Geografia Judetului Hunedoara

5/27/2018 Geografia Judetului Hunedoara

1/12

IJ

JU TUL HUNE O RSuprafata : 7016 km 2 (3 din t er i t . ta r ii) .Populatla : 530005 loc . (2 ,4 din populatia taril, 1 lulie 1979), din care 388952 loc. in med iul urban ; dens . 75,5 Ioc. Jkrn .Rese d inta : municip iul Deva, 6 90 loc . (1979) .Asezar l: 12 or ase (d in care t rei munic ipii) , 57 comu ne (d in ca r e op t su burbane), 459 sate .Cai de co mun lcat le : 318 km c.I.: (d in car e 162 km c. f. e lect r iflcat a): 1967 km dru mu r i publ ice (d in ca re 490 km mod er n izate) .

IASEZAREA G EOGRAFICA. Est e situat in partea centralvestlca a t arii , la contactul dintre Car pat ii Merldionall, Carpat li Apusen i ~ i Carpat ll Banatului , intr-o zona cu masivemuntoase ina lt e jo as e, des partite de mul te d ep re siuni

~ i culoare int ra mo ntane ; aici a fost capitala Da cie i lui Decebal a Dac ie i romane . Coordonate : este st r aba tu t de paralela de 46 'lat . N (S Zam) de merid ianu l de 23 long . E(V Simer ia) . Este traversat de la E la V de riu l M u r e ~ [ud .vecine : Alba , Vilcea, Go rj , Tlrnl s , Caras-Severin . Alt. maxirnese afla in vf, Mindra 2519 m (M. Par ing) ~ i vf. Pe leaga2509 m (M. Retezat), ia r ce le min ime in Lunca Mu resului, cca 17 0 m , in zona Zam.G EOLOG IA. Are 0 structu ra geo log ica corn ple xa alcatu lta din un ita ti cristal ino-mezozoice a part ln lnd Carpatil orMeridionali ~ i ai Banatului ~ i din un itat l sedimentaro-vulcanice ce alcatulesc Ca rpatll Apusen i de sud . Ele se trnblnain lunguJ Culoarulu i tectonic al M u r e ~ u l u i In S, se delim iteaza cr istalinul autohton (danub ian) inti lnit in rnaslve le Par ing, Vilcan, Retezat ~ i Ta rcu Pinza Ge t lca in Godeanu, Sureanu , Po iana Ruscal. Autohtonul se compune,ma i ales , din s istur i cristaline injectate puternic cu gran it e , granod iorite , gnaise peste care repauzeaza formatlunl sedimentar-mezozoice, mai ales calcare juras ice , cacele din mas ivul Piule-Iorgovanu sau d in M. Vilcan. Masive le Pinze i Ge t ice si nt constituite dominant din sistu ricrista line, in care se afla m igmat ite, pegmatite, arnflbo llte,calca re dolom it e cristal ine ; p es te f orma t lunea cr istal inas in t ~ i petice de sed imentar juras ic cretacic (calcare,microconglomerate, _gresii ) mai ales in vestul Sureanului~ i in Poiana Ruscal , In Dep . Petrosanl , peste sedimentarulget ic c re tacic, u rr ne az a for rnatlun l eocen-ol igocene (conglomerate rosl l). oligocen superio r-aqu itaniene (complexul marnos productiv, in care s in t incorpo rat e 25 st r a t ede carbune), burdigallene (complexu l conglome rate lo r superloare) sa rmato-p liocene (pletr lsur t to ren t la e ). in Dep.Hateg-H unedoara, peste sedimentaru l get ic (permian, juras ic, cretacic), urmeaza paleogenul (conglomerate, gresii,argile), tortonian-sarmatianul (conglomerate , g re s ii, marne ,ca lcare) pannonianul p i e t r i ~ u r nisipuri , ar g ile) . Carpa tii Apuseni s in t alcatuiti din i s t u r i cristaline (0 insula laRapo lt u Mare) ~ i sed imentar-mezozo ic compus din jurasicsuperior (calcare, f l i ~ gresos-calcaros, w i l d f i ~ ma i ales inconglomerate, argile, gresii), supr. mar i ocupa insa mag-

5

matitele ofi oll ti c e, care au erupt in jurasic ~ i cretaciculinferior ~ I se compun din bazalte, piroclastite, gabbrour l;el e si nt strapu nse de m igmat it e ma i no i, laramice , sub fo rmade corpuri intrus ive (ex . Ce r bia) ; in neogen (incepindcu torton ianul) ar e loc 0 no ua faza vulcanica ce a determ ina t in t rus iun i (neck-uri) , cu rger i de lave (andez ite, r iolit e , dacite ) ~ i pir oclastite. Depresiun ile Brad Ziatnacupr ind sedime ntar torton ian , sarrnat lan sl pannon ian, compus din ptetr lsur ~ i argile , apoi plroclasti te. marne, tufur i,nis ipur i pletr lsur l .RESURSE ALE SUBSOLULUI. Marea va r ie tat e de res urseest e legata de d ivers itatea tectonoge ne t ica a reg iunii. r-bunii s int repr ezentat i pr in hu lls, ca re forrne aza im portante zacaminte in Dep . Pet ro san l (cel mal mare bazinhuilifer al tarii), cum sint cele de la Lupeni, Ur icani,Vulcan, Petrila, Lonea, Petrosan l, Livezeni s .a . ~ i princar b un e b run in Dep . Brad (Ia Tebea) . Minereurile feroasese gas esc in M. Poiana Ruscai (cele ma i importante zacarninted in Roman ia) la Teliuc , Ghe la ri, Vadu Dobr ii, Po iana lu iFilimon . c m inte/e auro argentifere s in t s ituate in zone leMusar iu-Brad ~ i Sacar imb, uneo ri fllnd asociate cu pirita,brenda galena etc., iar cele cuprifere in aprop iere de Deva(SV), ivir i gasindu-se ~ i la N de M u r e ~ Cazanest l CtunganlAlrnasel) : pirita a fos t sernnala ta la Boita-Hateg, in PoianaRuscai ~ i linga Zam, ia r m inereuri comp lexe exist a , ma i ales ,in zonele Brad, Sacarlrnb in M. Po ian a Rusca i, Au ma ifost p use, de asemenea , in evident a une le za cam int e debauxlta in baz inul Hateg (Ohab a-Ponor, Pui) , de miner eu r i de zinc, cinabru (Vo ia). Mater iale de construct ;; ~ i recite u ti le numeroase ca varietate, sint reprezentatepr in : andez lt e , zacami rrt u Criscior, zone le Cozla ~ i Plet roasa (SV Deva); baza lt e la r a n i ~ c a , Birtin ; ma rmure,zacamintu l Alun- Bunila ; calcare in M. Met alifer i (Ba ltaCrac lunest l. Vata), M. Po iana Rusca] la V de Hunedoara(Te liuc, Crac luneasa, valea l a ~ t - calcare do lomitice) inM. ~ u r e a n u (Banita) a gips - zona Brad ; argile refractarela Baru Mare , a rg il e ca ol in oa se - zacamintul Brad-Poienita , a rgile comune la C h i ~ c a d a g a , Brad, r a n i ~ c a C o s e ~ tIzlaz-Baia de Cris, Ze ican i et c . ; bentonite la GurasadaPo ien i Vica (N . de M u r e ~ la E de Ca lan , la Sintamar iade Piatra ; ta lc (Ia V de Hu nedoara) , in M. Po iana Ruscai;travert in la a n p o t o c C a r p i n i ~ Geoag iu ; nisipur i cuartoase la Crivadia , n is ipuri ~ i p i e t r i ~ u r i in lunca M u r e ~ u l u


2/12

JU ETUL HUNE O R~ i pe diferite riuri. Ape minera/e terma le se gas esc laGeoagiu, Calan Vata iar i zvoare minera le la Boholt , Chimindia, Bobilna s.a.RELIEFUL. Terit. judo Hunedoara se cornpune din unltatlmontane (68 ) carora Ie s int in terca la te in t inse spat il depresionare (32%) cu caracter col inar . Acestea d in urrna s in taxate in lungul M u r e ~ u l u i , Streiulul, [Iului ~ i rlsului Alb.Mas ivele situate la 5 de M u r e ~ apar tl n Carpatilcr Meridionali, cu exceptla M. Poiana Rusca] care s in t atasat i Carpatilor Banatului. M Retezat, in intreg ime pe terit . [ud .,sint masivi, au multe alt. peste 2000 m (vf. Peleaga 2 509 rnvf. Retezat 2482 m. s .a.), preztnta un relief glaciar deosebit de complex (circuri ~ i va i glacia re : Bucura, Zanoaga,[ ude e , St lnlsoara, Valea Rea etc.), da r ~ i suprafete netedede eroziune. Sp re i S se lndlvlduallzeaza culmea calcaroasaPiu le-Iorgovanu (Retezatul Mic), ia r in E culmea mai coborita a Tu llsei Masive/e Godeanu ~ i Torcu s int cupr inse numaipartial in judo ~ i au un relief glaciar relativ dezvoltat , da rmai ales suprafete de netezire; a ic i au fost remarca te suprafata Borascu (vf. Borascu 2158 m) la 2050 - 2200 msuprafata Riu Ses la 1 700-1 800 rn, care se gasesc ~ iin masivele vecine. M. Vilcan, r eprezentati numa i prin versantul lo r nordic . mai abrupt, sint mai j o ~ i v f . Straja 1 868 m)strabatut] de pasuri de culme (Vilcan 1 620 m) .M. Paring, sltuatl in p arte a de SE. s int, de asemenea,ina lti (2519 m in vf. Mindra) ;; i cu multe form e glaciare (bazinul super io r al [Ietulul). M ~ u r e a n u (M . Sebesulul) se compun d in culmi rotunjite (fara creste glaciare),nivelate de pediplena carpatica (1 800- 2000 rn), de n ivelele medii carpatice (Riu Ses la 1 500-1 600 m), dar, maiales, de nivelele de bo rdura (800-1 000 m) care formeazaaici asa-zlsa Platforms Luncani, ce are ~ i un bogat re liefcarstic . M. oi n Rusciii, ce apartln Muntilor Banatului, s in tcu peste 1 000 m ma i [os, fata de Retezat ating abia1 355 m in vf. Rusca; au culmi domoale n ivelate, mai alest inu tu l Paduren i lo r (600-800 m) ce apare ca un platoularg ondulat. La N de M u r e ~ se afla unitati din C a r p a ~ i iApuseni: M. Metaliferi cu bogate mineralizari, cu a lt . re dusespre M u r e ~ (500 m) ce cresc spre N la 700-900 m; in interiorullor apar 0 serie de maguri vulcanice. M. Gaina (1 486 m)se afla la N de Brad ~ i face parte d in M. Bihor. Unitatiledepresionare sint. d e a semene a, var iate . Dep. P e t r o ~ a n i .inchisa de patru masive montane. are un relief puternicfragmentat de numeroase le vai ce yin din munte; J iu r lleau , t o t u ~ i . va i relat iv larg i, ia r pe marglnile ei se dezvolta prispe de glacis. Dep. Hateg, mult mai extinsa, coboarain trepte spre valea Stre iulu i. acestea f iind formate dinlunci larg i, cimpuri p iemontane ~ i dealur i inalte perama montana a Retezatului. Dep. Hunedoara (sauStreiului), dezvoltata intre aliniamentul Subcetate ~ ipin la M u r e ~ se compune d in tr -o zona deluroasa (D.

S i l v a ~ u l u i ~ i alta depresionara, Dep. Simeria (cu trei compartimente : Hunedoara pe Cerna, Cal an pe Stre i ~ i Smeria-Devape M u r e ~ CuI. O r a ~ t i e i , ce p r e l u n g e ~ t e spre E Dep . Hun edoarei. ar e ca rac te r de luros in S. apoi d e te ra se ~ i luncain N. Cui. M u r e ~ u / u i (sau Dep. Ilia) se compune din douaingustari B r a n i ~ c a - taiata in cristalin ~ i Bur juc-Zam inpiroclast ite) ce inchid culoarul depresionar al llie i; spreSV de Dobra acesta se continua cu CuI. Bega prin i n ~ e u -area Holdea . Dep. Brad, cu relief colinar ~ i terase, se dezvolta in bazinul C r i ~ u l u i Alb . avind un compartiment vestic. Dep. Vata ~ i altul SE cu bazinetul Luncoiu . Pe latura

m u r e ~ a n a se dezvolt a . pe formatiun i sed imentar-tortoniene.Dep. Ormindea-Baito Inconjurata fiind de culm i ~ i magurid e e ru pt iv ~ i calcare jurasice ~ i depresiun ile A l m a ~ ~ i B a l ~ a(in s pa te le unor chei calcaroase mai ales ch e ile Ardeului .

IPROCESE GEOMORFO LOGICE ACTUALE SI DEGRADAREA TERENUR ILOR. Munte le (inalt, m i j l ~ c i u jo s)impreuna cu depresiunile intermontane reprez inta treptele altitudinale pe care se d e s f a ~ o a r a gama proceselorgeomorfolog ice actuale din jud o Hunedoara. EtajuJ montanse compune, la r indul sau, din subetajele alpin ~ i eel de padure.Subetajul alpin c ur pi nd e s up r . r el at iv i nt in se in munt iiRetezat, Godeanu (ma rg in ea nor di ca a c re st ei e st ic e) ,Paring ~ i cu t ot ul r es tr in se in M. Tarcu (vf. Pietrii) . S in t

5

active procesele crionivale, r espect iv dezagregarea, avalansele de zapada, soliflu xiunea ; uneori se observa urmede eoliza t le Microrel ie ful ce r ezul ta in u rm a a cesto r p ro cese se ev ldentlaza prin conuri poa le de r o h o t i ~ , maride p ietre, virfuri ascutlte , c re st e, pot coave n ivale, margh ile s .a ., unele d intre ele suprapun indu-se pe fo rm eglaciare pleistocene . La to p irea zapezllor ~ i in t impul ploilo r to rentlal e se deztantu ie ~ i pluvio-denudarea (pe supr ,ma i netede) , precum torenilol itatea (mai ales pe versant iidezgol lti). Subetajul cu padure ocupa, in pr incipal. muntelemediu jos , atit din Retezat, Codeanu , Tarcu Paring,ci t ~ i versantul de N al M. Vilcan . apoi asa-z lsul Pod ls Dac icd in Sureanu , Po iana Ruscal Met alife ri , ca ~ i M. Ga ina. In.stare natura la prtrnara, a ici sint speci fice procesele de vale:eroziunea in odlncirne, transportul de aluviuni ~ i unele acumuliiri pro/uvio-co/uviale, sub form a de con uri de deject esau trene coluv iale . La acestea se adauga p roce se le dedizolvare corstlca, pent ru terenur i le catcaroase, precum ~ ieroziunea biochimica ( in pat ur a de alte ra r l). In multe locurilnsa, padurea a fost ta iata, fkind lo c p a ~ u n i l o r finetelor;pe alocur l, in Apusen i ~ i Poiana Ruscal , se gasesc chiararatur] . In a ce st e c on d itli s-au dezvoltat procese le de ~ i -roire toreruialitate, chiar alunecari de teren, in argile ~ imarne, sau in patur lle de alterare situate in panta,Degrodarile de terenuri, d in eta jul rnontan sint provocate,in primu l r ind . de dezagregar tle foarte ac t ive de pe creste,virfuri s l versant ll abrupt l subalpini , ca re , eel mai adesea,nu perm it formarea solulu i. Un rol activ II joaca avalansele de zapada fr ecvente in Retezat , P ar in g Godeanu.Pajis til e alp ine sufera de pe urma so liflu xiun ii, fo rma r lide marghlle , glisarii unor bolovan i ~ i altele . Degradare a d in etaj ul forest ier est e ac t tva, uneor i p ina la pute rnica ~ i exces lva. numa i pe cumpene le ~ i versant i despadurttl .Mun te le Gaina, spre exemplu, est e despadu rit in proporti e de 75 ar e degradar de sol mode ra te s pr e pu te rn ic e .Sltuatll sim ilare se intilnesc ~ i in Po iana Ruscai, und e a pa r

alunecari de teren. M. Metaliferi, despadur iti ei puternic, s in t afectati de e rozi une mo deratii putern ica in proportie de 50%. cu precade re glacisul sudic areale le vailo r ce coboara spre M u r e ~ unde , pe alocuri, apar alunecarl. Nordu l Vilcanului este, in general, ma i impadur it

~ i deci cu degradari mai r edus e. Te renu ri le calcaroase,ca cele d in ~ u r e a n u , ram in adesea cu roca la zi, pr in indepartarea totala a solulu i a paturei de a lterari pe caleai r o i i .Etalu l depresiun ilor intramontane se extinde peste CuI.

O r a ~ t i e i depresiun ile Hunedoare i Hategu lui, apoi De p .P e t r o ~ a n i Dep . Brad . Cu anum it e part icu la r itat i, in toatese p ot d eo se bi : alb iile m inore ~ i luncile, terasele joase .un itatile deluroase, glac isur ile sau p iemontur ile marg inaleunde au loc procese geomo rfologice spec ifice eroz iunealaterala aluvionarea, revarsarile co/uvia/e, ~ i r o i r e a torentialitatea, alunecarile de teren ~ i pluviodenudarea).Degradarea terenurilor, din etajul d ep resio nar, este multmai avansata ~ i cu potential ma i ma re , da tor it a in te rventiei masive a omului in r educer ea . uneor i pina la total .a i n v e l i ~ u l u forestier protecto r . La aceasta se adaugaaportul mare de aluviun i ~ i de apa, c ar e coboa ra nef ri na ted in munte. mai ales din Retezat , Paring ~ i ~ u r e a n u , undesursa de aluviuni g ro sie re e st e d eo se b it de bo ga ta . C el emai afectate de c at re e rozi une sint port iun ile deluroaseal e depresiunilor . cu pante ma i ma r i ~ i in structura carorain t ra format iuni argilo-marnoase ~ i nis ipur i. Degradariavans at e. p in a la exces ive, se in t ilnesc in dealur ile de lavest de localit. O r a ~ t i e Jnde exista ~ i frecvente alunecaride teren, apoi pe unele part i din Dealur ile Hunedoarei(D . i l v ~ u l u pe 0 buna supr. d in dealu r ile de pe st ingaCerne i. In Dep. P e t r o ~ a n i cu precadere pe sectorul deluros din st inga J iului de Ve;;t ~ i dreapta Jiulu i de Est .ex ista 0 eroziune torent iala avansata ~ i mu lt e a lunecar isuperficiale ~ i adinci. Situat ii sim ilare, da r pe supr .mai restr inse, po t fi intilnite pe rama nord ica aDep . Brad , ap o i pe rama sa sudica, mai ales in bazinulriulu i Luncoiu, precum i n depresiun ile din M. Metaliferi,ca de ex . la izvoarele va ii V a l i ~ o a r a in Dep . OrmindeaBaita, Dep. A l m a ~ - B a l ~ a Eroziunea, in ace st e l ocur i, esteputern ica , degradarea fi ind ma rita ~ i de a lunecari. 0 ero-


3/12

JU ETUL HUNE O Rziune mai mo de rat a e x lst a in dealurile de la E de O rast ie, unde padur ea e ma i inchegata . Piem o nt ur ile neteded in Hateg sufe ra pe r iod ic de exces de umidi ta te. Sl ma iaccentu ata este aceast a sltuat ie pe podur il e un o r teras ed in Dep . Hunedoa ra , sau pe cel e d in D . O ras t ie. Lunci lela rg i ale 5tre iului, Ri ulu i Ma re , Valea Luncanilor , Ce rnei

O r a ~ t i e M u r e ~ u Cr isulu Al b, pe linga excesul d eumi di ta te , s in t afectat e de inun dat i s i aluvi on a ri part iale.In afara degradari lo r amint ite , ma i ex ista excava r lle d inzonele m in iere , dep uner ile de steril haldele, incl usi vce le de la termocentra la Min t ia etc. , ca r e afecteaza anu mesupra fete , ee l pu t ln 0 perioada de t imp . Gr.P.APELE DE 5UPRAFATA. Reteaua h idrografica a jud o Hunedoara apar t lne, in cea mai mare parte, bazinului riului

M u r e ~ pe sectorul ava l confl . Cug ir , aval confl . Almassl , in mal mica rnasura, bazinelor super ioa re ale ] iulu ~ iCrlsulul Alb . Densitatea este mare f iind cupr lnsa intre0,5 krnikrn ~ i 1,1 kmtkrn . Valor i ridicate apartln bazinelorsuperioare ale 5treiului ~ i [iulul de Vest din masivele Tarcu-Godeanu ~ i Sureanu , iar cele scazute uno r terit . din zonajoasa de ped is. Areale int inse din rnuntii Bihor , Metaliferi, Dealurile Orast ie ~ i Platforma Luncani au valori de0 5 - 0 7 krnrkm , iar in rnun t i Retezat, Vilcan , Sur eanu(Sebes) ~ i Poiana Ruscai at inge valo r i de 0, 7 ,9 km ikrn .Scurgerea medie multlonu l spec lf tca var laza pe terit . jud oint re 40 I/s . km 2 su b 2 I/s . krn , cele ma i r id icate valo riintilnindu-se in zona de izvoare a Riului Mare d in masive leGodeanu, Retezat , iar cel e mai s cazut e in Cu loarul depresionar al M u r e ~ u l u In M. Ta rcu lu l se lnreg tstreaza va loride 20-40I/ s . krn , in M. 5ureanu de 1 20 I/s . km 2 , inM. Poiana Rusca l M. Met a'lifer i de 5- 20 lIs. km 2 , rest ulte r it. fiind cupr ins intr e ma i put in de 2 I/s . km 2 5 lis . km 2 Scurgerea medie multianuota specifica de aluviuni in suspensievar iaza intre mai pu t ln de 0,5 t/ha . an 2,5 t /ha . an . Debi-te/e medii multianua/e de aluv iuni tirite sint impor t ant e inzonele montane inalte, ele depaslnd ca va loare pe cele insuspens ie ,Riul M u r e ~ strabate, pe 0 lung . de 105 krn , un cu loar tectonic larg int re M. Su re anu (Sebes) M. Poiana Ruscai, la 5

~ i M. Apusen i , la N . La int rarea in ju d ., in amonte delocalit . Aurel Vlaicu, riul ar e 0 sup r. de bazin de 20100 km2 ,iar la ~ i r in aval de localit. Zam, a junge la 25315 km 2 Diferen ta de supr . de baz in apa rtine in proportie de 96 %jud o Hunedoara . Panta generala a r iulu i, pe acest sector,este redusa (0 ,3-0 ,5% 0) in general. uniforma, i ar a lb iasa stabila . P r i m e ~ t e pe stinga afl. important i, d e o rd in ulI ca de exemplu Ora tie (5 = 399 km 2 , L=47 km) , Strei(L=89 km ~ i supr . total a de bazin de 1 970 km 2) , Cerna (5==725 km 2 , L=67 km) ~ i Dobra (5=183 km 2 , L=42 km) .D intre afl. de ordinul II s in t de mentionat afl. 5treiului ~ ianume : Riul Barbat (5=96 km 2 , L=28 km), Riul Mare(5=894 km 2 L=62 km) $i Luncani (5=142 km 2 L== 25 km) . Afi. de dreapta , cu exceptia Geoagiului 5==321 km 2 , L=34 km), sint de dimensiun i reduse atit calungime , ci t $i ca suprafata . Debitul mediu multianual alriului M u r e ~ pe perioada u ltim ilor 30 ani, variaza de la120 m31s, in se q iu n ea , de in t r a r e in ju d. , la 165 m31 s incea de ~ i r aportu l cel ma i ma re pe acest tronson datorindu-se r iulu i 5tre i. Var iatia de la an la an a de b itu lu i mediuanual indica pentru anii ' p l o i o ~ (1970) va lori de douao ri ma i ma r i, iar pent r u an ii s e c e t o ( 1950 ) de aprox .juma t a t e , comparativ cu deb it e le med ii mu lt ianuale. Repart itia scurgerii in in ter ioru l anulu i arata ca vofumul ma ximscurs pe anotimpuri se produce la s f i r ~ i t u pr imaver ii ~ iincep ut u l ve r ii, in intervalul ap r . - iun . , iar ce l minim , toamna ,in intervalul sept . - n o v . cind se scurg, in med ie , 4 0 - 4 5 %respectiv, 1 2 - 1 3 % d in vol . anual. Lunar, vol . ma ximscurs se inreg istreaza, de ob ice i , in ap r . , ia r cel minim insept., in med ie cu aprox. 16- 1 7 % ~ i respect iv, 3 - 4 %d in vol. anua l. Cel mai mare debit produs la S. h . B r a n i ~ -ca in ult imul secol, a avut lo c in anul 1970 ~ i a inreg istratvaloarea de 2600 m3 / s aprop iata de debitul ma xim cu probab ilitatea de ~ e p a ~ i r e de 1 % (0 data la 100 an i) evaluatala 2 760 m3/s . In timpul acestei viituri, la a c e i a ~ i s .h . , s-ascurs un vol. impor t an t de apa , care a atins in decurs de10 zile valoarea de aprox . 1100 mil. m3 , vol. care insa

a fo st de pas tt in anu l 1975 (1 135 mil . m3) , des l debitulma xim core sp unzato r aceste i viituri a fost mai mic (2 280 3/sLa int rarea lesl rea din [ud., deb ite/e med ii zi lnice m inime(an ua/e) cu probabilitatea de 80 (0 data la 5 ani) s in t de14 ,0 m3/ s ~ i re spect iv 20 m3/ s , iar cele din pe r ioada devegetatle iu n. - au g ., cind cer ln t el e d iverselor foloslntesint rnaxirne, de 25 m3/ s sl respectiv , 40 m3 / s . eel ma imic deb it med iu ziln ic d in ultimii 30 an i la s.h. Bran iscas-'a prod us in ia r na an ilor 196 3- 1 9 6 4 ci nd s-a inregistrat12 ,2 m3 ls . Debitul mediu multianual de aluv iuni in suspensieva r iaza , pe sectoru l coresp unzator ju d. , int r e 65 90 kg/s .Fenomene de inghet (gh eata la mal , ' curge ri de slo lu r t podde gheata) se lnreglstreaza. in medie , in 80-90 din ie r n iau 0 durata med ie de 4 5 - 50 zile. Podul de gheata aparema i ra r , la aprox . 2 ani ~ i ar e 0 durata med ie de 30 zile .In sect iunea s .h . Branisca durata maxima a podulu i de gheatainregistra ta a fest de 107 z ile, ia r cea min ima de 0 zi.Riul Jiu se forrneaza prin unirea a doua cursuri de ape:] iul de Vest, considerat ca izvor, ~ i [ iul de Est. [ iul de Vest,sau Rornanesc , izv . din mas ivul Retezatul Mic, la al t . de1 760 rn, ~ i strabate te r it. judo pe 0 lung. de 51 km.[iul de Est, sau Transilvan, lsl ar e ob lrsia la 5 de M. Sureanu,la al t . de 1430 m ~ i parcurge pina la confl. 0 lung. de28 km. Dupa un irea acestora, riul [lu mai parcurge 0 d istanta de cca 4 km plna la leslrea din jud., unde total lzeazao sup r. de baz in de 1 050 krn . Afl. lo r s in t redus t atit casupr . (10 - 15 krn ), ci t ~ i ca lung . (5-13 km), cu except iari uri lor Taia (5=90 km L=20 km), Jiet (5=79 km 2 L=22 km) Banita (5=103 krn , L=16 km) din bazinulJiulu i d e Est . Debi tul mediu multianua l al [ Iulu l la ieslr ead in jud . , este de 20,0 m3 /s, d in care 11 ,3 m31s este aportulJiului de Vest 8 ,2 m3 /s al [iulu i de Est . Debite/e mediianuale var iaza de la a n la an at ing ind in an ii plolosi (1970 ,1975) valori de 1 ,5 or i ma i rnar i ia r in an ii s ecet cs i d e 0 ,7 or ima i mici comparat iv cu debitele med ii multianuale.Riul Cri su l A lb izv . d in masivul calcaros-cristalin al Pietrelo r l b ~ din M. Bihoru lu i (a lt . 980 m) s trabate t e ri t .pe 0 lung. de 66 km , tota liz ind la Ies ir ea d in jud o 0 supr.de baz in de 992 krn , Pan ta r iu lu i in zona montana , in ju rde 9 - 25% 0 , scade odata cu patrunderea in zona joasadepresionara , aval de confl . cu riu l B u c u r e ~ c i la aprox.1-210' panta ce se men t ine ' p ina la din jud o Afi .sa i au su pr . de baz in cupr inse in t r e 1 0 - 8 7 km 2 lung .de 6 - 22 km , cu e x c e p ~ i a vaii Sawlwi (5=107 km 2 , L==15 km), pe stinga, ~ i Ribita (5=123 km 2 , L=18 km) ,pe dreapta, care d e p a ~ e s c a ce ste limite de suprafata . Ins e q iunea corespunzatoare i e ~ i r i i din ju d . , debiwi mediumuft ianual al C r i ~ u l u i Alb este de aprox. 10.0 m31s, debitulma xim cu probabilitatea de d e p a ~ i r e de 1 de aprox . 530m3 / s debitul mediu zilnic minim (anual) de probabi/itate 80de aprox . 0,30 m3ls ia r debiwl mediu multianual de aluviuniin suspensie de aprox . 5 kg/s. Fenomene de inghet ap a r in80 % din ierni ~ i au 0 durata medie de aprox. 40 z ile, iarpodu l de gheata 0 frecven ta ~ i durata mai reduse in ju rde 50 ~ i respectiv , de aprox. 15 zile.Lacurile. Pe te r it . judo Hunedoara, ca lacur i naturale s in tde ment ionat cele de or igine glaciara d in muntii R e t ~ z a tGodeanu . Tarcu ~ i Paring. Cele mai multe s in t cantonate inM. Retezat, cu peste 80 cuvete la cus t r e , r ep r ezen t ati vefi ind Bucura, pr in supr. cea mai intinsa (10,8 hal, Zanoaga,p r in cea mai mare adinc ime (29 m), ~ i Taul Custuri pr ncea mai rid icata a ltitud ine la care se afla (2270 m) . InM. Godeanu, lacur ile s int red use ca numar ~ i au supr.de mici dimensiuni (Scari oara, Godeanu, Moraru , ~ e s e o retc.) ca in M. Tarcu . Taul fara Nume, Pietre/e Albe , Baieu,Corciova). Lacur i le pr inc ipa le 'd in M. Paring s in t cantonatein baz inul Jiet ului (S laveiuf, Taul fara Fund, RO iife, Og/indaMindrei) s ituate , in general, la al t . su b 2000 m. Dintrelacur ile antrop ice se mentioneaza ca fiind mai importantecomplexul hidroenergetic ~ i de al imentare cu apa potabilain dust ri ala de la Gura Ape/or, d in bazinu l Riului Mare, ~ iLacul de acumulare de fa Cinci , pe r iul Cerna, cu 0 supr.de 2,61 km 2 un vol. de 43 mil . m3 apa, realizat in anu l1964 pentru dese rvirea cen tr ului met alur gi c Hunedoara.In bazinul )iulu i supe r i o r , acumularea Va/ea de Pe$ti , cu unvol . de 7 mil . m3 apa, d e s e r v e ~ t e localit. miniere din zona.


4/12

vf Pe Mare \

5Sc a ra :5o 5 5 2 I3 5 7 3 ~ 6 2 24 u 24


5/12


6/12

JU ETUL HUNE O RC LIMA. Un itati c1imatice . Ter it. judo Hunedoara se incadreaza, in propor-tl egale , in lim itele sect . cu cllrna continental-mode rat a in cel cu clima de rnunt i ina l1i mijloc iit inutului clime i de dea lur i. Regimul climat ic gene ral.Co mplex itatea cond it lilo r climat ice este dete rrnlnata demarea vari etate a reliefului r eflectata , in mo d deoseb itin et ajare , compartimentarea fragmentarea lui sl orientar ea dtferent lat a a formelor acestu ia (versant i, culoarepr incipale de vai etc.) . Prezen ta mai multor t r ept e pr incipale de re lief ge ne reaza un moza ic topocl imat ic, cu uneledlfer ntt ri pentru fatadele re liefului orientate spre N , E,5 V. lern ile s in t moderate in pr i vinta reg imu lui term ic,re lat iv umede . Ver ile s int insor i t e da r u so r r acor oase . cuun regim pluviometr ic ech ilibrat. a d i a t i ~ solara global a .Sume le medii anual e ale radlatl ei so lare to tale se cifreazaint re 110 - 115 ,0 kcal/cm 2 /an cu unele abateri in plusor i in minus pen t ru peri me tr ele mC?ntanema i inalt e .a r iiledep resionare culoa rele de vai. In ia n. rad iatia solaragloba la nu depaseste 3 ,0 kcaltcrn iar in iul. aceastaoscileaza in jurul val ., de 15,0 kcal fcm2 , Ci rculatiagenerala a atmosfere i. In ansamblul clrculatiel generalea atmosferei , spat lul geografic ocupat de jud o este supusla doua pr incipale ln ftu nt ale centr llor barici. C irculatlad inspre V, cu slab e influente mari time, ge ne reaza vremerelativ calduroasa urneda iarna usor inst abil a vara .Clrculat ia dinspre NV N cond ttlo neaza vreme rece iar na,racoroasa instab ila vara . Aceste doua pr incipale t ipu ri declrculat e atrnosfer lca sufera une le transforrnarl de facturalocala , determ inate de prezenta reliefu lui montan inalta l spat illor depres ionare . Temperatura ae rului. Circulat ia atrnosferica generala din jurnatatea de V a tari i actlunea climatogenet ica a formelor de re lief condlt loneaza aspectele diversificate din reg imu l temperaturii. Med iile anua/es int cupr inse int re 2.0C 10,0C reflectind un co ntrastterm ic te r itor ial de 12,0C. Val. cuprinse in t re - 2,0C6,0C s in t specifice s ec t. mont an prop riu-zis . in ar i iledepres ionare Petrosani , Hateg et c . , val. term ice se rnent lnintre 6,0C 8,OC, iar pe valea M u r e ~ u l u in aval de Deva,osc lleaza in ju r de 10,0C. Medii/e lunii iul . cuprind val .int re 6.0C 20,0C. Cea mai mica val. terrnlca, de 6,0C,este speclflca culmilor virfur ilor montane de mare alt.Pe vaile M u r e ~ u l u i Cernei Stre iulu i , in sect. lo r cu ceamai mica alt., tempe ra tura aeru lu i se ment lne intr e 19 ,OC

20,0C. cadrul unor suburritatl montane med iile fun iiiul. s in t des tu l de r idicate ca de exemplu pe M. Metalifer iM. Poiana Rusca i 16 ,OC), Munte le Gaina 14,0C). Datori ta cadruJu i geomorfolog ic apa r dife re ntieri int re ariiledepresionare : Dep . P e t r o ~ a n (15-16 ,0C) Dep . Hateg18 -19,0C) . Mediile lunii ian . au val . de la-1 ,0cC la-10.0C,contrastul termic de 9 ,OC apropiindu-se de cel anuaf.Temperatura medie de 1 0C se afla local izata pe valeain timp ce cui mile montane ina lt e au intre OO -10,OC. Max ima absoluto a fost de 39 ,7C laDeva la 16 aug . 1952, ia r minim abso luto in a c e e a ~ localit at e a atins valoarea de 31 ,6C la 24 ian . 1963 : Temperaturile extreme. eVident iaza 0 amplitud ine term ica absoluta de 71 ,3C. Inghe t u r ile t irnpur ii de toamna se producin ju rul datei de 20 sept., iar cele mai .ti rzii inghetur i depr imavara in ul t ima decada a lunii mai . In decursul anulu i,numorul med iu al zile lor cu inghet ajunge la valoarea de155 160 ,0 pe cui mile montane la 125-136 ,0 in ar iiledepres iona re cu loarele de vai mai ad inc i. Precipitatiileatmosferice . Cant itotile medii anuale sin t cupr inse, int re600 ,0 mm pe culoare le de vale M u r e ~ Cerna, Strei et c .)1 400 .0 mm pe cul mile mo ntane . Mai mult de 80% dinsu pr . iud . p r i m e ~ t e pes te 1 000 ,0 mm prec ip itat ii. Cantito-tile medii ale lunii iul. sint cupr inse intre 70 180 ,0 mm inmuntii Godeanu. Tarcu , Retezat , Paring, ureanu. Val.medie a prec ip itatiilor se mentine intre 120 180 ,0 mm.in t imp ce in M. Zarand, M. Metalifer i, in Dep. P e t r o ~ a nHateg , in CuI. u r e ~ u l scade la 80 100,0 mm .Cant ito tile medii de precipitatii ce cad in luna ian. se incadreaza intr e 30 100,0 mm. in M. Poiana Ruscai, Munte le Ga ina , M. Met alifer i M. Zaran dului cantita t ile de precip ita t ii se mentin int re 50 80 ,0 mm . Cn t itofile maximecozu t e in 24 de ore au at ins ur matoare le vale r i: 262,0 mmla Deva fa 19 iul . 1934, 107,0 mm la e t r o ~ a n la 21 iun.

9

1952, 9 ~ 4 mm la Hunedoara la 9 aug . 1922. S tratul dezop do . In zona rnunt ilor Godeanu , Tarcu , Retezat, ParingSureanu , zapada cade in medie cca 75- 80, 0 zile pe an .Pe CuI. M u r e ~ in aval de Deva, pe cel al Cr isuluiAlb se in regi st r e aza cca 20 25 .0 zile cu ninsoare . Pe culmile montane inal te st ra t ul de zapada du reaza in med ie150 160,0 zile , in valea M u r e ~ u l u pina la 40 ,0, in Dep.Petrosan l cca 110-1 15,0 , iar in Dep. Hateg 55-60 ,0 zile.G ros imea stratul ui de zapada ajunge in cadrul masivelormontane la va l. med ii de 80 -100.0 cm iar in ar lile depres ionare 50-60 ,0 cm . Vint urile. Prezinta 0 mare diferentlere te r ttor lala co nditionata de part lcularttatlle create detrepte le re liefu lui, care mod lflca mu lt e dintre Insuslrilespecifice cu rentl lor de ae r din direct la V. Culm ile montaneinal t e s in t expuse v intu r ilo r in tense de la V, SV, N NV,viteze le rnaxi rne at ing ind in lun ile de iarna 45 5 0 ,0 m/s.Frec ven ta vintur ilor vestice este de cca 14-15,0%, iara ce lor din NV N de 12-14 .0% . M.Gr.SO LURILE. Configurat ia orograflca a judo Hunedoara, cuet ajar ea principalelor forme de relief la ~ i 5 de M u r e ~a avut 0 mare influenta asupra forrn rt l repar t itlei solurilo r. De-a lungul CuI. M u r e ~ u l u apar soluri aluv iale, pe lunca ce rnoziomur i cambice Ievigate), peterase le inferioare.In Dep . Hunedoara apa r soluri cernoz iomo ide , pseudorendz ine vert iso luri, so luri brune , brune podzoliteso lur i podzolice arg iloiluv iale . Depresiunile Hateg Petrosan l se caracter lzeaza prin prezenta soluri lor brune podzo lite a solurilor podzol ice argiloiluviale, frecvent pseudogleizate. in regiunea montana din 5 ~ i E se eta jeaza clarsoluri brune acide , brune podzolice, podzoluri solurihurn lco-stllcatlce formate pe sistur cristaline; in schlrnb,in r eg iunea montana din nordul vestul jud etajareaeste estornpata, inve lls ul de sol fiind mai mozaicat, datorltavarlat iei rocilor ; predornlna solurile brune, solurile brunepodzolite solurile brune ac ide, asociate adesea cu rendzine terra rossa formate pe calcare sau cu soluri brunecu caracter specific formate pe roci vulcan ice. Soiurilezonale int razonale ocupa cca 600000 ha, din care 70000 hacu sol uri diferit erodate 11 000 ha prezentind alunecar l),lar cca 481 000 ha cu pericol de eroziune din care 167 000 hacu folos tnt agricola). La acestea se adauga cca 56000 hacu soluri aluv iale azonale) raspind ite, indeos eb i, pe Junca

M u r e ~ u l u i . Relieful dominan t mon tan, put er ni c fragmenta t , nu a perm is 0 ut ilizare larga a terenurilo r in agrlculturamai ales ca arabil, astfel ca in actuala folosin1a a fonduluifunciar ponderea cea mai mar e 0 detine fondul funciar forestier p a j i ~ t i l e naturale . Folosirea intensivo a resurselor desol mentine in actua li ta te efectuarea lucrari lo r ameliorative, de conservare ridicare a fertilitatii solurilor prin: eliminarea excesului de apa din solurile puternic pseudogleizate pseudogle ice , indeosebi din depresiunile HategP e t r o ~ a n i . prJn crearea de canale de scurgere a ape i lucraride modelare a terenur ilor; stav ilirea eroziunii solurilor ,indeoseb i din Dep . Hateg ; indiguirea cursului vali M u r e ~desecarea sectoarelor de lunca cu exces de umezeala;ap licarea amendamentelor calcaroase in cazul solurilor

p o d z o l i c e a r g i l o i l u v i a l e ~ i aaltor'soluri acide (peste 50000 hal;amenajarea in continuare a terenurilor cu p a j i ~ t i naturaleimbunata1irea compozit ie i floristice ; gospodarirea judicioasa a fondului forestie r. N.F.; M.GVEGETATIA. Reparti t ia geograf ica a vegetat iei faune ieste cond itio nata de marea var ietate a rel iefului a conditiilor topoclimat ice. Zona padur ilor de foioase cuprindeCui . M u r e ~ u l u D. O r a ~ t ale Devei, suprafe1e rest rinse la poa le le M. Apuseni, fiind reprezentata prin paduride ce r girnita - pe alocuri in amestec cu gorun , stejar,carpen ulm - p a ~ t secundare terenuri ,:gricole . Etajul padurilor de foioase este cel mai extins. In regiunilede dea lur i pe versantii munt ilor mijloc ii se intindpadur i de go run in amestec cu ce r ma i ales in partea sud icaaM . Apuseni la poa lele M. Poiana Rusca i D. O r a ~ t i epadu r i de go run in a lternan1a cu padur i de fag M. Apuseni,poalele M. ureanu etc.) , p a ~ t colinare secundare cu

p a i u ~ Festuca sulcata sau cu iar ba v intului Agrostis tenuisp a i u ~ r o ~ u Festu ca rubra or i cu Festuca mont num . care


7/12

Fauna c r 1 :1 0

Vegetatie c r 1:1 000 00 0

Zona p i idur i /o r de fo ioa sePsdur t d e ee r (Q uercus cerr i s) fi n ~ u e r c u s Ir ain ello ) Pedur t d e ce r ( Quercus ce rris) Tn amestee cu gorun (Qu ercus petrI ICult u ri agri co e 1 i i ~ t s eeunda re cu Festu ca s ulc 8 t a ,Fes t u ca

-ca-rv-c And rop og on t scnee m um et c .

R ezerva ii comp/exeA rea l u l bizamu/ui (Onda t ra zibethica L)

RezervaJii zooJogice

Limita area/ului viperei eu corn (Vipers a.ammodytes L.

Ar ea/ul m istre(ului (Sus serola alti/a Thomas )A rea / u l rl sulu i ( Lynx lynx L)A rea/u/ vever i e i ( Sc i u r u s vulgaris L

Etaju/pi idur i lor de fo i oa s ec=J Piduri de goru n( Quercus petraea) eu earpen (Carpinu s betulusJc=J Paduri de gorun (Que rcus pe t raea) cu cer (Quercus cerrts)c=J Pilduri de fag (Fagus s il va tic a) eu ca rp e n ( Carpinu s betu/us) Piduri de fag (Fagu s sil vatica) Paduri de em es t ec d e f ag (Fagus silvatica) cu r i s inoase(moJld -P brad Abies alba) Ir Paj i11 s ecundare cu Festuca su/cata, Nardus slr/cta , Festuca r ubL J De champsia rtexuose,AArostis tenuis et c . fl cu l tu r iagr ico /eIv v v IPajifti secundare cu Festuca montllnum ,Agrostis ten uis, Nllrdus

Etaju/ piidurilor de molid.- IPaduri de molid (Pieea abies)Etaje/e suba/pin s i a / pi nc=J Paj i f l i f i tuf iri fur; subalpine ~ i alpineVeg etafie szon alii

J.I - _ Veg eta ie d e l unea .R ez ervatil comp / exeRezerva,t i i foreslier eLimitil d intre zon a f etajLimita de eta)Limita velets iei a zonale

- Limits nordic i /l are alu/ui s carpionu/ui (Eu scorplus carpathicus LJLim i ta nord ica a area /u /u i u rsu /u i (Ursu s ar ctos L)_..l.. Lim i ta ves t ici a ar ea/u/u i cerbului (Cervus elaphus L)

Domenii de via s P a j i ~ t i 1i tufiri1uri a/pine sUbalp inePiduri de molid, d e f ag ~ i de fa g T n ameslec cu r a ~ i n o a s e Piduri de foioase din regiun ea dea/uri/or

c Z i voaie 1; veget 8 f ie de lun ci. .. 1.. Limi ta no rdicA , 8 area / u / u i capr ei n egr e (Rup i cap ra rupi capr ll L

Soluri c r 1 :750 00 0

I n ~ e u i l r i ~ I pasuri

Alu nec a ri d e ter en

De a/uril e Vest iceDepresi uni : a ) eu reliefcol inar ;b . co n uri pJemonl aneTerBse flu via t i le

- . .. .. Ch e i 1 i denle e

Carpa lii Meridiona/i Car pa li i Bana t u l u i a r i i Apus eni

D ea/uri

ce c Ci rcu r i ~ i vai gla ciare Lun ci / ~ a r e de val

Unitati de rel iefc r 1 :1 000 .0 00

Ce r n o z t om ur i ce m b t c e- Ci le er n Ol io m uri ar gi t ot t u via t e

- ]S OIUri s rg t to t t av t e te -b runc t n ch t se , in c tu s iv podzolile slab So/u ri e rg t oi tu v i s t e b ru ne p adzoliter sPI S o/uri a r g j ~ i l u v i a l e podzolice i s o/uri r g i l o i l u ~ i i / l e b ru n e p od zo t t t e So u ri e r g i l o t u 1 I ; ~ Ie podzoll te pseudogleiza t e f i p s e u d o g t ei ce ( t r e c v en t eu s ub ori zon t B in ch i s eJ,inclusi v planos oluriS I u r i a rgi t oilu v ie t e po dz o ce pse u d og tet ce~ J o se u d og t e tz e t e So/uri t rru n e t e u b s z i c e r m e t ob s z t ce tDO S ol u r i b ru ne acide

- , U IBo t u r t o u n e s o t u r i e r g i t o tt u v t s t e b r u n e So / uri. bru .n1 , zlur i b r u n e aci de :;i s o / u r i ~ ~ ~ ~ ~ ~ J / / ~ ~ ~ / ~ ~ l f J ~ ~ / i d z o l i t o c a / so/ ur i D B o ~ I O J r i b r u ~ i d e ~ an doso l uri , Jo ca/ so/u ri- . . s rg i l a t lu v i e t c p o d z o / i c e s au b r u n e pod z ol it e S o/ur i r u n po dz o /ice ( feriil u via/eJ,5o/uri b ru ne a cid e, / O C 3 / p od zo t i ce bru ne f er i i/ uv i a / e )rp Po d z o/ur ihum ic o - feriiJu v i a / e s i s o /u r i b r un e ( de p 8 j i ~ t i s u h a / pine )

So/u ri humico st t i ce t t ce s i s o / ur i b um i c o silica tice p od z o /i ce =-- ~ R R end zi n e so/ ur i n e

TR Te rra rossa , r endz ine , si s o / u r i b run eOCJ Ps e ud or end z t ne , p s e U d o ~ e ~ z i n e cem t c e 1i a c ~ t i se m t i covt s n ji s o /ur i h um i cog t ei ce , t ocs l p od zo l i t e sau s o lo d t z at er lF So /u ri ne gre s r g t o e s e t o e r t e hum i fere (s ub fineJ e u m e d esL.... ..-.-J ~ ; p s e u d o r e n d z i n e - So /u ri a luvia le - _a Semn e suplim ent s re __ So /uri asocia te tr ecven t cu re1oso /ur ; ~ i so /uri ero ate in in ; ~ : a d ; : ; : ~ ~ ;l s a c u it os o/ur i I i so /uri cu p rof J s curt S t n c l r i e


8/12

JU ETUL HUNE O Rocupa suprafete mari in cad rul depres iunilor , unde al terneaza cu terenur ile agricole . La alt. mai mar l, in M. Po ianaRuscal Su reanu, ca pe versant il M. Par ing, RetezatVilcan, se dezvolta padurl de fag de amestec (fag , brad ,molid) pa jist l mon tane de p a i u ~ rosu Festuca rubra)

a p o ~ i c a Nardus stricto) . Dator ita uno r cond it ll ecolog icepart iculare se intiln esc local, in cad ru l acestu i etaj, d iversespecii sudice Moenchia mantica, Ruscus aculeatus, Primu/acolumnae) sau endemice Unum uninerve) , uneor i chiarasoc lat li cu caracter termofi : pailst de sad ina Chrisopogongry/lus), t u f a r i ~ u de liliac Syr inga vulgaris) p a j i ~ t dest inca r ie cu coada iepurelui Sesleria hayna/diana) etc. Etajul padurilor de molid se ext inde in Carpat ll Mer idional i,in t re 1 300 1 800 m a lt. , fiind alcatu lt , in general , d inrn l ld isurl. A ici se ma i in til n esc z imb rul Pinus cembra)zada ar ix decidua). Etajele subalpin alpi n ocupasu prafete restrinse in M. Retezat Paring , fi ind repreze ntate pr in pajisti de rogoz alp in Carex curvu/a) , p a r u ~ c aFestuca supina) ce alterneaza cu tu farisur pit ice de meriso rVaccinium vitis - idaea), afin Vaccinium myrti/lus) , argi n1ica Dryas octopetalo), tufarlsurl de [neapan , anin verdelenupar , Diversitatea flor istica a acestor paj ist i este remarcab lla indeose bi in M. Retezat , unde ex ista numeroaseendemisme rarita1i flor istice.F U NA in domen iul forest ier fauna este akatu lta din speciide padure de int er es v inatoresc: ce rbu/, ursu l, care , des is in t ocrotite, au inca efect ive red use din cauza braconajuluipracticat in timpu l ce lui de -al II-lea razbo t mond ial; la aces te a se adauga: caprlorul, viezurefe, vulpea, lupul , veverlta,risul, bizamul , alatur] de ierunca cocosul de munte ocrotite) . Recent au fost colonizate spec ii de in teres economic:muflonu l, cerbu l lopatar , zimbru l. Apar inf iltrat i mediteraneene ca: vipera cu corn, Myotis capuecini, Serinusserinus, Sorex araneus. Domen iul alpin se caracter lzeazaprin elemente t ipice: capra neagra, vu lt u ru l su r , acv ilaocrot ite) endemisme: Erebio ne /eus , E. me/as. in lacuril ealpine a fost co lon izat pastravu/ indigen, care popu leazacursul superio r al rluri/or alatur i de lipan scobar.(in cursul mijloc.iu).

REZERV T NATURALE Pe terit. jud o se afla sing urulpare na1iona / d in 1ara noastra - Pareul Na1ional Retezat(13 000 ha) infi in1at in 1935 . Aici este indu s arealu l reliefului glaciar cu numeroase c ireuri, vai g laciare , lacuri (cca82) de d iverse ma rimi, ee l ma i mare fii nd Bucu ra (10,8 hal ,ia r eel mai ad ine , Zanoaga (29 m2) . i n v e l ~ u l biotic este alcatu it din specii de interes ~ t i i n W i c deosebit. D intre plante,amint im numeroase specii endemice de Hieracium, endemismul de mare a lt it ud ine Draba dorneri, Ulium jan ke,Pinus cembra , Larix decidua , Cypripedium co/ceo/us, speci;in mod deosebit ocrot it e , or h ideea Leucorchis frina/dskyana),rogoazele Carex dacica C pyrenaica, arg in1ica Dryas octa peta/a) etc. Dintre an imale, cap ra neagr a Rupicapra rupi-capra) , vu lturul p e ~ u v su r Gyps fu/vus) , vulturul l e ~ u vbrun Aegyplus monachus), c o c o ~ u de mu nte Tetrao urogal/us) etc . in judo mai ex ista rezerva1 ii: comple xe - Che ileCrivadiei (5 hal , Magura Urloiulu i (20 hal, Dealu l Ce ta1iiDevei (30 hal cu specii termofile ; botanice - Fina1ele dela Nuqoara (20 hal, Fina1ele de la Pui, m l a ~ t i n a de la P e ~ -teana (10 hal , Muntele Vulcan (5 hal ; forest iere - Padurea Bejan (103 hal cu d iverse speci l, varieta1i h ibr izide cvercinee , Padurea Silvu1-Hateg (40 hal , Arboretu l dela Simer ia (66 hal cu numeroase spec i; de arbor i autohto n i exot ici, unele J iind foarte rar e sau un ice in 1ara ,Padu rea Ch izid etc . ; speo logice: e ~ t e r Ohaba Po ror ului(2 ,08 hal , p e ~ t e r Ciclov ina (5 hal, p e ~ t e r a de la Te cur i( 16 ,7 hal, p e ~ t e r a cu cara ll (M. Retezat), p e ~ t e r a de laPiatra Topli1ei (2 hal , P e ~ t e r a Bolii (Baru Mare) etc . 5./ .POPUL TIA La recensam intu l d in 5 ian . 1977, judo Hunedoara avea popula1ie de 514 436 loc .; la 1 iul. 1979 s-ainregistr.at 530005 loc . 268,7 mii se x mascu lin; 261 ,3 mtisex femin in), rezu l t ind un spor absolut de 223 050 mii pe rsoane, fa1a de 1948. Aceasta r e ~ t e r e impo r t ant a se dato

r e ~ t e at it dezvo/U r ii puternice a ind., deci un spor migratoriu, ci t sporu lu i natural de 6,6/00 (in med iul urban5

10 ,4% 0), re zu /t at al raportului d intre natal itate (16,2/00)mortalitate (9,6/00)' Densitatea populoiiei, ce pr ezintamar i d iferen1 ier i de la 0 zona la alt a, a crescu t in mod simt itor fi ind de 75 ,5 loc . Jkrn in 1979; con cen t rarHe cel e ma imari se inre gistreaza in zon a munici piilor Deva, HunedoaraPetr osan i (500 - 1000 10c. /km 2) , ca u r mare a in t ens eiac t ivo ind o [u d . Hune do ara e st e un it. ad-t iva cu ee l mair idicat grad de urbanizare de 73,4% d in tot alul popu lat le ijud . ; in med iul ru ral 26,6% . De zv . cu precadere a ramu rilo r ind o gr e le a determ inat ca populaila ocupat in activi-ti tile neagrico/e sa devlna rnajo r lta ra . Astfel, nurn ru l med iual personalulu i muncitor a ajuns la 198,6 mii in 1979 (fa1ade 64 ,5 mil in 1950) , din care: 101 ,5 mi i in lnd . , 24 ,7 miiin co nst r . , 7 ,1 mii in agr . s ilv., 15,9 mii in t ransp .te leco rn., 17 ,1 mii in circ . rnarf., r estul in ce lelalt e act ivita1i de de serv ire ec. soc ial-cultur ala . Putern ica dez yo /tare a jud o a ad us rnodl f lcar i subs tan t iale in struct ura popula tiei act ive. pe pr incipa lele ac t ivita1i so cialeconom ice, aceasta prezent indu-se , la recensam intuldi n 1977, pe unita1 i adm inistrat ive (municipii , o rasecomune), dupa cum urrneaza: I. Activiti5ti industriaIe:1) net preponderente 60-80 % din populatla ac tl va) : a)industria/e de servicii: Hunedoara , Ghelar i, Teliucu Infe r ior, Petrosan l, An inoasa , Lupeni, Petrila, Ur icani,Vulcan, Cr iscior , Ca lan , O rast le : 2) preponderente 40 -60% din popu latia act lva): a) industria/e, de serviciiagrico/e: Brad, Hateg : b) industriole.ogricote ~ i de servicii:Beriu, Certeju de t Sus, Tur d as : 3) asociate 30-40 % dinpopu lat la actlva) : a) industria/e, agricole de servicii: Vete l ,Baru. II. Activitati agrico/e: 1) dominante (>80 din populatia act lva): a) agrico/e: Batrina , Bulzestii de Sus ; 2) netpreponderente 60-80 din populatia act lva): a) agrico/eindustriale: Ci rj lt l, Balsa, Blajeni, Bosorod, Buces , Ce rba l ,Densus , Lelese , Lunca Cerni i de [os , Rach itova, Rlblta ,Tomest l, Vorta: b) agrico/e s de servicii: Gurasada , Lapug iu de [os , Zam; 3) preponderente 40-60 % din popu lat laact lva): a) ogricoie, industria/e de servicii: ~ o i m u ~ Bani1a ,Baia de C r i ~ Bai1a, Bretea Romana , Bucuresci, Bun ila,Harau , Lunco iu de Jos, M a r t i n e ~ O r a ~ t i o a r a de Sus , Pes

i ~ u Mic, Pui , Rapoltu Mare, Riu de Mori, Romos, a l a ~ ude Sus, Topli1a, Un irea, Va1a de Jos, V a l i ~ o a r a b) agrico/e.de servicii ~ i industriale: r a n i ~ c a Bur juc, Dobra , Geoagiu,Ilia, Sarm izegetusa, T o t e ; 4) asociate 30 40 % dinpopula1ia ac t iva): a) agrico/e, industria/e de servicii: Sintamaria-Orlea . III. Activiti ti de servicii: 1) preponderente40-60 % din popula1ia act iva); a) de servicii, industria/e ,~ i agrico/e: Deva , Sim eri a, Bacia .A ~ E Z A R I L E UMANE Regiunea constitu ie unul d intreexemplele cele ma i condudente ale cont inuita1ii vie1ii

o m e n e ~ t i din zor ile ist or iei; ce le ma i vechi urme des cope r it e a ici s in t ce le lasate de homo sapiens in p e ~ t e r a Ciodov ina, precum restur ile pa leolitice gas ite in p e ~ t e r l ede la Na ndru .Ohaba Ponor, ult ima intens locuita inneolitic. O r a ~ u l Deva care evoca 0 dava dacica) este elun centru de cont inu itate ne intre rup ta ince pinddin epoca b ronzu lui. Ceea ce confera mare importan1areg iun ii este faptul ca aici, in Mun1ii O r a ~ t i e a fost leaganul centrul s tatu/ui dac condus de reg ii dintre BurebistaDecebal (cca 82 i .e .n. - 106 e .n.) ; aici se pas treaza numeroase ceta1 i a ~ e z a r i dacice descoperite prinsaplituri arheolog ice: Sarm izegetusa , f osta cap ita la a statu lu i dac ceama i ma re ~ e z a r e din M. r a ~ t Bani1a (sec . 2 Le. n . - 1 e .n .) , Blida ru (sec. 1 Le .n . - 1 e .n .) , o s t e ~ t (sec .2 Le .n. - 2 e .n. ), Fe1ele Albe , Piatr a R o ~ i e (sec. 1 i. e. n .- 1 e .n.), Cimpur i-Surduc, Ge rm isa ra (Geoagiu Bai)etc. Descoperir ile ilustr eaza gradu l inal t at ins de civiliza1ia daca , ina int e de ins ta u ra r ea stap in irii romane care apreluat de zvoltat multe din a ~ e z a r i l e dacice : Ulp ia Traia na (fosta Sarm izegetusa), Ge rmisara etc. , intemeind se r ie de a ~ e z a r cast re noi ; Aquae (Calan), Micia (Ve1el),C igmau etc . , car e au deven it ce ntr e putern ice ale stap in ir iiro mane in provinc ia Dacia vet re de formare a pop 'orulu iro man. Descoperirile a rheo log ice facut e la Dev a, Lunc ani,Ve1el-Micia (sec . 4) , Streisinge orgiu (sec. 8- 12) et c. ates tapreze n1a unei num eroase popula1ii au t oh tone in aceastaepoca. in aceasta reg iu ne au existat vechi forma1iuni cn e-


9/12

JU ETUL HUNE O Rziale ~ i voievodale rornanes tl . care au lasat nume roase

~ i importan t e monumente d in sec. 11 14 ca cetat lle dela Co lt, Sas cior l, M a a e ~ t etc. sa u bis e rici le de la De nsus ,St r e i, Streisin geor giu. Sl ntamar la-Or lea , Cr iscio r, Rlbita etc . ,mar tur ti al e vechii clv ilizat i i rorn nest l pe ac est e pla iur i.La Hunedoara a t ra it mar ele lan cu , un u l d int r e ce i maives t it i con ducator l de oaste pe care i-a dat popo ru l roman .Cel e doua ce ta tl . Deva (sec. 13) ~ i Hu nedoa ra (sec . 14 .r efac uta de lancu), au jucat un im po rta nt rol st rategic .D intre ev en imentele de seams amint im : rascoala cori usde Horea din 1784 , cind au avut loc lupteIa Deva, sau r evolutla d in 1848 condu sa de Av ram lan cu . In per ioad a 1933 - 19 44 la Deva a fost sediu l o rgnlz t te de mo cr atice Fron t ul Pluga r i lor co ndusa de d r , Pe t ru G ro za .

A ~ e z a r i urbane: ju d oHun e do a ra cup r inde 12 orase , situ indu se pe loc ul al dol lea , dupa jud o Praho va , In pr lv lnt a de nsitaf ii de orase. Loc. la 1 iu lie 1979 : municipiul Devc , 68 290lo c . (fara com. suburb. Solrnus, Vetel , Ctrjitt), resed lnt ajud . , cu un profil Ind . comp lex; mun icipiul Hunedoara,8315910c. (fara com. suburb. Teluicu Infe rior ~ i G helari) ,centru si der urgic; mun icipiul Pe t rosanl: 42316 loc. (faracom . su bu r b . An inoas a , Ban lt a) ~ i orasel e Vulcan, 30379loc . , Lupeni , 28251 loc ., Petr ila , 25 087 loc . , U r ica ni,7995 Ioc ., cen tr e ale extract ie i de carbu ne : O ras t l e , 18769loc . : Brad, 18 391 loc. (far a com . s ubur b. Cr tsc lor ): Simeria ,13 932 loc . : Ca lan , 12 8 66 lo c . : Ha t e g , 9 706 loc.A ~ e z a r i rurale: din ce le 57 com . (di n ca r e o pt subur b. )sapte com . au ln t r e 5000 $i 10000 lo c . Sat ele si nt con centrate, mai ales, in zonele joas e (valle M u r e ~ u l u Str eiului ,Tara Hategulul), da r Ie ln t ilnirn $i in zona mon tana (801 m) in M. Po iana Ruscai s M. Metal ifer i. Num eroase s int ~ i as ezar lle s ituat e at it la zona de contact di ntrernu nt i ~ i de alur l, ci t ~ i d intre dealu r i a rill e de p r esiona re. 0 se r ie de locali t . r u rale de t ln , pe linga fu nct til e s pecifice ag rico le (in ge nera l cresterea an imale lo r) , 0 seri ede ac t lv itat i ind ustr iale: Ba ifa-Craciune$ti , Tebea , Musa riu,Ghelar i, Te lluc. Vadu Dobrii, Bolta , Munce lu Mic s .a . (ind .extr. ), Chlscadaga, Cr isc lo r , Geoagiu, Baru , Pu i s .a . (un it at i i nd. ), u nel e d intre ele contur tndu-si profiiul urbanagro industri al .

ECONOM IA. In contextul dezvoltar ll accelerat e a econom ie i r orn anes tl , ju do Hu nedoar a a r ea lizat progr ese deosebi te in indust rie, ag r lcu ltura , con str uctil transportu r i;r amur i lor trad it lonale , ca ror a Ie s int ca racter ist ice ri tmu r i lnal t e de dezvo ltare, Ii s-au ad augat , in a nii co nst ruetl e socialiste, no i capacitati Ind. care au contr ibu it la co nt iriua d ivers ificare a produqie i. Pentru dezv. comple xaso cial-economica au fost alocate, in perioada 1951 -1979 ,un volum de investitii de 68 ,4 miliarde lei. din care in Ind .51,9 m iliarde le i. Pe aceasta baza , judo Hunedoara a cunoscut 0 de zv . mul t ila t e ra la . pe ansamblul ec . na t ionale de t in in d po nder i insem nate In ceea ce i v e ~ t e popu la t ia(2 ,4%) . personalul muncitor' in Ind . (3 ,1 % ) ~ i prod . g lob.in d o (3,2%) . Profilul pregnant indus t rial re iese d in rapo rt uld in t re p rod. glob .i nd . de 28,5 m iliarde le i ~ i cea ag r icolade 2,2 mi liarde lei.IN D U ST R IA. S-a dezvoltat pe fondul ramurilo r trad it ionale(combust ibil, s iderurgie, extr


10/12


11/12

JU ETUL HUNE O Rpep in iere v iticole ; 5280 ha , livez i pep iruer e pom icole ),315 ,8 mii ha fond forestier, 5 6 28 ha a pe ba lt i , 27,2 mi iha a lt e su p r , (1979 ) . Pentru dezvo/tarea si modernizareaagricu/turi i i nt re an ii 1951 - 1 979 s-au a loc at inve st i inva loa re de 2 ,7 miliarde lei v iz ind , i n pr inc ipa l , u rma to arele ob iect ive: iucrari de m b u o ~ i funciare d e secar i23 ,9 m ii ha : i nd ig uir i pe 2 688 ha : .combaterea e ro z iun ii so lului19 ,9 m ii ha : ir igati i 5977 hal ; ex ti nderea livez ilor ; dez v .cres ter ii an imafe /or pr in const ruirea uno r comp lexe la :O r ~ ~ t i e - B e r i u S lntamar ta-O rf ea, Sime r ia ~ i Hat eg (vaci

i n g r a ~ a t o r i i bovine); Orast e (porcine) ; Sime r ia. (i ngrasa t o ri : ov ine) ~ i comp lexe av ico le Deva . ezv . bazei tf hnlco-materiale a n i t o ~ i / o ag rieole din ju d o (einci I.A .s . , Intrep .de rnas ln i ag r icol e cu 11 S .M .A . , 135 C.A .P ., Stat luneade ce rcetar i ~ i pr oductl e pornicola Geo ag iu , Centru d eincercarea so iur i lor- ce rea le Gurasada) a ost asigurotiide 1 173 t ractoare agr . fizice , revenind un tractor fiz icla 83 ha, 959 pluguri pentru tractor, 489 sernanator lmecanice ~ i alte masinl ag r ico le (1979). Cond itiil e pe doeli ma t ice pe rmit ex pl . sup r. arabi le pina la al t . de 800 m;cele ma i in ti nse sup r . pe ntru cu lt u r ile de cimp se gasescin valea larga a M u r e ~ u l u ~ i a St reiului , in De p. Hategu lul:pornlcultura se dezvol ta , mai ales, in zonele Hateg , Geoagiu, Ilia . In anul 1979 , principalele cul tu r i de cimp ocupau 0supr , de 91 ,6 mi i ha, din ca re eerealele pentrlJ boabe 61 ,8 mi i ha(secara griu 22 ,9 mii ha, porumb 32,1 mii hal . Pe lingaeereale, pe su pr . mai re s t rinse , se cultlva sfeela de zahar ,cinepa ~ i tutu nul. Con d lt lile pe doelimatice, solur i fert ile

um id itatea (De p. Hateg , Yalea M u r e ~ u l u au favor izatex tinderea supr . o cupate de eartofi si legume (11,0 mii had in ca re 7,3 m ii ha car tof i ) ~ i plante de nutret (17, 5 mi iha). Livezile ~ i pep iniere/e pomico/e de tl n 0 supr . de 5280 ha(1979 ), fi ind ext inse p ~ dealu r ile de pe malul drept al Mu re s ulu l Dep. Ha te g . In ace las l an , s-a re a lizat 0 prcduct leto t ala de fru ct e de 29 ,2 mi i t, prunul de tl n tnd in cadru lst ructur ii pomiculturii eca 75-80 % . C res te rea anim alelo r ,ramura de baza a agr. j ud o Hunedoara , a fost favor lzataat it de intinse le supr. ocupate de pasun l fine je naturale(zonele delu roase , depres ionare montane - rnunt ilSebes , Retezat , Poiana Rusca l). c it de culturile fura jere(17, 5 m ii ha) . Se r em a rca , in mod deosebit (1980), cr ester eabovinelor (153,0 mii ca pe te d in care 77,5 mii vaci, b ivol lt eju n inci), ovinelor (240,4 mii capete) ~ i porc inelor (152,3 mi icape te ). P ro du ctla ag r . animala re a lizata in 1979 s-a r id i ca t la52,2 t ca r n e , 1-262, 1 mi l hi . lapte, 632 t l ina, 15 2,6 mil .buc. ou a . Rasele p redomi nan te sint: Bal tata ro maneasca,43 % (va lea u r e ~ u l u i ~ i Streiului), ~ i Pinzgau , 45 (zonelemontane), la bovi ne , Marele alb la po rcine, Tureana ~ iTigaia la o vine.SILYICU LT URA . Fo ndul fo restler o cupa in 1979 0 supr.de 315,8 m ii ha (cca . 45 di n sup r . t o t ala a jud o ~ i cca 5di n fondul forestier al ta r ii) . Padur ile sint formate din es e nt ede r a ~ i n o a s e (17 ), fag (48 ), s1:ejar (18 ) ~ i alte foioas e(17 ), ia r p r in exp lo a t a r e sin. t puse la dis pozitia Ind. cca1 200000 m3 ma sa lemnoasa. Impadurir ile anuale, de cca1 600 ha, asigura r efa cerea fondulu i forest ie r ~ i mentinerealo r in circu itul economic. Produse/e aeeesorii f ru ct ele d epadure (zmeura, mure , afine etc.), precum ciupere ilece se recolteaza anual , se rid ica la cca 3 000 t ~ i se valorifica in ce n t r e spec ial izate in a ce st s cop . Fondu/ cin egetieformat dintr-un mar e numar de spec ii, as igura dezv . v inatoare i sport ive , ia r peseu itu in ape e de munte este as iguratprin repopulari le anuale ce se fac cu pu ie t de pastrav, produs de pastravar iile d e la Gura Ziata Gura Lolaia (eca800000-1 000000 de pu ie t i). St at iunea de cercetar i silvice S imer ia a si gu ra ame l iorarea fo n dulu i s ilvic.C ILE D E CO MUN ICATIE. f Reteaua ferov iara eupri nde318 km lini i de C. f. in expl ., din care 162 km c. f. e le ctr ifiea ta (Ia s f i r ~ i t u l anu lu i 1979) ; dens itatea c .f. de 45 ,3 m1 000 km 2 este a propiata de med ia pe tara (46,8 km/1 000km 2 ) . Cea ma l importanta lucrare realizata in pr imii an ide dupa ce l de-al do ilea razboi mond ial est e c .f. B u m b e ~ t i -livezen i, lucrare cu 30 de tuneluri alte lucrari de ar ta ,pr in ca re s-a creat legatura dJrecta d intre Trans ilvaniaOlten ia. Retea ua r u t iera cup r inde 1 967 km dr u mu r i

6

pub lice d in ca re , la f i r ~ t u anu lu i 1979 , erau modern izat e 490 krn , ia r pe a l 278 km e rau ap licate Irnbracamin] asfa lt ice de t ip uso r , M.I.; Gh.V.; 1. .: N.S.iNV.A.T.A.MiNT . Dezvo lt a re a mu lt ilaterala a jud o ~ i vecheasa t rad itie cul tu ra la se oglindesc ~ i in re te aua de inva t ami n t ,care cup rinde (an ul sco la r 1979-1980): 276 gradin ite decop ii ; 489 scoli generale; 28 licee (d in ca r e: 17 lice e indu str iale , doua licee de ch im ie ind ust r ia/a, trei llcee ag ro industr i a le , un lieeu econom ic ~ i de d rept adm inistrativ, un /iceusan it a r , trei licee de mate rnat lca-flzlca , un liceu pedagog ic);17 sco l i p rofes ionale ; op t sco l i de rna istr i in mun icipi ulPetrosan i fu nctloneaza Inst it utul de m ine cu doua facuttatl(Mine M a ~ i n ~ i lnstalat t min iere), ia r in municip iul Hunedoara Institutul de sub ing ineri (subordonat Inst i tutulu i polltehnic din Tlm lsoara) .CU LTU R A 51 ART.A.. Re teau a as ezarn lnr elo r cul tur a le estecornpusa (1979) d in sapte case ' de cultura, d in care eincicase de cultura municipale ~ i orasenes tl : 57 carnine culturale comunale; 304 fil iale satest t. M i ~ c a r e a arti st ica de amator i (1979) : 242 echipe de teatru , dou a e ch ip e de teatrude papusl , 438 forrnatll corale ~ i grupuri vocale, 181 forrnatllde dansuri populare, 53 ansambluri folclorice, 169 t ar afur i

orchestre de rnuz ica populara, 68 formati l de Ins t r um ent epo pulare , 15 colec tive d e obi ce iu r i popu lare, 491 br lgaz]art is t ice , 18 fanfare, doua forrnatll de estrada, 48 format lide rnu zlca usoara . In s titu tiil e a rtistice de spec tac o le ~ i co ncert e si nt reprezentate prin: Teat rul de stat d in Petrosanl,Teatru l de estrada d in Deva Orchestra populara Hategana din Hunedoa ra . i n an ul 1979 funct ionau : 606 bibliote ci eu 3143000 vo lu me ; 207 ci nem at ogra fe ~ i Inst alatiicin em at ografi ce. d in car e 29 cu banda norrna la . Nurnarutabo natil o r la radi o ~ i radioficare este (1979) de 79407,ia r la t el eviziune de 96 593. Organul de pr esa al Comitetu lu i judetean al P .C . R. ~ i a l Cons iliu lu i popular judetean este ziaru/ Dru m ul socialism ului (Deva) . In ju d oma i apar ~ i al t e publicatll : St ea gul Ros u ( Pet rosanl ) , Flaca ra (Hunedoara) ~ i Muncit o r u l m in ie r (Barza) . Re t eaua mu zei sticii est e cornpu sa din 10 un itat i anume : treimuz e e de is t o r ie , do ua muzee tehnic e , un m uzeu me mo r ial,un muzeu de stlln te natura le , un m uzeu etnografic ~ i douamuz ee mixt e . Man ifestari et n ofolclorice au loc la: Dev a

Petrosanl - Cal usar ul t ransil van (ianuar ie) ~ i Dev a Fest ivalul ob ice iurilor de iar na; C o s t e ~ t (com . O r a ~ t i o a r ade Sus) - Ero ii nu ne parasesc nicicind (mai) ; S i l v a ~ ude Jos (sat apartin lnd o r a ~ u l u i Hateg) - Nedeea de laS i l v a ~ (iunie); Ilia - D u b a ~ u (decembrie) ; Dobra - Festivalul obiceiurilor indeletnic i r ilor t radi t ionale; Hunedoara sl tinu tu l Padurenilor - Festivalul po rt u lui , dans ul u i

~ i cintecului popular padurenesc . M e ~ t e ~ g u r i l traditi on a le au consta t in : dulgherlt _ ~ i confeqionarea uneltelor - Tomnatec (com . B u l z e ~ t i i de Sus) , R i ~ c u l i t a (com.Ba ia de C r i ~ . Mes teacan, Mihailen i (com. B u c e ~ ) , Batrina,F ere gi (c om . Cerbal) , Socet (com . Cerbal) , Meria (com .Lunca Cernii de Jos) , Bunila, Alun (com. Bunila) ; spa

t a r i t R ~ c a R i ~ c u l i t a (comuna Ba ia de C r i ~ Baldovin(com. Baia de C r i ~ t im p larit (Blaje n i) ; instrumente muzica/e B u l z e ~ t i Dumbrava) ; dogarit; rotar it ; ind ust r ia casn i c ~ (in toate a ~ e z a i l e jud .; co jo ear t Tomnatec, Baiade Hartagani (com. B a i ~ a i ~ c i o (sat, com . subu rbana, o r a ~ u l Brad). I n s t a l a ~ i i 1 t ehnice po pul are sintprezen t e pr in mo ri cu e iu tura, mo r i cu ro ata v ert icala,p ive, darace, viitori jo agare .OCROT IREA S A N A T A T II. Re teaua san itara cupr inde(1979) : 6 48 8 pat ur i de as ist en t a medical a, d in care 5865in ce le 13 sp itale di n ju d . ; 13 d i spensare-polielinici; douasanatorii (Geoag iu , Brad) cu 580 paturi ; un preventoriu pentr u cop ii (Na la tvad, loca/it . co mponenta a o r a ~ u / u i Hateg)cu 125 paturi; un le agan de cop ii (Hunedoara) cu 200 patur i;34 dispensare med icale urbane ; 55 di spensare med icalerurale ; 38 d ispensare de intrepr i[1dere ; ~ a p t e dispensare

~ c o l a r e s t u d e n t e ~ t un dispensar balnear (Yata de Jos) ;17 c r e ~ e de cart ie r cu 1650 paturi; noua c r e ~ e de intrepr indere cu 850 patur i; 40 farmacii publice, 13 farmaciicu circuit inch is ~ i op t puncte farmaceut ice de 'categ . II. P.; I.G.; /.S.


12/12

JU ETUL HUNE O ROB IECT IVE TUR ISTICE. Ob i ectiv el e de int e res t ur ist ic se gr upeaza in do ua zone t u r ist ice, op t subzone

~ i cin ci centre . Zona turi stica Deva - Arad se des fa~ o a r a pe cea mai mare pa r t e d in t er it . jud . . cuprinzind ob iec tivele d in regiunea montana depresionara din N centru l sau . Ce le mai multe se gas esc in lungul vallo r u r e ~ Crtsul AI,b , St r ei Cerna . Ar e cinci subzone si trei cen t r e turistice . Subzona Mures infe rior se

i n t i n d ~ in lungul culoarulu i, continuindu -se in ju do vecine . Municipiul Deva, atestat do cu me nt ar la 1269 (Castrum Deva) ; urme de locu ir e d in epoca bronzulu i, cetatede tip dava d in pe r ioada clas ica a cultur ii geto-dacice (sec.2 i. e .n . - 1 e. n .) : ru ine le ceta t l, r id icata in sec . 13 , pe magura vulcan lca aflata in SV orasu lul , ca fortar eata mi litara, t ransforrnata de la nc u de Hunedoara in cetate nob iliara , arnpl ificat a in se colele 16, 17 18 ; Dealu l Ce t a t il ,monumen t istoric ~ i al naturi i ; la baza lui , in castelul Bethlensau Magna Curia (sec . 16, stilul Renaster i cu adaugirbar o ce), muzeul [udet ean cu sectll de : istor ie (bogat fo nda rh eol ogic inc e pin d d in paleo litic ; cole ct ii d in perioadadac lca indeose bi d in t imp u l lui Burebista ~ i Decebal;lapi dariul roman; piese revelatoare pentru perioada formarii po porulu i roman ~ i d in epoca feudala : ma r tu r i i legatede mls ca r lle populare ale ta ranimi i indeosebi cele de la1784; documen te pr ivlnd rn lscar ea muncitor easca et c .) :stil n te natura le ; Manastirea franclscana cu biser ica , ansamblul arh itectonic baroc (sec. 18) ; Turnul b iser icii ortodo xe ,ctitorie a banu lu i Gheorghe Can tacuzino (1700); statuiaec ves tr a a lui Decebal ; statu ia omu lui polit ic ~ i de st a t ,dr . Pentru G roza ; Monumentul Ho r ia, Closca ~ i Cr isanetc.; Siirata-Deva, stat iun e ba lneocllmater ica cu ape te r male, sa rate alcaline . in sv orasulu i, rezervatia fo r es t ieraBejan mai multe rnagur l vulcanice. Spre V, in Cu I. Mu resul ul, retin ate n tla: bise rica din Lesnic (com . suburb. Vetel),ct it o r ie a cneazu lui Dob re Rornanu castelele de la B r i i n i ~ c aMintia (com . subu r b . Vetel , lac de ac umulare), Ilia, Zam (portpo pula r , manlfestart et nofolclor ice); biser ica din Gurasada(se c. 18), r eal izata in mai mul te et ape , cu p ictu ri d insec . 15. Pitorestl. defilee/e M u r e ~ u l u i de la ZamBriinisca e tc. La Liipugiu d e Sus (com . Lapugiu de [os) ,rezervatl e pa leontolog ica. In E subzonei , Parcul dendrologic de la Simeria ; Magura vulcanlca Uroi; izvoarele mineral e ~ i 1e rma le d in Chimindia (com. Ha rau), C i i r p i n i (orasSimer ia), Hiiriiu, Banpotoc (com . Harau ) , Rapoltel (com .Rapo lt u Mare) , Rapo/tu .Mare; castrul ~ i as ezar ea civilaromana de la Cigmiiu (com . Ge oagiu) ; a ~ e z a r e a neoliticadi n comuna T u r d a ~ in , sa tu l Aurel Vlaicu ( ' comunaGeoagiu), muzeul memo ri a l Au r e i Vlaicu . Pe V. Geoagi ului, statiunea bal neoclimater ica (izvoare mezoterma le)Geoagiu-Biii (vechea a ~ e z a r e civ ila romana Germisara cu numetraco-dacic), sectoare cu che;, p e ~ t e r i , cascade etc. O r a ~ u

r i i ~ t i e , atestat documen ta r in 1224; impo rtan t centrum e ~ t e ~ u g a r e s c (sec . 14) . Obiect ive : cetatea (sec. 15), biserica reformata (sec. 16) ; Muzeu mixt cu im po r t a nta seq ieetnog rafica; a ici a fost t ipa r it a , la 1582, de catre ~ e r b a nCoresi, fi ul d iaconu lu i, Pali a de la r a ~ t i e pr ima t raduce re in I. romana a vech ilo r ca r t i b iblice , document delim ba ve ch'e rom ane as ca ; pr incipal punct de plecare laCetiitile dacice . Sub zo na tu risti ca Huned oara - H a ~ e g include obiect ivele turist ice d in ce le doua depr . d inreg . Pad urenilor, in t re care , eel ma i importan t este Muni ci piul Hunedoara , atestat documentar la 1265 . Ob iectiveturistice : Cas telul o r v i n e ~ i l o r (ridicat in sec . 14 ca cetatepe locul unu i cast ru ro man; la 1409 devine proprietatea

o r v i n e ~ t i l o r ; t ransfo rmat ~ i marit sec . 5 16, picturimurale. stil a rh it ec t ural gotic cu elemente al e R e n a ~ t e r i i

~ i baroculu i, muzeu de is tor ie) ; Biserica ortodoxa Sf. N icolae (inceputa in 1458, transformari p ictura d in sec . 17) ;Biser ica manastir ii Au gus ti n ilo r (sec . 15); in vecinatate,Valea Seacii, Teliuc i n c i ~ - pr inc ipa le baze de agrement. O r a ~ u l Hateg, a ~ e z a r e da t ind de la in cepu tu l milen .nostru in centrul unui vech i t inu t roma nesc, pr incipalpunct de plecare spre ma jo r itatea o b iect ive lo r tu r ist iced in centrul jud o ~ i din M. Reteza . Muzeu etnografic cupiese caracteristice Tarii Hategului . In piidurea Silvut, rezer-

7

va t ia de zimbr i cap rioa re ; la Niilatvad (Iocalit ate componenta a orasulu i Ha teg), castel in parcul caru.ia s in t expusep iese de Ja Ulp ia Tra iana Sarmizegetusa . In Sintiimiir ia-Orlea , blser Ica din sec . 13; castel se c . 16 -17 . La Subcetate,ru inele unu i castel din sec. 15 . in Silvosu de Sus (oras Hateg),Manastirea Prislop, construita in 1564 in locul uneiade la i nceputu l sec . 15. La Densus , una d intre celema i vech i b iser ici rornanes ti d in ta ra (se c. 13), r ldlcatape ru inele une i construct tl d in se c. 4 e .n., frag mente dep lctura murala d in sec. 15 , am prente stilistice ale romaniculu i t ir z iu . in S, la contactu l cu M. Retezat, in com . Riude Mori, ansamb l u for tifi cat (sec. 15) , iar in catun ul Sus n ,ru ine le cetat ii Co ltului (sec . 14 , .arnpllflcata sec . 16-1 7) ,cu b iser ica (sec . 15), iar in com . S i i l a ~ u de Sus, ru ine le uneicu r t l fort ificate (sec . 14); biser icile din satu l Ostrov (com.Riu de Mori se c . 14 -15) S i i l a ~ u de Sus (sec. 15-16) .La Sarm izegetusa, vest igiile Ulp ie i Tr a iana Augusta DacicaSarmizegetu sa, capitala Daciei roma ne (sec . 3) , r ld lcataintre 108-110 e..n. de romani : Cetatea, forul Aedes augusta um (palatul augustalilor) , amfi teat ru l , t emple (templulze itei Nemes is), apeducte , necro po le e tc.: muzeu de arheologie cu exponate care da u imagine ccrn pleta asupra preze nt e i romane in Dacia . [ inu tu Piidurenilor, renumit pentr u frurnusetea port ului popul ar , te sa tu rilor , orig inalitatea arh itec tu r ii t a r a n e ~ t trad it iilo r popu lare ( indeose b i in localltat l e Cerbiil, Diibica - com. Topl lt a -:- Ruda- com . subur b . Ghel ar i , munic ip . Hunedoara) . In orasulolan ba i mezote rma le cunoscute inca d in vremea Dacieiromane (sec. 2 e .n .), c ind ro man ii in t emei aza a ici asezarea rura la Aquae (Ad Aquas) ; in sat u l Strei (e ras Cal an )b lser lca d in sec. 13 cu valoros ansamblu de picturi mura le d in sec. 14 ; in satul Streis ingiorgiu (oras Calan) . blser lca construlta la sfirs itul sec . 11 , pictata sec. 14 , re pic tata cu adaos uri sec . 15 18 . in su bzon a t u rlsti ca

~ u r e a n u se im pu n : ansambl ul de fo rme carsti1:e d in SVar iei montane (pesteri Cie/ovina , Ponorici , Ohaba-Ponor,Mare , Avenul Dosu Liiqorului) ~ i cetat l le dacice: Cost e ~ t i - com . O r as t io a ra [r e sedinta a regilor daci, se c . 1i. e .n . - sec . 1 e.n.), Blidaru, Piatra Rosie - Luncani, Griidisteo de Munte (Sarmizegetusa Basileion - capitala statului dac . sec . 1 e .n . ; cetate, c ompl ex de sanctuare , aseza re clvlla). B i i n i ~ a ( ce ta te p ut er n ic for ti fica ta , a flata lao alt . de cca 1 000 rn cu un drum de acces forti ficat da t inddin vr emea lui Bureb ista) . Subzo na t uristica Re t eza t sedesfasoara peste rnasivul cu acelasi nume, cup r inzind : ansamblu l rel iefulu i glaciar periglaciar din .jurul virfuril or Pe/eaga.Bucura, Retezat ~ i de pe vaile L i i p u ~ n i c u Mare , Pietre/e,lacurile giaciare, Parcul national Retezat, cascada Lolaia.Subzona t ur is.t ic a Brad se iminde in bazinu l superior alAlb . In r a ~ u l Brad, Muzeul auru lui ( istoria miner itului ~ i co le q ii mineralogice), coleqie etnografica, statuilelui ~ i Avram lancu ; la Curechiu (com . Bucuresci) ,biserica din lem n d in sec . 18; in C r i ~ c i o r , biserica d in sec . 14(p ictata d in sec. 15); in Tebea, gorunu l secular al lu i Horeamorm intul lu i Avram lan cu ; la Baia de C r i bustu l lu iAvram lancu ; in satul C r ~ a (com . Rib ita), bustul lu i Horeain am intirea je r tfel o r e ro ice ale rascoale i din 1784, de laCu rech iu, Mesteacan, Miha ilen i, Blajeni etc.; Vata de jos ,st a tiune cu ape te rmale, co leqie muzeala et nografica ;

O b i r ~ (com . T o m e ~ t impo rtant cen tr u de olarit . LaIimita no rdica a jud ., Munte/e Giiina, unde se organ izeaza anual ne dei, iar in NE , vf. Vulcan, reze rva ti e geologica . Z o na tu ristica O l ten ia de N ord cup ri nde par t ea deS a ju d . , incluzin d ob iective din M. Tarcu, Paring ~ i dinDep . a n in cad rul e i se d ist ing : Su bzo na God eanuVilc an cu re lief glaciar, pe r iglac iar, p a ~ u n i pe suprafeteled e e ro zi un e ~ i r el ie f car st ic pe latura nord ica; Subzonaturistica Paring : re lief glac iar la o b i r ~ i a j ietului ; vf . ParinguMare ; pante amenajate pentru pract icarea sportur ilo r de

i a r n ~ defileul j iului; cheile P o l a t ~ t e re lief carst ic . Sub zonae t r a n i suprapusa ar ie i depres io nare . cupr inde Mun icip iu l P e t r o ~ a n cen t ru l tu r ist ic pr incipal, cu Muzeul m iner itulu i. Din o r a ~ se pleaca in reg iun ile montane Iimi t rofe .M

Documents

Geografia Judetului Hunedoara