Genetica MD - Curs 4 28 Octombrie 2013

GENETICA MEDICINA DENTARA

CURS 4 28 octombrie 2013

AUTOR: PROF.DR. EMILIA SEVERIN

UMF Carol Davila Bucuresti

2) ADN polimeraza permite

polimerizarea nucleotidelor numai

in directia 5 3.

1) Enzima ADN polimeraza NU poate

initia sinteza;

Modelul are in vedere caracteristicile

ADN POLIMERAZEI:

Reiji si Tsunako OKAZAKI

CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES GENETICA MD

SINTEZA ADN in vivo

Modelul OKAZAKI (1968) foloseste E.coli

3

MECANISMUL MOLECULAR AL REPLICARII ADN

1. Procesul de replicare incepe din punctele de origine a replicarii numite ORI;

2. De la ORI cele doua catene se separa formand o structura in forma de Y sau furculita de replicare;

4

Originea replicarii ORI

Furculita de replicare Furculita de replicare Catena

AVANSATA

Catena AVANSATA Catena INTARZIATA

Catena INTARZIATA

GENETICA MD

CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES


3. De la ORI replicarea progreseaza in ambele directii pana cand ADN este complet duplicat;

4. La nivelul ORI se fixeaza pe ADN proteinele de initiere a replicarii;

5. Replicarea este initiata prin formarea unui PRIMER;

6. ADN polimeraza adauga nucleotide la extremitatea 3 OH a primer-ului.

GENETICA MD

CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES 5


Catena ADN amorsa

Initierea sintezei formarea PRIMER-ului

PRIMAZA

Sinteza PRIMER-ului ARN

Extinderea catenei cu aj. ADN polimerazei

ADN polimeraza

ARN

ADN

GENETICA MD


INITIEREA REPLICARII ADN

6

( la Ek are intre 100 200 nucleotide fiind de 10X mai scurta

comparativ cu piesa Okazaki de la Pk).

- scurta secventa ADN sintetizata pe catena intarziata in timpul

replicarii ADN.


FRAGMENT (piesa) OKAZAKI

7


FRAGMENTE OKAZAKI formate pe CATENA INTARZIATA

CATENA AVANSATA

FURCA DE REPLICARE

DIRECTIA REPLICARII ADN

CATENA ADN AMORSA

CATENA ADN AMORSA

GENETICA MD

MODELUL REPLICARII ADN

8

a catena amorsa 3-5; b catena nou sintetizata continuu (CATENA AVANSATA); c catena nou sintetizata discontinuu (CATENA INTARZIATA); d furca de replicare; e primer; f fragment (piesa) OKAZAKI



9

HELICAZA SSBP PRIMAZA

ADN polimeraza III ADN polimeraza I LIGAZA


ENZIMELE REPLICARII ADN

10

PROTEINA SSB: (single strands binding protein) mentin separate cele doua catene desfacute de helicaza, impiedica

reimperecherea bazelor.

HELICAZA: desface dublul-helix si elibereaza monocatenele.

5 3

5

3

!PRIMAZA: asigura sinteza unui primer (6-30 nucleotide ARN) la

care ADN-polimeraza adauga dezoxiribonucleotide.

3 5

5 3


MECANISMUL REPLICARII ADN

11

Directia replicarii

5 3 5

3

5

3

3 5

Enzima ADN POLIMERAZA III adauga noi nucleotide la extremitatea 3 OH a primer-ului.



12

3 5 5

5 3 5

3 3 5

3 DIRECTIA REPLICARII

Fragment Okazaki

CATENA AVANSATA se sintetizeaza CONTINUU si are un singur punct de initiere (PRIMER).

CATENA INTARZIATA se sintetizeaza DISCONTINUU si are mai multe puncte de initiere.


REPLICARE SEMI-DISCONTINUA

GENETICA MD


13

5

5 3 5

3

3

5 3

3

5 5 3

CATENA AVANSATA : sinteza se face continuu, rapid in directia 5 3.

CATENA INTARZIATA : sinteza se face discontinuu, lenta, in directia 5 -3 dar in secvente scurte (100 1000

nucleotide) numite fragmente OKAZAKI.



14

5

5 3 5

3

3

5 3

3

5 5 3


ADN POLIMERAZA III se deplaseaza pe catena matrita 3 5 sintetizand o catena noua

antiparalela, 5 3.

GENETICA MD


15

5

5

3 3 5

3

5 3

5 3

3

5

PRIMER-ii sunt eliminati prin degradare enzimatica in prezenta ADN polimerazei.



16

ADN POLIMERAZA: inlocuieste secventele ARN ale primer-ului cu secvente tip ADN.

LIGAZA: uneste fragmentele OKAZAKI intr-o catena unica.

3 5

3

5 3

5 3

3

5



17

T I M

P


ORI 1 ORI 2 ORI 3

R = REPLICON

ORI = ORIGINE

GENETICA MD 19

REPLICAREA ADN INCEPE IN MAI MULTE PUNCTE DE ORIGINE SI PROGRESEAZA BIDIRECTIONAL

Acuratetea replicarii este esentiala pentru

transmiterea informatiei ereditare in succesiunea

generatiilor celulare;

Exista mecanisme de control care mentin rata

scazuta a erorilor de imperechere aparute in

timpul replicarii;

Gradul crescut de fidelitate al replicarii ADN

este asigurat de activitatea specifica a

ADN polimerazei (functie exonucleazica).

Lipsa corectarii erorilor de replicare va duce la

producerea MUTATIILOR.


22

FIDELITATEA REPLICARII ADN

Proprietatea unic a

moleculelor de ADN de a-i restabili

structura primar, iniial;

Proprietatea celulelor de a c o n t r o l a

i evita acumularea mutaiilor;

REPARAREA este realizata de un sistem complex de enzime ce sunt capabile:

1. s identifice greelile din ADN;

2. s nlture fragmentul de ADN cu eroare;

3. s sintetizeze un nou fragment;

4. s-l integreze n molecula de ADN bicatenar; integrarea se

realizeaz dup principiul complementaritii, dup replicare

sau independent de replicare.


23

MECANISME DE REPARARE A LEZIUNILOR ADN

NER (Nucleotide Excision Repair) :

- recunoaterea dimerului ;

- excizia unui fragment de 24-32 nucleotide din

catena afectat si completarea golului.


AUTOCORECTIA ERORILOR IN TIMPUL REPLICARII:

- activitate exonucleazic 3 - 5

CORECTIA ERORILOR DUPA REPLICARE:

MMR (Mismatch

Repair)

- independent de replicare; - multienzimatic;

- repar n special greelile din secvenele

microsatelitice (cu rat nalt de

mutaii).

BER (Base Excision Repair): - excizia bazei greite;

- excizia nucleotidului fr baz si completarea

golului.

GENETICA MD 24

MECANISME DE REPARARE A LEZIUNILOR ADN nuclear


BAZA INCORECT INSERATA

EROARE ADN

POLIMERAZA

ADN POLIMERAZA excizeaza baza incorect inserata

AUTOCORECTIA ERORILOR IN TIMPUL REPLICARII: - activitate exonucleazic 3 - 5

GENETICA MD 25

MECANISME DE REPARARE A ERORILOR de REPLICARE ADN nuclear


Enzime de reparare

Leziune intr-o catena ADN EXCIZIA segmentului ADN lezat

ADN polimeraza completeaza gap-ulN ADN polimeraza

LIGAZA ADN Capetele catenei ADN sunt legate intre

ele intr-o catena unica

GENETICA MD 27

MECANISME DE REPARARE A LEZIUNILOR ADN nuclear

ADN ligaza

3. SINTEZA reparatorie a segmentului excizat prin

activitatea ADN polimerazei

Enzima exonucleazica

MECANISMUL

DE REPARARE A

ADN PRIN

EXCIZIE-RESINTEZA

(repararea bazelor

modificate sau alterate dupa replicare)


ADN polimeraza

1. DIMERIZAREA TIMINELOR deformeaza molecula ADN

2. EXCIZIA enzimatica a segmentului ADN deformat

4. LIGAZA ADN uneste capetele segmentului ADN nou-sintetizat cu

catena veche.

GENETICA MD 28


a) DEPURINAREA

b) DEZAMINAREA

c) DIMERIZAREA

RADIATII UV

SURSE DE LEZIUNI ADN (produse de agresiuni endogene sau

exogene)

a)Depurinarea prin hidroliza reziduurilor nucleotidice ADENINA sau GUANINA se pot pierde din catena ADN si se produc situsuri abazice ( aprox. 5 000 leziuni / genom / zi);

b) Dezaminarea citozinei se formeaza uracilul, baza caracteristica ARN ( aprox.

100 leziuni / genom / zi);

c) Dimerizarea pirimidinelor radiatiile ultraviolete solare produc dimeri ai timinei

care deformeaza molecula ADN.

Alte SURSE: - erorile de replicare si recombinare, rupturi

mono- si bicatenare.

Coloana fosfoglucidica

GUANINA

CITOZINA

TIMINA

TIMINA

URACIL

Dimerizarea TIMINEI

Pierderea bazelor

GENETICA MD 29


ERORI DE REPLICARE

RADIATII X

RADIATII UV

AGENTI ALKILANTI

REACTII SPONTANE

MOLECULE REACTIVE

REPARAREA ADN (fragmente mici, sinteza

limitata)

OPRIREA CICLULUI CELULAR (APOPTOZA)

MUTATII

CANCER

ALTE BOLI GENETICE

SURSE DE LEZIUNI ADN

GENETICA MD 30

MOLECULA ADN

INAINTEA actiunii radiatiilor UV toate legaturile dintre baze sunt intacte

in vederea realizarii replicarii.

MOLECULA ADN

DUPA actiunea radiatiilor UV care rup legaturile dintre p.b. si formeaza

dimeri de timina si impiedica replicarea.

Ruperea legaturilor

Radicali liberi: Imbatranire-riduri

Arsuri solare


UV

INAINTEA UV - NORMAL

DUPA UV - LEZIUNI

GENETICA MD 34

Pacienta cu SW: la 15 de ani



Pacienta cu SW: la 21 si 48 de ani



SINDROM GENETIC CU IMBATRANIRE ACCELERATA

(pacientii dezvolta prematur ateroscleroza, cataracta, osteoporoza, intoleranta la glucoza, incaruntire precoce,

calvitie, atrofie cutanata, menopauza la femei)

CAUZA: mutatii ale genei WRN (localizare pe crz.8p11-12)

codifica o helicaza;

- defecte ale enzimelor implicate in replicarea si repararea erorilor

de replicare a moleculei ADN.

37

SINDROM WERNER (progeria adultului)


1. Este un proces biochimic si molecular;

2. Are loc in nucleu in faza S de sinteza a

interfazei ciclului celular ( dureaza circa

8 ore);

3. Replicarea este de tip semiconservativ

catena noua impreuna cu catena veche refac

molecula ADN;

6. Este semidiscontinua;

5. Este de 10X mai lenta decat la

procariote, doar 50 nucleotide/ secunda;

4. Este asincrona;

7. Este multirepliconica

(replicon= unitatea de replicare);

8. Este exacta si fidela;

9. Este programata: ORI se manifesta

constant de la un ciclu celular la altul avand aceiasi succesiune in

timp.

GENETICA MD 38

CARACTERISTICILE REPLICARII ADN LA EUCARIOTE

NUMARUL DE MITOCONDRII IN CELULA UMANA

TIPUL de CELULA Majoritatea celulelor somatice: 100-10.000 Limfocite: 1000 Ovocite: 100.000 Spermatozoid: cateva sute

Hematia si celulele diferentiate terminale ale

epidermei NU au mitocondrii.

39


Furca de

replicare

Ori H

Ori L

MITOCONDRIE

ADNmt

REPLICAREA ADNmt

GENETICA MD 40

REPLICAREA ADN MITOCONDRIAL (ADNmt)

PRIMER-ul ARN initiaza replicarea pe catena H

Catena L

Catena H

Activarea Ori H

Bucla de replicare

Bucla de replicare

Extinderea buclei de replicare

Activarea Ori L In momentul in care

catena nou-sintetizata ajunge in dreptul Ori L, aceasta se

activeaza.

REPLICAREA ADN MITOCONDRIAL

(ADNmt)


41

CROMOZOMCIRCULAR

REPLICARE

CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright GENETICA MD

42

REPLICAREA ADN MITOCONDRIAL (ADNmt)

Este format din structurile celulare care contin ADN, nucleul si mitocondriile,

precum si cele care intervin in realizarea functiilor sale.

NUCLEU

MITOCONDRIE

ADNn ADNmt

GENETICA MD CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES 43

APARATUL GENETIC in celula Ek

Organizarea ADN-ului in nucleu este impusa de:

- Spatiul nuclear redus

- Fazele ciclului celular

- Functiile ADN

GENETICA MD


ORGANIZAREA ADN IN CELULA EUCARIOTA

Cromozomi nucleari

NUCLEU

Cromozom mitocondrial

MITOCONDRIE

GENETICA MD


ORGANIZAREA ADN-ului IN CELULA EUCARIOTA

GENETICA MD

ADN-ul uman provine din doua surse: NUCLEU si MITOCONDRIE

Cromozomi nucleari

MITOCONDRIE

NUCLEU

Cromozom mitocondrial


46


37

CROMOZOMUL (chroma=culoare; soma=corpuscul)

Structura lamentoasa formata din croma?na condensata, vizibila in ?mpul diviziunii

celulare.

ADN

GENOM~3200 Mb

CROMATINA

DIVIZIUNE CELULARA

INTERFAZA CELULARA

NUCLEU

CELULA EUCARIOTA

ORGANIZAREA ADN IN CELULA EUCARIOTA

CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES GENETICA MD 47

Reprezinta cele 2

modalitati diferite de

organizare ale ADN-ului in INTERFAZA (cromatina) si

DIVIZIUNE (cromozomi).

GENETICA MD


CROMATINA NUCLEARA SI CROMOZOMII

- functional - in mecanismele de expresie si represie a genelor.

- structural - in organizarea supramoleculara a moleculei de ADN;

Interactiunile dintre ADN si proteine au un dublu rol:

La Ek moleculele de ADN dublu catenare, liniare, sunt asociate cu

proteine histonice, nonhistonice si mici cantitati de ARN, formand un complex

nucleoproteic numit

CROMATINA NUCLEARA.

GENETICA MD


CROMATINA NUCLEARA

Se clasifica in 5 clase (dupa nr. si tipurile de aminoacizi):

Sunt sintetizate de histogene

HISTONELE:

Este alcatuita din

ADN + proteine

(HISTONE, NONHISTONE)

+ mici cantitati de ARN

H1 (histona cea mai mare,

bogata in Lys)

H2A, H2B, H3, H4 (au o structura conservata in

evolutie, ceea ce demonstreza ca au un rol

structural important in organizarea

supramoleculara a ADN-ului).

GENETICA MD


CROMATINA NUCLEARA

HISTONELE au un dublu rol:

1. Structural ( formarea nucleozomului);

2. Functional - reglarea expresiei genice prin mecanisme complexe:

GENETICA MD

- acetilarea histonelor determina activarea unor gene;

- metilarea histonelor produce represia

genelor;

- fosforilarea H1 produce

condensarea fibrelor de cromatina.

Metilare

Kinaze Acetilare


52

CROMATINA NUCLEARA

PROTEINELE NON-HISTONICE:

GENETICA MD

Reprezinta un grup heterogen de proteine;

Au rol:

- structural ( formeaza matricea cromozomilor );

- functional (modularea activitatii genelor).


53

CROMATINA NUCLEARA

GENETICA MD

MICROSCOPIA ELECTRONICA a evidentiat un SISTEM IERARHIZAT DE FIBRE DE CROMATINA, de dimensiuni diferite.

PRIMUL NIVEL de organizare a ADN este

FILAMENTUL CU NUCLEOZOMI:

Nucleozomii nu sunt structuri statice, rigide, permitand replicarea si

transcrierea ADN.

Nucleozomii sunt legati intre ei printr-un ADN

liber ( linker ~60 pb) si H1 formand filamentul cu nucleozomi cu diametrul

de 11 nm.

NUCLEOZOM

- unitatea structurala primara a fibrelor de cromatina alcatuita dintr-un segment de ADN de

146 p.b. infasurat de 2X in jurul miezului histonic (format din 8 molecule de histone: 2xH2A,

2XH2B, 2xH3, 2xH4);


54

STRUCTURA CROMATINEI NUCLEARE

GENETICA MD

NUCLEOZOM - unitatea structurala primara a fibrelor de cromatina alcatuita dintr-un segment de

ADN de 146 p.b. infasurat de 2X in

jurul miezului histonic (format din 8 molecule de histone:

2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4).

Aspect de sirag de

margele pe o ata


55

NUCLEOZOMUL

ADN-linker MIEZUL HISTONIC

sirag de margele pe o ata ADN-ul atasat octamerului histonic

are circa 200 p.b. NUCLEAZA degradeaza ADN-linker

DISOCIERE in solutie salina concentrata

Octamer histonic

DISOCIERE

NUCLEOZOMI izolati


56

NUCLEOZOMUL

GENETICA MD

Doi nucleozomi succesivi se leaga intre ei prin ADN

linker si H1.

Aspect de sirag de margele pe o ata

OCTAMER HISTONIC

ADN infasurat de 2X in jurul

miezului histonic.

N U C L E O Z O M


57

FILAMENTUL CU NUCLEOZOMI


OCTAMER HISTONIC

ADN

NUCLEOZOM

NUCLEOZOM

ADN

ADN linker

FIBRA DE CROMATINA de 30 nm

GENETICA MD 58

GENETICA MD

AL DOILEA NIVEL de organizare este reprezentat de

FIBRA DE CROMATINA de 30 nm:

Filamentul cu nucleozomi se spiralizeaza in solenoid (prin

rasucire spre stanga) si formeza FIBRA DE CROMATINA DE 30

nm:

- este unitatea fundamentala de organizare a cromatinei in

nucleul interfazic;

- are un rol important in functionarea genomului.

30 nm


59


GENETICA MD

AL TREILEA NIVEL de organizare este reprezentat de

FIBRA PLIATA in BUCLE LATERALE de lungimi diferite:

Fibra de cromatina de

30nm se pliaza in bucle

laterale numite domenii si formeaza

FIBRA PLIATA IN BUCLE LATERALE (300 nm).

30 nm

SCHELETUL NON-HISTONIC de ancorare al buclelor (structura de mentinere a cromozomilor)

BUCLA =DOMENIU FIBRA de 30 nm


61


SISTEMUL IERARHIZAT de FIBRE de CROMATINA

ADN CROMATINA - CROMOZOM

ADN

FILAMENTUL cu NUCLEOZOMI

FIBRA de CROMATINA

de 30 nm

FIBRA PLIATA in BUCLE

LATERALE

Zona condensata a

unui CROMOZOM

(CROMATIDA)

CROMOZOM METAFAZIC

GENETICA MD 62

NUCLEOZOMI FILAMENTUL cu NUCLEOZOMI de 10 nm

ADN dublu catenar

ADN linker

Prelungiri histonice

NUCLEOZOM

HISTONA H1

FIBRA de CROMATINA de 30 nm

NUCLEOZOM

PRIMUL (a) si AL DOILEA (b) NIVEL de organizare a cromatinei

GENETICA MD


http://nicerweb.net/bio1151b/Locked/media/ch19/19_02ChromatinPackingD.jpg

BUCLE

SCHELET NON-HISTONIC

FIBRA PLIATA in BUCLE LATERALE 300 nm

CROMOZOM METAFAZIC

GENETICA MD

SCHELET de ancorare al CROMOZOMILOR

AL TREILEA (c) si AL PATRULEA (d) NIVEL de organizare a cromatinei


64

65

STRUCTURA CROMATINEI IN CELULA EK

BENZILE CROMOZOMIALE reflecta structura interna heterogena a cromozomului.

4. regiunile ADN bogate in G si C au un numar mai mic de puncte de atasare, iar buclele sunt mai putin dense in aceste zone prezentand un aspect mai lax (BENZILE G-).

3. condensarea progresiva a cromozomului profazic determina unirea cromomerelor invecinate in gramezi ( structuri mari) colorate intens si compacte (BENZILE G +);

2. regiunile ADN bogate in A si T formeaza aglomerari de bucle numite cromomere;

1. buclele fibrei de 300 nm se fixeaza neregulat de scheletul non-histonic;

BENZILE CROMOZOMIALE se

formeaza astfel:

GENETICA MD


CROMOZOMUL si BENZILE CROMOZOMIALE

ADN

CROMATINA CROMOZOM

CROMATIDE

CENTROMER

BRAT p

BRAT q

NUCLEOZOM

GENETICA MD

INTERFAZA DIVIZIUNE



68

ADN + proteine (HISTONE si NON-HISTONE) = CROMATINA

Se prezinta sub 2 forme distincte morfo-functional:

EUCROMATINA si HETEROCROMATINA

HETEROCROMATINA (cromatina puternic condensata in interfaza)

EUCROMATINA (cromatina putun condensata in interfaza)

TELOMER TELOMER CENTROMER

GENETICA MD


CROMATINA INTERFAZEI

Dubla membrana nucleara

Por nuclear

Reticul Endoplasmic

rugos

NUCLEOL

EUCROMATINA

HETEROCROMATINA

Zona granulara

Zona fibrilara

Organizator nucleolar

GENETICA MD


NUCLEU INTERFAZIC: aspectul morfologic al CROMATINEI

GENETICA MD

1.

se condenseaza si decondenseaza pe

parcursul ciclului celular;

2.

este activa transcriptional fiind formata din ADN cu secvente unice in care predomina perechile de

baze G si C;

3.

se replica la inceputul fazei S de sinteza a interfazei;

4.

este putin condensata, colorata palid si formeaza

benzile G- ale cromozomilor;

5.

reprezinta segmentul activ al genomului.


71

EUCROMATINA

GENETICA MD

1.

este condensata pe tot parcursul ciclului celular;

2.

este inactiva transcriptional fiind formata din ADN cu secvente repetate in care predomina bazele A si T;

3.

se replica tarziu, spre sfarsitul fazei S a interfazei;

4.

este foarte condensata si intens colorata formand

benzile G + ale cromozomilor;

5.

reprezinta segmentul inactiv al genomului.


72

HETEROCROMATINA

Diferentierea celulara.

Recunoasterea cromozomilor omologi in timpul meiozei;

Stabilizeaza centromerul si telomerele;

In celule, heterocromatina poate avea functii diferite:

HETEROCROMATINA poate fi: CONSTITUTIVA si FACULTATIVA

GENETICA MD


HETEROCROMATINA

GENETICA MD

CONSTITUTIVA

constant condensata in toate fazele ciclului

celular, in toate celulele;

permanent inactiva transcriptional;

aceiasi localizare la nivelul cromozomilor

omologi;

formata din ADN inalt repetitiv (ADN satelit);

dispusa in centromere, brat q al cz. Y, bratele p

ale cz. acrocentrici, constrictiile sec. ale cz.

1,9 si 16;

evidentiata prin modelul de bandare C.

FACULTATIVA

variaza de la un tip celular la altul, difera in functie de stadiul

de dezvoltare;

este reversibila, poate deveni activa

transcriptional;

prezinta o localizare diferita la nivelul cz.

omologi;

prin mecanisme epigenetice intervine

in reglajul genic;

cromatina X.


74

HETEROCROMATINA


CONSTITUTIVA

FACULTATIVA

Stabila Reversibila

Contine secvente ADN de tip satelit

Contine secvente ADN de tip LINEs

Polimorfism + Polimorfism -

Benzi C + Benzi C -

75

HETEROCROMATINA

EUCROMATINA

- putin condensata; - coloratie difuza.

HETEROCROMATINA

- foarte condensata; - coloratie intensa.

GENETICA MD


EUCROMATINA si HETEROCROMATINA

Pentru ilusrarea experimentelor si a mecanismelor moleculare prezentate s-au preluat imagini din domeniul public.

SURSE: http://images.google.com www.google.com http://www.juliantrubin.com/bigten/dnaexperiments.html http://nucleus.cshl.org/CSHLlib/DNAinNY/Case5/Case_5.htm http://www.allometric.com/tom/courses/bil255/bil255goods/09_dna.html https://wikispaces.psu.edu/display/230/DNA+and+Chromosomes https://deltawire.delta.ncsu.edu/around-campus/making-metabolism-easier-to-digest/

Pentru clarificarea unor probleme legate de tematica

predata la curs se pot trimite intrebari la adresa: [email protected]


http://www.stolaf.edu/people/giannini/flashanimat/molgenetics/transcription.swf

REFERINTE ELECTRONICE

77

NE REVEDEM:

Luni 11

Noiembrie

Documents

Genetica MD - Curs 4 28 Octombrie 2013