Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    1/43

     

    Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a

    umedităţii din sol

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    2/43

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    3/43

    Parteneriatul Global al Apei din Eropa Centrală şi de Est

    niversitatea A!rară de "tat din #oldova

    $nstitutul de Pedolo!ie% A!rochimie şi Protecţia "olului &'icolae (imo&Asociaţia )bştească *Ecostrate!ii+

    La alcătuirea «Ghidului pentru conservarea şi utilizarea raţională a umiditaţii din sol» au participat:

    niversitatea A!rară de "tat din #oldova,Corman $ulia – lector superior universitar 

    $nstitutul de Pedolo!ie% A!rochimie şi Protecţia "olului &'icolae (imo&,-uharu. Ecaterina – doctor în ştiinţe agricole, conferenţiar universitar,/usnac iaceslav – ingener şef, pedololog,Panuş Aleandru – inginer de categoria !

    "u participarea  ratco (umitru  # doctor în ştiinţe agricole, $inisterul %griculturii şi%limentaţiei al &epu'licii $oldova!

    /edactor,(rumea (umitru – doctor în ştiinţe geologico#mineralogice, G() – $oldova!

    /e3erenţi,"tasev G $a  – doctor în ştiinţe 'iologice, profesor universitar, *niversitatea de +tat din

    $ ld

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    4/43

    CP/$'"6

    C7'8 7'A$'8E 99999999999999999999999999994

    P/E5A:;999999999999999999999999999999<

    1 /)66 #$($8;:$$ $' ")69999999999999999999<

    2 APA 7' ")69999999999999999999999999999999=

    > PA"8/A/EA APE$ 7' ")699999999999999999999999?>1 /olul reţinerii zăpezii 9999999999999999999999999?>2 Precipitaţiile şi necesitatile atmos3erice de evaporare 999999911>> Acumularea apei999999999999999999999999999911>4 izualizarea capturării precipitaţiilor99999999999999999912

    >< E3ectele resturilor ve!etale la reţinerea apei 9999999999991>>@ /olul alternarii culturilor in asolamente 9999999999999999914

    4 PE/$C)66 (EG/A(A/$$ ")66$ $' /E68A86 E/)$'$$ 99991<41 Principiile de bază la combaterea eroziunii solului999999999999991<42 #ăsuri pentru combaterea eroziunii solului 99999999991@

    ) A A ) ) " A A ; ")

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    5/43

     procesele ce pot influenta negativ asupra fertilitatii solului! e e.emplu, eroziunea solului,

     pierderea elementelor nutritive din straturile superficiale etc! e umiditatea solului sunt legate

     proprietatile lui fizico#mecanice: duritatea, surparea, viscozitatea si alt! *nele proprietăţi alesolului sunt pu'licate concis, pentru intelegerea esentei si a proceselor fizico#chimice!

    n tarile -uropene, spre e.emplu Grecia foldul funciar este folosit doar de cei, care au

    ascultat cursuri speciale pentru protectia solurilor si cultivarea culturilor agricole! /ara

    certificatul «agros» loturile de teren nu pot fi proprietate a fermierilor! ;n rezultatul acestor 

    acţiuni, in Grecia fermierii recoltiază citeva recolte pe an, folosesc irigarea prin picurare si nu setem de seceta

    orim ca şi in ţara noastra fermierii sa acumulaze cunostintele necesare, care le#ar 

    asigura recolte inalte, venit sta'il si lichidarea saraciei!

    n compartimentul minimalizării proceselor de eroziune sunt folosite recomandarile

    editate anterior «$ăsuri şi tehnologii de com'atere a eroziunii solului» ela'orate decola'oratorii nstitutului e )edologie, %grochimie ş i )rotectie a +olului ?icolae imo@

    ;n'inarea ştiinţei si practicii – este un aAutor pentru fermierii ţării nostre! ecidii

    identice a pro'lemelor funciare nu poat e.ista, fiindca dispunem de B77 varietăţi de sol, care

    sunt amplasate in deferite zone climaterice a &$! ar fiecare fermieir poate profita de

    l i d i i li d i li î i i i i i

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    6/43

    )&-/%F

    $onitoringul resurselor funciare în prezent se 'ucură de o atenţie deose'ită! ?ecesitatea

    de a du'la producţia de cereale din lume pHnă în anul 4797 este pusă la îndoială din cauza

    scăderii suprafeţelor de terenuri ara'ile pe cap de locuitor, micşorarea cantităţii de apă pota'ilă,

    creşterea riscurilor de degradare a solului şi a poluării mediului, reducerea eficacităţii utilizării

    resurselor agricole din cauza schim'ărilor climatice prognozate!+copul acestui *Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umiditatii din sol»

    constă in posi'ilitatea de a e.plica fermierilor, 'ineficiarilor agricoli, modalităţile de a reduce

    riscul degradarii solului, utilizarea noilor tehnologii noi de lucrare a solului şi posi'ilitatea

    conservării umidităţii in sol, necesara pentru cultivarea culturilor agricole, modalităţile de

    com'atere a istivirii resurselor funciare si îm'unătăţirea principalului rezerv alimentar al tarii!+olul, ca un miAloc de producere a producţiei agricole, reprezintă nişte particularităţi

    speciale, care deferă de alte procese de producere!

    )ractica agricolă scoate în evidenţă, capacitatea de producţie a solului, care asigură o

    creştere constantă, utilizînd tehnologii avansate, maşini şi unelte, fertilizanţi, lucrări

    d ' i i f i d i i ' i ii li di iil d

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    7/43

    1 /)66 #E($8A8$$ ($' ")6

    %pa si solul reprezintă o alianţă care asigura activitate vitala a tuturor vietăţilor! *n

     prover' oriental spune: @*nde este apă, e.istă viaşţă!@ +olul de asemenea este viaţă!

    %pa este cea mai uimitoare si universală su'stanţă de pe planeta noastră! )entru

    dezvoltarea plantelor este necesară lumină, căldură, aer, su'stanţe nutritive şi apă! "ea mai mare

     productivitate a plantelor se realizează prin com'inaţie armonioasă a tuturor acestor factori!+oarele dă lumină şi căldură! %erul este disponi'il în cantităţi suficiente! +olul aprovezionează

     plantile cu su'stanţe nutritive, dar pentru ca plantele sa poată folosi acesta hrană, ea tre'uie

    neapărat să fie dizolvata în apă!

    %pa este necesara plantelor pentru transpiraţie si anume răcirea frunzelor prin evaporare!

    -.ista o noţiune # coeficientul transpiraţiei, aceasta reprezintă cantitate de apă consumată pentrucrearea unităţii de materie organică uscată! %cest coeficient are o valoare numerica maAoră, de

    e.emplu J77, =77 sau 5777! %cest eveniment se e.plică prin următorul e.emplu, pentru

    o'ţinerea unei tone de recolta este necesara o mie de tona de apă K5! %'sor'ţia apei în sol este

    neregulat de aceea  plantele suportă insuficienţă de umiditate! )entru asigurarea procesele

    d i l i d

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    8/43

    J77mm în zona sudică! %'aterile de la aceste norme, în cHţiva ani, sunt de 4J7 mm! e

    e.emplu, în raionul Mriceni a fost an cHnd pricipitaţiile au atins cota de 674mm, dar sau

    întHmplat ani cînd acest indice a fost 89Jmm! ;n partea de sud, la "omrat aceasta diuferenţăeste şi mai vizi'ilă: BJN şi 456mm! K4!

    *n loc important în agricultura &epu'licii $oldova, îi revine grHului de toamnă! Griul

    se seamănă toamna, iar in acestă perioadă rezerve de umiditate accesi'ila pentru plante in stratul

    fertil a solului, timp de zece ani sunt favora'ile doar de cinci ori, de trei ori satisfăcătoare şi de

    două ori # nefavora'ileO în partea de sud a ţării toamnele uscate se repetă de trei ori în zece ani!)rimăvara şi vara de multe ori umiditatea pentru grHu este 'ună, dar se întHmplă că în peroada

    cînd grîul este în pîrg  pote fi secetă şi vHnturi uscate!

     ?ici, porum'ul nu are parte de suficientă umiditate! ;n nordul repu'licii pentru porum'

    sunt favora'ile J#= ani din zece, iar la sud 8#J ani! )orum'ului, care este o cultura esenţială

     pentru sectorul zootehnic – utilizarea irigarii este necesară! +feclă de zahăr este cultivată doar înzona nordică ale &epu'licii $oldova pe cele mai 'une cernoziomuri, dar de două ori în zece ani

    ea este afectată semnificativ de secetă, care provoacă randament scăzut de rădăcini şi deficit de

    zahăr!

    -ste evident că cunoştinţele privind utilizarea raţională şi conservarea umidităţii din sol

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    9/43

    2 APA 7' ")6

    %pa din sol are un efect pozitiv şi asupra rezistentei antierozionala a solului! "resterea

    rezistentei solului împotriva eroziune eoliane se manifectă odată cu cresterea umeditatii

    solului, acest fenomen este cunoscut demult, dar cantitativ, această dependenţă inca nu este 'ine

    studiata, deoarece interacţiunile flu.ului de aer în sol si conţinutul de umiditate sunt supuse unor 

    modificări foarte rapide!*miditatea solului are un impact semnificativ asupra rezistentei antideflationara a

    solurilor dar nu este pe termen lung! Cercetările din teren K8 şi e.perimente de la'orator K8

    indică că stratul su'ţire de la suprafaţă solului cu grosimea de apro.imativ de ciţiva milimetri,

    se usuca foarte repede şi în cele mai multe cazuri, dacă viteza vHntului este suficienta, repede

    este spul'erat! +traturile decopertate cu o umiditate rîdicată mai mult timp poate rezista

    eroziunii eoliene, insa fiind uscat este spul'erat! %ceste procese se pot dezvolta în timp su'

    influienţa altor factori a eroziune eoliene!/isiile forestiere reduc viteza vintulu cu 57P!K8! n procesul de evaluare a eficacitatii

    antideflaţionale a sistemului de fisii forestiere tre'uie de luat in consideratie capacitatea făşiilor 

    forestiere de a filtra flu.ul aerian si astfel pot preveni spul'erările de sol! "impurile care sunt

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    10/43

    > PA"8/A/EA APE$ 7' ")6

    >1 /olul reţinerii zăpezii

    e fiecare an primavara pe terenurile agricole se îndetlinesc lucruri de insamintare!

    /ermierii pregatesc seminte si solul pentru semănat! %ceste lucrări sunrt caracteristice

     producerii agricole! Şi nimeni în această perioadă nu se interesează ce procese sau produs pe

    cHmp în perioada de după recoltare şi pina la începutul lucrărilor de primăvară!nainte de semanat este necesar de a inspecta terenul, de a identifica Qpunctele sla'e2,

    sectoarele unde a fost spalat solul, unde sau format noi rigole si ravene! R astfel de e.aminare

    ne da posi'ilitatea nu numai sa efectuăm lucrări de primăvară dar şi sa evaluăm, necesităţile

    efectuărilor măsurilor antierozionale pentru următorii ani!

    n zona cu umiditate insuficientă  reglarea regimului hidric tre'uie sa fie orientat spreacumularea ma.imala a umeditatii in sol si folosirea ei rationala! *na din cele mai raspindite

    metode de acumulare a umeditatii in sol este retinerea zapezii si a apei provenite la topirea

    zapezii! )entru acestea se folosesc miristea, făşiilor tampoane, valuri de zapada si alt! )entru a

    reduce scurgerea de apă la suprafaţă se efectuiază aratul paralel cur'elor de nivel, indiguire,

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    11/43

    -ste cunoscut faptul că solul a fost, este şi va fi principala sursă de producere pentrru

    omenire! /ertilitatea solului este una din resurse dominante! e aceea păstrarea fertilităţii

    terenurilor agricole, în special terenurilor ara'ile, întotdeauna a fost o preocupare maAoră aagricultorilor! %ctualmente nimeni nu poartă responsa'ilitate materială sau morală pentru

    reducerea suprafeţelor terenurilor agricole din cauza formării rigolelor şi în special, pentru

     pierderea fertilităţii din cauza eroziunii! -roziunea solului este un proces nemilos, aproape

    impercepti'il vizual, dar este foarte teri'il prin pierderi de recolte şi cele economice!"are este impactul iernii asupra eroziune! &ăspunsul este că procesul de reglare a topirii

    zăpezii este o măsură importantă, care se efectuiază pentru regularizarea scurgerii de suprafaţă

    în straturile profunde a solului! %ceaste procedee asigură maAorarea rezervelor de umiditate în

    sol, reduc spălărea stratului fertil şi scurgerii de suprafaţă! )e terenurile în pantă reglarea topirii

    zăpezii este eficient deoarece în astfel de condiţii e.istă o puternică neuniformitate a topirii

    zăpezii! "antitatea de zăpadă în diferiţi ani se poate schim'a considera'il, astfel solul este

    a'undent umezit!)entru a maAora efectul rezervelor de umiditate în solului este necesar de a regla

    grosimea stratului de zăpadă, luHnd în consideraţie precipitaţiile din această perioadă! e aceia

    tasarea stratului de zăpadă tre'uie de efectuat în partea de sus a versantului şi anume, pe

    cumpăna apei imediat după primă cădere a zăpezii! %cest procedeu tre'uie să fie fefectuat pe

    ;

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    12/43

    fenomen influinţiază proprietăţile solului! ;n dependenţă de caracteristicile primăverii, topirea

    zăpezii poate fi provocată de radiaţia calorică şi devine accilerată!Copirea zăpezii provocată de radiaţia calorică se intensifică pe parcursul zilei, cînd cerul

    este senin!! -a se începe puţin mai tîrziu după rasaritul soarelui şi se sfîrşeşte puţin mai

    devreme de apusul lui! Copirea ma.imală a zăpezii se o'servă de o'icei în intervalul orelor 54#

    5=! %stfel de topire a zăpezii este o'servată timp de 5#9 săprtămîni, în cazul răcirii timpului

    acest proces se prelungeşte pînă la 5,J luni!Copirea accientată a zăpezii se o'servă în timpul noros su' influienţa flu.ului de aer 

    cald! %cest proces se înteţeşte în cazul în care căderea precipitaţiilor şi poate să continue zile în

    şir!Copirea zăpezii se desfăşoară în două faze: ziua apa se acumulează în porii solului şi se

    mişcă în Aos, topind crestalele de zăpadă, iar noaptea – îngheaţă! %cest proces se repetă de multe

    ori şi duce la recristalizarea zăpezii! "ristalele devin mai mari, capătă formă crupoasă, iar 

    distanţa înte ele se măreşte! "u fiecare zi în zăpadă se acumulează tot mai multă apă, iar canaleledin stratului de zăpadă devin mai largi! %cestă perioadă de topire a zăpezii se numeşte faza de

    acumulare! -a ocupă apro.imativ, o treime din toată perioada de topire a zăpezii! ;n continuare la

    topirea zăpezii, apa deAa nu este în stare să se menţină în stratului de zăpadă şi începe procesul de

    scurgere! %şa începe a doua fază – faza de scurgere! ;n stratului de zăpadă se sta'ileşte

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    13/43

    atorită cercetărilor   noastre s#a determinat, că factorul principal de formare a scurgerii

    de priăvară este umiditatea solului pînă la caderea zătezii! +olul îngheţat dar uscat este permia'il

     pentru apă! ;nsă, dacă solul a îngheţat în starea supraumezită şi porii sunt astupaţi cu gheţă, permea'ilitatatea solului este foarte mică! ;n legătură cu această condiţiile climaterice toamnă,

    în deose'i cele de toamna tîrzie, înfluenţează esenţial asupra permia'ilităţii şi formării scurgerii

     primăvară – cu este mai mare cantitatea de precipitaţii, cu atît mai mică este peria'ilitatea

    solului, ceea ce înseamnă că scurgerea este mai mare!"ondiţiile climaterice de iarnă deasemenea influenţează scurgerea! esgheţurile, mai

    ales cele întrerupte de răcirea puternică a timpului, duce la saturarea stratului superior a solului

    cu gheaţă şi formării la suprafaţa a poleiului de gheaţă! Cemperaturile de primavară influienţiază

    succin scurgerea! +curgerile de primăvară sunt determinată de condiţiile de toamnă şi iarnă!

    Cemperaturile rîdicate de primăvară, alternate cu temperaturi scăzute, stimulează într#o oarecare

    măsură scurgere! "aracterul umedităţii solului toamna poate fi cel mai important factor, care

    formează caraceristicile scurgerii la topirea zăpezii!+olul care este săturat de umizială toamna, foate puţin asimilează apele provenite din

    topirea zăpezii, iar solurile cu insuficienţă de umiditate, se alimentează cu apă în rezultatul

    topirii stratului de zăpadă! ;nsă în cazul topirii rapide a zăpezii apare scurgerea de supafaţă, ca

    rezultat solul nu reuşeşte să acumuleze o doză suplimentară de umeditatea!

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    14/43

    optime! -.istă tehnologii care schim'ă semnificativ a'ordarea monitorizării precipitaţiilor pe

    terenurile neirigate! "înd prelucrarea mecanică a solului era unica metoda de com'atere a

     'uruenilor monitorizarea procesului de acumulare şi de reţinere a apei în sol a fost dificilă!Cerenurile prelucrate nu erau proteAate şi erau semnificativ supuse eroziunii eoliene şi hidrice!

    )relucrarea intensivă a solului afectează negativ solul, inclusv micşorează cantitatea de su'stanţă

    organică şi distruge structura solului! /olosirea metodei de lucrărea a solului şi ?o#till ne oferă

     posi'ilitatea de a acumuula şi de a conserva efectiv apa în sol! ;n cazul, folosirea permamentă a

    lucrării ?o#till a solului, creşterea culturilor pe terenurile neirigate este eficientă! ;n continuarevor fi e.amenate principiile de acumulare şi de conservare a precipitaţiilor în sol!

    >> Acumularea apei

    "onservarea apei în sol începe de la acumularea precipitaţiilor! %cumularea apei tre'uiesă fie ma.imală în limitele economice a condiţiilor concrete! )rincipiile, care monitorizează

     proprietăţile solului şi influenţează acuulare apei în sol, sunt următoare: structura solului,

    formarea agregatelor şi mărimea porelor! +ă e.aminăm posi'ilitatea acumulării şi conservării

    apei în sol, în comparaţie cu evaporarea apei! e e.emplu, reducerea timpului de acumulare a

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    15/43

    /igura 9!5 – "ăderea picăturii de ploaie şi accesul 'locat de pătrundere în interiorul

    solului %dministrarea apei în sol, la prima vedere se arată a fi proces simplu, cînd apa se

    infiltrează in sol eliminînd din ea aerul! ar procesul este complicat deoarece viteza de

    infiltrare a apei este întreţinută de factori multiple, de e.emplu, purozitatea solului, conţinutul de

    apă ţn sol, permia'ilitatea solului! &eţinerea apei este un fenomen dificil, deoarece viteza

    ma.imală de infiltrare se înregistrează la perioada iniţială a căderii precipitaţiilor, iar apoi 'rusc

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    16/43

    +uprafaţa solului prezintă interes pentru agricultură, deoarece condiţiile care apar la

    suprafaţa solului condiţionează capacitatea de acumularea a umidităţii! La lucrarea solului în

    condiţii de secetă tre'uie să utilizăm metode care condiţionează la măAorarea gradului deinfiltrare a apei şi este eficientă din punct de vedere economic, în sistemul de cultivare a

    culturilor agricole!La utilizarea ?o#till înveliţul de sol se păstreză pe tot parcursul anul, deoarece gradul

    general de acoperire a solului este egal cu suma învelişului format de culturi şi învelişului de la

    resturile vegetale! -vident că învelişul de sol poate să se schim'e forte dinamic şi poate să

    occileze de la 7P pînă la 577P în limitele unui sezon de vegetaţie, în dependenţă de culturile

    cultivate şi tehnologia de lucrare a solului! e e.emplu în perioada semănatului învelişul

    solului este acoperit de resturi vegetale! ;n timpul dezvoltării culturilor, învelişul de sol este

     proteAat de frunzele plantelor! "înd solul este acoperit de plante, picăturile de ploaie alunică

    lent pe suprafaţa solului cu o intensitate mai mică, deaceea agregatele solului sunt supuse

    distrugerii, mai puţin porii la suprafaţa solului rămîn deschise iar infiltrarea este menţinută la

    nivelul iniţial!;n timpul creşterii culturiilor, resturile vegetale se micşorează, deoarece are loc

    degradarea naturală prin activitatea microorganismelor! "înd învelişul format din resturi

    vegetale, începe să se micşoreaze, resturile vegetale devin din nou unica sursă de protecţie a

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    17/43

    maAorează utilitatea resturilor vegetale la micşorarea reflu.ului de apă, deoarece 'razdelor le

    revine rolul de mini#terase!

    >@ /olul alternarii culturilor in asolamente

    %lternarea culturilor în asolamente în com'inaţie cu lucrarea corectă a solului, ne oferă

     posi'ilitatea de a acumula mai multă apă în sol! ;n 'aza acestor factor asolamentele sunt cele

    mai 'une metode de com'atere a secetei!

    *ltimul factor este cel mai important în condiţiile &$, unde recolta culturilor agricoledepinde de e.istenţa umedităţii în sol! %sigurarea cu umiditatea plantelor depinde de:

    # cantitate de precipitaţii şi condiţii care favorizează acumularea şi menţinerea apei în

    solO# sistemul rădicular a plantelor! )lantele ce au un sistem radicular puternic pot utiliza

    umiditatea din straturile mai adînci a solului şi se socot mai rezistente la secetă!

    # coeficientul de transpiraţie a plantelor – cantitate de apă folosită pentru creareaunităţii de su'stanţă uscată! )lantele care au un coeficient de transpiraţie mic, pot

    crea mai multe su'stanţă organică în dependenţă de e.istenţă rezervelor de apă, în

    comparaţie cu plantele care au coeficientul ma mare de transpiraţie!

    %cumularea şi conservarea apei în sol poate fi reglată, cu aAutorul alternării culturilor în

    ;

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    18/43

    )e terenul semănate cu porum' pierderea umidităţii prin evaporare se petrece toată

     primăvara şi parţial vară! Lucrarea solului între rînduri în această perioadă este deose'it de

    importantă!e aceea, rotaţia culturilor în com'inaţie cu lucrarea corectă a solului oferă posi'ilitatea

    de acumulare şi păstrarea apa în sol!

    +istemul radicular al plantelor este variat în dependenţa de sol, metode de lucrare şi de

    condiţii naturale al anului! Lucernă, sfeclă, floarea soarelui, măzărichea, au un sistem de rădăcini

     puternice care pătrund în adîncimele solului! %ceste plante pot folosi umiditatea din straturilemai profunde a solului! "ulturile cerealiere – grîu de toamnă, secară, orz – după adîncime în

     profunzime a sistemului radicular ocupă o poziţie miAlocie! ;n cele din urmă, fasolea şi alte

    leguminoase au un sistem radicular scurt! )lantele din acest grup pot folosi doar umiditatea din

    straturile superioare ale solului!

    La floarea#soarelui, sfeclă furaAeră, porum', grHu de toamnă sistemul radicular este 'inedezvoltat! $ai mult decHt atHt, se dizvoltă 'ine porum'ul datorită suprafeţei de răspHndire a

    rădăcinilor laterale! %cest fenomen oferă posi'ilitatea de a utilizare a precipitaţiilor din stratul

    superficial al solului!

    )otrivit cerinţelor KN, tutunul usucă solul de patru ori mai puternic decît meiul şi hrişcă,

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    19/43

    4 PE/$C)66 (EG/A(A/$$ ")66$ 7' /E68A86 E/)$'$$

    -roziunea accelerata antropică – rezultatul activităţii omului! - necesar să cunoaştemfenomenele de eroziune a solului, deoarece solurile degradate conţin mai putina umiditate decHt

    cele profunde!  $icşorarea cantităţii spălării solului pina la limitele admisi'ile, suspendarea

    formarii ravenelor, cresterea fertilitatii solurilor erodate si productivitatii culturilor agricole, este

    rezultatul folosirii măsurilor antierozionale! %stfel este necesar de aprecia măsuri speciale pentru

     prevenirea eroziunei! $ecanismul de actiune a măsurilor antierozionale constă în micsorareascurgerii de pe versanti, sau maAorarea vitezei de spalare a solului! )rocesele si factorii eroziunii

    hidrice sunt e.puse in recomandari editate anterior! K4!n asa mod, com'aterea eroziunea este nu numai lupta pentru conservarea solurilor , dar 

    si lupta pentru conservarea umiditatii!

    41 Principiile de bază la combaterea eroziunii solului

    n recomandari sunt redate principiile generale si succesiunea e.ecuţiei comple.elor de

    lucrării pentru punerea in aplicare a măsurilor antierozionale pe teritoriul $oldovei, care stau la

     'aza agriculturii orientate spre prevenirea eroziunii! )lanificarea implimentării procedeelor 

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    20/43

    '"Eficacitatea economica se defineste prin pierderile evitate, costul unei tone de sol

    spălat, conform actelor normative a &epu'licii $oldova în viguare!

    42 #ăsuri pentru combaterea eroziunii solului

    )entru toate terenurile în pantă, este necesar de evaluat pericolul de eroziune si de

     Austificat masurilor efectuateK4, 8, =, 6, 47, 45!ndicii climaterici! )entru determinarea potentialului pierderii de sol, este necesare să

    cunoaştem cantitatea de pricipitaţii a ploilor torentiale, care constituie mai mult de 57mm,

     precum si durata fiecarei ploi in minute, energia ploii, caracteristicele energetice si distri'uirea

     precipitatiilor , cantitatea medie de precipitatii,

    intensitatea lor si precipitatiilor in timpul ploii timp de 57 ani, un an, o luna! La sta'ilirea

    riscului de erodare, condiţiile climaterice a regiunii se sta'ilesc dupa parametrii numiţi, în 'aza

    datelor celei mai apropiate statii meteo!ndicii de relief! )entru efectuarea evaluarii pericolului de eroziune a solului si

    ela'orarea comple.elor de masurii utilizînd harţi la scara 5:57777 sau 5:J777! n dependenta

    de cumplicitatea producerii si planificarea măsurilor se utilizează planuri topografice! n 'aza

    lor se determina lungimea segmentelor, care este egala cu distanta dintre cur'ele de nivel! %ceste

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    21/43

    erodare! %stfel coeficientul D o sa difere in condiţii diferite! Gradul de erodare a solului se

    determina după formula K57:D Y K4,5 . 57 #8 . $5!58 Z 9,4J . Z 4,J :577

    *nde: [ – coeficientul gradului de erodare a solului, tVha,

      \] – conţinutul de su'stanţe organice, P,

      ] – conţinutul fracţiei 7,5#7,774 mm,

    )v – structura solului,

      ) – permea'ilitatea solului

    n condiţiile de cHmp, pedologii sta'ilesc gradul de erodare a solului! )entru precizare

    gradului de erodare se selectiază pro'e de sol si se determina în 'aza analizelor componenţei

    fizice si chimice a solului! $icşorarea gradului de erodăre a solului are un rol important pentru

    maAorarea randamentului culturilor agricole!

    5 a c t o r i n a t u r a l i d e e r o z i u n ii

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    22/43

    5 a c t o r i n a t u r a l i d e e r o z i u n e

     (esenul 2 I Evaluararea pericolului de eroziune si Justi3icarea e3ectuării masurilor antierozionale 

    Precipitatie,

    volumul,intensitatea

    si durata ploilor 

    ersantii,

    lungimea, panta,forma,gradul

    de eroziune

    "olurile,

    tip, su'tip, permea'ilitatea

     pentru apa,continutul su'stantei

    organice

    e!etatia,

    culturi agricole,asolament, parametrii

     'iometrici avegetatiei

    #asuriantierozionale,Rrganizarea teritoriului,

    agrotehnica,irigare,

    hidrotehnica

    )otentialul deaparare de eroziune

    "oeficientul deaparare de eroziune

    &ezistenta laeroziune

    Xartaversantilor 

    "aracteristicaenergetica

    -la'orarea si Austificarea actiunilor Xarta teritoriului potentialului de eroziune

    +chema masurilor si harta teritoriului cu pericol de erodare

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    23/43

    < /)66 P6A'8A:$$6)/ 5)/E"8$E/E 6A /E:$'E/EA #$($8;:$$ $'

    ")6 B$ #$'$#A6$A/EA E/)$'$$

    )entru conservarea umidităţii in sol si com'aterea eroziunii un rol deose'it revine

     plantarea plantaţiilor forestiere antierozionale! /Hşiile forestiere de protecţie au rolul de

    regularizare scurgerii apei, de distri'uire a zăpezii si de protecţie! ;n aceste scopuri se

    recomandă plantarea fîşii forestiere antierozionale, cu destinaţia de regularizare a scurgerii de

    suprafaţă, sa micşoreze acţiunea negativa a secetelor si vHnturilor uscate! *n rol deose'it le

    revine fHşiilor forestiere de protecţie a cîmpurilor cărora le revine rolul de acumulare a

    umidităţii in sol! +u' influenţa plantaţiilor forestiere se micşorează evaporarea de pe suprafaţa

    solului, creste productivitatea transpiraţiei şi ca rezultat maAorarea umidităţii în sol!"ele mai efective fHşii forestiere sunt cele aAurate si penetra'ile!  -le posedă calităţi

    aerodinamice, care favorizează dezvoltarea culturilor agricole, maAorează semnificativ productivitatea cHmpurilor proteAate! n peroada de iernă favorizează aşezarea uniformă a

    zăpezii, asigură acumularea umezelii in stratul de un metru, iar pentru începutul perioadei de

    vegetaţie în stratul de J7#67 mm, în unii ani se acumuliază şi pHnă la 547 mm! K5!%rmand ! a stipulat ca importanta principala a plantaţiilor forestiere antierozionale

    consta in a'sor'ţia apelor provenite in urma topirii zăpezilor si a ploilor torenţiale, prevenirea

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    24/43

    esenul J!5 – +ectorul e.perimental al nstitutului de )edologie, %grochimie şi )rotecţie a

    +olurilor 0?icolae imo2 în r#ul "ahul

    +ortimentul de ar'ori şi ar'uşti din plantaţiile forestiere, care Aoaca un rol important în protecţia antierozională a solurilor, include: steAarul, plopul, pinul, salcHmul, arţarul! in pomi

    fructifere se recomandă nuc o'işnuit, părul, caisul! in ar'uşti # păducelul, coacăză de aur, alun,

    vişinul chinezesc, liliacul, răchiţică, cornul!

    "onform destinaţiei,o parte din fîşiile de protecţie a cHmpurilor pe terenurile ara'ile se

    amplasează perpendicular pe direcţia vînturilor predominante, altele transversal! )e pantele maimici de J^ fîşiile de protecţie a cHmpurilor sunt amplasate în dependenţa de relieful – în special

    transversal pantei!

    istanţa dintre fîşiile de protecţie a cîmpului este determinată de influenţă vHntului şi sa

    recomandă egală cu 97 de înălţimi a ar'orilor plantaţiei forestiere proiectate!

    Luind în consideraţie înălţimea ma.imă a principalelor specii de ar'ori, în diferite zonenaturale se recomandă ca distanţa dintre fîşii forestiere amplasate pe cernoziomuri o'işnuite sa

    fie de 8J7#J77m, pe cernoziomurile sudice de 877#8J7 m, pe solurile castanii închise de 977#

    877m şi castanii alcaline de 4J7#977 m!

    )e versanţii cu panta de 4_#J_  distanţa între fîşii se micşorează conform zonelor 

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    25/43

    a> formarea coroaneiO '> dezvoltarea făşiilor forestiereOc> maturitatea făşiilor forestiere!

    Longivitatea acestor faze enumerate sunt definite de componenţa speciilor din plantaţie

    şi condiţiile naturale! )entru steAar, de e.emplu, prima fază este de J#57 ani, a doua de 55#47 ani

    şi a treia – mai mult de 45 de ani! )entru speciile cu creştere rapidă cum sunt – salcîmul,

    mesteacăn, nuc – respectiv 9#B, 6#5J şi mai mult de 5= aniO pentru plop – 9#J, =#54 şi mai mult

    de 59ani!

    La prima fazăse se difrişează ar'uştii, care sunt în surplus şi ar'orii care inhi'ă speciile

     principali şi sr'orii deterioraţi de 'oli şi dăunători!

    ;n faza a două se difrişează periodic su'ar'oretele, se efectuiază rărirea ar'oretului din

    contul copaciilor rămaşi în creştere, tăierea ar'orilor deterioraţi şi celor de specii secundare,

    tăierea ramurilor de Aos a ar'orilor pînă la nivelul de 5#5,J m!

    ;n faza a treia se efectuiază tăierea sanitară, care ilclude: îndepărtarea crengilor uscate,

    detiriorate de 'oli şi dăunători, îngregirea su'ar'oretului şi tufărişului rămas după tăierea

    ar'orilor!

    &ărirea su'ar'oretului şi tăierea ramurilor de Aos, se efectuiază înr#aşa fel ca eluminarea

    solului su' ar'orisă fie minimă, în caz contrar solul se deteriorizează!

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    26/43

    @ #E8)(E AG/)8ED'$CE PE'8/ #A)/A/EA CAPAC$8A:$$ (E

    A"$G/A/E A P6A'8E6)/ C AP;

    %provizionărea cu umiditate a culturilor agricole în condiţiile $oldovei reprezintă una

    din cele mai importante pro'leme! -la'orarea metotelor agrotehnice de aprovizionare cu

    umiditate a culturilor agricole are o importanţă practică!

    upa mulţi ani de cercetări în staţiunele e.permentale )%)+ Q?!imo2, %!%tamaniuc adeterminat că caracterul şi folosirea umidităţii depinde de tipul genetic al solului! "ele mai

    umede soluri s#au determinat a fi cele cenuşii de pădure, iar cel mai puţin umede – 

    ciornoziomurile car'onate! K5!"ea mai important motiv a scăderii fertilităţii solurilor din

    $oldova este insuficienţa aprovizionării cu umiditate a culturilor! eficitul de umiditate anual in

    diferite raioane poate aAunge nivelul de 5J7 mm! "ulturile agricole supărtă insuficienţă de umiditate în perioada de vegetaţie!

    %provizionărea suficientă cu apă a culturilor ar permite maAorarea semnificativă a

     productivităţii în agricultura repu'licii!

    /olosirea efectivă a umiditaţii acumulată în sol un rol deose'it le revine măsurilor 

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    27/43

    a> &egimul de iarnă a umidităţii solului este determinat de rezerva de umiditate la topirea

    zăpezii şi a pricipitaţiilor atmosferice, precum şi de mişcarea apei din sol în stare lichidă

    şi gazoasă! '> &egimul de primăvară a umidităţii solului este determinată umeditatea în timpul

    toamnei şi iernii, dar se caracterizează prin particularităţi de topire şi umiditate a solului!c> &egimul de vară se caracterizează prin folosirea umidităţii o'ţinută din contul

    transpiraţiei plantelor!d> &egimul de toamnă se deose'eşte prin micşorarea rapida a folosirii umidităţii prin

    transpiraţie şi evaporare!Ca'elul =!5 – )recipitaţiile atmosferice a staţiei meteo r#ul "ahul şi com! Le'edenco în perioada

     primăvară#vară 4755#4758

    Luna

    %nul4755 4754 4759 4758

    )recipitaţii atmosferice

    +uma,mm P de lanormă +uma,mm P de lanormă +uma,mm P de lanormă +uma,mm P de lanormă

    $artie54

    55 9N 58 J7 55 9N 48 6=8 58 57 96 94 558 J 56

    %prilie54

    J9 599 4N B9 J9 599 9N N69J 66 B 56 49 J6 =4 5JJ

    $ai5 8B 6J B6 584 86 6B 6B 5J6

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    28/43

    confirmă că în această e.pluataţie agricolă au fost utilizate corect metode agrotehnice de lucrare

    a solului pentru acumularea umidităţii şi prevenirea eroziunii!

    ;n dependenţa de condiţiile meteorologice ale zonei respective, variază şi suma acumulatăde umiditate, ceea ce duce la o maAorare a producţiei agricole K56!

    Ca'elul =!4 – &ezerve de umiditate generală şi productivă în stratul de sol pe

    terenul comunei Le'edenco din raionul "ahul în perioada primăvară#toamnă 4755#4758!

    Gradul despălare

    &ezerva de umiditate &ezerva de umiditate &ezerva de umiditategenerală,

    mm productivă,

    mmgenerală,

    mm productiv

    ă, mmgenerală,

    mm productivă,

    mmata

    47!78!4755 45!7B!4755 9!55!4755+la'

    $ediu#putrnic4N9!B467!8

    5J4!6599!7

    459!444J!5

    B4!9BB!B

    ##

    ##

    4B!79!4754 7J!7=!4754 55!57!4754+la'

    $ediu#putrnic

    4=8!J

    49N!J

    54B!B

    N4!5

    446!6

    484!4

    6B!N

    NJ!8

    5J9!N

    5JJ!N

    59!J

    N!J7=!79!4759 5=!78!4759 5B!7N!4759

    +la'$ediu#putrnic

    467!N46N!9

    587!7585!N

    97=!J4NB!N

    5=J!=5J7!J

    95=!895N!J

    5BJ!J5B4!5

    4=!79!4758+la' 4N4!N 5J4!7 # # # #$ediu#putrnic 4B7!8 549!7 # # # #

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    29/43

    sunt e.pusi la actiunea vintului, unde retinerea si acumularea zapezii este dificilă, ceea ce duce

    la o înheţare mai profundă a solului! upă o toamnă uscată în iernile cu o cantitate mica de

    zapada pe acesti versanti se o'servă procesele de eroziune eoliana! )rimăvară pe aceste sectoareîncepe mai devreme topirea zăpezii, însoţită de o evaporare neproductiva precum şi scurgerea de

    suprafaţă, iar solul aAunge faza de maturitate cu J#5J zile mai devreme decHt pe versantii cu

    e.păziţie nord!

    )e terenurile cu e.pozitii nordice şi nord#estice, zăpadă se acumulează întro cantitate mai

    mare, sunt supuse îngheţurilor mai puţin şi se încălzesc mai încet primăvară! )rocesul detopire a zapezii se petrece mai lent , evaporarea si

    scurgerea apelor de suprafaţă sunt mai mici, rezerve de umiditate în sol în perioada de

    semănatului este mai mari decHt pe versanti sudice!

    Ca'elul =!9 # &ezervele de umiditate în stratul de un metru, versantii cu diferită e.pozitie

    în perioada încolţirii grHului de primăvară, mm

    )artea versantului +tratul de sol, Sm-.pozitia şi panta versanţilor 

     ?ord#estica 7#87

    +ud#estica7#J7

    "umpana apelor 7#47 97,8 5N,N7#J7 N9,8 J4,N7#47 9B,N 56,9

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    30/43

    /igura 9 ne prezintă vătămarea multelaterala a eroziunii, care duce la o scădere a recoltei 'rute!

    &andamentul culturilor agricole, micsorarea costurilor energetice la cultivarea lor tre'uie să se

     'azeze pe prelucrarea minimala si nulă in asolamente cerealiere, cu folosirea îngrăşămintelor vegetale si paie tocate, utilizarea produselor de proteţie a plantelor, selecţia soiurilor cu

    randament maAor!

    )entru întreţinerea fertilităţii solului în asolamente este necesr de creat o 'iodiversitate,

    cu includerea culturilor cerialiere, legumicomicole, crucifere, păioase! %solamentele contri'uie

    la îm'unătăţirea proprietăţilor 'iologice ale solului, la maAorarea productivităţii terenurilor agricole şi a sta'ilităţii economice!

    -fectuarea lucrărilor de primăvara tre'uie sa se 'azeze pe utilizarea ma.imă a resurselor 

    de sol, celor climaterice, precum şi a potenţialului soiurilor cu randament ridicat, hi'rizilor de

    culturi! %cest lucru se realizează prin intermediul pregătirii calitatve şi la timp a solului pentru

    însămHnţare, respectarea terminilor agrotehnici de plantare, amplasarea cu evidenta premergătorilor, încorporarea îngrăşămintelor, aplicare metodelor agrotehnice şi chimice de

     protecţie înpotriva dăunătorilor! isciplina tehnologică, efectuarea la timp a lucrărilor de cîmp

    depind de echipamentele tehnice şi nivelul de servicii în sectorul agricol!

    n unele raioane persistă deficitul precipitaţiilor în lunele iunie#august, ceea ce corespunde

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    31/43

    su'stanţiilor nutritive şi a umidităţii!  atorita acestor condiţii plantele răsarite, cresc si se

    dezvolta mai rapid, devinind mai rezistente la 'oli şi dăunători! ;n plus, faza de înfrăţire în cele

    mai multe cazuri, coiincide cu căderea precipitaţiilor, astfel se crează condiţii favora'ile pentru recoltele înalte! "ea mai 'una calitate a semănăturilor putem o'ţine la insamintare

    devreme a culturilor, atunci cHnd formarea, umplerea şi maturitatea 'oa'elor de cereale se

    desfasoara în condiţii de temperaturi favora'ile !

    +emănatul de primăvară în zona centrală este mai devreme de 57#54 zile decHt înregiunea de nord#est! +emănatul culturilor rezistente la ger: mazăre şi orz de primăvară începe

    imediat dupa maturizairea fizica a solului!

    R'ţinerea seminţilor de calitate înaltă, este asigurată de recoltarea devreme: înainte de

     ploile torenţiale! %ceastă putem o'ţine prin cultivarea soirilor   KLMNOMLOOQR Q

    KLMNOMKSMTUR  Ramenii de stiinta au demonstrat ca cele mai rezistente soiuri de plante lafactorii seminţe de caltate înaltă cu proprietati tehnologice 'une!

    @2 (emonstrarea e3ectului ne!ativ de lucrare mecanică a solului

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    32/43

    /igura =!4 – )relucrarea intensiva deterioreaza agregatele solului si micsoreaza cantitate

    de apa acumulata

    istri'uţia mărimii agregatelor de sol variază astfel încHt microporozitatea creşte din

    macroporozitate, ceea ce duce la micşorarea vitezei de infiltrare! Gradul de influienţă a lucrarii

    macanice a solului asupra procesului de infiltrare este regulat de interactiune complicata a

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    33/43

    upă ceea ce apa a fost acumulată, proprietăţile de evaporare a aerului încep să estragă

    umeditatea din sol! e aceea, chiar dacă terenurile nu sunt plantate cu culturi, solul îşi pierdeumiditatea prin evaporare! ;n aceast capitol, vom defini ce efect are ?o#till asupra retenţiei de

    apă în sol, după ce a fost acumulat suficientă  umiditate în timpul pricipitaţiilor! )roprietăţi de

     protecţie a resturilor vegatale stimuliază infiltrarea, ele proteAează agregatele de sol şi

    micşorarea vitezei de evaporare, în special la etapa iniţială a evaporarii, după caderea

     precipitaţiilor!

    @4 Evaporarea apei din sol

    -vaporarea se produce rapid din cauza că aerul permament supărtă o insuficienţă de apă,

    chiar şi în timpul iernii, în comparatie cu capacitatea de a retine apa in sol! "u alte cuvinte,

     potenţialul aerului este întotdeauna negativ în comparatie cu potenţialul solului! %erul cald are o

    capacitate de a retine umezeala mai mare decit aerul rece! %stfel, odată cu cresterea temperaturii

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    34/43

    /igura =!9 – -vaporarea apei din sol în timp dupa caderea precipitatiilor 

    -vaporarea apei din sol se desfasoara în trei etape! "ele mai mari pierderi de apă au loc

    la prima etapă, iar la etapele ulterioare, rata de pierdere se reduce! -vaporarea la prima etapă

    depinde de condiţiile mediului am'iant

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    35/43

    /igura =!8 – 1iteza de evaporare a apei din sol pe suprafeţe neproteAate în comparaţie cu

    evaporarea apei pe terenuri acoperite cu resturi vegetale

    &esturile vegetale nu stopează evaporarea, dar o reţin! ;ntre timp dacă nu cad

     precipitatii, solul de su' resturile vegetale pierde cat mai multa apa ca si pe solul neproteAat!

    iferenta constă în faptul ca solul neproteAat va pierde apa mai rapid, iar resturile vegetale vor 

    reduce viteza de evaporare !

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    36/43

    @< $n3luienţa lucrării solului asupra procesul de evaporare a apei

    "Hnd solul este lucrat, stratul umed este deschis la suprafaţă! %cesta înseamnă că

    evaporarea incepe imediat dupa prelucrare ! -vident, în cazul în care lucrarea este

    utilizata pentru com'aterea 'uruienilor, aceasta provoacă evaporarea! ;n comparaţie, cu

    tehnologia ?o#till, în care pentru com'aterea 'uruienilor se utilizează er'icide, astfel nu se

    înregistrează evaporare, deoarece nu sunt prevăzute actiunile asupra sol! +olul rămHne umed lasuprafaţă, pricipitaţiile urmatore vor pătrunde în sol astfel umiditatea se va acumula

     pentru o utilizare ulterioară!

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    37/43

    /oto 5 # )lug

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    38/43

    /oto 9 I %gregatul com'inat – discuire Z nivelare

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    39/43

    A'EA H V #E':$'E/EA #$($8;:$$ ")66$ 7' C)'($:$$ (E /$"C PE'8/AG/$C68

    W

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    40/43

    C)'C6$E

    ;n această lucrare, pentru fermierii sunt date cunoștințe de 'ază privind conservarea și

    utilizarea dura'ilă a umiditatii din sol! R atenție deose'ită este acordată proprietatilor si formelor 

    de umiditate a solului, care sunt indicatoare importante pentru cultura!

    ;mpreună cu pro'lema proprietăților de apă și regimului de apă din sol, este descris pescurt rolul negativ al eroziunii solului pentru terenuri agricole în conditii de adaptare la

    schim'ările climatice și la creșterea a solurilor degradate!

    %pa este cea mai importanta, răspHndita și mo'ila su'stanța implicata în toate procesele

     'iologice, fizice, chimice – păstrarea ei în sol este cea mai importantă sarcină a utilizatorilor de

    terenuri!&etenție de apă în sol și utilizarea ei eficientă este redată în compartimentele cu privire la

    rolul de retenție a zăpezii, plantarea de pădure pentru a retine umezeala în sol și metodele

    agrotehnice!

    "u toate acestea, tre'uie să acordam o 'una atenție la organizarea teritoriului! %cesta este

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    41/43

    6$"8A (E /E5E/$':E

    5 k`T k![! _ jT _q j b__Sq_S` S`j! !: __SjSSb_j j jS_bw_j _q! [jxjy, w#_ «[` ]_b_S{», 5N=N, S`!

    498!4 |jbj} k!\! ~_wj_ _}SS j _bj _jT j •`j j€

    TjjTbjw}jj VV _q_j! 5NN9! 35! S`! BB#68!9 |\‚ 4!57J#NJ \ƒj `_j `S`_T _•T`T, ]jS, 5NNJ, S`!9=

    8 „SbSj ]!…! ~_wj_j! ]!, 5N69, S`! 95N!J „__ !! _ j `_ {_wj wTbj! ]!, 5N=9! S`! 5B8= [bxj_ k!†!, bj_ ![!! ‡_ S {_wj _q! \w_ bj`̀ •! ]_S,

    5N=6, S`! J9, =J#==!

    B [x`_ k!…! „ƒj` _q _` `__ j __ {_wjj! ]!: ˆ_SSb€_wjw`, 5NB8!

    S`! 584#589, 47=!

    6 [x`_ k!…!, „SbSj ]!…!! _q___€_ wTbbj! ]_S,

    ˆ_SSb€_wjw`,5N68, S`! 57J!

    N [qjSj …!k! †jwj _q! ]!, Sx x_b, 5NB7, S`! 59!

    57 [•w}_ ]!!, |bw•_ |!! ~_wj j _€ _q! ]!: w#_ ]|‰, w#_ 0[_b_S2,

    4778, S`! 44N!

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    42/43

    44! j_ †!! k_`€jqS_ __S_j j _S`•}j _`j_{_wj___ €_`__ ` j _qj€ __ b __`j T•j _x€ •b`•VV]€jw}j _` _ wƒj` _q _` __ {_wjj! ]!, 5N=N! S`! 54=#59B!

  • 8/17/2019 Ghid pentru conservarea şi utilizarea raţională a umedităţii din sol

    43/43

    "cur!erea de pe versant% spălarea şi eroziunea versanţilor

      &educerea $ărirea secetei /ormarea /ormarea wT_j  $ărirea istruAerea drumurilor   fertilităţii solului afuierii S`•q`  ravenelor şi altor constructii

      &educerea recoltei de culturi istruAerea şi nimecirea însămînţarilor 

      &educerea recoltei de cultri 'rut $ărirea ariilor de terenuri a'ondonate

      Consecinţele scorJerii de pe versan% spălarii şi eroziunii solului

    epozitarea aluviunilor la piciorul

      antei la rinde i în vale

    ;nămolirea eleăşteurilor, iazurilor şi

    rezervoarelor de a ă

    ntrarea aluviunilor în re ea de rîuri +curgere mare de

    reci ita i i

    istrugereaşi difrişarea pădurilor 

    +cădereafertilităţiisolului din

    cauzaspălării

    su'solului

    &educereaariilor irigate

    &educereaînmulţiiriide peşteîn 'azineacvatice

    &educerearolului

    __#wƒj`_ a 'azinelor acvatice

    ;nrăutăţireametodelor 

    deconstrucţie

    şi dee.ploatare a

    +X-

    ;nrăutăţireacondiţiilor deaprovizionare

    cu apă

    nămolireacanalelor de irigare

    $ărireaînămolirii

    al'iilor 

    nundaţii ?ecisitateadeconstrucţie adi urilor 

    ificultatea şistopareaS•_€_S`