OLEG GARAZ

GENURILE MUZICII

Ideea unei antropologii arhetipale

Postfald de Bianca liplea Temeg

EoIBUCURE9Tr,2076

CUPRINS

PARTEAIGenurile istorice sociale rersus genurile istorice muzicale.De la tradifiile originare la cultura mase1or...... ....... LL

Genurile muzicii qi genurile societ5fii..... ..............13

Genurile practicilor primordiale .......18

Cultura templului gi teatrului, a sacrului gi profanului...........24

Cultura componisticd profesionistI................ .......30

Emergenla gustului comun qi cultura maselor ......................... 35

Genurile muzicii ca funclii ale comunicirii...............................39

Cultura maselor: rbzboaie, revolulii, totalitarism ....................50

Etapa a treia: infantilizarea ................67

Etapa a patra: fluidizarea........... ........79

Concluzii preliminare .........................92

PARTEA A tI-AGenurile muzicii in sistemul categoriilor gAndiriimuzicale.... ..... 101-

Genurile muzicii in postmodernitate:intre,,explo zia" tip olo gici qi,,implo zia" corrcepluald .......... 103

Etimologii qi tuncfii .....112

Problema etimologiei: o,, genealogie" plurifaletati............... L 14

Funcfii: conceptul gen ca verigd s1ab6............ .....125

Conceptul de triadi (categorial5) Ia Vasile Herman .............128

Triada ca un posibil generator taxonomic.Nevoia unei reformuldri necesare ........................131

Rearanjarea pe orizontald:de la gen-form5-stil la formi-gen-stil.......................................133

Rearanjarea pe verticald. Problema limitelor.Relevarea incompletitudinii............. .....................138

Inventarea intregului: completarea triadei secunde .............. 145

Rescrierea intregului: completarea triadei superioare.. ......... 161

Forma completi. Doud triade: noi elementegi noile lor sensuri.. .......165

Reprezentarea responsabilitelii functionale:imaginea instantelor.. ........................L69

Sinteza intregului sistem taxonomic... ...:.............175

Concluzii preliminare .......................183

PARTEA A III-AGenurile muzicii: gapte taxonomii normative............................ 187

Genurile muzicii intre ontologic gi taxonomic.Clasicismul beethovenian ca referintda normei standardizate ................ .........................189

Definifii si sistematizdri ale genurilor muzicale.Trei concepfii descriptiv-structurale(Bughici, Firc4 Timaru). ................. ......................201

Definilii si sistematizdri ale genurilor muzicale.Trei concepfii sociologic-empirice(Sohor, Socolov, Nazaikinski).. ................ ...........221.

Sistemul stratificat al genurilor muzicii:de la impuritatea operei inspre puritatea muziciiinstrumentale pure sau absolute .....231.

P A R T E A A IV -ADe la sociologic la antropologic, de la taxonomicla arhetipal .....251.

Relevarea sensurilor profunde.Genurile ca tipologii de practici pre-artistice .....253

Concluzii.....

P o stfal d cu iriz di w agneriene (Braxcd !rcma Tnw;) ................ 2I4

Index de nume ...................297

Bibliografie ....295

8

GsNunruE Muzrcrr qi cnuuRrlE socrnr.t,rrr

f rNunllE Muzrcrr suNT TrpuRr spECrFrcE (culturale gi ar-Utistice) de participare la existenfa colectivd. Este o afir-malie Ia fel de simpl5 precum definifia arhetipurilor, princare acestea sunt considerate a fi structuri de profunzimeale naturii umanel. Oricare genuri ale oricirei muzici depe mapamond sunt tot atAtea formule de implicare in si-mul5ri simbolice ale existenfei. Prin raportare la conceptulde realitate obiectivd, genurile muzicii ar putea fi conside-rate ir:r egald misurd drept un ansamblu de posibile expe-rienfe constitutive sau complementare celei dintAi.

Prin intermediul unui apel conaocafiu suficient de puter-nic - insisten! repetitiv sau seducHtor - genuri muzicale pre-&tm oper a, simfonia, concertul instrumental sau p oemul simfonic,adund indivizii umani h spaflul unui teatru sau filarmonici gi

i organtzeazi i:r comunitilfi. de auditori. Spre exemplu, un genmuzical preetmrock'n'rollul le-a asigurat milioanelor de ado-lescenfi posibilitatea unei experienle comunitare -in termenide participare entuziastd coregraficd gi imaginari - nu doarpe durata cAtorva minute ale unei piese, ci i::r limitele capaci-tifii cardiace gi pulmonare ale fiec5ruia de a rezista iureguluiamef,tor al muzicii. intr-uo alt sens, concentrarea mai multormijloace tehnice precum ritmul, melodia, armoniile, or-

1,,Si definim deci arhetipul ca o constantd sauo tendin[d esen[iald

a spiritului um€u:r. Este o schemd de organizare, o matrild, in care ma-teria se schimbd, dar contuturile rdmln.", in: Lucian Boia, Pentru o

istorie a imaginarului, Bucuregti: Humanitas, 2000, p.15. ln cdutareaunei definilii a arhetipului se poate recurge, de asemenea, la scrie-rile lui Carl Gustav Iung Ci Gilbert Durand gi, deopotrivl, ale luiLucian Blaga gi ale lui Corin Braga.

13

GENURILE MUZICII

chestrafi4 intr-un singur impuls stimulativ determind qi untip diferi! mult mai intens, de cel cotidian (public sau domes-tic) de interacliune intre receptori. La rAndul ei, interacflu-nea insdgi este una complex5, constituiti din mai multeelemente sincrone, fictive sau reale: participanlii reali 1a

eveniment - publicul gi interpretii -, prezentamediati (fictivi)sau nemijlociti a autorului, muzicainsXqi, dar gi propriaidentitate a receptorului, una diferiti de cea cotidiani, redi-mensionatl ir funcfie de impactul concentrat diferenfat gi

multiplu alansamblului global de stimuli. Diferenfairtre con-certe ale trupelor Animals as Leaders, Emerson, Lake I Palmer,Slayer, Opeth, Yes, Black Sabbath sau Angel Viaaldi, evoluli-ile lui ]oe Zawinul st Weather REort, Chick Corea *t Returnto Eoreaer, ]ohn Mclaughlin ctt Mahqaishnu Orchestra qiin-terpretarea unei simfonii de Beethoven (cu Otto Klemperer,Wilhelm Furtwdngler sau Carlos Kleiber), de Brahms (cuKarl Bohm sau Otto Klemperer), de Bruckner (cu OttoKlemperer, Sergiu Celibidadre sau Eugen Jodrum), deMahler(cu George Solti, sau Rafael Kubelik) sau de $ostakovici(cu Evgheni Mravinski sau Gennadi Rojdestvenski), poatefiirleleasi atAt ca diferenfdintre mai multe genuri de con-

linut, ambient, experienli, tip de apelare, incadrare giinteracliune.

Speciile genurilor nu doar asigurd declangarea gi articu-larea unei experienle colective sau individuale, ci oferd giun suport estetic-ideologic specific al acesteia. Pe lAng[ sen-sul de orientare, curent qi stil sau gen propriu-zis, titula-turi precum rap, metal, progressiae, bebop saublues, desem-neazdqi tipologii de practici comunitare trditein grupurilede muzicieni-profesionigti sau consumatori ai acestormini-ideologii gi mini-estetici ale muzicii. in acelagi sens,genurile muzicii pot fi inlelese ca tot atAtea determinantegenerative ale unui ambient specific - ideatic, imaginativ,

14

GnNunIrn ISToRICE socIALE yERsus GENURILE rsroRICE MUZICALE

emofional - in care sonoritatea are funcfie de hiperstimu-lare a unei experiente care prin strucfur5, incdrcdfurX gi ar-ticulare propun gi determind un anumit tip de incadrarepsiho-identitari intr-un joc de simulare sonord a unei rea-1it51i secunde2.

Opera, sonata, variafiunile, liedul, simfonia, cvartetufconcertul, uverfura sau motetul sunt tot atAtea propuneripentru un tip specific de (auto)incadrare gi participare laun anumit tip de experientd.

Poate chiar mai mult, genurile sunt forme gi tehnici careaparfin unui tip specific de existenfd social4 cu un vast giramificat sistem institutional (conservare, formare, propa-gare) gi prin implicare activd a unor mase de oameni cAtmai extinse. Scopurile sunt foarte clare: educarea imagi-nativd gi emolional[ - formarea unei percep]ii diferen]i-ate gi elevarea gustului -, propagarea unei imagini simbo-lice (generalizate) a sinelui, a lumii (societdfii) gi a relaliilorsociale, dar gi o puternicd inrAurire de sensibilizare in sco-

2OricAt de conventional sau efemer ar putea fi considerat, rolulunei asemenea implicalii este de a substitui sau disloca spontan saudiscrelionar nu atAt o realitate primd (obiectivd) cu una secundd,ceea ce se gi intAmpld pe parcursul participdrii auditive, cAt de a re-formula starea imaginativ-afectivd prin opliunea pentru un anumitcadru determinant (tipologie de gen). Nocturna, bluesul, balada,concerto grosso, opereta sau preludiul, sunt tot atAtea nume pentruun habitat de anumite dimensiuni (spa!iu, duratS, amploare), unanumit continut (profil, relief, consistenli, diversitate) gi un anumitmod de articulare (diverse specii ale miqcdrii - tempo, metru, ritm,agogicd). Fie este vorba despre opliunea pentru un fond sonor intr-uncadru domestic sau de rave-party, fie despre un concert filarmonicsau rock, sensul alegerii constd in substituirea dominantei psiho-afec-tive actuale printr-o alta determinatd de tipul de incadrare (expe-rienfd) ficlionald pe care o promite, propune gi permite un anumitgen ca tip de experien!5.

15

GENURILE MUZICII

pul omogenizdrii gi integrdrii in grup sau, altfel spus, unaunificatoare3.

Sistemul genurilor poate fi conceput intr-o multitudinede formule. Chiar dacd stau ca semn pentru existenla in-sdgi, cu sensul de repiici metaforic-simbolice, genurile mu-zicrt ar putea fi considerate ca modele ale unui cadru de-terminant formulat ,,cuvAnt cu cuvAnt" timp de milenii inscopul adundrii impreund a indivizilor umani pentru in-teracliune, cunoastere si transformare. Este vorba,intAi detoate, despre genurile de societdli umane, despre dominan-tele ideologice gu in general, culturaie care definesg la rAn-dul lor, genurile istorice ale mentalitdlilor cu nevoile lor deun anumit tip de imaginar, despre organizarea acestora sigenurile specifice, istorice si ele, de interacfiune intre indi-vizi Ei grupuri. PAnd la urmd este vorba si despre tipologi-ile gAndirii si practicii muzicii, care doar prin genurile eispecifice reugegte sd devind o parte integranti a existentei

',,intr-adevXr, daci vom compara simfonia cu oricare din genurileoricdrei arte, nu vom gdsi niciunul care ar deline <funclia unifica-toare>. Chiar gi acele genuri cdrora aceasta le-ar fi apropiatd, spreexemplu romanul gi drama, rXmAneau, in esenld, o art6 a trdiriiindividuale - romanul intr-o mdsurd mai mare, iar drama intr-unamai micd i:r virtutea specificului sdu teatral. Simfonia insi, cu sprijinpe posibilitdlile emolionale-sugestive ale muzicii, pe aparatulorchestrei, arealizatprin mijloace pur instrumentale cea mai vechefuncfie a muzicii - integrarea oamenilor intr-un colectiv. [...] Ca qiromanul, care, intr-o celebrd definilie, a devenit in secolul al XIX-lea un ,,epos al personalitSlii>, simfonia epicizeazd conqtiinla in-dividuala" atribuindu-i un caracter atotcuprinzitor gi universal. insispre deosebire de roman, simfonia era mult mai <<teoretic6>, deoarecein virtutea specificului artei muzicale, extrdgea din empirismulreahtetii un sistem esentializat de relalii gi il prezenta drept o con-ceplie generalizatd a existenlei umane."; in: Mark Aranovski,CutrfionuuecKue ucKaHun [Explordri simfonice], Leningrad: SovetskiKompozitor, 1979, p. 15.

16

GnNunre rsroRrcE socIALE yERsus GENURTLE rsroRrcE MUzTcALE

colective. Ca un mulajsau ca o replicdfideld 1a imaginea so-cietdfii in care existd in sensurile cele mai intime gi pro-funde. Altfel spus, un anumit tip de societate reciami sipAn5la urmd elaboreazd genurile care o reprezintd cAt maifidel.

a.In cel mai general sens posibil, poate fi vorba despre spa-

lii istorice sau geografice in calitatea lor de bazine cirlturalepopulate cu diverse specii de manifestdri consensuale desubstanf5 ritualici. Astfel, poate fi invocatd imaginea maimultor tipuri istorice de organizare a existenfei sociale,unde genurile muzicii apar fie ca expresie a modelului deorganizare (muzica tradifionald rurali gi urban4 muzicabisericeascl qi nobiliari), fie drept consecinli cumulativda mutafiilor in planul sensibilitdlii colective sau in planulspecific al gAndirii muzicale. Prin genurile muzicli inlete-gem expresii esentializate ate tipurilor de congtiinlX colec-tivd (perceplie gi imaginar) prin care sunt definlte genurileexistentei sociale ca sisteme culturale complexe.

"17