Geometria, Ambianta Peisajului

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    1/37

    Geometria si ambianta

    peisajului

    Structura peisajului

    elemente majore de compunere a unui

    peisajcer pamant apa - vegetatie

    raport vegetal / mineral

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    2/37

    Peisajul nu este obiect; peisajul este evenimentfug it iv, efemer, un ic.

    Perceptia peisajului se face intr-un anumit loc si la un moment dat

    moment in care se stabileste o relatieintre observator si spatiul pe care

    privirea sa il parcurge.

    Spatiul perceput devine, prin intermediul filtrelor senzoriale si culturale

    personale, element purtator de semnificatii.

    UN PEISAJ ESTE UN ANSAMBLU DE SEMNE CE NECESITA A FI

    DECODIFICATE.

    Peisajul este o aparenta a modului in care elementele constitutive ale locului

    se organizeaza in spatiu; este imaginea unei structuri spatiale la scara

    locala.

    In acest sens, o abordare sensibila a peisajului se realizeaza prin

    intermediul esteticii, in sensul de cunoastere a formei

    In cadrul analizei de peisaj este necesara o abordare cat mai obiectiva

    posibil, in scopul perceperii acestuia ca obiect ; necesitatea observarii siidentificarii de coduri vizuale.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    3/37

    In general, un peisaj este caracterizat de 56 coduri vizuale

    reprezentative si explicative, altfel analiza devine confuza.

    Lectura peisajului prin intermediul codurilor vizualeetapa

    semiologica(lectura semnelor)se realizeaza pe teren, sinecesita cunoastrea majoritatii semnelor si semnificatiilor posibile de acompune un peisaj.

    Fiecare cod vizual corespunde unui tip de perceptie, unei emotii,

    determinate de o caracteristica rationala, cognitiva a peisajului.

    Codurile vizuale se diferientiaza in doua mari categorii:

    GEOMETRIA PEISAJULUI si AMBIANTA PEISAJULUI.

    Geometria peisajuluistructureaza peisajul, constituie osatura

    acestuia;

    Ambianta peisajuluicuprinde elementele care confera caracter

    spatiului, si permite traducerea efectelor(cu loare, lum ina, textu ra).

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    4/37

    CODURI VIZUALE:

    GEOMETRIA PEISAJULUI

    Linia: orizontala, verticala, curba (regulata sau aleatorie), oblica, etc.

    Punctul: punct de fuga real sau virtual, punct focal aleatoriu, punct

    reper;

    Axe: de simetrie, asimetrie, directionate (orientate)

    Volum / suprafata: suprafataecran, strapungeri, ferestre;

    Planuri : primplan, plan secundar, fundal

    Ritmuri: perpendiculare, paralele, aleatorii

    AMBIANTA PEISAJULUI

    Contrastede : culori, forme, directii, texturi, lumina / umbra, simboluri

    Armoniide culori, texturi, simboluri, etc.

    Transparenta

    Opacitate

    Scara:individuala, colectiva, monumentala, etc.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    5/37

    O data ce sunt identificate principalele coduri vizuale ce compunpeisajul, acestea trebuie interpretate.

    Exempluanaliza unui peisaj urban cunoscut: Manhattan- New-York.

    o Doua coduriprincipale sunt identificabile:1. linia verticala(caracteristica peisajului construit). Verticala presupune

    un efort de percepere, un act de vointa (miscarea ochiului de jos insus si de sus in jos)

    2. linia orizontalain contrast cu verticala

    o Verticala este perceputa ca exagerata, directia in sine fiind simbol almandriei, orgoliului. Turnurile din Manhattan sunt simbolul puteriieconomice americane.

    Perceptia unui peisaj poate fi explicata prin intermediul semnelorpe

    care acesta le ofera. In plus, putem analiza miscarea ochiului asuprapeisajului pentru a intelege de ce un peisaj poate fi dinamic (ritmuri),sau poate fi calm (orizontala).

    Pentru transcrierea codurilor vizuale pot fi folosite : fotografiile,desenele, schemele; poate fi realizata o reprezentare semiologicagrafica care sa poata explica un peisaj la o prima privire.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    6/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    7/37

    PEISAJUL ESTE PERCEPUT DE LA

    NIVELUL SOLULUI, IN TREI DIMENSIUNI,INTR-O PERCEPTIE NECESAR LIMITATA.

    ACEASTA LIMITARE ESTE DATA DE

    VOLUME, PLANURI VERTICALE,ECRANE, PERSPECTIVE, UNGHIURI DEVIZIBILITATE CARE SUPRIMAPOSIBILITATEA UNEI PERCEPTII

    ZENITALE.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    8/37

    Niveluri de perceptie

    Peisajul - imaginea unui locasa cum este acesta perceput de catre

    observator care, de la nivelul solului, priveste spatiul;

    Locul- portiune din spatiu, obiect concret, perceptibil imediat prinintermediul simturilor, caracterizat de interactiunea elementelor

    naturale si culturale;

    Teritoriu- retea de locuricaracterizate de o similaritate structurala,

    compunand un spatiu ocupat natural de ecosisteme si marcat

    cultural de societatea care il ocupa sau l-a ocupat.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    9/37

    MODURI DE PERCEPEREFiecare mod de percepere aduce un punct de vedere particular; este

    important in domeniul amenajarii teritoriului, de a preciza aceste perceptiicare pot influenta decizia.

    Geomorfologul observa peisajul din punctul de vedere al genezei sale,legata de natura geologica a solului si a fortelor erozive.

    Geografulare o perceptie globala - plaseaza in centrul preocuparilor sale

    problematica localizarii, identificarea structurilor spatiale nascute dinocuparea spatiului de catre oameni si analizeaza relatiile care sustin acestestructuri.

    Ecologulpercepe peisajul in relatiile sale ecologice specifice care leagadiferitele ecosisteme care il compun.

    Istoriculpropune o lectura a peisajului ca mostenire culturala a civilizatiilorrurale si a diversitatilor lor etnologice.Atentia sa este focalizata asupraamprentei diferitelor societati umane in peisaj, reflectie a unei civilizatii, apermanentei sale, evolutiei, rupturilor.

    Economistulvede in peisaj o sursa de activitati - peisajul sustine o serie deactivitati economice legate de functiunea de recreere.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    10/37

    Psihologul a introdus o noua dimensiune in analiza peisagera : aceea a

    psihologiei perceptiei. De fapt, nu exista decat peisaj perceput;

    observatorul devine el insusi un actor in analiza de peisaj, o data ce se

    familiarizeaza cu peisajul.

    Arhitectul peisagist- perceptia peisagera este una globalizatoare -

    concepe locul ca un intreg care nu se poate reduce la juxtapunerea

    partilor componente. Elementele care compun locul apartin atat naturii -

    la origine - cat si culturii oamenilor care ocupa locul sau l-au ocupat.

    IN CADRUL ANALIZEI DE PEISAJ, ESTE NECESARA O VIZIUNE

    DE ANSAMBLU A ELEMENTELOR CONSTITUTIVE ALE LOCULUI.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    11/37

    STRUCTURA PEISAJULUI

    Peisajul este un fenomen complex; in general putem spune ca acestaconstituie mediul in care o serie de fenomene isi gasesc locul.

    Peisajuleste descris in termeni deSPATIUsi CARACTER.

    SPATIUL - organizarea tridimensionala a elementelor componente

    CARACTERULatmosfera generala care reprezinta proprietatea

    cea mai cuprinzatoare a unui loc.

    Organizari spatiale asemanatoare pot prezenta caractere difer i te.

    Proprietati ale spatiuluiinchidere / deschidere, centralitate,

    directionare, etc.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    12/37

    ELEMENTELE DESCRIPTIVE ALE UNUI PEISAJ

    Limita- orice spatiu este definit de o limita

    limitele unui peisaj construit pot fi pardoseala, perete, plafon.

    Limitele unui peisaj natural au aceeasi structura, si acestea

    sunt pamant (teren), orizont si cer.Aceasta analogie structurala are o importanta fundamentala inraportul curent al locurilor artificiale si locurilor naturale.

    1. Limitele vizualeorice obstacol vizibil se constituie ca limita.Acestea inchid spatiul si delimiteaza intinderea peisajului perceput de

    observator.- limitele pot fi fizice, reale (limite topografice); virtuale (nu formeazaobstacole, stimuleaza dorinta de descoperire)

    - caracteristici ale perceptiei limitelor: permanenta, sinuozitate, planeitate, etc.

    Lim itele sunt zone part icular sensibi le ale peisajulu i ; o r ice

    schimbare este perceputa ampl i f icat.2. Orizontulcaz particular de limita

    Orizontul extern al peisajului- este limita dincolo de care nimic numai este vizibil.

    Orizontul intern al peisajuluieste constituit dintr-un joc de ecrane

    in interiorul campului vizual. Relieful, vegetatia, constructiile potascunde anumite parti din teritoriuzone de umbra.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    13/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    14/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    15/37

    3. Limiteledefinesc profunzimea campului vizual

    - relieful perceput se atenueaza o data cu distanta; din

    acest punct de vedere, distingem planuri diferite:

    - prim-planulpe o raza de 50 mdistingem peisajul propriu-zis (zona de detaliu)

    - planul mediucorespunde zonei in care nu se mai percepdetaliile, ci forme si raporturile dintre elemente (structura secundara

    a peisajului)- planul secundarperceput la o distanta de ordinul

    kilometrului, zona in care nu se disting decat volumele ; dincolo de 2-3

    km, nu se mai percep decat marile ansambluri (o parte dintr-un lant

    muntos, paduri)

    Limita in sens general - un perete in sens particular,manifesta structura spatiala definitorie, care cuprinde

    directie si ritm, continuitate sau discontinuitate.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    16/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    17/37

    Caracterulpeisajele pot avea deseori un stil particular; vorbim

    de peisaje sterile, fertile, relaxante, obositoare, etc.

    Toate locurileau un caracter;

    Caracterul unui loc are si o functie temporalase

    schimba in functie de sezon, cursul zilei, situatia

    meteorologica; toti acesti factori determina conditii de

    lumina diferite.

    Caracterul este definit de constitutia materiala si

    formalaa locului; trebuie sa observam cum este terenul

    pe care mergem, cum este cerul deasupra capului

    nostru, cum sunt limitele care definesc locul.

    Caracterul depinde de modul in care sunt realizate

    lucrurile, si este determinat de realizarea lor tehnica

    (constructia) efectiva.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    18/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    19/37

    S

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    20/37

    Scara

    Tipologia peisajelor (locurilor)tara, regiune, peisaj, amenajare,

    constructie

    Clasificarea locurilorcategorii de termeni: insula, promontoriu,

    padure, sau piata, strada, curte, sau pavaj, perete, plafon,

    fereastra, usa, etc.

    Tara, regiune, peisaj, constructii, formeaza o serie pe o scara care

    coboara gradat, si treptele pot fi numite niveluri ale mediului.

    Locurile artificiale se raporteaza la natura prin trei modalitati

    principale:

    precizarea, marcarea structurii naturale: realizarea unei

    incinte acolo unde natura sugereaza un spatiu dellimitat;

    amplasarea unui monument acolo unde exista centralitate,

    trasarea unui drum (circulatie) de-a lungul unei directii evidente;

    exprimarea prin simboluri a legaturii cu naturasimbolismul

    implica traducerea unei semnificatii experimentatede ex. un

    caracter natural este tradus intr-o constructie prin proprietatile

    care dau acel caracter.

    identificarea semnificatiilor, inainte de reprezentarea la nivel

    antropic a mediului natural, respectiv a universului.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    21/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    22/37

    Termenul de peisaj natural se refera la o serie de niveluri ale mediului,pornind de la continente, pana la zona delimitata de umbra unui arbore.Putem defini trei niveluri de abordare : micro, mediu si macro.

    Nivelul microspatii mici; nivelul macrospatii foarte mari (padureanorvegiana, campia franceza, etc).

    Ex: terenul padurii norvegiene e articulat de mici protuberante simonticule, nu e niciodata deschis si liber da nastere unor micropeisaje.

    Variatiile reliefului determina proprietatile spatiale ale unui peisaj, si intr-oanumita masuracaracterul acestuia.

    Aspectele salbatice sau atragatoare provin din configurarea reliefului, sipot fi contrazise prin textura, culoare, vegetatie.

    Textura si culoarea se refera la materia solului, sau componentelordiferite cum este nisipul, pamantul, piatra, iarba, apa, cum si vegetatia seraporteaza la elemente adaugate reliefului. Caracterul peisajului este datin mare masura de aceste elemente secundare.

    Vegetatiadesert steril, sau campie fertila.

    STRUCTURA PEISAJULUI

    NATURAL - generalitati

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    23/37

    Cand vegetatia este o componenta esentiala a peisajului, acesta isiasuma numele general (cum este cazul peisajelor forestiere).

    Acestea prezinta un relief mai putin vizibil, care nu atinge efectele spatiale alevegetatiei.

    Relieful si vegetatia se amesteca deseori pentru a forma un peisaj foarteparticular.

    In Finlanda padurea imensa este presarata de un sistem complex de lacuri cecomunica intre ele. Rezulta crearea unui caracter eminamente nordic in caremicrostructura padurii este accentuata de elementul mobil - apa.

    Prezenta apei adauga de obicei o micro scara peisajelor carora lelipseste aceasta dimensiune, adauga un efect de mister.

    Cand apa apare in forma de torent sau cascada natura devine mobila sidinamica. Efectul de oglindire a lacurilor provoaca o imaterialitate care distrugerigiditatea structurii topografice. Cursurile raurilor si lacurilor deseneaza contururiclare, sunt elemente fundamentale, definind la fel de bine apa ca si pamantul.

    Datorita interactiunii reliefului, vegetatiei si apei se formeaza unitaticaracteristicesau locuri care constituie elementele de baza ale

    peisajului. Variatiile suprafetei reliefului genereaza o serie de locuri familiare cum ar fi:

    campie, vale, bazin, creste, deal, munte, - fiecare avand caracteristicifenomenologice bine definite.

    Atunci cand un loc are configuratia puternic marcata si o vegetatie densa, spatiulse contracta si peisajul devine intim.

    Atunci cand peisajul este partial controlat si conformat, peisajul natural devinepeisaj cultural.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    24/37

    ELEMENTELE PEISAJULUI NATURAL

    RELIEFUL

    - constituie structura de baza a peisajului, structura

    primara.

    - intr-o larga masura , defineste limitarea campului vizual:

    - este o limita fizica, legata de capacitatile vizuale ale

    observatorului, atunci cand relieful nu este puternic

    (marile campii, intinderile de apa).

    - pantelese constituie ca elementcheie a modului de

    locuire a peisajului, prin influenta pe care o exercita asupra:

    habitatului, parcelarii, activitatilor agricole si forestiere, etc.

    CERUL SI PAMANTUL

    Pentru a putea trai intre cer si pamant, omul trebuie sa inteleaga aceste

    doua elemente, ca si interactiunea dintre ele. Relatia cerului cu pamantul

    determina principiul unei diferentieri ulterioare a lucrurilor.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    25/37

    Astfel, muntele, desi apartine pamantului, se ridica spre cer; el este

    inalt, pu nct d e intalnire si fuziune intre cele do ua elemente

    pr imare. De fapt, mun ti i erau con siderat i ca centre pr in care trece

    axis mundipunct de tranzit intre cele doua zone cosmice.

    Muntii sunt locuri in peisaj care manifesta structura fiintei, si unde se

    intalnesc proprietati variate. In general, muntele ramane distant,

    amenintator, nu ofera medii locuibile. In pictura medievala, stancile si

    muntii sunt simboluri ale oribilului si acest sens persista pana in pictura

    peisajelor romantice.

    Cerul si pamantul se intalnesc si in arbori, nu numai in sens spatial,

    pentru ca arborele creste din pamant si este o forma de viata.Vegetatia manifesta in general realitatea vitala, dar poate prezenta

    si aspecte mai putin atractive sau chiar nelinistitoare (padurealoc

    salbatic, stapanit de forte straine si amenintatoare).

    VEGETATIA

    Ocuparea vegetala a solului este influentata de conditiile biofizice

    fundamentale.

    Este un element major a diversitatilor formelor si culorilor peisajului, tinand

    cont ca tipurile de clima si anotimpurile influenteaza vegetatia

    In spatiul natural, vegetatia se afla in centrul evaluarilor peisagere.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    26/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    27/37

    APA

    In imaginea paradisului intalnim apa ca al treilea element fundamentalal cosmogoniilor arhaice. In Geneza, dupa crearea cerului sipamantului, luminii si tenebrelor, Dumnezeu a separat pamantul de

    apa. Prezenta apei confera identitate pamantului. Istoria picturiipeisagiste arata importanta apei ca element purtator de viata. Peisajeleideala ale sec. 15, 16 reprezentau de obicei un rau sau un lac incentru, si nu departe, locuinte, si pamant cultivat. Apa apare in peisajeleromantice ca o forta dinamica si tonica.

    Stancile, vegetatia si apa caracterizeaza un loc intr-un modsemnificativ, sacru : cele mai primitive locuri sacre constituiau un

    microcosmos: un peisaj de stanca, apa si arbori Eliade.

    LUMINA

    Natura prezinta si fenomene mai putin tangibile, ca lumina - care esteconsiderata ca o componenta fundamentala a realitatii; omul considera

    soarele ca un lucru de sine statator. Civilizatia greaca vedea lumina caun simbol al cunoasterii artistice si intelectuale, o relationa cuApollo care asuma caracterisitcile proprii ale lui Helios, vechiul zeu alsoarelui. O data cu crestinismul, lumina devine un element deimportanta primordiala, simbol legat de notiunea de iubire.Dumnezeu era considerat ca pater luminis si lumina divina ca oemanatie a spiritului.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    28/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    29/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    30/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    31/37

    In pictura bizantinalumina divina este reprezentata pe un fond auriu

    care inconjoara figurile principale ca un halo de sanatate. Renasterea,

    dimpotriva, concepe lumea ca un microcosmos unde prezenta lui D-zeu

    este in fiecare lucru. Pictorii peisagisti ai acestei epoci reprezinta

    universul ca o totalitate de fapte in care fiecare element singular pana la

    cel mai mic detaliu apare inteles si iubit in plinatatea lui. Faptele devin

    arta prin dragostea care le leaga si le ridica la un nivel superior de

    realitate, si aceasta dragoste este exprimata prin lumina in peisaj.

    Lumina este fenomenul cel mai putin constant. Conditiile de lumina

    se schimba de la rasarit la apus; noaptea, intunericul invadeaza locurile

    abandonate de lumina, care este intim legata de ritmul temporal alnaturii. Anotimpurile transforma aspectele locurilor, in functie de locatie

    (latitudine). In tarile nordice, verile verzi alterneaza cu iernile albe, si

    lumina difera in functie de sezon. Anumite ritmuri ale timpului nu

    modifica elementele naturale ale unui loc, dar contribuie la modificarea

    caracterului.

    In pictura peisagera, ritmul timpului si conditiile iluminarii sunt obiect deinteres incepand cu secolul 18; punctul culminant se afla in

    impresionism.

    PEISAJ NATURAL TIPOLOGIE

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    32/37

    PEISAJ NATURALTIPOLOGIE(Christian NorbergSchulz)

    Peisajul romantic

    Terenul rareori este continuu; este divizat si poseda un reliefvariat; coline, depresiuni, luminisuri; creaza o microstructuracomplexa. Doar ocazional cerul este perceput ca o semisferacompleta; in general se restrange in jurul contururilor arborilor sistancilor, este constant modificat de prezenta norilor. Soareleeste relativ jos, anima un joc variat de umbre si lumini, unde norii

    si vegetatia joaca rol de filtre.Apa este intotdeauna prezentacaelement dinamic, apare atat ca torente rapide cat si ca oglinzilacustre linistite.

    Peisajul cosmic

    In desert, complexitatea lumii vietii concrete se reduce lafenomene simple. Imensitatea monotona a unui terendezbracat, un cer infInit fara nori (rar perceput printre stanci sauarbori), un soare arzator care provoaca o lumina fara umbra,aerul sec si cald care ne face sa intelegem importanta respiratieiin ceea ce priveste experienta locului. Universul in totalitatea samanifesta o ordine absoluta, eterna, este o lume ce se distinge

    prin permanenta si structura sa.

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    33/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    34/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    35/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    36/37

  • 8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului

    37/37

    Peisajul compozit

    Peisajele romantice, cosmice si clasice sunt arhetipuri ale

    peisajului natural.Ele se nasc din raportul fundamental care exista intre cer si

    pamant; releva caracterisitci care ne ajuta sa intelegem spiritul

    locului in toate situatiile concrete.

    Tipurile de peisaj apar rareori in forma pura, dar acesteaparticipa in diferite forme de sinteza.

    Am mentionat deja desertul fertil al campiei franceze, unde

    proprietatile romantice, clasice si cosmice se unesc pentru a

    forma o totalitate bogata in sensuri: un peisaj care, la unmoment dat s-a exprimat in arhitectura gotica, ceea ce a permis

    o interpretare particulara a mesajului crestin. Sau un mediu

    precum Venetia unde intinderea cosmica adera la suprafata

    schimbatoare si stralucitoare a lagunei.