8
GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLICAÞIE L ÞIE L ÞIE L ÞIE L ÞIE LUNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIAÞIEI „ ÞIEI „ ÞIEI „ ÞIEI „ ÞIEI „VALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNIT UI AGNIT UI AGNIT UI AGNIT UI AGNITA „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 Cyan Magenta Yellow Black -pag. 7 -pag. 5 - 6 NumÃR NumÃR NumÃR NumÃR NumÃRUL 25, UL 25, UL 25, UL 25, UL 25, Iunie 2008 Iunie 2008 Iunie 2008 Iunie 2008 Iunie 2008 AP AP AP AP APARE LA AGNIT ARE LA AGNIT ARE LA AGNIT ARE LA AGNIT ARE LA AGNITA - A - A - A - A - PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU Din SUMAR Din SUMAR Din SUMAR Din SUMAR Din SUMAR -pag. 3 -pag. 2 -pag. 7 -pag. 8 POVESTEA ANDROHIELULUI POVESTEA ANDROHIELULUI POVESTEA ANDROHIELULUI POVESTEA ANDROHIELULUI POVESTEA ANDROHIELULUI MOTIV DE SPECTACOL MOTIV DE SPECTACOL MOTIV DE SPECTACOL MOTIV DE SPECTACOL MOTIV DE SPECTACOL Androhielul este un teren agricol situat pe teritoriul comunelor Alþâna, Chirpãr ºi Marpod. Acolo, pânã de curând, de sub brazda plugurilor ieºeau resturi de materiale de construcþie, pietre, cãrãmizi ºi þigle. Unui loc mai ridicat de pe teritoriul Chirpãrului, i se spune „La Bisericuþã”. Aici, spune o poveste, un cioban ºi-a gãsit scroafa, care fãtase într-un clopot uriaº. Clopotul a fost dus în Biserica Evanghelicã din Alþâna, devenind subiect de disputã cu comunitatea sãseascã din Sibiu care l-a revendicat ºi care n-a ezitat sã tragã cu tunurile de pe dealul Nocrichului, reuºind sã-i provoace o crãpãturã. În primul rãzboi mondial, a fost rechiziþionat de armatã, ºi aºa a dispãrut ultima valoare materialã a unei localitãþi, care a fost foarte puternicã, dacã poseda un clopot pentru care s-au certat saºii din Sibiu cu cei din Alþâna. (continuare în pagina 4) AGNITA ARE UN CONSILIU LOCAL SAU DOU{ TABERE OSTILE? Pagina 2 FARMACIA RIOFARM NOILE CONSILII LOCALE Personalit[\i ale Personalit[\i ale Personalit[\i ale Personalit[\i ale Personalit[\i ale V[ii Hârtibaciului V[ii Hârtibaciului V[ii Hârtibaciului V[ii Hârtibaciului V[ii Hârtibaciului Cornel Irimie Cornel Irimie Cornel Irimie Cornel Irimie Cornel Irimie ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ORTODOXIA ORTODOXIA ORTODOXIA ORTODOXIA ORTODOXIA PE VALEA PE VALEA PE VALEA PE VALEA PE VALEA HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI SÂNZIENELE SÂNZIENELE SÂNZIENELE SÂNZIENELE SÂNZIENELE A~A A~A A~A A~A A~A S{-I AJUTE S{-I AJUTE S{-I AJUTE S{-I AJUTE S{-I AJUTE DUMNEZEU DUMNEZEU DUMNEZEU DUMNEZEU DUMNEZEU

Gazeta Hartibaciului Februarie 2008 - primaria-agnita.ro · ansamblu coral ºi curs de limba englezã. Dar, dincolo de dotãrile, apreciate ca fiind la nivel european, vizitatorii

  • Upload
    others

  • View
    21

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

- pag. 7

- pag. 5 - 6

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 25, UL 25, UL 25, UL 25, UL 25, Iunie 2008Iunie 2008Iunie 2008Iunie 2008Iunie 2008APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 8

POVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOL

Androhielul este un teren agricol situat pe teritoriul comunelor Alþâna, Chirpãr ºi Marpod. Acolo, pânã decurând, de sub brazda plugurilor ieºeau resturi de materiale de construcþie, pietre, cãrãmizi ºi þigle. Unui loc mairidicat de pe teritoriul Chirpãrului, i se spune „La Bisericuþã”.

Aici, spune o poveste, un cioban ºi-a gãsit scroafa, care fãtase într-un clopot uriaº. Clopotul a fost dus înBiserica Evanghelicã din Alþâna, devenind subiect de disputã cu comunitatea sãseascã din Sibiu care l-a revendicatºi care n-a ezitat sã tragã cu tunurile de pe dealul Nocrichului, reuºind sã-i provoace o crãpãturã. În primul rãzboimondial, a fost rechiziþionat de armatã, ºi aºa a dispãrut ultima valoare materialã a unei localitãþi, care a fostfoarte puternicã, dacã poseda un clopot pentru care s-au certat saºii din Sibiu cu cei din Alþâna.

(continuare în pagina 4)

AGNITA ARE UN CONSILIU LOCAL SAUDOU{ TABERE OSTILE?

Pagina 2

FARMACIARIOFARM

NOILECONSILIILOCALE

Personalit[\i alePersonalit[\i alePersonalit[\i alePersonalit[\i alePersonalit[\i aleV[ii HârtibaciuluiV[ii HârtibaciuluiV[ii HârtibaciuluiV[ii HârtibaciuluiV[ii Hârtibaciului

Cornel IrimieCornel IrimieCornel IrimieCornel IrimieCornel Irimie ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 )

ORTODOXIAORTODOXIAORTODOXIAORTODOXIAORTODOXIAPE VALEAPE VALEAPE VALEAPE VALEAPE VALEA

HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

SÂNZIENELESÂNZIENELESÂNZIENELESÂNZIENELESÂNZIENELE

A~AA~AA~AA~AA~AS{-I AJUTES{-I AJUTES{-I AJUTES{-I AJUTES{-I AJUTEDUMNEZEUDUMNEZEUDUMNEZEUDUMNEZEUDUMNEZEU

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2008

BrãdeniPrimar: Dobre AurelConsilieri:ªchiopotã MirceaTomi DorinSerghei NicolaeAndreicuþ SmarandaBoholþ Florinªchiopotã EmilCimpoieru NicolaeBecheº Ioan ConstantinSilaghi Eugenia

BârghiºPrimar: Mândreanu GheorgheConsilieri:Popirad GheorgheBorza IoanIuga ValeriSuciu IoanSuciu Niculiþã ªtefanRogozan IoniþãLascu EmilCsiki AttilaMicu IoanVâju IoanGhijãsan Ioan

MarpodPrimar: Dotcoº Sebastian ToaderConsilieri:Lazãr IoanBãilã Mihai PetricãBãlan Dan PantelimonBârsan IonelBrãtilã Ionel EmilCãldãrea IoanVasiu Doru CrucianSopa VasilePopp Ladislau Alexandru

IacobeniPrimar: Cori IoanConsilieri:Maca IoanHelerea IlarionMicu IoanBãlãu GheorgheLaþcu ErofteiDrãgan IlarionLanga ConstantinButa PetruPitici MirelLãcãtuº SorinGârbãcea Teofil

MihãileniPrimar: Schiau IoanConsilieri:Gâdea EugenHila AninaBrad AurelOargã IoanLeb FlorinBantea VasileDan AlexandruStãnilã FlorinNistor Ionel

NOILECONSILIILOCALE Iorga Dumitru, reprezentant al

Prefectului, a deschis prima ºedinþã a noiloraleºi în Consiliul Local al oraºului Agnita.

La cele douã mese, aºezate faþã în faþã,au luat loc într-o formã ce sugera continuarealuptei din campania electoralã, cei desemnaþide electorat ca timp de patru ani sã acþionezepentru binele oraºului.

În partea dreaptã a mesei prezidiului s-au aºezat Muntean Aurica, Priºcã Nicolae,Sãftescu Cristian consilieri din PNL, IlieNistor, Dragoman Ioan, Sârbu Ioan, TereaGabriela consilieri din PSD, Miclea Ioan,Matei Dumitru, Velicea Nicolae consilieri dinPRM.

Partea stângã a fost ocupatã de BârzãMarius, Þerbea Emil, Tiriba Aurel, RaduLora, Cãlugãr Marcel, Filip Ieronim consilieridin PDL ºi Cioca Ioan consilier PartidulVerde.

Între cele douã mese, trei vaze cu florisplendide invitau la armonie ºi gânduri curate.

În salã, mulþi cetãþeni, veniþi sã asiste laprima ºedinþã a noului Consiliu Local aloraºului Agnita ºi o camerã de filmare, care aimortalizat evenimentul pentru a nu fi uitat

În prezidiu au fost desemnaþi, conformlegii, Munteanu Aurica cea mai vârstnicãdintre consilieri, în calitate de preºedinte deºedinþã, Tiriba Aurel ºi Sãftescu Cristian, ceimai tineri, în calitate de membrii aiprezidiului.

Primul punct pe ordinea de este alegereacomisiei de validare, formatã din treiconsilieri.

Conform uzanþelor, în asemenea situaþiiordinea propunerilor ºi numãrul celor aleºise face conform algoritmului, adicãproporþional cu numãrul consilierilor.

Preºedinta de ºedinþã îi dã cuvântul luiSârbu Ioan, care îl propune pe Ilie Nistor, adoua propunere o face Matei Dumitru pentruMiclea Ioan iar cea de a treia MunteanuAurica pentru Priºcã Nicolae. Rãmas cu mâna

AGNITA ARE UN CONSILIU LOCALSAU DOU{ TABERE OSTILE?

sus, Þerbea Emil protesteazã, cã din parteapartidului sãu nu s-au fãcut propuneri.Zâmbind, preºedinta îi spune cã ordinea ostabileºte ea, dar acceptã ºi propunereaacestuia, pentru Tiriba Aurel, numai cã dejalocurile erau ocupate ºi cei cu mai mulþi aleºiîn consiliu, nu au un reprezentant în comisiade validare ºi n-o sã ºtie niciodatã cum s-avotat.

În continuare ºedinþa s-a desfãºurat înaceeaºi notã de autoritate a preºedintelui,care, inclusiv la constituirea comisiilor despecialitate, acceptã propunerile în ordineapreferinþelor adicã începând cu dreaptaprezidiului. Doar la Comisia socialã a fostacceptatã, datoritã protestelor, ca primapropunere sã fie fãcutã de cei din parteastângã.

În ordinea propunerilor, comisiile au fostconstituite astfel:

Comisia Economicã; Miclea Ioan, PriºcãNicolae, Ilie Nistor, Tiriba Aurel ºi opþionalDragoman Ioan ºi Þerbea Emil

Comisia Socialã; Bârzã Marius, MunteanAurica, Sârbu Ioan, Terea Gabriela, ºi ÞerbeaEmil

Comisia de Urbanism; Velicia Nicolae,Sãftescu Cristian, Cioca Ioan, Dragoman Ioanºi Filip Ieronim

Comisia Juridicã; Matei Dumitru RaduLora ºi Cãlugãr Marcel.

Nici alegerea viceprimarului n-a fostlipsitã de discuþii contradictorii.

Dupã ce Miclea Ioan l-a propus pe MateiDumitru ºi Radu Lora pe Þerbea Emil, s-atrecut la întocmirea buletinelor de vot ºiconsilierii au fost informaþi cã votul estesecret, se face în cabinã ºi se depune în urnã.Dupã înmânarea buletinelor, unii consilieris-au grãbit sã facã cruce pe numelecandidatului preferat, fapt ce a determinatalte discuþii contradictorii ºi inutile.

Dupã ce ordinea de zi a ºedinþei a fostepuizatã total, au þinut sã-ºi spunã pãrerea ºi

unii participanþi dintre cetãþeni.Ganea Zaharia i-a felicitat pe noii aleºi ºi

le-a cerut sã înceteze altercaþiile din campaniaelectoralã ºi sã lucreze împreunã, pentru ceicare le-au dat votul, sprijinind proiecteleprimarului Curceanu Radu.

În altã notã a vorbit Terea Ioan. Acestaîn calitate de consilier judeþean, a spus cãsunt similitudini între CL Agnita ºi CJ Sibiu.Acolo s-a fãcut o alianþã între FDGR, PSD ºiPNL iar la Agnita una între PSD, PNL ºi PRM.A mai spus, consilierul judeþean, cã înperioada actualului mandat proiectele iniþiatede primar nu vor mai trece cu uºurinþã, capânã acum, cã actualul consiliu le va ºirespinge, accentuând faptul cã de acum încoloºi consilierii vor putea iniþia proiecte.

La cele spuse de consilierul judeþean îmipermit sã remarc câteva aspecte.

Alianþa de la Sibiu nu s-a fãcut împotrivacuiva ci pentru bunul mers al activitãþiiconsiliului ºi susþinerea acþiunilorpreºedintelui CJ ºi nu împotriva acestuia Nutoate proiectele iniþiate de primarul Curceanuau fost aprobate. Consilierii, prin comisiilede specialitate, prin grupãri sau individual ,auiniþiat în mandatul trecut peste 40 de proiectedin care numai trei au fost respinse.

Consilierii din Agnita au fost aleºi decetãþeni, care au considerat cã audiscernãmânt ºi vor acþiona pentru interesuloraºului ºi nu pentru satisfacerea unor orgoliideºarte.

Este bine dacã reprezentantul judeþeanal Vãii Hârtibaciului sprijinã, acolo în CJacþiunile primarilor ºi a Consiliilor Locale ºinu face partizanat politic declarat.

Agniþenii aºteaptã sã vadã cum voracþiona în continuare aleºii lor. Se vor luptaunii cu alþii sau vor pune umãrul împreunã,pentru a rezolva, cu bunãcredinþã, problemelecare nu sunt puþine.

I. Bârsan

Marþi 20 mai, cele trei grãdiniþe dinAgnita, ºi-au deschis porþile pentru a prezentamusafirilor zestrea cu care se mândresc. Aufost invitaþi sã le calce pragul cadre didactice,directorii ºcolilor ºi grãdiniþelor din zonã,directori de grãdiniþe din Sibiu ºi Mediaº,reprezentanþi ai sindicatului din învãþãmânt,primarul ºi viceprimarul oraºului Agnita ºiinspectoarea de specialitate de laInspectoratul Judeþean Sibiu.

Vizita a început la grãdiniþa de peFabricii, care a împlinit 30 de ani de lainaugurare. Directorea grãdiniþelor dinAgnita, Adriana Bologa a fãcut o prezentaredetaliatã a celor trei grãdiniþe, pentrureabilitarea cãrora în perioada 2006- 2007s-au cheltuit 1, 4 milioane Ron ºi dupãaspectul exterior ºi interior al acestora baniiau fost cheltuiþi cu folos.

La grãdiniþe sunt înscriºi 300 de copii,împãrþiþi în 14 grupe, din care 6 cu programnormal ºi 8 cu program prelungit. LaGrãdiniþa I (de pe Aurel Vlaicu) copiii au unatelier de picturã ºi un ansamblu coral, laGrãdiniþa II (de pe Horia) se fac cursuri delimba englezã ºi germanã ºi dansuri populareiar la Grãdiniþa III (de pe Fabricii) auansamblu de dansuri moderne ºi tematice,ansamblu coral ºi curs de limba englezã.

Dar, dincolo de dotãrile, apreciate cafiind la nivel european, vizitatorii au remarcatfaptul cã personalul didactic al grãdiniþelorprofitã de baza materialã ºi dovedesc o

AGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA POR|ILE DESCHISE ALE GR{DINI|ELORPOR|ILE DESCHISE ALE GR{DINI|ELORPOR|ILE DESCHISE ALE GR{DINI|ELORPOR|ILE DESCHISE ALE GR{DINI|ELORPOR|ILE DESCHISE ALE GR{DINI|ELOR

implicare profesionalã peste niveluleuropean.

În toate grãdiniþele, nu numai sãlile declasã ci ºi holurile ºi coridoarele suntadevãrate expoziþii cu lucrãri realizate decopii, ce încântã privirea ºi sufletul prinluminã ºi culoare. Fiecare clasã estepersonalizatã purtând amprenta munciieducatoarelor, care furate de universul curatdin sufletul copiilor le cultivã dragostea defrumuseþe. Oricine ar vizita oricare clasã dingrãdiniþe se alege cu un plus de bucurie însuflet. ªi orice clasã poate oferi, în afarã de

expoziþiile de artã, un program artistic depoezie, cântece ºi dansuri.

La Grãdiniþa III oaspeþii au aplaudatansamblul de dans modern, la Grãdiniþa IIansamblul de dansuri populare iar la GrãdiniþaI, un cor de copii ce nu se mai sãturau sãcânte ºi sã-i încânte pe musafiri.

Aprecierile superlative fãcute deInspector de specialitate Mioara Turianu, atâtla adresa celor care au reabilitat grãdiniþelecât ºi a celor care le folosesc, au fost meritateºi binevenite.

I. Bârsan.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 3

Intelectualul de marcã ce a fostetnograful Cornel Irimie se trage dinsatul Movile (Hundrubechi, cum îiplãcea sã spunã), de acolo de unde eraubunicii mamei, þãranii Gheorghe ºi AnaBologa. Acolo a ºi urmat ºcoalaprimarã, între 1927-1930. Amândoipãrinþii erau copii de þãrani ºi, de tineri,s-au stabilit în Sibiu. Mai târziu, sorabunicii ºi familia s-au mutat înMerghindeal. În fiecare varã mergeaucu toþii în Movile ºi în Merghindeal.Deºi s-a nãscut la oraº, în Sibiu, în 17ianuarie 1919, tânãrul Cornel simþeacã rãdãcinile lui sunt acolo, la sat. Poatecã ºi de aceea a devenit etnograf.

Între 1930-1937 a urmat Liceul„Principele Nicolae” din Sighiºoara,fiind primul la examenul debacalaureat. A luat în fiecare an premiulîntâi, iar clasele a ºaptea ºi a opta le-afãcut într-un an.

Obþinând o bursã prin concurs, aurmat, între 1937-1941, cursurileUniversitãþii din Bucureºti, Facultateade Filosofie ºi Litere. ªi-a ales caspecialitate sociologia ruralã ºi, subdirecta îndrumare a profesoruluiDimitrie Gusti, a participat lacercetãrile ºtiinþifice pe teren,începând din anul doi de studenþie, iardin 1939 a început studierea relaþiilorsociale intersãteºti din regiuneaetnograficã Þara Oltului-Fãgãraº. Îniunie 1941, ºi-a luat licenþa în Filosofieºi Litere, cu menþiunea „magna cumlaude”. Teza de licenþã a avut tema:CÃMINUL STUDENÞESC „ SpiruHaret” — ANCHETÃ MONOGRAFICÃ.

În acelaºi an a concurat pentru obursã de studii în strãinãtate, fiindclasificat cu cea mai mare menþiune. Aobþinut o bursã în Germania, la Jena,unde a studiat, pânã în 1943, problemede folclor ºi etnografie.

În 1948, la 29 de ani, susþine tezade doctorat despre „Relaþiile socialeintersãteºti în Þara Oltului”, laUniversitatea din Bucureºti ºi obþinetitlul de doctor, în specialitateaFilosofie ºi Litere, cu menþiunea„magna cum laude”.

Dupã întoarcerea din Germania,între 1943-1945,C. Irimie ºi-a fãcutstagiul militar la ºcoala de ofiþeri înrezervã din Arad, perioadã în care aparticipat la luptele din zona Lipova-Radna-Arad.

Dupã rãzboi, din 1945 pânã în 1953,a lucrat la Bucureºti ca referent destudii ºi prim secretar de presã, laMinisterul Propagandei, apoi caetnograf la sectorul de artã popularãal Comitetului pentru Artã.

În mai 1953 s-a transferat, lacerere, la Muzeul Brukenthal din Sibiu,unde a organizat, împreunã cucolectivul de acolo, ºi apoi a condus,Secþia de etnografie ºi artã popularã.

Personalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiPersonalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiPersonalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiPersonalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiPersonalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiCornel IrimieCornel IrimieCornel IrimieCornel IrimieCornel Irimie

( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 ) ( 1919-1983 )Voia, cum i-a spus fiului sãu, ”sã-ºi facãmeseria”. Din acelaºi motiv, 20 de animai târziu n-a vrut sã se întoarcã laBucureºti, unde i se oferise postul dedirector al Direcþiei Muzeelor.

A fost un foarte bun managercultural, ca ºef al Secþiei etnografice ºiartã popularã a muzeului Brukenthal,apoi director- adjunct ºi director alaceluiaºi muzeu. O serie de tineri s-auformat ca muzeografi ºi cercetãtori îndomeniul etnografiei ºi artei populare,sub directa sa îndrumare. În paralel cuactivitatea de director, C. Irimie alucrat, între 1956-1968, ca cercetãtorprincipal ºi ºef de sector al Secþiei deªtiinþe Sociale a Academiei, actualulCentru de ªtiinþe Socio-Umane, fiindprincipalul promotor al înfiinþãriiacestei instituþii la Sibiu.

Împreunã cu colectivul de etnografide la Muzeul Brukenthal, în colaborarecu alþi specialiºti din þarã ºi strãinãtate,a conceput ºi realizat cel mai ambiþiosproiect al sãu: Muzeul Tehnicii ºiMeºteºugurilor Populare dinDumbrava Sibiului, un muzeu în aerliber, modern, instituþie curândrecunoscutã ca unicã, prin concepþia ºivaloarea ei, în þarã ºi în Europa.

Activitatea ºtiinþificã a lui CornelIrimie a însemnat ºi publicarea, în þarãºi strãinãtate, a peste 300 de lucrãride specialitate, de la volume de autor,la studii, articole º. a., în volumecolective, reviste de specialitate. Ariapreocupãrilor sale a fost extrem delargã, de la portul ºi ceramica popularã- la ornamenticã, industriile textile, artalemnului, icoanele pe sticlã º.a.

O altã direcþie a muncii sale, tot aºade importantã, a fost cea de organizarede expoziþii de etnografie ºi artãpopularã, de participare la numeroaseîntâlniri de specialitate - simpozioane,conferinþe, sesiuni ºtiinþifice - în þarãºi strãinãtate. C. Irimie a fost membrua numeroase organizaþii ºi instituþii deprofil din þarã ºi strãinãtate, recunoscutca un specialist de marcã ºi o autoritateîn domeniul sãu de activitate.

Profilul sãu complex a fost întregitde activitatea didacticã în învãþãmântulacademic. A fost, un semestru, profesorinvitat la Universitatea din Heidelberg,unde a predat cursuri de etnografieromâneascã, iar câþiva ani, a fost primultitular al cursului de etnografie laFacultatea de Filologie ºi Istorie dinSibiu, în cadrul actualei Universitãþi„Lucian Blaga”.

În plinã ºi neobositã activitateprofesionalã, cu multe proiecte înlucru, Cornel Irimie, cel care a dãruittotul Muzeului ºi familiei sale, a fostatins de boalã ºi s-a stins din viaþã în22 martie 1983.

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

Cu toate cã numãrul spectatorilor cu

apetenþã pentru teatru este tot mai mic, sunt

încã destui îndrãgostiþi de jocul pe scenã,

pentru ca cei cãrora le place sã joace teatru,

sã aibã pentru cine s-o facã.

Este ºi cazul formaþiei de amatori din

Agnita, STEP BY STEP ce reuºeºte, fãrã alt

sprijin decât dragostea lor de a juca, sã prez-

inte anual pe scena Casei de Culturã „Ilarion

Cociºiu” o piesã de teatru aplaudatã de cei

care iubesc acest act de culturã.

În plinã campanie de alegeri locale, regi-

zorul ºi scenograful acestei echipe Virgil Bãra

a readus pe scenã piesa Titanic Vals de Tu-

dor Muºatescu, piesã ce conferã perenitatea

~I TOTU~I SE JOAC{ TEATRU

obiceiurilor noastre electorale.

Poate cã în bugetul Casei de Culturã va

fi trecut în viitor ºi un capitol de cheltuieli

pentru aceastã formaþie ce se încãpãþâneazã

sã completeze actul cultural din Agnita.

Deocamdatã meritã felicitãri Virgil Bãra,

Eugenia Ghiºa, Monica Olas, Emanuela An-

drei, Claudiu Floriþã, Ionuþ Precup, Adina

Floriþã Ioan Vidrighin, Paul Hârþoagã, Maria

Bonea, Eugen Rotar, Ioana Potor, Adina

Achim, Alexandru Fleºariu ºi Cristian Nevo-

dar care au jucat ºi s-au mulþumit cu aplauzele

spectatorilor ºi cu cât au fost plãtiþi din în-

casãrile pe biletul de 3 lei.

I Bârsan

Indiferenþi la problemele electorale,copiii din Agnita s-au bucurat mai devremede sãrbãtoarea lor tradiþionalã. Dupã ce joia fost organizat un concurs la grãdiniþa de peHorea, sâmbãtã 31 mai, centrul oraºului afost ocupat de o mulþime de prichindei, detoate vârstele pregãtiþi cu trotinete, triciclete,biciclete mai mici ori mai mari, role oripantofi de alergat, fiecare dupã preferinþe saudotare. Foarte greu de stabilit câþi copiii auparticipat la concursurile organizate de CasaElevului ºi profesorii de Educaþie Fizicãclasele I-VIII.

S-au acordat aproape 300 de premii, toþi

ZIUA COPIILORZIUA COPIILORZIUA COPIILORZIUA COPIILORZIUA COPIILOR

participanþii primind o diplomã ºi dulciuri, darunii au concurat la douã sau trei probe, iaralþii fiind foarte implicaþi în galeria ce încurajaconcurenþii.

Pentru cã diplome ºi dulciuri au fostsuficiente, s-au organizat ºi întreceriamuzante; alergatul în sac, alergatul cumingea de tenis în lingurã ºi o probã derezistenþã în jurul primãriei.

O zi frumoasã plinã de bucurii pentru toþicopiii veniþi sã se distreze.

Premierea a fost sponsorizatã dePrimãria ºi Poliþia din Agnita.

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

Din aceastã localitate aurãmas resturi de cãrãmizi,nume de locuri ºi câtevaexpresii cu nuanþã de blestem:„Prãpãdite-a-i ca Androhielu”sau „Inghiþi-te-ar pãmântu cape Androhiel”.

Androhielu a fost olocalitate. Când a dispãrut, dece ºi cum, nimeni nu ºtie. Aurãmas doar poveºti ºi legendelocale.

Toate elementele spectacolului, decor,costume, muzica ºi jocul sunt de pe Hârtibaci.Costumele jucãtorilor, jocurile, cântecele ºistrigãturile sunt din Sãsãuº, Retiº, Alþâna,Ilimbav, Marpod ºi Chirpãr.

Pentru realizarea spectacolului Irina abeneficiat de un grup de colaboratori de marevaloare, care i-au înþeles mesajul ºi au reuºitsã redea pe scenã universul conceput deaceasta. Sub îndrumarea Prof. Univ. Dr.Zamfir Dejeu, Irina i-a avut alãturi pescenografa Liliana Moraru ConferenþiarUniversitar Doctor la Universitatea de Arteºi Design din Cluj Napoca, compozitorul DanVariu artist liric la Opera Naþionalã Românã

ºi la Filarmonica de StatTransilvania, dirijorul AladarPusztai. Un rol important l-auavut interpreþii care au redatcu fidelitate cântecele ºijocurile hârtibãcene româneºtiºi sãseºti. Pentru cãspectacolul se încheie cu osuitã de dansuri, ce reprezintãinterferenþa culturalã aromânilor ºi saºilor de peValea Hârtibaciului.

A u t e n t i c i t a t e aspectacolului a fost subliniatãde „femeile înþelepte” MariaStoica, Anisia Lungu ºi Maria

Nicula din Sãsãuº cu splendidele lor costume,ºi de soliºtii Florin Pãrãu ºi Adina Bãlãnean,ale cãror calitãþi interpretative au accentuatdramatismul unor scene. Spectacolul,aplaudat la scenã deschisã, putea sã durezemai mult de o orã, pentru cã spectatorii aufost cuceriþi.

Urmãtoarea prezentare va fi în oraºulDebrecen din Ungaria. Suntem convinºi cãºi în Sibiu ar avea un succes deosebit.

Povestea Androhielului, Irina, o lasã înconceptul blagian; „Eu nu strivesc corola deminuni a lumii/ºi nu ucid/ cu mintea tainele,/.....eu cu lumina mea sporesc a lumii tainã”

I. Bârsan

POVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIPOVESTEA ANDROHIELULUIMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOLMOTIV DE SPECTACOL

Pe fondul acestui mister, Irina Dragomanabsolventã a Academiei de Muzicã GheorgheDima din Cluj Napoca, Facultatea de ArtãScenicã, secþia Regie Coregraficã, a conceputun spectacol folcloric complex, în care suntprezentate toate elementele principale dinviaþa satului: jocul, plecatul în cãtãnie,naºterea, moartea.

Susþinut de asociaþia „ValeaHârtibaciului” spectacolul a beneficiat definanþare din partea Institutului CulturalRomân prin Programul Cantemir ºi sâmbãtã21 iunie a avut loc prima reprezentaþie la Casade Culturã a Studenþilor din Cluj Napoca.

Spectacolul este o frescã a vieþii satului

transilvan, în care se succed scene de bucurieºi de durere colectivã; ºezãtoarea, joculsatului, plecatul în cãtãnie, jelitul morþilor depe front, ºi individuale; drama nevesteichinuite de soacrã ºi de soþ, nãscând în lanulde grâu secerat, un copil mort.

Scenele, specifice oricãrui sat transilvan,sunt localizate de Irina pe Valea Hârtibaciului.

Trãindu-ºi copilãria ºi adolescenþa înuniversul folcloric al acestei zone, atunci cânda ajuns sã studieze în prestigioasauniversitate din Cluj Napoca, Irina adescoperit, prin comparaþie, unicitatea ºivaloarea lui ºi a þinut sã-l prezinte ºi altora.

(urmare din pagina 1)

Angajamentul primarului Marius RaduCurceanu, cu ocazia Zilei Eroilor de a schimbamonumentul din Parcul Eroilor „AxenteLene” îl consider mai mult decât salutar.

Acest edificiu a fost ridicat în cinstea„ostaºului sovietic eliberator” ºi în faþa lui afost slãvit marele Stalin ºi acuzaþi eroiineamului consideraþi trãdãtori de patrie,pentru cã au luptat împotriva bolºevicilorpentru întregirea þãrii. ªi cei mai vehemenþiacuzatori erau unii veterani de rãzboi, ce s-au grãbit sã pupe cizma ruºilor, devenindaprigi comuniºti, politruci în partidulmuncitoresc. Fãrã fricã de Dumnezeu aucontribuit din plin la distrugerea valorilornaþionale ºi au stabilit noua orânduire,hotãrâtã la Moscova. Nu-i amintea nimeni pecei cãzuþi pentru întregirea þãrii ºi nici peprizonierii chinuiþi prin îngheþata Siberie.Strigau din toþi rãrunchii „Stalin ºi poporulrus, libertate ne-au adus”. Se cânta imnulRepublicii Populare Române „Te slãvim,Românie, pãmânt pãrintesc............Înfrãþit fi-va veºnic al nostru popor cu poporul sovieticeliberator /. Leninismul ni-e far ºi tãrie ºi-avânt, / Noi urmãm cu credinþã partidul ne-nfrânt, / Fãurim socialismul pe-al þãriipãmânt”.

Apoi s-a dat jos steaua roºie sovieticã ºipe edificiu s-a pus o placã anonimã slãvindostaºul român. ªi sloganul s-a schimbat.Eliberarea se datora partidului comunist ºicelui mai mare erou al lui, Nicolae Ceauºescu.ªi pe el l-au lãudat, cei ce l-au slãvit pe Stalin,ºi se cânta imnul Republicii SocialisteRomâne „Trei Culori”, o adaptare ceauºistãce a murdãrit creaþia marelui compozitor

Ciprian Porumbescu.Istoria s-a schimbat din nou ºi dupã

revoluþie în locul stelei sovietice s-a pus ocruce ºi sub ea s-au scris numele eroilorromâni din Agnita. Pãºind spre Europa,cineva ºi-a amintit cã aceste meleaguri au fostlocuite ºi de saºi, ºi cã unii din ei au murit pefront. Aºa cã sub cruce s-a mai adãugat oplacã cu numele celor de credinþã evanghelicãcare tot sub steagul României ºi-au dat viaþa.

În 2004 s-a descoperit, cã agniþenii auun erou de la Marea Unire, cãpitanul AxenteLene, membru al delegaþiei ce a fost la AlbaIulia, ºeful Gãrzii Militare din Agnita, ucismiºeleºte de un soldat neamþ aflat înretragere.

Consiliul Local a hotãrât, ca ParculEroilor sã poarte numele cãpitanului, aºa cãs-a mai confecþionat o placã în cinstea erouluicãzut dupã primul rãzboi mondial ºi s-a aºezatsub numele celor cãzuþi în cel de-al II-learãzboi.

Acum în faþa edificiului sunt evocaþi, ceice n-au avut norocul sã mai ajungã veterani ,murind pe front pentru România Mare,rãmasã un vis neîmplinit.

Este cazul ca acest edificiu sã fie mutatîn curtea muzeului din Agnita, aºezat acolocu menþionãrile necesare pentru a nu uita cã„nu vremurile sunt sub noi, ci noi subvremuri”. Ne convine sau nu, monumentul,cu toate avatarurile lui, reprezintã unfragment din istoria noastrã.

În Parcul Eroilor „Cãpitan Axente Lene”sã se ridice un monument care sã reprezinteoraºul ºi agniþenii sã se poatã mândrii cu el.

I Bârsan

Se reîntâlnesc periodic, pentru a-ºi cãuta amintirile din perioada când nu aveau 20 de ani ºi erautinerii cei mai fericiþi. Întoarcerea în vremea „când erau mai tineri ºi la trup curaþi”, este cea maieficientã armã în lupta cu timpul. Le urãm, celor care au absolvit liceul din Agnita în anul 1973, cât maimulte reîntâlniri, a cãror bucurie s-o trãiascã din plin.

AU TRECUT 35 DE ANI

UN MONUMENTUN MONUMENTUN MONUMENTUN MONUMENTUN MONUMENTSECOND HANDSECOND HANDSECOND HANDSECOND HANDSECOND HAND

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 3, iunie 2008Anul I, nr. 3, iunie 2008Anul I, nr. 3, iunie 2008Anul I, nr. 3, iunie 2008Anul I, nr. 3, iunie 2008

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

În demersul nostru de prezentare aParohiei Agnita II trebuie sã mergem laînceputuri, deoarece ea este continuatoareaprimei comunitãþi de credincioºi ortodocºi depe aceste meleaguri. Iar pentru a începe cuînceputul trebuie sã mergem la „pârâulbisericuþei”, loc pe care-l gãsim în partea desud a parohiei, pe valea Olbocului, pe loculvechii aºezãri a comunei Agnita, comunitatecare a fost pustiitã în anul 1242. Vulnerabilacomunitate a credincioºilor ortodocºi românia trebuit sã se retragã din calea popoarelormigratoare lângã cetatea sãseascã de pe ValeaHârtibaciului, aici „în români”, unde dãinuiepânã astãzi.

De bunã seamã credincioºii ortodocºi austrãmutat o datã cu gospodãriile lor ºi locaºulde închinare, biserica ce-i þinea strânºi înunitatea de credinþã, de limbã, de obiceiuriºi de iubire de pãmântul strãmoºesc.

O datã cu construirea bisericii „SfântulNicolae” avem ºi date concrete despre viaþareligioasã a credincioºilor ortodocºi dinAgnita. Piatra de temelie a bisericii „SfântulNicolae” a fost pusã la 25 aprilie 1795 ºi ea afost ridicatã cu cheltuiala a doi braºoveni:Dumitru Orghidan ºi Radu Bogdan, pevremea preotului Ignatie Crãciun Tatarovici.Piatra a fost aºezatã în zidul altarului în parteade rãsãrit, iar astãzi se aflã în colecþia deobiecte bisericeºti de la casa parohialã.Textul, atât cât s-a pãstrat, este urmãtorul:„În anul 1795, 25 aprilie, s-au ridicat aceastãsfântã bisericã de legea greceascã, neunitã,în hramul Sfântul Nicolae prin cheltuiala d-lor: jupân Dumitru Orghidan Burgãr dinCetatea Braºov ºi jupân Radu Bogdan…”.

În exterior biserica are formã de navã,iar în interior respectã stilul bizantin, cucupolã centralã ºi boltã în altar ºi pronaos.Biserica este construitã din piatrã, cãrãmidã,þiglã ºi lemn.

Între anii 1980-1983 biserica a fostîmbrãcatã într-o frumoasã hainã picturalã întehnica fresco de cãtre pictorul VasileBlendea din Vãleni – Dâmboviþa. Mobilieruleste din lemn de stejar sculptat la atelierelePatriahiei din Bucureºti, iar uºa de la intrareaîn bisericã, strana cântãreþilor ºi analogul suntfãcute în comuna Vânãtori – sat Lunca (jud.Neamþ) de cãtre sculptorul Vasile Gãman ºiaºezate în bisericã în anul 2007.

Parohia Agnita II se prezint[Parohia Agnita II se prezint[Parohia Agnita II se prezint[Parohia Agnita II se prezint[Parohia Agnita II se prezint[Între anii 1994-1995 clãdirii bisericii i s-a

mai adãugat un nou edificiu, clopotniþa, în cares-au ridicat cele douã clopote existente pecare le avea biserica, la care s-a mai adãugatîncã un clopot mai mare (460 kg). Clopotniþaºi firidele din faþa bisericii au fost pictate înanul 1995 de cãtre un ucenic al pictoruluiBlendea, numit Chiricã Ioan, tot din Vãleni –Dâmboviþa.

Clopotniþa cu clopotul cel nou au fostsfinþite de cãtre vrednicul de pomeniremitropolitul Antonie Plãmãdealã la 25 aprilie1995 (a treia zi de Paºti, exact la 200 de anide la punerea pietrei de temelie a bisericii).

Alãturi de bisericã se aflã casa parohialã,ziditã dupã 1795, în care a funcþionat primaºcoalã româneascã din Agnita. Azi în aceastãîncãpere se aflã colecþia de obiecte bisericeºtia Protopopiatului Agnita, care cuprindeobiecte de pe toatã zona Vãii Hârtibaciului.

În jurul bisericii „Sfântul Nicolae” sedesfãºoarã întreaga viaþã religioasã a ParohieiAgnita II. În aceastã bisericã de peste 200 deani, cu mici întreruperi, s-au sãvârºit ºi sesãvârºesc Sfintele Taine, care au menirea sã-i sfinþeascã pe credincioºi prin revãrsareaharului divin. În ea ºi-au botezat pruncii toþicredincioºii aparþinãtori parohiei ºi tot aici s-au cununat tinerii.

Biserica are o suprafaþã utilã deaproximativ 87 m2 . În ea încap aproximativ185 de persoane. Mai ales în perioada anilor90 biserica era neîncãpãtoare, iar mulþicredincioºi stãteau în timpul slujbelor peplatoul de la intrare, care se umplea decredincioºi la marile sãrbãtori. La venirea meaîn parohie (1990) am gãsit 647 de familii ºipeste 2500 de suflete. Prin sporul negativ alnatalitãþii ºi prin exodul masiv alcredincioºilor tineri (forþa de muncã) în Italiaºi Spania, parohia a cunoscut o depopulareaccentuatã, azi având aproximativ 450 defamilii ºi aproximativ 1500 de suflete.

Am fost numit preot la Parohia Agnita IIîn anul 1990. În aceastã perioadã am cãutatsã adaug valoare ºi frumuseþe „casei luiDumnezeu”. Biserica e aceeaºi, dar acunoscut câteva lucrãri de întreþinere. S-afãcut trotuar în jurul ei, cu zid de sprijin, s-aufãcut drenaje în exterior ºi interior (igrasia aºi dispãrut din pereþi), s-a podit din nou cu

scândurã de brad sub care este pusã izolaþiede polistiren, s-a luat la mânã întreaga þiglã,atât de pe turn, cât ºi de pe bisericã, s-atencuit din nou tot exteriorul ºi s-au pusgeamuri duble cu vitralii.

Curtea bisericii a fost împrejmuitã cugard din beton ºi tablã, iar pe platoul de lângãbisericã s-a construit un loc special pentrulumânãri, s-a consolidat zidul din faþa bisericiicu trei contraforþi uriaºi din beton armat, s-aconfecþionat o poartã nouã din fier forjat. Înjurul tuturor acestor amenajãri ºi îmbunãtãþiritroneazã cei peste 400 de trandafiri care teînsoþesc de la intrarea în curte pânã în„Sionul” parohiei – bisericuþa din români.Urcând spre ea, înainte de a pãºi pe sub

clopotniþã, te binecuvânteazã Sf. Nicolae,dintr-o frumoasã picturã în mozaic deMurano. Ajungând în faþa bisericii acelaºisfânt, pictat în mozaic pe turla bisericii, teîndeamnã sã intri ca sã primeºtibinecuvântarea Tatãlui ceresc.

În duminici ºi sãrbãtori cam aceeaºicredincioºi îºi lasã „toatã grija cea lumeascã”acasã ºi urcã sau coboarã spre bisericuþãpentru a sta de vorbã cu Dumnezeu. Lasãrbãtorile mari biserica devineneîncãpãtoare, dar, cu ajutorul staþiei deamplificare cu care este dotatã biserica, ºi ceice sunt în afara bisericii se simt ca fiind înbisericã.

În satul Retiº este tradiþia de zeci de ani caîn ziua a doua de Rusalii sã se sãvârºeascãMaslul de obºte. Fiind o sãrbãtoare mare, toatãsuflarea satului, cu mic cu mare, lasã altepreocupãri ºi, în portul românesc, vin la bisericãpentru a participa la aceastã slujbã. Vin pentrua cere lui Dumnezeu iertare de greºeli, pentrua-I mulþumi pentru toate darurile primite,pentru sãnãtate sufleteascã ºi trupeascã,precum ºi putere de muncã pentru ostenealadin vara care urmeazã, pentru ca sã fie pãziþi

importanþei Sfintei Euharistii ºi a Sf. Maslu înviaþa creºtinilor, precum ºi a faptului cã a fostimpresionat de prezenþa la slujbã acredincioºilor din Retiº împreunã cu copiii lorîn costume populare româneºti.

Cu acest prilej aduc un cuvânt sincer deapreciere pentru credincioºii din Retiº, care audat ºi dau dovadã de un ataºament deosebit faþãde biserica Domnului Hristos ºi le mulþumescpentru cã au fost ºi sunt credincioºi activi, nupasivi, iubesc biserica, au sprijinit ºi sprijinãtoate acþiunile pentru binele bisericii ºi alparohiei Retiº. În decursul anilor am schimbatîmpreunã faþa bisericii ºi a parohiei, fapt ce sepoate constata.

Rog pe bunul Dumnezeu sã le dea sãnãtateºi sã reverse darurile Sale asupra lor, pentru apãstra ºi duce mai departe credinþa ortodoxã aînaintaºilor noºtri, care s-au jertfit pentrucredinþã ºi neamul românesc. Mulþumescdomnului primar Aurel Dobre din Brãdeni, carea fost primul cununat când am venit în parohieºi care sprijinã în mod deosebit biserica din celetrei sate ale comunei Brãdeni, fiind prezent ºila Maslu. Pe aceastã cale rog pe toþi creºtiniiortodocºi de pe Valea Hârtibaciului sã pãstrezecredinþa ortodoxã ºi tradiþia creºtineascã ºiromâneascã. Vremurile sunt cum le vedem ºicum le ºtim. Noi trebuie sã arãtãm Europei ceavem bun ºi frumos, dar mai ales credinþanoastrã ortodoxã, care ne-a þinut uniþi prinvremuri grele. Dumnezeu sã ne binecuvintezepe toþi cu sãnãtate ºi cu darurile Sale celecereºti.

Pr. Ioan Scutea(Retiº)

S[rb[toarea Rusaliilor la Reti`de Domnul în ceilalþi ani ai vieþii lor, ca printr-înºii sã se preamãreascã numele Domnului ºisã slujeascã Lui cu toatã mulþumirea.

Pentru cã biserica este micã, Sf. Maslu sesãvârºeºte afarã, în partea stângã a bisericii, înfaþa unei Sf. Cruci din lemn masiv de stejar,aºezatã acolo de aproape douã sute de ani de

cãtre cei care au zidit biserica actualã. Aceastãcruce marcheazã locul vechii biserici din lemncare a fost în Retiº. Prin aceasta se refacelegãtura cu pãrinþii, moºii ºi strãmoºii, cucredinþa lor, cu idealurile lor, cu dorinþa lor dea fi aproape de Dumnezeu, de ce este drept,bun ºi frumos înaintea lui Dumnezeu ºi aoamenilor.

La acest mare praznic se adunã, împreunãcu creºtinii din Retiº, rudenii apropiate ºi maiîndepãrtate, prieteni ºi creºtini din alte pãrþi,încât putem spune cu psalmistul: „Iatã acumce este bine ºi ce este frumos, decât numai a fifraþii împreunã” (Psalmul 132, 1). Retiºul, fiindun sat românesc, pãstreazã tradiþia creºtineascãºi româneascã în mod deosebit, încât putemspune iarãºi cu psalmistul: „Fericit poporulacela care are pe Domnul ca Dumnezeu al sãu”(Psalmul 143, 15).

An de an sunt invitaþi preoþi din jur, aºacum a fost ºi anul acesta. Au fost prezenþi: pr.prof. dr. Ilie Moldovan de la Sibiu, pr. prot.Gregoriu Cernea (pensionar) din Agnita, pr.prot. Ioan Jurca (Agnita), pr. Aron Aroneasa(Albeºti), pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), pr.Nicu Lazãr (Brãdeni), pr. Ciprian Constantin(Netuº), pr. Adrian Moldovan (Movile), pr.Constantin Taflan (Bãrcut), pr. Liviu Prunea(Vãrd) ºi pr. Ioan Scutea (Retiº).

La sfârºitul slujbei, pr. prof. dr. IlieMoldovan, în cuvântul sãu, a insistat asupra

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2008

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Virgil Manase (Merghindeal), Pr. Ioan Socaci (Chirpãr), Pr. Alexandru Copãceanu(Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram (Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. CalinRoajda (Hosman), Pr. Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. NicuLazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mailla adresa [email protected]

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Parohia Agnita IIParohia Agnita IIParohia Agnita IIParohia Agnita IIParohia Agnita IIse prezint[se prezint[se prezint[se prezint[se prezint[

Alãturi de preot, la stranã activeazãdomnul cântãreþ Hârþoagã Ioan, ajutat maiales în duminici de fiul sãu Hârþoagã Dan.Paraclisierul bisericii este domnul BorzeaAdrian, cu ordinea din bisericã ºi vânzarealumânãrilor se ocupã doamna CruceruAurelia, iar ordinea din curtea bisericii ºiîntreþinerea ei sunt în grija domnului LãcãtuºNicuºor. „Prescurile pentru cuminecãturi”sunt fãcute de cãtre doamna Anghel Maria.Consiliul Parohial este compus din 13membrii, iar alãturi de preot ca preºedinte alacestui organ de conducere stau cei doiepitropi: domnul Radu Ioan, prim epitrop, ºidomnul Corfariu Virgil, epitrop casier. Soþiileconsilierilor fac parte din comitetul parohial,la care se mai adaugã încã 16 doamne, carerãspund la fiecare chemare a Bisericii ºi maiales împlinesc cu multã râvnã operasamariteanã din parohie. Pot spune cã în cei18 ani de pastoraþie la Parohia Agnita II defiecare datã când organele noastre deconducere au hotãrât sã înfãptuiascã cevapentru parohie, au rãspuns aproape toþicredincioºii parohiei, unii dintre eicontribuind cu donaþii consistente pentrurealizarea lucrãrilor propuse.

Oricine ajunge în aceste locuri cu diferiteocazii nu are decât cuvinte de apreciere.Pentru toate acestea se cuvine sã-i mulþumimlui Dumnezeu ºi tuturor celor care au statalãturi de noi la tot ceea ce s-a înfãptuit.Nãdãjduim ca ºi pe viitor sã avem acelaºisprijin ºi aceeaºi înþelegere din partea tuturorcredincioºilor parohiei noastre.

Preoþi slujitori la altarul bisericii Sf.Nicolae din Agnita:

Ignatie Crãciun Tatarovici – pânã în 1834Ioan Moldovan – 1834-1852Ioan Grecu – 1852-1854Ioan Moldovan (fiul) – 1854-1873Ioachim Pãrãu – 1873-1879Alexandru Comºa – 1879-1880Ioachim Pãrãu – 1880-1926Sabin Piso – 1886-1896Ioan Alexandru – 1925-1928Emil Pãcalã – 1928-1945Emil Pora – 1930-1959Chirion Marcu – 1945-1950Simion Sãsãujan – 1972-1990Ioan Jurca – 1990-prezent

Pr. Ioan Jurca(Agnita II)

Poporul român este singurul popor dinlume care este de origine latinã ºi de credinþãortodoxã. Este unul dintre cele mai vechipopoare europene, geto-dacii, strãmoºii ceimai îndepãrtaþi, aflându-se aici din vremuriimemoriale. Poporul român, încã de laformarea sa ca popor din vestitele popoaredac ºi roman, s-a format creºtin. SfântulApostol Andrei, primul chemat de cãtreMântuitorul Iisus Hristos la misiunea deApostol, a venit în Sciþia Micã (Dobrogea deazi) ºi a adus religia creºtinã cea adevãratã ºimântuitoare de suflet. Poporul cel maipãtruns de spiritualitatea ortodoxã se aratãa fi cel român, cãci el s-a nãscut creºtin.

Poporul român ºtie cã toate câte sunt pelume, sunt opera lui Dumnezeu. Românul emilos ºi plin de scrupule morale. Fãrã sã aibãpretenþia cã va putea deveni desãvârºit, el ºtiecã are datoria sã asculte de legile morale ºisã le împlineascã pe cât se poate.

Noi n-avem decât douã pasiuni: pãmântulºi credinþa ortodoxã – legea noastrãstrãmoºeascã. Neamul nostru n-a purtat ºi nuva purta niciodatã rãzboaie de cuceriri, doreanumai sã-ºi apere glia strãmoºeascã. Nu e maipuþin adevãrat cã nici un popor nu s-a luptatmai mult pentru cauza credinþei, fiind veacuride-a rândul apãrãtorul Europei întregiîmpotriva asaltului mahomedan. Pentrupãmântul nostru ºi pentru credinþa noastrãstrãmoºeascã, strãmoºii noºtri au fãcutminuni.

Cu Dumnezeu românul e tare. S-a doveditmai tare ca orice neam. Cu “Doamne ajutã!”rãzbeºte pe oricine. “Doamne ajutã!” a fost,este ºi va fi în viaþa românului secretulsuccesului, cheia biruinþei ºi a rezistenþei.Ortodoxia propovãduieºte credinþa. Românulnu e un sentimental exagerat, nu uitã deestetic nici în momentele de bucurie sau de

(urmare din pagina 5)

În fiecare an la 40 de zile dupã ÎnviereaDomnului nostru Iisus Hristos Bisericaprãznuieºte Înãlþarea Domnului cu trupul la cer.Anul acesta sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului a fostprãznuitã la 5 iunie ºi ca de obicei Biserica a fãcutºi pomenirea eroilor neamului.

La Parohia Ortodoxã Chirpãr aceastãsãrbãtoare are un caracter cu totul deosebit,deoarece este ºi hramul bisericii.

În aceastã zi de aleasã sãrbãtoare credincioºiis-au adunat la sfânta bisericã, unii în costumelepopulare tradiþionale, unde au participat activ laslujba Utreniei ºi apoi a Sfintei Liturghii. Dupãîncheierea Sfintei Liturghii s-a ieºit în procesiune,cu prapori ºi copii îmbrãcaþi în îngeri, la cruceaeroilor din curtea ºcolii româneºti, unde s-asãvârºit sfinþirea apei ºi parastasul de pomenire aeroilor satului din cele douã rãzboaie mondiale,atât români, cât ºi saºi. Dupã aceasta elevii ªcoliiGenerale din localitate au prezentat un programartistic de poezii ºi cântece patriotice subîndrumarea domniºoarei profesoare de istorie.

Dupã amiazã, la ora 15, la Sfânta Bisericã aavut loc Taina Sfântului Maslu de obºte cuparticiparea a 7 preoþi, în frunte cu P. C. Pr.Protopop Ioan Jurca, iar pr. Avram Aurel a vorbitcredincioºilor despre însemnãtatea unui hram, darºi despre îngerul pãzitor al fiecãrui om în parte.

Apoi preoþii au fost invitaþi la agapa frãþeascãorganizatã de cãtre Consiliul Parohial ºi Comitetulde femei al Parohiei, la cãminul cultural dinlocalitate.

Pr. Socaci Ioan Sorin(Chirpãr)

Începe în lunea a doua dupã Rusalii ºi þinepânã la sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli Petru ºiPavel, rânduit în amintirea vieþii ºi morþii celormai mari vestitori ai Evangheliei.

Starea de postire ºi rugãciune este stareade normalitate a creºtinului ortodox ºi de aceeanu e prea nimerit a spune cã începe ºi seterminã postul, ci mai degrabã anumiteperioade din anul bisericesc ne cheamã la omai ridicatã ºi mai intensã trãireduhovniceascã.

Postul este înfrânarea de la mâncãruri ºi

Cu noi este DumnezeuCu noi este DumnezeuCu noi este DumnezeuCu noi este DumnezeuCu noi este Dumnezeumare durere. Românul ºtie în arta lui un lucrupe care numai un aristocrat îl ºtie: ce trebuiesã emitã. Iubirea de neam ºi lupta pentrufericirea lui nu stau deloc în contrazicere cuiubirea lui Iisus Hristos. În iubirea de neamºi Iisus Hristos profeþii vãd un motiv în plus,foarte important pentru iubirea deDumnezeu.

«Biserica Ortodoxã a devenit mamaneamului român» (Mihai Eminescu). Poporulnostru vede în Bisericã pe mama luiadevãratã, iar Biserica pe fiul sãu cel bun.Poporul român ºi-a apãrat cu tãrie aici pe vatrasa de formare, existenþa ºi libertatea în faþatuturor valurilor migratoare, în împrejurãrivitrege, propria civilizaþie, evoluând spreforme superioare de organizare socialã,politicã, militarã ºi statalã, pânã la afirmarealui de sine stãtãtoare pe harta continentuluieuropean. Poporul român a rãmas mereuacelaºi: închegat, unitar, dar omogen în vatrasa strãbunã. Poporul român, care avealegãturi strânse cu sudul Dunãrii ºi cuConstantinopolul, a fost astfel prins în razelede luminã ale Bisericii Rãsãritene ºi aleculturii bizantine, devenind el însuºi un mareapãrãtor al Ortodoxiei ºi fãuritor de culturãbizantinã cu pecete româneascã de valoareuniversalã.

Românii de pretutindeni au fost de laînceput “de lege greceascã”, adicã de legeortodoxã – legea noastrã strãmoºeascã.Biserica s-a dovedit a fi un factor puternic deunitate ºi coeziune în încercãrile pe care le-au trecut românii de-a lungul veacurilor.

Slujitorii altarelor au înþeles sã fieprezenþi în toate împrejurãrile alãturi depopor, susþinându-l ºi împãrtãºind nãzuinþelelui la o viaþã mai bunã, mai liberã, mai dreaptã.

Pr. Ioan Muntean(Fofeldea)

S[rb[toareaS[rb[toareaS[rb[toareaS[rb[toareaS[rb[toareaÎn[l\[riiÎn[l\[riiÎn[l\[riiÎn[l\[riiÎn[l\[rii

Domnului laDomnului laDomnului laDomnului laDomnului laChirp[rChirp[rChirp[rChirp[rChirp[r

Duminicã 8 iunie 2008 începând cu ora 15.00s-a oficiat la ‘bisericuþã’ aºa cum este cunoscutlocaºul de cult din Parohia Agnita II, Sf. Maslu deobºte de un sobor de ºapte preoþi : P. C. Pr.Protopop Jurca Ioan – Agnita II, pr. Naicu Mihai –Agnita I, pr. Mãrginean Nicolae – Agnita III, pr.Gregoriu Cernea, pr. Socaci Ioan – Chirpãr, pr.Cosmin Coºorean – Coveº ºi pr. Iridon Dumitru –Ighiºu Vechi.

Sunetul clopotelor a rãsunat, chemând la felca întotdeauna credincioºii la rugãciune, laîmpreunã lucrare, pentru ca harul Sfântului Duhsã lucreze în sufletele dornice de ajutorul luiDumnezeu.

„De este cineva bolnav între voi sã chemepreoþii bisericii ºi sã se roage pentru el ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului ºirugãciunea credinþei va mântui pe cel bolnav ºide va fi fãcut pãcate se vor ierta lui”- aºa sunaodinioarã epistola cãtre Iacob arãtându-ne cãaceastã Tainã a Maslului se sãvârºea pe vremeaapostolilor, moºtenire atât de nepreþuitã pe careMântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a lãsat-opentru a ne vindeca bolile noastre sufleteºti ºitrupeºti.

Boala vine ca urmare a pãcatelor noastre ºieste de datoria noastrã de creºtini sã nu lãsãm capãcatul sã întineze sufletele ºi trupurile noastre.Tocmai de aceea trebuie sã înlãturãm viciile,rãutãþile care pun stãpânire pe noi din cauzafaptului cã tratãm cu superficialitate sfaturile datede Bisericã, de duhovnicii noºtri, lãsându-neangrenaþi în problemele cotidiene.

„Zaheu grebeºte-te ºi dã-te jos cã astãzitrebuie sã rãmân în casa ta” se auzea odinioarã

Postul Sfin\ilor Apostoli Petru `i Pavelbãuturi, de la gânduri rele, dorinþenecuviincioase, pofte vãtãmãtoare ºi fapte rele,în vederea primirii ºi înmulþirii haruluidumnezeiesc, altfel spus o deprindere cuvirtutea, un mijloc de întãrire a voinþei, depocãinþã, de mântuire ºi desãvârºire.

Mântuitorul Iisus Hristos, Proorocii,Apostolii, Sfinþii Pãrinþi ºi martirii au postit,motiv pentru care ºi noi, în acelaºi duh cu ei,postim pentru cã „împãrãþia lui Dumnezeu nueste mâncare ºi bãuturã” (Romani 14, 17).

Finalitatea postirii este Spovedaniaîmpreunatã cu împãrtãºirea cu Trupul ºiSângele Domnului, fãrã de care postirea estemai degrabã o curã de slãbire sau dietã sauorice alte chestiuni naturiste strict biologice,atât de actuale în vremea noastrã.

Modul creºtin firesc de postire este foartebine descris de cãtre Sfântul Ioan Gurã de Aur:„Postiþi? Arãtaþi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeþiun sãrac, aveþi milã de el; un duºman, împãcaþi-vã cu el; un prieten cu nume bun, nu-l invidiaþi;o femeie frumoasã, întoarceþi capul. Nu numaigura ºi stomacul vostru sã posteascã, ci ºiochiul ºi urechile, picioarele ºi mâinile voastreºi toate mãdularele trupului vostru. Mâinilevoastre sã posteascã, rãmânând curate derãpire ºi lãcomie, picioarele nealergând lapriveliºti urâte ºi în calea pãcãtoºilor, ochiineprivind cu ispitire frumuseþile strãine. Gura

sã posteascã de sudalme ºi vorbe ruºinoase”.Numai aceia care „se bucurã în Domnul”

ºi pentru care Hristos este cea mai maredorinþã a lor pot accepta bucuroºi luptaîmpotriva rãului ºi pãcatului ºi pot fi pãrtaºi labiruinþa cea din urmã. De aceea din toatecategoriile de sfinþi, doar mucenicii (martirii)sunt invocaþi în zilele Postului. Ei suntmucenicii împãrãþiei lui Dumnezeu pentru cãau vãzut-o ºi au pregustat-o ºi sunt capabili deaceastã ultimã ofrandã.

Aflându-ne în Postul Sfinþilor ApostoliPetru ºi Pavel, ei se fac însoþitorii noºtri,modelul nostru de-a lungul postului, iar postuleste lupta pentru biruinþa dumnezeiescului,cerescului ºi eternului din noi.

Pentru cei doi Apostoli nu aflã nimenipricinã de laudã mai mare decât lauda primitãde la Domnul Însuºi, cã pe Petru l-a fericitpentru mãrturisirea lui, numindu-l „Piatrã” pecare se va zidi Biserica, iar pe Pavel l-a numit„vas ales”, având sã poarte numele Domnuluiînaintea tiranilor ºi împãraþilor.

Suntem, deci, chemaþi de Sfânta noastrãBisericã a cinsti necontenit aceºti ctitori aicredinþei noastre, a-i chema în rugãciune, princredinþã, post ºi rugãciune devenind ºi noiucenici ai Apostolilor Domnului.

Pr. Crucian Murgoiu(Stejeriº)

glasul Mântuitorului. Era o poruncã atât deaºteptatã de Zaheu mai marele vameºilor, încugetul cãruia s-a produs o schimbare definitivã.Din momentul în care Domnul nostru Iisus Hristosa poposit în casa sa, i-a dat lui Zaheu o putere caresã-l facã sã afirme: „jumãtate din averea meaDoamne o dau sãracilor ºi dacã am nedreptãþit pecineva cu ceva întorc împãtrit”- dovadã a pocãinþei,a recunoaºterii pãcatelor sãvârºite. Aceastãchemare a lui Dumnezeu este valabilã ºi pentrunoi. Iatã deci cã întâlnirea cu Dumnezeu are caefect întotdeauna în viaþa noastrã o schimbare înbine, o întoarcere la normalitate, la lucrurilebineplãcute Lui. Avem ºi noi însã nevoie de aceeaºiconºtiinþã ºi pãtrundere lãuntricã ca a lui Zaheu.Pentru aceasta, deschiderea inimilor noastre în faþalui Dumnezeu se realizeazã numai printr-o viaþãduhovniceascã activã, prin împlinirea poruncilorlui Dumnezeu ºi relaþiile bune între semeni, ca„iubindu-ne unii pe alþii într-un gând sã-Lmarturisim.”

Acest obicei frumos de a ne ruga unii pentrualþii manifestat prin oficierea Tainei SfântuluiMaslu, este þinut în Protopopiatul Agnita în fiecarean pe toatã Valea Hârtibaciului. Participarea înnumãr tot mai mare a credincioºilor denotã faptulcã ne-am dat seama cu toþii cã fãrã ajutorul dobânditprin revãrsarea Harului lui Dumnezeu în acesteslujbe deosebite, vom rãmâne simpli spectatori latot ceea ce se întâmplã în jurul nostru fãrã sã luãmatitudine.

„Iatã te-ai fãcut sãnãtos, de acum sã nu maipãcãtuieºti ca sã nu îþi fie mai rãu!”

Pr. Iridon Dumitru(Ighiºu Vechi)

“~i rug[ciunea credin\ei va mântui pe cel bolnav...”“~i rug[ciunea credin\ei va mântui pe cel bolnav...”“~i rug[ciunea credin\ei va mântui pe cel bolnav...”“~i rug[ciunea credin\ei va mântui pe cel bolnav...”“~i rug[ciunea credin\ei va mântui pe cel bolnav...”

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 7

@N LUNA IULIEESTE ZIUA LOR

Sbârcea Gheorghe Retiº 1 iulie 87 de aniBarbu Ioan Retiº 2 iulie 86 de aniªerb Ana Ruja 3 iulie 84 de aniÞichindelean Eufimia Alþâna 3 iulie 82 de aniMuntean Maria Merghindeal 5 iulie 80 de aniAna Maria Ruja 6 iulie 80 de aniPopa Moise Alþâna 7 iulie 96 de aniIosif Gheorghe Þeline 7 iulie 85 de aniTecoanþã Traian Alþâna 7 iulie 82 de aniLungu Ana Alþâna 9 iulie 85 de aniIancu Maria Stejeriº 10 iulie 82 de aniMorar Maria Marpod 14 iulie 81 de aniVasiu Ana Dealu Frumos 14 iulie 80 de aniManoil Elena Fofeldea 15 iulie 94 de aniOprean Silvia Ghijasa de Sus 17 iulie 82 de aniTecoanþã Paraschiva Alþâna 20 iulie 84 de aniSbârcea Ioan Retiº 20 iulie 82 de aniIrod Maria Ghijasa de Sus 21 iulie 81 de aniBrezae Emilia Alþâna 22 iulie 88 de aniDragomir Susana Alþâna 27 iulie 86 de aniComãniciu Veturia Ruja 31 iulie 80 de aniNeagu Ana Fofeldea 31 iulie 80 de aniNoi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor.

N.R. Cerem scuze pentru eventuale erori datorate neactualizãrii listelor.

MAICANUMA-ATÂTA-I BUNÃPân’ copiii ºi-i adunã.Dupã ce i-o crescut mari,Nu-i mai au nici-un habar.Maica, pânã când mai poate,Vine cu desagii-n spate;La cel mic ºi cel mai mare,Sã le-aducã de mâncare.Maica, dacã-mbãtrâneºte,Toþi copiii o urãºte:Cã-i neghioabã ºi bãtrânã,ªi li-i silã de-a lor mumã.ªi o mânã sã se ducãLa cel mare ori cea micã.Cã-i bãtrânã, nu mai poateSã vie cu desagii-n spate.Maica, dac-o vãzut ce-i,S-o întors la casa eiªi se târâie cum poate,Cã-i bãtrânã, nu mai poate.Acum o cãzut de zace,Câte-o carte ea le face:Sã vinã din depãrtare,Sã le-mpartã ce mai are.Un pãrinte poate creºteªapte, opt copii, chiar zece;Dar cu toþii împreunãN-au grijã de a lor mumã.

ªerban Maria, 41 de ani(originarã dinIghiº), Agnita, 19 IV 1982

CUCULEÞ CU PENE SURE,Ce laºi lenea sã te fure?Ce nu cânþi colea pe cracã,De urât ca sã-þi mai treacã?Ai vreun dor, ai vreo durere,N-ai ce inima îþi cere?N-ai destulã pace-n leasãOri ce jale te apasã?Dragã-n leasã-i pace-adâncã,Ba e chiar prea multã încã.N-am nici dor, n-am nici durere,Am ce inima îmi cere;Dar pe-o cracã de rãchitãVãd o frunzã-ngãlbenitã;Sus în luncã, în livadã,Un voinic cosând otavã.ªi sânt trist cã vremea trece,Dupã caldã, vine rece.ªi sânt trist cã vremea vineSã mã duc în þãri strãine.

Dan Ioan, 75 de ani, Retiº, 2VIII 1981(no-tat de el în 1926)

Sus pe dealul înverzitGãsii dorul adormit.Cum aº face sã nu-l scol?Sã las pasul mai domol;Cum sã fac sã nu-l deºtept?Sã las pasul mai încet.Dorule, eºti ca un câne,Multã lume ai pus bine.Vrei sã mã pui ºi pe mineAici, pe locuri strãine,Unde nu cunosc pe nime;Numa’ frunza ºi iarba,ªi soarele ºi luna,Cã ele-s în toatã lumea.Numa iarba ºi nãsâpu’,Cã ele-s pe tot pãmântu.’.

Bârsan Ion,71 de ani,Retiº, 24 IV 1979

Viorel NistorObiceiul avea un caracter augural

legat de bunãstarea fetelor ºi deviitorul acestora ºi este considerat decãtre folcloriºti ca fiind o protecþie ºio fecunditate agrarã. Aceastãsãrbãtoare este legatã de solstiþiul devarã când un ciclu de lucrãri agricoleau fost încheiate.

Sânzienele este o sãrbãtoare atuturor plantelor de câmp cu puteritãmãduitoare. Este ziua în careexpansiunea vegetalã a plantelor aajuns la punctul culminant. Acumaceste plante trebuie strânse ºipãstrate pentru puterile lormiraculoase.

Ziua de 24 iunie este o zi a magieiarhaice dar este ºi cea mai lungã zi aanului, zi de mare rãscruce în cursasoarelui. Dupã ce a urcat zi de zi totmai sus acum el se opreºte ºi de aicidã înapoi pas cu pas coborând încetpe bolta cereascã. De aici încolo anulse înjumãtãþeºte ºi întreaga naturãîncepe sã dea înapoi. Plantele nu maicresc, iarba începe sã se usuce iarcucul nu mai cântã. Aceastãsãrbãtoare coincide cu ziua naºteriiSfântului Ioan Botezãtoru.

În toate satele transilvãnene fetelese duceau în câmp ºi împleteaucoroniþe de flori de sânziene, galbene-aurii, pe care le aduceau acasã.Cununiþele, datoritã formelor

rotunde, au fost considerate unsimbol solar ºi sunt împletite ºi dinalte flori de tot felul.

În cadrul acestui ritual coroniþatransmitea celei care o poartã, prinplantele pe care le conþine, puterilemagiei. Cununile de sânziene learuncau peste casã, iar dacã se opreaupe casã e semn bun în sensul cã ea vatrãi mult. Altele se pun la porþile dela uliþã sau chiar pe faþada caselor.Acolo stãteau toatã vara ºi toamna.

Aceste cununi sunt apoi folositeîn nenumãrate scopuri magice: elearatã cum va fi viaþa omului, dacãfetele se vor mãrita sau nu în anul încurs, dacã vor avea parte de noroc,dacã familia va avea recolte bogate ºianimale sãnãtoase. Aceste vechipractici sunt asemãnãtoare ºi cuocazia sãrbãtorilor de Anul Nou ºiBoboteazã ºi pe care oamenii din toatetimpurile încercau sã stãpâneascãmersul evenimentelor anuale. Elevizeazã raportul dintre cunoscut ºinecunoscut sau acela dintre ce esteîntâmplãtor ºi ce se poate stãpâni.

Alaiul lor era însoþit de cântecespecifice anotimpului de varã acum lasolstiþiu. Poate cã ºi în unele sate depe Valea Hârtibaciului sã fi fostanumite cântece legate de acest obiceidar pânã acum nu am gãsit vreunul.

Din volumul „BENEªTI... unsat de pe Valea Hârtibaciului”

SÂNZIENELESÂNZIENELESÂNZIENELESÂNZIENELESÂNZIENELE

Portul din Sãsãuº în spectacol la Cluj - Napoca

Înainte de încheierea anului ºcolar, profesorii ºi eleviicolegiului din Agnita au trecut în revistã realizãrile instituþiei. Avândca invitaþi pe ºeful Inspectoratului Judeþean Manta-ClemensCristine, personalitãþi ºi dascãli de la ºcolile din oraº ºi din zonã, s-au sãrbãtorit Zilele Colegiului, prilej de a se mândri cu dotãrile decare beneficiazã elevii ºi profesorii acestei ºcoli ºi cu rezultatele laînvãþãturã.

Cu aceastã ocazie s-a tãiat panglica oficialã, pentruinaugurarea atelierelor ºcoalã. Oaspeþii au fost invitaþi sã vizitezecele trei ateliere; tâmplãrie , marochinãrie ºi confecþii textile, dotatecu utilaje moderne, performante.

Remarcabil este atelierul de marochinãrie, unde profesorulVasile Bucãtaru a arãtat cã produsele executate de elevi, din deºeuride piele ºi înlocuitori, sunt de o bunã calitate ºi ar putea fivalorificate comercial. Problema este cã nu existã cadru legal înacest sens. Deocamdatã elevii sunt mulþumiþi cu meseria pe care oînvaþã aici ºi în atelierul de confecþii textile.

I B

ZILELE COLEGIULUIZILELE COLEGIULUIZILELE COLEGIULUIZILELE COLEGIULUIZILELE COLEGIULUI„AUGUST TREBONIU„AUGUST TREBONIU„AUGUST TREBONIU„AUGUST TREBONIU„AUGUST TREBONIU

LAURIAN”LAURIAN”LAURIAN”LAURIAN”LAURIAN”

FOAIEFOAIEFOAIEFOAIEFOAIEVERDEVERDEVERDEVERDEVERDE

M{RG{RIT,M{RG{RIT,M{RG{RIT,M{RG{RIT,M{RG{RIT,

Ciubucul, peºcheºul saumai nou mita, trei denumiripentru aceiaºi metodã de hoþie.Din aceastã formã de „comerþ”,câºtigã cei care dau pentru aprimi ceva nemeritat, cei careprimesc pentru a da ceva fãrãca ei sã piardã, ºi cei angajaþide stat sã combatã asemeneapractici, pentru cã nu fac nimicºi câºtigã bani frumoºi pentruactivitatea lor.

Dar nu corupþia vreau s-oprezint ci aberaþiile acesteia încampania electoralã

Dacã în mod curentpeºcheºul se dã celor maibogaþi, mai puternici, maideºtepþi, pentru a primi cevanecuvenit, în campaniaelectoralã, aceºtia o dau celormai mici, mai slabi, mai fraieripentru a primi un vot, care ledã dreptul sã-i reprezinte pe

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Cine vrea produse ºi servicii decalitate se poate adresa firmei S.C.MODEST IMPEX S.R.L.!

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are oechipã de constructori bine calificatã,cu experienþã, capabilã sã executelucrãri de cea mai bunã calitate, careoferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama demateriale necesare unei construcþii,de la cele folosite pentru fundaþie pânãla cele pentru finisaj. În magazinele firmei S.C. MODEST

IMPEX S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str.Mihai Viteazu se gãsesc cele mai variateproduse: aparaturã electro-casnicã,materiale ºi instalaþii sanitare, obiecte ºiaparate de uz gospodãresc, scule ºiaccesorii la preþuri fãrã concurenþã ºicalitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselorcumpãrate de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

ºi cu reduceri de preþ, în alte localitãþi.În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc

numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX

S.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

La „CHIRI”

Sunt cei mai frumoºi, cei mai mândrii ºi cei mai liberi, absolvenþiiColegiului AT Laurian din Agnita. Frumoºi cã sunt tineri, mândri cã auterminat ºcoala ºi liberi sã-ºi împlineascã visele. Îi admirãm, îi felicitãm ºile urãm succese în viaþã!

I B

ABSOLVEN|IIABSOLVEN|IIABSOLVEN|IIABSOLVEN|IIABSOLVEN|II

Deºi sunt proprietari numai pe parter, cînd a amenajat noul sediual farmaciei, în Piaþa Republicii , proprietarul Riofarm împreunã cuproprietarul florãriei vecine au dat o nouã înfãþiºare întregii clãdiri,un fapt ce trebuie apreciat.

În ceea ce priveºte interiorul acesta este „ca-n farmacie” ºiserviciile sunt la înãlþime.

cetãþeni.Dacã în mod normal

candidaþii trebuie sã fie binepregãtiþi, deºtepþi ºi cinstiþi, ceicare mituiesc, sunt obiºnuiþi cufrauda, cu minciuna, cupãcãlirea oamenilor.

Dar cea mai mare aberaþieeste folosirea BIBLIEI pentruºantajarea alegãtorilor. Ce poatefi mai anormal decât sã tefoloseºti de „Cuvântul luiDumnezeu”, pentru a câºtiga înmod necinstit bani (ochiuldracului)?

La televizor s-a spus cãmetoda s-a aplicat prin satele dinsud, dar se pare cã ºi în zonanoastrã au venit ºi s-au practicatobiceiuri sudiste. Imaginaþi-vãcum s-a desfãºurat discuþia peaceastã temã:

- Bunã ziua.- Sã trãieºti dom. ºef, da de

ce-ai mai venit la noi?- Mã, am venit sã vã spun sã

mergeþi la vot.- Mergem dom. ºef, dacã zici

dumneata mergem.- ªi pe cine votaþi?- Pe cine zici dumneata dom.

ºef.- Pe mine sã mã votaþi, cã eu

vã dau bani.- Te votãm dom ºef, mâncu-

þi guriþa ta, te votãm.- Da , da trebuie sã juraþi.- Sã moarã mama, dacã nu

te votãm!- Nu aºa ºmechere, cã mamã-

ta-i moartã de doi ani. Sã juraþipe Biblie.

- Aoleo, sare una dinalegãtoare, eu nu mã jor!

- Da de ce tu proasto, cã-þidã dom ºef bani?

- Nu mã jor Pardalane, cã ionu ºtiu ceti ºi dacã greºãsc mã FARMACIA RIOFARM

A~A S{-I AJUTE DUMNEZEUA~A S{-I AJUTE DUMNEZEUA~A S{-I AJUTE DUMNEZEUA~A S{-I AJUTE DUMNEZEUA~A S{-I AJUTE DUMNEZEU „Cu iaurt ºi gogoºeleTe fãcuºi vornic, miºele”

Folclor din vremea fanarioþilor

bate hãl de sus.- Pãi ne aratã dumnealui tu,

cum sã nu greºim, ca sã fie bine.ªi candidatul le-a arãtat locul

ºi semnul unde sã punãalegãtorii lui dragi ºtampila,dupã care a scos Cartea Sfântãºi banii ºi i-a pus sã jure.

Tot cu mâna pe Biblie,„alesul” votat ilegal a rostiturmãtorul jurãmânt:

„Jur sã respectConstituþia ºi legile þãrii ºi sãfac, cu bunãcredinþã, tot ceeace stã în puterile ºipriceperea mea pentrubinele locuitorilor comunei,(oraºului , municipiului)_____.Aºa sã-mi ajuteDumnezeu!”.

Ce valoare are jurãmântulunuia care, cu bunãºtiinþã a

cãlcat legile pentru a fi ales?Pentru un creºtin cu frica lui

Dumnezeu Biblia simbolizeazãesenþa credinþei. Cei bolnavigãsesc în cuvântul ei alinareasuferinþelor, muribunziinãdejdea unei treceri uºoare înviaþa de apoi. A citi Bibliaînseamnã a te purificasuf leteºte. Numai cei fãrãDumnezeu o folosesc pentru a-iºantaja pe cei sãraci cu duhul.

Dacã „activitatea” lor nu arfi plãtitã ar face aceºti „aleºi”ceva pentru concetãþenii lor?

Timp de patru ani, de fiecaredatã când vor încasa banii -suprema lor iubire – le va creºteinima de mândrie pentru propriapersoanã, care a ºtiut sã-ipãcãleascã pe alegãtori.

Aºa sã le ajute Dumnezeu!

I Bârsan.