescu
(m. 1964) 22.VII. 1955 - S-a nãscut Ionuþ Cristache 21.VII. 1971 - S-a nãscut Anda Alecu-Prioteasa 23.VII. 1924 - S-a nãscut Vladimir Diculescu 25.VII. 1927 - S-a nãscut Radu Urziceanu
(m. 1998) 25.VII. 1978 - A murit Petre Iosif (n. 1907)
CALENDAR DÂMBOVIÞEAN
Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolelor revine exclusivsemnatarilor acestora ca persoane individuale. Revista poate fi cititã ºi on-line la adresawww.bibliotheca.ro/reviste/litere
În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 1 sau 2 pag. A4 cu literãde 12 la un rând sau 3500-7000 semne fãrã spaþii (4500-9000 cu spaþii). Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia)
Corin BianuGeorge Toma VeseliuIon Mãrculescu SUBREDACÞIACHIªINÃUIulian FilipVasile RomanciucIanoº Þurcanu TEHNOREDACTORIoan Alexandru Muscalu PROCESARE TEXTCosmin Sîrbu
DIRECTORTudor Cristea REDACTOR-ªEFMihai Stan SECRETAR DE REDACÞIEIon Anghel SENIORI EDITORIAlexandru GeorgeMircea Horia SimionescuBarbu CioculescuMihai CimpoiNicolae Neagu
Mircea ConstantinescuHenri ZalisFlorentin PopescuLiviu GrãsoiuGeorge Anca REDACTORI ASOCIAÞIDaniela-Olguþa IordacheDumitru UngureanuMargareta BineaþãVictor PetrescuMihai Gabriel PopescuGeorge CoandãNicolae ScurtuEmil Stãnescu
26.VII. 1925 - S-a nãscut Theodor Nicolin 27.VII. 1942 - S-a nãscut Erich Kotzbacher 29.VII. 1938 - S-a nãscut Aurelian Trandafir
(m. 1999) 29.VII. 1946 - S-a nãscut Nicolae Rãdulescu 31.VII. 1906 - S-a nãscut Gheorghe Mareº
m. 1982) 31.VII. 1939 - S-a nãscut Tiberiu Cercel 2.VIII.1933 - S-a nãscut Mihai Gabriel Popescu 3.VIII.1921 - S-a nãscut Radu Gioglovan
(m. 1979) 4.VIII.1935 - S-a nãscut Gabriel Mihãescu 4.VIII.1941 - S-a nãscut Constantin Condrea 4.VIII.1948 - S-a nãscut Dumitru Radu Luca 4.VIII.1951 - S-a nãscut Virgil Voinescu-
Orãºanu 4.VIII.1972 - S-a nãscut Simona Cristina
Noveanu 5.VIII.1973 - S-a nãscut Veronica Dumitrescu 9.VIII.1948 - S-a nãscut George Piteº 11.VIII.2000 - A murit Vivi Anghel (n. 1956) 13.VIII.1982 - S-a nãscut ªtefan Peca 14.VIII.1941 - S-a nãscut Alexandrina Dinu 14.VIII.1969 - S-a nãscut Carmen Patraulea-
Moraru 16.VIII.1941 - S-a nãscut Victor Petrescu 17.VIII.1944 - S-a nãscut ªtefania Viorica
Rujan 18.VIII.1937 - S-a nãscut Ion Coca 18.VIII.1951 - S-a nãscut Marian Curculescu 20.VIII.1924 - S-a nãscut Alecu Vaida-Poenaru
(m. 2004) 21.VIII.1915 - S-a nãscut Ion Crãciun
(m. 2001) 21.VIII.1916 - S-a nãscut Zoe Enãchescu 21.VIII.1926 - S-a nãscut Mihai Constantinescu
(m. 1987) 24.VIII.1872 - S-a nãscut Raicu Ionescu-Rion
(m. 1895) 24.VIII.1938 - S-a nãscut Emil Vasilescu 26.VIII.1948 - S-a nãscut Constantin Geambaºu 30.VIII.1927 - S-a nãscut Radu Petrescu (m. 1982) 30.VIII.1993 - A murit Valeriu Liþã-Cosmin
(n. 1937) 31.VIII.1985 - A murit Ion G. Vasiliu (n. 1910)
4 LITERE Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni
Alexandru George
ACCENTE
Comuniºtii n-au iubit arta, deºi au vorbit mult de ea, s-au ocupat de ea ºi de cei care o produceau, au cãutat sã ºi-o subordoneze ºi sã o foloseascã ºi pe ea, în concepþia lor totalitarã, pentru cã-i simþeau marea forþã misterioasã ºi greu de stãpânit. Nu numai cã n-au iubit-o, dar s-au ºi temut de ea, ca de orice lucru care þinea de domeniul libertãþii, unul ce trebuia mãcar neutralizat, dacã nimeni nu reuºea sã-l suprime total.
Arta aparþine sectorului spiritual din realitatea umanã ºi din viaþa de toate zilele a omului, un ce total opus materialismului afiºat de comuniºti ºi susþinut cu toate mijloacele teoretice. Nevoia de artã (ei erau obligaþi sã o recunoascã) se dovedea caracteristicã omului, a celui mai redus ca inteligenþã sau mai primitiv. Trebuia, atunci, fabricatã o artã pentru popor, o ofertã cât de cât, ºi aceasta nu putea fi decât o expresie degradatã a adevãratei arte, una accesibilã deopotrivã înþelegerii celor mulþi ºi posibilitãþilor lor materiale, aºadar Kitschul.
Dar arta aparþinea sectorului calitativ al vieþii umane ºi al societãþii, ea nu se putea traduce în indici cantitativi, aºa cum numãrãtoarea de cãrþi apãrute în toatã þara, de spectacole teatrale sau de filme, de realizãri în cadrul expoziþiilor de arte plastice nu putea reflecta adevãrul ºi nici constitui un argument eficace probând superioritatea noii orânduiri, pentru care cetãþeanului i se impunea un regim de austeritate ºi de muncã aproape forþatã. Arta reprezintã, sub toate formele, o excepþie, reuºitele se selecþioneazã abia în timp, prin recunoaºteri treptate, în cadrul unor dezbateri deschise ºi cinstite, într-un climat de libertate. Programãrile, planurile, încurajãrile, constrângerile s-au dovedit neputincioase, încât în perioada de debut al regimului comunist, faþã de mediocritatea, chiar nulitatea rezultatelor, eu ajunsesem sã mã întreb de ce se mai cheltuiesc atâþia bani ºi atâta energie, ºi conducerea nouã nu renunþã pur ºi simplu prohibind arta, ca un viciu inexplicabil, un fapt de magie, o reminiscenþã a trecutului sau a unei conformaþii mentale retardate?
Nu s-a întâmplat aºa ceva; arta a fost siluitã ºi învãluitã în tot felul de formule pentru a i se obnubila specificul, dar a rãmas în singurul mod în care îi îngãduia minciuna comunistã, adicã în poziþie echivocã, practic vorbind toleratã, controlatã ºi permanent suspectatã. Prin reducerea de tiraje în cazul cãrþilor, prin spectacole puþine de adevãratã artã, ea devenea o afacere ezotericã, dacã nu un adevãrat mister; cinematografia, arta cea mai popularã, a fost cea mai nãpãstuitã.
În fine, prin interdicþii, restricþii, tabuuri, se încuraja fãrã voie evazionismul, proiecþia în imaginar, într-un teritoriu în care nu se cultivau sentimentele comune. Pentru comunism, un regim al urii (cãreia nu i se spunea niciodatã aºa), cele mai simple sentimente omeneºti apãreau ca un scandal: o femeie îndrãgostitã era aproape un caz patologic, oricum periculos, un bãrbat în aceeaºi situaþie, nu mai vorbesc. Sechestrarea sufletelor în serviciul cauzei ºi voinþei marilor conducãtori se fãcea din raþiuni ºtiinþifice, nu apelându-se la sentiment; o artã care ar fi speculat aceste prea fireºti porniri umane ar fi fost exclusã pentru cã fãcea apel la iraþionalul, de fapt, tipic omenesc.
În clipa de faþã, eliberarea de toate acestea îºi urmeazã cursul, descãtuºarea e în toi, chiar dacã ia calea deviatã a obsesiei sexuale, a manifestãrilor haotice, dorit spontane ºi prin rezultate, para-artistice. Este aparent o întoarcere ºi o pornire de la zero, dar un numãr considerabil de cetãþeni, mai ales tineri, nu sunt în aceastã situaþie. Prin educaþie, prin mediul lor de formaþie intelectualã, familia jucând un important rol, prin bunul lor in- stinct care-i fereºte de capcanele ideologilor sau de seducþia scientistã unilateralã, ei nu se îndreaptã, prin aceasta spre artã. Societatea trebuie sã-i ajute ºi sã-i îndemne prin ºcoalã. ªi la diversele nivele de învãþãmânt trebuie restauratã ºi reintrodusã arta.
Am pomenit în paginile mele mai vechi de importantul articol al d-rei Luminiþa Marcu, o persoanã calificatã în probleme de învãþãmânt universitar, care a acordat Literelor ºi absolvenþilor acestei facultãþi
5Anul X, Nr. 7-8 (112-113) iulie-august 2009
ºanse mult mai largi decât s-ar admite la prima vedere, ºi mai variate în noua societate intelectualã, dupã ce ele se îngustaserã în comunism pânã la dispariþie. Dar eu, fãrã a nesocoti cele aflate cu bucurie în acest articol despre noile debuºee, cred cã este urgentã nevoie ca facultãþile de litere sã devinã prioritar unele ale învãþãmântului artistic. Discursul politic ºi ideologic, pregãtirea absolvenþilor pentru o muncã de propagandiºti politici ºi de popularizatori, eventual de mesageri ai liniilor culturale de Partid, trebuie nu doar sã disparã, dar sã fie înlocuite cu discursul artistic; învãþãmântul umanist nu va fi doar restaurat, dar ºi desãvârºit în direcþia aceasta, pedantismul ºtiinþific cedând artei ºi glasului Muzelor, cu partitura lor specificã. Pe scurt, studenþii trebuie deprinºi din nou cu ideea de lux ºi gratuitate caracteristice eterne ºi dintru început ale fenomenului artistic, indiferent cã de aici poþi ajunge la o profesiune, ba chiar la una foarte lucrativã.
Cãci se va produce sigur un fapt acum mai puþin sesizabil, dar dominant în viitor: în ciuda jelaniilor de sens contrar, societatea româneascã devine din ce în ce mai bogatã ºi raporturile ei cu bunurile simbolice se vor schimba. Încã de pe acum (ºi chiar din timpul comunismului) se disting unele semne: numãrul de titraþi, dar ºi al celor cu o pregãtire intelectualã care
sã-i facã interesaþi de faptul artistic a crescut considerabil. Societatea de mâine va fi una a rãgazului, a cãutãrii diferitelor distracþii, în sensul rãu dar ºi bun al cuvântului, ca ºi în perioada interbelicã, dar într-un grad mult mai înalt, societatea româneascã va fi marcatã de oameni ai rãgazului, gratuitãþii luxului cultivat ca o necesitate. O adevãratã culturã se edificã ºi se menþine nu doar prin indivizi excepþioniºti, problematici, crispaþi, concentraþi în creaþie ºi în cãutarea esenþelor, ci ºi prin acea medie de cultivatori ai valorilor în relaxare ºi firesc.
Educaþia artisticã presupune desigur ºi un grad oarecare de profesionalism, de tenacitate, pentru care trebuie sã existe o politicã a statului ºi a unor instituþii abilitate. Dar, într-o lume a iniþiativelor private, rolul neºtiut ºi imprevizibil, abia târziu sesizabil al acestora cuprinde ºi educaþia artisticã.
În fine, într-o societate liberã, inegalitarismul cel mai firesc recunoscut, se va restaura ºi va deveni predominant, dar nu reglat de un singur centru de putere ca în comunism. El va da naºtere la mai multe, la o diversitate, printre care îºi vor gãsi un loc de seamã cele de inteligenþã, de gust, de dezbateri critice, de comentarii ºi schimburi de idei, dominate de acel ceva de care omul de gloatã a avut totdeauna oroare: spiritul de fineþe.
Consiliul Judeþean Dâmboviþa, Centrul pentru Culturã Tradiþionalã Dâmboviþa, Biblioteca JudeþeanãI. H. Rãdulescu, Complexul Naþional Muzeal Curtea Domneascã, Casa de Culturã a MunicipiuluiTârgoviºte I. Gh.Vasiliu, Teatrul pentru Copii ºi Tineret Mihai Popescu Târgoviºte,Societatea Scriitorilor Târgoviºteni, Universitatea Valahia.
R E G U L A M E N T Concursul Naþional de Literaturã Moºtenirea VãcãreºtilorEdiþia a 41-a, Târgoviºte, 5-7 noiembrie 2009 În organizarea Consiliului Judeþean Dâmboviþa, Centrului pentru Culturã TradiþionalãDâmboviþa, Bibliotecii Judeþene I.H. Rãdulescu, Complexului Naþional Muzeal CurteaDomneascã, Casei de Culturã a municipiului Târgoviºte I. Gh. Vasiliu, Teatrului pentruCopii ºi Tineret Mihai Popescu Târgoviºte, Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni, UniversitãþiiValahia, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, Concursul Naþional de LiteraturãMoºtenirea Vãcãreºtilor, cu patru secþiuni de creaþie (poezie, prozã scurtã, eseu ºi teatruscurt), ajuns anul acesta la ediþia a 41-a, se adreseazã tinerilor creatori din toatã þara care nuau împlinit 39 de ani, nu sunt încã membri ai uniunilor de creaþie ºi nu au volume editate. *Concursul doreºte sã descopere, sã sprijine ºi sã promoveze o literaturã de certã valoareumanist-esteticã, deschisã tuturor abordãrilor, cãutãrilor ºi inovaþiilor din interiorul oricãrorexperienþe ale canonului specific românesc ori universal. Concurenþii se vor prezenta laconcurs cu un grupaj de 10 titluri pentru secþiunea de poezie, 3 proze însumând maxim 8pagini la secþiunea prozã scurtã, 1-2 lucrãri de circa 4-5 pagini obligatoriu la secþiunea eseu,care vor aborda teme la alegere ºi 1-2 piese de teatru scurt (inclusiv piese pentru copii),pentru secþiunea teatru scurt. * Lucrãrile purtând un moto, ce se va regãsi într-un plic închis,conþinând numele concurentului, adresa ºi, obligatoriu, numãrul de telefon, vor fi trimise prinpoºtã pânã la data de 23 octombrie 2009, pe adresa: Consiliul Judeþean Dâmboviþa, PiaþaTricolorului nr. 1, Serviciul Culturã, Sport, Sãnãtate, etaj 7, camera 133, telefon 0245207733,fax 0245212230. * Premianþii vor fi invitaþi de cãtre organizatori în zilele de 5,6 ºi 7 noiembrie2009, la Târgoviºte, la manifestãrile organizate în cadrul Concursului Naþional de LiteraturãMoºtenirea Vãcãreºtilor, ediþia a 41-a 2009. * Premiile, în numãr de 16, în valoare de circa7000 lei, vor fi acordate concurenþilor numai în prezenþa acestora în vechea cetate de scaun,cu ocazia festivitãþii de încheiere a concursului. (continuare la pagina 9)
6 LITERE Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni
Mircea Horia Simionescu
LITERATURÃ DUS-ÎNTORS
S-au rânduit în companii, au fãcut careu cum fãceam noi pe vremea strãjeriei ºi continuam sã facem dimineaþa, au cântat (cântece frumoase, bãrbãteºti, parcã ar fi fost corurile italieneºti din patefonul unchiului Titu), au scandat ceva ce trebuie sã fi fost Trãiascã garda ºi Cãpitanul, apoi au început sã strige apelul, întocmai ca la ºcoalã. Catalogul era o foaie, cei strigaþi nu rãspundeau, rãspundeau prezent pentru fiecare sutele de glasuri care cântaserã. Am aflat cã prezenþii erau de mult morþi, lucru destul de sinistru. De frica unchiului meu, care se erija de la un timp în tatã vitreg, m-am retras, îmi amintesc cã destul de necãjit cã nu mai pot rãmâne. Liniile drepte ale formaþiilor,…

Search related