of 137/137
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 1/137 GHID DE TER PIE B Partea I Strategii de modificare a comportamentului copiilor uti~ti Ron eaf }Q\ m . ~ £ . a ~ m n . Jamison Dayharsh Marlene oehm Traducere din limba engleza de lleana chim

Ghid ABA Partea I Aba

  • View
    331

  • Download
    24

Embed Size (px)

Text of Ghid ABA Partea I Aba

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    1/137

    GHID

    DE TER PIE

    B

    Partea I

    Strategii de modificare a comportamentului copiilor

    u t i ~ t i

    Ron

    eaf

    }Q\ m . ~ £ . a ~ m n .

    Jamison Dayharsh

    Marlene oehm

    Traducere din limba engleza

    de

    lleana chim

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    2/137

    Dr Ronald Leaf

    este psiholog se specializeaza de peste treizeci

    de

    ani

    in domeniul

    autismul

    Inca din

    timpul

    studenpei la UCLA a incAeput sa lucreze sub indrumarea profesorului Ivar Lovaas, ca

    a coordonat studiile sale

    de

    doctorat.

    n perioada

    anilor

    de

    formare profesionala la UCLA

    in

    cad

    Young Autism Project, dr. Leaf a fost implicat activ

    in

    diverse proiecte de cercetare. A colaborat la car

    The

    Me

    Book 1981)

    a profesorului Lovaas este co-autor al seriilor video The

    Me

    Book

    Videotapes,

    precu

    al carpi A Work in Progress.

    Behavior

    Management S t r a t e g i e ~ and a Curriculum

    for

    Intensive

    Behavio

    Treatment of Autism,

    1999 tradusa acum la

    Editura

    Frontiera). Impreuna

    cu

    John McEachin, Ronald L

    a fondat conduce

    din

    1994 agenpa de terapie utism Partnership

    din

    Statele Unite, oferind tratame

    consultanta copiilor

    a u t i ~ t i din

    intreaga lume.

    Dr John McEachin este psiholog are o experienta de peste treizeci de ani in interven

    comportamentala destinata copiilor

    a u t i ~ t i dar

    adolescenplor adultilor

    cu

    diverse dizabilitati

    dezvoltare. John McEachin i - a luat licenta

    sub

    indrumarea profesorului Ivar Lovaas la UCLA, in cad

    Young Autism Project, a

    obpnut

    doctoratul in psihologie clinica

    in

    anul1997. Cercetarea sa inclu

    studiul pe

    termen

    lung al copiilor

    a u t i ~ t i

    care au beneficiat de terapie comportamentala intensi

    studiu

    publicat

    in

    1993.

    Impreuna cu

    Ronald Leaf, John McEachin este fondator director al agent

    de

    terapie

    utism

    Partnership. Tot

    impreuna sunt

    co-autori ai cartilor

    A Work in

    Progress.

    Behav

    Management

    Strategies

    and a Curriculum for Intensive Behavioral Treatment o Autism

    1999),

    It s

    Time

    School Building Quality ABA

    Educational

    Programs for Students with Autism Spectrum Disorders 2008)

    Sense and

    Nonsense

    in the Behavioral

    Treatment

    o

    Autism: t

    Has

    to

    Be

    Said 2008).

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    3/137

      refata

    refata

    autorilor

    Lucram

    de

    peste

    20

    de ani

    la

    cartea de fata inca nu

    am

    terminat-o.

    0

    consideram

    un

    manual

    in constructie. Chiar in

    timp ce

    scriem aceste

    cuvinte, un specialist talentat sau

    un

    parinte dedicat gasesc

    inca

    o

    modalitate ingenioasa de a invata

    un

    copil autist o abilitate importanta.

    Dar daca. am

    i a ~ t e p t a t pana

    cand eram

    siguri

    ca

    am

    cuprins aici

    toate

    programele utile, cartea

    aceasta

    nu

    ar mai

    i aparut niciodata.

    Ceea

    ce

    ne-am propus

    a fost

    sa oferim

    o

    busola pentru

    calatoria

    de

    recuperare

    a

    copiilor

    a u t i ~ t i

    precum

    suficiente

    exemple detaliate

    astfel

    neat toti

    cei

    care lucreaza cu a c e ~ t i copii sa inteleaga cat mai

    bine procesul

    de predare.

    Nu aveti in

    mana o

    carte

    de

    bucate,

    deci nu

    cautati aici retete. Fiecare copil autist este

    diferit

    programele trebuie

    personalizate de

    fiecare

    data.

    Nu

    toate

    programele trebuie facute

    cu

    toti

    copiii. Sunt

    copii

    care

    s-ar

    putea

    sa aiba nevoie de

    multe

    alte

    programe

    fata

    de cele pe

    care

    le gasiti in carte.

    Trebuie

    sa fiti flexibili

    sa

    va ghidati

    dupa

    copil. Ne dorim

    ca

    atunci cand

    concepeti

    predati

    programe noi

    sa

    0 faceF cu

    placere

    sa fiti relaxati. Atata vreme

    cat

    va

    ghidati dupa

    date,

    nu veti g r e ~ i

    prea

    mult. Aceasta

    este frumusetea

    analizei comportamentale aplicate.

    Tot ceea

    ce

    ~ t i m astazi despre tehnicile

    eficiente

    de interventie

    comportamentala

    de

    predare l c t u i e ~ t e un volum de

    cuno:;;tinte

    intr-adevar impresionant, d e ~ i

    departe

    de

    a

    i complet. Ne-am

    folosit

    de

    munca

    predecesorilor o ~ t r i

    a ~ a cum alfii

    se v r folosi de munca

    noastra.

    Am

    construit pornind de la intui}ia inova}iile celor mai

    talenta}i

    profesori

    din lume. Unii dintre ei sunt p e c i a l i ~ t i acredita}i de

    exemplu educatori speciali logopezi. Multi dintre ei sunt s p e c i a l i ~ t i

    neacreditati.

    Altii

    sunt

    parinti

    inzestrati cu un dar aparte de

    a

    intelege

    I I I I

    cum

    sa ajunga la

    copiii lor.

    Am fost

    profund influentati

    de opera lui lvar

    Lovaas

    de

    la UCLA\

    sub supervizarea

    caruia

    am petrecut multi ani.

    Ivar Lovaas

    este autorul

    unei carti clasice pe

    care

    ar trebui s-o

    c u n o a s ~ a toti

    cei .care lucreaza

    in

    acest

    domeniu:

    Teaching Developmentally Dtsabled Chlldren: The Me

    Book D e ~ i domeniul

    de

    care se

    ocupa cartea este oarecum limitat,

    profunzimea

    perspectivei

    pe

    care

    o

    a b o r d e a z ~

    e s ~ e r ~ l e v a n t a

    chiar

    dupa douazeci

    de

    ani. 0 lucrare mai recenta ahr:gand ur: dome.mu

    mai larg

    este

    Behavioral Intervention

    For

    Young Chlldren Wlth Autlsm

    1 University of California Los Angeles.

    5

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    4/137

     

    Ghid de terapie B

    editata de

    Catherine

    Maurice. Pentru copiii a j u n ~ i la etape

    avansate

    de

    terapie Teach e anguage

    de Sabrina

    Freeman

    este

    indispensabila.

    Speram ca

    ghidul nostru

    s a ~ i c a ~ t i g e

    un

    loc

    alaturi de

    aceste

    lucrari

    importante

    Ron Leaf

    Seal Beach California

    John McEachin ianuarie 1999

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    5/137

    lntroducere Parteneriat

    7

    arteneriat

    Agenpa noastra de terapie se n u m e ~ t e Autism Partnership Am ales acest nume deoarece

    suntem

    c o n v i n ~ i

    di o terapie are succes doar daca top cei implicap

    n

    munca de recuperare

    colaboreaza foarte bine mtre ei. Ceea ce nu

    mseamna neaparat

    ca top trebuie

    sa

    fie

    de

    acord

    de

    fiecare data. Varietatea perspectivelor

    poate i

    benefica terapiei

    ~ t i m cu

    topi ca la

    a c e e a ~ i

    destinape se

    poate

    ajunge

    pe

    mai

    multe

    drum

    uri.

    Aproape mtotdeauna

    dezbaterile constructive

    Iamuresc eel

    mai

    bine lucrurile.

    Mai mult decat oricine altcineva parinfii sunt probabil primii care pot confirma cat de nociva

    pentru

    dezvoltarea copilului este lipsa

    de

    colaborare. Ca

    s p e c i a l i ~ t i nu vom

    putea infelege

    niciodata cat

    de

    frustrante neplacute sunt conflictele atunci

    cand in

    centrul neinfelegerilor se

    a a chiar copilul tau. Pentru mulfi

    parinp

    lipsa de colaborare

    dintre

    s p e c i a l i ~ t i nu este decat

    inca

    unul din

    multele

    o ~ m r u r i pe

    care le

    au

    de

    ani

    de

    zile.

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    6/137

     

    hid de terapie B

    Povestea unui parinte

    C o ~ m a r u l

    a mceput cu

    un

    gand care

    nu

    ne mai dadea pace: ceva

    nu

    e

    1n

    regula cu felulin care se dezvolta copilul nostru. Probabil ca asta este teama cea

    mai mare a oricarui parinte. Am mcercat sane i n i ~ t i m privind doar semnele

    care

    aratau ca

    totul

    era

    bine. Baiatul

    nostru nu

    avea nici o

    problema

    fizica

    parcursese bine cele

    mai multe

    etape

    din

    dezvoltarea timpurie.

    Ni

    se

    spunea

    mereu:

    Nu-i

    nimic daca nu

    o r b e ~ t e

    copiii vorbesc la varste diferite. Poate

    totul se

    datora

    faptului ca

    era

    copilul eel mai mic.

    Nu

    era la

    fel de sociabil ca

    alp.i,

    dar

    fiecare copil este diferit, are personalitatea

    temperamentullui

    a parte.

    Ne straduiam sa alungam banuielile. Aveam nevoie de asta. Nu puteam altfel.

    Familia prietenii erau

    intotdeauna

    gata

    sane

    ajute

    sa alungam

    orice teama.

    Dar gandul acela insistent

    nu

    ne dadea pace.

    Ne-am dezvaluit temerile medicului pediatru- o persoana de incredere,

    care

    de

    ani

    de

    zile

    ne

    ajuta

    sa ne

    mgrijim

    sa ne tratam

    copiii. Ne-a

    raspuns

    ca

    nu

    trebuie sa ne facem griji,

    mtrucat

    copiii se dezvolta diferit. Era exact

    ce aveam nevoie sa auzim ne doream din tot sufletul sa credem. Poate

    sunt doar

    un

    parinte panicat exagerez problemele , imi

    spuneam.

    Poate fac

    prea multe

    pentru copilul asta - este eel

    mai

    mic

    mtotdeauna

    mezinului i se

    acorda

    mai

    multa atentie .

    Dar

    lunile treceau lucrurile

    nu

    pareau

    sa se

    i m b u n a t a ~ e a s c a

    Prapastia

    dintre baiatul nostru copiii prietenilor continua sa se adanceasca. La

    urmatoarea vizita la medic m-am plans iar de lipsa de progrese. Mi s-a spus

    mea data

    sa nu-mi

    fac griji. Are

    timp

    suficient

    s a - ~ i

    dea drumul

    la

    vorbire.

    Medicul a zambit

    i n i ~ t i t o r

    mi-a

    spus

    ca

    dupa

    ce incepe

    sa

    vorbeasca, o

    sane

    dorim sa

    taca

    din

    gura.

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    7/137

    lntroducere Parteneriat

    A urmat insa consultatia finala, moment in care mi-am unit fortele impreuna

    cu sotul meu inca o data. Ne-am sustinut din nou parerea

    in

    fata medicului

    pediatru. Poate a

    vrut doar

    sa ne faca pe plac, dar pana la

    urma

    a acceptat sa

    ne dea

    o trimitere.

    Acum nu t i a m cum sa

    rna simt.

    Lini§titii

    Cineva fusese

    in

    s f a r ~ i t

    de acord cu noi lucrurile incepeau sa se

    m i ~ t e

    Furioasii tiusem de

    atata vreme ca ceva

    nu

    e in regula, dar nimeni

    nu

    voise sa rna asculte. fndoitii

    Poate ca medicul pediatru exagereaza de fapt, nu exista nici o problema.

    Vinovatii De ce

    nu

    mi-am ascultat intuitia mai devreme?

    Eram acum cuprinsa de panica, voiam sa-mi ajut bruatul cat mai repede

    posibil. Vizitele la

    s p e c i a l i ~ t i

    s-au dovedit insa adevarate incercari:

    a ~ t e p t a m

    prea

    mult pentru o programare care de multe ori se amana, incepeam sa-mi

    dau

    seama ca

    nu ne

    permitem sa pierdem atata vreme. Primul specialist cu care

    ne-am intalnit ne-a spus foarte repede distant ca baiatul nostru avea autism.

    Am fost devastata, nu intelegeam ce inseamna asta cu exactitate ce implica

    pe viitor, dar ~ t i a m ca

    nu

    era de bine. De fapt, suspectasem acest diagnostic,

    dar

    momentul

    in

    care l-am

    auzit

    oficial a fost zguduitor .

    tiu ca exista parinp care nu sunt nici macar a

    tat

    de n o r o c o ~ i ca mine incat

    sa primeasca

    un

    diagnostic

    a ~ a

    devreme. Lise spune di

    nu

    se petrece nimic

    i e ~ i t

    din comun, copilul este prea mic, medicul

    nu

    vede nici o

    problema

    sau eel

    pupn copilul

    nu

    prezinta nici

    un

    aspect anormal

    pe

    care

    sa

    nu-l

    d e p a ~ e a s c a pe

    masura ce c r e ~ t e Fara un diagnostic definitiv, astfel de parinp merg din medic

    in

    medic primesc explicapi felurite,

    uneori

    contradictorii,

    despre

    ceea ce i

    se intampla copilului lor.

    Sunt

    parinp care primesc un diagnostic incorect,

    apuca astfel de la inceput

    pe un drum r e ~ i t

    In urma

    unor

    astfel de experiente cu

    s p e c i a l i ~ t i i ~ nu ne

    putem gandi decat

    la

    timpul

    pretios

    pe

    care

    1 a

    pierdut

    copilul nostru.

    E ~ t i

    deja framantat de griji,

    9

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    8/137

    1

    hid de terapie B

    dar iata ca

    vin rude §i

    prieteni bine intenp.onap. care, vrand

    sa

    te ajute,

    pun

    la indoia la diagnosticul. E§ti ispitit sa te alaturi lor §i sa

    nu

    mai dai crezare la

    nimic,

    dar

    in

    inima

    ta §tii ca eel

    mai

    bine este

    sa

    nu-i asculp..

    Scepticismullor

    binevoitor nu-p. u§ureaza durerea.

    De

    fapt, nici

    nu

    ai

    timpul §i

    energia

    sa

    stai

    la discup.i cu ei §i sa incerci sa-i convingi.

    Co§marul a continuat. Ne durea faptul

    ca

    nu

    mai

    eram invitap. la l:ntalnirile

    dintre prieteni

    din

    pricina

    comportamentului

    imprevizibil al baiatului. Cercul

    nostru de cunoscup. se restrangea pe masura ce petreceam tot mai mult timp in

    cautare de informap.i §i tratament. Era

    greu sane mai

    bucuram de vreo ie§ire

    l n

    lume, iar

    ziua de

    na§tere a altui copil

    nu

    facea decat

    sa

    ne aminteasca de boala

    copilului nostru. Prietenii

    nu

    §tiau ce sa ne spuna iar incurajarile lor

    sunau

    fals. Ma

    simteam

    izolata, neputincioasa §i pierduta.

    In cele din

    urma

    am simtit o nevoie tot mai acuta de a face ceva. Mi-am

    adunat fortele

    §i am inceput sa

    examinez toate

    oppunile

    pe care le

    aveam

    Dar de unde sa l:ncepi atunci cand caup. resurse ut ile despre autism? Pup.neh

    informap.i pe care le-arn gasit erau descurajante. Am

    dat

    peste o gramadZ;

    de contradicp.i, dar

    §i

    peste ceea ce

    aveam sa

    mteleg

    mai

    tarziu ca este pura

    dezinformare. Am citit, de pilda, ca

    autismul

    este o tulburare care dureaza

    toata viata

    §i

    ca baiatul nostru

    va fi intotdeauna

    grav afectat.

    Dar am

    mai citit

    §i despre

    toate

    presupusele

    vindecari . Pe cine trebuia

    sacred?

    Imi

    doream

    Ca recuperarea Sa fie posibila,

    dar

    rna temeam Sa nu rna amagesc. $i

    COI?IDaru]

    continua.

    Exista opinii

    extrem

    de puternice l i

    de

    diverse. Terapii cu vitamine, diete,

    tratamente antialergice, ludoterapie, integrare senzoriala, TEACCH sau

    Lovaas? Exista chiar intervenp.i

    atat de

    strigatoare

    la

    cer,

    meat

    te

    apuca

    rasul

    $i mai exista toate acele terapii cunoscute: logopedie, terapie ocupationala,

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    9/137

    lntroducere Parteneriat

    ludoterapie, kinetoterapie terapie comportamentaHt Ti se spune cu foarte

    mare

    convingere ca numai

    una

    din ele va avea rezultate, in

    timp

    ce restul s-ar

    putea

    sa-i faca

    rau

    copilului. Pe urma ceri o a

    doua

    opinie, care

    b i n e i n ~ e l e s

    ca

    este exact contrara celei dinta.i.

    Ip

    vine

    sa

    urli

    Ajunsesem sa cred ca nici una dintre ele nu era cu adevarat eficienta

    ca vom

    i nevoip sa

    acceptam diagnosticul pronosticul

    sumbru.

    Am ales

    educapa speciala,

    n s p e r a n ~ a

    ca fiul nostru

    va

    putea

    macar sa i n v e ~ e sa

    fie

    fericit.

    Un

    an mai tarziu am citit despre terapia comportamenta la fara sa t i u

    de ce, rn-a pus pe ganduri. Cand i-am intrebat pe s p e c i a l i ~ t i au spus nu nu

    este miracolul pe care

    a ~ t e p t a p

    deja facep tot ce putep pentru copilul vostru.

    Dar

    dupa

    ce

    am

    vorbit

    cu capva p a r i n ~ i

    care erau implicap

    intr-un

    program

    comportamental intensiv, am inceput sacred ca ceva important se

    ascunde

    acolo.

    Copiii lor facusera progrese uluitoare.

    Am

    cercetat

    pe cont

    propriu subiectul

    am

    descoperit

    c a r ~ i

    articole

    ~ t i i n p i i c e

    care ofereau dovezi convingatoare

    ca t p acei

    s p e c i a l i ~ t i

    care se lm.potriveau terapiei comportamentale se n ~ e l a u .

    o ~ m a r u l

    lua

    s f a r ~ i t

    dar

    inaintea noastra se

    intindea acum

    un

    drum

    lung

    greu.

    De indata ce

    un

    parinte se decide asupra unei terapii, lucrurile devin

    de

    obicei mult mai complicate. Lipsa parteneriatului este apasatoare. Cine este

    responsabilpentru

    anumite

    servicii? Care d intreterapii artrebui safieprioritara?

    De cate ore de intervenpe are nevoie copilul meu? Inca o data,

    parinpi

    se afla

    intre ciocan nicovala.

    Nu

    numai

    ca framantarea sufleteasca

    pe

    care o traiesc

    de ani buni continua,

    dar poate

    sabota

    cu

    totul terapia copilului.

    Exista mai

    multe agenpi

    care ofera terapie de calitate pentru persoanele cu

    autism. Cu toate acestea, exista

    v a r i a ~ i i

    chiar in randul celor care au o vasta

    e x p e r i e n ~ a in ABA {analiza comportamenta la aplicata).

    D i f e r e n ~ e l e

    in terapie

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    10/137

      2

    Ghid de terapie B

    se datoreaza, probabil,

    mai

    multor factori, cum ar i varsta copiilor i n c l u ~ i

    in

    program, locul unde se

    e s f a ~ o a r a

    terapia, nivelul functional al clientilor,

    precum

    interpretarea variata a materialului bibliografic. S p e c i a l i ~ t i i apartffiand unor

    discipline diferite s-ar

    putea

    sa faca recomandari contradictorii, mai ales daca

    nu sunt

    la curent cu cele mai noi cercetari despre ABA. Acest lucru ii poate

    nedumeri

    pe parinp, care trebuie sa ia o decizie

    in

    privinta terapiei pe care o

    va

    urma copilullor. Cei care au ales sa implementeze

    un program

    ABA

    vor

    descoperi,

    din

    fericire, ca aspectele asupra carora cad

    de

    acord

    s p e c i a l i ~ t i i

    ABA sunt

    mai

    multe decat aspectele

    asupra

    carora nu se mteleg. Alegerea unei

    anumite

    clinici ABA se

    poate rezuma

    la alegerea agenpei

    de

    a carei filozofie

    te simp eel

    mai

    apropiat. Din pricina experientelor neplacute

    pe

    care parintii

    le sufera de cele mai multe ori, nu este surprinzator faptul ca de obicei sunt

    sceptici, banuitori f u r i o ~ i pe

    s p e c i a l i ~ t i

    Este o reactie fireasca la o situatie

    intolerabila. i

    pe

    urma specialif,;tii se

    mira nu

    inteleg

    de

    ce parintii

    sunt

    atat

    de suparati neincrezatori

    De aceea, trebuie

    sa

    lucram impreuna.

    Trebuie

    sa

    intelegem ca

    nu

    puter:

    i

    intotdeauna

    de

    acord. Trebuie sa

    ne bazam pe

    date care sporesc eficient<

    terapiei. Trebuie sa punem copilul in prim-plan. Trebuie sa

    pretuim

    armoni<

    unica pe care o

    n ~ t e

    combinarea tuturor perspectivelor din cadrul

    une

    echipe.

    Trebuie sa lucram ca parteneri.

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    11/137

    Capitolul 1 lnterventia comportamentaUi intensiva

    13

    lnterven ia comportamentala

    intensiva

    Autismul este o tulburare grava a proceselor normale de dezvoltare care apar in primii doi

    ani de viata. Afecteaza limbajul

    1

    jocul

    1

    cognipa

    1

    dezvoltarea sociala abilitatile de adaptarel

    provocand intarzieri

    din

    ce in ce

    mai mari

    fata de copiii

    de c e e a ~ i

    varsta. Cauza este necunoscutal

    dar dovezile acuza cauze fiziologice

    de

    tipul anormalitapi neurologice a

    unor

    zone din creier.

    Copiii

    u t i ~ t i nu

    invata cum

    invata

    ceilalti copii.

    Par

    incapabili sa inteleaga cea

    mai

    simpla

    comunicare verbala nonverbala

    1

    informatiile senzoriale i lasa confuzi sunt caracterizati de

    diferite grade de izolare fata de lumea d in jurullor. Dezvolta

    un

    in eres excesiv

    pentru anumite

    activitati < i obiecte

    1

    care interfereaza cu dezvoltarea J·ocului. Sunt foarte putin interesati de alti

    copii de obiceil nu invata observandu-i imitandu-i pe ceilalti.

    e ~ i

    procesul de

    invatare

    este profund afectat

    1

    s p e c i a l i ~ t i i in analiza comportamentala au

    dezvoltat

    metode

    eficiente

    de predare

    pentru copiii

    a u t i ~ t i bazandu se

    pe principiile teoriei

    invatarii. Trei decenii de cercetare

    condusa

    de dr. Ivar Lovaas

    < i

    asociatii sai de la UCLA au

    f

    demonstrat in mod convingator ca

    intervenpa

    timpurie intensiva poate ajuta semnificativ la

    l eCUperarea copiilor u t i ~ t i

    Doua

    studii publicate in anii 1987 1993

    au aratat

    ca 9

    din

    19 copii

    care au beneficiat de terapie comportamentala au

    r e u ~ i t

    sa termine cu succes

    ~ c o l i

    normale

    U s-au

    mai

    deosebit cu nimic de colegii lor in ceea ce

    p r i v e ~ t e

    IQ-ul

    1

    abilitaple

    adaptative

    fmtcJ:ionalitatea emotionala. Chiar copiii

    din grup

    care

    nu au

    avut

    achizitii majore

    au

    e u ~ i t

    s

    faca progrese de limbaj

    1

    abilitap sociale, autoservire abilitap de joaca, in afara de doi

    .-nnii_

    toti ceilalti

    au

    dezvoltat vorbirea functionala.

    -

    r-.

    Copiii din acest studiu

    nu aveau mai

    mult

    de

    3 ani

    cand

    s-a

    inceput

    terapia. Fiecare a

    beneficiat

    fn

    me ie de 40 de ore pe saptamana de terapie individuala oferita de studenpi de la

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    12/137

    ------

    ~ ~

    4

    GNd de terapie B

    UCLA, care au fost supervizap

    de

    absolvenp d e psiliologi. In medie, terapia a durat doi an

    sau mai mult.

    D TE

    ISTORI E

    Analiza comportamentala aplicata

     

    pe

    copiii auti§ti a cunoscut o c r e ~ t e r e 1n popularita

    din 1993. Acest fapt s-a datorat, 1n

    mare

    parte, publicarii carpi

    Lasii mii

    sii ti aud glasul a l

    Catherine Maurice, n care autoarea relateaza povestea terapiei n care au fost implicap cei d

    copii a u t i ~ t i ai sai. Ca

    mulp

    alp speciali§ti parinp,

    doamna

    Maurice a avut la mceput

    doar

    m ~ e l e g e r e

    p a r ~ i a l a

    a intervenpei comportamentale. 0 socotea o

    procedura

    extrem

    de

    negativ

    inflexibila. Mai mult, considera ca intervenpa comportamentala avea o eficienta limitata

    1i

    facea

    pe

    copii sa se poarte ca ni§te robop.

    Cu

    toate acestea, e x p e r i e n ~ a proprie s-a doved

    foarte diferita. Catherine Maurice a descoperit ca, de fapt, intervenp.a comportamentala poa

    fi folosita n mod pozitiv

    cu

    un mare grad de flexibilitate. Dar eel

    mai

    important, a vazut

    intervenp.a s-a dovedit extrem de eficienta.

    Povestea doamnei Maurice a

    dat

    sperante

    p a r i n ~ i l o r

    care ajunsesera sa creada,

    de

    mul

    ori din cauza speciali§tilor, ca a u t i ~ t i i vor

    fi mtotdeauna

    grav afectap. de tulburarea de ca

    sufera. Cu nadejde mdrumare, parinp. din toata lumea

    au

    inceput sa implementeze program

    comportamentale. De asemenea, parinpi

    au

    mceput sa ceara ca ~ c o l i l e agenpile de stat

    foloseasca ABA

    cu

    copiii lor.

    e ~ i popularitatea impresionanta a terapiei ABA este de data recenta, ABA nu este

    procedura noua. Criticii interventiei comportamentale sustin adesea ca este vorba de o procedu

    ,experimentala ,

    cu

    dovezi empirice limitate privind eficacitatea sa. Lovaas 1987) McEachi

    Smith Lovaas 1993) sunt citap. ca fiind singurele doua i n v e s t i g a ~ i i care arata eficacitah

    intervenpei comportamentale a terapiei ABA

    asupra

    copiilor

    a u t i ~ t i

    De fapt, ABA se bazeaL

    pe mai mult de 50 de ani

    de

    investigape t i i n p f i c a

    asupra

    unor persoane afectate de un spect

    1 in engleza, Applied Beluwior Analysis ABA).

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    13/137

    Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva 15

    larg de tulburari comportamentale de dezvoltare. Inca de la inceputul anilor 60, cercetari

    extinse au

    dovedit

    eficacitatea intervenpei comportamentale asupra copiilor, adolescenplor

    adulplor a u t i ~ t i .

    Cercetarile

    au aratat

    ca

    B

    este eficienta

    in

    reducerea comportamentelor

    disruptive care se observa in mod tipic la persoanele autiste, cum ar

    fi

    autoagresivitatea, crizele

    de

    furie, lipsa de complianta autostimularea. De asemenea, s-a

    aratat

    ca

    B

    este eficienta in

    predarea

    abilitaplor care de obicei

    sunt

    deficiente la

    u t i ~ t i de pilda

    abilitaple sociale, de joaca,

    de comunicare complexa ~ i d e autoservire. Lovaas colegii sai (1973) au publicat un studiu

    extins,

    care a

    demonstrat

    ca

    B

    este eficienta in tratarea unor comportamente multiple la

    copii foarte

    d i v e r ~ i .

    e ~ i

    cele mai

    multe

    referiri se fac la lucrarea lui Lovaas, exista alte studii care demonstreaza

    ca B

    poate avea beneficii considerabile. Harris

    Handleman

    (1994)

    au

    recenzat cateva astfel

    de studii, care aratau ca mai mult de

    50

    dintre copiii a u t i ~ t i care au participat la programe

    ABA complete de gradinita s-au integrat ulterior

    cu

    succes in clase normale, mul}i dintre

    ~ t

    copii

    n au mai

    avut nevoie decat

    de

    foarte pu}ina terapie

    in

    continuare.

    URRI ULUM

    Obiectivul interventiei este

    sa

    invatati copilul acele abilitati care

    vor aJ·uta

    sa se dezvolte,

    s

    atinga eel

    mai

    inalt grad de

    independenta sa

    dobandeasca o calitate cat

    mai buna

    a vietii.

    Exista mai multe tipuri de curriculum, care s-au dezvoltat de-a lungul a zeci de ani de cercetare

    ii care

    promoveaza

    abilita}i diverse.

    Continutul unui

    curriculum

    trebuie sa includa toate abilWltile de care are nevoie o persoana

    pentru

    a funcpona

    cu

    succes pentru a se

    bucura deplin

    de viata. De asemenea, trebuie sa

    ioduda predarea unor abilita}i pe care nimeni nu le preda in mod formal majoritatii copiilor

    tipici

    de exemplu jocul imitapa. E nevoie

    de un

    accent deosebit

    pus

    pe invatarea vorbirii,

    dezvoltarea abilitatilor abstracte academice pe

    promovarea

    abilitap.lor de joaca relaponare

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    14/137

      6

    Ghid de terapie B

    sociaUi.

    u

    toate acestea, pe masura ce copilul inainteaza in varsta, accentul trebuie sa se mute

    pe

    cuno§>tintele practice § i

    pe

    abilitaple adaptative. Curriculumul trebuie sa fie gandi t progresiv,

    astfel incat conceptele § i abilitaple

    mai

    U§loare

    sa fie predate primele, iar abilitatile complexe sa

    nu

    fie introduse pana cand copilul nu a invatat abilitaple de baza. u toate acestea, nu e bine sa

    va

    facep o idee rigida despre ordinea in care copiii

    ar

    trebui sa invete. De exemplu, unii copii

    invata sa citeasca inainte sa invete sa vorbeasca,

    de§ i

    nu este situatie foarte des intalnita.

    Este important sa va folositi de succesele copiilor, sa utilizati cat

    mai

    mult abilitatile existente

    § i

    sa incurajap dezvoltarea unor abilitap noi. Dezvoltarea comunicarii verbale

    nu

    inseamna

    neaparat progrese in domeniul jocului, abilitaplor sociale § i al funcponarii adaptative. Este

    esenpal sa

    gandip

    programe care sa

    predea

    in mod separat aceste arii de dezvoltare Unii copii

    nu vor invata niciodata sa vorbeasca

    § i

    vor avea nevoie de mijloace alternative de comunicare.

    Abordarea generala trebuie sa fie empirica § i pragmatica: daca merge, continuati; daca nu

    merge,scrumbap.

    DE CATE ORE DE TERAPIE ARE

    NEVOIE

    COPILUL

    MEU

    and decidep cate ore de terapie sa fixap pe saptamana, trebuie sa va ganditi cum decurge o

    zi

    obi§ nuita din

    viata copilului

    vostru

    sa incercap

    sa

    oferip. un ecrulibru rezonabil intre terapi,

    intensiva, perioadele de activitap

    mai

    putffi intensive, dar t o t u ~ structurate, intervalele i

    care copilul are timp liber sta

    impreuna

    cu familia. in afara

    de numarul de

    ore

    de

    terapie

    unu-la-unu, trebuie

    sa

    tffiep seama de calitatea predarii,

    precum

    de gradul de structurare

    pe care oferip

    in

    afara orelor formale

    de

    terapie. Cercetarea arata ca celor mai mulp copii l

    se potrivesc 30 de ore

    sau mai mult

    de instrucp.e directa pe saptamana. Lungimea sesiunilor de

    terapie trebuie adaptata astfel meat sa ofere un beneficiu maxim. De obicei, doua-trei ore sunt

    suficiente pentru ca totul sa decurga

    n mod

    excelent.

    Introducerea intalnirilor de joaca

    cu alp

    copii

    va fi

    necesara pentru generalizarea abilitaplor

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    15/137

    Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva

    17

    ~ g t e

    pentru a-i oferi copilului ocazii de a invata observandu-i

    pe

    alti copii. Dupa ce

    copilul incepe sa mearga la gradinita sau la ~ c o a l a e bine sa fie

    red

    use orele de terapie acasa.

    CARE ESTE ROLUL FAMILIEI

    Implicarea familiei in terapie este

    esenrala.

    Nimeni

    nu va c u n o ~ t e mai

    bine copilul la

    arma urmei voi sunteti cei carora

    va pasa

    eel

    mai

    mult sunteti eel

    mai

    afectati

    de

    problemele

    copilului. Datorita faptului ca petrecer mult timp impreuna cu copilul puteti profita

    de

    aceste

    momente pentru a generaliza obiectivele terapiei

    in

    situatii b i ~ n u i t e din viata de zi cu zi.

    De multe ori parintii sunt cei care fac terapie directa

    cu

    copilul. Cu toate acestea dupa

    · c mn

    piirintii

    t i u

    prea bine viata alaturi

    de un

    copil autist presupune

    un mare

    stres emotional

    :iar

    coordonarea echipei de

    terapeur

    este

    un

    job dificil. De aceea este recomandabil ca ori de

    c.it:e

    ori

    se poate

    sa

    fie angajati terapeuti care

    sa

    se ocupe de partea intensiva a programului.

    Acest

    lucru le permite parintilor

    s a - ~ i

    traga sufletul iar restul

    timpului

    pe care petrec cu

    mpilul poate i mai placut mai productiv. Parintii pot folosi timpul petrecut de copil in

    af:ara

    programului

    intensiv pentru a-i dezvolta abilitatile

    de

    joaca sociale

    de

    autoservire.

    ~ in

    pare la

    cumparaturi

    la

    p o ~ t sau

    vizitele sunt ocazii

    de

    a generaliza de a lucra

    Ia imbunatatirea comportamentului. La fel ora de baie masa imbracatul hranirea pisicii

    ·

    s rt

    doar cateva exemple de activitati zilnice care se

    pot

    transforma in prilejuri de invatare. In

    fel intreaga zi a copilului devine

    parte

    din procesul terapeutic iar parintii

    devin parte

    inlegranta a echipei.

    FORMATUL TERAPIEI

    Leqiile

    nu vor

    arata la fel

    de

    la inceputul terapiei

    pana

    la

    f a r ~ i t .

    Initial

    timpul

    petrecut in

    . -rdarea Jonnalii

    prin exer ifii distincte l va

    c r e ~ t e

    constant pe

    masura

    ce copilul va deveni mai

    2

    n

    engleza

    Discrete Trial Teaching

    (DTT).

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    16/137

      8

    hid de terapie

    B

    familiar cu intervenpa terapeutidt In etapele avansate, timpul petrecut

    in

    exercipi distinc

    va incepe sa scada, crescand

    in

    schimb

    timpul

    dedicat altor

    tipuri de

    instructie (de exempl

    predarea

    in grup §i

    predarea incidentala). Curriculumul va capata §i el accente diferite

    p

    masura ce terapia avanseaza. Cu toate acestea, structura generala a terapiei va ramane aceea§

    Intervenpa

    va

    fi

    o combinape

    de programe

    menite sa dezvolte abilitaple sociale,

    de

    comunicar

    de autoservire §ide joaca. Programul fiecarui copil va trebui adaptat la nevoile sale specific

    lata, totu§i,

    un

    exemplu

    de

    structurare a programului

    pentru

    o sesiune de trei ore:

    2 de minute Joe structurat (in casa)

    8 de minute Limbaj ( lecpile

    vor

    altema cu pauze scurte: 0-20 minute limbaj; 5-10

    minute joaca; 0-20 minute limbaj; 5-10 minute joaca, etc.)

    30

    de

    minute Autoservire

    30

    de

    minute Joe structurat (afara)

    2

    de

    minute Completarea dosarului

    Oricare dintre aceste

    parp

    poate

    lua

    amploare sau poate fi redusa in funcpe

    de

    varst

    copilului,

    de

    stadiul in care se afla terapia

    §i

    de cerintele §Colare.

    FORM TUL

    LECTIILOR

    Analiza comportamentala

    aplicata trebuie sa fie modalitatea de

    predare dominanta 1

    cadrul programului. De§i se pot folosi tehnici variate in terapie, metoda primara de instruct

    trebuie sa

    fie

    pred re

    prin exercifii distincte DTT).

    Aceasta

    reprezinta

    o metodologi

    specifica, folosita pentru a cre§te

    la

    maxim §ansele de invatare. Este un proces de predan

    care

    poate fi

    utilizat

    pentru

    a dezvolta majoritatea abilitatilor: cognitive, de comunicare

    de

    joe, sociale

    de

    autoservire. In plus

    este

    o

    strategie care poate

    fi

    folosita

    pentru toat

    varstele §i populatiile.

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    17/137

    Capitolul 1 - lnterventia comportamentala intensiva

    PREDAREA PRIN EXERCITII DISTINCTE

    NU

    ESTE 0 STRATEGIE FOLOSITA

    '

    DOAR PENTRU PREDAREA LIMBAJULUI

    ~ I

    NICI

    NU

    SE

    F O L O S E ~ T E

    DOAR iN

    CAZUL COPIILOR

    U T I ~ T I

    MICI.

    ESTE PUR ~ I SIMPLU 0 FOARTE BUNA METODA

    E

    PREDAREI

    DTT inseamna:

    1) impar}irea

    unei

    sarcini in

    pclr}i mai

    mici;

    2

    predarea

    unei

    astfel de sub-parp.

    pana

    cand copilul o

    s t a p a n e ~ t e

    foarte bine;

    3 exercitll repetate intr-un interval concentrat de timp;

    4

    prompt

    reducerea promptului,

    dupa

    caz;

    5 folosirea procedurilor de recompensare.

    19

    Unitatea

    de predare

    de baza,

    numita

    exercifiu

    3

     

    are

    un

    inceput un f a r ~ i t bine

    delimitate,

    de aici denumirea de ,distinct . Predarea presupune

    numeroase

    exercipi de acest fel, care

    au rolul de a fixa

    c u n o ~ t i n t e l e

    invatate. Fiecare

    parte

    a

    unei

    sarcini trebuie sa fie bine invatata

    inainte ca elevului sa i se prezinte informapi noi. In predarea prin exercitn distincte, terapeutul

    prezinta

    o informap.e foarte mica solicita

    imediat

    raspunsul elevului. Elevul trebuie

    sa

    fie activ

    implicat in timpul invatarii, ceea ce

    d e o s e b e ~ t e

    exercipile distincte de tip DTT de exercipile

    continue

    sau de

    metodele

    mai

    tradip.onale de predare, caracterizate prin oferirea

    unor

    cantitap.

    marl de informap.i, fara a se a ~ t e p t a insa nici

    un

    raspuns bine definit din partea elevului.

    Alte tehnici folosite in cursu terapiei includ managementul comportamentului,

    managementul

    situatiilor

    de

    criza, interactiunile structurate

    c: i metode

    mai traditionale de

    S

    consiliere.

    3

    In

    n g l e z ~ trial

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    18/137

    2

    hid

    de

    terapie B

    MEDIUL

    DE

    PRED RE

    La mceput,

    predarea

    se face mtr-un mediu care

    sa

    faciliteze

    r e u ~ i t a

    Uneori, simpla

    indepartare

    a elementelor care distrag atenpa

    poate

    favoriza succesul copilului.

    a ~ predarea

    trebuie sa se extinda rapid in medii

    o b i ~ n u i t e

    Nu numai ca acest lucru este mai firesc, dar

    astfel copilul se

    o b i ~ n u i e ~ t e sa

    inve}e in orice fel de mediu. De aceea, terapia trebuie

    sa

    se

    d e s f a ~ o a r e

    in TOATA casa,

    dar

    afara, in locuri precum parcul,

    restaurantul

    McDonalds sau

    pia}a. Daca distragerea atenpei este o problema, devine mai important sa-l inva}a}i pe copil

    sa se concentreze in pofida factorilor

    perturbatori din mediul

    inconjurator. Copiii trebuie

    sa

    fie

    capabili sa inve}e intr-o varietate

    de

    medii in care apar in mod natural elemente care distrag

    atenp.a, astfel incat sa fie pregatip

    pentru

    a inva}a pe viitor in

    medii

    tipice

    cum

    este eel de la

    ~ c o a l a

    ST DIILE

    TER PIEI

    Pe

    masura

    ce copilul inva}a, terapia

    parcurge

    stadii diferite.

    e ~ i nu

    sunt absolut distincte

    exista trei faze principale care pot fi descrise:

    In

    stadiul

    e

    fnceput terapeutul

    trebuie

    sa

    ajunga sa-l cunoasca bine pe copil. Este esenpal

    stabilip o relape calda recompensatoare, bazata pe joaca. Pentru a realiza acest lucru, prim<

    luna de terapie

    pune

    accentul

    pe

    identificarea stabilirea recompenselor, ceea ce inseanu

    multa

    joaca recompense oferite fara o regula anume.

    Prin

    crearea

    unei

    atmosfere pozitiv

    copilul va fi mult mai deschis f } de procesul de predare

    prin

    urmare va progresa mai repe

    ~ i v a

    avea

    mai

    pu}ine izbucniri comportamente disruptive. Este esen}ial

    sa

    aflap ce ii plal

    ~ i c e

    nu ii place copilului sa identificap punctele lui slabe punctele lui tari.

    ,Sa

    invep cum

    se inva}a este

    de

    asemenea o

    componenta

    de baza a stadiului de incepator. Copilul trebuie

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    19/137

    Capitolul 1 lnterventia comportamentali intensiva

    2

    s inve}e di atunci ca.nd coopereaza i n d e p l i n e ~ t e o cerin}a va ob}ine recompense imediate

    frecvente. Tot in aceasta faza

    de

    inceput, copilulinva}a cum

    sa

    stea jos sa asculte, cum

    sa

    se concentreze asupra sarcinii care is a dat, cum

    sa

    raspunda la comenzi,

    cum sa

    proceseze

    feedbackul

    cum

    sa in}eleaga legatura dintre cauza efect. De aceea, acest

    stadiu

    este dedicat

    invatarii de concepte abilitati.

    tadiul intermediar de

    terapie

    presupune

    inva}area

    unor

    abilita}i specifice

    de

    comunicare,

    joe, autoservire interac}iune sociala. Conceptele complexe

    sunt

    impar}ite in mai mul}i p a ~ i ,

    . care sunt preda}i in

    mod

    sistematic. Conceptele abstracte sunt traduse in exemple concrete. Pe

    masura

    ce

    copilulinainteaza

    in program, curriculumul se va ada

    pta

    personaliza, pentru a se

    potrivi nevoilor copilului.

    e ~ i

    obiectivul ini}ial este

    sa

    accelera}i

    rapid

    dezvoltarea abilita}ilor,

    obiectivul petermen

    lung

    este sa r e ~ t e } i capacitatea copilului

    de

    a inva}a a func}iona in

    medii

    naturale. De aceea, terapia trebuie sa se d e s f a ~ o a r e cat mai natural posibil pentru a promova

    acest obiectiv major,

    dar

    fara sa compromita viteza de inva}are a copilului. Programa}i in acest

    stadiu

    intalniri de joaca

    cu l}i

    copii

    i e ~ i r i in

    diverse medii sociale comunitare. Tot acum

    copiilor lise prezinta, de obicei, mediul

    c o l a r .

    tadiul v ns t

    inseamna o terapie cat mai

    naturala

    generalizabila la mediul de zi cu zi.

    Accentul principal cade pe perfec}ionarea unor abilita}i

    mai

    subtile de comunicare,

    de

    joaca,

    sociale, afective cognitive. Tot in acest

    stadiu

    se incheie integrarea in medii naturale de

    inva}are (de pilda,

    ~ c o a l a .

    EV LU RE

    Eficien}a terapiei trebuie evaluata permanent. Terapeu}ii trebuie sa adune zilnic date.

    Informa}iile trebuie

    sa

    se refere in

    mod

    concret

    atat

    la programe, cat

    la

    comportamente.

    edin}ele regulate cu intreaga echipa

    sunt

    momentele care permit analiza eficien}ei interven}iei

    rafinarea programelor. Recomandam cu tarie inregistrarea

    video

    a lec}iilor eel pu}in o data

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    20/137

     

    hid de terapie

    B

    pe saptamana.

    EFICIENT PROGR MULUI

    S-a dovedit ca intervenp.a terapeutica i m b u n a t a ~ e § t e limbajul jocul relap.ile sociale

    §i

    autoservirea la copiii auti§ti. Fire§te insa ca terapia are rezultate foarte diferite care

    depind

    de

    mai mulp. factori printre care varsta la care copilul a inceput terapia calitatea terapiei

    capacitatea cognitiva a copilului

    §i

    c o n s e c v e n ~ a din mediul familial. Terapia este menita sa

    dezvolte la maxim potenp.alul copilului.

    De§i recuperarea este rezultatul pe care ni-l dorim

    cu

    top.i cercetarile arata

    c

    mai pup.n

    de jumatate dintre copiii care incep terapia inaintea varstei de trei

    ni

    pot avea un asemenea

    rezultat in condip.i optime de desfa§urare a terapiei. u toate acestea

    aproape t o ~

    copiii

    studiati au facut progrese substantiale dezvoltandu-§i abilitatile de comunicare sociale

    §i

    de

    joe. Este dificil sa determini dinainte care copil va

    raspunde

    favorabil la tratament.

    P r e z e n ~ a

    abilitap.lor de comunicare

    §i gradul

    general de capacitate cognitiva care preced terapia joaca

    un

    rol important in rezultatul final.

    u

    toate acestea viteza

    cu

    care copilul n v a ~ a

    dupa

    inceperea

    terapiei este

    un

    indiciu mult mai sigur. Dupa §ase luni de program terapeutic va vep. face o

    idee despre cat de rapid

    va

    progresa copilul.

    C R CTERISTICI COMUNE LE PROGR MELOR DE C LIT TE

    1 o n s e c v e n ~ a

    in timpul

    §i in afara orelor de terapie

    2

    Minim doua ore

    pe saptamana

    de supervizare

    3

    Parinp.i part icipa impreuna

    cu

    echipa

    la

    toate consultarile de grup

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    21/137

    Capitolul 1 lnterven1ia comportamentala intensiva

    4 Terapeupi

    noi

    sunt instruip

    inainte

    de

    a incepe

    sa

    lucreze

    cu

    copilul

    5 Parinpi apreciaza echlpa de terapeup

    6

    ediu de lucru

    placut

    7

    Problemele

    sunt

    discutate

    cu

    supervizorul

    8 Nu

    se fac

    com

    para

    pi

    intre copii

    9 Nu

    se fac

    comparapi

    intre terapeup

    10 Stilurile diferite ale terapeutilor sunt

    vazute

    pozitiv

    11 Flexibilitate

    n

    stabilirea

    orarului

    zilnic

    12 Parinpi participa la o

    parte din

    sesiunile de terapie

    13

    Top

    membrii echlpei comunica deschls intre ei

    14 Intrebari solutii active creative

    3

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    22/137

    Capitolul 2 0 metoda potrivita

    §i

    pentru copiii mari }i adolescenti

    0

    metod

    potrivit

    §i

    pentru

    copiii

    m ri

    t

    dolescenti

    5

    D e ~ i

    este

    adevarat

    c eel

    mai bun moment

    pentru inceperea terapiei este la o varsta cat

    mai mica majoritatea copiilor mari pot beneficia ei de terapie intensiva. Dar lucrul cu a c e ~ t i

    copii trebuie

    sa

    pomeasca de la achizipile deja existente prin adaptarea rafinarea

    modelului

    terapeutic. Adaptarile

    sunt

    necesare in cazul copiilor mari nu

    doar

    in ceea ce

    p r i v e ~ t e

    terapia

    ci

    comunicarea dintre

    terapeut

    parinte.

    P a r i n ~ i i

    copiilor

    u t i ~ t i mari au avut

    de

    multe

    ori

    x p e r i e n ~ e

    total diferite

    de

    cele ale

    a r i n ~ i l o r

    de copii mici. i au fost nevoifi sa faca f a ~ a pentru o perioada mult mai lunga provocarii

    teribile

    de

    a

    c r e ~ t e un

    copil afectat sever. Ani la

    rand

    au incercat

    sa

    se descurce

    prin a ~ i ~ u l de

    o p ~ i u n i terapeutice mode de tratament polemici intre s p e c i a l i ~ t i .

    u

    fost probabil extrem

    de

    f r u s t r a ~ i

    de faptul ca nu au beneficiat de servicii adecvate. A c e ~ t i

    p a r i n ~ i

    traiesc de multe

    ori sentimente intense

    de

    neajutorare deznadejde furie

    v a z a n d u ~ i

    copilul

    cum

    c r e ~ t e

    fara

    sa faca progrese majore. 0 i n t e r v e n ~ i e de succes

    in

    cadrul familiilor cu copii mari trebuie sa

    pomeasca de la preocuparile frustrarile furia

    p a r i n ~ i l o r .

    De asemenea trebuie

    sa

    combine

    intervenpa intensiva cu

    educarea

    consilierea parentala pentru a da o

    s o l u ~ i e

    acestor u f e r i n ~ e

    vee hi.

    In

    primul

    rand este esenpal

    sa s c u l t ~ i

    sa

    m c e r c a ~ i sa m ~ e l e g e p

    problemele parinplor

    dar

    c i

    sale

    aratati

    cum

    sa lucreze

    mai

    bine

    cu

    sistemul. Aceasta

    mseamna

    sale

    oferiti informatii

    sa-i a j u t a ~ i sa identifice resursele

    de

    care au nevoie

    sau s a ~ i

    construiasca

    r e ~ e l e de

    suport.

    Este foarte important sa le

    a n a l i z a ~ i

    e x p e r i e n ~ e l e . P a r i n ~ i i copiilor mari au fost de multe ori

    bombardati cu

    informatii incorecte. De aceea este esential

    sa

    le oferiti informatii precise c i

    '5

    s

    c l a r i f i c a ~ i anumite pareri

    de

    exemplu sa e x p l i c a ~ i diagnosticul etiologia tratamentul

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    23/137

      6

    hid de terapie B

    pronosticul. Rareori parin tii

    nu

    au fost t r a ~ i de o

    ~ a n u m i t a

    metoda miraculoasa

    de

    vindecare.

    Astfel de discutii inseamna insa sa va confruntati cu durerile furia parintilor care au

    un

    copi

    autist.

    Dar probabil ca eel mai important aspect al relapei cu parintii este legat de

    a ~ t e p t a r i l e

    lo

    fata de dezvoltarea ulterioara a copilului. Parinpi trebuie ajutap a ~ i formeze

    ~ t e p t a r i

    realiste

    Unii supraestimeaza potenpalul copilului se complac intr-o negare accentuata a realitapi.

    Alpi sunt exagerat de

    e s i m i ~ t i

    au devenit r e d i n d o ~ i ideii larg

    raspandite

    ca nu prea ai cum

    sa

    schimbi soarta

    unui

    copil autist.

    e ~ i

    pronosticul presupune o

    mare doza de

    incertitudine

    trebuie

    mentinut

    un

    echilibru intre

    optimism

    realism. Acest

    lucru

    este valabil pentru parinti

    copiilor mid dar este

    cu

    mult

    mai

    important pentru parintii copiilor marl, pe care apropierea

    adolescentei,

    cu

    incertitudinile problemele ei, ii sperie.

    Ajutorul dat parintilor pentru a face fata comportamentelor defidentelor copilului este

    un

    element

    important

    in

    tratamentul

    copiilor mari.

    A c e ~ t i a

    prezinta de obicei o frecventa o

    intensitate mai mare a comportamentelor disruptive, care sunt mai greu de infruntat. Dupa

    parerea

    noastra, este

    important

    ca parinpi sa fie invatap

    sa

    aplice tehnidle de

    management

    a

    comportamentului in afara orelor de terapie intensiva directa cu copilul.

    In

    vreme ce cea ma

    mare parte

    a terapiei copiilor

    mid

    se petrece in sesiuni structura te de

    lucru

    individual, terapia

    copiilor mari presupune

    mai multa

    implicare

    din partea parinplor

    mai putina interacpune

    formala pe parcursul zilei. Subliniem inca o data faptul ca parinpi trebuie sa se concentreze

    nu pe exerdpi distincte de tip DTT, d pe , terapia

    din

    afara terapiei . Gestionarea

    i e ~ i r i l o

    comportamentale ale copilului

    in

    comunitate, fadlitarea limbajului cand se afla in

    a ~ i n a sau

    ajutorulla

    joaca oferit

    n

    pare

    sunt

    lucruri absolut la fel

    de importante

    ca sesiunile formale

    de

    terapie.

    Lucrul

    cu

    copiii

    mari

    presupune 0

    buna intuipe

    practica. Inseamna sa-i ajutati pe parinti s

    acomodeze

    terapia

    la vi f lor §i nu vi f lor la terapie.

    Inseamna sa

    evaluap

    nevoile familiei

    sa

    o ajutap a ~ i stabileasca prioritaple. Este esenpal sa nu le sporip problemele, d sa le aratap ca

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    24/137

    Capitolul 2 0 metoda potrivita § pentru copiii mari §i adolescenti 7

    intelegi situatia lor personala ca oferiti terapie in contextul nevoilor familiei lor.

    entru

    acest

    lucru, este nevoie de multe ori sa identificati alternative practice, sa rezolvati probleme sa-i

    ajutati pe parinti sa

    devina

    invatatorii

    propriului

    copil in calitatea lor primordiala de parinti.

    Mai inseamna sa

    punep

    in aplicare

    un tratament

    care

    sa

    nu faca compromisuri cu eficienta,

    dar care in a c e l a ~ i timp sa nu ingreuneze situapa

    oricum

    dificila in care se afla familia. rin

    urmare, identificarea utilizarea tuturor resurselor, inclusiv recrutarea formarea

    de

    terapeuti

    nespecializap, este o

    dimensiune

    esenpala a terapiei copiilor

    mari

    adolescentilor.

    TER PI COPIILOR MARl

    Probleme asociate cu copiii marl

    Probleme de

    comportament statura

    fizica

    Timp mai mare necesar

    deprinderii

    comportamentelor

    ~

    E posibil

    sa

    fie nevoie

    de

    o stabilire a prioritatilor

    in

    ceea ce

    p r i v e ~ t e

    comportamentele

    care trebuie modificate

    ~ Discrepanta intre abilitati de pilda, i t e ~ t e dar nu se imbraca singur)

    ~ Probleme cu recompensarea de exemplu, trebuie gasite recompense adecvate varstei)

    Nevoia de flexibilitate §i creativitate

    Accent mai mare pe c o a l a ca mediu

    de

    e s f ~ u r r e a programelor

    Utilizarea resurselor existente

    Diagnosticul facut public AR PUTEA atrage servicii educaponale mai bune

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    25/137

      8

    Ghid de terapie B

    ~ Regandirea metodei de pred re de exemplu, exercip.ile

    s

    fie

    m i

    u ~ n distincte)

    Aspecte privitoare

    a

    curriculum

    Accent m i m re pe abilitap.le recreap.onale sociale

    Comunicare funcp.onala nonverbala), d c e cazul

    Abilitati de autoservire alte abilitati necesare traiului zilnic

    Accesul in comunitate

    Adaptarea a nevoi crescuta de functionare independent

    Atenp.onari indirecte pentru controlarea

    comport mentului

    Terapie cat

    m i n tur l

    posibil

    Evitarea

    d e p e n d e n ~ e i

    de

    ajutorul

    individu l

    Reducerea

    pred rii prin x e r i ~

    distincte

    DTI)

    Predarea

    de

    abilitati functionale

    Accent deosebit pe joe socializare

    Terapii specializate

    Consiliere

    Desensibilizare sistematica

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    26/137

    Capitolul 2 0 metoda potrivita pentru copiii mari adolescenti

    9

    Formarea abilitatilor sociale

    Abordare multidisciplinara terapie ocupa}ionalajlogopedie, etc.)

    Abordarea aspectelor legate

    de

    sexualitate

    Rolul parintilor

    Sa supravegheze/coordoneze echipa

    Sa generalizeze: la supermarket, la baie, prin predare incidentala Goc socializare)

    Sa nu se simta vinovap pentru ocaziile pierdute

    A§teptari realiste

    Exploatarea la maxim a potenpalului copilului

    FORM DE iNV T M NT

    utism

    artnership crede ca forma

    de invatamant

    aleasa pentru copil trebuie

    sa

    se

    e s f ~ o r e

    intr un mediu

    care sa fie cat

    mai

    pu}in restrictiv care sa-i

    permita

    copilului

    un

    numar

    cat

    mai

    mare de achizipi

    petermen

    lung. Exista o

    multitudine

    de servicii

    educaponale

    disponibile,

    deci este esential sa evaluati

    cu

    atentie care dintre ele

    raspund

    eel

    mai

    bine nevoilor copilului.

    Fiecare

    mediu

    prezinta avantaje dezavantaje

    de

    care trebuie

    sa pnep

    cont atunci

    cand

    lua}i o

    decizie. Nu este nevoie

    sa

    incepeti in

    mod

    obligatoriu

    cu un

    mediu restrictiv. La fel, echipa de

    terapeup nu ar trebui sa excluda din start

    un

    mediu ~ c o l r neincluziv. Sunt perioade cand

    un

    mediu mai restrictiv se

    p o t r i v e ~ t e

    eel mai bine copilului permite

    sa

    atinga in cele din

    urma

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    27/137

    3

    Ghid de terapie B

    un nivel ridicat de n d e p e n d e n ~ a

    Echipa trebuie sa identifice mediul care i ofera copilului cea mai buna ocazie de a deprind

    rapid abilitati noi

    1n

    cat mai multe arii de mvatare.

    Odata

    aleasa forma

    de

    mvatamant, trebu

    facuta o evaluare permanenta pentru a identifica

    rapid

    ocazia copilului de a trece la un

    no

    nivel care sa-i fie benefic. Ceea ce

    nu

    1nseamna ca un copil trebuie sa avanseze cu cate

    un

    sing

    nivel o data. De exemplu, daca face progrese remarcabile condipile permit,

    un

    copil poa

    trece direct dintr-o clasa speciala mtr-o clasa cu incluziune totala. De asemenea, este importa

    sa

    nu ~ t e p t p

    1n mod obligatoriu pana cand copilul s-a adaptat perfect la un mediu pentru

    decide trecerea la un nivel avansat. Uneori provocarile suplimentare,

    mediul

    mai stimulat

    sau

    accesul crescut la recompense mai relevante i

    permit

    copilului sa aiba un succes imediat

    noul mediu, chiar daca adaptarea la mediul din care a plecat

    nu

    era complet satisfacatoare.

    CE M l RESTRICTIV

    C MIN

    PENTRU

    COPIII

    CU

    H NDIC P

    C S CLASA

    SPECIALA

    FORME DE iNYAT AMANT

    CLASA

    SPECIALA

    CUCOPIT

    TIPICI

    CLASA

    TIPic CU

    ACfiVITA J1

    SPECIALE

    SEPARATE

    CE

    M l PUTIN RESTRICTIV

    INCLUZIUNE

    iNCLASA

    TIPic CU

    ASISTENTA

    INCLUZIUNE

    TOT

    L

    (FARA

    ASISTEN J A)

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    28/137

    Capitolul 3 Recompense

    3

    Recompense

    La inceput, eficienta

    programului va

    depinde foarte mult de puterea recompenselor care i se

    ofera copilului.

    In

    timp, terapia propune

    sa

    dezvete copilul

    de

    recompensele artificiale

    sa

    puna

    accent pe recompense naturale. De cele

    mai

    multe ori insa, la

    inceputul

    terapiei copilului

    nu i se

    pare

    deloc

    motivant sa

    stea

    l i n i ~ t i t sa

    asculte sau sa colaboreze. La fel, probabil nici

    sa

    vorbeasca, sa se joace

    sau sa

    socializeze

    nu

    i se

    pare

    in

    mod

    firesc recompensator, altfel nici

    nu

    ar avea o tulburare diagnosticabila. Oferindu-i la inceput recompense artificiale, externe, vom

    r e u ~ i sa-i dezvoltam

    mai

    bine

    comportamentul

    adecvat.

    OBIECTII IMPOTRIV

    RECOMPENSELOR

    Unii obiecteaza 1mpotriva folosirii recompenselor

    din

    diverse motive. Recompensele

    lise

    par n e f i r e ~ t i .

    Acest

    lucru

    se poate

    datora

    faptului ca au avut ocazia

    sa

    vada

    un

    sistem

    prost

    de recompensare fara nici

    un

    plan de reducere a lor. Insa toti oamenii sunt motivap de

    recompense. Fie ca este

    vorba

    de salariu, de vacante,

    de

    hobby-uri sau

    de

    compania altora, ne

    simtim impliniti datori ta recompenselor

    din

    viata noastra.

    De multe ori,

    opozipa

    1mpotriva recompenselor se datoreaza asocierii lor

    cu

    ideea de a n t a j .

    u

    toate acesteal recompensarea folosita corect

    nu

    este

    totuna cu

    ~ a n t a j u l .

    In

    viata

    de

    zi

    cu

    zi,

    ~ t j u l

    inseamna

    sa determini pe cineva

    sa

    faca ceva incorect

    a ~ a cum ~ a n t a j e z i

    o persoana

    publica .

    In

    terapia comportamentala,

    a n t a j u l ar

    1nsemna

    sa ~ t e p t i pana cand

    vezi ca

    persoana

    refuza sa

    faca ceva, apoi

    sa

    negociezi o recompensa. Sa luam un exemplu: copilul face scandal,

    iar u i spui

    ca daca se

    o p r e ~ t e

    va

    primi

    o recompensa. Nu aceasta este modalitatea corecta

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    29/137

    32

    Ghid de terapie B

    de a folosi o recompensa. Nu e bine sa-i amintiti cuiva de contingente in timp ce manifesta

    comportament turbulent. Discupa despre recompense este in sine o recompensa f?i nici mac

    aceasta forma Uf?oara de recompensare

    nu ar

    trebui sa apara

    in

    timpul

    unui comportame

    turbulent. n plus, anuntarea contingentei1i da copilului ocazia sa negocieze sau sa se gandeas

    daca merita sa se comporte frumos.

    0 alta situatie care poate semana cu f?antajul este promisiunea automata a unei recompen

    in acelaf?i timp in care se exprima o cerinta. Aceasta poate face pe copil

    sa devina

    depend

    de promisiunea recompensei f?i sa refuze sa indeplineasca comportamentul cerut ori de cate

    NU se promite nici o recompensa. i

    mai

    rea e

    situapa in

    care tachinezi copilul cu recompen

    dorita, dar nu i-o dai pana

    nu

    manifesta

    comportamentul

    dorit. Toate acestea

    sunt

    foarte depa

    de

    un

    contract

    comportamental

    bine negociat sau

    de

    alte forme de recompensare pozitiva. Po

    eel

    mai

    intalnit

    exemplu

    de recompensa contingenta in viata de zi cu zi este salariul. Inca nu

    auzit

    pe

    cineva care sa se

    planga

    ca salariul

    pe

    care primef?te lunar este o forma

    de

    f?antaj

    Se obiecteaza 1mpotriva recompenselor f?i din

    cauza

    temerii ca ar putea provoca dependen

    Insa

    dependenta

    a

    pare

    doar daca recompensele

    nu

    sunt bine

    reduse f?i

    daca motivatorii natur

    nu

    sunt

    prinf?i

    in

    planul terapeutic. Programul ideal pomef?te de lao recompensare frecventa

    apoi trece rapid la frecvente natura le de recompensare.

    0 alta scuza pentru refuzul de a acorda recompense unui copil este convingerea ca nimic

    nu

    p

    motivant pentru el De multe ori, acest lucru se intampla atunci cand copilul primef?te recompens

    fara sa munceasca pentru ele sau indiferent de cum se comporta. Gustarile favorite, televizorul, ief?

    afara s-ar putea sa fie mtotdeauna disponibile ca activitap curente, deci

    ln mod

    sigur

    nu

    au cum

    funcponeze ca recompense. Daca ln sa este adevarat ca

    nu

    exista recompense eficiente pentru

    un

    co

    atunci trebuie sa va propunep sale creap. Identificarea f?i dezvoltarea recompenselor esteun proces

    durata. Chiar daca aveti o multime

    de

    recompense existente, merita intotdeauna sa gasiti mai mul

    Daca nu

    avefi

    recompense

    bune

    nu vii str duifi sa le gasifi nu

    are

    rost sa vii

    mai apucafi

    de terapie.

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    30/137

    Capitolul 3 Recompense

    33

    IDENTIFIC RE

    .

    DEZVOLT RE RECOMPENSELOR

    Simpla observare a copilului

    poate

    ajuta la gasirea recompenselor potrivite. De

    multe

    ori

    avem impresia g r e ~ i t a ca recompensa trebuie sa fie ceva complicat. Dar lucru.ri extrem de mici

    nemsemnate

    pot deveni

    recompense daca sunt ingenios ,ambalate sau ~ c

    sunt,

    vandute

    cu entuziasm. Compor tamentele foarte frecvente ale unui copil

    de exemplu

    faptul ca asculta

    muzica sau case uita la televizor sunt eel mai probabil recompense. Orice ii place sa facade

    bunavoie va funcp.ona probabil ca recompensa. Evenimente zilnice

    cum

    ar

    fi timpul

    petrecut

    cu un

    parinte o plimbare sau

    un

    masaj pe spate

    pot fi

    motivatori eficienp..

    Primul

    pas spre

    dezvoltarea recompenselor este

    pur simplu

    sa expuneti copilul la

    potentiale recompense. Uneori copilul

    nu ~ t i e cum

    sa manevreze o jucarie astfel

    n u - ~ i da

    seama cat

    de

    interesanta poate fi De multe ori cei mici nici macar u - ~ i

    dau

    seama ca le place

    o

    anumita

    jucarie activitate sau mancare. Inclusiv adulpi se

    pot

    e c u n o ~ t e

    1n

    acest fenomen.

    Gandulla o

    anumita

    mancare va poate oripila

    t o t u ~ i

    daca

    va

    luap.

    inima 1n dinp

    gustati

    s-ar putea sa descoperip. 0 delicatesa.

    Accesul liber la potenp.ale recompense le poate de asemenea transforma 1n recompense

    reale.

    Odata

    ce copilul are liber acces la ele s-ar putea sa

    devina

    interesat

    sa vrea

    mai mult.

    Companiile de televiziune prin cablu procedeaza la fel: le ofera periodic clienp.lor ocazia de

    a vedea gratuit diverse canale de filme. Au observat

    caprin

    expunere acces gratuit o parte

    dintre clienti sunt

    destul

    de motivap. pentru a se hotari sa cumpere serviciul respectiv.

    De

    multe

    ori recompensele pierd valoarea recompensatoare din

    cauza

    efectului de

    sajietate. Daca

    e ~ t i expus

    prea mult la ceva ce ip place pana la urma se poate mtampla

    sa nu

    te mai bucuri la fel de mult. De exemplu daca mananci prea mult dintr-o anumita mancare

    n

    cele

    din urma

    te

    p l i c t i s e ~ t i

    de ea indiferent cat

    de

    tare

    ip

    place. Pentru a

    preveni

    satietatea

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    31/137

    4

    Ghid de terapie B

    pentru a menpne valoarea recompensatoare, este necesar ca

    din

    cand in

    cand

    recompe

    sa

    nu mai

    fie accesibila. Acest

    lucru

    e dificil de facut

    cand

    copilului inca ii place recompe

    Dar dadi nu retragep.

    din

    cand in

    cand

    o recompensa extrem de motivanta, impiedicap.

    recompense

    mai

    slabe

    sa devina

    eficiente, iar copilul se va

    satura

    in cele din

    urma de

    acea un

    recompensa puternica. Ceea ce

    a v e ~ i

    de facut este

    sao

    inlocuip.

    cu

    alte recompense

    mai

    sl

    astfel

    meat

    copilul

    sa nu

    primeasca prea des

    un singur

    item.

    De asemenea, este recomandabil

    sa

    limitap.

    accesulla

    recompensele

    putemice

    astfel m

    sa fie accesibile doar

    in anumite momente sau

    pentru

    anumite

    comportamente. Daca

    un

    c

    nu r e u ~ e ~ t e sa fie atent in timpul terapiei formale, p u t e ~ i folosi o anumita recompensa

    care ~ i - o o r e ~ t e mult doar in acea

    perioada

    de lucru.

    Nu

    numai ca astfelii pastrap. valo

    recompensatoare,

    dar e u ~ i p . sa

    motivap.

    suplimentar

    copilul

    sa

    fie a tent. De

    multe

    ori l rug

    pe parinp. sa incuie anumite recompense sale faca accesibile doar in timpul terapiei.

    0 modalitate eficienta de a crea recompense este

    sa a s o c i a ~ i

    recompense potenp.ale

    recompensele deja existente. Prin asociere, recompensele potenp.ale vor dobandi o valo

    recompensatoare similara. Acesta este,

    de

    exemplu, motivul pentru care asociem intotdea

    recompensa sociala (de pilda, laudele

    sau m b r a p . ~ a r i l e cu

    recompense materiale ca manca

    jucariile a c t i v i t a ~ i l e . Un alt

    exemplu

    ar i

    sa

    c o p l e ~ i p .

    un

    mic spectator venit fara entuzia

    la

    un

    meci

    de

    fotbal cu pufuleti, alune § i

    vata

    de zahar, oferite insa nu.toate odata, ci pe ra

    de-a lungul reprizelor meciului.

    EV LU RE RECOMPENSELOR

    Recompensele au valori diferite. Unele iti plac, dar pentru altele aida orice Este esen

    sa

    avep. o

    gama

    foarte larga de recompense, astfel

    meat sa

    folositi recompensarea diferenp.

    Cu alte cuvinte, vep. oferi recompense foarte puternice

    pentru

    comportamente exceppon

    recompense

    medii

    pentru comportamente

    medii

    recompense mai slabe pentru comportame

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    32/137

    Capitolul 3 Recompense

    5

    mai pu}in importante.

    in

    acest fel, nu

    numai

    di recompensa}i comportamentele mai bune, dar

    motiva}i copilul sa se straduiasca mai mult.

    SELECT RE MODELULUI DE RECOMPENS RE

    De obicei, terapia debuteaza cu un

    ritm

    frecvent

    de

    recompensare. LA INCEPUT,

    copilul se poate sa aiba nevoie sa fie recompensat la fiecare cateva

    minute pentru

    ABSENJA

    comportamentului turbulent. Dar, mai important, PREZENJA comportamentului adecvat ar

    trebui

    sa

    fie urmata de o recompensare mai puternica.

    Nu

    uita}i ca scopul terapiei este ca recompensarea sa ajunga la o frecven}a naturala.

    e ~ i

    la inceput s-ar

    putea

    sa folosi}i recompensarea continua, este vital sa trece}i

    rapid

    la frecven}e

    intermitente de recompensare de exemplu la 15 minute, apoi la 30, 60, etc). Obiectivul principal

    este

    sa urma}i frecven}a de recompensare pe care copilul e eel mai probabil sa o intalneasdi in

    mediul

    natural

    de exempu, la clasa). Scopul

    petermen

    lung este de a ajunge lao frecven}a

    naturala de recompensare de exemplu, o data

    pe

    zi sau chiar

    pe

    saptamana).

    Modelul ini}ial

    de

    recompensare trebuie sa se bazeze

    pe

    rata cea

    mai

    frecventa

    de

    apari}ie a

    OJm.portamentului disruptiv

    pe

    care ll ave}i

    in

    vedere. De exemplu, daca ave}i

    un

    copil care se

    .manifesta neplacut din sfert in sfert de ora, atunci ar trebui sa primeasca feedback recompensa

    . inainte de a se implini sfertul

    de

    ora de

    pilda la

    10 minute).

    in

    acest fel,

    va

    asigura}i ca

    r i m e ~ t e

    RCOmpensa se bucura

    de

    ea. E ~ e c u l se datoreaza de multe ori

    unui

    model de recompensare

    hazat

    pe

    intervale

    prea

    lungi. Concret, acest lucru inseamna ca

    un

    comportament disruptiv

    se

    manifesta inainte ca intervalul dintre recompense sa se s f a r ~ e a s c a

    prin urmare

    copilul are

    acces la recompensa. Recompensarea nu poate avea efect daca nu este experimentata

    llai mult, o frecventa slaba

    de

    recompensare scade foarte

    mult

    motivatia.

    Cfuld se reduce frecven}a de recompensare, trebuie folosite recompense mai puternice. Daca

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    33/137

      6

    Ghid de terapie ABA

    nu oferip. recompense mai puternice este posibil sa a

    para

    regresia deoar.ece nu exista nimic car

    sa stimuleze copilul sa se straduiasca mai mult. Este vital sa

    nu

    oferip. de la mceput recompens

    extrem de puternice altfel vep. i pri.ngi mtr-o capcana:

    nu

    vep. putea oferi recompense ma

    puternice

    pe masura

    ce scade frecventa

    de

    recompensare.

    A vep. mai jos un exemplu

    de

    model de recompensare. Recompensele cresc In

    putere

    d

    la stanga la dreapta. Intervalele de timp sunt relative. Cel mai scurt interval poate i de 30 d

    secunde sau de 15 minute.

    Pe

    masura ce valoarea recompensei

    c r e ~ t e

    spre partea dreapta

    scalei

    timpul

    necesar a ~ t i g a r i i recompensei devine el progresiv

    mai

    lung.

    LAS MIN

    Stafide

    LA 5 MIN LA3 MIN

    1 2 cana sue 5 min joaca

    LA6 MIN

    Muzica

    DE DOUA

    ORI PE Zl

    Video

    REGULI DE RECOMPENSARE

    ZILNIC

    I e ~ i t afara

    Probabil ca unul dintre cele mai cercetate subiecte din psihologie a fost recompensarea

    De

    mai

    bine

    de

    o

    suta de

    ani

    psihologii

    au

    examinat principiile practica folosiri

    recompenselor. Recompensarea s-a dovedit nu doar eficienta ci esenp.ala pentru modificare

    comportamentului. In urma cercetarilor s-a

    putut

    stabili un sistem de reguli care

    sa

    asigur

    folosirea cea mai eficienta a recompenselor.

    Recompensarea face parte

    din

    viata noastra

    de

    zi

    cu

    zi. Profesorii parintii angajatorii

    antrenorii apeleaza cu top.i la recompense. Ele nu sunt folosite t o t u ~ i mtr un mod sistematic

    Cei

    mai mulp.le

    ofera fara

    sa

    cunoasca

    prea

    bine regulile

    dupa

    care recompensele

    devin

    ma

    eficiente. Din pacate aceste reguli

    nu

    pot i ocolite daca dorim maxim de eficienta.

    Regulile de recompensare au fost descrise In multe carti manuale. Iata-le

    pe

    cele ma

    importante dupa

    parerea

    noastra:

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    34/137

    Capitolul 3 - Recompense

    37

    1. Recompensele trebuie sa aiba valoare recompensatoare

    De multe ori ne mchipuim ca altora le-ar placea ce ne place

    noua

    de exemplu, g h e ~ a t a

    cu

    ciocolata, muzica folk, golful, etc.), d e ~ i

    poate

    unii s-ar putea sa nu le ,guste deloc. Evident ,

    daca

    i p s e ~ t e

    valoarea recompensatoare, nici comportamentul

    sau

    abilitatea dorita nu vor r e ~ t e

    ca

    f r e c v e n ~ a sau ln eel mai bun caz vor i

    deprinse

    foarte meet. Prin

    urmare,

    este necesar sa

    stabilim daca ceea ce

    noi consideram

    ca este

    recompensa

    chiar are o astfel de valoare.

    Situapa

    trebuie evaluata permanent. Copilul se bucura cando r i m e ~ t e ? Daca e lasat sa aleaga, copilul

    prefera aceasta recompensa? Testul

    ultim

    pentru a afla valoarea

    unei

    recompense este cat de

    mult sa t r a d u i e ~ t e copilul sa munceasca

    pentru

    a

    0

    c a ~ t i g a .

    Este extrem de important sa

    m o n i t o r i z a ~ i

    continuu valoarea recompenselor. Din pacate,

    aceasta valoare se schimba rapid.

    De

    aceea trebuie sa fim

    destul

    de flexibili

    pentru

    a schimba

    recompensele ln f u n c ~ i e de r e f e r i n ~ e l e

    curente

    ale copilului.

    2. Recompensarea trebuie sa fie contingenta

    Recompensele trebuie

    sa

    fie accesibile doar atunci cand copilul manifesta comportamentul

    dorit

    A

    e ~ i

    grija sa

    nu

    le

    lasap

    la

    mdemana

    copilului daca acest

    comportament

    nu

    a pare, altfel

    puterea recompensei scade. A ~ a d a r

    mcercap

    sa a l e g e ~ i doar recompense care

    pot

    i oferite

    mntingent.

    Nu alegep o

    recompensa

    daca nu o p u t e ~ i retrage ulterior sau daca retragerea ei

    creeaza probleme marl.

    Exista o singura exceppe

    de

    la aceasta regula. P u t e ~ i

    din

    cand

    ln

    cand sa oferip acces

    DeContingent lao recompensa pe care copilul o alege rareori, tocmai pentru a-i

    c r e ~ t e

    interesul

    pentru ea.

    3. Recompensele trebuie sa fie foarte variate

    Oferind recompense foarte variate, e ~ i

    reduce

    posibilitatea

    p a r i ~ i e i

    sap

    eta

    pi. Recompensele

    1RJI ram.a.ne astfel proaspete puternice. In plus, avep la mdemana instrumente

    prin

    care sa

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    35/137

      8 Ghid de terapie B

    oferip feedback diferenpat. Chiar

    dadi

    o recompensa este mai atractiva pentru copil dec

    altele, folosip-o

    prin

    rotape cu recompense mai pupn puternice. De asemenea, avep grija sa n

    recompensap

    niciodata mai mult decat trebuie.

    Ori de cate ori copilul are

    pupne

    recompense, alegep-le

    pe

    cele

    mai

    puternice pentru

    recompensa comportamentul eel mai important.

    4. Recompensele sociale trebuie asociate

    cu

    recompensele primare

    Chiar daca recompensele sociale de pilda, zambetele sau laudele) nu-i plac copilul, ele v

    capata la randullor valoare recompensatoare daca le asociaji cu recompense

    primare

    mancar

    sucuri, jucarii preferate, etc.). Dezvoltarea recompenselor sociale

    va

    permite sa

    combinap,

    cele din urma recompensele sociale §i primare s reducep la maxim frecventa

    de

    oferi

    a recompenselor tangibile. Mai mult, recompensele sociale

    sunt

    principalele recompense d

    viata de zi cu zi.

    5.

    Dezvoltati

    }i

    identificati permanent recompense

    Cautati in fiecare zi prin casa

    §i

    adunati obiecte noi,

    pe

    care

    sa

    le incercati; plimbati-

    printre rafturile cu jucarii ale supermarketurilor; incercaji

    §i

    recompense care

    au

    funcpon

    pentru alp copii. Chiar

    daca

    vise pare

    ca

    o jucarie sau o activitate nu-i place copilului, nu v

    dati batuti.

    Ganditi-va la felul cum se autostimuleaza copilul ca

    sa

    va

    dati seama

    ce fel

    de

    activita

    prefera. Copiilor care se autostimuleaza

    vizualle

    pot placea labirinturile cu bilufe colorate s

    clepsidrele

    cu

    lichid. Copiilor care se autos timuleaza

    auditiv

    s-ar putea

    sa

    le placa CD-uri

    muzicale, dirtile

    cu

    melodii sau instrumentele de cantat. Copii lor care se mi§ca mult le plac

    obicei saltelele de sarit, masajul §i gadilatul.

    Jucariile care ilustreaza relapa cauza-efect sunt de multe ori indragite de copii. Jucarii

    cu

    utilizari multiple

    pot fi

    folosite timp indelungat, pe

    masura

    ce copilul progreseaza. Caut

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    36/137

    Capitolul 3 - Recompense

    9

    obiecte care ofera stimulare senzoriala (de pilda, jucarii care fac zgomot, se

    m i ~ c

    sau produc

    lumini), oportunitap de explorare (de pilda, obiecte de tip

    pin

    art4

    o gama larga de posibile

    utilizari, de la

    simplu la

    complex.

    6

    Folositi recompense adecvate varstei

    Acest

    lucru

    s p o r e ~ t e

    ~ a n s e l e

    copilului autist de a

    i

    acceptat de copiii de

    a c e e a ~ i

    varsta. In

    plus,

    nu

    iese

    prea

    mult in evidenta nici faptul ca este recompensat. Cei

    din jur

    se vor

    raporta

    ei mai firesc la copil, el n s u ~ i simpndu-se la fel cu cei de-o varsta, dobandind o imagine mai

    buna despre sine incepand

    sa

    aiba interese noi, mai sofisticate. In f a r ~ i t acest lucru ajuta

    Ia

    generalizare, intrucat copilul are mai

    multe

    n s e

    sa

    intalneasca aceste recompense

    in mediul

    natural.

    7 lmprevizibilul noutatea cresc mult valoarea recompensei

    Dupa cum ~ t i m

    surprizele

    aduc mai intotdeauna

    bucurii au darul

    sa

    motiveze.

    Puneti

    recompensele intr-un saculet sau o cutie a misterelor astfel ii puteti oferi copilului intaritori

    noi

    doar

    schimband modul

    de

    prezentare. Entuziasmul va

    i

    asociat

    cu

    persoanele, locurile

    materialele didactice din timpul sesiunilor

    de

    terapie.

    8 La

    inceput recompensele trebuie sa fie imediate

    Recompensa are

    maxim de

    eficienta atunci cfuld este oferita

    in mai pupn de jumatate

    de secunda dupa

    un

    comportament. Se formeaza astfel cea mai puternica asociere dintre

    romportament recompensa, iar copilul intelege foarte limpede care este comportamentul

    do:rit

    Caracterul

    imediat

    al recompensei este

    important mai

    ales la inceput, cand copilul

    invata

    s

    invete .

    Un

    alt avantaj al recompenselor imediate este ca reduc rapid posibilitatea ca alte

    mmportamente sa fie recompensate

    din r e ~ e a l a .

    De exemplu, daca v-ati propus

    sa

    incurajap

    4 Obiectele de tip pin

    art

    sunt formate dintr-o

    multitudine

    de ace metalice care gliseaza inainte mapoi

    pe

    suprafata care le suspne. Apasand pe aceste ace, se obJ:ine relieful figurii care preseaza .

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    37/137

    4

    Ghid de terapie ABA

    contactul vizual,

    dar

    1ntarziati

    cu

    recompensa, s-ar

    putea sa

    recompensap., de fapt,

    momen

    cand

    copilul intoarce privirea

    in

    alta parte. La fel, daca recompensap. copilul

    la

    cate

    minute dupa comportament, e foarte posibil ca el sa fi uitat ce a fikut deci sa nu mai ~ t i e

    comportament sa repete

    pe

    viitor. u toate acestea, pe masura ce terapia avanseaza, trebuie

    intarziap. in mod deliberat recompensa, astfel incat copilul sa se

    b i ~ n u i a s c a cu

    r e c v e n ~ e l e m

    slabe de recompensare, existente

    in mediul

    natural.

    9 Modelul de recompensare trebuie sa fie aplicat cu consecventa

    o n s e c v e n ~ a

    cu care este

    primita

    recompensa

    c r e ~ t e

    posibilitatea ca

    un comportamen

    se repete

    cu

    r e c v e n ~ a

    dorita.

    u

    cat recompensa este

    mai

    previzibila,

    cu atat mai

    probabil

    fi comportamentul-p.nta. Daca

    nu

    este recompensat

    comportamentul

    pozitiv

    cand

    se manife

    sau,

    mai

    rau, daca apar comportamente negative copilul este

    oricum

    recompensat, progre

    va scadea dramatic. Pe masura ce reducep. r e c v e n ~ a de recompensare, ramane la fel de import

    ca t o ~ i cei care fac parte din echipa sa aplice cu

    c o n s e c v e n ~ a a c e e a ~ i

    f r e c v e n ~ a pentru a

    o b ~

    cele

    mai bune

    rezultate.

    10 Recompensele trebuie red use in timp

    u

    cat

    se menp.ne

    mai

    mult

    timp

    o f r e c v e n ~ a intensiva de recompensare,

    cu atat

    mai dif

    va

    fi

    sao diminuap.,

    iar

    comportamentul-p.nta este foarte posibil

    sa dispara dupa

    ce reduc

    recompensele. Dupa ce ap inceput sa diminuap. r e c v e n ~ a de recompensare, pot exista perioa

    cand devine necesar sa

    r e ~ t e ~ i

    pentru scurta vreme r e c v e n ~ a in cazul in care copilul regresea

    De asemenea, pe

    masura

    ce scade

    r e c v e n ~ a

    recompensarii avep.

    a ~ t e p t a r i

    crescute de la co

    este

    important sa

    oferip. recompense

    mai

    putemice, altfel e posibil

    sa apara

    regrese.

    11 Evaluati cu atentie momentul in care oferiti recompensa

    Asigurap.-va ca oferirea recompensei nu

    intrerupe un

    raspuns foarte bun. Invers, asigur

    va ca recompensa

    nu

    intarzie atat de mult incat

    a ~ i reduca din

    f i c i e n ~ a .

    Pentru

    a evita acea

    posbilitate, putep. recurge la o tranzip.e verbala de exemplu, apreciap. verbal comportamen

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    38/137

    Capitolul 3 - Recompense

    4

    in loc

    sa

    recompensap.), dar la un comportament nonverbal (de pilda, zambip., dati din cap

    sau ridicati degetul mare). Straduiti-va sa obtineti

    mai

    multe

    raspunsuri

    inainte

    de

    a oferi o

    recompensa tangibila. 0 alta modalitate de a umple timpul dintre aparip.a comportamentului

    oferirea

    e c o m p _ ~ n s e i

    este sa folositi

    un

    sistem de reprezentare simbolica a recompenselor pe

    care le c a ~ t i g a copilul.

    12. La inceputul terapiei rostiti numele comportamentului pe care il recompensati

    In felul acesta, copilul intelege care e

    comportamentul

    recompensat faptul ca doriti sa

    l

    repete. De asemenea, se

    i n t a r e ~ t e

    legatura dintre recompensa comportament. Rostirea

    cu

    voce tare a numelui comportamentului va ajuta ca terapeut,

    pentru

    cava menp.ne concentrat

    pe

    obiectivul lectiei. Mai tarziu

    nu va mai £

    a ~ a

    de important

    sa denumip. in mod specific

    fiecare comportament, intrucat copilul va

    £

    capabil

    sa

    inteleaga contingenta.

    13. in timp faceti trecerea spre recompense mai putin neobi§nuite

    §i

    mai practice

    Recompensele practice naturale

    promoveaza

    generalizarea.

    In

    caz contrar, e foarte

    posibil ca prezenta copilului

    in

    medii naturale, unde nu sunt accesibile recompense, sa dudila

    disparitia comportamentelor adecvate reaparip.a comportamentelor disruptive.

    14. Nu folositi recompensele ca §antajl

    Nu o b i ~ n u i p copilul sa

    auda

    dinainte despre recompensa pe care o va c a ~ t i g a Cand apar

    comportamente disruptive, nu-i amintiti copilului despre recompensa pe care o va

    primi daca

    se

    o p r e ~ t e mai

    ales

    nu l

    amenintaP. ca o va pierde.

    Nu

    , plusap." daca se

    i n r a u t a t e ~ t e un

    comportament

    disruptiv, adica nu introducep. o recompensa sup imen ara, care nu era prezenta

    inainte

    de

    inrautati rea situatiei.

    $antajul este ext rem

    de

    atragator

    Petermen

    scurt, pare foarte eficient. De

    multe

    ori copiii

    inceteaza imediat comportamentul disruptiv daca

    sunt

    ~ a n t a j a p Este o strategie pe termen

    scurt care

    poate

    ~ u r rapid situap.a,

    dar

    care va provoca probleme de durata. mandoi putep.

  • 8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

    39/137

    42

    Ghid

    de

    terapie

    B

    deveni

    dependenti de

    aceasta forma de §anta}. Vep

    fi nevoip

    sa-i

    ,amintip

    deseori copil

    de recompensa §i

    de

    ceea ce trebuie sa faca

    pentru

    a o ca§tiga. In acest fel, lasati loc negocier

    tocmelii, iar copiii se

    pot

    obi§nui ca mai intai sa se gandeasca

    daca

    recompensa merita efo

    pe care

    i l

    cerep

    de la ei

    Este

    mai

    bine

    sa

    anuntaJi recompensa

    DUPACE

    se manifesta

    comportamentul

    ADECV

    Dincolo de faptul ca impiedicap dezavantajele �