Gestiunea Financiara a Intreprinderii

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU din BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

GESTIUNE FINANCIARA A INTREPRINDERII- NOTE DE CURS -

CURS 101.11.2005

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Prin echilibru financiar al intreprinderii se poate intelege o corespondenta intre nevoile de capitaluri, pe de o parte si posibilitatea obtinerii lor pe de alta parte.

Daca ne gandim la utilizarea capitalurilor putem defini echilibrul financiar cu egalitatea intre capitalurile avansate in circuit si capitalurile apte a fi rambursate.

In prima formulare a echilibrului se vizeaza modalitatea de obtinere a capitalurilor in conditii financiare optime, iar in a doua formulare modalitatea de folosire a capitalurilor, aspect important si complex a gestiunii financiare a intreprinderii.

Bilantul si conceptual juridic al patrimoniului Studiul financiar al bilantului evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar functional sau patrimonial al intreprinderii la un moment dat (de regula la sfarsitul perioadei de gestiune), permitand, deci, o analiza financiara statica.

Sub aspectul juridic bilantul sintetizeaza starea patrimoniala respective ansamblul drepturilor si angajamentelor patrimoniale existente la un moment dat. Drepturile patrimoniale cuprind:

drepturile de proprietate si cele de creanta si confera titularului o putere asupra bunurilor sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor persoane (drepturi de creanta); drepturile de proprietate se concretizeaza in posibilitatea utilizarii bunurilor in scopul consumului, productiei sau frutificarii acesteia pentru obtinerea unor venituri;

drepturile de creanta, adica, drepturile asupra tertilor constau in:

a) angajamente contractate de anumiti parteneri cum sunt clienti a caror termene de plata convenite in avans au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor sau serviciilor:b) angajamente patrimoniale corespunzatoare obligatiilor pe care intreprinderea trebuie sa le onoreze la o anumita scadenta sunt diferentiate in functie de efectele lor, in angajamente corespunzatoare datoriilor si angajamentelor corespunzatoare capitalurilor proprii.

Daca stadiul juridic permite prezentarea drepturilor si angajamentelor patrimoniale prezentarea financiara pune in evidenta relatia dintre sursele fondurilor (resursele) si nevoile (utilizarile) carora le sunt alocate fondurile.Analiza pe baza bilantului financiarObiectivele:

a) pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii si anume apreciaza daca intreprinderea isi poate onora angajamentele asumate de terti;

b) studiaza posibilitatea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen si a elementelor de active de a fi transformate in bani;

c) pune la dispozitia proprietarilor si actionarilor informatii cu privire la valoarea activului realizabil, informatii necesare si creditorilor pentru care valoarea activului reprezinta gajul creantelor lor.Aceasta analiza raspunde la urmatoarele intrebari:

exista un echilibru financiar pe termen lung care sa contribuie si la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei unei intreprinderi;

dispune intreprinderea de o capacitatea evidentiata prin aspecte calitative ale ciclului de exploatare de a-si echilibra nevoile ciclice din resurse ciclice?; este plasata trezoreria neta efficient (rentabil) astfel incat sa nu se concretizeze in disponibilitati lenese sis a duca la a scadere a rentabilitatii a intreprinderii. Pornind de la activitatea practica a intreprinderii din tarile cu o economie de piata traditionala, un principiu de care trebuie sa se tina seama, daca se doreste mentinerea pe piata si dezvoltarea intreprinderii, este urmatorul; activele pe care si le procura intreprinderea sa fie acoperite din capitaluri care raman la dispozitia ei pe un interval de timp cel putin egal cu durata de viata a respectivelor active.

Astfel, daca intreprinderea isi construieste pe seama capitalurilor concurente activele imobilizate ea se conformeaza principiului enuntat mai sus avand ca scop sigurarea echilibrului dintre exigibilitatea capitalurilor si durata imobilizarilor lor.

Constructia bilantului financiar pornind de la elementele continute in bilantul contabil necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate exigibilitate.

Lichiditatea unui element de activ reprezinta aptitudinea acestuia de a fi transformat in moneda, iar exigibilitatea unui element de pasiv reprezinta insusirea acestuia de a deveni scadent la un anumit termen. Astfel, in active se vor inscrie mai intai elementele cel mai putin lichide, respectiv imobilizarile curente si nevoi sau intrebuintari permanente, datorita rotatiei lente a capitalului investit.

Se inscriu apoi activele circulante avand un grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile drept care sunt numite nevoi sau utilizari temporare.

Elementele de pasiv vor fi structurate dupa gradul crescator de exigibilitate astfel se vor inscrie mai intai capitalurile proprii si datoriile financiare pe termen lung, suma lor reprezentand capitalurile sau resursele permanente, iar apoi datoriile pe termen scurt numite si resurse temporate.

Un bilant gata pentru analiza se prezinta astfel:ACTIV = NEVOI

PASIV = RESURSE Active imobilizate

Capitaluri permanenteresursenevoi Imobiliari necorporale

Capitaluri propriipermanentepermanente Imobilizari corporale Datorii fin. pe termen lung

Inobilizari financiare

Active circulante Datorii de exploatareresurse

nevoi Stocuri Credite de trezorerietemporare

temporare Creante

Investitii financiare pe termen scurt

Disponibilitati

cheltuielile in avans sunt asimilate activelor circulante veniturile in avans sunt assimilate datoriilor de exploatare

CURS 2

15.11.2005

INDICATORII CALCULATIEI PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR 1. FONDUL DE RULMENT NET ( FINANCIAR ) reprezinta o modalitate concreta de utilizare a capitalutilor permanente, el fiind o realitate certa constatata cu precizie ori de cate ori incheiem bilantul.

Notiunea de fond de rulment net poate fi definite prin 2 formulari echivalente exprimand fie o abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare bazata pe elementele din partea de jos a bilantului. a) pe baza elementelor din partea de sus a bilantului

FRN = CPM AI (valoarea neta )

( exclusive amortizarile si provizioanele )

FRN = CPM AI ( valoarea bruta )

( inclusive amortizarile si provizioanele )

b) pe baza elementelor din partea de jos a bilantuluiFRN = ACR net DEX ( inclusiv credite de trezorerie )

( inclusiv disponibilitatile ) Aceste fonduri de rulment net contribuie la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei intreprinderii.

Interpretarea fondului de rulment net se poate face astfel:

a) comparand capitalurile permanente cu activele imobilizate;

b) comparand activele circulante cu datoriile pe termen scurt.

Astfel, comparatiile posibile corespund urmatoarelor situatii:I. Capitaluri permanenteCPM = AI active circulante de exploatare = passive de exploatare

=> fond net de rulment = 0

In aceasta ipoteza foarte putin probabila, activele circulante sunt acoperite strict din datoriile pe termen scurt, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditati.

Din a doua modalitate de calcul rezulta o armonizare perfecta a structurii resurselor cu utilizarea acestora.

II. Active circulante de exploatare > pasive de exploatare capitaluri permanente > active imobilizate => FRN>0

Situatia in care activele circulante sunt > datoriile pe termen scurt, un fapt favorabil in ceea ce priveste solvabilitatea deoarece se sugereaza intreprinderea beneficiaza de perspective favorabile in ceea ce priveste capacitatea sa de rambursare.

Daca FRN este pozitiv capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate cat si o parte din activele circulante.

III. ACR FRN active imobilizate ) semnifica faptul ca intreprinderea este capabila sa-si finanteze activele imobilizate din resurse prprii, deci exista autonomie.

Prin FRP negativ ( capitaluri proprii < active imobilizate ) semnifica faptul ca imobilizarile sunt finantate doar partial din resurse proprii, intreprinderea fiind nevoita sa apeleze la surse straine pentru a finanta o parte din imobilizarile sale.

3. Diferenta dintre FRN si FRP reprezinta masura indatorarii pe termen lung si anume FOND DE RULMENT STRAIN ( IMPRUMUTAT ) FRSFRS = FRN FRP ( datorii financiare pe termen lung )

4. NEVOIA DE FOND DE RULMENT NFRPornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre nevoile ciclice si resursele ciclice, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator numit nevoia de fond de rulment.NFR = ACR DEX fara credite de trezorerie

fara disponibilitati*activele circulante de definesc fara disponibilitaile banesti iar datoriile de exploatare se definesc fara creditele de trezorerie.a) NFR>0 daca este pozitiva => un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare, situatia fiind considerate normala in cazul in care acesta este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.b) NFR exista un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile temporare, situatie apreciata favorabil daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadenta mai mare.

5. TREZORERIA NETA TNTN = FRN NFR

sau

TN = DPB CRT

NFR-necesarul de fond de rulmentTN>0 este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Daca TN este pozitiva atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa.TN 1 cu atat mai mult intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de trezorerie care ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor;

compara ansamblul lichiditatilor potentiale ( adica active transformabile in moneda pe termen scurt ) cu exigibilitatile potentiale ( datorii rambursabile pe termne scurt ).b) Rata lichiditatii reduse =

Interpretare

- o rata cuprinsa intre 0.5-1 reprezinta o situatie favorabila, ea trebuie sa tinda catre o marime unitara

c) Rata lichiditatii immediate=

Interpretare caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor tinand cont de incasarile existente;

teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditatii immediate mai mare decat 0.3;

desi, teoretic o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate indica si folosirea neeficienta a resurselor disponibile;

este un indicator putin relevant datorita instabilitatii insacarilor.

d) Rata solvabilitatii pe termen scurt=

Interpretare

exprima gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale;

valoarea raportului > 1.5 dovedeste ca ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti imediate si indepartate fata de terti;

o valoare < 1.5 evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia intreprinderii, risc evidentiat prin analiza echilibrului financiar de valoare negative a situatiei nete ( = total active-total datorii ).3. Ratele de indatorare

a) Levierul ( coeficientul total de indatorare )=

Interpretare

reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii;

poate fi interpretata si ca o rata a autonomiei financiare a intreprinderii, indicand gradul in care angajamentele sale pe termen scurt si levierul sunt garantate de capitalurile proprii ale intreprinderii; cu cat levierul este > 1, cu atat intreprinderea va depinde mai mult de creditorii sai, iar daca este subunitar, banca va acorda in continuare imprumuturi in conditii de garantie sigura.

b) Rata independentei financiare=

Interpretare

masoara ponderea capitalurilor permanente in ansamblul resurselor permanente; in general, rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0.5, din considerente impuse de normele bancare in relatiile de credit cu intreprinderea.

c) Rata capacitatii de rambursare =

Interpretare exprima teoretic in numar de ani, capacitatea intreprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung;

cu cat valoarea raportului este mai mica, cu atat mai mare va fi capacitatea de rambursare;

intervalul maxim impus de normele bancare pentru rambursarea teoretica a imprumutului la termen prin capacitatea de autofinantare, reprezinta 3 ani, iar pentru rambursarea datoriei totale 4 ani.

d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare=

Interpretare

pun in evidenta capacitatea de plata a costului incadrarii, separand intreprinderile sanatoase de cele falimentare;

daca raportul > 0.6, intreprinderea se confrunta cu dificultati de gestiune financiara, riscand sa intre in stare de faliment.

e) Costul indatorarii =

f) Ponderea creditelor curente in indatorarea globala =

CURS 6

28.02.2006

ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii unei intreprinderi in cursul unei perioade date.

El constituie o sinteza a contabilitatii de flux la nivel macroeconomic, deoarece pune in evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei intreprinderi pentru o anumita perioada.

Contul de profit si pierdere prezinta importanta pentru o gama larga de creditori de informatie contabila, fiecare urmarindu-si satisfacerea propriilor nevoi informationale.

Astfel, pornind de la contul de rezultate, investitorii si creditorii pot sa evalueze fluxurile viitoare de trezorerie a intreprinderii.

Ei pot sa evalueze cu mai mare exactitate valoarea economica a intreprinderii, unde sunt actionari, iar creditorii pot sa determine masura in care intreprinderea isi va putea rambursa datoriile.Contul de rezultate poate fi utilizat si de alte categorii de utilizatori:

clientii vor sa fie informati asupra capacitatea in care intreprinderea le poate furniza bunurile si serviciile de care ei au nevoie;

sindicatele sunt interesate sa examineze rezultatele in vederea negocierii de noi conventii colective;

guvernele utilizeaza informatii privind rezultatele pentru fundamentarea politicilor economice si fiscale;

mnagerii utilizeaza contul de rezultate pentru evaluarea eficacitatii resurselor consumate si proiectarea de noi strategii de firma.

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE ( S.I.G )SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE ( S.I.G ) constituie o prezentare economica a contului de rezultate. De fapt, aceste solduri numite si marje pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in stransa legatura cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi.Necesitatea utilizarii SIG este impusa de 2 cerinte:

analizarea economico-financiara a intreprinderii plecand de la datele contabile;

intocmirea conturilor nationale.

1. Marja comerciala este primul sold de gestiune numit si adaos comercial.Acest sold se refera la intreprinderea de comercializare sau la partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderea producatoare, aceasta activitate presupune si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.Se calculeaza dupa relatia:

MC = venit din vanzarea marfurilor(ct. 707) costul marfurilor vandute 607Costul de cumparare al marfurilor vandute include pretul de cumparare (exclusive TVA ) majorat cu chletuieli de cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri.

Marimea acestui sold este strans legata de tipul politicii de vanzare promovata de intreprindere.

Se constata ca la intreprinderea care efectueaza comert de lux, acest indicator prezinta valori ridicate. In schimb o intreprindere care practca vanzarea prin autoservire va inregistra o marja comerciala mai redusa.Acest indicator este semnificativ in cazul intreprinderilor de distributie, iar in analiza, el devine mai important daca este detaliat pe produse sau pe grupe de produse.

2. Productia exercitiului acest sold de gestiune caracterizeaza activitatea globala desfasurata de intreprinderea de productie si/sau prestari de servicii si se obtine prin insumarea unor elemente eterogene d.p.d.v. al evaluarii. - productia exercitiului gr.70-707 ( produse, servicii, lucrari, activitati anexe ) evaluata la pret de vanzare ( exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii )

- productia stocata ct.711 ( stocuri sau de stocaj se aduna cand are sold creditor) evaluat la cost de productie si productie imobilizata, respective productia de imobilizari destinata nevoilor propriu evaluarii la cost de productie.

Relatia de calcul este:

PE = productia vanduta(gr.70-707) variatia stocurilor (ct.711) + productia imobilizata ( ct. 721, 722 )D.p.d.v. financiar, numai productia vanduta este generatoare de incasari monetare pentru intreprindere.In schimb productia stocata si in special productia de imobilizari nu reprezinta decat o imbogatire potentiala a intreprinderii.

Desi nu este un SIG, ci un post al contului de rezultate, cifra de afaceri reprezinta un indicator global al vanzarilor din activitatea de distributie sic ea de productie ( obtinut prin insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute ).Luarea in considerare a cifrei de afaceri ca indicator privind activitatea intreprinderii, este limitata deoarece aceasta poate furniza o imagine deformata asupra activitatii reale, in special atunci cand intervin:

decalajele intre fabricatie si facturare, ceea ce antreneaza o variatie de stoc;

o productei imobilizata de o marime importanta sau in cazul in care o mare parte din operatii sunt de lunga durata ( ex: contractile a caror executie se intinde pe mai multe exercitii )In toate aceste cazuri productia exercitiului este indicatorul care exprima mai bine activitatea intreprinderii in cursul unui exercitiu sin u cifra de afaceri.

3. Valoarea adaugata este soldul de gestiune introdus in practica contabila de intreprindere ca urmare a presiunii contabilitatii nationale, fiind un concept de sorginte macroeconomic.

Suma valorii adaugate create pe teritoriul ec-national in cursul unui an formeaza PIB.Astfel, valoarea adaugata constituie unul din elemente de legatura intre conceptele macroeconomice si regulile ce genereaza gestiunea intreprinderii, realizand o punte informationala directa intre contabilitatea de intreprindere si cotabilitatea nationala.

Valoarea adaugata exprima o creare de valoare, crestere de valori pe care intreprinderea o aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti.Se determina pe baza urmatoarei relatii:

VA = MC + PE consumuri de la terti ( gr. 60-607, 61, 62 )

4. Excedentul brut din exploatare EBE sau IBE insuficienta bruta de exploatare, daca valoarea este negativa

EBE sau IBE masoara eficacitatea capitlului economic. Acesta reprezinta resursa rezultata din exploatare folosita pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv al intreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate.Acest indicator nu este influentat de politica prudentiala a firmei (amortizari si provizioane ) de politica financiara si de operatii cu caracter extraordinar, fapt ce determina sa fie considerat ca un indicator essential in analizele de gestiune si efectuarea de comparatii intre diferite intreprinderi.Se calculeaza conform relatiei:EBE/IBE = VA + subventii de exploatare ( gr. 74 ) cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ( gr.63 ) cheltuieli cu personalul ( gr.64 )

5. Rezultatul exploatarii reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Aceste sold de gestiune constituie primul element de masura a rentabilitatii economice indeoendent de politica financiara a intreprinderii si incidenta elementelor extraordinare.

Se calculeaza dupa urmatoarea formula:

RE = EBE + alte venituri din exploatare ( gr. 75 ) + venituri din provizioane (ct. 780) - alte cheltuieli de exploatare (gr.65 )-cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( ct.681 )

6. Rezultatul curent este rezultatul aferent activitatii cu caracter repetitiv si normal. Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii successive.

Rezultatul curent include rezultatul exploatarii si rezultatul financiar care la randul sau este format din venituri si cheltuieli financiare ale intreprinderii.

Se calculeaza dupa urmatoarea formula:

RC= RE+venituri financiare ( gr. 76 )-cheltuieli financiare ( gr.66 )

7. Rezultatul brut RB= RC + venituri extraordinare ( gr.77 ) - cheltuieli extraordinare ( gr.67 )

8. Rezultatul net al exercitiului este rezultatul ce urmeaza a fi distribuit sub forma de dividente catre actionari pentru capitalurile subscrise si/sau sa se reinvesteasca in intreprindere.

Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.

Acesta este ultimul sold de gestiune si exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii n cursul unui exercitiu.

De fapt, el reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului, ca urmare a activitatii economice.

Rezultatul net = RB - cheltuieli cu impozitul pe profit (ct. 691)

CURS 707.03.2006

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)Capacitatea de autofinantare a unei intreprinderi reprezinta surplusul monetar potential generat de activitatea acesteia.Ea reprezinta o contributie esentiala a activitatilor curente la variatia fondului de rulment net global.

Obiectivele capacitatii de autofinantare sunt:

a) reflecta la sfirsitul exercitiului financiar potentialul degajat de activitatea rentabilitatii a intreprinderii;b) evidentiaza potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respective sursa financiara generate de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor care genereaza o plta monetara la o anumita scadenta;c) reflecta forta financiara a unei intreprinderi, garantia securitatii si independentei acesteia.

Diferenta dintre venituri si cheltuieli incasabile conduce la determinarea capacitatii de autofinantare care evidentiaza remunerarea intreprinderii.Determinarea acestui indicator se poate realize prin 2 metode:

1. Metoda substractiva sau deductiva.

Aceasta metoda permite sa se realizeze legatura intre contul de profit si pierdere si tabloul de finantare.

Conform acesteia, capacitatea de autofinantare se calculeaza plecand de la excedentul brut de exploatare, indicator stabilit in cadrul soldurilor intermediare de gestiune.

Venituri si cheltuieli care nu genereaza o incasare monetara:

a) 7584 venit din subventii

b) venituri si cheltuieli din amortizari si provizioane 781, 681, 786, 686

c) 6583 cheltuieli privind activele cedate

CAF = EBE + venituri incasabile cheltuieli platibile

CAF = EBE + + alte venituri din exploatare incasabile mai putin ct. 7584, 781, 7583 alte cheltuieli de exploatare platibile mai putin ct. 6583, 681 + venituri financiare incasabile mai putin ct. 786 cheltuieli financiare platibile mai putin ct. 686 + venituri extraordinare cheltuieli extraordinare - cheltuieli cu impozitul pe profit

2. Metoda aditica sau aditionalaAceasta metoda permite sa se calculeze CAF plecand de la rezultatul net al exercitiului, corectat cu venituri si cheltuieli cu caracter monetar, deci care nu au incidenta asupra trezoreriei.

Rezultatul net = venituri totale cheltuieli totale

CAF = RN - venituri nemonetare(calculate) + cheltuieli monetare (calculate)CAF= RN +

+ cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( de exploatare, financiare )

- venituri din provizioane ( de exploatare, financiare );

+ cheltuieli privind activele cedate ( valoarea neta contabila a elementelor de active cedate, reluari de provizioane );

- venituri din vanzarea activelor;

- subventii pentru investitii virate la venituri ct. 7584.

Relatia dintre CAF si rezultatul exercitiului exprima prin elementele sale de calcul utilizarea d.p.d.v. teoretic al surplusului monetar potential.Astfel, CAF, in calitatea sa de indicator al finantarii interne poate asigura:

innoirea echipamentelor ( ca o consecinta a amortizarilor ); acoperirea pierderilor probabile si a riscurilor la care este expusa intreprinderea ( ca o consecinta a constituirii sau majorarii provizioanelor de depreciere si a celor pentru riscuri si cheltuieli );

dezvoltarea potentialului de productie si crestere externa prin capitalizarea unei parti din rezultat.

RATELE DE RENTABILITATE

A) RATELE DE RENTABILITATE COMERCIAL

1) Rentabilitatea marjei comerciale

R mj. com. =

2) Rata marjei brute de exploatare

R mj. brute expl. =

3) Rata marjei neteR mj. nete =

4). Rata marjei nete de exploatare

R mj. nete expl.=

5) Rata marjei brute de autofinanare

R mj. brute de autofinanare =

B) RATELE DE RENTABILITATE ECONOMIC

Capitalul economic (Activ economic)= Active fixe (val.bruta) + NFRT + DPB

1) Rata profitului net

R ec. net =

2) Rata excedentului brut de exploatareR ec. brut =

b). Rata rentabilitatii economice

R rent.ec. =

C) RATA RENTABILITII FINANCIARE

a). Rata rentabilitatii financiare nete

R rent.fin.nete =

b). Rata rentabilitatii financiare inainte de impozit

R rent.fin. =

PAGE 25

_1208013418.unknown

_1209015988.unknown

_1209276420.unknown

_1209278301.unknown

_1209278612.unknown

_1209279519.unknown

_1209359698.unknown

_1209279292.unknown

_1209278460.unknown

_1209276637.unknown

_1209275970.unknown

_1209276173.unknown

_1209275853.unknown

_1208014681.unknown

_1208014910.unknown

_1209015950.unknown

_1208017131.unknown

_1208014851.unknown

_1208014180.unknown

_1208014371.unknown

_1208013817.unknown

_1207899205.unknown

_1207899894.unknown

_1208013134.unknown

_1207899431.unknown

_1207898771.unknown

_1207898982.unknown

_1207898444.unknown