GHIDUL ABSOLVENTULUI

Elaborarea, redactarea şi susţinerea lucrărilor de diplomă

Pentru specializările:Inginerie Mecanică,Inginerie Industrială,

Inginerie si Management

1. DEFINIREA ŞI SCOPUL LUCRĂRII DE DIPLOMĂLucrarea de diplomă este o lucrare de sinteză prin care absolventul îşi dovedeşte

capacitatea inginerească, formată prin cunoştinţele teoretice şi aplicative asimilate în facultate în cadrul anilor de studiu, urmând ca în urma susţinerii reuşite a acesteia să i se confere titlul de inginer în specialitatea absolvită. La elaborarea lucrării de diplomă trebuie acordată o atenţie deosebită recomandărilor cuprinse în acest ghid şi a celor precizate de către conducătorul de lucrare, în scopul justificării tehnice, ştiinţifice şi economice a variantelor de lucrarea adoptate sau a rezultatelor în cazul unei teme de diplomă.

Prin pregătirea lucrării de diplomă, absolventul are posibilitatea de a-şi însuşi cunoştinţele impuse prin tematica examenului de diplomă, ca formă de verificare a pregătirii teoretice de ansamblu în domeniul Ingineriei Industriale, Ingineriei Mecanice si Inginerie si Management.

Lucrarea se elaborează pe baza unei teme propuse de: cadre didactice din cadrul facultăţii; specialişti din întreprinderi sau institute de cercetare de profil dinţară şi străinătate; absolvent.

În cadrul lucrării, absolventul trebuie să soluţionează o problemă tehnologică sau constructiv - tehnologică sau de cercetare pentru specializarea TCM, pentru specializarea de o problemă de concepţie constructivă de nivel ingineresc de genul celor cu care se va confruntă în producţie, cercetare şi proiectare, iar pentru specializarea IEDM o problemă tehnica de constructiv - tehnologică sau de cercetare si o problema de management. La elaborarea lucrare trebuie să se folosească cele mai recente soluţii tehnologice şi constructive, respectiv de management şi să se adauge la acestea contribuţii originale.

Atât la partea constructivă cât şi la cea tehnologică, sau de management se recomandă efectuarea unor calcule de optimizare prin simulare pe calculator.

Rezumatul lucrării de diplomă se va prezenta, aproximativ pe o pagină, atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie mondială.

2. TEMATICA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂLa stabilirea temei lucrării de diplomă se va avea în vedere ca aceasta să fie suficient

de complexă, astfel încât să-i permită absolventului etalarea cunoştinţelor dobândite în facultate şi introducerea unor contribuţii originale, pe de o parte şi în aceleaşi timp să prezinte interes pentru producţie sau cercetare.

Temele propuse trebuie să fie avizate de către directorul Departamentului de Inginerie si Management Tehnologic şefii de catedre Sisteme Industriale si Management Tehnologic si Ingineria Sistemelor Mecanice, respectiv de şefii serviciilor de concepţie din întreprinderi sau institute de cercetare. Temele propuse vor fi aprobate de către o comisie formată din cadre didactice de la cele doua catedre, componente ale departamentului.

2.1. Tematica lucrărilor de diplomă pentru profilul T.C.M. Elaborarea unor tehnologii, sisteme tehnologice de prelucrări, optimizare tehnologică; Simularea pe calculator a unor procese tehnologice, proiectarea asistată de calculator a pieselor şi subansamblelor mecanice; Tehnologii de execuţie a unor repere; Tehnologii de asamblare; Tehnologii de măsură şi control;

Cercetări privind optimizarea, simularea sau modelarea cu ajutorul calculatorului a tehnologiilor de prelucrare; Studiul şi proiectarea unor echipamente tehnologice pentru un proces de execuţie a unor organe de maşini; Studiul şi l proiectarea unor ansamble şi subansamble pentru prelucrarea metalelor; Studiul şi managementul unor sisteme sau linii de fabricaţie; Studiul şi proiectarea unor ştanduri şi echipamente de control şi testare din industria construcţiilor de maşini; Proiectarea sau modernizarea unor roboţi şi manipulatoare industriale; Proiectarea sau modernizarea unor procese tehnologice moderne pentru piese complexe, pe maşini-unelte de mare productivitate, cât şi a S.D.V.-urilor speciale aferente; Proiectarea sau modernizarea unor procese tehnologice pe linii tehnologice flexibile. Determinarea variantelor optime prin procese numerice adecvate; Proiectarea sau modernizarea unor linii tehnologice de execuţie şi montaj cât şi a mai multor celule de fabricaţie; Proiectarea sau modernizarea unor tehnologii de deformare la rece, împreună cu sculele şi utilajele aferente; Studiul şi proiectarea unor echipamente tehnologice; Cercetarea unor tehnologii de prelucrare cât şi a unor S.D.V.- uri speciale; Proiectarea sau modernizarea unor tehnologii pe maşini-unelte automate, semiautomate şi cu comandă numerică şi simularea pe calculator a aspectelor caracteristice ale acestor prelucrări.

2.2. Tematica lucrărilor de diplomă pentru profitul EPI Studiul şi proiectarea de utilaje tehnologice specifice, modernizări şi optimizări; Studiul şi proiectarea sau modernizarea unor ansamble şi subansamble pentru utilaje tehnologice specifice; Studiul şi proiectarea sau modernizarea unor elemente specifice din componenţa maşinilor tehnologice; Studiul şi proiectarea sau modernizarea de automatizări pentru utilaje şi tehnologii specifice; Studiul şi proiectarea sau modernizarea de manipulatoare şi roboţi industriali; Studiul şi proiectarea unor module pentru roboţi industriali; Proiectarea sau modernizarea unor echipamente şi ştanduri de testare în diferite scopuri a maşinilor tehnologice specifice; Proiectarea sau modernizarea unor sisteme complexe de acţionare şi comandă electrică, electronică hidraulică pneumatică şi combinate pentru maşini tehnologice; Alte maşini aparate sau instalaţii specifice activităţii inginerului mecanic; Realizarea unor studii complexe privind modularizarea şi tipizarea în construcţia de maşini şi utilaje tehnologice specifice; Realizarea de studii de fiabilitate care să se finalizeze prin propuneri de îmbunătăţiri ale elementelor, blocurilor sau sistemelor tehnologice; Managementul tehnologic al sistemelor de mentenanţă al utilajelor şi instalaţiilor de proces; Elaborarea unor studii şi soluţii de programe în domeniul lucrării asistate de calculator.

2.3. Tematica lucrărilor de diplomă pentru profitul IEDM- componenta de inginerie Studiul şi proiectarea de utilaje tehnologice specifice, modernizări şi optimizări;

Studiul şi proiectarea sau modernizarea unor ansamble şi subansamble pentru utilaje tehnologice specifice; Studiul şi proiectarea sau modernizarea de automatizări pentru utilaje şi tehnologii specifice; Studiul şi proiectarea sau modernizarea de manipulatoare şi roboţi industriali; Proiectarea sau modernizarea unor echipamente şi ştanduri de testare în diferite scopuri a maşinilor tehnologice specifice; Elaborarea de studii şi soluţii de programe în domeniul lucrării asistate de calculator. Analiza managementului activităţii de service în domeniile tehnologice; Analiza dp.dv. ergonomic si logistic a fluxului de fabricaţie; Proiectarea ciclului de fabricaţie si logistica aferentă

Tematica lucrărilor de DIPLOMĂ pentru programul de studii IEDM - componentade management Aspecte privind managementul general al organizaţiilor, cu identificarea practică a aspectelor teoretice studiate. Cercetarea şi studiul particularităţilor managementului IMM-urilor, cu investigaţii practice. Aspecte privind managementul resurselor umane în firme şi organizaţii, cu identificarea practică a aspectelor teoretice studiate. Aspecte privind managementul strategic al organizaţiilor, cu identificarea practică a aspectelor teoretice studiate. Planificarea şi organizarea facilităţilor, cu identificarea practică a aspectelor teoretice studiate. Management operaţional şi organizarea producţiei, cu identificarea practică a aspectelor teoretice studiate. Studiul activităţii de marketing, cu investigaţii practice. Managementul sistemelor de comerţ electronic. Aspecte de analiză economico-financiară, cu studii de caz practice în firme. Aspecte privind bugetarea şi managementul financiar în organizaţiile pro-profit, cu studii de caz practice în firme. Aspecte privind contabilitatea de gestiune, cu studii de caz practice în firme.

Observaţii:1. La elaborarea temelor se va avea în vedere specialitatea candidatului şi ca urmare

temele vor conţine obligatoriu şi părţi din specialitatea respectivă. 2. Toate lucrările specializării TCM vor cuprinde obligatoriu studiul unui aspect

tehnologic3. Cu ocazia elaborării temei se vor indica locurile de documentare şi stadiul actual al

problematicii .şi perspectivele de dezvoltare..4. Toate lucrările specializării IEDM vor cuprinde obligatoriu o parte distincta cu

aspecte de management

3. PRIMIREA TEMEI PENTRU LUCRAREA DE DIPLOMĂConform planului de învăţământ perioada efectivă alocată pentru elaborarea

lucrărilor de diplomă este semestrul II al anului IV. Tema pentru lucrările de diplomă poate fi formulată în cursul anului IV sau anterior pentru a permite documentarea şi chiar elaborarea unor părţi ale acestuia în perioada activităţii la diferite cercuri ştiinţifice.

4. DOCUMENTAREA PENTRU LUCRAREA DE DIPLOMĂDocumentarea pentru lucrarea de diplomă constituie prima fază a elaborării acestuia

şi ea trebuie demarată cât mai devreme pentru a asigura timpul necesar obţinerii unor publicaţii de la alte institute din ţară şi străinătate.

În cadrul documentării în întreprindere, absolventul îşi va însuşi soluţiile tehnologice şi constructive existente, se va interesa asupra avantajelor şi dezavantajelor acestora, se va consulta cu specialiştii respectivi în direcţia îmbunătăţirii performanţelor acestor tehnologii şi utilaje. De asemenea, absolventul se va documenta în sensul cunoaşterii caracteristicilor utilajelor existente pe care urmează să le modernizeze sau să conceapă o tehnologie îmbunătăţită, normelor interne utilizate, indicatorilor tehnico - economici, a eventualelor soluţii existente, a aspectelor ecologice, etc. Va lua legătura cu cercetătorii în domeniul respectiv pentru a solicita materiale bibliografice pe care le deţin în această direcţie.

De asemenea va consulta documentaţia tehnologică şi constructivă existentă, va analiza modul în care se respectă în producţie această documentaţie şi carenţele ei.

Pe parcursul perioadei de documentare, candidatul va putea consulta şi cadre didactice de la alte catedre în scopul aprofundării aspectelor fizice şi matematice necesare rezolvării tematicii lucrării de diplomă. Desigur se va acorda importanţă găsirii soluţiilor de modelare matematică şi de cercetare numerică.

O importanţă deosebită este acordată documentării prin INTERNET.Pe parcursul perioadei de documentare absolventul îşi va întocmi lista bibliografică în

ordine alfabetică, conform indicaţiilor din SR-ISO 690-96In limita posibilităţilor, absolvenţii se vor deplasa şi documenta la Institutul Naţional

de Informare şi Documentare Tehnică din Bucureşti sau vor solicita diferite copii de pe lucrările de referinţă prin Biblioteca Universităţii, din biblioteci din alte centre universitare.

Documentarea teoretică şi practică se va finaliza cu un studiu critic al situaţiei existente şi măsuri de rezolvare care vor sta la baza întregului lucrare de diplomă.

5. ÎNDRUMAREA ELABORĂRII LUCRĂRII DE DIPLOMĂLucrarea de diplomă se întocmeşte sub îndrumarea unui CONDUCĂTOR

ŞTIINŢIFIC, care poate fi cadru didactic având gradul didactic minim de şef lucrări sau lector universitar sau specialist din producţie sau cercetare având pentru cadrele din producţie o vechime minimă de 10 ani, iar pentru cele din cercetare gradul de cercetător ştiinţific gradul III.

Poate coordona lucrarea de diplomă şi cadrul didactic având gradul didactic de asistent care are titlul ştiinţific de doctor.

Repartizarea conducătorilor lucrărilor de diplomă se face ţinând cont de conţinutul temei lucrarea şi de posibilităţile de îndrumare. Repartizarea se efectuează de către biroul catedrelor din cadrul departamentului IMTech, ţinând cont şi de autorii temelor de lucrare.

Se recomandă absolvenţilor să ia legătura cu conducătorul ştiinţific încă înainte de a pleca la documentare, pentru a-i preciza obiectivele principale ale lucrării şi aspectele care trebuie sondate la locul de documentare.

La întoarcerea din documentare când deja absolventul este în posesia situaţiei reale din producţie sau din cercetare a temei cât şi a posibilităţilor de informare şi realizare a acestuia va întocmi planul lucrării, care în principal trebuie să cuprindă următoarele părţi caracteristice (capitole):

1. Introducere;2. Analiza stadiului actual al temei. Soluţii existente;3. Descrierea soluţiilor noi propuse şi alegerea variantei optime;

4. Memoriu tehnic, pentru justificarea soluţiilor propuse prin: 4.1. Calcule tehnologice, 4.2. Calcule cinematice;4.3. Calcule organologice (calculul de rezistenţă); 4.4. Calcule electrice, hidraulice, termice;4.5. Calcule de stabilire a diferite profile de scule, ştanţe, matriţe;5. Cercetări numerice şi experimentale (după caz)6. Aspecte economice şi organizatorice (calcule economice pentru validarea

soluţiilor propuse, aspecte de refolosire a unor componente);7. Aspecte privind realizare, instalare, întreţinere şi exploatare;8. Aspecte caracteristice de protecţia muncii;9. Concluzii. Contribuţii. Perspective10. Bibliografie11. Plane de operaţii şi documentaţie tehnologică reprezintă partea grafică elaborată pentru documentaţia tehnologică şi / sau constructivă, după caz; 12. Borderou de documente13. Rezumat (în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională)

Pe baza acestui plan general conducătorul îşi va da acordul şi va preciza concret diferitele părţi ale lucrării în cauză. Cadrul didactic poate da un cuprins specific lucrării de proiectare tehnologică, constructivă, etc. în funcţie de tema lucrării de diplomă.

De asemenea conducătorul va stabili un grafic de întocmire a lucrării de diplomă şi un program săptămânal de consultaţii individuale (cca. 2 h/săpt.).

Conducătorul va verifica pe parcurs soluţiile prezentate de absolvent, acordând o atenţie deosebită contribuţiilor originale. In cazul când aceste contribuţii sunt valoroase, conducătorul va propune publicarea acestora în buletinele ştiinţifice planificate în intervalul respectiv sau participarea la manifestări ştiinţifice studenţeşti din ţară şi străinătate sau în anumite cazuri brevetarea.

In cazul în care absolventul nu se prezintă sistematic la consultaţii (minimum 70% din consultaţii), conducătorul va recomanda comisiei respingerea susţinerii acestuia în faţa comisiei pentru examen. Aceeaşi recomandare se va face şi în cazul în care se constată că lucrarea nu are contribuţii personale sau este de nivel foarte scăzut, necorespunzător.

Hotărârea definitivă privind admiterea sau respingerea lucrării se va lua de cătrebiroul catedrelor din cadrul departamentului IMTech, conducătorul ştiinţific în Fişa de apreciere acordă o notă lucrării de diplomă care are valoare informativă pentru membrii Comisiei de examen de diplomă.

6. STRUCTURA, VOLUMUL ŞI FORMA DE PREZENTARE

6.1. Partea scrisăLa redactarea materialului scris şi la întocmirea materialului grafic se vor respecta

prescripţii standardelor în vigoare. Dintre standardele cu caracter general, se atrage atenţia asupra necesităţii consultării şi respectării următoarelor standarde:

- STAS 6443-88: Publicaţii periodice. Prezentarea redacţională a articolelor:- STAS 6072-88: Publicaţii periodice. Cuprinsul. - STAS 6071-88: Publicaţii periodice. Prezentarea redacţională- STAS 6442-79: Rezumate pentru publicaţii şi documentare.- STAS 6857-77: Documentaţia tehnică în construcţia de maşini. Condiţii generale

pentru documente scrise.

- SR-ISO 690-96: Referinţe bibliografice.Lucrarea se va redacta şi preda într-un exemplar tipărit şi unul pe suport electronic.

Partea scrisă a lucrării de DIPLOMĂ va avea un volum de cca. 60 – 80 de pagini, orientativ, prin consultare cu cadrul didactic conducător ştiinţific.

Memoriul tehnic se va scrie pe o parte a filei de format A4, încadrat într-un chenar, cumargini 2,5 peste tot, respectându-se scrisul tehnic (28 - 30 rânduri, orientativ). De asemenea lucrarea poate fi tehnoredactată cu fontul TNR-12, sau ARIAL-11, sau fonturi asemănătore, la 1,5 rânduri.

Prima pagină a părţii scrise, care constituie subcoperta, se va realiza după modelul din Anexa 1. Se recomandă ca această pagină să fie scrisă cu imprimantă având rezoluţie minimă 300 dpi.

Pagina a doua conţine Tema lucrării, care se va completa pe formulare de forma celui din Anexa 2, cu datele şi semnăturile prevăzute. Această pagină va fi primită de absolvent înainte de legarea în volum a lucrării.

Pagina a treia reprezentând „Fişa de apreciere a lucrării de DIPLOMĂ” va fi completată de conducătorul ştiinţific şi va fi ataşată DUPĂ predarea la secretariatul Facultăţii de Inginerie conform Anexei 3.

Pe pagina a patra va prezenta rezumatul în limba română. Rezumatul va cuprinde o singură pagină şi va prezenta concis şi precis conţinutul lucrării (vezi STAS 6442—79), ideile sale esenţiale urmată de o scurtă sinteză a rezultatelor şi a concluziilor şi a recomandărilor. Va cuprinde scopul temei, obiectivele si stadiul realizării ei în producţie sau în cercetare. Se va preciza natura lucrării: concepţie tehnologică, cercetare, proiectareetc. De asemenea, se va face o referire la posibilităţile de utilizare a lucrării în producţie sau cercetare. In final va cuprinde soluţiile personale şi principalele metode adoptate pentru finalizarea acestora.

Se recomandă ca textul rezumatului să fie urmat de cuvinte cheie destinate indexării (clasificării alfa-zecimale) a lucrării. Rezumatul trebuie să înceapă printr-o frază de prezentare a ideii conducătoare a subiectului lucrării.

Pagina a cincea va conţine traducerea rezumatului într-o limbă de largă circulaţieinternaţională.

Începând cu pagina a 6-a urmează cuprinsul, care se întocmeşte în conformitate cu recomandările din STAS, folosind numerotarea zecimală.

In continuare urmează MEMORIUL TEHNIC propriu-zis care se va redacta sistematic, clar şi concis pe capitole, evitând scrierea repetată a unor formule, explicaţii simple, etc.

In cazurile în care se intenţionează trimiterea unui exemplar din lucrare la întreprinderea sau institutul care a elaborat tema, sau dacă alte motive obiective o impun, cu avizul conducerii catedrei, memoriul tehnic poate fi dactilografiat şi altfel.

6.2. Partea grafică Partea grafică va cuprinde elemente specifice temei care de la caz la caz pot fi:

Desene de ansamblu, subansamble şi desene de execuţie (pentru reperele de complexitate ridicată) concepute de autor;

Scheme de prelucrare pe utilaje complexe; Schema de reglare tehnologică; Scheme de generare a diferitelor profile; Scheme cinematice; Scheme de montaj;

Fotografii Fişe tehnologice Plane de operaţii reprezentative; Scheme şi fişe de programare; Diagrame ridicate experimental sau cu ajutorul calculatorului; Scheme logice; Programe de calculator Listinguri de calculator; Elemente de management

Regulile de reprezentare grafică trebuie să fie conform standardelor în vigoare. Toate desenele tehnice se elaborează pe formate standardizate şi la o scară

corespunzătoare. Numărul concret şi volumul planşelor se vor stabili de comun acord cu conducătorul. MINIM 5-6 formate A1 echivalente, orientativ. În acest număr de formate cerut, pot fi incluse, după caz şi cu acordul cadrului didactic coordonator şi planşe de prezentare, postere, itinerarii tehnologice, plane de operaţii, etc.

Se menţionează că în partea scrisă trebuie să existe referiri şi explicaţii pentru fiecare planşă. Este necesară prezentare scrisă atât a conţinutului şi funcţionării fiecărui utilaj cât şi a S.D.V.- ului sau altui element conceput.

Pe desene de ansamblu trebuie să se specifice: destinaţia utilajului; caracteristici tehnice principale modul de reglare; instrucţiuni de exploatare; condiţii tehnice. Montare, punere în funcţiune, probe.

Desenele de execuţie trebuie să fie întocmite conform normelor internaţionale cu evitarea cotărilor simbolizate care pun pe executant în situaţia de a căuta un număr mare de standarde şi norme. Desenele de definire (conform terminologiei I.S.O.) trebuie să conţină toate pretenţiile proiectantului referitoare la funcţionalitatea piesei respective, fără nici o posibilitate de interpretare în mai multe feluri.

In direcţia întocmirii desenului de definire a piesei trebuie să se plece de la premisa că el reprezintă o documentaţie de concepţie completă care circulă în special în atelierele de proiectare constructivă şi tehnologică, urmând ca în secţiile de producţie să ajungă numai desenele de operaţie din planele de operaţie (desene de execuţie - după terminologia internaţională).

Partea grafică se va executa îngrijit şi cu mare acurateţe pe hârtie albă în creion sau tuş, pe calc folosind tuş sau tipărită cu ajutorul imprimantei sau plotter-ului.

Planşele primite de la întreprinderi sau institute de cercetare-proiectare, care au servit ca obiect al temei, şi ca documentare şi care nu conţin modificări substanţiale ale autorului, se vor lăsa pe ozalid sau hârtie de xerox şi se vor afişa în funcţie de necesitate, la susţinere, fără ca să facă parte din volumul prevăzut pentru materialul grafic.

La elaborarea materialului grafic se va ţine cont de prescripţii următoarelor standarde:

STAS 1-84 Desene tehnice. Formate.STAS 2-84 Desene tehnice. Scări.STAS 612-83 Desene tehnice. Notarea stării suprafeţelor.STAS 734-82 Desene tehnice. Reprezentarea roţilor dinţate,

angrenajelor şi transmisiilor prin lanţ.

STAS 735/1-87 Desene tehnice. Reprezentarea îmbinărilor sudate sau lipite.STAS 735/2-87 Desene tehnice. Notarea procedeelor de verificare.STAS 4659-87 Documentaţia tehnică în construcţia de maşini.

Borderoul documentaţiei de bază.STAS 5013/1-82 Desene tehnice. Roţi dinţate cilindrice. Indicarea

elementelor danturii.STAS 5013/2-82 Desene tehnice. Cremaliere. Indicarea elementelor danturii.STAS 5013/3-82 Desene tehnice. Roţi dinţate conice. Indicarea

elementelor danturii.STAS 5013/4-82 Desene tehnice. Melci şi roţi melcate cilindrice.

Indicarea elementelor danturii.STAS 5013/5-82 Desene tehnice. Roţi de lanţ pentru lanţuri de

transmisie cu bolţuri, bucşe sau role. Indicarea elementelor danturii.

STAS 6134-84 Desene tehnice. Desene de ansamblu în desenul industrial.STAS 6265-82 Desene tehnice. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni.STAS 6857/1-85 Documentaţia tehnică în construcţia de maşini.

Condiţii generale pentru desenele de execuţie.STAS 7650-89 Desene tehnice. Notarea tratamentului termic şi a acoperirilor, Formatele desenelor şi scărilor de reprezentare se vor alege astfel încât suprafaţa

planşelor să fie folosită cât mai util, fără spaţii goale mari şi fără măriri nejustificate.La lucrările care au caracter pronunţat de cercetare, în partea grafică vor putea fi

considerate scheme, diagrame, întocmite original de către absolvent.Rezultatele unor programe de calculator listate se prezintă într-o anexă în lucrare,

urmând ca filele caracteristice conţinând tabele finale sau algoritmul de calcul, să fie prezentate separat, aceasta putând constitui astfel un format de desen.

7. RECOMANDARI PENTRU ÎNTOCMIREA LUCRĂRII7.1. IntroducereIn introducere se va arăta oportunitatea temei, importanţa agregatului sau a utilajului

din care face parte obiectul temei, actualitatea acestuia.Se va arăta clar şi concis obiectul şi scopul lucrării, obiectivele, problemele care

trebuie să fie analizate şi rezolvate în lucrare şi modul general de soluţionare a acestora.Dacă tema se încadrează în temele de cercetare ale catedrei sau dacă abordează

probleme concrete ridicate de unele unităţi productive sau de cercetare-proiectare, de dezvoltare a bazei materiale a laboratoarelor catedrei, fie în scop didactic sau de cercetare ştiinţifică, se va specifica titlul temei sau acţiunii de ansamblu şi măsura prin care lucrareade faţă contribuie la rezolvarea acestora.

De asemenea, se va prezenta pe scurt conţinutul lucrării pe capitole modul de rezolvare a temei metodele utilizate si aplicativitatea temei.

7.2. Analiza stadiului actual al temeiSe va face un scurt istoric asupra evoluţiei utilajului, a problemei de cercetare sau a

tehnologiei de ansamblu din care face parte tema aleasă, atât în ţară cât şi în străinătate. Se vor prezenta, prin utilizarea de scheme, fotografii sau xerocopii, soluţiile actuale şi direcţiile de cercetare pe care s-au axat diferite universităţi, institute de cercetare sau întreprinderi în scopul rezolvării problemei.

Pentru a se putea efectua o prezentare completă şi de ţinută a acestei evoluţii, trebuie să se studieze amănunţit literatura de specialitate referitoare la subiect.

Se va începe cu tratatele şi lucrările de sinteză, cursuri, monografii tehnice, articole din volumele lucrărilor ştiinţifice cărţi de maşină, cărţi tehnice ale diferitelor utilaje, etc. Apoi se va trece la studierea articolelor din revistele de specialitate (Construcţia de Maşini, Stanki Instrument, Maschinenbautechnik, Antriebstechnik, Machinery, Gep, Gepgyartastechnologia, Mecanica Aplicată, Oil Hydraulic and Pneumatic, Mechanical Engineering Design, etc).

La consultarea revistelor se recomandă să se procedeze în felul următor:a) se parcurge cuprinsul (selectând titlurile de interes posibil pentru tema urmărită);b) se studiază rezumatul, spre a vedea dacă are sau nu tangenţă directă cu tema;c) dacă da, se examinează mai întâi figurile şi tabelele care de cele mai multe ori

sunt revelatorii pentru valoarea ştiinţifică a articolului în cauză.Documentarea pe profil poate fi mult uşurată şi prin folosirea cercetărilor

bibliografice, care se află la bibliotecă, ordonate pe indici de clasificare.Un rol deosebit de important la documentare îl au cataloagele de prospecte,

brevetele de invenţie, tezele de doctorat şi lucrării de DIPLOMĂ ale promoţiilor anterioare. Sursele de documentare WEB vor fi de asemenea cotate la un nivel înalt.

De asemenea, este util să se folosească şi sursele secundare (revistele de referate, bibliografiile diferitelor lucrări şi fişierele bibliotecilor). Ele uşurează şi scurtează drumul la informaţia primară şi economiseşte timp.

Pe baza literaturii studiate şi din documentarea la întreprinderi şi institute de specialitate în cadrul acestui capitol trebuie să se prezinte clar şi ştiinţific construcţiile, tehnologiile, cercetările în domeniul temei, efectuându-se şi o analiză critice privind avantajele şi dezavantajele construcţiilor şi tehnologiilor studiate, din punctul de vedere a performanţelor, randamentului, durabilităţii, fiabilităţii, gradului de automatizare şi de cibernetizare, etc.

In concluziile acestui capitol trebuie să fie scoasă în evidenţă necesitatea cercetării şi proiectării constructive şi tehnologice în scopul îmbunătăţirii situaţiei actuale.

Volumul acestui capitol poate fi de aproximativ 20% din lucrare.

7.3. Descrierea soluţiilor noi propuse şi alegerea variantei optimeIn cadrul acestui capitol candidatul va prezenta contribuţii constructive si tehnologice

la soluţionarea temei. Tehnologia sau soluţia constructivă de bază concepută trebuie să rezulte cu claritate. Se va menţiona care este partea preluată din vechea construcţie sau tehnologie şi ce se propune nou prin rezolvarea temei. Uneori, foarte sugestiv, se pot scoate în evidenţă modificările propuse prin reprezentarea acestora cu o culoare distinctă pe desenul în ozalid al soluţiei anterioare. Aceste desene de construcţie care conţin modificări fac parte din volumul de material grafic care este atribuit absolventului.

După prezentarea soluţiilor constructive propuse, cu ajutorul unor scheme de principiu sau a soluţiilor tehnologice, cu ajutorul unor itinerare cu schiţe de operaţie, se trece la fundamentarea ştiinţifică a acestor soluţii:7.4. Breviar de calcul.

7.4.1. Calcule tehnologice.7.4.2. Calcule cinematice;7.4.3. Calcule de dimensionare şi verificare; 7.4.4. Calcule electrice, hidraulice, termice;7.4.5. Calcule de stabilire a diferite profile de scule, ştanţe, matriţe;

Calculele vor fi însoţite de schiţe explicative incluse în text la mărimea impusă de complexitate şi eventual de gabarit.

Unele scheme cinematice, electrice, tehnologice, etc., de complexitate mai mare, vor fi desenate pe formate mai mare de A1, care vor fi considerate în volumul de material grafic. Atât diferitele soluţii noi de utilaje, cât şi cele de dispozitive, scule, etc. vor fi dimensionate şi verificate cu ajutorul calculelor de rezistentă caracteristice. Aceste calcule de rezistenţă se pot referi la: arbori, roţi dinţate, carcase, portscule, scule, etc.

De asemenea vor fi cuprinse modalităţile de alegere a ajustajelor, a deplasărilor motoarelor de acţionare, de profilare, etc.

Operaţiile caracteristice (cele de prelucrare pe maşini-unelte universale, cu comandă numerică, automate, de danturare, etc.) vor fi analizate amănunţit întocmindu-se diferite scheme de prelucrare care vor fi analizate şi optimizate pe calculator.

Fişele de programare pe maşini cu comandă numerică vor fi întocmite în „cod maşină” specific fiecărei maşini CN. Dacă programul este lung, în lucrare se vor prezenta fisele de programare numai pentru 30...60 adrese (secvenţe) caracteristice iar in anexă se va prezenta integral.

De asemenea calculele de dimensionare şi cele tehnologice prezentate se vor referi în special la aspectele caracteristice evitându-se repetarea calculelor identice care diferă doar prin mărimea unor parametri de intrare.

O mare atenţie se va acorda calculelor de optimizare, care trebuie să stea la baza determinării parametrilor constructivi şi tehnologici principale.

Pe lângă calculele amintite, în acest capitol trebuie să se prezinte descrieri constructive, funcţionale şi tehnologice ale utilajelor, S.D.V.- urilor şi tehnologiilor prezentate în detaliu pe planşele din partea grafică.

7.5. Cercetări teoretice şi experimentaleIn cadrul acestui capitol se vor prezenta programele şi subprogramele de calcul

numeric întocmite de absolvent pentru soluţionarea problemelor de calcul constructiv şi pentru calcule tehnico-economice şi apoi o parte din rezultatele obţinute, sub forma tabelare şi de diagrame sau nomograme.

Tabelele şi diagramele vor fi însoţite de interpretări atât de ansamblu cât şi comparative cu rezultate similare din bibliografie.

Cercetările experimentale vor fi prezentate pe baza unor fotografii ale instalaţiei realizate, diagrame de măsurări tabele valorice obţinute experimental.

Se vor compara rezultatele experimentale, cu cele obţinute la calculele teoretice şi se va prezenta o analiza a acestora şi se vor trage concluziile aferente.

7.6. Aspecte economice şi organizatoriceIn fiecare lucrare de DIPLOMĂ va exista un capitol (cca. 5% din volumul total) numit

"Aspecte economice şi organizatorice" (sau denumiri similare) în care se va face justificarea economică a soluţiilor adoptate. In general în acest capitol se vor evalua avantajele economice pe care le prezintă soluţia propusă în raport cu situaţia existentă, costul fabricaţiei echipamentului proiectat, evidenţierea eficienţei acestuia, etc.

Dacă sunt conturate mai multe variante tehnologice, calculul economic va trebui să stabilească varianta cea mai eficientă.

In situaţia în care nu există termen de comparaţie se vor compara costurile estimate pentru materializarea soluţiilor propuse

Cu ocazia consultaţiilor se va stabili pentru fïecare lucrare în parte aspectele economice care trebuie urmărite. Acest capitol va purta viza cadrelor didactice care activează la grupul de discipline economice.

7.7. Aspecte privind realizarea, instalarea, întreţinerea şi exploatareaIn acest capitol se vor prezenta:

o principale aspecte legate de posibilităţi practice de realizare a produsului, întreprinderi constructoare recomandate pentru fabricarea, enumerarea ansamblelor şi subansamblelor care se aduc de la firme specializate,

o aspecte privind reguli ce trebuie respectate pentru instalarea produsului la utilizator în vederea asigurării condiţiilor necesare pentru asigurarea parametrilor nominali de funcţionare;

o reguli specifice ce trebuie respectate la întreţinerea şi exploatarea produsului.

7.8. Aspecte legate de tehnica securităţii muncii, protecţia contra incendiilor, protecţia mediului

Pe lângă luarea în considerare pe tot parcursul întocmirii lucrării, a normelor generale de protecţie muncii la proiectarea unor utilaje, S.D.V.- uri şi tehnologii noi apar aspecte specifice ale acestei probleme pe care absolvenţii trebuie sa le soluţioneze.

Aceste aspecte vor fi evidenţiate pe baza de schiţe sau scheme şi chiar calcule, în aceasta parte a lucrării, făcându-se referiri şi la materialul grafic sau la capitolele precedente din lucrare. Astfel, de exemplu, se vor specifica aspecte de felul:

la paginile j, k s-au redat calculele de rezistenţă ale fălcii mobile a dispozitivului prin care s-au luat măsurile de siguranţă ca semifabricatul să nu fie eliberat accidental din sistemul de fixare în timpul prelucrării;

dispozitivul proiectat (planşa m, n a fost prevăzut cu mânere pentru a putea fi manevrabil fără pericol de accidentare. Mânerele au fost amplasate la distanta x faţă de suprafaţa inferioară pentru ca să nu strivească mâna operatorului la aşezarea pe masa maşinii;

transmisia cu curele (poz. x, y) cu lanţuri (poz. k) cât şi cele cu angrenaje (poz. e, f) din planşele v şi w au fost prevăzute cu apărători din tabla de grosime g stabilită pe baza următoarele criterii ...

compartimentul pentru acoperiri galvanice s-a prevăzut cu o instalaţie de ventilare a cărei parametrii (debit, putere, filtrare, etc.) s-au determinat după cum urmează planul secţiei de prelucrare osii (planşa x) prevede măsuri contra incendiilor ca: extinctoare de tipul .... scări de incendiu, k guri de apa pentru incendii de dimensiunile x, etc.

7.9. Concluzii . Contribuţii. PerspectiveIn cadrul acestui capitol, absolventul va prezenta o sinteză tehnică a lucrării scoţând

în evidenţă următoarele, ca de exemplu: pe baza consultării materialului bibliografic avut la dispoziţie şi a documentării la întreprinderile ............. şi institutele ............. s-au remarcat următoarele aspecte caracteristice în legătura cu tema .......; cunoscând stadiul actual al problemei, s-a formulat strategia de cercetare şi proiectare orientată pe următoarele direcţii: ........ ; astfel, în capitolele ......... s-au efectuat calculele de dimensionare a următoarelor elemente ........, iar în capitolele ........... am prezentat calculele tehnologice reprezentative,

determinate pe baza unor criterii de optimizare având ca funcţii obiectiv costul prelucrării, rentabilitatea, etc. s-a elaborat tehnologia de prelucrare-mecanică, sau montaj a următoarelor repere ......, asigurând o productivitate şi calitate ridicate. In acest sens, am prevăzut realizarea operaţiilor ....... pe utilaje cu comandă numerică, iar pentru piesele ........ s-au prevăzut strunguri automate cu comandă prin came; pentru operaţiile caracteristice s-a elaborat un număr de ........ plane de operaţii în cadrul cărora s-a utilizat principiul cotării tehnologice ......; s-au proiectat următoarele elemente caracteristice dintre care apreciez că cele două ....... reprezintă noutăţi pe plan naţional şi chiar mondial; materialul grafic conţine desenele de ansamblu ale subansamblelor x şi y desenele de definire a pieselor reprezentative h şi k cât şi schemele de prelucrare pe centrul de prelucrare orizontal tip ......; din calculele economice efectuate reprezintă o productivitate de .x%, indice de utilizare a materialului de y%, al manoperei de h%, ceea ce conferă soluţiilor constructive şi tehnologice o rentabilitate corespunzătoare .......; în direcţia organizării secţiei productive ....... am: prevăzut următoarele elemente caracteristice .........In final, apreciez că principalele contribuţii personale ale subsemnatului, în cadrul lucrării constau din:

- în memoriul scris .......- în cadrul materialului grafic .......- perspective de dezvoltare şi aplicare

Concluziile trebuie redactate în relaţie logică cu obiectivele propuse, într-o formulare limpede, neechivocă. Concluziile vor reflecta răspunsuri sau soluţii la întrebările lucrării. Acest capitol va începe cu prezentarea succintă a motivaţiei tezei. În următoarele paragrafe se vor redacta concluziile referitoare la rezultatele obţinute, evitând detalii şi argumentări suplimentare. Este de dorit ca în concluzii să se indice contribuţia adusă în domeniu, de problema realizată, precum şi implicaţiile sale practice. Pot fi identificate şi sugerate direcţii viitoare de abordare a temei.

7.10. BibliografiePentru orice relaţie sau schemă de principiu preluate din literatura se va indica în

mod obligatoriu sursa bibliografică printr-o trimitere de forma: "folosind metoda descrisa în [4], pag. 12-14, s-a obţinut ......."

In lucrarea de diplomă lista bibliografică a lucrărilor consultate se dă o singură dată, la sfârşitul lucrării. Ea va cuprinde atât cărţile, revistele de specialitate, tezele de doctorat, etc. aranjate în ondine alfabetică după autori şi numerotate în ordinea crescătoare.

Se vor introduce în lista bibliografică numai acele lucrări care au fost direct utilizate în lucrare şi deci, care într-un mod sau altùl, au contribuit şi redactarea lucrării. Este un aspect de onestitate ştiinţifică de a indìca toate lucrările consultate şi care au legătură cu lucrarea.

Bibliografia va fi prezentată în ordine alfabetică, în concordanţă cu numele primului autor. Publicaţiile aceluiaşi autor vor fi prezentate în ordinea anului de publicare. Dacă în acelaşi an autorul (acelaşi grup de autori) are (au) mai mult decât o lucrare, se va introduce o etichetă (a,b,c...) în lista bibliografică, înaintea numelui primului autor.

În cazul autocitărilor, numele autorului tezei va fi boldat, pentru a se identifica rapid complementarea activităţii de cercetare pentru teză cu o activitate publicistică de diseminare a rezultatelor şi de vizibilitate acceptată a rezultatelor cercetării.

Bibliografia se va încrie în concordanţă cu soluţiile prezentate în standardul SR ISO 690. Autorii vor fi înscrişi cu majuscule, iar titlul cărţii sau revistei sau volumul conferinţei în care e publicată lucrarea va fi italizat.

Elementele referinţei bibliografice (conform SR ISO 690-96 ) pentru cărţi şi monografii tehnice sunt: numele şi prenumele autorului (prenumele se poate cu iniţiale); titlul cărţii; editura; locul publicării; anul publicării.

Elementele referinţei bibliografice pentru articole sunt: numele şi prenumele autorului; titlul lucrării; titlul revistei; volumul şi număr; anul apariţiei; paginile între care figurează lucrarea, sau în cazul consultării unor site-uri pe internet, adresa exactă şi completă a paginii de net accesate.Exemple:[1] EMCO, www.emco.com/product/pcMill.html - PC MILL 100[2] Ispas C. ş.a., Maşini-unelte. Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.[3] Rostic,B., Multicriteria optimization of planetary gear train, In: Mechanical Engineering Publications vol. 21, London, 1994, pp. 57- 62.[4] NICOLESCU, O. Activitatea antreprenorială. Revista “Tribuna Economică”, nr. 19/ mai 1999; p.12-13. [5] ABRUDAN, I. şi LOBONŢIU, G. Întreprinderea fractală - un nou model organizational.

În: Acta Universitatis Cibiniensis, vol. XXXIX, Seria Tehnică, F. “Management şi Marketing”; Sibiu: International Conference “Beyond 2000: Engineering Research Strategy”, Universitatea “Lucian Blaga”, 25-26 noiembrie 1999. p.1-6.

7.11. Plane de operaţie şi documentaţie tehnologicăPlanele de operaţie reprezintă o parte din documentaţia tehnologică destinată să

circule în atelierele şi secţiile de fabricaţie. După cum s-a maì menţionat anterior, într-un sistem de fabricaţie bine organizat desenele de definire a produselor nu pot ajunge în producţie şi ca urmare, la locurile de munca sunt repartizate aceste documentaţii tehnologice formate, după necesitate, din următoarele părţi: Plan de operaţie coperta; Desfăşurător de operaţii; Plan de operaţie corp; Plan de operaţie urmare schiţă corp; Plan de operaţie urmare text; Fişa de reglare a maşinii (pentru maşini-unelte automate, cu comandă program,

maşini de danturat, agregate, etc.); Lista de S.D.V.- uri; Fişa de programare; Program tehnologic de control; Fìşa de reglare a sculelor.

Pentru maşinile-unelte cu comandă program, linii tehnologice, celule flexibile de fabricaţie, trebuie întocmită schema prelucrării care cuprinde atât schemele mişcărilor relative ale grupelor de scule, cât şi ciclograma acestor mişcări. La prelucrările de degroşare se va prezenta şi diagrama energetică a operaţiei din care trebuie să rezultă variaţia puterii consumate în timp.

La reprezentarea schemelor de prelucrare se vor evita suprapunerile de multe traiectorii şi în acest sens se vor reprezenta separat schemele diferitelor faze sau grupe de

faze. Această planşă cu schemele de prelucrare trebuie întocmită cu multă atenţie ea constituind o documentaţie tehnologică de nivel care caracterizează pregătirea viitorului inginer in specialitatea sa.

La întocmirea schemelor de prelucrare se recomandă să se utilizeze linii colorate cu ajutorul cărora se pot reprezenta mult mai evident diferitele aspecte ale complexului de prelucrări. Se menţionează că această planşa cu schemele de prelucrare constituie unul sau mai multe formate din numărul de formate prescrise.

La prelucrările pe maşini-unelte automate, se vor reprezenta schiţele grupelor de faze şi mişcările relative în succesiunea lor. In cazul prelucrărilor pe linii tehnologice flexibile, se reprezintă amplasarea utilajelor şi a roboţilor de deservire şi schemele operaţiilor caracteristice care se realizează pe posturi cu indicarea modificărilor ce se pot opera pentru restul pieselor din programul de fabricaţie.

In final trebuie reţinut că indiferent pe ce utilaj se realizează prelucrarea, desenul din planul de operaţie trebuie să indice forma piesei 1a finele operaţiei respective împreună cu toate condiţiile tehnice care trebuiesc realizate în această operaţie.

Se reprezintă simbolic aşezarea şi fixarea semifabricatului în sistemul tehnologic, iar suprafeţele care se realizează în operaţie respectivă se reprezintă cu linii groase. Cotarea se va face tehnologic pentru toate dimensiunile. Nu se va cota simbolic nici un element. Fiecare detaliu sau profil trebuie definit complet şi univoc, fără trimiteri la standarde sau norme. Desenele de operaţie trebuie să fie foarte clare, în acest sens ele se reprezintă la o scară adecvată fie pe spaţiul afectat schiţei din corpul planului de operaţie fie pe urmare schiţă. Dimensiunile care nu se realizează în operaţia respectivă dar sunt necesare pentru definirea unui reglaj, se indică fără toleranţe şi între paranteze.

Piesele se vor reprezenta în planele de operaţie în poziţia în care se vor afla în sistemul tehnologic la prelucrările respective. De regula, la prelucrările pe maşini-unelte cu comandă numerică şi la liniile tehnologice orice modificare a poziţiei relative a piesei conduce la o nouă operaţie şi ca urmare un nou plan de operaţie.

7.12. Borderou de documente. In opis se va specifica numărul de pagini al părţii scrise numărul de figuri şi tabele

incluse în partea scrisă numărul de desene cu specificarea formatelor existente cât şi numărul de plane de operaţii şi numărul echivalent de formate A1.

Lucrarea se va încheia cu data predării şi semnătura absolventului prin care se exprima răspunderea fată de întregul conţinut.

Borderoul se prezintă sub forma unui tabel

8. ANALIZA LUCRĂRII DE DIPLOMĂDupă predarea lucrării, conducătorul ştiinţific îl recenzează, întocmeşte o FIŞA DE

APRECIERE A LUCRĂRII DE DIPLOMĂ, la finele căreia se propune admiterea sau respingerea lucrării pentru susţinerea în faţa comisiei pentru examen.

In cadrul fişei, conducătorul ştiinţific va face o analiză obiectivă a lucrării pe baza întrebărilor din formular (anexa 4). Se va arăta măsura în care absolventul a soluţionat aspectele solicitate în tema şi dacă sunt îndeplinite pretenţiile pentru aplicarea în producţie a rezultatelor. De asemenea, se va menţiona dacă tema se încadrează în contractele de cercetare ale catedrei sau dacă abordează o problemă solicitată de o unitate productivă sau de cercetare-proiectare.

Se vor face referiri la faptul că soluţiile propuse de autor sunt simple, clasice, teoretice generale sau aplicative, gradul de optimizare al principalelor aspecte. De

asemenea se va specifica măsura în care soluţiile propuse sunt originale, ingenioase şi eficiente.

Se va analiza dacă memoriul justificativ de calcul conţine calculele cinematice, electrice, de dimensionare, hidraulice, tehnologice, etc. necesare şi dacă soluţiile acestor calcule sunt corecte şi sunt utilizate la elaborarea materialului grafic constructiv şi tehnologic.

De asemenea, se va analiza dacă s-au respectat standardele şi normativele în vigoare, capacitatea de sinteză şi de sistematizare a materialului tratat, utilizarea soluţiilor constructive şi tehnologice moderne, automatizarea şi robotizarea, dacă sunt preocupări privind organizarea ştiinţifică a muncii şi a producţiei, metode noi de calcul şi utilizarea calculatoarelor, respectarea dispoziţiilor legate privind apărarea secretului de stat şi a protecţiei ideilor originale.

Se va evidenţia dacă soluţiile propuse au fost justificate prin metode moderne de calcul sau optimizate prin proiectare asistată de calculator.

Materialul grafic va fi verificat amănunţit de către conducătorul ştiinţific, analizând originalitatea acestuia, funcţionalitatea şi tehnologicitatea soluţiilor, respectarea standardelor şi a regulilor de reprezentare, corelaţia cu memoriul scris. Se vor face aprecieri asupra actualităţii soluţiilor, avantajelor şi dezavantajelor ce le prezintă, etc.

Se va analiza dacă sunt prevăzute pe desen instrucţiuni de utilizare reglare cât şi parametrii utilajelor şi S.D.V.- urilor reprezentate.

In ceea ce priveşte aspectele economice se va urmării modul în care acestea au fost modelate matematic şi interpretate pe calculator, cât şi concluziile obţinute.

De asemenea se vor prezenta aprecieri asupra modului general de prezentare a lucrării felul în care s-au sistematizat diferitele părţi ale acestuia, aspectul general, etc.

Pentru absolvenţii care au realizări practice şi experimentale se va sublinia contribuţia absolventului, volumul de muncă implicat, calitatea realizării, utilitatea practică a lucrării şi eficienţa economică.

Aprecierea lucrărilor de diplomă se va finaliza cu o notă trecută în FIŞA DE APRECIERE A LUCRĂRII DE DIPLOMĂ care va avea caracter informativ pentru membrii Comisiei de diplomă.

9. SUSTINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂCondiţiile de prezentare la examenul de diplomă sunt cele impuse de Ministerul

Educaţiei şi Cercetării. conform cu Metodologia de susţinere a Examenului de Diplomă şi Disertaţie a Facultăţii de Inginerie de pe site.

La examenul de diplomă se pot prezenta numai candidaţii care şi-au îndeplinit toate obligaţiile şcolare prevăzute în planul de învăţământ.

Un candidat se poate prezenta de cel mult două ori la examenul de diplomă, în decurs de trei ani de la absolvire. Cei care nu reuşesc la examenul de diplomă în condiţiile prevăzute, se mai pot prezenta pentru susţinerea lucrării o singură dată, în următorii trei ani, pe baza unei cereri înaintate conducerii facultăţii.

Susţinerea lucrării sau a lucrării de diplomă se face în faţa comisiei examenului de diplomă, în şedinţă publică.

Comisia examenului de diplomă se numeşte de către Decanul Facultăţii de Inginerie conform legislaţiei în vigoare.

Susţinerea lucrării sau a lucrării de diplomă constă dintr-o prezentare a candidatului cu ajutorul diverselor sisteme (planşe, postere, diapozitive sau prezentări Power Point) a principalelor contribuţii din lucrare.

Prezentarea lucrării de către candidat trebuie să fie liberă, corelată cu materialul expus sau proiectat. Expunerea se va face într-o argumentare logică a problemelor prezentate, în funcţie de conţinutul proiectului. La redactarea anticipată a susţinerii se vor folosi şi concluziile prezentate la finele lucrării, subliniindu-se în principal aspecte productive sau de cercetare care au condus la elaborarea temei, căile principale prin care au fost soluţionate şi contribuţia personală la rezolvarea problemelor din lucrare. De asemenea se va scoate în evidenţă actualitatea temei, aplicabilitatea practică, eficienţa economică, căile de continuare a cercetării în viitor.

Expunerea absolventului va dura cca. 10 -15 minute.La susţinerea proiectului de diplomă candidatul trebuie să dovedească cunoaşterea

în amănunt a lucrării şi să posede un limbaj tehnic corect şi elevat.La lucrările cu realizare practică, dacă gabaritul şi masa permit, se vor aduce aceste

realizări în sala de susţinere şi după susţinerea lucrării, se vor face demonstraţii privind funcţionarea şi performanţele obţinute. Dacă nu este posibilă transportarea realizărilor practice în sala de examen, ele vor fi prezentate pe baza de fotografii sau imagini filmate.

După prezentarea lucrării de către candidat, comisia procedează la o verificare a cunoştinţelor lui prin întrebări referitoare la conţinutul lucrării sau la domenii de specialitate conexe cu subiectul tratat.

Candidatul va răspunde pe loc, la fiecare întrebare, în mod cât mai concis şi clar pentru a se observa gradul de pregătire inginerească în ansamblu cât şi modul de cunoaştere a problemelor rezolvate în lucrării de diplomă

Lucrării de diplomă care conţin elemente brevetabile, necesitând protejare industrială, vor fi susţinute în faţa comisiei examenului de diplomă, conform legilor în vigoare.

10. APRECIEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂCriteriile principale de apreciere din partea comisiei şi conducătorului de diploma sunt: măsura în care lucrarea rezolvă tema dată; performanţele tehnice, ştiinţifice şi economice ale soluţiilor propuse; contribuţiile personale ale absolventului; noutatea şi originalitatea soluţiilor propuse; nivelul ştiinţific şi tehnic al lucrări; măsura în care absolventul a consultat bibliografia de specialitate recentă; calitatea susţinerii; modul de prezentare al lucrării; claritatea şi sistematizarea materialului; expunerea orală; modul în care s-a răspuns la întrebările comisiei, ş.a.

Notarea candidaţilor la examenul de diplomă se face de către comisie în şedinţă închisă prin majoritate simplă de voturi. In caz de paritate decide preşedintele comisiei.

Candidaţii care sunt declaraţi respinşi (după legislaţia în vigoare) pot să susţină acelaşi lucrare de diplomă refăcut sau vor elabora o altă lucrare după aprecierea comisiei cu dreptul de a se prezenta la o nouă susţinere.

Comisia afişează zilnic la terminarea lucrărilor, lista cu rezultatele obţinute de candidaţi la proba susţinută.

11. STILUL ŞI PROCEDURA DE TEHNOREDACTARE Lucrarea de diplomă trebuie redactată într-un limbaj academic impersonal,

caracteristic lucrărilor de diplomă. Nu sunt admise greşelile gramaticale de redactare (acord, punctuaţie, lexic, etc.).

Ideile prezentate trebuie să decurgă logic şi coerent din cele anteriore. Relaţia dintre idei trebuie să fie clară. Întreaga teză trebuie să fie coerentă.

11.1. Stilul de scriereLa redactarea primei părţi şi a celei de a doua părţi, se va folosi forma impersonală,

exceptând situaţia în care se face referinţă la afirmaţiile unuia din cei citaţi sau în situaţia în care autorul îşi prezintă un punct de vedere propriu, concept propriu, idee proprie, propunere proprie.

La redactarea părţii experimentale se recomandă a fi utilizată forma personală. Se recomandă ca la redactarea contribuţiilor să se folosească forma personală şi timpul trecut.

Stilul de scriere arată ordinea şi mişcarea ideilor în mintea absolventului Stilultrebuie să fie sobru, si să urmărească ordinea şi claritatea. În plus, trebuie avută în vedere scrierea corectă şi folosirea corectă a limbii române.Iată câteva exemple:- prefixele augmentative şi cele diminutivele unităţilor de măsură se scriu întotdeauna cu litere mici: mili, centi, deci, deca, hecto, kilo, respectiv m,c,d,da,h,k;- după unităţile de măsură scrise prescurtat nu se pune punct;- mărimile care nu sunt exprimate în text în sistemul internaţional vor trebui convertite în acest sistem chiar în text: de exemplu, în text se poate scrie "căldura specifică de 0,2 kcal/kg.ºC, adică 4,18x0,2 = 0,836 kJ/kg °C ", valoare care, în formulă, apare scrisă 836*10-3 sau 836 [J/kgoC]; de asemenea, în text poate apare "puterea de 10 CP, adică 0,736*10 = 7,36 kW", care în expresia matematică va apare 7,36.10³ [W].- semnificaţiile tuturor mărimilor care apar într-o formulă trebuie explicate fie înainte de a scrie relaţia, fie după aceea, fie parţial înainte, parţial după. Se va avea grijă ca, pentru fiecare mărime, semnificaţia şi valoarea să fie scrise o singură dată;- în text nu se fac prescurtări ale cuvintelor: fig. în loc de figură, tab. în loc de tabel;- în text, numerele de la 0 la 9 sunt scrise de obicei cu litere, cu excepţia tabelelor şi figurilor; numerele mai mari de 10 sunt scrise ca cifre;- scrierea abrevierilor fără puncte între litere: FAO, CITI, SNCFR;- numele zilelor, lunilor, punctelor cardinale, numerelor (sute, mii) se scriu cu literă mică.- semnele de punctuaţie: după o propoziţie, după o frază, după o relaţie matematică trebuie să se pună un semn de punctuaţie (punct, virgulă, punct şi virgulă, două puncte);- cuvântul care urmează unei formule după care s-a pus punct trebuie să înceapă cu majusculă; dacă nu s-a pus punct se începe cu literă mică;- dacă fraza care urmează după o formulă are înţeles strâns legat de aceasta, ea se va scrie de la începutul rândului următor, iar dacă nu se începe cu alineat nou.

11.2. PROCEDURA DE TEHNOREDACTARE 11.2.1. TextulTehnoredactarea se va efectua pe format de pagină A4 (210 x 297 mm), în

Microsoft Word, cu margini sus, jos, dreapta şi stânga de 2,5 cm, utilizând caracterele Times New Roman 12, ARIAL de 12 sau fonturi asemănătoare, la 1,5 rânduri, aliniament Justify.

Fiecare capitol începe pe pagina nouă, cu 5 linii libere TNR 12, ARIAL de 12 sau fonturi asemănătoare 1,5 distanţă între rânduri. Titlul de capitol se va scrie cu caractere de 14, bold, capitalizat.

Subcapitolele şi paragrafele se vor scrie cu TNR 14, ARIAL:sau fonturi asemănătoare, Sentence case, boldat. După fiecare titlu de capitol, se va lăsa un rând liber. Fiecare aliniat nou va începe cu (Tab) de 1,25 cm (sau 1,27 cm).

Se recomandă ca fiecare capitol să înceapă pe o pagină nouă, păstrând un spaţiu de aproximativ 5-7 cm de la marginea de sus a foii, la titlul capitolului.

Unele observaţii suplimentare la text se vor prezenta în partea de jos a colii, sub o linie orizontală, urmând ca în text să se prevadă semne de referire (steluţe cifre, etc.).

Redactarea textului se va face la persoana a treia. Pentru contribuţiile personale, experimente, etc. se va utiliza persoana I-a. Atât în text cât şi în partea grafică se vor utiliza simbolurile şi terminologiile conform standardelor în vigoare, chiar dacă în documentaţiile utilizate, care pot fi mai vechi. apar alte notaţii. De asemenea, este necesar ca simbolurile şi notaţiile utilizate să fie uniforme în toată lucrarea.

La transcrierea calculelor se vor evita cele nesemnificative si demonstraţiile simple, punându-se accentul pe algoritmul esenţial.

După scrierea formulei, relaţiei, cu simbolurile corespunzătoare, după semnul (=) urmează înlocuirea în aceasta a valorii finale, fără operaţii şi calcule intermediare.

De asemenea, în cazul utilizării de mai multe ori a aceleiaşi expresii (de exemplu relaţia dintre turaţie şi viteză), aceasta se va scrie o singură dată menţionând de fiecare dată sistematic, ca în exemplu de mai jos:

v =102 m/min, pentru care la diametrul D=40mm corespunde turaţia n=811,7 rot/min"In cazul repetării unor calcule pentru valori numerice diferite, nu se vor prezenta toate

calculele individuale ci după scrierea algoritmului pentru o valoare reprezentativă, restul se va prezenta centralizat sub forma tabelară.

În primele capitole, când se prezintă stadiul actual al problemei, cât şi în cele finale unde se prezintă, după caz, rezultatele experimentale, se pot folosi atât fotografii ale diferitelor utilaje sau instalaţii cât şi xerocopii sau desene scanate având un grad ridicat de claritate a imaginii.

11.2. 2. FigurileSe va lăsa liber un rând înaintea fiecărui cadru (frame) în care se plasează figura.

Se va lăsa liber un rând şi după fiecare cadru (frame).Notarea figurilor se va realiza pentru fiecare capitol separat. Numerotarea figurii va

avea două componente numerice: primul număr va identifica capitolul, iar al doilea va identifica numărul de ordine al figurii în cadrul capitolului. Aceasta pentru a se putea realiza referinţe în conţinutul tezei. În cadrul figurii, textul va fi în limba română (chiar şi pentru figurile preluate). Numărul figurii şi titlul ei vor fi scrise cu caractere italice.

Schiţele explicative referitoare la problematica tratată, vor fi întocmite la dimensiunile necesare şi vor fi incluse în text fără chenar. Se recomandată ca aceste figuri să fie executate cu ajutorul calculatorului. Pentru desenare se vor respecta prescripţiile STAS legate de formate, liniile şi culorile utilizate.

Exemplu¶(12 pt)

Fig. 1.1. Tăişul unei scule utilizate la viteze ridicate

¶(12 pt)11.2. 3. Tabelele

Se va insera câte un rând liber înaintea fiecărui tabel şi după fiecare tabel. Numărul tabelului şi titlul acestuia va fi înscris în partea dreaptă a tabelului, dar în câmpul orizontal al tabelului (pentru tabelele mai înguste decât spaţiul cuprins între marginile textului).

Notarea tabelelor se va realiza pentru fiecare capitol separat. Adică, indicativul tabelului va avea două componente numerice: primul număr va identifica capitolul, iar al doilea va identifica numărul de ordine al tabelului în cadrul capitolului. Aceasta pentru a se putea realiza referinţe în conţinutul tezei. Numărul şi titlul tabelului vor fi scrise cu caractere italice.

Exemplu¶(12pt)

Planificarea activităţilor Tabel 1.2.Activitate Săptămâna1 Săptămâna2 Săptămâna3 Săptămâna4

Echipa A Modelare Sistem acţionare Sistem hidraulic Asamblare Testare în golEchipa B Detaliere ¶(12pt)

11.2. 4. EcuaţiileEcuaţiile vor fi aliniate cu 2 Taburi de 1,25 sau 1,27 cm, iar în marginea din dreapta,

folosind tabul, se va înscrie indicativul ecuaţiei care va avea două componente numerice: primul va identifica numărul de capitol, iar al doilea va identifica numărul de ordine al tabelului în cadrul capitolului. Aceasta pentru a se putea realiza referinţe în conţinutul tezei. Numărul lor de ordine se scrie între paranteze, în partea dreaptă.

Exemplu:¶(12pt)

A1s = A0 + (ξ1 + ξs)m, [mm] (1.1)¶(12pt)

De exemplu, în capitolul 1 relaţiile vor fi notate cu (1.1), (1.2), ..., în capitolul 2 relaţiile vor fi, în ordine (2.1), (2.2), ...; în capitolul 3 prima expresie matematică va fi notată (3.1), a doua (3.2) ş.a.m.d.

Relaţiile şi figurile se vor numerota pe capitole în ordine cronologică, recomandându-se ca după numărul figurii să se specifice conţinutul acestuia. Figurile se vor încadra în text, imediat după efectuarea trimiterii respective, nu mai mult de pagina următoare. De asemenea se va urmării ca figurile să fie perfect lizibile.

Relaţiile matematice se vor centra pe pagină, iar cifrele care indică numărul relaţiei se vor include între paranteze rotunde şi se vor alinia pe verticală faţa de marginea din dreapta a textului.

Fig.3.6. Forma dintelui

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MAREFACULTATEA DE INGINERIE

Specializarea: Tehnologia Construcţiilor de Maşinisau

Specializarea: Echipamente pentru Procese Industriale, sau

Specializarea: Inginerie Economica in Domeniul Mecanic

Absolvent:Ion POPESCU

LUCRARE DE DIPLOMĂ

TITLUL LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

(Coperta si pagina 1)

Conducător ştiinţificProf. univ. dr. ing. George IONESCU

2011

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MAREFACULTATEA DE INGINERIE

Specializarea: Tehnologia Construcţiilor de Maşinisau

Specializarea: Echipamente pentru Procese Industriale, sau

Specializarea: Inginerie Economica in Domeniul Mecanic

(PAGINA a 3-a)

TEMA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

TITLUL:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Numele si prenumele absolventului (ei) __________________________________________________________

Promoţia _____________

Coordonator ştiinţific __________________________________________________________

Termen de predare a lucrării ________________________

DECAN

DATA

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MAREFACULTATEA DE INGINERIE

FISĂ DE APRECIERE A LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Numele si prenumele absolventului (ei) ________________________________________________________________

Promoţia _____________ Specializarea: Tehnologia Construcţiilor de MaşinisauSpecializarea: Echipamente pentru Procese Industriale, sauSpecializarea: Inginerie Economica in Domeniul MecanicTITLUL:_____________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________

Aprecieri privind:A. Contribuţia personală a absolventului la soluţionarea temei.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B. Metode de calcul folosite. Utilizarea tehnicilor moderne de calcul_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

C. Materialul grafic_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

D. Realizări practice sau experimentale. Posibilităţi de aplicare în producţie_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

E. Participarea la consultaţii___________________________________________________________________

Se propune ADMITERE / RESPINGEREA susţinerii lucrării.Se apreciază activitatea absolventului şi calitatea lucrării cu nota _______

Coordonator ştiinţific ___________________________________________________________________

Data Semnătura