GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 7.DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 7.1.Scopul ncercarii. Definitii Compresibilitatea si consolidarea pamnturilor se studiaza n laborator cu ajutorul unui aparat special numit edometru. La aceasta ncercare probele de pamnt au numai deformatie axiala, deformatiile laterale fiind mpiedicate de inelul rigid al stantei edometrului. Aceasta ncercare se executa att pentru pamnturile coezive ct si pentru pamnturile necoezive care nu prezinta neomogenitate mare si care nu contin concretiuni ori granule cu diametrul mai mare de 0,1 din naltimea epruvetei. Determinarea compresibilitatii pamnturilor se face prin ncercarea de compresiune. Din aceasta ncercare rezulta: -curba de compresiune-tasare si curba de compresiune-porozitate, -indicele de compresiune Cc si indicele de recompresiune Cr, -modulul de deformatie edometric M, -coeficientul de compresibilitate volumica mv si coeficientul de compresibilitate av, -presiunea de preconsolidare ? p, respectiv istoricul eforturilor din teren. n cazul pamnturilor sensibile la umezire se efectueaza ncercarea la compresiune prin umezire, determinndu-se si tasarea specifica suplimentara prin umezire imp. Determinarea consolidarii pamnturilor se face prin ncercarea de consolidare. Din aceasta ncercare rezulta: DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU -coeficientul de consolidare cv, necesar pentru stabilirea vitezei de disipare a presiunii apei din porii pamntului si respectiv a vitezei de tasare, -timpul de consolidare primara, -coeficientul de consolidare secundara c?, -coeficientul de permeabilitate k. ncercarile n edometru se efectueaza pe probe netulburate sau pe probe tulburate, care se vor compacta naintea efectuari ncercarii. 7.2.Principiul metodei Studierea n laborator a compresibilitatii si consolidarii pamnturilor consta n urmarirea tasarii probelor precum si a evolutiei n timp a acestora, sub efectul ncarcarilor axiale verticale, aplicate n trepte. Masurarea deformatiilor, sub ncarcare constanta, se face pe epruvete cilindrice, cu deformatii laterale nule si cu drenare pe fetele inferioare si superioare. 7.3.Aparatura si materiale necesare Pentru determinarea compresibilitatii n laborator sunt necesare urmatoarele: a)Edometru (Figura 7-1) compus din: -placa de baza (1) prevazuta cu un stut (9) la care se poate racorda o plnie (10), -piatra poroasa filtranta (2) cu fetele plane, -locas (3) n care se introduce stanta cilindrica cu epruveta de ncercat (P), -piston de ncercare (4) prevazut cu o placa filtranta (5) -clopot de ghidare (6) a pistonului, prevazut cu o plnie (11), fixat pe placa suport (7) prin trei suruburi de presiune (8), care asigura strngerea etansa pe placa de baza (1) prin intermediul unei garnituri de cauciuc (14), GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR -inel opritor (12) pentru strngere mpotriva umflarii epruvetei -comparator (13) cu precizie de minimum 0,01 mm Placa de baza (1), placa suport (7), pistonul de ncarcare (4), clopotul de ghidare (6), sunt confectionate din otel inoxidabil. Stanta cilindrica se recomanda sa aiba diametrul de 70 mm si naltimea de circa 20 mm. Stanta cilindrica nu trebuie sa aiba joc fata de locasul placii de baza (1) si clopotul de ghidare (6), sa permita patrunderea usoara a pistonului (4) si sa aiba grosimea peretelui astfel nct sa nu permita deformarea laterala, iar suprafata peretelui interior sa fie slefuita pentru reducerea la minimum a frecarilor. Stanta cilindrica trebuie sa fie prevazuta cu cutit si guler prelungitor. b)Dispozitiv de ncarcare (Figura 7-2) avnd clasa de precizie de minimum trei si care poate sa asigure mentinerea constanta a presiunii n timp. c)Set de lesturi care trebuie sa permita obtinereaurmatoarelor presiuni unitare (cumulate): 10, 20, 50, 100, 200, 300, 500 si 1000 kPa. d)Balanta tehnica, e)Etuva termoreglabila pentru temperatura de 105?2?C, f)Exsicator cu clorura de calciu sau alta substanta deshidratanta, g)Ceas de laborator, h)Sticle de ceas, i)Cutite de laborator si cutite cu lama lata si taisul drept, j)presa pentru scos probele din stuturi 7.4.Pregatirea probelor Epruvetele se confectioneaza din probe netulburate de pamnt, recoltate sub forma de monoliti sau carote n stuturi, precum si din probe preparate n laborator. Probele preparate n laborator pot fi confectionate din: -nisip adus la o porozitate data, -pasta de pamnt saturat, -pamnt compactat. Dupa prelevarea sau prepararea probelor, acestea se fasoneaza astfel: -se aseaza stanta pe masa de laborator sprijinindu-se pe gulerul prelungitor, DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU -se scoate cutitul prelungitor dupa nlaturarea pamntului n contact cu el, prin miscari ncete de rotire. Se ndeparteaza surplusul de material, cu un cutit de laborator bine ascutit, taindu-se de jur mprejur de la margine spre centru. Se niveleaza materialul din stanta prin taiere, nu prin razuire, cu un cutit cu lama lata si taisul drept, care se tine tot timpul operatiei sprijinit pe stanta si usor nclinat fata de orizontala, -epruveta se aseaza cu fata nivelata pe o suprafata plana curata si se ndeparteaza gulerul prelungitor nivelnd cea de-a doua fata ca si pe cealalta. Se cntareste epruveta de pamnt mpreuna cu stanta si se noteaza valoarea ntr-un tabel asemanator cu cel din ANEXA 7.1. Figura 7-1 Edometru 1 placa de baza; 2 piatra poroasa; 3 stanta; 4 piston; 5 placa poroasa filtranta; 6 cilindru-clopot; 7 placa suport; 8 suruburi de presiune; 9 orificiu; 10, 11 plnie; 12 piulita; 13 ceas comparator. GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR Figura 7-2 Dispozitiv de ncarcare 1prghiedemultiplicare;2placadencarcare;3jugde ncarcare; 4 contragreutate fixa; 5 contragreutate glisanta. 7.5.Mod de lucru 7.5.1.Pregatirea aparaturii Edometrul si dispozitivul de ncarcare se instaleaza n pozitie orizontala n locuri ferite de vibratii. Se verifica ca stantele cilindrice sa nu fie deformate si sa patrunda usor n locasul edometrului permitnd totodata trecerea libera a pistonului. Se verifica functionarea normala a comparatorului. n functie de ncercare, aparatura se pregateste special astfel: a)Pentru ncercarea de compresiune: -pietrele poroase se usuca la aer, n cazul epruvetelor cu umiditate naturala si se satureaza cu apa, n cazul epruvetelor extrase de sub nivelul hidrostatic sau a celor care vor fi sub DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU nivel de apa constant, prin schimbarea conditiilor hidrogeologice b)Pentru ncercarea de consolidare: -se satureaza cu apa pietrele poroase filtrante, -se monteaza plnia (10) de la placa de baza (1). La acest tip de ncercare pentru a se obtine rezultate ct mai bune trebuie sa se asigure evitarea pierderii de apa din epruvetele de pamnt prin etansarea ct mai riguroasa a celulei edometrului. 7.5.2.Efectuarea ncercarilor n edometru 7.5.2.1.ncercarea de compresiune - tasare ncercarea se executa pe epruvete de pamnt cu umiditate naturala sau imersate n tot timpul determinarii. Se introduce n edometru stanta cilindrica cu proba de pamnt, procedndu-se astfel: -se aseaza un disc de hrtie de filtru pe piatra poroasa, -se aseaza epruveta de ncercat n asa fel nct ea sa se sprijine pe piatra poroasa, -se aseaza peste epruveta un alt disc de hrtie de filtru, -se monteaza clopotul de ghidare o data cu pistonul de ncarcare, mentinut n pozitie ridicata, -se strng piulitele de fixare si se da drumul pistonului care trebuie sa cada liber n stanta. Celula edometrului, astfel pregatita, se aseaza sub jugul de ncarcare, centrndu-se n asa fel nct tirantii jugului sa nu atinga locasele de ghidare, dupa care se monteaza comparatorul si se aduce la zero. Se aplica o ncarcare initiala, functie de consistenta pamntului (5?25 kPa), care se mentine timp de 30 min. Dupa expirarea celor 30 min., se aplica prima treapta de ncarcare si se declanseaza cronometrul. Se citesc indicatiile comparatorului dupa 1 min., 30 min., 1h, si apoi din ora n ora pna la stabilizarea tasarii. Se considera tasarea stabilizata atunci cnd trei citiri succesive la intervale de o ora nu difera ntre ele cu mai mult de 0,01. Datele obtinute se nregistreaza. Dupa stabilizarea tasarii sub treapta de ncarcare respectiva, se aplica treapta urmatoare de ncarcare, citirile pe comparator facndu-se ca mai sus. Dupa aplicarea ultimei trepte de ncarcare si stabilizarea tasarii sub aceasta, se descarca epruveta pna la ncarcarea initiala care se mentine pna la stabilizarea tasarii, notndu-se tasarea finala. GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR Se scoate din edometru stanta cilindrica cu epruveta de pamnt si se cntaresc, dupa care se scoate epruveta de pamnt din stanta si se usuca n etuva la 105?2?C. Dupa uscare pna la masa constanta, se cntareste epruveta de pamnt si se nregistreaza datele obtinute (vezi ANEXA 7.1). 7.5.2.2.ncercarea de consolidare ncercarea se executa pe epruvete de pamnt saturate si imersate n tot timpul determinarii. Se introduce stanta cilindrica n celula edometrului si aceasta, la rndul ei, se aseaza sub jugul de ncarcare procedndu-se exact ca la ncercarea de consolidare. Se aplica o ncarcare initiala, functie de consistenta pamntului si de tendinta de umflare a epruvetei (5?25 kPa) si se inunda epruveta de pamnt. Nivelul apei se pastreaza, pe ct posibil la nivelul superior al epruvetei. ncarcarea initiala se mentine timp de 24 h. Durata se poate prelungi la 48 h n cazul argilelor grase cu permeabilitate scazuta. Se citeste si se noteaza indicatia comparatoruluila expirarea timpului de mentinere a ncarcarii initiale, dupa care se aplica prima treapta de ncarcare si se declanseaza ceasul de laborator. Se citesc indicatiile comparatorului dupa 10 s, 15 s, 30 s, 1 min., 2 min., 4 min., 8 min., 15 min., 30 min., 1 h, 2 h, 4 h, 8 h, 24 h si apoi daca diferenta ntre ultimele doua citiri (corespunzatoare la 8 h si 24 h) este mai mare de 0,01 mm, se continua citirile din 24 h n 24 h pna la consolidare (diferenta ntre doua citiri consecutive este de max. 0,01 mm). Datele obtinute se nregistreaza (vezi ANEXA 7.1). Dupa consolidarea epruvetei sub treapta respectiva, se aplica treapta urmatoare de ncarcare, citirile pe comparator efectundu-se ca mai sus. Dupa aplicare ultimei trepte de ncarcare si consolidarea epruvetei de pamnt, se descarca epruveta de pamnt pna la ncarcarea initiala, care se mentine 24 h. Se nregistreaza indicatiile comparatorului la revenirea epruvetei. Se scoate din edometru stanta cilindrica cu epruveta de pamnt si se cntaresc, dupa care se scoate epruveta de pamnt din stanta si se usuca n etuva, pe o sticla de ceas, la 105?2?C. Dupa uscare pna la masa constanta, se cntaresc epruveta de pamnt si sticla de ceas. Datele obtinute se nregistreaza (vezi ANEXA 7.1). 7.5.2.3.ncercarea de compresiune prin umezire O epruveta de pamnt cu umiditate naturala se ncearca la compresiune asa cum s-a aratat la subcapitolul 7.5.2.1 ncercarea de compresiune - tasare. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU O alta epruveta se ncearca la compresiune, exact ca n subcapitolul 7.5.2.1 cu precizarea ca dupa aplicarea ncarcarii initiale epruveta se inunda si determinarea se efectueaza n totalitate cu epruveta imersata. Se poate efectua si o singura ncercare pe proba cu umiditate naturala, inundarea acesteia efectundu-se la presiunea la care se doreste stabilirea sensibilitatii la umezire imp. 7.6.Reprezentarea si interpretarea rezultatelor 7.6.1.Reprezentarea si interpretarea rezultatelor n cazul ncercarii de compresiune tasare. Parametrii de compresibilitate 7.6.1.1.Curba de compresiune - tasare Curba compresiune tasare se obtine prin trecerea pe ordonata a tasarilor specifice ?, n procente, corespunzatoare presiunilor aplicate ? , iar pe abscisa logaritmic presiunile ? , n kPa. Tasarea specifica se obtine cu relatia: [%] 1000???hh? (7-1) n care ? h este tasarea epruvetei, n centimetri, h0 este naltimea initiala a epruvetei, n centimetri. 7.6.1.2.Curba compresiune porozitate Aceasta curba se obtine din curba de compresiune tasare folosind relatia0 01 eehh????(7-2) GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR unde0hh ? este variatia totala a deformatiei specifice verticale a epruvetei de pamnt; e0 este valoarea initiala a indicelui porilor; ? e este variatia totala a indicelui porilor corespunzatoare lui 0hh ?; h0 este naltimea initiala a probei. Rezultatele calculelor se reprezinta ntr-un sistem de axe semilogaritmic, avnd pe abscisa log?si pe ordonata e. Pe aceasta curba se defineste coeficientul de compresibilitate (vezi 7.6.1.5). 7.6.1.3.Indicele de compresiune Cc si indicele de recompresiune Cr Indicele de compresiune Cc reprezinta panta medie a curbei de compresiune n zona virgina (zona n care presiunea aplicata ? este mai mare dect presiunea de preconsolidare ? p) si se determina cu relatia: '1'22 1log' log?? ?e e eCc????? ? (7-3) n care e1 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? 1, e2 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? 2, Indicele de recompresiune Cr, reprezinta panta medie a curbei de descarcare rencarcare si se determina cu aceeasi relatie cu care se determina Cc. 7.6.1.4.Modulul de deformatie edometric M Modulul de deformatie edometric se determina cu relatia: 02 1'1'21 1001'ee eM????? ???? ???(7-4) n care e1 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? 1, e2 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? 2, e0 este indicele initial al porilor. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU Datorita faptului ca, de regula, presiunile de contact fundatie teren se gasesc n intervalul 2?3 daN/cm2 se lucreaza mai mult cu modulul edometric corespunzator M2-3. Dupa valorile acestuia pamnturile se clasifica ca n Tabelul 7-1. Tabelul 7-1 Compresibilitatea pamntului M2-3 [kPa] Practic incompresibile ?50000 Cucompresibilitate redusa 20000?50000 Cucompresibilitate medie 10000?20000 Cucompresibilitate mare 5000?10000 Cucompresibilitate foarte mare ?5000 7.6.1.5.Coeficientul de compresibilitate volumica mv si coeficientul de compresibilitate av Coeficientul de compresibilitate volumica mv, se determina cu relatia: '1'202 11'1001? ? ???????? ??ee emv(7-5) Coeficientul de compresibilitate av, se determina cu relatia: ) 1 (') 1 (1001'00e meeav v? ? ??? ? ? ???????? (7-6) GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 7.6.1.6.Presiunea de preconsolidare ? p

Presiunea de preconsolidare reprezinta presiunea efectiva maxima la care a fost supus pamntul (la adncimea considerata) pe timpul evolutiei sale. Raportul dintre presiunea de preconsolidare si presiunea efectiva de consolidare (presiunea geologica ? g sau alta presiune ? c la care a fost consolidat pamntul) se numeste raport de supraconsolidare si se simbolizeaza RSC. n functie de marimea acestui raport pamnturile se considera: a)pamnt subconsolidat daca RSC?1, b)pamnt normal consolidat daca RSC=1, c)pamnt usor supraconsolidat daca, RSC?2 d)pamnt moderat supraconsolidat daca 2?RSC?4, e)pamnt puternic supraconsolidat daca RSC?4. ? ( %)? ( kPa )e Figura7-3MetodaCassagrandepentrucalcululpresiuniide preconsolidare Determinarea acestei presiuni se face grafo-analitic cu mai multe metode dintre care n Figura 7-3 se prezinta metoda Cassagrande. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 7.6.1.7.Tasarea specifica prin umezire imp Tasarea specifica prin umezire se determina cu relatia urmatoare: [%] 1000 0?????????????hhhhiimp (7-7) n care 1000??hhi- tasarea specifica corespunzatoare presiunii aplicate ? pentru proba ncarcata inundat; 1000??hh- tasarea specifica corespunzatoare presiunii aplicate ? pentru proba ncarcata avnd umiditatea naturala Tasarea specifica prin umezire este o marime foarte importanta pentru identificarea pamnturilor sensibile la umezire (P.S.U.) de tipul loessurilor si pamnturilor loessoide. De regula pentru acestea s-a dovedit ca im3 are valoarea cea mai mare. Ca urmare ntr-o prima etapa se face o ncercare compresiune tasare pe o proba cu umiditate naturala pna la ?= 3 daN/cm2 = 300 kPa, asteptnd stabilizarea tasarilor. Apoi sub aceasta ultima treapta depresiune proba este inundata prin plnia de pe carcasa metalica pna apa iese prin tubul de la baza edometrului (vezi Figura 7-1). Se masoara din nou tasarea stabilizata pentru proba inundata sub presiunea constanta de 3 daN/cm2. Se determina cu ajutorul relatiei (8.7) valoarea im3 n procente. Daca im3 ? 2% pamntul analizat este un pamnt sensibil la umezire. 7.6.2.Reprezentarea si interpretarea rezultatelorn cazul ncercarii de consolidare 7.6.2.1.Coeficientul de consolidare cv si timpul de consolidare primara Coeficientul de consolidare cv, se determina prin metoda semilogaritmica (Cassagrande) sau prin metoda radacinii patrate (Taylor). n cele ce urmeaza se va expune doar metoda de determinare Cassagrande. Astfel coeficientul de consolidare verticala se determina cu urmatoarea relatie: GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR ] /s [cm2% 502% 50 % 50tH Tcv?? (7-8) n care t50% - timpul corespunzator unei consolidari primare de 50%, n secunde, T50% - factor de timp (cu valoarea egala cu 0,197 pentru punctul corespunzator unei consolidari primare de 50%), H50% - distanta parcursa de apa, din planul median al epruvetei cu consolidare primara de 50% spre piatra poroasa, calculata cu relatia: [cm]10012% 50 0% 50??????? ? ?? hH (7-9) h0 naltimea initiala a epruvetei, n centimetri, ?50% - tasarea specifica la o consolidare primara de 50% determinata pe curba tasare specifica timp cu reprezentare semilogaritmica. Punctul pentru care tasarea la consolidare primara se considera consumata n proportie de 100%, se determina la intersectia tangentelor la curba de consolidare, n dreptul ultimului punct de inflectiune. Punctul de 0% al tasarii pentru consolidarea primara se obtine astfel: -se alege timpul t1=40s, din acest punct al curbei se duce o paralela la abscisa pna intersecteaza verticala timpului t2. stt 10440412? ? ? (7-10) -se determina distanta pe verticala timpului t2 de la acest punct la curba; aceeasi distanta se ia pe verticala timpului t2, de la curba n sus, acest punct reprezentnd punctul 0% al tasarii. Se calculeaza tasarea specifica ?50% ca medie aritmetica a tasarilor pentru consolidarile primare de 0% si de 100%. Daca se determina coeficientul de consolidare pe directie verticala, cv, pentru mai multe presiuni de consolidare atunci se poate reprezenta ca n Figura 7-4 rezultatele obtinute. Aceste curbe se obtin trecnd pe ordonata coeficientul de consolidare cv, calculat cu metoda mentionata mai sus, iar pe abscisa ncarcarea. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 7.6.2.2.Coeficientul de consolidare secundara Consolidarea secundara este definita ca descresterea volumului pamntului dupa ce efortul efectiv a devenit constant, respectiv dupa ce presiunea apei n pori s-a disipat n timpul consolidarii primare. Coeficientul consolidarii secundare se determina cu relatia: cv 4210??????????scmcv 2?????????scm? (kPa) Figura7-4Graficulvariatieicoeficientuluideconsolidare verticala cu efortul unitar efectiv vertical 121 2log 100log 1001tttc?????? ? ?? ? ??(7-11) n care ?2 tasarea specifica la timpul t2, n procente, ?1 - tasarea specifica la timpul t1, n procente. Coeficientul consolidarii secundare se mai poate determina si cu urmatoarea relatie: 1202 1120log ) 1 ( log ) 1 (ttee etteec? ???? ????(7-12) GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR Dupa timpul de consolidare primara tp se considera ca deformatia variaza liniar cu logaritmul timpului. [cm/s] 100) 1 (??? ??ea ckw v v? (7-13) n care cv coeficientul de consolidare primara, n centimetri patrati pe secunda, av coeficientul de compresibilitate, n kPa-1, ?w greutate specifica a apei la temperatura determinarii, n kN/m3, e indicele porilor sub treapta respectiva. Urmeaza anexele 7.1.?7.8. cu formulare corespunzatoare tuturor ncercarilor de compresibilitate si consolidare descrise n acest capitol. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 7.7.ANEXA 7.1- COMPRESIBILITATEA PAMNTURILOR. CARACTERISTICILE FIZICE ALE PROBELOR ANALIZATE Stanta nr. Suprafata stantaAm2 Sticla de ceas nr.naltime stanta h0m Densitate schelet aproximata / determinata ?s /cm3 Volum stantaV0m3 Diametru stantadm Constanta de calcul 3 2m mAs??? INDICI FIZICIINITIAL FINAL Masa proba umeda +tara m1 g Masa proba uscata + tara m2 g Taram3 g Masa apa libera m1 m2 g GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR Masa proba umeda m1 m3 g Masa proba uscata m2 m3 g Volum proba V cm3 Umiditate 1003 22 1????m mm mw % Densitate V m m3 1 ?? ? g/cm3 Densitate V m md3 2 ?? ? g/cm3 Porozitate 100 13 2???????????? ?sVm mn? % Indicele porilor nne??100 Grad de umiditate 1001???ewSsr? Descriere material .. 7.8.ANEXA 7.2 - NCERCAREA DE COMPRESIUNE N EDOMETRU nregistrarea rezultatelor Data Ora Sarcina [kPa] Timp cumulat Citire comparator ?h [mm ? 10-2] Tasarea specifica 0??hh?[%] Data Ora Sarcina [kPa] Timp cumulat Citire comparator ?h [mm ? 10-2] Tasarea specifica ??h?[%] Data Ora Sarcina [kPa] Timp cumulat Citire comparator ?h [mm ? 10-2] Tasarea specifica 0??hh?[%] Data Ora Sarcina [kPa] Timp cumulat Citire comparator ?h [mm ? 10-2] Tasarea specifica ??h?[%] DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 227.9.ANEXA 7.3 - NCERCAREA DE COMPRESIUNE N EDOMETRU Calcule Stanta nr. Masa proba uscatam2 m3 gDiametru stanta d m Densitate schelet aproximata / determinata ?s g/cm3 Suprafata stanta Am2 Indicele porilor initial e0 naltime stanta h0 m Constanta de calcul 3 2m mAksc???? Volum stanta V0m3 [kPa] h [c=h0-?h [c? ?[%] ? k ec [kPa] v [1[1/kPa] c mp GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 23 NOTATII SI FORMULE DE CALCUL Presiunea efectiva ? [kPa] Tasare sub sarcina ? h [cm] naltime proba sub sarcina h=h0-? h [cm] DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 24Tasare specifica sub sarcina 1000???hh? [%] Indicele porilor sub sarcina 13 2? ???? hm mAes? Modulul de deformatie edometric 2 10`1`22) 1 ( ) (10`e eeM?? ? ??? ????? ???

[kPa] Coeficient de compresibilitate volumica Mmv1? [1/kPa] Coeficient de compresibilitate ) 1 (`10 ) 1 (`020e me eav v? ? ??? ? ? ????????? [1/kPa] Indice de compresiune`1`22 1log` log?? ?e e eCc????? ?

Tasarea specifica suplimentara prin umezire 2? ? ?mpi [%] GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 25 7.10.ANEXA 7.4 - CURBA DE COMPRESIUNE TASARE Rezultatele ncercarii ?=f(? ) v v v m kPa]%]kPa]1/kPa]1/kPa] [%] DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 26GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 27 s (kPa)e=(?h/h0)DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 28 GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 29 7.11.ANEXA 7.5 - CURBA DE COMPRESIUNE POROZITATE Rezultatele ncercarii emv av Cv m kPa]%] kPa] [1/kPa] [1/kPa] %] labor. labor. corectat corectat DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 30 GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 31 s (kPa)e DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 327.12.ANEXA 7.6 - NCERCAREA DE CONSOLIDARE N EDOMETRU nregistrarea rezultatelor Data Ora aplicata ? [kPa] Timp cumulat comparator ?h [mm ? 10-Tasarea specifica ?[%] Data Ora aplicata ? [kPa] Timp cumulat comparator ?h [mm ? 10-Tasarea specifica ?[%] GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 33 Data Ora aplicata ? [kPa] Timp cumulat comparator ?h [mm ? 10-Tasarea specifica ?[%] Data Ora aplicata ? [kPa] Timp cumulat comparator ?h [mm ? 10-Tasarea specifica ?[%] DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 34 GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 35 7.13.ANEXA 7.7 - NCERCAREA DE CONSOLIDARE N EDOMETRU. CARACTERISTICILE PROBELOR ANALIZATE Stanta nr. Masa proba uscata m2 m3 Diametru stantadm Densitate schelet aproximata / determinata ?s /cm3 Suprafata stanta Am2 Indicele porilor initial e0 naltime stanta h0m Constanta de calcul 3 2m mAs??? Volum stantaV0m3 logtt ?[kPa] ?h[cm] h[cm] ?[%] t50[s] H50[cm] cv[cm2/s] t90[s] H90[cm] cv[cm2/s] ? k[cm/s] DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 36 NOTATII SI FORMULE DE CALCUL Presiunea efectiva ? [kPa] Tasare sub sarcina ? h [cm] naltime proba sub sarcina h=h0-? h[cm] Tasare specifica sub sarcina1000???hh?[%] Indicele porilor sub sarcina13 2? ???? hm mAes? Timp corespunzator consolidarii primare t50% sau t90%[s] naltimea de drenare) 10 1 (22% 500% 50?? ? ? ?hH[cm] Coeficient de consolidare n reprezentare logt % 502% 50197 , 0tHcv?? [cm2/s] Coeficient de consolidare n reprezentaret% 902% 90848 , 0tHcv??[cm2/s] Coeficient de consolidare secundara GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 37 1221 22log10 ) (log10tt tc? ?? ???? ?? ?? ? ?? Coeficient de permeabilitate100) 1 (??? ??ea ckw v v? [cm/s] DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 387.14.ANEXA 7.8 - CURBA DE CONSOLIDARE EDOMETRICA ? [kPa] t% [s] H% [cm] cv [cm2/s] c? k [cm/s] GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR 39 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU 40 s (k Pa )cv?????????? 4210scm