JACK WEATHERFORD

GENGHIS-HAN;i nafterea lumii moderne

Traducere din limba englezd, de Alina Popescu

Prefa{i de C[lin Felezeu

Con(nrBOOKS-201 7*-

Cuprins

Prefali de Cilin Felezeu.

Introducere - Cuceritorul dispdrut

Capitolul 8 - Kubilai-han Si noul lmperiu Mongol . . .

Qapitolul 9 - in lumina lor auritd

5

13

Partea intiiDOMNIATERORII lN STTPA: 1162_1206 45

Capitolul I - Cheagul de sdnge 47

Capitolul 2 - Povestea celor trei rduri . 87

Capitolul3-Rdzboiulhanilor. 119

Partea a doua

RAZBOIUL MONDIAL MONGOL: t2rl-r26t lslCapitolul 4 - tJn scuipat in obrazul Hanului de Aur . 153

Capitolul 5 - Sultanyersushan.. 189

Capitolul 6 - Descoperirea ;i cucerirea Europei. . . .. . 221

Capitolul 7 - Rdzboiul reginelor 260

Partea a treia

RENA$TEREA GLOBAL A: 1262*1962. 305

307

339

370Capitolul l0 - Imperiul iluziilor

Epilog - Eternul spirit al lui Gengfuis-han..,

Note.

Glosar

Biblio grafie s electiv d.

Mul{umiri :.. ... ... ......

41r433

435

443

459

46s

Batu

Familia regale a Marelui Imperiu Mongol

Yeke Mongol Ulus

Genghis-han - Borte Hatun1206-1227

Tolul - Sorhohtani1227-7229

MONGKE Hiilegii Kubilai AriqBohet25t-12s9 | (1200-1294)(1200-1264

Ilhanat Dinastia Yuan

Persia s,i Irak ChinaHoarda Imperiulde Aur MogulRusia India

MARELEHANRegent

Datele se referl la domnii(Datele dintre paranteze se referi la domnii contestate.)

Introducere

Cuceritorul disparut

Genghis-han" afost un om de acfiune.l

WesnrNcron post, 1989

in 1937, sufletul lui Genghis-han a dispirut din mlnistireabudisti** situatl in inima Mongoliei, pe RAul Lunii, sub lan]ul

intunecat al munfilor Shanh, unde preofii credincioqi il pro-

tejaseri qi il veneraseri timp de secole. in anii 1930, acolilii

lui Stalin au executat aproximativ treizeci de mii de mongoli,

intr-o serie de campanii indreptate impotriva culturii 9i reli-

giei 1or. Trupele sovietice au distrus ministire dupl minlstire,au impuqcat cilugirii, au violat cfllugirifele, au spart obiectele

de cult, au jefuit bibliotecile, au ars scripturile gi au demolat

* in limba rominl, existl mai multe variante ale numelui siu - de la

Genghis-han gi Ginghis-han pAni la Gingis-han qi chiar Cinghis-han; degi

o consider pe ultima mai apropiatl de varianta mongoli Chinggis Haan,

am optat, la cererea editurii, pentru varianta Genghis-han, in conformi-tate cu normele Diclionarului Enciclopedic, Ed. Enciclopedici, 2004. Cutoate acestea, opliunea pentru denumiri cit mai aproape de originalulmongol se va observa pe tot parcursul acestei traduceri (n. tr.).

** Mlnistirea budisti Shanh (Shanh Hiid) este una dintre cele maivechi de pe teritoriul Mongoliei, fiind intemeiatdin 1647. Se afli in pro-rincia Ovorhangai, la 25 km sud-est de oragul Harhorin, in bazinul le-

eendarului riu Orhon (n. tr.).

L4 facx Wnernrerono

altarele. Din cite se spune, cineva a salvat intruparea sufletu-lui lui Genghis-han, din Ministirea Shanh, gi a dus-o spre pis-trare in capitala Ulaanbaatar, unde i s-a pierdut definitiv urma.

De-a lungul veacurilor, in stepele nesfdrgite gi ierboase aleAsiei Centrale, pistorul-rizboinic gi-a purtat Stindardul Spiri-tului, numit sulde, alciltuit din smocuri de pir din coada celormai frumogi armisari ai sii, legate de prijina de lemn a uneisulile, chiar sub virful de metal. Ori de cite ori ageza tabira,rizboinicul infigea stindardul in fafa intrlrii, pentru a-gi de-clara identitatea gi a-i fi paznic pe vecie. Acest simbol rimdnealntotdeauna afarl, sub bolta Eternului Cer Albastru*, pe care

mongolii il venerau. Fluturate debriza aproape constanti dinstepi, cozile de cal intrupau puterea vintului, a cerului qi a soa-

relui, stindardul transpunind aceste forfe vitale ale naturii intrupul rizboinicuhri. Vintul ii inspira visele gi il incuraja si igiduci la indeplinire destinul. Unduirile gi risucirile pirului decal in bitaia vintului il indemnau si meargl tot inainte, mo-mindu-l si pir[seasci un loc gi si caute mereu altul, si giseascipiguni mai bune, si exploreze orizonturi qi aventuri noi, s[ iEi

fiureascl singur destinul in viafa p[minteasci. Uniunea dintreom gi stindardul siu ajungea atit de profundi, incit,la moartearizboinicului, se spunea cd spiritul siu trecea pentru totdeaunain acele smocuri de pir. Cit timp acesta era in viali, stindardulcu cozi de cal ii purta destinul; dup[ moarte, el ii gizduia su-fletul. Rimigifele sale pilmantegti erau degrabi abandonate Iacheremul naturii, dar sufletul igi continua existenfa vegnicl inacele smocuri de pir, inspirdnd genera(iile urmltoare.

* Tengri, sau Tatil Cer Albastru, este gi ast{zi venerat sub diverseforme qi se afli in centrul tengrismului,un sistem religios animist, qama-nist gi totemic, comun mai multor popoare provenind din stepele AsieiCentrale, printre care mongolii gi hunii (n. tr.).

Genghis-han gi nasterea lumii moderne 15

Genghis-han avea un stindard fhcut din cozi decai albi, pe

care il folosea in timp de pace, qi unul din pir de cai negri, care

il ciliuzea in weme de rizboi. Cel alb a dispirut destul de re-

pede, insi cel negru a supraviefuit, ca pistrltor al sufletului

siu. in veacurile ce au urmat morlii hanului, poporul mongol

a continuat si venereze stindardul ce ii gizduia sufletul nemu-

ritor. in secolul al XVI-lea, un descendent al siu,lama* Zana-

bazar,a construit mlnistirea a cirei misiune speciall era aceea

de a-i arbora qi plzi stindardul. Prin furtuni qi viscole, invazliqi rizboaie civile, cei peste o mie de cilugiri ai Ordinului Pi-liriilor Galbene, aparlinind budismului tibetan, l-au pizit cu

sfinfenie, dar s-au dovedit neputinciogi in fala regimurilor to-

talitare ale secolului al XX-lea. Cilugirii au fost ucigi, iar Stin-

dardul Spiritului a displrut.

Lui Genghis-han, nu soarta i-a fiurit destinul; 9i l-a fluritel singur. La inceput, p[rea pu]in probabil ci va avea weodatidestui cai incit si iqi alc[tuiascl un Stindard al Spiritului, 9i cu

atit mai pufin ci va ajunge s[ il urmeze pe tot cuprinsul pi-mdntului. Biiatul care avea si devini Mare Han a crescut intr-o

lume de violenfl tribali extremi, definiti de crime, ripiri Ei

luiri in sclavie. Ca fiu al unei familii de exclugi,lisatl si moaripe intinderile stepelor, probabil ci nu a intilnit mai mult de c6-

teva sute de oameni de-a lungul intregii sale copilirii, iar despre

o educa[ie formali nici nu se poate vorbi. Din aceste inceputuri

aspre a deprins, in cele mai cumplite detalii, gama completi a

triirilor omenegti: dorinli, ambilie 9i cruzime. Pe cAnd nici nu

ieEise bine din copilirie, gi-a ucis fratele mai mare, a fost captu-

rat gi luat in robie de un clan rival Ei a reuqit si scape din mAi-

nile acestuia.

* Preot-cilugir budist (in Tibet, Mongolia Ei Calmichia) (n. tr').

16 fecr Wn.e,rrrnnrono

in aceste conditii terifiante, biiatul a dovedit un instinct desupraviefuire gi de auto-conservare iegite din comun, insi n-adat niciun semn al izbdnzilor sale viitoare. ii era fric6 de cdini gipldngea din nimic. Fratele siu mai mic era mai puternic dec6tel, intrecdndu-l gi la tirul cu arcul, gi la tr6nti; fratele vitreg iidldea ordine gi se lua de el. Totugi, in aceste circumstan{e de-gradante, rnarcat de foame, umilin{i, ripire gi sclavie, biiatulgi-a inceput lunga ascensiune citre culmile puterii. inci inaintede anii adolescen{ei, igi formase deja cele doui rela}ii principa-lele ce aveau si ii defineasci viafa. A jurat credinfi gi prietenievegnicl unui biiat pu]in mai in virsti dec6t el, care, in tinere]e,i-a fost cel mai apropiat prieten, dar care, mai tArziu, avea si setransforme in dugman neimpicat; gi a gisit-o pe fata pe care ova iubi veqnic qi pe care a ftcut-o mami de impirafi. inclina{iadubli, cdtre prietenie gi dugmlnie, conturatd in anii tinerefii, afost o constanti a viefii lui Genghis-han gi trisltura de caracterce l-a definit prin excelenfi. indoielile chinuitoare privinddragostea qi paternitatea, ce s-au niscut in agternutul conjugalsau la lumina fl[cirilor din vatra familiei, au fost proiectate pescena monumentali a istoriei universale, lumea fiind inecatiin valurile ambiliilor, dorinfelor gi temerilor sale personale.

An dupi an, i-a invins, pe rdnd, pe to{i cei mai puternicidecit el, pind ce a cucerit toate triburile din stepele mongole.La virsta de 50 de ani, cind majoritatea marilor cuceritori ri-saserd deja in urml zilele gloriei militare, stindardul il chemape Genghis-han si lqi pir[seasci indepirtatele tirimuri debagtini gi si infrunte ogtile neamurilor civilizate, care, de se-cole, hirpiau gi luau in sclavie triburile nomade. in ultimii anide via[6, gi-a urmat stindardul prin degertul Gobi qi dincolo deFluviul Galben, in China, mergtnd din victorie in victorie prinfinturile central-asiatice ale turcilor gi persanilor, gi peste mun(iiAfganistanului, pAn[ la Indus.

Genghis-han ;i na;terea lumii moderne L7

in cursul nesfirgitelor sale cuceriri, armata mongole a dat

r[zboiului o dimensiune intercontinentali, purtAndu-Ei bete-

liile pe mai multe fronturi, intinse pe mii de kilometri. Teh-

nicile inovative de lupti ale lui Genghis-han au ficut dincavalerii europeni in armuri grele nigte relicve vetuste, inlocu-ite rapid cu unitifi de cavalerie disciplinate. in loc si se bazeze

pe fortificafii cu rol defensiv, el s-a folosit ln chip strilucit, pe

cimpul de luptl, de elementele vitezi qi surprizi, perfecfionAndin acelagi timp tehnicile de asediu pini intr-acolo, incAt a pus

capit erei cetifilor imprejmuite cu ziduri. Genghis-han gi-a in-vilat poporul nu numai s[ igi duci r[zboaiele pe distanfe uri-age, ci gi si igi intindl campaniile militare de-a lungul anilor,al deceniilor chiar, pini ce trei generafii gi mai bine s-au trezitprinse intr-un conflict continuu.

in douizeci Ei cinci de ani, oastea mongoli a subjugat maimulte na{ii qi teritorii decit au reugit si cucereascl romanii inpatru secole. Genghis-han, alituri de fiii qi nepofii sii, a supus

cele mai dens populate civilizafii ale secolului al XIII-lea. Fie c[socotim in funclie de numlrul total al popoarelor infrAnte, de

suma flrilor anexate ori de suprafafa totali ocupati, concluzia

este aceeagi: Genghis-han a cucerit de doul ori gi mai bine fa[[de oricare alt conducitor din istorie. Copitele cailor ce ii pur-tau pe rizboinicii mongoli au tulburat apele tuturor rAurilor qi

lacurilor de la Oceanul Pacific panl la Marea Mediterani. La

apogeul lui, imperiul se intindea, neintrerupt, pe 28-30 de mi-lioane de kilometri pltra(i, un spafiu aproximativ de dimensi-unile Africii gi cu mult mai vast decdt cel al Americii de Nord,adici teritoriile Statelor Unite, Canadei, Mexicului, AmericiiCentrale gi Insulelor Caraibe, la un loc. Acoperea {inuturinesfArgite, de la tundrainzitpezitit a Siberiei pan[ la cAmpiile

fierbin{i ale Indiei, dela orezdriile din Vietnam pdni in lanurilede griu din Ungaria, gi din Coreea pani in Balcani. Majoritatea

18 ftcr Wrlrnrnrono

oamenilor din ziua de azi triiesc in {iri cucerite odinioari demongoli; pe harta lumii moderne, cuceririle Marelui Han cu-prind treizeci de firi, cu o populafie de peste trei miliarde.Cel mai spectaculos aspect al acestor izbi,rrrzi este acela cd, subdomnia lui, intreaga nafiune mongoli nu depigea un milion deoameni, adici mai pufini decdt angajalii unora dintre corpora-

fiile moderne. Din acest milion, Genghis-han gi-a recrutat o ar-mati nu mai mare de 100 000 de oameni - un grup ce ar puteacu ugurin(l si incapi pe unul dintre marile stadioane moderne.

in termeni americani, marea realizare a lui Genghis-hanar putea fi infeleasi daci Statele Unite, in loc si fie fondatede un grup de comercianfi educafi ori proprietari de plantafiibogali, ar fi fost intemeiate de unul dintre sclavii ei analfabeli,care, doar prin forfa impresionanti a personahtetii sale, princharismi gi determinare, ar fi eliberat America de dominaliastriini, ar fi unit oamenii, ar fi creat un alfabet, ar fi scris o con-stitufie, ar fi decretat libertate religioasi universali, ar fi inovatarta rizboiului, ar fi condus armata din Canada pani in Brazlliaqi ar fi deschis rute comerciale intr-o zond de liber schimb carear fi inglobat continente intregi. La orice nivel qi din orice per-spectivi, dimensiunile gi amploarea victoriilor lui Genghis-handesfid limitele oricirei imaginafii gi pun la grea incercare resur-sele explicafiilor gtiin]ifice.

Din galopul cavaleriei sale, Genghis-han a redesenat grani-

fele lumii secolului al XIII-lea. Arhitectura lui nu a lucrat cu pia-trl, ci cu nafiuni. Nemulfumit de puzderia de mici regate,le-aalipit in unitd{i statale mai mari. in Europa Risiriteani, mon-golii au unit o duzind de mici principate gi oraqe slave, creAndun singur gi cuprinzitor stat rus. in Asia de Est, in decursul a

trei genera{ii, au creat statul chinez, innidind rimiqi{ele Dinas-tiei Sung, din sud, cu [inuturile jurchezilor din Manciuria, cu

Genghis-han gi na;terea lumii moderne 19

cele ale Tibetului,la apus, cu Imperiul Tangulilor*, din vecini-tatea deqertului Gobi, gi cu teritoriile uigurilor din Turkestanul

de Est. Odati cu extinderea stlpinirii 1or, au creat {[ri precum

Coreea gi India, care au supraviefuit pAnI in perioada rnoderni,aproape intre aceleagi granife trasate de cuceritorii mongoli.

Imperiul lui Genghis-han a adus laolaltfl qi-a amestecat nu-

meroasele civilizafii din vecinitatea lui, dind nagtere unei noiordini mondiale. in 1162, anul nagterii lui, Lumea Veche era

alcltuiti dintr-o serie de civilizatii inchise, care nu qtiau nimicdespre nicio alti lume dincolo de granifele vecinilor imedia{i.Niciun chinez nu auzise de Europa, dupi cum niciun european

nu auzise de China, gi, din cALte se gtie in prezent, nimeni nucilitorise dintr-o parte in cealalti. La moartea l.ui, in 1227,

Genghis-han crease intre ele o punte diplomatici gi comerciallce a supravieluit, neclintitl, pdnl in zilele noastre.

Dup[ ce a spulberat sistemul feudal al privilegiului aristo-cratic, Genghis-han a construit o orinduire noui, unicl, ba-

zate pe meritul individual, loialitate gi realiziri. A preluat

tlrgurile izolate gi somnoroase, ingirate de-a lungul DrumuluiMit1sii, gi le-a organizat intr-o refea, in cea mai intinsl zonide liber-schimb din istorie. A micgorat taxele pentru toatilumea, abolindu-le de-a dreptul in cazul medicilor, dascililor,preofilor Ei institufiilor de educa]ie. A dispus efectuarea unuirecensimint regulat gi a creat primul sistem pogtal internalio-nal. Imperiul lui nu a fost unul care sd acumuleze avulii gi co-

mori; dimpotrivl, a distribuit cu generozitate bunurile cigtigate

ln urma rizboaielor, astfel incdt acestea si reintre in circuitulcomercial. A creat o legislalie interna{ionall gi a recunoscutjurisdiclia suprem[ a Eternului Cer Albastru asupra tuturorpopoarelor. intr-o vrerne in care majoritatea conducitorilor

* Identificat cu Regatul Xia de Vest (n. tr.).