Ghid practic de educaţie pentru mediu (II)

Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 1 / 80

Ghid practic de educaţie pentru mediu (II)

Material metodic

Tulcea, 2009


CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................... 3

CALENDAR ECOLOGIC ........................................................................... 4

ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE- 2 februarie ................................ 7

ZIUA MONDIALĂ A APEI - 22 Martie ...................................................... 11

,,ZIUA PĂSĂRILOR”- 1 aprilie .................................................................. 15

ZIUA PĂMÂNTULUI- 22 aprilie ................................................................ 22

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A BIODIVERSITĂŢII- 22 mai ........................... 33

ZIUA EUROPEANĂ A PARCURILOR- 24 mai ......................................... 37

ZIUA MEDIULUI- 5 iunie .......................................................................... 40

ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII- 17 iunie 45

ZIUA DUNĂRII - 29 iunie.......................................................................... 52

ZIUA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII - 1 septembrie ......... 58

ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA STRATULUI DE OZON –

16 Septembrie .......................................................................................... 61

ZIUA MUNŢILOR CURAŢI/ CARPAŢI - 26 septembrie ............................ 63

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE - 31 octombrie .................... 69

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ZONELOR URBANE – 8 noiembrie ............. 74

COLECTIVUL DE LUCRU ....................................................................... 80


INTRODUCERE

În urmă cu 10 ani, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea a implementat Proiectul GEF - “Conservarea Biodiversităţii în Delta Dunării”, finanţat de Banca Mondială. În cadrul acestui proiect, sub îndrumarea consultanţilor BirdLife International, a fost organizat un curs de instruire în domeniul educaţiei ecologice la care a participat un grup de profesori şi învăţători din municipiul Tulcea şi din perimetrul R.B.D.D. Cursul s-a finalizat prin elaborarea şi tipărirea în anul 2000 a unui Ghid practic de educaţie pentru mediu.

Participanţii la cursul de educaţie ecologică, ce s-a desfăşurat în 2 etape - la Uzlina în perioada 23-27 august 1999 şi la Tulcea între 24-28 iunie 2000 - au apreciat cunoştinţele dobândite şi şi-au continuat activitatea didactică prin punerea în aplicare a noţiunilor, metodologiilor şi instrumentelor învăţate dar şi prin adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei şcoli.

Scopul propus pentru acest document este de a fructifica experienţa acumulată în cei 10 ani de activitate prin realizarea unui material metodic cu acţiuni dedicate celebrării evenimentelor de mediu care să vină în ajutorul cadrelor didactice din domeniul educaţiei ecologice.

Vă invităm să parcurgeţi acest material şi, împreună cu elevii dumneavoastră, cu voluntari de mediu sau simple persoane preocupate de mediul înconjurător, să adaptaţi şi să derulaţi aceste tipuri de acţiuni.


CALENDAR ECOLOGIC

Ziua Evenimentul Aniversat

2 Februarie Ziua Mondială a Zonelor Umede

15 Martie - 15 Aprilie Luna Pădurii

22 Martie Ziua Mondială a Apei

23 Martie Ziua Mondială a Meteorologiei

25 Martie – 9 Mai 2009 Spring Day For Europe

28 Martie Ora Pământului

1 Aprilie Ziua Păsărilor

17 Aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii

22 Aprilie Ziua Pământului

24 Aprilie Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator

2 Mai Ziua Internaţională a Astronomiei

9 Mai Ziua Europei

10 Mai Ziua Păsărilor şi Arborilor

15 Mai Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă

21 Mai Ziua Maritimă Europeană

22 Mai Ziua Biodiversităţii

24 Mai Ziua Europeană a Păsărilor

Ziua Europeană a Parcurilor

31 Mai Ziua Mondială Fără Fumat

5 Iunie Ziua Mediului

8 Iunie Ziua Mondială a Oceanelor


17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării

21 Iunie Ziua Soarelui

29 Iunie Ziua Dunării

11 Iulie Ziua Mondială a Populaţiei

9 August Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor

1 Septembrie Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

16 Septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon

16-22 Septembrie Săptămâna Mobilităţii Europene

18 Septembrie Ziua Mondială a Geologilor

23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei

25 Septembrie Ziua Internaţională a Mediului Marin

26 Septembrie Ziua Mondială a Munţilor Curaţi / Carpaţi

1 Octombrie Ziua Mondială a Habitatului

4 Octombrie Ziua Mondială a Animalelor

5 Octombrie Ziua Mondială a Profesorilor

8 Octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale

16 Octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei

17 Octombrie Ziua Internaţională pentru Eradicarea Saraciei

31 Octombrie Ziua Internaţională a Mării Negre

8 Noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane

20 Noiembrie Ziua Drepturilor Copilului

A treia săptămână

din noiembrie

Săptămâna Educaţiei Globale

5 Decembrie Ziua Internaţională a Voluntarilor


10 Decembrie Ziua Mondială a Drepturilor Omului

14 Decembrie Ziua Internaţională de Protest Impotriva Reactoarelor Nucleare

ANIVERSĂRI 2009

Anul Internaţional al Astronomiei

Anul Internaţional al Fibrelor Naturale

Anul Internaţional al Reconcilierii

Anul Internaţional al Gorilei

Anul European al creativităţii şi inovării

Anul Internaţional Charles Darwin

Anul Internaţional Eugene Ionesco

Oraşele Vilnius şi Linz sunt Capitale Europene ale Culturii

ANIVERSĂRI 2010

Anul Internaţional al Diversităţii Biologice

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vilnius

http://ro.wikipedia.org/wiki/Linz

http://ro.wikipedia.org/wiki/Capital%C4%83_European%C4%83_a_Culturii


ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE- 2 februarie

Şcoala cu clasele I-VIII Chilia Veche, judeţul Tulcea,

Anton Constanţa- prof. de biologie

Danciu Robert- elev cls. a VIII-a

Deviza anului 2009 “Din amonte în aval- Zonele umede ne unesc pe toţi!”

Scop: Educaţia ecologică a elevilor.

Obiective:

-să cunoască varietatea zonelor umede;

-să evidenţieze importanţa zonelor umede;

-să manifeste un comportament ecologic faţă de mediu;

-să acţioneze conştient în păstrarea calităţii apei;

Materiale necesare:

Coli, markere, atlase botanice şi zoologice, materiale redactate de cadrul didactic, pliante, flip-chart, fişe de lucru, mănuşi de unică folosinţă, saci menajeri.

Desfăşurarea acţiunii:

1.Joc de perspicacitate ;

Elevii vor fi puşi să găsească cuvintele din următoarele anagrame : TUNAFUR, RITĂIE, IOLB, COF, RAE, ARELUPO (furtuna, tăieri, boli, foc, aer, poluare)

2.Informarea elevilor cu noţiuni privitoare la zone umede, bazin hidrografic, funcţiile zonelor umede şi despre Convenţia Ramsar .

-se formează grupuri de elevi ;

-se distribuie materialul informativ spre consultare (o grupă primeşte materialul cu explicarea noţiunilor de «zone umede», altă grupă primeşte un material cu varietatea de zone umede; altă grupă primeşte un material cu funcţiile zonelor umede; altă grupă primeşte un material privitor la Convenţia Ramsar).

-se face dezbaterea interactivă pe baza materialelor studiate;


3.Evaluarea activităţii:

Fiecare grupă va primi o fişă de lucru cu următoarele sarcini:

- să spună 3 exemple de zone umede din apropierea lor;

- să numească 10 plante specifice zonelor umede ;

- să numească 10 specii de peşti;

- să numească 10 specii de păsări specifice zonelor umede ;

- să propună 3 activităţi cu implicare activă în protejarea zonelor umede;

Se lucrează pe tabel.

Completaţi rubricile următorului tabel:

Zone umede - apa

plante peşti păsări Acţiuni concrete ocrotirea zonelor

Stătătoare………

Curgătoare……..

Naturală………..

Artificială………

Permanentă…….

Temporară………

I. Ce este o zonă umedă?

1. zona umedă este un loc unde apa joacă un rol foarte important în supravieţuirea plantelor, animalelor şi oamenilor.

2. zonele umede sunt medii de viaţă speciale situate la limita dintre ecosistemele tipic terestre şi cele tipic acvatice .

3. zonele umede sunt parte esenţială a circuitului natural al apei pe care ne-o furnizează oriunde am locui şi oricine am fi.


II.-Cunoaşteti varietatea zonelor umede ?

1. zonele umede sunt ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare.

2. zonele umede sunt ape stătătoare sau ape curgatoare, ape dulci, salmastre sau sărate.

Să dăm exemple de zone umede.

Zonele umede sunt: iazurile, balţile, mlaştinile, turbăriile, recifurile coraliere, mangrovele, râurile, fluviile, întinderile de apă marină a căror adâncimi la reflux nu depăşesc 6 metri.

Zona terestră drenată de un fluviu se numeşte bazin hidrografic –fluvial.

Localitatea Chilia Veche în ce bazin fluvial este situată?

Localitatea noastră este situată în bazinul fluvial dunărean, în zona de vărsare a Dunării în Marea Neagră. În această zonă Dunărea se varsă în Marea Neagră prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe care formează Delta Dunării. Localitatea noastră este situată pe braţul Chilia.

Delta Dunării este o zonă umedă?

Da. Delta Dunării face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, una dintre cele mai mari zone umede din lume.

De ce au fost supuse protecţiei aceste zone umede?

Zonele umede au fost supuse protecţiei pentru importanţa multiplă, realizată prin numeroasele funcţii ale lor.

III . Care sunt aceste funcţii?

a. Unele funcţii au rol hidrologic şi anume ele reduc inundaţiile atunci când apele se revarsă pe câmpiile supuse inundării, dacă aceste câmpii nu sunt izolate cu baraje, diguri, canale. Altă funcţie hidrologică este aceea că zonele umede stochează apa, fiind adevărate depozite de apă dulce ale lumii.

b. Zonele umede au şi funcţii ecologice. Care sunt acestea?

Zonele umede susţin biodiversitatea prin faptul că ele sunt şi medii de viaţă pentru plante şi animale.

Aici se dau exemple de plante şi animale care trăiesc în apa, pe malul apei, în mlaştini. (plante ierboase, lemnoase, peşti, păsări, reptile, amfibieni)

Zonele umede asigură cultivarea unor plante industriale cum ar fi orezul şi porumbul.

Zonele umede au importanţă economică deoarece ele constituie căi navigabile, surse de material lemnos, producţia de peşte, sunt locuri de agrement şi turistice, asigură locuri de muncă.


IV. Ştiţi de ce pe 2 februarie sărbătorim Zonele umede ?

Pentru că pe 2 februarie 1971 în oraşul Ramsar din Iran s-a semnat acordul a 18 state privind conservarea resurselor zonelor umede prin aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă. Aceasta se mai numeşte Convenţia Ramsar după numele oraşului în care s-a semnat şi a intrat în vigoare din 1975.

Ţara noastră este membră Ramsar din anul 1991 şi pe lista Ramsar se află şi zone umede din România cum ar fi:

- Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ca un muzeu viu al biodiversităţii;

- Insula Mică a Brăilei;

- Complexul Piscicol Dumbrăviţa;

- Lunca Mureşului;

- Lacul Techirghiol.

V.Se distribuie fişele de lucru: elevii lucrează timp de 15 minute, fac schimb de fişe între grupe, astfel îşi compară răspunsurile reciproc şi se dau explicaţii întrebărilor adresate de elevi dacă sunt lucruri neclare.

VI.Se face deplasarea în teren la o zonă umedă apropiată şi se desfăşoară acţiunea de igienizare a malurilor apei.

VII. Aprecierea activităţii practice.


ZIUA MONDIALĂ A APEI - 22 Martie

Şcoala cu clasele I-VIII Crişan, judeţul Tulcea,

Prof. Gheorghe Georgeta

Istoric: Celebrarea Zilei Mondiale a Apei este o iniţiativă a ONU, organizaţie internaţională ce a adoptat in data de 22 Decembrie 1992 rezoluţia prin care data de 22 Martie a fost declarată Ziua Mondială a Apei şi a fost sărbătorită incepând cu anul 1993 in conformitate cu Agenda 21 (Cap. 18 – Resurse de apă curată).

Importanţa: APA - „sângele alb‟ al pământului, este şi sângele vieţii care face să circule hrana şi intreţine metabolismul în orice fiinţă.

Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au stabilit in apropierea unei surse de apă, sub diferite forme: izvoare, râuri, fluvii, lacuri, lunci inundabile – aceste zone umede contribuind in mod determinant la dezvoltatea comunităţilor umane.

Ştiaţi că . . .

o 71% din suprafata pământului este ocupată de apă sub forma mărilor şi oceanelor;

o apa este de 775 de ori mai grea decât aerul;

o apa se incălzeşte şi se răceşte de cinci ori mai incet decât pământul;

o culoarea apei se datorează absorbirii şi reflectării selective a radiaţiilor luminoase: albastru, sub un cer senin; cenuşiu închis, sub cerul noros.

Propunere pentru organizarea unei activitati practice: organizarea unei excursii în apropierea unei zone cu nisip sau mâl, de preferat malul unui râu cu un curs lent, plaja, curtea şcolii.

Nivel : Elevi gimnaziu

Obiective : Copiii invaţă să facă distincţia intre procesele geologice de eroziune şi sedimentare din dezvoltarea tipurilor de cursuri de apă şi să cunoască efectele modelatoare ale apelor curgătoare.

Materiale : Tava de copt, găleata de 10 litri, cana.

Aspecte organizatorice:

o Loc de desfăşurare: in aer liber

o Durata: 3 – 4 ore

Descrierea activităţii :

Se pune nisipul în tavă, in partea mai ridicată a acesteia copiii vor lăsa să se formeze un muşuroi. Se acoperă toată tava cu nisip, se tasează cu mişcări fine dar ferme grămada (foarte important!). Se toarnă încet apa din cană in vârful muşuroiului şi se observă cum apa işi formează un şant de scurgere–in mod similar se formeaza albiile naturale ale râurilor. Copiii toarnă pe rând câte o cană de apă pe muşuroiul de nisip. Inainte de turnarea fiecarei căni, echipa de observatori inregistrează modificările apărute in structura nisipului (in scris sau prin desen). Apa işi croieşte drum la vale. Cu cât panta descreşte, cu atât şanţurile vor deveni mai şerpuite din cauza depunerilor şi eroziunii orizontale.


Concluzii :

- In sectiunea mai inaltă şanturile adânci se formeaza rapid – fenomen comparabil cu eroziunea în adincime de pe cursul superior al râului.

- In secţiunea plată, nisipul excedentar se depune sub forma unor insule – fenomen comparabil cu ramificaţiile cursului mijlociu al râului, care işi continua drumul printre sedimente.

- Cu puţin noroc, mici cotituri se formează in secţiunea inferioară din cauza eroziunii orizontale – fenomen comparabil cu meandrele de pe cursul inferior al raului.

Scop : Se ilustrează legătura dintre inclinaţia pantei şi procesele de formare a unui râu.

APA ŞI SĂNĂTATEA

Şcoala cu clasele I-VIII Chilia Veche, judeţul Tulcea,

Anton Constanţa – profesor de biologie

În fiecare an, la nivel global, sunt desemnate date speciale pentru organizarea unor activităţi de celebrare a elementelor de mediu, pentru informarea şi sensibilizarea publicului asupra problemelor de mediu. Scopul acestor acţiuni este de a clarifica legăturile dintre sănătatea individuală şi mediu, pentru a spori contribuţia fiecăruia la îmbunătăţirea calităţii mediului în care trăim.

A. Se distribuie un chestionar elevilor, pe baza răspunsurilor obţinute purtându-se discuţii asupra rolului apei în viaţa de zi cu zi, asupra căilor de poluare a apei; se explică termenii necunoscuţi: salmastră – sălcie, apă uzată, folosită şi murdărită; fecaloid – dejecţii-fecale; colmatat – depunere de deşeuri, scabie – râie; giardioză – boală produsă de un protozoar acvatic, Giardia.


Ce ştiu despre APĂ ?

Bifează răspunsul corespunzător din afirmaţiile corespunzătoare.

1. Planeta Pământ se numeşte Planeta Albastră deoarece :

a. are plante cu flori albastre b. are platouri înzăpezite c. suprafaţă mare acvatică

2. Pe planetă există în cantitate mai mare :

a. apă dulce b. apă salmastră c. apă sărată

3. Facem economie atunci când facem baie :

a. la duş b. în baie

4. Animalele moarte :

a. se aruncă în apă b. se ard c. se îngroapă

5. Plantele se udă cu apă :

a. apă naturală b. apă potabilă c. apă uzată

6. Apa atacă sănătatea atunci când :

a. conţine substanţe minerale b. conţine agenţi patogeni

7. Pentru om, apa poate fi :

a. prieten b. duşman c. prieten şi duşman

8. Apa ne poate transmite anumite boli atunci când :

a. o fierbem b. se păstrează îmbuteliată c. este contaminată fecaloid

9. Apa se revarsă producând inundaţii atunci când :

a. zăpezile se topesc lent b. matca este colmatată c. matca este decolmatată

10. Apa uzată este :

a. apă minerală b. apă plată c. apă folosită industrial

11. Pentru om, apa reprezintă :

a. mediu de viaţă b. sursă de bani c. doar pericol

12. Apa este mediu de viaţă pentru :

a. ursul polar b. rechin c. bradul roşu

13. În lipsa apei poate apărea boala :

a. SIDA b. scabia c. gripa

14. Consumând apă poluată putem contracta boala :

a. teniaza b. gălbeaza c. giardioza

Bareme : 1-c; 2-c; 3-a; 4-c; 5-a; 6-b; 7-c; 8-c; 9-b; 10-c; 11-b; 12-b; 13-b; 14-c.


B. Se poartă discuţii pe baza unui fluturaş care conţine informaţii despre BOLI HIDRICE- boli care apar datorită consumării apei poluate – contaminate şi informaţii despre Legea privind Protecţia Mediului.

Bolile hidrice apar atunci când ingerăm/bem apă contaminată, spălăm fructe şi legume cu apă contaminată, prin spălare şi îmbăiere.

o apa infestată cu materii fecale umane sau animale conţine viruşi, bacterii şi protozoare patogene generând bolile: diareea, febra tifoidă, hepatita de tip A, giardioza, holera;

o boli apărute din lipsa apei sau prin spălarea cu apă poluată- scabia, conjunctivita;

o apa care conţine nitraţi proveniţi din dejecţiile animale - bălegar şi urină, poate produce boala albastră a sugarului.

Art. 58 din Legea 265/2006 privind PROTECŢIA MEDIULUI, interzice evacuarea apelor uzate în apele naturale, spălarea obiectelor, aruncarea produselor, ambalajelor şi a altor materiale care pot produce murdărirea apelor. Să nu se arunce şi să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de orice fel .

Nerespectarea prevederilor legale atrage după sine sancţionarea cu amendă!

C. Sugestie metodologică.

Se poate practica - Joc de rol .

Jocul se prezintă sub forma unei scenete cu două personaje: medicul şi pacientul bolnav.

Pacientul îi explică medicului simptomele pe care le are, iar doctorul va trebui să ghicească despre ce boală este vorba.

D. Exerciţiu practic.

Distribuirea de către elevi a fluturaşilor, informând populaţia despre riscurile apei nepotabile şi prevederile legale.


,,ZIUA PĂSĂRILOR”- 1 aprilie

Şcoala cu clasele I-VIII Maliuc, judeţul Tulcea,

Prof. Matrona Petrescu

Importanţa zilei păsărilor

În perioada dintre cele două războaie mondiale, în special în Transilvania, la începutul lunii aprilie se serba Ziua Păsărilor. Această iniţiativă se bucura de mare succes mai ales în şcoli. Elevii încă din iarnă se pregăteau pentru această zi confecţionând cuiburi artificiale în timpul orelor de lucru manual. Se încerca astfel să se dea un ajutor păsărelelor mici ce cuibăreau în scorburi şi care datorită sacrificării de către oameni cu predilecţie a copacilor bătrâni ce le ofereau

oportunităţi de cuibărire, erau deja ameninţate cu reducerea dramatică a populaţiilor. S-a încercat astfel să se compenseze acest efect nedorit al defrişărilor, cu un impact atât de sever asupra păsărelelor, mai ales deoarece se cunoştea rolul important pe care îl au păsările în pomicultură şi silvicultură, fiindcă datorită consumului mare de insecte ele puteau opri dezvoltarea explozivă a insectelor fiind astfel considerate adevăraţi sanitari ai pădurilor şi ogoarelor.

Fiind implicaţi atât de mulţi elevi din şcoli la această acţiune se realiza şi o serioasă conştientizare a necesităţii de a proteja păsările şi habitatele lor.

De 1 aprilie, elevii împreună cu învăţătorii şi profesorii ieşeau la verificarea, la curăţarea şi repararea cuiburilor vechi precum şi la instalarea cuiburilor artificiale noi, construite chiar de ei. Era un prilej pentru copii de a se bucura de o ieşire în natură, evenimentul fiind şi o celebrare a revenirii primăverii, a păsărilor migratoare şi a reînceperii cântecului minunat al păsărelelor. Se îmbina astfel utilul cu plăcutul, neputând fi neglijat impactul educativ deosebit de puternic al acestei zile dedicate păsărilor asupra copiilor. Din păcate în perioada comunistă serbarea acestei zile a fost oprită…

În 1990, odată cu înfiinţarea Societăţii Ornitologice Române (SOR), academician dr. Dan Munteanu, pe atunci director al SOR, a revitalizat aceasta mai veche iniţiativă dându-i o amploare deosebită care a găsit în timp un ecou în majoritatea regiunilor ţarii, aşa încât nu greşim dacă spunem că azi ea este cunoscută la nivel naţional. Depinde însă de profesori şi de activiştii organizaţiilor de mediu din ţară ca această zi a păsărilor să nu sucombe într-o inerţie şi un formalism păguboase, ca atâtea astfel de zile declarate cu bune intenţii preum ziua mediului, apei etc., dar care nesusţinute de programe şi acţiuni clare cad mereu în uitare.

Dacă în trecut păsările erau încă judecate de om după criteriul îngust dihotomic, ce le împărţea în păsări folositoare şi păsări dăunătoare, în prezent accentul se pune pe înţelegerea rolului fiecărei specii în menţinerea echilibrului în ecosistem şi despre


necesitatea unei protecţii a tuturor păsărilor, deoarece majoritatea speciilor de păsări sunt în declin, iar asupra tuturor habitatelor lor se exercită presiuni ameninţătoare, de aceea această zi trebuie să promoveze ideea protecţiei păsărilor în general şi să conştientizeze segmente tot mai importante ale populaţiei de la sate şi oraşe că merită să se implice în protecţia păsărilor şi mai ales în schimbarea mentalităţii cât mai multor concetăţeni. Putem spune că Zilei Păsărilor îi revine un rol important în conştientizarea opiniei publice asupra situaţiei nefavorabile în care se află astăzi atât de multe specii.

Considerăm că, în întreaga ţară, celebrării acestei zile ar trebui să i se acorde o mai mare atenţie, totuşi pentru Delta Dunării şi pentru Dobrogea continentală, cele mai importante locuri din ţară pentru păsări, Ziua Păsărilor trebuie să fie o încoronare a unor activităţi educative şi de protecţie susţinute cu consecvenţă de-a lungul întregului an.

In „zonele cu adevărat fierbinţi” din Dobrogea unde soarta a zeci de mii de păsări depinde de respectarea ideii de rezervaţie, scopul pregătirii şi serbării Zilei Păsărilor nu va fi doar cel legat de protecţia avifaunei şi a habitatelor în general, de schimbarea mentalităţii, ci şi de întărirea în conştiinţa localnicilor a însăşi ideii de rezervaţie şi a rolului deosebit de important al RBDD pentru protecţia biodiversităţii, nu numai la nivel naţional, ci chiar la nivel european.

Un alt scop poate fi considerat pregătirea terenului pentru formarea viitorilor voluntari de mediu şi chiar a formării unor deprinderi care să ajute şi la noi la apariţia unor ghizi locali buni cunoscători ai biodiversităţii regiunii. Se cunoaşte amploarea pe care a luat-o turismul în aceste zone, dar la fel de cunoscută este absenţa îngrijorătoare a ghizilor locali care să poată oferi turiştilor informaţii corecte. (Din discuţiile avute cu turiştii străini reiese că la acest capitol stăm mult mai rău decât Africa).

Activităţile promovate la Maliuc în cei 15 ani pornesc de la manifestări care să atragă atenţia asupra pericolelor care planează asupra unor specii de păsări ameninţate cu dispariţia pe plan global şi a habitatelor lor, dorind să se atragă cât mai mulţi oameni de toate vârstele de partea nobilei lupte pentru protejarea păsărilor şi a naturii.

Se organizează de ZIUA PĂSĂRILOR:

- expoziţii de fotografii, postere şi publicaţii despre păsări

- concursuri cu tematică legată de viaţa păsărilor, concursuri cu desene ale elevilor despre păsări sau chiar cu alte artefacte reprezentând păsări

- tombolă cu obiecte, desene, picturi etc. făcute de elevi sau părinţi pentru acest eveniment

- editarea de către reprezentanţi ai elevilor sub îndrumarea profesorului a unor mici şi simple pliante/fluturaşi în alb negru care să cuprindă informaţii despre păsări şi care să fie distribuite cu ocazia evenimentului

- întâlniri cu dezbateri publice pe probleme de mediu şi biodiversitate urmate de prezentări video (filme şi slide show-uri din viaţa păsărilor), este recomandabil să se facă legătura între Ziua Păsărilor şi Luna Pădurii

- dezbateri şi prezentări în care se insistă asupra rolului major pe care îl are RBDD ca loc de cuibărire primăvara - vara sau de loc de refugiu şi hrănire în toate anotimpurile pentru specii ameninţate cu dispariţia pe plan global precum pelicanul creţ, raţa roşie, (păsări cuibăritoare) şi acvila ţipătoare mare, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică (oaspeţi de iarnă)

- Prezentări despre MIGRAŢIA PĂSĂRILOR şi, din nou, despre importanţa RBDD pentru migraţia păsărilor prin culoarul din sud-estul Europei, RBDD fiind o adevărată


atracţie pentru păsările migratoare care găsesc aici un excelent loc de odihnă, de hrănire şi chiar de iernare, căci pentru sute de mii de păsări din nordul Europei şi al Asiei, Dobrogea poate însemna limita sudică a migraţiei (e vorba de populaţii nordice de raţe, de gâşte, de lebede precum şi de păsări de pradă ca acvilele ţipătoare mari, unii şorecari şi ereţi, de mulţi codalbi din nordul Europei care ierneză în Deltă, în zona lagunară şi litorală, chiar şi în Dobrogea continentală)

- Dezbateri cu elevii despre felul în care ne putem implica concret în protejarea şi ajutorarea păsărilor, despre felul în care putem sprijini RBDD în eforturile sale de conservare

- Propagandă/pledoarie pentru birdwatch, o modalitate extrem de plăcută de petrecere a timpului liber în natură, prilej de a cunoaşte şi îndrăgi păsările în mediul lor natural, de a înţelege problemele cu care se confruntă. Dacă nu cunoaştem cu adevărat nu putem nici iubi, nici proteja păsările. Se insistă asupra cunoaşterii şi practicării în natură a modalităţilor neperturbatoare în care trebuie făcute observaţiile. Există chiar un cod european al birdwatcher-ului care trebuie prezentat. Se insistă asupra faptului că respectarea mediului natural e extrem de importantă şi pentru protecţia păsărilor.

Aceste activităţi urmăresc sensibilizarea elevilor şi a opiniei publice la situaţia dificilă în care se afla astăzi multe specii de păsări şi doresc să atragă atenţia asupra presiunii crescânde la care societatea umană modernă supune mediul natural.

Toate activităţile enumerate mai sus se pot face ca o introducere la eveniment până la 1 aprilie sau chiar de întâi aprilie, dacă această dată nu cade într-o sâmbătă, pentru că partea cea mai aşteptată de elevi şi de tineri este celebrarea acestui eveniment în natură. Este bine ca acest eveniment să fie pregătit în detaliu, din timp şi ca la această ieşire în natură să fie implicaţi pe lângă elevi şi profesori, părinţi, lucrători silvici, reprezentanţi ai autorităţilor de mediu, ai rezervaţiei şi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu. Activitatea se organizează pe grupuri de participanţi care ies într-o zonă mai atractivă din apropierea localităţilor.

Ieşirea propriu-zisa pentru observaţii se face în prima sâmbătă din aprilie, tocmai pentru a putea fi prezente cât mai multe persoane. Manifestările nu se organizează numai pentru membrii SOR, ci se caută atragerea cât mai multor participanţi, în special copii şi tineri (în cazul nostru elevii de la şcoala Maliuc).


Atenţie, cu această ocazie se vor amplasa demonstrativ doar câteva din cuiburile făcute de elevi, pentru a-i face să înveţe cum se face amplasarea corectă a acestora. Celelalte cuiburi vor putea fi amplasate de copii în zilele următoare, în special în locuri unde ei le pot tine sub observaţie, în apropierea casei, în grădinile personale, în parcul dendrologic din Maliuc sau în unii copaci izolaţi din preajma blocurilor. La Maliuc în parcul dendrologic deja sunt instalate 30 de astfel de cuiburi. Nu trebuie umbrită sărbătoarea cu o muncă de rutină. Ziua Păsărilor trebuie să fie o bucurie, o sărbătoare, o modalitate extrem de plăcută de a îmbina educaţia cu plăcerea astfel încât copiii si adulţii să aştepte cu nerăbdare această zi de ieşire în natură. In timpul excursiei organizate de Ziua Păsărilor interesul nostru nu trebuie să fie concentrat numai pe păsări. E acesta un minunat prilej de a cunoaşte flora de primăvară precum şi alte vieţuitoare. Pentru menţinerea trează a interesului pentru natură pe parcursul zilei este bine să organizăm mici competiţii în care să fie stimulaţi cu mici premii cei ce dau dovadă de spirit de observaţie şi de cunoştinţe despre diferite specii de păsări, de plante. Acum este prilejul de a-i atenţiona pe elevi că la plecarea lor natura trebuie să rămână nemurdărită de ambalajele produselor consumate de ei la picnic. Nu e rău ca măcar în zona în care elevii au zăbovit mai mult pentru mâncare şi joacă, în câteva minute (nu mai mult de 10 minute) să se facă o mică igienizare a zonei culegându-se şi pungile şi bidoanele de plastic rămase şi de la vizitatorii anteriori, mai puţin educaţi. Pentru aceasta se vor aduce unul sau doi saci de plastic. Nu trebuie să se uite nici o clipă caracterul sărbătoresc al acestei zile iar foarte scurta acţiune de igienizare, are rolul de a-i obişnui pe participanţi să aducă toate deşeurile rămase de la picnic la locul special de depozitare din localitatea din care au venit.

Înainte de ieşirea pe teren se pot face, ca foarte scurte activităţi la clasă, unele care să-i familiarizeze pe elevi cu informaţii referitoare la:

- folosirea şi păstrarea în bune condiţii a aparaturii optice în teren

- utilizarea determinatoarelor de păsări şi de plante

- cunoştinţe primare despre părţile corpului păsărilor şi despre diferitele semne distinctive de pe penaj ce pot constitui indicii utile la identificarea speciei


- cântece şi semnale sonore emise de păsări (SOR a editat CD-uri speciale cu cântecele păsărilor de la noi)

- tipuri de zbor, modalităţi caracteristice de deplasare pe sol a diferitelor specii (ex. unele păşesc, altele ţopăie cu ambele picioare deodată), a felului în care îşi iau zborul de pe apă (exemplu - unele aleargă pe apă pentru a-şi putea lua zborul ca lişitele, lebedele şi raţele scufundătoare, pe când raţele de suprafaţă tâşnesc brusc din apă etc. etc)

- aproximarea dimensiunilor unei păsări, pornindu-se de la specii cunoscute (ca vrabia, graurul, porumbelul, raţa etc.)

- exerciţii simple pentru obţinerea deprinderilor de estimare a numărului de păsări (exemplu: prin aruncarea repetată de boabe de porumb sau de fasole pe un material textil de culoare închisă, până li se formează deprinderea de a estima dintr-o privire, cât mai realist numărul boabelor, pentru ca tot astfel să fie capabili în teren să estimeze în mod realist numărul de exemplare de păsări dintr-o aglomerare, deoarece întotdeauna adulţii în general şi copiii în special tind să exagereze numărul păsărilor dintr-o aglomerare, formându-şi astfel o falsă impresie despre abundenţa unei specii (ex. dacă sunt câteva sute de pelicani ei spun ca sunt mii iar pescarii profesionişti vor spune că sunt milioane şi că trebuie stârpiţi…)

- înţelegerea cât mai exactă a ceea ce înseamnă:

- păsări migratoare (exemplu: rândunica, barza, lăcarul, silvia etc.),

- păsări sedentare (ex. vrabia, piţigoiul, sticletele, cioara etc.),

- păsări oaspeţi de vară (ex. barza, rândunica, pelicanul etc.),

- păsări oaspeţi de iarnă (ex. mătăsarul, ferăstraşul, şorecarul încălţat, acvila ţipătoare mare etc.),

- păsări de pasaj (ex. acvila de câmp, cocorul, uliganul pescar etc.)

Activităţi care se pot derula în şcoală cu prilejul zilei păsărilor

1. Realizarea de desene, postere, rebusuri etc.

2. Concursuri, jocuri,scenete pe tematica oferită de viaţa păsărilor,

3. Vizionarea de filme despre păsări şi mediul lor de viaţă, despre migraţia lor

4. Tombole şcolare la care fondurile strânse să fie folosite pentru premierea celor mai buni cunoscători ai păsărilor, ai celor care au salvat o pasăre etc. sau cu care să se poată cumpăra materiale pentru construirea cuiburilor artificiale, a hrănitorilor din curtea şcolii sau din parc.

Foarte importante se vor dovedi toate acele activităţi premergătoare legate de cunoaşterea şi ocrotirea păsărilor la care de-a lungul întregului an au participat copiii. Acestea vor ajuta enorm la sărbătorirea în bune condiţii în teren a ZILEI PĂSĂRILOR. Astfel de activităţi benefice sunt:

1. Participarea membrilor SOR din şcoala noastră în taberele naţionale ornitologice organizate de SOR (lângă lacul Furtuna-Maliuc şi la Vadu în zona lagunară şi litorală)

2. Participarea anuală la monitorizarea păsărilor sălbatice cu ocazia European Bird Watch Day (prima sâmbată din octombrie).


3. Participarea anuală a elevilor la Proiectul Spring Alive propus în toată Europa de organizaţia BirdLife International a cărei reprezentantă pentru România este Societatea Ornitologică Română. Proiectul Spring Alive urmăreşte să atragă cât mai mulţi copii ca observatori ai vestitorilor primăverii, (când au observat prima barză, primul cuc, prima rândunică sau alte păsări comune cunoscute de toţi,) mai multe se pot afla de pe site-ul SOR la adresa www.sor.ro

3. Amenajarea de hrănitori şi alimentarea sistematică a acestora cu seminţe, bucăţele de slănină (pentru piţigoi şi ciocănitori), untura amestecată cu seminţe pentru piţigoi etc. ajutându-se astfel multe păsări să supravieţuiască iernilor friguroase, această preocupare pentru soarta păsărelelor fiind nu numai un bun prilej de cultivare a dragostei pentru păsări atât la copii cât şi la adulţi, ci şi un excelent prilej de observare şi de cunoaştere în detaliu a diferitelor specii de păsări ce sunt oaspeţi frecvenţi ai hrănitorilor.

Astfel elevii cei mai pasionaţi şi antrenaţi de astfel de acţiuni premergătoare vor putea ajuta şi la trezirea interesului celorlalţi pentru păsări şi pentru ieşiri în natură. Este ştiut că interesul e „contagios” iar ZIUA PĂSĂRILOR ar trebui să fie un astfel de eveniment care să favorizeze „contagierea” unui număr cât mai mare de tineri cu dragostea faţă de păsări şi de natură …

După cum am mai menţionat cele mai interesante şi aşteptate acţiuni sunt ieşirile în teren. In apropiere de localitatea Maliuc noi avem o amenajare piscicolă care nu mai serveşte scopului ei iniţial, dar, spre bucuria noastră, aici pot fi observate o mulţime de specii de păsări, cu precădere păsări de ţărm şi de apă.

Chiar înainte de plecarea în excursie, elevilor şi celorlalţi participanţi li se reaminteşte necesitatea respectării codurilor de bună conduită, obligatorii la orice ieşire în teren pentru observaţii ornitologice (se va sublinia cât de importante pentru reuşita excursiei vor fi evitarea zgomotelor, a strigătelor, a mişcărilor bruşte sau a oricărui alt comportament neadecvat ce poate să deranjeze păsările). Se recomandă închiderea telefoanelor şi lăsarea acasă a radiourilor etc.

Se fac scurte precizări despre habitatele unde urmează să se facă observaţiile şi despre speciile pe care e posibil să le întâlnim.

Se dau îndrumări practice referitoare la folosirea aparaturii optice (binocluri, luneta de teren).

Materiale didactice recomandate a fi folosite în teren

- binocluri (astăzi pot fi procurate destule la preţuri accesibile)

- lunete de teren, în cazul în care acestea pot fi puse la dispoziţie de RBDD sau de unele ONG-uri

- determinatoare ilustrate de păsări (şi acestea pot fi comandate prin internet-vezi www.sor.ro

- carneţele şi pix-uri pentru notarea observaţiilor, (este esenţial ca elevii să înţeleagă necesitatea de a-şi nota observaţiile, iar la şcoală, într-una din zilele următoare va face o centralizare cu numărul de specii observate şi se vor trage concluzii)

Excursia propriu-zisă trebuie să fie relaxantă în ciuda bogăţiei de informaţii. Este bine ca la fiecare grup de 15 elevi să fie un adult (profesor sau un cunoscător al păsărilor) care să ofere explicaţii şi să atragă atenţia asupra unor specii care merită observate cu atenţie, iar după ce toţi copiii au făcut observaţiile la o specie să se provoace o discuţie pentru a se


vedea caracterele distinctive şi pentru a se putea dirija observaţia spre lucrurile semnificative. Elevii trebuie să înţeleagă relaţia dintre păsări şi habitatul lor preferat, să observe în ce ar putea consta măsurile de protejare a păsărilor şi de conservare a habitatelor. Se va insista şi asupra frumuseţii păsărilor, a graţiei cu care acestea cântă sau zboară. Sublinierea aspectului estetic va stârni mai uşor la elevi simpatie pentru lumea înaripatelor şi dorinţa de a se implica în acţiuni de ocrotire a avifaunei. Se vor evita pe cât se poate aspectele teoretice. Totul trebuie să pornească de la cele întâlnite în teren iar majoritatea concluziilor să fie evidente în teren. Flexibilitatea de care dă dovadă conducătorul grupului e esenţială. Toate expunerile trebuie să fie foarte scurte şi incitante. În natură nu e timp de poveşti. Observaţia elevilor va fi dirijată prin indicaţii semnificative, uşor de înţeles. Aspectul de predare ca la şcoală nu trebuie să apară în această activitate. Se va stârni curiozitatea elevilor şi vor fi stimulaţi să observe şi să înţeleagă conform nivelului lor de pregătire. Se va stimula dialogul şi observarea sistematică. Legat de observarea felului de hrănire al păsărilor, de duşmanii lor naturali (păsări răpitoare) se pot sugera informaţii despre lanţuri/piramide trofice chiar şi elevilor care încă nu au studiat aceste noţiuni la şcoală. Participanţii trebuie să înţeleagă că şi păsările răpitoare au rolul lor bine determinat în menţinerea echilibrului ecologic, că acestea sunt admirabile zburătoare şi dau dovadă de curaj şi de deosebite abilităţi în capturarea prăzilor.

În momentele de odihnă este bine să se organizeze mici concursuri fulger cu premii, întrebările trebuie să fie antrenante şi relativ uşoare ţinându-se cont şi de cât de avansate sunt cunoştinţelor participanţilor la acest eveniment pentru a permite cât mai multor să participe. Glumele şi voia bună nu trebuie să lipsească, dar e bine să nu se depăşească anumite limite… Se va evita culegerea florilor sălbatice, făcându-i pe elevi să înţeleagă ca acestea sunt frumoase în mediul lor natural si că a le fotografia e cea mai bună metodă de a le lua cu ei, fără să le ucidă. Copiii sunt tentaţi să prindă broaşte, şopârle, şerpi, chiar să le omoare. E absolut necesar să-i facem să înţeleagă să le lase în pace, să respecte viaţa, să înţeleagă că acestea au numeroşi duşmani naturali chiar dintre păsări care se hrănesc cu ele (ex. vânturelul, barza, stârcul, egreta). În teren se învaţă respectul pentru natură.

Evident că organizarea acestui eveniment depinde de mai mulţi factori precum locul unde se face excursia, de imaginaţia, de preocupările şi de pasiunea profesorilor/instructorilor însoţitori, de nivelul de pregătire al elevilor. Însă chiar şi acolo unde nu există prea multă experienţă şansele de succes sunt mari dacă există pasiune pentru natură. Pasiunea poate suplini deseori chiar lipsa unor cunoştinţe speciale, dar niciodată cunoştinţele reci, oricât de bogate vor fi nu vor putea suplini rolul fundamental al pasiunii în formarea unor tineri care să iubească şi să respecte natura. Aşa că le sugerăm profesorilor care nu se prea implică în aceste activităţi, deoarece consideră că nu deţin o specializare în ornitologie, le sugerăm să îndrăznească… pentru că succesul e aproape sigur. Nu ezitaţi să implicaţi şi elevi de la ciclul primar, veţi fi surprinşi cât de receptivi vor fi aceştia. Ziua Păsărilor s-ar putea dovedi un moment important în care cunoştinţele despre mediu acumulate în şcoală să capete o dimensiune mai bogată, să prindă cu adevărat viaţă în inima copiilor.

Materialul acesta nu are pretenţia să fie un ghid pentru alţii, ci doar să sugereze câteva idei, ce s-ar putea dovedi utile şi altora, chiar dacă ele au izvorât doar din experienţa de câţiva ani dintr-o mică, aproape neînsemnată şcoală de la ţară.


ZIUA PĂMÂNTULUI- 22 aprilie

Centrul de Informare şi Educare în Managementul Deşeurilor (CIEMD),

Prof. Claudia iosifescu

Ziua Pământului este un eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului

Există şi un simbol al Zilei Pământului, care este litera greacă Θ (teta) de culoare verde pe fond alb. În această zi se arborează drapelul neoficial al Pământului, reprezentând o pânză dreptunghiulară de culoare albastră, pe care este imprimată imaginea Terrei fotografiată din spaţiu de către astronauţii americani din misiunea lunară Apollo-17.

„Fie numai paşnice şi fericite Zilele Pământului pentru minunata noastră navă cosmică, Terra, care continuă să zboare şi să se rotească în spaţiul rece cosmic cu încărcătura sa caldă şi fragilă care este viaţa...” U Thant, Secretar General al ONU, 21 martie 1971

Dumnezeu ne-a daruit acest loc superb numit Pământ ca să fie casa noastră. Pământul are foarte multe bogăţii pe care ni le-a daruit, noi ar trebui doar să avem grijă de el. Pentru asta ar trebui să nu mai aruncăm deşeuri, să renunţăm la ţigări, la poluare, la toate lucrurile care ne pun şi pun şi Pământul în primejdie. Oare o să ne trezim şi o să realizăm că suntem în mare pericol? Se pare că da, deşi reacţionăm încă timid. Faptul că unii s-au gândit şi au propus o astfel de sărbătoare ne dă speranţe.

Ce este ZIUA PĂMÂNTULUI ?

Ziua Pământului este numele a două sărbători marcate anual primăvara, ambele urmărind să sensibilizeze oamenii în ceea ce priveşte importanţa cunoştinţelor despre Pământ şi mediul ambiant şi necesitatea protecţiei mediului fragil şi vulnerabil al Pământului.

Ziua Pământului este singura zi celebrată simultan la nivel global de oameni de toate categoriile, naţionalităţile şi credinţele. Mai mult de un miliard de oameni participă în fiecare an la activităţile dedicate Zilei Pământului.

Sunt catalizate opţiunile individuale şi colective ce reflectă valorile mediului înconjurător şi aduc suportul publicului pentru a realiza o schimbare. De asemenea, acest eveniment oferă imensa oportunitate de a uni oamenii pentru a realiza acţiuni benefice tuturor.

Într-adevar PĂMÂNTUL TREBUIE protejat şi e necesar ca noi, oamenii să învăţăm să-l ocrotim; şi e foarte bine dacă 10 ,,ecologişti” se adună în ,,parcul obscur” din moment ce acest lucru are legatură cu salvarea planetei. Dragi iubitori de natură, ecologişti, simpli cetăţeni, luaţi aminte: fiecare lucru pe care-l facem ne influenţează viaţa, nu contează cât de minuscul e…dacă azi nu am aruncat o sticlă pe jos, poate cineva a luat aminte şi mâine va face acelaşi lucru, şi aşa mai departe….


Din păcate sunt oameni care reacţionează şi aşa: nu renunţă la mersul cu maşina, aruncă biletul pe jos la coborâre, la fel şi pliantul primit, scuipă pe stradă sau fumează, mănâncă seminţe în staţie aşteptând maşina sau lasă apa să curgă când se spală pe dinţi, uită să stingă lumina dar el merge sau vine de la activităţile dedicate ZILEI PĂMÂNTULUI ....

Sau, alţii, care au redus consumul energiei electrice: pentru că au avut lumina întreruptă, ieri n-au fumat: normal, pentru că nu fumează niciodată, n-au irosit nici măcar o foaie de hârtie (am salvat 10 cm dintr-un copac): pentru că nu scriu pe coli, scriu pe blog, nu am mers cu maşina, deci nu am poluat mediul: asta pentru că nu am... Într-un cuvânt, nici eu n-am făcut nimic….dar totuşi am făcut ceva, am sărbătorit ZIUA PĂMÂNTULUI.

Cele 2 situaţii pot constitui o activitate/dezbatere gen STUDIU DE CAZ

Trebuie să învăţăm să ne punem întrebări despre ce se întâmplă şi din ce cauză se întâmplă şi mai ales din cauza cui se întâmplă toate problemele ce fac rau PĂMÂNTULUI şi implicit nouă. Este necesar ca cei mai tineri să fie educaţi pentru a pune întrebări, dar mai ales pentru a nu trece, nepăsători pe lângă rezultatul acţiunilor altora. Tinerii sunt singura speranţă a mediului înconjurător. Educarea lor va fi echivalentă cu deschiderea ochilor spre natură şi va asigura sănătatea mediului de mâine.

Tocmai de aceea activităţile derulate cu ocazia Zilei Pământului contribuie la informarea elevilor dar şi adulţilor asupra necesităţii implicării cât mai serios în protejarea mediului în care trăim şi să atragă un număr mare de persoane în soluţionarea problemelor de mediu.

ISTORIC

John McConnell un lider în mişcarea de pace mondială a introdus pentru prima dată ideea de sărbătoare globală numită "Ziua Pământului" la Conferinţa UNESCO de mediu din 1969. Proclamarea Primei Zile a Pământului a fost emisă în San Francisco de Primarul Joseph Alioto la 21 martie 1970. Sărbătorile au fost ţinute în diferite oraşe incluzând San Francisco, în Davis, California şi altele, cu o multitudine de petreceri stradale. Secretarul-General al Naţiunilor Unite -U Thant- a susţinut iniţiativa globală a lui McConnell de a celebra acest eveniment anual şi la 26 februarie, 1971, a semnat o proclamaţie, care spunea: „Fie ca Zilele de pace şi preţuire a Pământului să vină în minunată Navă Spaţială a Pământului care să continue să se învârtă şi să se rotească în spaţiul rece, cu căldura şi fragilitatea încărcăturii vieţii animate.”

John McConell a creat în 1970 STEAGUL PĂMÂNTULUI, un simbol puternic al interesului comun, un stindard care cheamă oamenii să protejeze Pământul.

Inspirat de pozele făcute de echipajul navetei Apollo 10 în misiunea sa din 1969, această creaţie simbolică a fost adoptată imediat pe plan internaţional.

Steagul este făcut din 2 fete pe care se află imprimat Pământul văzut din spaţiu, pe un fundal albastru, făcut din materiale reciclabile.


Răspunzând răspândirii degradării mediului, inspirat şi de ce se făcuse la San Francisco, Gaylord Nelson, Senator din Wisconsin, a cerut ca dezbaterile despre mediu sau Ziua Pământului să fie ţinute în 22 aprilie 1970. Senatorul Nelson l-a selectat pe Denis Hayes, un absolvent al Universităţii Harvard, ca şi coordonator naţional al activităţilor. Această sărbătoare care a luat naştere în SUA este considerată aici sărbătoare de stat, iar Preşedintele în această zi adresează cetăţenilor Americii chemarea de a păstra Pământul.

De atunci pe 22 aprilie în lumea întreagă se sărbătoreşte Ziua Pământului. Milioane de oameni manifestă împotriva consecinţelor ireversibile ale poluării industriale: încălzirea globală, epuizarea stratului de ozon, depunerile acide, defrişarea pădurilor, reducerea diversităţii biologice, problema apei, etc. ca o expresie comună, ca o dorinţă publică de a construi o societate stabilă. Acest eveniment educă şi mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător şi inspiră necesitatea de a acţiona, la nivel personal, comunitar, naţional şi internaţional. Şi încă ceva, prima Zi a Pământului a dus la crearea Agenţiei de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

La sediul ONU de la New-York ceremonia legată de Ziua Pământului îşi ia startul în momentul echinocţiului de primăvară, când se trage Clopotul Păcii donat acestei organizaţii internaţionale de către Japonia şi se arborează drapelul.

Ziua Pământului a fost sărbătorită, pentru prima dată, la noi în ţară în 1990. Anual se desfăşoară o serie întreagă de activităţi, cum ar fi: expoziţii de desene, curăţirea spaţiilor verzi şi plantarea de pomi, prezentarea de materiale despre rolul şi importanţa schimbărilor climatice pe glob, dezbateri, sau orice altceva care să trezească interesul auditoriului şi să fie în context cu tema propusă.

Avem toţi nevoie de educaţie în acest sens şi de măsuri serioase. Dar....ne asculta cineva? Se implică vreunul? Mediul inconjurător e în mâinile noastre... Cu cât mai multe mâini cu atât va fi mai sănătos PĂMÂNTUL şi NOI !

Vă propun şi un model de proiect de educaţie de mediu ce se poate realiza în parteneriat cu noi: CIEMD (Centrul de Informare şi Educare în Managementul Deşeurilor)

PROIECT DE MEDIU

A. DENUMIREA PROIECTULUI – PĂMÂNTUL CASA NOASTRĂ

a. Mesaj „Protejează mediul în care trăieşti şi vei fi sanatos !”

b. Domeniul: tehnico – ştiinţific

Tipul de educaţie: educaţie ecologică

c. Tipul de proiect: local

B. APLICANTUL:

● Cordonate de contact:

Persoane de contact:


C. ARGUMENT

Ne aflăm într-un moment de răscruce al istoriei Pământului, un moment în care umanitatea trebuie să decidă viitorul său. Pe măsură ce lumea devine din ce în ce mai interdependentă şi fragilă, viitorul ne poate rezerva atât mari pericole cât şi nebănuite oportunităţi. Pentru a progresa trebuie să recunoaştem că în mijlocul diversităţii magnifice de culturi şi forme de viaţă suntem o singură familie umană şi o singură comunitate terestră cu un destin comun. Omenirea este o parte a unui vast univers în evoluţie. Pământul – casa noastră – este el însuşi viu găzduind o comunitate unică a vieţii. Forţele naturii fac din existenţă o aventură solicitantă şi nesigură, dar Pământul a oferit condiţiile esenţiale pentru evoluţia vieţii. Persistenţa fiinţelor vii depinde de conservarea unei biosfere sănătoase cu toate sistemele sale ecologice, o varietate bogată de plante şi animale, soluri fertile, ape pure şi aer curat. Protecţia vitalităţii, diversităţii şi frumuseţii Pământului este o responsabilitate sacră. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură şi este bine ca educaţia ecologică să înceapă la vârste cât mai fragede.

D. DESCRIEREA PROIECTULUI

Scopul proiectului: Propunerea unor modalităţi şi demararea unor acţiuni de eliminare/diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător

Obiective

- Să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a elevilor privind problemele de mediu;

- Să întrevadă în activităţile pe care le vor desfăşura o alternativă ecologică de petrecere a timpului liber;

- Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în favoarea conservării naturii, împăduririi, pentru protecţia atmosferei, solurilor şi apelor, ocrotirii faunei şi florei, biodiversităţii, monumentelor naturii.

Grup ţintă

Proiectul se adresează tuturor elevilor claselor I –XII prin programul Cunoaşterea datelor din calendarul ecologic iar prin programele 2 Februarie - Ziua Mondială a Zonelor Umede, 15 Aprilie – Ziua Pădurii, 22 Aprilie – Ziua Pământului, 5 Iunie – Ziua Mediului urmăreşte să dezvolte cunoştinţele elevilor claselor V-X.

Durata proiectului: 25 septembrie – 10 iunie

Conţinutul proiectului: fişe de înscriere la cercul Micul ecologist, calendarul activităţilor, publicaţie de ecologie, contracte de parteneriat cu CIEMD

Calendarul activităţilor

Nr. crt. Activităţi Forma Responsabil Perioada

1 Stabilirea principalelor evenimente din calendarul ecologic

Atelier de lucru -responsabilii proiectului

-liderul elevilor- -reprezentant CIEMD

9.10


2 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede

Prezentarea de referate şi montaje PPT pe tema poluării Deltei în special şi apelor în general

Desemnarea şi premierea elevului câştigător

Membrii cercului Micul ecologist

-profesorii implicaţi în proiect

2.02.

3

15 martie - 15 Aprilie Luna Pădurii

Expoziţie de desene, plantare de flori, arbori şi arbuşti ornamentali în curtea şcolii

- profesori

- elevi

- voluntari CIEMD

Tot intervalul

4.

22 Martie – Ziua Mondială a Apei

Expoziţie de machete, joc de rol, procesul apei

- chestionare

- fluturaşi

- elevi

- profesori

- CIEMD

22.03

5. 22 Aprilie – Ziua Pământului

Competiţie între elevi – completare de chestionare, activitate practică de colectare a deşeurilor şi confecţionarea din ele a unor obiecte utile

- prof.

- elevi

- voluntari CIEMD

22.04.

6.

22Mai –Ziua Biodiversităţii

Carnavalul speciilor , dezbateri , chestionare

- prof.

- elevi

- voluntari CIEMD

22 05.

7.

5 Iunie – Ziua Internaţională a Mediului

Prezentarea de referate şi postere

Distribuirea de steguleţe cu mesaje ecologice în şcoală şi în zona aferentă şcolii

Realizarea unei expoziţii cu obiecte din materiale reciclabile

Raportul final al proiectului

-profesori

- elevii claselor

- voluntari CIEMD

5.06.

Rezultate: postere, pliante, material didactic, realizarea unui album foto, CD.

Locul de desfăşurare

- Şcoala

- CIEMD

- Aer liber


Resurse umane:

- profesori

- elevi

- reprezentant CIEMD

- voluntari CIEMD

E. EVALUAREA PROIECTULUI

- realizarea unui raport final al proiectului;

- expoziţie cu materialele realizate.

F. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

- prezentul proiect urmează să se dezvolte în anul şcolar următor în parteneriat cu CIEMD

- sperăm să putem accesa şi fonduri structurale sau de la Fondul de Mediu pentru a obţine şi o finanţare extrabugetară a activităţilor derulate.

G. BUGETUL PROIECTULUI

- surse de finanţare proprii;

- diferiţi sponsori;

H. ANEXE

- contractul de parteneriat

- bilanţ contabil.

I. DISEMINARE ŞI MEDIATIZARE

- pliante pentru părinţi, elevi şi profesori;

- publicarea rezultatelor proiectului în revista şcolii;mas-media locală , emisiuni TV local

- film didactic

Şi un model de proiect special pentru ZIUA PĂMÂNTULUI

Proiect “Ziua Pământului”- Tema: SALVAŢI PĂMÂNTUL

Scopul proiectului:

Antrenarea copiilor în activităţi care să contribuie la formarea unui comportament etic şi a unor deprinderi de protejare a mediului în care trăiesc;

Cooperarea elevilor în acţiuni concrete de cunoaştere, cercetare şi intervenţie practică pozitivă în ceea ce priveşte mediul înconjurător, ocrotirea acestuia;

Stimularea motivaţiei pentru ocrotirea naturii.


Obiective:

Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi întelegere a mediului înconjurător, stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;

Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu echilibrat, propice vieţii sănătoase;

Familiarizarea cu noţiunile de bază din domeniul ecologiei;

Identificarea calităţilor mediului necesare vieţii sănătoase, înţelegerea relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii;

Formarea atitudinii de respect faţă de mediu;

Implicarea responsabilă în activităţi de protecţie a mediului;

Formarea unor convingeri, atitudini şi deprinderi de păstrare a propriei sănătăţi şi a mediului înconjurător.

Grup ţintă:

- elevii

- cadre didactice

- părinţi

- comunitate

Resurse materiale:

- publicaţii

- reviste pentru copii

- reviste de specialitate

- afişe, desene

- pliante

- emisiuni TV

- internet

Aria de desfăşurare: sălile de clasă, şcoala, curtea şcolii, CIEMD, parcuri, grădiniţa din cartier

Activităţi desfăşurate:

- Informarea elevilor despre factorii poluanţi şi depistarea acestora în zonă;

- Realizarea unor afişe (pliante) cu factorii care poluează mediul;

- Concurs “Cea mai curată clasă”, organizat la nivelul claselor primare;

- Amenajarea şi întreţinerea “colţului viu” al clasei (flori, acvariu cu peşti);

- Îngrijirea parcului şcolii, plantarea de puieţi şi instalarea unor plăcuţe confecţionate de elevi cu îndemnul “Nu călcaţi iarba!”;

- “Şi gestul tău contează” – acţiune de curăţenie în curtea şcolii şi în parcul oraşului;


- Colectarea şi valorificarea materialelor refolosibile prin confecţionarea de flori, vaze, colaje, jucării, plantarea unor flori în paharele de plastic din care au servit laptele, confecţionarea unor instrumente muzicale, confecţionarea unor ecusoane

- Concurs de desene:

- Învăţarea cântecului “Eco-şcoala” pe melodia cântecului “Copilăria”:

Evaluare:

- Chestionar de evaluare cu mesaj ecologic- PRIETENUL PĂMÂNTULUI

Raspunde cu DA sau NU la întrebările de mai jos:

1. Arunci resturile de mâncare la coş?

2. Rupi flori din parcuri şi grădini?

3. Cand mergi în excursie, laşi murdar în urma ta?

4. Distrugi cuiburile păsărelelor?

5. Ai plantat vreodată un pom?

6. Dai drumul tare la televizor?

7. Îngrijeşti florile?

8. Iubeşti Pământul? De ce?

Dacă ai răspuns cu DA la întrebările 1, 5, 7, 8, 9 şi cu NU la întrebările 2, 3, 4, 6 te poţi numi PRIETENUL PĂMÂNTULUI.

Alte activităţi pe care le-aţi putea organiza:

1. Plantaţi şi adoptaţi, împreună cu noi, un Copac

2. Trimiteţi-ne picuri de suflet pentru Pământ - CREAŢII LITERARE

3. Îmbrăcaţi "lacrimile" bucuriei în design din materiale reciclabile PARADA MODEI DIN MATERIALE RECICLABILE

4. După ce aţi atins inima cu mâna, alăturaţi-vă galeriei noastre – EXPOZIŢIE DE DESENE

5. Secolul XXI va fi RELIGIOS şi mileniul III va fi ECOLOGIST – DEZBATERI

6. Bucuraţi-vă cu noi, cântând, dansând...DANS, MUZICA, VOIE BUNĂ

Pentru cei care sărbătoresc Ziua Pământului s-a constituit şi o reţea internaţională (Earth Day Network) care încearcă să ofere participanţilor posibilitatea de a organiza acţiuni comune; oferă, de asemenea, materiale şi oportunităţi de educaţie ecologică. Cei care doresc, pot să se înscrie în această retea folosind formularele de înregistrare de la www.earthday.net

Inchei cu o parte din "Mesajul Pământului" conceput de tinerii prieteni ai Fundaţiei Potaissa din Turda pe care ni l-au inmânat când au venit la noi in vizită:

http://www.earthday.net/


"Mă numesc Pământ, dar unii îmi mai zic şi Terra. Când m-am născut, m-au asistat stelele, iar luna mi-a ursit să trăiesc o veşnicie .

Am implinit cateva milioane de ani. Pentru un om ar trebui să fiu foarte bătrân. Chiar am aflat de la ei că m-am născut în ziua de 22 Aprilie, în urmă cu milenii [...]. Acum sunt iarăşi mândru de oamenii mei şi-i voi arăta în continuare Soarelui, spunându-i "Uite aceştia sunt oamenii mei, care îmi fac în fiecare an câte un cadou, păstrându-mă curat. Mulţumesc oameni buni!".

Un model de CHESTIONAR :

1. Când este ziua Pământului ?

a . 1 martie

b . 22 aprilie

c . 1 aprilie

d . 3 mai

2 . De ce sărbătorim ziua Pământului ?

a . pentru petrecere

b . pentru a ne juca pe-afară

c . pentru a îngriji Pământul

d . pentru a desena

3 . De ce trebuie să păstrăm curate râurile, lacurile şi iazurile ?

a . pentru a obţine hrana

b . pentru a creşte florile

c . pentru a avea apă bună de baut

d . pentru a studia matematica

4 . Unde putem şi noi curată ?

a . la şcoală

b . acasă

c . în cartier

d . peste tot


DACA IUBEŞTI PĂMÂNTUL ŞI ÎI VREI BINELE URMEAZĂ ACEŞTI PAŞI :

10 modalităţi prin care puteţi economisi energia casei:

1. Aprindeţi lumina numai atunci când este nevoie, nu lăsaţi becurile să ardă fără rost.

2. Schimbaţi toate becurile incandescente, căutaţi să le înlocuiţi cu cele fluorescente.

3. Scoateţi aparatele din priză (maşină de spălat, prăjitoare, uscătoare de păr, etc) atunci când nu sunt utilizate. Aceasta include şi încărcătorul telefonului şi orice lumină de tensiune mică.

4. Opriţi calculatorul dumneavoastră atunci când nu este utilizat. Există un fel de dispozitiv care opreşte scurgerile de curent de la sursă. Când sunt oprite, toate electronicele folosesc o cantitate mică de curent.

5. În afara casei instalaţi un senzor de mişcare, care aprinde lumina numai atunci când acesta detectează mişcare.

6. Cumpăraţi termostate programabile şi setaţi-le să se oprească atunci când nu sunteţi în casă. Le puteţi programa să se aprindă cu jumătate de oră înainte să vă întoarceţi acasă.

7. Încercaţi să instalaţi sisteme solare şi eoliene, nemaidepinzând de energia dată de stat, în acelaşi timp contribuiţi la oprirea emisiilor de gaze.

8. Când sunteţi plecat din casă pentru câteva zile, setaţi boilerul la cea mai mică temperatură şi scoateţi din priză absolut totul. Dacă sunteţi într-o călătorie mai lungă, goliţi frigiderul, deconectaţi-l şi lăsaţi uşa deschisă.

9. Verificaţi dacă compania energetică are oferte de distribuire mai puţină a energie pentru zilele când sunteţi plecat.

10. Când aţi economisit destui bani instalaţi ferestre eficiente, care captează căldura soarelui în timpul iernii, iar vara o eliberează.

ASPECTE DE LA ACTIVITĂŢILE DERULATE DE NOI, CIEMD:


ZIUA PĂMÂNTULUI 2009

TEMA este GENERAŢIA VERDE

Ziua Pământului. Aprilie 22, a marcat începutul Campaniei „Generaţia Verde”, iniţiativă cu o durată de 2 ani ce va culmina cu a 40-a aniversare a Zilei Pământului în 2010. Sub sigla Generaţiei Verde, milioane de evenimente sunt planificate în şcoli, comunităţi, sate din întreaga lume .

Se constată că protecţia mediului înconjurător a devenit o problemă globală, fundamentală, una dintre preocupările majore ale societăţilor moderne. Viitorul societăţii umane va depinde de măsurile şi acţiunile care se întreprind pentru a se consolida legăturile pozitive ale omului cu natura.

De fapt avem de trecut un test - Testul major pentru o societate morală, pentru o lume pe care o lăsăm pentru copiii noştri .

Dacă măcar la aceste zile mobilizăm şi implicăm copiii în problemele de mediu şi tot trecem TESTUL !


ZIUA INTERNAŢIONALĂ A BIODIVERSITĂŢII- 22 mai

Colegiul Agricol „Nicolae Cornăţeanu” Tulcea,

Prof. Monica Fodor

Naţiunile Unite au proclamat ziua de 22 mai Ziua Internaţională pentru Diversitatea Biologică în concordanţă cu hotărârea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite care a proclamat adoptarea Convenţiei pentru Diversitate Biologică (22 mai 1992). Convenţia a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 58/1994.

Obiectivul central al Convenţiei este conservarea biodiversităţii, suportul şi garanţia dezvoltării durabile a sistemului economic şi social.

Prin biodiversitate se înţelege varietatea formelor de viaţă din ecosistemele terestre şi acvatice şi dintre complexele ecologice din care fac parte.

Transformarea profundă a mediului înconjurător şi acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea şi sărăcirea biodiversităţii, cu efect pe termen lung pentru natură: distrugerea multor păduri, reducerea efectivelor populaţiilor sălbatice şi a genofondului lor, creşterea ratei, vitezei de extincţie a speciilor, care a depăşit cu mult rata procesului natural de formare de noi specii.

În acelaşi timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populaţiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor şi le-a influenţat evoluţia.

Pierderea biodiversităţii este la fel de importantă ca si modificările climatice aflându-se în strânsă legătură cu acest fenomen.

Celebrarea în fiecare an a acestei zile constituie o ocazie de a reflecta la responsabilităţile pe care le avem în conservarea acestei preţioase moşteniri şi transmiterea ei generaţiilor viitoare.

De ce suntem îngrijoraţi de pierderea biodiversităţii? Biodiversitatea este baza bunăstării umane. Nu numai că aceasta ne furnizează cele necesare pentru hrană, îmbrăcăminte şi adăpost, dar ne oferă şi securitate, sănătate şi libertate de a alege. Ritmul curent al activităţilor umane dăunează ecosistemelor, consumând resursele biologice şi punând sub semnul întrebării bunăstarea generaţiilor viitoare.

Creşterea populaţiei şi activităţile economice, împreună cu schimbările tehnologice şi modelul nostru de viaţă politic şi cultural, induc o presiune sporită asupra ecosistemelor. Acţiunile noastre modifică habitatele, clima, supraexploatează resursele, poluează şi facilitează răspândirea speciilor străine cu potenţial invaziv. Dacă tendinţa actuală continuă, pierderea biodiversităţii se va accelera.

Cunoaşterea biodiversităţii implică însă nu numai simpla inventariere a speciilor. În prezent, în conceptul general al biodiversităţii sunt incluse pe lângă biodiversitatea specifică şi ecodiversitatea (biodiversitatea ecosistemică sau a habitatelor) - sau a sistemelor ecologice de suport a vieţii; biodiversitatea genetică (ce include totalitatea resurselor genetice - exprimate sau nu - care se găsesc în patrimoniul genetic al vieţii de pe Terra) şi diversitatea antropică (antropodiversitate, sau diversitatea etno-culturală a societăţilor umane, categorie unde sunt incluse şi sistemele sociale şi economice).

Pentru a celebra acestă zi se pot realiza diferite activităţi extracurriculare, cum ar fi:

- conceperea unor articole care vor fi publicate în revista şcolii;


- organizarea unor expoziţii tematice în şcoală;

- expoziţii speciale în grădini botanice sau centre de conservare;

- organizarea de concursuri de mai multe categorii, cum ar fi: eseuri, fotografie, artă, realizarea de postere şi site-uri web, dramă sau dansuri;

- organizarea de excursii în arii naturale protejate sau alte locuri de interes;

- organizarea de activităţi tematice de conştientizare în şcoli şi licee;

- organizarea de evenimente de igienizare a mediului.

DEBATE - ul este o formă structurată de dezbatere educaţională, compusă formal din echipe cu un număr egal de membri. Aceştia sunt puşi în situaţia de a pune în valoare «pro şi contra» argumente diferite pentru ambele faţete ale unor chestiuni asupra cărora oamenii, deşi bine intenţionaţi, pot fi în dezacord.

Abordarea de tip pro-contra dezvoltă participanţilor capacitatea de analiză a problemelor controversate şi ajută la obţinerea unei imagini nedistorsionate de prejudecaţi. În acest context, participanţii vor fi determinaţi să emită judecăţi asupra unei „moţiuni" folosind criterii obiective, şi totodată, să apere o poziţie folosind argumente susţinute de dovezi şi nu de simple opinii.


Temele discutate pot fi extrem de variate. Indiferent de format, ceea ce este important de subliniat este că tema dezbaterii reprezintă doar un pretext pentru exersarea abilităţilor de comunicare în spaţiul public, de gândire critică şi de argumentare logică şi nu o încercare de a stabili valoarea de adevăr a uneia din cele două poziţii exprimate în timpul dezbaterii. În cadrul competiţiilor de dezbateri arbitrii urmăresc măsura în care participanţii reuşesc să argumenteze convingător, să organizeze prezentarea, să răspundă prompt şi analitic contra-argumentelor echipei oponente şi dacă sunt persuasivi.

Nu în ultimul rând, ascultarea atentă, toleranţa, umorul şi fair play-ul contează în acordarea deciziei. Juriul este format dintr-un număr impar de arbitri, care sunt invitaţi sa nu ia în considerare opinia personală asupra temei puse în discuţie.

Planul unei dezbateri:

Etapa 1: La început profesorului ii revine rolul de a informa elevii cu privire la subiectul sau problema ce urmează a fi discutată. Cereţi apoi elevilor să-şi exprime poziţia în această cauză si propuneţi împreuna textul unei moţiuni.

Etapa 2: Formaţi grupe în funcţie de poziţiile exprimate.

Etapa 3: Grupele vor dezbate pe baza unor materiale puse la dispoziţie de către profesor şi îşi vor elabora puncte de vedere pe care vor trebuie să şi le justifice. Toţi trebuie să ţină cont şi de argumentele care ar putea fi aduse de cealaltă grupă şi să se gândească cum pot contracara aceste argumente.

Etapa 4: Aşezaţi elevii într-o ordine propice dezbaterii. Grupele trebuie să se afle pe poziţii opuse, vezi imaginea din Parlamentul Britanic. Este bine ca elevul care conduce discuţia să se afle în rândul din faţă, iar publicul (elevii care nu participă în mod direct la dezbatere) să fie plasat în spatele grupelor divergente.

Etapa 5: Şefii de grupă deschid dezbaterea, numesc subiectul, prezintă participanţii la discuţie şi explică cum se va desfăşura discuţia. În continuare, şefii de grupă ţin un scurt discurs de prezentare. Apoi urmează discuţia propriu zisă, cu argumente şi contraargumente.

Etapa 6: Şefii de grupă cer observatorilor să decidă ce argumente li s-au părut mai convingătoare.

Etapa 7: La finalul dezbaterii poziţiile sunt exprimare din nou - cauza fiind aceeaşi ca la început. În cazul în care apar diferenţe faţă de rezultatele iniţiale, elevii trebuie să discute cauzele acestor schimbări.

Exemple de moţiuni ce pot fi dezbătute:

Dezvoltarea economică şi socială a dus la pierderea biodiversităţii.

Protejarea biodiversităţii reduce apariţia catastrofelor naturale.

Menţinerea diversităţii culturale este o condiţie de bază în reuşita conservării biodiversităţii.


Singura cerinţă adresată elevilor va consta în parcurgerea unor texte din surse diferite (manuale, reviste de specialitate, informaţii de pe Internet etc) pentru a fi capabili să-şi susţină într-o manieră coerentă şi complexă ideile.

În afară de aceste sugestii, nu va fi dată nici o notă bibliografică, lăsându-se acest lucru la latitudinea fiecărei grupe. Aceasta manieră de lucru va încuraja inventivitatea, capacitatea de selectare a esenţialului şi ingeniozitatea fiecărui grup participant la dezbatere.

Sfaturi ecologice

Dacă te preocupă problemele ecologice, dacă doreşti să contribui şi tu cu ceva la minimizarea impactului negativ al oamenilor asupra mediului şi nu ştii ce să faci, atunci citeşte sfaturile de mai jos, suntem siguri că vei găsi ceva util şi pentru tine.

Sfaturi pentru protecţia mediului

Folosiţi bateriile reîncărcabile, după perioada lor de funcţionare ar fi bine să le reciclăm dacă avem în localitate aşa ceva. Bateriile sunt foarte nocive, oricare ar fi ele, telefon, sau alte aparate electronice toate conţin metale grele ce sunt destul de periculoase pentru sănătatea oamenilor (pentru mai multe informaţii despre influenţa metalelor grele asupra mediului citiţi „mediul şi sănătatea”).

Când mergeţi în natură schimbaţi-vă obiceiul de a rupe florile, admiraţi-le aşezate pe codiţa lor în mediul natural fără să le rupeţi, au nevoie să ajungă la maturitate şi să facă seminţe (în special florile rare).

Ciupercile otrăvitoare nu trebuiesc distruse, fac parte din natură şi trebuie să ajungă la maturitate ca să producă spori.

Când împătimiţii de ciuperci sălbatice comestibile merg să culeagă, ar fi bine să fie dotaţi cu un cuţit bine ascuţit şi să taie ciuperca în loc să o smulgă cu rădăcină. (Există ciuperci rare pe cale de dispariţie).

Când ieşim în natură ar trebui să aducem gunoiul generat de noi într-o pungă acasă. Nimeni nu doreşte să viziteze locuri naturale pline de reziduuri.

Dacă vă place pescuitul şi din întâmplare prindeţi un peşte de o specie rară, fotografiaţi-l pentru a avea dovada trofeului şi lăsaţi-l în libertate, mai mult ca sigur este o specie ameninţată.


ZIUA EUROPEANĂ A PARCURILOR- 24 mai

Şcoala cu clasele I- VIII nr. 12 Tulcea,

înv. Mihalcea Nina – Cătălina

Federaţia Europeana a Parcurilor, EUROPARC Federation, a lansat în 1909 "Ziua Europeana a Parcurilor" cu scopul de a ilustra importanţa ariilor naturale europene. Pe întreg cuprinsul continentului, celebrarea Zilei Europene a Parcurilor a început să fie sărbătorită la data de 24 mai de către administratorii de parcuri, ONG-uri, precum şi de instituţii guvernamentale de protecţia mediului. În România, primul parc naţional înfiinţat a fost Parcul Naţional Retezat, în anul 1935.

Este datoria noastră cetăţenească să apreciem, să păstrăm, să îmbunătăţim ceea ce este verde în jurul nostru.

Cel mai mare parc din Tulcea este Parcul Victoria, locul de desfăşurare al activităţii propuse mai jos, dat fiind că în jur se află 3 şcoli mari: Şcoala „Alexandru Ciucurencu”, Şcoala Nr. 12 , Liceul „Grigore Moisil” şi 5 grădiniţe.

Acţiunea se va desfăşura sub forma unui concurs:”VERDELE NE PROVOACĂ”.

Obiective :

-cunoaşterea semnificaţiei acestei zile;

-plantarea unor flori, pomişori, arbuşti, construirea unor căsuţe pentru păsărele;

-prezentarea unui mesaj ecologic şi a unei soluţii pentru păstrarea şi îngrijirea parcului;

-formarea deprinderilor de apreciere, păstrare, îngrijire şi îmbunătăţire a spaţiului verde;

-dezvoltarea spiritului de emulaţie şi competitivitate;

Desfăşurare:

Se vor lipi afişe la toate şcolile sus menţionate în jurul datei de 25 martie:

<<Sunteţi invitaţi la concursul:”VERDELE NE PROVOACĂ”, pe data de 24 mai, ora 10:00, Parcul Victoria. Condiţii de participare:

1. Fiecare şcoală va fi reprezentată de un echipaj format din 10 copii;

2. Fiecare şcoală va planta până la data concursului minim 10 flori, 2 arbuşti ornamentali, 1 pomişor fructifer;

3. Fiecare va pregăti un teatru scurt cu mesaj ecologic;

4. Înscrierea se va face la Echipa Verde, la Şcoala Nr. 12 Tulcea până pe data de 17 mai;>>

Echipele se înscriu în condiţiile prestabilite.

Moderatorul – ales de şcoala gazdă, Şcoala Nr. 12, prezintă juriul - format din reprezentantul A.R.B.D.D., reprezentantul autorităţilor locale, un cadru didactic, câte un copil din fiecare şcoală participantă, un locuitor din vecinătatea parcului, prezintă echipa de siguranţă a acţiunii: gardianul de serviciu şi Poliţia Verde.


Se anunţă probele, dupa fiecare probă urmează rezolvarea şi evaluarea ei de juriu:

1. ”Pe aici am trecut şi noi!” prezentarea verdelui plantat de fiecare echipaj (5 min/echipaj);

2. Chestionar ”Ce ţi-ar place ?...” (10 min)

- ce iţi place cel mai mult în parc? (minim 5 lucruri, cu justificare);

- ce ţi-ar place să mai fie în parc? (----------------„-----------------)

3. ”Dacă ai fi copac ce ai spune trecătorilor?” (3 min);

4. ”Dacă ai fi un arbust (gardul viu) ce ai zice trecătorilor?” (3 min);

5. ”Dacă ai fi vrăbiuţă din salcâm ce ne-ai spune?” (3 min);


6. Intonează un cântecel dedicat unei plante! (3 min);

7. Recită 2 strofe dintr-o poezie închinată florei sau faunei (3 min);

8. Prezentarea teatrului cu mesaj ecologic (5 min.); se acceptă variante: teatru de păpuşi teatru, de umbre);

9. Concurs de role. (pe rampă se măsoară înălţimea la care ajung şi timpul pentru 3 ture)

10. ”Mesajul de la pod”-parcurs aplicativ cu alergare de viteză, săritura peste obstacole, alergare până la pod, găsirea unui plic, aducerea lui în viteza la echipaj şi aflarea răspunsului la întrebarea „Dacă ai fi primarul oraşului Tulcea 3 zile, ce ai face pentru parc în fiecare zi?”

Notele vor fi de la 1 la 10 pentru fiecare probă.

Se va desemna echipajul câştigător. Se va înmâna o diplomă şi un premiu (după sponsorizări). Fiecare echipaj va primi câte un premiu de participare.


ZIUA MEDIULUI- 5 iunie

Şcoala „Alexandru Ciucurencu” Tulcea,

Prof. Rodica Nicotitov

Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972 pentru a marca deschiderea Conferinţei asupra mediului înconjurător, care a avut loc

la Stockholm şi care a recunoscut eşecul omenirii în gestionarea biosferei şi a chemat la minimizarea decalajului dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. De la această conferinţă numeroase ţări au introdus problemele de mediu în agendele lor şi multe organizaţii de mediu guvernamentale şi neguvernamentale au fost create. În fiecare an există un slogan sub care se desfăşoară acest eveniment şi care poate fi marcat pe mai multe căi: parade ale voluntarilor ecologişti, simpozioane,

concursuri şcolare de eseuri şi postere, igienizarea spaţiilor verzi şi plantare de arbori, expoziţii cu obiecte din materiale reciclabile, campanii de colectare a deşeurilor, jocuri de rol etc.

Jocul de rol: „Păstraţi mediul curat!”

Colectivul de elevi va fi împărţit în patru grupe şi câte un reprezentant al fiecărui grup va extrage câte un bilet, cu una din următoarele notaţii:

o obiecte vechi (refolosite)

o obiecte confecţionate din materiale reciclate

o obiecte noi

o gunoaie

Fiecare persoană din grupul căruia îi aparţine va fi un astfel de obiect.

De exemplu, din primul grup de obiecte ar putea fi: un covoraş, o piesă de mobilier, un vechi ursuleţ de pluş, o bijuterie, un vas de poţelan etc.

În grupul materialelor reciclate ar putea fi: un pahar, un ziar, o cutie metalică, o haină etc.

Ca lucruri noi ar putea fi: o farfurie, o casetă, un televizor, o ceaşcă etc.

În grupul gunoaielor ar putea fi: resturi alimentare, o pungă de plastic, o cutie de detergent, o cutie de conservă etc.

Când fiecare elev şi-a ales obiectul pe care să-l reprezinte, începeţi povestea astfel:

„Într-un apartament locuiesc patru persoane: Popescu Petru – tatăl, Maria – mama, Mihai – fiul şi Silvia – fiica. Se făcea că diferite obiecte casnice îşi povesteau viaţa şi se întrebau care le va fi destinaţia viitoare. Dimineaţă membrii familiei s-au trezit foarte tulburaţi şi au început să-şi spună ce au visat...”


În continuare explicaţi că fiecare grup va trebui să completeze povestirea. Veţi oferi următoarele elemente ajutătoare :

o vocile sunt ale diferitelor obiecte casnice care îşi povestesc viaţa; o fiecare grup trebuie să decidă care le va fi destinaţia; o obiectele vechi pot avea amintiri şi pot împărtăşi din experienţa lor; o lucrurile confecţionate din materiale reciclate pot explica faptul că pot fi obţinute obiecte

noi din materiale vechi: din lemn şi resturi textile se obţine hârtie şi de asemenea din hârtia veche se poate obţine hârtie nouă;

o obiectele noi pot spune cum sunt ele utilizate şi cum au fost obţinute: de exemplu minereul a fost extras din zăcământ, a fost topit şi prelucrat, a fost transportat, apoi finisat şi vândut, pot explica modul în care mediul a avut de suferit în timpul procesului de producţie;

o gunoaiele sunt înspăimântate de a fi aruncate la groapa cu gunoi sau de a fi incinerate; ele ştiu că gropile de depozitare sunt surse de poluare şi nu doresc să ia parte la aşa ceva; dacă gunoaiele sunt reciclate pot fi transformate în noi resurse disponibile.

Asistaţi fiecare grup în timp ce elevii îşi pregătesc rolurile şi acordaţi explicaţiile necesare. Asamblaţi rolurile într-o piesă de teatru scrisă de ei. Ea poate fi prezentată însoţită de costume adecvate, pe 5 iunie, de Ziua mondială a mediului.

Resturile alimentare

Cotorul de măr (CM) : Salut, prietene !

Cotorul de roşie (CR) : Salut !

(CM) : Cine ţi-a mâncat haina de pe tine?

(CR) : Haina mea mi-a mâncat-o domnul Popescu la cină. Dar pe-a ta cine a mâncat-o?

(CM) : Pe-a mea a mâncat-o Mihai, fiul domnului Popescu. Dar cum ai ajuns aici ?

(CR) : Păi, stăteam liniştită într-o farfurie cu flori albastre pe margine şi o floare mai mare în mijloc, când doamna Popescu m-a aruncat la găleata cu gunoi, deoarece a vrut să spele farfuria. Dar tu ?

(CM) : Pe mine m-a aruncat Mihai după ce m-a ronţăit.

(CR) : Odată am auzit la radio că groapa de gunoi poluează solul, apa şi aerul.

(CM) : Oare noi putem fi reciclate ?

(CR) : Sigur că da. Putem fi arse în crematorii, iar căldura rezultată ar fi folosită la încălzirea locuinţei sau putem fi supuse unei degradări biologice şi apoi folosite ca îngăşământ natural.

(CM) : Ar fi foarte bine, dar cred că e valabil pentru alte ţări. Plec să mă culc, poate până mâine se va schimba ceva şi la noi în ţară. Noapte bună !

(CR) : Noapte bună !

Cutia de detergent

Sunt o cutie din carton, frumos colorată şi conţin detergent plăcut mirositor. Doamna Popescu este foarte atentă când mă cumpără la menţiunea „biodegradabil”, ce a început să apară pe unele produse, deoarece se referă la faptul că substanţele din care sunt constituiţi detergenţii se descompun în apă şi îşi pierd orice agresivitate după folosire.


După ce conţinutul s-a terminat, aş dori să nu mă arunce la gunoi, pentru că sunt reciclabilă.

Dialog între o ceaşcă şi o farfurie

Ceaşca (C): Eu sunt ceşcuţa Silviei.

Farfuria (F): Eu îi aparţin lui Mihai.

(C) : Pe mine m-a primit de la mama ei când a împlinit un an.

(F) : Mihai n-a fost la fel de grijuliu cu mine, m-a ciobit şi întotdeauna când mă spală îmi este frică că o să mă spargă.

(C) : Şi Silvia se va plictisi într-o zi de mine. Mă va uita pe un raft şi îşi va cumpăra alte modele.

(F) : Eu dacă am să fiu spartă am să ajung la gunoi. Oare pot fi reciclată ?

Bijuteria

Eu sunt un inel cu pietricică roşie din rubin, transmis din generaţie în generaţie. Doamna Popescu l-a primit de la domnul Popescu ca inel de logodnă. Ea mă păstrează într-o cutiuţă de catifea roşie şi în fiecare dimineaţă mă pune pe degetul inelar de la mâna stângă, iar eu la rândul meu sper să-i aduc fericire şi dragoste. Sunt puţin trist pentru că peste mai mulţi ani Mihai, fiul familiei Popescu se va logodi şi va trebui să o părăsesc pe mama lui, dar sunt fericit în acelaşi timp deoarece ştiu că voi fi dăruit unei fete frumoase.

Dialog între televizor şi masă

Masa (M) : Cine eşti tu ?

Televizorul (TV) : Eu sunt noul televizor al familiei Popescu. Chiar azi m-au cumpărat de la magazinul de produse electrocasnice.

(M) : Unde ai fost făcut ?

(TV) : Am fost confecţionat în Japonia, într-o fabrică unde oamenii supravegheau operaţiile pe care le executau roboţii industriali.

(M) : Dar ce faci aici ?

(TV) : De acum înainte voi locui cu voi şi le voi satisface nevoile şi plăcerile stăpânilor ca şi tine.

(M) : Dacă te vei strica şi nu vei mai putea fi reparat vei putea fi reciclat ?

(TV) : Se zice că în Tokyo funcţionează o întreprindere de colectare a pieselor electronice care au contacte aurite, din care se recuperează aurul în cantităţi însemnate. Sper să se construiască şi în România o astfel de „mină de aur”.

Cutie de Coca-Cola

Eu sunt o cutie de Coca-Cola. Am fost fabricată din aluminiu, vopsită la exterior în culoarea roşie şi umplută cu sucul preferat al Silviei. Ieri, după ce a băut sucul mă temeam că mă va arunca la gunoi. Îi mulţumesc că a preferat să-mi taie capacul, să-mi pilească marginea pentru a nu se tăia şi m-a pus pe birou, unde m-a încărcat cu toate cariocile sale. Sunt


fericită la gândul că în fiecare zi va lua cariocile, va colora, iar eu îi voi admira desenele. Ştiu că după un timp nu voi mai fi preferata ei, deoarece vor apărea alte recipiente mult mai frumoase ca mine, iar eu voi fi aruncată. Dar mă bucur că mă voi putea întoarce în locurile unde am fost făcută şi acolo voi fi reciclată şi transformată într-un exemplar nou.

Dialog între un ursuleţ de pluş şi un covoraş

Ursuleţul de pluş (U) : Ce faci covoraşule ?

Covoraşul (C) : Bine, dar tu ?

(U) : Sunt trist.

(C) : De ce ?

(U) : Pentru că Silvia m-a uitat.

(C) : Tu măcar stai în camera ei, pe când pe mine mă calcă toţi în picioare şi se şterg de praf.

(U) : Altădată Silvia mă iubea foarte mult, se juca şi adormea cu mine.

(C) : Şi de mine aveau grijă să nu mă păteze, mă aspirau de praf, mă spălau.

(U) : Sper să nu ajung la gunoi. Mai bine m-ar da cadou altui copil.

(C) : Şi eu îmi doresc să rămân cât mai mult, măcar la uşa de la intrare în apartament.

Ziarul

Eu sunt ziarul preferat al domnului Popescu. Mă citeşte cu mare interes în fiecare zi deoarece vrea să fie informat despre toate câte se petrec în ţară şi în lume. După ce îşi satisface curiozitatea mă adaugă la colecţia pe care o are de ani de zile. Eu cred că nu procedează bine, deoarece materia primă din care sunt făcut, adică hârtia este reciclabilă. Hârtia colectată separat de restul deşeurilor poate fi recirculată după decolorare şi recolorare, reducându-se astfel consumul de lemn necesar fabricării hârtiei. Reciclarea hârtiei are un efect benefic atât asupra protecţiei mediului înconjurător, cât şi asupra economiei. Din hârtie reciclată se poate obţine o gamă variată de produse, de la coli de scris şi cartoane până la hârtie igienică.

Dialog între un pahar şi o piuă

Paharul (Ph) : Ce păcat că stăpâna nu mă mai foloseşte de când m-a ciobit !

Piua (P) : Da, ai dreptate, acum îi plac lucrurile noi şi moderne.

(Ph) : Vezi ce îngâmfat stă paharul de cristal în vitrină ?

(P) : Da. Şi eu am devenit obiect de muzeu de când şi-au cumpărat robot de bucătărie.

(Ph) : Dacă nu mă mai utilizează era bine să mă ducă la un centru de colectat sticlă, pentru ca apoi să ajung a fi retopită şi să mă transform într-un obiect nou.

(P) : Este adevărat că economisesc timp folosind râşniţa electrică, dar dacă m-ar fi folosit pe mine ar fi făcut economie la energia electrică.


Sacoşa din plastic

Sunt o sacoşă din plastic şi am trecut prin multe procese de prelucrare. Am fost confecţionată, apoi imprimată cu modele a diferitelor produse pentru a atrage atenţia cumpărătorului. Doamna Popescu a trimis-o pe Silvia să cumpere pâine, suc şi apă minerală, iar ea a rămas să pregătească cele necesare pentru excursia la pădure. La brutărie, Silvia şi-a dat seama că a uitat acasă sacoşa, făcută dintr-o haină mai veche uzată şi a trebuit să mă cumpere. Iniţial m-am bucurat deoarece am crezut că mă va folosi mai mult timp. Însă în excursie m-a târâit prin toată pădurea, mi-a rupt bretelele, m-a umplut cu farfurii şi pahare de unică folosinţă murdare, sticle de plastic goale şi m-a abandonat lângă un pom. Problema mea şi de fapt a noastră, a materialelor plastice este că noi nu suntem biodegradabile, rezistăm în mediu perioade foarte lungi de timp, mii de ani. Nu era mai bine să mă arunce într-un container, poate că într-o zi reciclarea noastră va fi făcută mai uşor, când tehnologia va deveni mai ieftină.

Ziua Mediului- Deviza anului 2009- Planeta are nevoie de tine!


ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII- 17 iunie

Colegiul Agricol „Nicolae Cornăţeanu” Tulcea,

Prof. Monica Fodor

Ziua Mondială împotriva deşertificării marchează pe 17 iunie adoptarea în 1994 a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra luptei împotriva deşertificării şi a secetei, care a intrat în vigoare în 1996.

Din surse ONU, deşertificarea afectează mai mult de 1,2 miliarde de oameni din China, India şi Pakistan, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, precum şi o mare parte din Africa şi America de Sud (Argentina, Chile şi Brazilia). În anul 2000, 70% dintre pământurile aride fuseseră afectate, aproximativ 3,6 miliarde de hectare. 110 dintre ţările care adăpostesc două treimi din populaţiile cele mai sărace ale lumii sunt ameninţate.

Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei, 17 iunie, a fost proclamată de către Adunarea Generală în 1994 (rezoluţia 49/115). În acelaşi an, a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării. Statele au fost invitate să dedice această Zi Mondială mediatizării necesităţii cooperării internaţionale pentru

combaterea deşertificării si efectelor secetei, precum şi implementării Convenţiei pentru

Combaterea Deşertificării.

Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variaţiile de climă şi impactul uman. Ea afectează în special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Deşertificarea are loc în zonele de uscat în care pământul este deosebit de fragil, unde căderile de ploaie sunt rare şi climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine recolte, păşuni sau alte activităţi umane.

Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producţiei de alimente. Seceta şi deşertificarea au ca rezultat sărăcia şi foametea. Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune şi degradarea solului. Aceasta reprezintă un sfert din terenurile din întreaga lume – o suprafaţă de trei ori mai mare decât Europa. În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii de 6 miliarde sunt afectaţi de deşertificare.


Convenţia ONU privind Combaterea Deşertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, a fost semnată de Guvernul României şi ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în această problemă rezultă din faptul că 1/3 din teritoriul ţării (7 mil. ha) şi cca. 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare, respectiv cu un raport precipitaţii/evapotranspiraţie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române. În teritoriu, deşertificarea se manifestă prin reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, intensificarea severă a eroziunii solului prin apă şi vânt şi a salinizării (risc ridicat în perimetrele irigate), crustificarea şi compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică şi elemente nutritive, creşterea frecvenţei, duratei şi intensităţii perioadelor de secetă, creşterea progresivă a intensităţii radiaţiei solare (încalzirea atmosferei).

La ora actuală, ca în aproape fiecare vară din ultimii ani, în România este secetă, rezervele de apă din sol fiind mai mici decât cele normale. Pe de altă parte, una din cauzele apariţiei acestor perioade de secetă o constituie defrişările sau distrugerea pădurilor din cauza incendiilor. Rolul pădurilor este foarte important pentru că acestea acţionează ca un burete, precipitaţiile fiind reţinute în solul din zonele împădurite. Dispariţia zonelor împădurite a fost cauzată şi de "mâna criminală a omului". Incendiile care mistuie anual sute de hectare de pădure au dus şi la apariţia fenomenului de deşertificare. Deşerturile se măresc natural dar deşertificarea reprezintă un proces diferit, în care pământurile din zonele aride, ariile semi-uscate, se degradează, pământul nu mai este productiv şi vegetaţia se pierde din cauza activităţilor umane sau secete şi inundaţii prelungite.


Programă opţional

Denumirea opţionalului: Deşertificarea

Tipul: Disciplină inclusă în curriculumul la decizia şcolii

Clasa: IX

Durata: 1 an

Nr. de ore pe săptămână: 1 oră

Profesor: Fodor Monica

Instituţia de învăţământ: Colegiul Agricol “Nicolae Cornăţeanu”

Argument

Programa opţionalului „Deşertificarea” completează cultura generală biologică asigurată de curriculumul obligatoriu cu cunoştinţe şi deprinderi dintr-un domeniu faţă de care elevii manifestă interes, având in vedere că profilul liceului este ,,Resurse naturale şi protecţia mediului”.

Parcurgerea opţionalului presupune activităţi care se vor realiza atât în şcoală, cât şi în zonele afectate profund de diverşi factori care au determinat fenomenul de deşertificare.

Deşertificarea este o problemă globală, care afectează în mod egal oamenii şi mediul în care trăiesc. Conform studiului realizat de 13 institute europene de pedologie şi meteorologie, jumătatea sudică a continentului european va suferi schimbări climatice drastice ca urmare a încălzirii globale. Zece judeţe ale României vor deveni aride în următorii douăzeci de ani şi multe culturi de plante vor dispărea. Producţia de cereale din cele 10 judeţe, situate cu precădere în sudul ţării va scădea cu 40%. Judeţele cel mai puternic afectate de schimbările climatice sunt Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Teleorman, Dolj, Olt, Dâmboviţa, Vrancea. În special, zona Dobrogei prezintă premise considerabile ca peste un interval destul de mare de timp să se transforme într-un deşert asemănător Saharei. Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane reprezintă cauza principala şi cea mai frecventă.

Obiective de referinţă Activităţi de invăţare

La sfârşitul clasei a IX-a elevii vor fi capabili :

Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi :

1.1 să identifice caracteristicile regiunilor aride şi să explice cauzele deşertificării

- evidenţierea consecinţelor pierderii de apă la nivel mondial

- să explice consecinţele deşertificării asupra mediului natural în corelaţie cu cel socio-economic

1.2 să indice adaptările morfologice şi fiziologice ale principalilor reprezentanţi ai florei şi faunei din ecosistemul afectat

- observarea şi descrierea plantelor şi animalelor din ecosistemele alese

- comparaţia cu reprezentanţii altor ecosisteme


2.1 să realizeze activităţi de investigare şi experimente şi să interpreteze rezultatele

- planificarea de activităţi experimentale pentru evidenţierea consecinţelor deşertificării

- interpretarea datelor

2.2 să acceseze diverse surse de informare pentru colectarea de date

- utilizarea bazelor de date de pe INTERNET

2.3 să formuleze corect rezultatele şi concluziile obţinute pe baza informaţiilor provenite din diverse surse referitoare la deşertificare

- interpretarea datelor din grafice, scheme, desene

- dezbateri şi discuţii in grup pentru posibile soluţii

3.1 să rezolve situaţii- problemă - studii de caz privind consecinţele deşertificării asupra biodiversităţii

Conţinuturi

o Introducere – Prezentarea generală a fenomenului de deşertificare

o Etapele deşertificării

o Cauzele deşertificării

o Efectele deşertificării

o Flora şi fauna mediului arid

o Diversitatea biologică

o Consecinţele deşertificării asupra mediului

o Consecinţele socio-economice ale deşertificării

o Topul dezastrelor de mediu

Defrişările

Gropile de gunoi

Eroziunea falezelor

Poluare industrială

Dispariţia unor specii

o Rolul Convenţiei Naţiunilor Unite. Protocolul de la Kyoto. Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite

o Practicarea şi dezvoltarea unei agriculturi durabile

o Utilizarea surselor de energie neconvenţională

o Agenda 21 locală

Valori şi atitudini:

o Preocuparea pentru ocrotirea mediului


o Dobândirea unui comportament ecologic

o Dezvoltarea capacităţilor de observare/investigare a capitalului natural

o Conştientizarea consecinţelor unui comportament neadecvat

o Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, natură, cunoaştere, societate;

o Curiozitate pentru explorarea naturii, a forţelor care pot periclita viaţa;

o Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;

o Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă;

Sugestii metodologice:

o Utilizarea calculatorului pentru obţinerea informaţiilor prin INTERNET

o Interpretarea datelor din grafice, desene, filme

o Dezbateri şi discuţii in grup

o Activităţi de studiere comparată, pe grupe de elevi, a unor exemple concrete de raporturi: zone predispuse deşertificării/ creşterea populaţiei, diversificării culturilor agricole/ necesarul de hrană, efectele deşertificării/activităţile umane

o Selectarea de materiale pentru întocmirea posterelor şi portofoliilor

o Prelucrarea statistică a datelor şi compararea acestora utilizand site-urile oficiale ale Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din cele 10 judeţe afectate de deşertificare

o Studii de caz: Comunele Sadova, Dabuleni, Mirsani, Desa – jud. Dolj,

incendiul din zona ocolului silvic Macin etc.

Modalităţi de evaluare

o probe orale, scrise,

o investigaţia

o observarea sistematică a elevilor

o referate

o postere

o proiecte

o eseuri

o studii de caz

o portofoliul- rezultat al muncii individuale pe tema deşertificării, a metodelor de prevenire şi combatere, cu analize, imagini, etc.

Resurse materiale

o Albume, postere, referate, referate, reviste, casete video, DVD, planşe;


o Harta fizică a lumii, atlasul geografic, Enciclopedia Larrousse;

o Fişe de lucru individuale;

o Imagini şi date statistice

o Texte oficiale, publicistice

Repartizarea orelor pe parcursul anului şcolar :

o predare – învăţare 22 de ore

o la dispoziţia profesorului 4 ore

o evaluare sumativă 6 ore

Bibliografie :

1. Koichiro Matsuu, Hama Arba Diallo ,,Kit pedagogique sur la lutte contre la desertification” UNESCO 2001

2. Koichiro Matsuu, Hama Arba Diallo ,, Etudes de cas”, UNESCO 2001

3. Cerghit I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;

Exemple de activităţi ce pot fi folosite în cadrul opţionalului sau cu prilejul diferitelor zile de mediu ce au ca tema deşertificarea:

1. Organizaţi o excursie în apropierea şcolii şi identificaţi o zonă degradată de eroziune. Propuneţi metode prin care ar putea deveni fertilă.

2. Cu ocazia Lunii Pădurii faceţi o campanie de plantat puieţi.

3. Elaboraţi un chestionar asupra deşertificării şi realizaţi o anchetă în oraş pentru a vedea câte persoane ştiu cum se previne deşertificarea

4. Organizaţi o expoziţie cu tematica “Deşertificarea”, folosind pliante, afişe, jurnal mural, desene etc.

5. Desenaţi un poster care să ilustreze cele mai eficiente metode de combatere a secetei/deşertificării

6. Alegeţi 10 cuvinte care simbolizează deşertul/deşertificarea şi încercaţi să le ilustraţi

7. Desenaţi o plantă/animal imaginar care ar avea toate caracteristicile indispensabile ca să poată rezista la secetă.

8. Studiile de caz sau discuţiile în grup - pot porni de la un articol din presa locală sau naţională:


“Sătenii din localitatea tulceană Greci se mândresc că au participat, cu ani în urmă, la realizarea unor filme western. Regizori americani şi români au filmat, în anii „70, pe văile aride şi sălbatice care brăzdează Culmea Pricopanului. Peisajul de aici seamănă izbitor cu cel din deşertul imortalizat în filmele americane. Monografiile unor localităţi precum Măcin şi Greci consemnează că, în urmă cu peste un veac, Hercinicii dobrogeni erau împăduriţi. Codrii din preajma acestor localităţi au fost defrişaţi, iar buştenii au luat drumul exportului, prin portul Brăila. Şi pădurile de pe Dealul Consul, din apropierea satului Izvoarele, au avut aceeaşi soartă. Au fost decimaţi, cam în acelaşi timp, şi codrii falnici de pe dealurile Stejaru, Beidaud, Sarighiol. Astfel, peste 100.000 de hectare de codru de stejar au dispărut, iar locul lor a fost ocupat, treptat, de dealurile golaşe pe care vegetaţia nu rezistă decât în primele săptămâni ale primăverii. De la un an la altul, iernile sunt tot mai calde, fără zăpadă, iar vara temperaturile trec adesea de 40°C, precipitaţiile fiind foarte rare.”

Sursa: România liberă

”Pădurile României dispar! Această afirmaţie de o gravitate extremă nu pare să alarmeze pe nimeni, deşi consecinţele, de proporţii incalculabile, au început deja să se vadă: inundaţii cum n-au mai fost vreodată în România, modificări climatice extreme, alunecări de terenuri. România este singura ţară din Europa în care asistăm la un proces de deşertificare.”

(Andrei Blumer- expert în mediu, Green Cross Romania).

Sursa: Jurnalul Naţional


ZIUA DUNĂRII - 29 iunie

Şcoala cu clasele I-VIII Sf. Gheorghe, judeţul Tulcea,

Prof. Adnana Pătrăşcoiu

1. Fluviul Dunărea/Bazinul Dunării 2. Semnificaţia zilei 3. Prezentarea metodei folosite 4. Aplicaţie practică

1. Fluviul Dunărea/Bazinul Dunării

„Dunărea - al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 km) cât şi ca debit (aproximativ 5.600 m3/sec la intrarea în România) - reprezintă o adevărată axă a Europei Centrale, pe care o leagă de Marea Neagră.

Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania prin doua izvoare (Brege si Brigach) şi se varsă în Marea Neagră prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. În drumul său, străbate teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad). Bazinul hidrografic al Dunării este împărţit de 18 state europene: Albania, Austria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia şi Muntenegru, Republica Slovaca, Slovenia, Elveţia şi Ucraina. Dintre ţările dunărene, România deţine cea mai mare suprafaţă - 30% din Bazinul Dunării, sectorul cel mai lung al fluviului Dunărea - 1.076 kilometri şi Delta Dunării - a doua mare zonă umedă din Europa.

Peste 5.200 de specii de floră şi faună sunt adăpostite de Delta Dunării. Cu toate acestea, fluviul şi vieţuitoarele acestuia au suferit pierderi considerabile, mai ales în ultimul secol. În prezent, Bazinul Dunării acoperă doar 20% din suprafaţa iniţială acoperită de apă, din care doar jumătate mai prezintă caracteristici naturale în adevăratul sens al cuvântului.

Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea oferă cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în Bazinul Dunării.

Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena (Austria), coordonează toate activităţile desfăşurate în cadrul Convenţiei şi este principalul organism de decizie al Convenţiei. România a devenit stat membru al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea în 1995, odată cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. ICPDR serveşte drept platformă pentru coordonare la nivel bazinal în vederea dezvoltării şi iniţierii Planului de management bazinal al fluviului Dunărea. Totodată, ICPDR este puternic implicată în implementarea Directivei Cadru pentru Apă 2000/60/EC a Uniunii Europene la nivelul Bazinului Hidrografic al Dunării, principalul obiectiv al Convenţiei.”


2. Semnificaţia zilei

29 iunie este ziua în care, recunoscători, ne întoarcem cu toţii privirile spre fluviul care, de peste 2 milioane de ani, fără să ne dăm seama, face parte din viaţa noastră şi ne defineşte. Este ziua în care, cu 15 ani în urmă, adică în 1994, a fost semnată la Sofia Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Obiectivele Convenţiei sunt:

- Gospodărirea durabilă şi echitabilă a apelor în Bazinul Dunării; - Asigurarea conservării, îmbunătăţirii şi folosirea raţională a apelor de suprafaţă şi

subterane; - Controlul descărcărilor apelor uzate, al intrării nutrienţilor şi substanţelor de risc din

surse ale emisiilor punctiforme şi nepunctiforme; - Controlul dezastrelor provocate de inundaţii şi îngheţ; - Controlul pericolelor, rezultate din accidente, sau determinate de substanţe

periculoase, viituri (măsuri de avertizare şi prevenire); - Reducerea poluării Mării Negre, din cauza surselor de poluare din Bazinul Dunării.

Deoarece programul dedicat cunoaşterii şi protejării Dunării a înregistrat un real succes, în anul 2004, ICPDR a decis ca ziua de 29 iunie să fie “Ziua Dunării” pentru toate ţările situate în bazinul acestui fluviu.

3. CDS (Curriculum la decizia şcolii)

Curriculum la decizia şcolii (CDS) – ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoală le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei curriculare proprii.

La nivelul planurilor de învăţământ CDS reprezintă numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular.

Curriculum aprofundat – reprezintă pentru învăţământul general, acea formă de CDS care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculum-ului nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Conform Ordinului Ministrului nr. 3638/11 aprilie 2001, aprofundarea se aplică numai în cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programă în anii anteriori.

Curriculum extins – reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDS care urmăreşte extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din Curriculum-ul nucleu prin noi obiective de referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Aceasta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).

Opţionalul - reprezintă pentru învăţământul obligatoriu, acea variantă de CDS ce constă într-o nouă disciplină şcolară; aceasta presupune elaborarea în şcoală a unei programe cu obiective şi conţinuturi noi faţă de acelea existente în programele din trunchiul comun.

Opţionalul poate fi:

a. opţional la nivelul disciplinei care cuprinde:


- activităţi, module, teme care nu fac parte din programele şcolare propuse de autoritatea centrală;

- disciplină care nu este prevăzută pentru o anumită clasă sau ciclu curricular;

b. opţional la nivelul ariei curriculare care cuprinde:

- o temă interdisciplinară care explică cel puţin două discipline dintr-o arie;

- obiectivele de referinţă ale noii teme vor respecta obiectivele cadru ale fiecărei discipline componente;

c. opţional la nivelul mai multor arii curriculare, cuprinde:

- o temă proiectată pornind de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar;

- conţinuturile opţionale rezultă din intersectarea unor segmente de discipline care aparţin ariilor curriculare diferite.

Introducerea unei noi discipline opţionale presupune parcurgerea anumitor etape:

- se prezintă în cadrul şedinţei cu părinţii elevilor clasei care doreşte desfăşurarea respectivului opţional;

- se prezintă Consiliului de Administraţie al şcolii în luna februarie pentru aprobare;

- după ce a primit aceste aprobări, opţionalul se depune la I.S.J. până în luna iunie a anului şcolar precedent celui propus a se desfăşura acest opţional;

Un opţional are următorul cuprins:

1. fişa de avizare în Consiliul de Administraţie al şcolii a opţionalului propus;

2. datele de identificare: şcoala, denumirea opţionalului, tipul opţionalului, propunătorul, clasa, durata, (de la un semestru până la 4 ani);

3. argumentul: 1/2 - 1 pagină care motivează opţionalul propus: nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, formarea unor competenţe de transfer etc.

4. obiectivele de referinţă - formulate după modelul celor din programa naţională (al materiilor de trunchi comun), dar NU reluări ale acestora;

5. activităţi de învăţare - în concordanţă cu obiectivele de referinţă, originale, atractive, motivante;

6. conţinuturi - informaţiile pe care opţionalul le propune în vederea formării capacităţilor vizate de obiective;

7. modalităţi de evaluare - tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.) dar NU probele ca atare;

8. bibliografie – sursele informaţionale (metodici, manuale, lecturi, culegeri, site-uri, etc.).

4. Aplicaţie practică

În iunie 2007, la recomandarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, şcoala noastră a fost selectată alături de alte 19 şcoli din Lunca Dunării şi Deltă pentru a participa la proiectele asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta – Academia Caţavencu”: „Reţeaua Şcolilor Dunărene” şi „Manualul Fluviul Dunărea” având ca scop stabilirea legăturilor între elevii şcolilor din localităţile dunărene şi redactarea şi implementarea ca materie opţională de studiu a disciplinei „Fluviul Dunărea”.


Implementarea ca materie opţională de studiu a disciplinei „Fluviul Dunărea” s-a realizat în trei etape:

- în 2007 a fost redactat manualul „Fluviul Dunărea”, - în 2008 s-a derulat programul de instruire a profesorilor în vederea predării materiei

în şcoli în paralel cu demersurile necesare introducerii opţionalului în curriculumul şcolilor începând cu luna septembrie;

- până în aprilie 2009 sunt evaluate activităţile profesorilor şi ale elevilor. În luna mai a avut loc întâlnirea finală, oportunitatea perfectă pentru bilanţul activităţilor derulate timp de un an de-a lungul Dunării.

Lansarea oficială a implementării acestei discipline opţionale a avut loc pe 29 iunie 2008 – Ziua Dunării, la Muzeul Ţăranului din Bucureşti.

„Fluviul Dunărea” este un opţional interdisciplinar care vizează educaţia ecologică a elevilor din localităţi de pe cursul Dunării, prin dezvoltarea cunoştinţelor acestora despre zona în care locuiesc şi a capacităţii lor de a relaţiona cu aceasta, prin conştientizarea problemelor de mediu şi a impactului intervenţiei umane asupra acestuia.

O componentă importantă a opţionalului este accentul pus pe rolul comunităţii locale şi internaţionale în protejarea mediului, asigurându-se astfel dezvoltarea la elevi a unei viziuni globale asupra mediului înconjurător şi educarea lor în spiritul colaborării pentru un scop comun.

Opţionalul are la bază un pachet educaţional elaborat de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), pentru a fi folosit în toate ţările dunărene. El a fost deja implementat în Austria, Ungaria, Serbia şi Germania. În România, ca şi în celelalte ţări, proiectul se bucură de sprijinul Ministerului Mediului şi de cel al Ministerului Educaţiei.

Pachetul este alcătuit din următoarele componente:

- Manualul profesorului (care conţine şi activităţile practice pentru elevi în fişe multiplicabile)

- Un CD interactiv

- Un joc didactic

- Hărţi

- Caietul elevului

Toate componentele sunt traduse din varianta în limba engleză, mai puţin Caietul elevului, care a fost elaborat în România.

Temele abordate (Circuitul apei, Ecosistemul din bazinul Dunării, Funcţii şi valori ale corpurilor de apă nemodificate, Utilizarea apei în bazinul hidrografic dunărean, Bazinul dunărean, Cooperare strânsă şi utilizare durabilă, Elemente de cultură şi civilizaţie locale din bazinul Dunării) le permit elevilor să-şi folosească cunoştinţele însuşite în cadrul orelor din trunchiul comun, din sfera ştiinţelor naturii, pe care le aplică la cercetarea zonei în care locuiesc. În acest proces, elevii îşi consolidează cunoştinţele teoretice şi capătă deprinderi de cercetare practică, iau contact cu particularităţile mediului ambiant şi cu valorile culturale ale zonei, dezvoltându-şi astfel respectul şi admiraţia pentru intervenţia umană pozitivă.

Activităţile propuse sunt variate, interesante şi atractive iar elevii participă cu plăcere la observaţii, experimente, completare de tabele/fişe/hărţi, jocuri didactice, elaborare de


proiect, întrebări şi răspunsuri, exerciţii de tip adevărat–fals, joc de rol, dezbatere, redactare de povestiri şi descrieri, iniţierea şi punerea în practică a unor mici acţiuni de protecţie a mediului.

Metodele de evaluare folosite sunt proiectele, teste scrise, portofolii, activitatea în timpul orelor de curs.

Produsul final al activităţilor derulate în cadrul opţionalului va fi o prezentare PowerPoint realizată de copii pentru a celebra Ziua Dunării 2009, la exact un an după lansarea oficială a disciplinei, pe 29 iunie 2008, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

Exemplu:

Activitatea 1: Grup de lucru/discuţii: Câţi chiriaşi are un râu?

Obiective:

Copiii învaţă...

✔ să recunoască habitatele importante de pe cursul râului, flora şi fauna specifică lor

✔ să recunoască habitatul în care trăiesc plantele şi animalele şi să identifice locurile în

care se află aceste habitate pe cursul râului.

Materiale:

Activitatea 1: copii ale habitatelor caracteristice, eventual pe un suport transparent, copii după cartonaşele cu flora şi fauna, care se vor decupa, posterul Dunării, bandă adezivă, fişa de lucru „Habitatele specifice terenurilor inundabile“.

Aspecte organizatorice:

Durată: 2 ore de clasă.

Loc de desfăşurare: sala de clasă.

Habitatele de pe cursul unui râu mare oferă condiţii de viaţă diferite pentru speciile de plante şi animale.

Faceţi copii după cele 24 de cartonaşe cu floră şi faună din modelele din următoarele pagini şi decupaţi-le (în funcţie de mărimea clasei, faceţi mai multe copii).

Aşezaţi cartonaşele cu faţa în jos şi invitaţi copiii să aleagă câte un cartonaş.

Desenaţi următorul tabel pe tablă, faceţi copii ale habitatelor corespunzătoare şi aşezaţi-le lângă coloana cu habitate din tabel.

Copiii trebuie să clasifice speciile de plante şi animale pe care le-au extras în funcţie de habitat şi apoi să le treacă denumirile în tabel. Pe spatele cartonaşelor cu floră şi faună sunt informaţii privind caracteristicile plantelor şi animalelor, care se introduc în tabel sub forma câtorva cuvinte-cheie. În acest fel, copiii îşi formează o imagine de ansamblu despre plantele şi animalele din diverse habitate.


Habitat

Braţe de râu

cu insule

de prundiş

Pădure inundabilă

cu lacuri

de meandru

Stufăriş

Bălţi cu

vegetaţie

plutitoare

Floră şi faună

Caracteristici

Toţi copiii care au cartonaşe conţinând caracteristici ale aceluiaşi habitat formează câte un grup. Fiecare grup primeşte poza habitatului (cu căsuţe libere şi la o scară cât mai apropiată de realitate), copiată pe un suport transparent. Cu ajutorul textului de pe spatele cartonaşelor, copiii pot să-şi dea seama de locul ce corespunde fiecărei specii şi le pot lipi corect.

Copiii notează pe planşe caracteristicile plantelor şi animalelor de pe tablă.

Fixează apoi planşele transparente pe posterul Dunării. Grupul introduce în tabel denumirea secţiunii râului. Cu ajutorul informaţiilor din tabel, fiecare copil repetă sarcinile din fişa de lucru.

Copiii transferă informaţiile din tabel pe fişa de lucru şi o completează cu portretul plantei sau animalului lor. Acesta poate fi un desen (pozele din atlase sunt de ajutor) sau o descriere pe baza informaţiilor din lista de caracteristici ale florei şi faunei. O descriere completă a florei şi faunei corespunzătoare habitatelor din desene poate fi găsită în articolul „Speciile principale din habitate“ de pe CD-ROM.

Bibliografie

1. http://www.mmediu.ro/fluviul_dunarea.htm

2. http://www.apmil.ro/html/ziua_dunarii.html

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare de limba franceză, clasele III-VIII, Bucureşti, 2001

4. Cartea Dunării albastre

http://www.mmediu.ro/fluviul_dunarea.htm

http://www.apmil.ro/html/ziua_dunarii.html


ZIUA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII - 1 septembrie

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea,

Liliana Ivancenco

Data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru a marca importanţa şi valoarea acestei arii naturale protejate, în conformitate cu prevederile Ordinului 539/ 9 mai 2008 emis de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Această zi a fost aleasă pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului României nr. 983 din anul 1990 prin care întreaga Deltă a Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei. Totodată a fost înfiinţată Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca instituţie specializată să implementeze măsurile de management adecvate pentru conservarea patrimoniului natural şi dezvoltarea durabilă a regiunii.

Acest moment ne oferă prilejul organizării unor acţiuni cu caracter ştiinţific şi educativ, aducând în atenţia publicului caracterul unic al Rezervaţiei.

Proiect- Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Scopul proiectului: Informarea şi conştientizarea factorilor interesaţi din România cu privire la necesitatea protejării biodiversităţii Deltei Dunării.

Obiectivele proiectului :

1. Conştientizarea factorilor de decizie cu privire la necesitatea adoptării unor reglementări în vederea protejării ecosistemelor din Delta Dunării.

2. Informarea opiniei publice despre situaţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării prin organizarea unui eveniment public în ziua dedicată acesteia – 1 septembrie.

Tipul de proiect: naţional

Argument:

Delta Dunării este singura deltă declarată în întregime Rezevaţie a Biosferei, importanţa ei naturală fiind recunoscută de numeroase convenţii şi tratate internaţionale. Delta adăposteşte mii de specii de floră şi faună, unele dintre ele endemice. Valoarea patrimoniului natural al RBDD este recunoscută prin includerea acesteia în programul UNESCO "Omul si Biosfera" (1990), prin declararea ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, Convenţia Ramsar (1991) şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (1991).

Tot ca o recunoaştere a valorii universale a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării dar şi o apreciere a eficienţei planului de management aplicat pe acest teritoriu a fost şi obţinerea în anul 2000 şi reînnoirea în 2005 a Diplomei Europene pentru Arii Protejate decernată de Consiliul Europei, şi a 2 Premii EUROSITE: în 1995 - pentru proiectele de reconstrucţie ecologică a polderelor Babina şi Cernovca, în 2001 - pentru domeniul conştientizării publice. Acest teritoriu este inclus în reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000, atât Arie Specială de Conservare cât şi Arie de Protecţie Specială Avifaunistică.

În ciuda bogăţiei biodiversităţii şi a frumuseţii naturale, Delta Dunării se confruntă cu numeroase probleme: gunoiul aruncat haotic de populaţie şi turişti, pescuitul intensiv care


duce la reducerea resursei piscicole, întârziere în derularea proiectelor de reconstrucţie ecologică, perspectiva centralelor eoliene care ar putea fi construite în zona, etc.

Problematica abordată:

Deşeuri - în arealul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu există servicii de salubrizare exceptând oraşul Sulina unde există o groapă de gunoi în care sunt depozitate deşeuri în mod neselectiv. Acest lucru reprezintă o ameninţare permanentă la adresa biodiversităţii dar şi locuitorilor Deltei Dunării.

Turism – RBDD a devenit în ultima vreme tot mai atractivă pentru turişti. Dar având în vedere că nu există o infrastructură corespunzătoare pentru practicarea unui turism ecologic se constată o deteriorare a peisajului natural şi a ecosistemelelor Deltei Dunării. Presiunile unui turism nedurabil asupra Deltei Dunării se traduc în: poluarea cu deşeuri, presiuni datorate transportului motorizat, presiuni datorate construcţiei şi amplasării de hoteluri/unităţi de cazare necorespunzătoare etc.

Industrie - dintre industriile locale, exploatarea resursei piscicole este una dintre cele mai importante. Pescuitul excesiv datorat îngustării spectrului de soluţii economice în zona Deltei Dunării are efecte negative asupra înmulţirii populaţiilor de peşti unele dintre ele fiind deja ameninţate cu dispariţia (ex. speciile de sturioni). Iar o altă ameninţare este şi extinderea braconajului.

Agricultura – zonele agricole din Delta Dunării însumează o suprafaţă de 40000 ha. Ponderea cea mai mare în agricultură o au activităţi precum cultivarea cerealelor şi a plantelor şi creşterea animalelor. Agricultura este o sursă permanentă de presiune asupra mediului Deltei Dunării deoarece presupune eliberarea în zonele agricole de substanţe chimice care pot avea impact negativ atât asupra mediilor antropice cât şi a celor sălbatice (poluarea solurilor şi a apelor şi apariţia fenomenului de eutrofizare, distrugerea speciilor de flori, a pădurilor, degradarea solului prin expunerea la vânturi/precipitaţii, scăderea fertilităţii terenurilor etc). O altă sursă de degradare a ecosistemelor este reprezentată de păşunatul extensiv.

Populaţia şi turiştii trebuie informaţi despre impactul pe care îl au activităţile lor asupra Deltei, încercându-se reducerea acestuia. De asemenea, trebuiesc oferite alternative pentru ca impactul economic să fie redus: practicarea ecoturismului, arhitectura tradiţională conform Regulamentului cadru de urbanism şi arhitectura în Delta Dunării, pescuitul tradiţional, gastronomie, etc.

Istoric: În 2008 s-a stabilit Ziua Deltei Dunării pe 1 septembrie, şi a fost sărbatorită de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (A.R.B.D.D.) printr-o şedinţă festivă şi o deplasare în Delta Dunării. În 2009 s-a sărbătorit pentru a doua oară Ziua RBDD prin organizarea unei campanii de igienizare „Săptămâna curăţeniei în RBDD”. Următoarea celebrare, când se împlinesc 20 de ani de la declararea RBDD, este o ocazie bună pentru a atrage atenţia asupra problemelor Deltei, atât în randul populaţiei locale care va avea cel mai mult de suferit de pe urma distrugerii Deltei, dar şi în rândul publicului larg care poate fi implicat în schimbarea unor decizii legate de Deltă. Proiectul se adresează, deci, publicului larg, din întreaga ţară, dar şi din străinătate, prin intermediul internetului. Astfel se va redacta o Declaraţie de susţinere referitoare la necesitatea protejării Deltei Dunării ce va fi înaintată Ministerului Mediului şi celorlalte autorităţi naţionale competente, organismelor internaţionale şi ONG-urilor, şi va fi semnată de cât mai multe persoane. Pe 1 septembrie se va organiza un eveniment/conferinţă care


va fi deschis de prezentarea acestei Declaraţii de susţinere şi a măsurilor necesare pentru protejarea acestei arii naturale. Vor fi invitaţi reprezentanţi ai mass media ceea ce va conduce la publicarea multor articole despre Ziua RBDD, în presa locală, centrală şi pe internet.

Descrierea activităţilor proiectului:

1. Elaborarea Declaraţiei de susţinere, online (pe www.ddbra.ro) adresată autorităţilor competente şi publicului larg, în care vor fi solicitate acţiuni concrete pentru protejarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

2. Promovarea Declaraţiei de susţinere online către autorităţile competente şi publicul larg. Declaraţia de susţinere se va promova prin intermediul presei scrise şi audio- vizuale, presei online, bloguri, liste de discuţii etc..

3. Organizarea evenimentului public - conferinţa pe 1 septembrie 2010 cu prilejul Zilei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

4. Urmărirea reacţiei şi sprijinului manifestat de autorităţi şi publicul larg la Declaraţia de susţinere prezentată pe 1 sept.

5. Implementarea măsurilor propuse în Declaraţia de susţinere.

Descrierea modului de implicare a comunităţii şi promovarea activităţilor proiectului:

Delta Dunării, prin frumuseţea ei, dar şi prin problemele cu care se confruntă, a atras întotdeauna atenţia publicului şi a mass-media. Faptul că potenţialul turistic nu este exploatat suficient, fără a afecta natura, şi unele deciziile politice tind spre exploatarea comercială a zonei, atrag atenţia mass mediei şi a publicului interesat de protejarea mediului.

Pentru promovarea Declaraţiei de susţinere şi a posibilităţii semnării acesteia de către publicul interesat se va lua legatura cu publicaţii de mediu, scrise şi online, ziare locale şi centrale, se vor posta bannere pe paginile web ale A.R.B.D.D. şi altor parteneri ai instituţiei pentru a informa un număr cât mai mare de persoane despre această Declaraţie de susţinere. De asemenea, se va folosi şi metoda mass emailingului – linkul către Declaraţia de susţinere va fi trimis prin intermediul mediilor online, cum ar fi emailul, listele de discuţii sau aplicaţii gen messenger. Cu o zi înainte de evenimentul public din Tulcea va fi trimis un comunicat de presă care va anunţa evenimentul şi va invita presa şi pe cei interesaţi să participe. Pe 1 septembrie, se va trimite un comunicat către lista de presă de mediu naţională despre sărbătorirea Zilei RBDD şi activităţile organizate: Declaraţia de susţinere, numărul de semnături adunate, evenimentul din Tulcea din acea zi.

În cadrul evenimentului public/ conferinţă organizat la Tulcea pe 1 septembrie Declaraţia de susţinere va fi înmanată reprezentanţilor autorităţilor competente care vor fi invitate să comenteze şi să răspundă la problemele ridicate de aceasta. La eveniment, pe lângă autorităţi centrale şi locale vor mai fi invitaţi reprezentanţi ai comunităţilor locale, mass media locala şi centrală, organizaţii neguvernametale.

Viabilitatea şi continuarea proiectului

În urma prezentării Declaraţiei de susţinere a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării la Ministerul Mediului şi la celelalte autorităţi competente se va urmări stadiul rezolvării cererilor din Declaraţie. Pe site-ul A.R.B.D.D. (www.ddbra.ro) vor apărea informaţii despre stadiul analizei Declaraţiei de susţinere şi a rezolvării cererilor din Declaraţie pentru continua informare a semnatarilor.


ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA STRATULUI DE OZON – 16 Septembrie

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării/ Centru de Informare şi documentare ecologică Crişan,

Monica Gabriela Cacencu

Perioada 16 – 22 Septembrie este marcată de două evenimente de mediu, respectiv 16 Septembrie – Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon şi 16 – 22 Septembrie – Săptămâna Mobilităţii Europene.

Istoric: Incepând cu 1995, în fiecare an pe data de 16 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon, zi desemnată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a celebra semnarea Protocolului de la Montreal asupra substanţelor care epuizează stratul de ozon.

Conştienţi de impactul dăunător al modificării stratului de ozon asupra sănătăţii umane şi a mediului inconjurător, oamenii de ştiinţă şi politicienii au adoptat la Viena, la 22 martie 1985, Convenţia privind protectia stratului de ozon, acest acord fiind o promisiune din partea guvernelor de a proteja stratul de ozon. Aranjamentele specifice s-au adoptat in 1987 prin Protocolul de la Montreal privind Substanţele care Epuizează Stratul de Ozon.

Sărbătorirea acestui eveniment de mediu la nivel internaţional oferă oportunitatea concentrării atenţiei şi actiunii asupra protejării stratului de ozon.

De-a lungul anilor, Guvernele au intreprins o serie de acţiuni pentru a intări Protocolul prin amendamente. Implementarea Protocolului a dus la o scădere semnificativă a consumului substanţelor chimice dăunătoare ozonului in ultima decadă. Oamenii de ştiinţă prezic că stratul de ozon va începe să se refacă in câţiva ani şi că va fi complet refăcut până în anul 2050, dacă se continuă implementarea Protocolului.

Romania a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena in 1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal in 1987 şi Amendamentele de la Protocol adoptate la Londra in 1983, Copenhaga in 2001 si Montreal in 2001.

Importanţa: Stratul de ozon este localizat la 10 – 50 km de suprafaţa pământului şi conţine aproximativ 90% din ozonul atmosferic ( O3 ). Acest strat protejează viaţa pe pământ deoarece el absoarbe razele ultraviolete – B din radiaţia solară, radiaţie foarte periculoasă pentru organisme (cancerul pielii, cataracte,etc.) şi in general pentru mediu.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea în pragul noului mileniu, cu privire la mediul inconjurător, este diminuarea drastică a stratului de ozon, nu numai la polii Pământului, ci şi in zone intens populate: Nordul Europei, Rusia australă, Argentina. In ultimii ani s-a observat o reducere a grosimii stratului de ozon cu circa 3% in perioada 1979 – 1991, deasupra Europei, in unele zone, a fost si de 7% in ultimul deceniu.


Ştiaţi că . . .

o Formarea şi distrugerea ozonului depind de emisiile şi concentraţia elementelor de poluare, in principal compuşi organici volatili, oxizi de azot şi monoxid de carbon precum şi de cantitatea şi intensitatea luminii solare.

o In privinţa sănătăţii umane trebuie menţionate maladii ale ochilor, pielii (cancerul pielii, in special mai intens la cei cu pielea mai deschisă la culoare) şi maladii infecţioase. Expunerea omului la concentraţii mari de ozon poate produce efecte nefaste asupra sistemului respirator si poate duce la scăderea funcţiei plămânilor. Simptomele observate pe durata producerii de smog sunt tuse, dureri in piept, dificultăţi de respiraţie, durere de cap si iritaţii ale ochilor.

o Expunerea ecosistemelor şi a culturilor agricole la ozon are drept efect afectarea vizibilă a frunzelor şi diminuarea recoltei şi cantităţii de seminţe produse.

Propunere pentru organizarea unei activitati practice: organizarea unei alergări cu ştafeta în aer liber

Nivel : Elevi gimnaziu

Obiective: Elevii se bucură de beneficiile oferite de aerul curat şi invaţă cum să se comporte in natura.

Materiale: Echipament adecvat activitatii fizice

Durata : 1 oră

Descrierea activităţii : Se împart elevii in grupe, cu denumiri simbolice, fiecare grupă fiind echilibrată in funcţie de vârstă, se stabileşte traseul, se dă startul competiţiei incepându-se cu cei mai mici şi se incheie predându-se ştafeta celor mai mari. Competiţia ia sfârşit prin acordarea de diplome de participare.

Scop : Se scoate in evidenţă contribuţia fiecaruia dintre noi la protejarea stratului de ozon prin acţiunile pe care le efectuăm.


ZIUA MUNŢILOR CURAŢI/ CARPAŢI - 26 septembrie

Şcoala Generală nr. 4 ,,Fraţii Popeea” Săcele –Braşov,

Învăţătoare Elena Râpea

„Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fară să ştie că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf” . Gabriel Jose Garcia Marquez.

De ce Ziua Mondială a Munţilor Curaţi/ Carpaţi? Pentru că acum locuiesc în această zonă iar muntele şi delta, zona unde m-am născut, fac parte dintr-un tot ce-a dăinuit peste timp.

Cum se explică acest lucru? Una dintre îndeletnicirile de bază ale românilor a fost păstoritul. Numai la români se întâlneşte obiceiul transhumanţei. Vara ciobanii creşteau oile la munte, iarna porneau cu ele spre câmpie până în Dobrogea, până spre apele Nistrului si chiar dincolo de acestea. Astfel s-a produs o omogenizare a limbii. Faptul ca românii din interiorul munţilor Carpaţi nu se deosebesc prin limbă, port şi obiceiuri de cei din exteriorul acestui inel arată ca munţii Carpaţi nu au reprezentat un obstacol, o barieră ci, dimpotrivă, un element de legătură. De aceea Carpaţii alcătuiesc “coloana vertebrală a pământului şi poporului românesc” (fraza a fost lansată încă din 1909 de geograful H. Grothe, citat în I. Conea, “Carpaţii, hotar natural?”).

Vintilă Mihăilescu aduce o completare binevenită cu privire la obiceiul românesc al transhumanţei. El face precizarea că circulaţia populaţiei între “bastionul transilvănean” către câmpii şi valea Dunării s-a făcut, într-adevăr, prin transhumanţă, dar nu numai atât. La această mişcare au contribuit nu numai păstorii, ci şi plugarii, podgorenii, minerii, pescarii, negustorii, meseriaşii. Mai mult, nu a existat un singur sens de circulaţie, anume radierea dinspre podişul transilvan spre periferia ţării carpatice, ci şi pe cel dinspre marele fluviu, care a reprezentat una dintre “axele de polarizare a neamului românesc”, către Carpaţi şi podişul transilvan, “a doua axă de polarizare cu intermitenţe de împrăştiere centrifugă a aceluiaşi neam” (“Blocul carpatic românesc”, pag. 8).

I. Conea conchide că Munţii Carpaţi nu sunt un lanţ, ci “o ţară înaltă, o zonă sau un ansamblu de regiuni naturale” (“Carpaţii, hotar natural?”).

Cât priveşte importanţa munţilor, trebuie precizat că sunt o privelişte obişnuită pe această planetă, fiind denumiţi şi ,,biomul de pe înălţimi.”

Ei alcătuiesc o cincime din peisajul lumii, şi găzduiesc cel puţin o zecime din populaţia lumii. Mai mult decât atât, 2 miliarde de oameni depind de ecosistemele munţilor de unde iau cea mai mare parte a alimentelor lor, hidroenergia, lemnul şi mineralele. Circa 80% din apa dulce a planetei provine din munţi.

Aceste aspecte determină importanţa conştientizării copiilor în protejarea munţilor şi formarea competenţelor de responsabilizare faţă de natura în mijlocul căreia trăiesc.

Manifestările prilejuite de această zi se vor concretiza în:

- Împădurirea unor zone delimitate de pădurarii din zonă;

- Igienizări ale unor zone montane din apropierea municipiului;

- Jocuri de orientare turistică;

- Drumeţii şi activităţi de creaţie în natură organizate de grupuri etnice diferite de la următoarele Şcoli Generale: Nr. 4, Nr. 5, Nr. 6 din Săcele, (pictură pe piatră, creaţii literare, colectarea de materiale naturale pentru orele de abilităţi practice);


- Identificarea speciilor de păsări din zona Bunloc din Săcele;

- Identificarea speciilor de plante periclitate din zonă;

- Amenajarea unor izvoare aflate în împrejurimi;

Webografie www.carpati.ro

,,ÎMPREUNĂ LA MUNTE ŞI ÎN DELTĂ” PROIECT ( PGDS)

Proiectul ,,Împreună la munte şi în deltă” derulat de Şcoala Generală Nr. 6 ,,Alexandru I. Lapedatu” din Săcele jud. Braşov, face parte din categoria C, proiecte care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare – învăţare prin activităţi extracurriculare.

Obiectivul general al proiectului

Cunoaşterea reciprocă de către elevi a zonelor de munte şi de deltă, din perspectivă turistică, istorică, a biodiversităţii şi a comunităţii în vederea cultivării şi formării abilităţii de cercetare, investigare şi interrelaţionare a acestora cu membrii comunităţilor locale respective, cu scopul promovării unui turism ecologic prin găzduire reciprocă în cadrul familiilor, care să permită atât gazdelor cât şi oaspeţilor să împărtaşească experienţe pozitive şi de importanţă egală. Promovarea unei şcoli democratice, comunitare, centrată pe propagarea valorilor şi principiilor democratice, pe activitaţi organizate şi derulate de către elevi din diferite medii socio-culturale în colaborare cu părinţii, profesorii şi membrii comunităţii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

O1- cunoaşterea reciprocă a zonele de munte şi de deltă

O2- implicarea copiilor şi a familiilor acestora în activităţi ecologice

O3- educarea elevilor în şi pentru mediu

O4- dezvoltarea motivaţiei pentru păstrarea sănatăţii mediului

O5- responsabilizarea comunităţii locale faţă de resursele naturale specifice zonei

O6- cunoşterea istoriei şi a vestigiilor istorice din fiecare zonă in viziune integranta

O7-cultivarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare şi cooperare, a abilităţilor de relaţionale şi proiectare a lucrului în echipă

O8- formarea şi dezvoltarea abilităţilor de investigare ornitologică şi lepidopterologică

O9- formarea deprinderilor de exprimare a propriilor opinii cu asumarea răspunderii

http://www.carpati.ro/


Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

La acest proiect au participat 25 de elevi de la Şcoala Gen.6 Săcele, jud.Braşov şi 25 de elevi de le Grupul Şcolar Mahmudia judeţul Tulcea, 10 participanţi voluntari din cele două zone (foşti elevi, pădurari, profesori, membri ai Consiliilor Locale).

Activităţile propuse, în ordinea în care se vor desfăşura:

Activitatea 1– Am plecat la drum! (deplasare Săcele-Mahmudia/Mahmudia-Săcele)

Activitatea 2- Bine aţi venit la noi! (formarea minigrupurilor şi cazarea prin ospeţie)

Activitatea 3- Şoapte ale istoriei şi scut al străbunilor noştri (vizitarea obiectivelor istorice)

Activitatea 4- Biodiversitate, încotro? (ornitologie- observarea păsărilor din zonă)

Activitatea 5- Curăţenia- un imperativ la îndemâna tuturor (activitate de igienizare)

Activitatea 6- Biodiversitate, încotro? (lepidoptere- informaţii despre fluturi şi insecte)

Activitatea 7- Orientare turistică (iniţiere – concurs organizat la munte )

Activitatea 8- Peştişorul de aur (concurs de pescuit organizat în deltă)

Nota: activităţile 1 – 6 se vor desfăşura în ambele locaţii (Săcele, Mahmudia).

Rezultate aşteptate:

a ) Calitative

-Stabilirea şi consolidarea de relaţii interculturale, de prietenie şi colaborare între grupuri. Dobândirea în contexte diferite de noi cunoştinţe de istorie, biologie, geografie

-Formarea abilităţilor de investigare şi observare

-Formarea şi cultivarea spiritului civic

-Schimbarea mentalităţii comunităţii locale faţă de mediul înconjurător

-Schimbarea atitudinii elevilor în cadrul relaţiilor inter şi intrapersonale asumându-şi diferite roluri: gânditori- vor reflecta la acţiunile lor şi vor face conexiuni între cunoştinţele noi şi cele anterioare; ascultători – vor învăţa să focalizeze atenţia în totalitate şi să devină auditori activi şi atenţi în public; organizatori – vor planifica studiul asumându-şi răspunderea pentru propriile decizii; parteneri – vor învăţa să aibă încredere şi să se îngrijească de ceilalţi şi să-şi dea seama că şi ceilalţi vor proceda la fel ca ei.

b)Cantitative

- Realizarea unui inventar comparativ de păsări şi fluturi

-Realizarea de mape tematice pentru istorie, biologie, geografie, ştiinţe

-Realizarea de hărţi cu obiective turistice, de pliante, colecţii de fluturi şi albume de fotografii

-Realizarea unui film documentar

-Realizarea unui jurnal al întregii activităţii

Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului

Pe parcursul desfaşurării proiectului vom realiza un inventar comparativ de păsări şi fluturi din cele două zone, evidenţiind faptul că aceste vietăţi au rol de indicatori ai gradului de poluare al zonei. Vom realiza mape tematice pentru istorie, biologie, geografie şi ştiinţe, specifice celor două zone. Împreună cu elevii, îndrumaţi de specialişti vom realiza hărţi cu obiectivele turistice vizitate şi pliante prin care vom promova turismul ecologic şi turismul


cultural din aceste zone. În fiecare comunitate locală diseminarea informaţiilor şi semnale de avertizare se va face prin “fluturaşi”, distribuiţi de către elevi. Vom realiza un film documentar în care vom prezenta atât activităţile desfăşurate cât şi obiectivele vizitate. Jurnalul activităţilor din proiect va fi tipărit in cinci exemplare, distribuite astfel: 1 buc. Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, 1 buc. Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, 1 buc. Şcolii Gen.Nr.6 Săcele; 1 buc.Grupului Şcolar Mahmudia, 1 buc. Palatul Copiilor Braşov.

În acelaşi timp se va realiza schimbarea atitudinii elevilor în cadrul relaţiilor inter şi intrapersonale precum şi a mentalităţii comunităţii locale faţă de problemele mediului.

Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

La acest proiect vor participa 25 de elevi de la Şcoala Gen.6 Săcele, jud.Braşov şi 25 de elevi de la Grupul Şcolar Mahmudia judeţul Tulcea, 10 participanţi voluntari din cele două zone (foşti elevi, pădurari, preoţi, membrii ai Consiliilor Locale), ca participanţi direcţi. Participanţii indirecţi sunt restul elevilor din şcolile respective şi comunităţile locale zonale.

Impactul estimat al implementării proiectului asupra grupului ţintă (elevi, cadre didactice, autorităţi locale, comunitatea locală etc), asupra şcolii şi asupra partenerilor

Acest proiect dă posibilitatea copiilor cu venituri modeste să cunoască diferite zone ale ţării să se socializeze, să cunoască diversitatea etnică, culturală, istorică, geografică să-şi formeze deprinderi de cercetare, investigare. Proiectul vizează implicarea cadrelor didactice în activităţi extracurrriculare cât mai variate.

Conştientizarea elevilor, părinţilor, a autorităţilor locale, a comunităţii pentru valorificarea potenţialului natural al zonelor în vederea ridicării nivelului de trai prin ecoturism. Relaţionarea copiilor din zone diferite ale ţării după posibilităţi (prin ospeţie). Dotarea şcolii cu aparatură specifică nevoilor de studiu şi de cercetare. Valorificarea potenţialului uman şi cultural.

Continuitatea după încheierea proiectului

După încheierea proiectului elevii vor deveni membri cotizanţi ai Societăţii Ornitologice Române şi vor continua activitatea de studiere a păsărilor participând la acţiuni de monitorizare şi de inelare în colaborare cu colegii de la Mahmudia şi ei membri SOR.

În cadrul Şcolii 6 Săcele la nivelul CDŞ- ului se va opta pentru o disciplină opţională în cadrul căreia se va scrie monografia oraşului Săcele în vederea promovării turismului ecologic şi cultural. Se va extinde reţeaua de familii care să opteze pentru acest gen de turism prin ospeţie. Se va continua colaborarea cu domnul Szekely Levente care este medic stomatolog în Săcele.

Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare ce se vor realiza în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia

În cadrul Proiectului „Împreună la munte şi în deltă”, diseminarea va fi asigurată prin intermediul seminarului de informare organizat la nivelul Şcolii nr. 6 Sacele, apariţii în media locală, articolelor in revista „Alcedo” şi „Despre păsări”, a materialelor distribuite în şcoală şi comunitate (filme, albume, jurnal), a expoziţiei cu materialele realizate în timpul proiectului (colecţii de fluturi, mape, fotografii, desene).

Partenerii implicaţi în proiect şi în ce constă parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă şcoală şi cu o organizaţie nonguvernamentală,

Partenerii implicaţii în acest proiect sunt:


1. Grup Şcolar Mahmudia, jud.Tulcea – director prof.Rada Popa. De la această unitate şcolară vor participa un număr de 25 de elevi. Familiile acestora vor asigura cazarea şi masa elevilor oaspeţi de la Şcoala Gen.6 Săcele. De asemenea şcoala din Mahmudia va pune la dispoziţie un spaţiu necesar întâlnirilor şi şedintelor de lucru.

2. Palatul Copiilor din Braşov – director prof.Cioacă Gheorghe, va asigura specialişti care să ofere consultanţă de specialitate pentru concursul de orientare turistică (prof.Vasile Căpăţână şi prof.Constantin Râpea)

3. O.N.G.- Societatea Ornitologică Română-BirdLife România- Biroul SOR- filiala Tulcea, domnul Eugen Petrescu, care va asigura consultanţă de specialitate, punând la dispoziţie material documentar de specialitate. Ne va însoţi pe teren în cadrul acţiunilor.

4. Dr.med.Szekely Levente – medic stomatolog si entomolog, doctor în ştiinţe biologice, Săcele, jud.Braşov- care ne va asigura consultanţă de specialitate, în vederea identificării şi observării lepidopterelor şi a altor insecte (entomologie).

Deviz estimat de cheltuieli -24400 lei Grant aprobat 24400 lei

Obiecte achiziţionate: calculator, multifuncţională, 10 binocluri, 10 determinatoare ,,Păsări din România” 10 busole, 10 lansete, 10 mulinete, 1 aparat foto digital, 1 cameră video, 1 reportofon, consumabile (cartuşe pentru multifuncţională, hârtie de scris, markere, creione colorate, pixuri, cartoane, hârtie foto, albume, bibliorafturi, dosare, folii de plastic, mănuşi de unică folosinţă, saci menajeri, vopsele, pensule).

Sursele contribuţiei comunităţii locale (10% din suma solicitată, în numerar sau în natură)

Comunităţile locale din cele două zone (părinţii copiilor implicaţi în program, cadrele didactice) vor asigura cazarea şi masa reciproc, pe toată perioada celor 14 zile. Valoarea aproximativă este de 16020 lei.

PROIECTUL ,, FAMILIA VERDE “PESTE ANI

Proiectul ,,Familia verde” s-a conturat în cadrul cursului de educaţie de mediu organizat de A.R.B.D.D. cu consultanţă internaţională Birdlife (la Uzlina 23/27 august 1999 şi Tulcea 24/28 iunie 2000). Nu-mi imaginam atunci că îl voi purta în inima mea şi că va dăinui peste ani orinde m-aş duce.

S-a înfiripat timid la Grupul Şcolar Mahmudia unde conduceam clasa a II-a A Step by Step.

Acesta a fost începutul !

În proiect s-au implicat şi părinţii copiilor care ne-au ajutat la plantat. Materialul săditor a fost oferit de Parcul Dendrologic Bididia Tulcea. Mulţumim pentru colaborare domnilor profesori Doroşencu.


Încet-încet parcul a prins contur!

S-a muncit cu trudă şi pasiune!

Zi de zi ne îngrijeam de fiecare pomişor. Aceştia creşteau o dată cu noi. Ne-au întrecut în scurt timp! Astăzi parcul este loc de odihnă şi relaxare pentru noi şi vieţuitoare!

Peste ani, în 2008 ,,Familia verde“ renaşte, de data aceasta într-o şcoală de la munte, Şcoala Generală nr. 4 ,,Fraţii Popeea” din Săcele judeţul Braşov, şcoală unde activez în prezent conducând clasa a III-a B.

Istoria se repetă şi … Acesta a fost începutul!

Lucrând alături de părinţii noştri şi de membrii firmei ,,Gardenbau Oyntzen” din Braşov, parteneri în proiect, ne simţim mândri şi responsabili. Mulţumim domnului Thomas Oyntzen pentru materialul săditor necesar şi pentru implicarea în proiect.

Muncind cu trudă şi pasiune parcul prinde contur!

Copacul prieteniei certifică valoarea muncii în echipă. Împreună am reuşit! Bucuria muncii împlinite se citeşte pe feţele noastre!

Acum avem grijă de copăcei şi–i ocrotim cu mult drag!

Doar la ceas de bilanţ se conştientizează faptul că s-au realizat obiectivele propuse în proiecte, în rest activitatea de educaţie ecologică face parte din firescul vieţii noastre de zi de zi.


ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE - 31 octombrie

Liceul „Anghel Saligny” Tulcea,

Prof. Rodica Truşcă

Anual, la 31 octombrie se sărbătoreşte “Ziua Mării Negre” aducând în atenţia publicului importanţa conservării ecosistemului marin, precum şi necesitatea unor acţiuni concertate pentru a diminua efectele activităţilor umane asupra biodiversităţii şi calităţii apelor acesteia

În plus, acest eveniment subliniază că Marea Neagră nu poate fi gestionată decât printr-o cooperare strânsă a ţărilor riverane, sub auspiciile Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării.

Păstrarea unui mediu curat la Marea Neagră nu este o simplă dorinţă în tabăra ecologiştilor. Prin aceste acţiuni urmărim conştientizarea publicului larg pentru ca cetăţenii să adopte un comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră conţine cel mai cuprinzător set de strategii / politici iniţiate pentru salvarea şi reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii. Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutaţit în ultimii 35 de ani datorită reziduurilor transportate de râurile din 17 ţări, pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. În România, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia şi Bulgaria, deşeurile solide aruncate direct pe ţărm şi apele menajere deversate au produs dezechilibre grave ale ecosistemului marin.

În încercarea de a mai face ceva pentru această minunată mare pe care grecii au numit-o cândva marea ospitalieră – Pontus Euxinus – la 31 octombrie 1996 miniştrii mediului din Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Federaţia Rusă şi Ucraina s-au intâlnit la Istanbul pentru a semna Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagră, cel cuprinzător program adoptat vreodată pentru salvarea uneia dintre cele mai poluate mări de pe Terra.

Acest Plan Strategic de Acţiune este rezultatul a 3 ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat, dar a demonstrat, în acelaşi timp, şi faptul că situaţia nu este total lipsită de speranţă. Documentul semnat nu a reprezentat doar o declaraţie de intenţie cu caracter general ci a fost şi un angajament clar pentru trecerea la acţiune. El conţine măsuri stricte pentru controlul tuturor surselor de poluare, dar orientarea sa nu este restrictivă ci constructivă. O mare curată şi un mediu reabilitat ecologic pot oferi mai multe beneficii economice, inclusiv venituri şi locuri de muncă în turism, pescuit, acvacultură. Planul Strategic nu urmăreşte numai să salveze mediul de la degradare ci, de asemenea, să pună bazele unei dezvoltări durabile în întreaga regiune.

Poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră poate fi salvată doar dacă cele 6 ţări vor conlucra pentru acest scop comun. În acest sens se impune ca autorităţile, sectorul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii să-şi asume o parte din responsabilitatea faţă de protecţia mediului marin şi costier prin schimbarea atitudinii, înţelegând necesitatea unor acţiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.

http://www.delfini.cier.ro/download/PSAMN_INCDM_Cta.pdf


Ziua de 31 Octombrie a fost desemnată ca Zi Internaţională a Mării Negre în anul 1996 când toate cele 6 ţări riverane au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră.

Activităţile cuprinse în Plan sunt structurate pe trei categorii mari:

Reducerea poluării;

Managementul resurselor vii;

Dezvoltarea durabilă.

Comisia privind Protecţia Mării Negre împotriva Poluării (cunoscută şi sub denumirea de Comisia Mării Negre) este organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti pentru Protecţia Mării Negre împotriva Poluării, semnată de cele şase ţări costiere - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – la Bucureşti în anul 1992.

Comisia Mării Negre asigură cadrul regional vital pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră. Comisia joacă un rol important în promovarea colaborării între diferiţi parteneri care acţionează pentru protecţia ecosistemului marin – în mod particular a guvernelor naţionale, organizaţiilor ne-guvernamentale ca şi a unor proiecte regionale şi organizaţii.

Marea Neagră este unul dintre cele mai fascinante ecosisteme marine din lume, aproape unică prin această fascinaţie. Având un bazin hidrografic foarte întins şi în acelaşi timp un schimb limitat de ape cu alte mări şi oceane, ea devine astfel extrem de vulnerabilă la impactul activităţilor umane desfăşurate pe uscat.

Marea Neagră are cel mai mare bazin hidrografic din lume, acoperind o treime din suprafaţa Europei. În fiecare an, râurile tributare deversează peste 350 km3 de apă, 85% provenind din cele trei mari fluvii: Dunărea, Nistrul şi Niprul.

Legătura cu Oceanul Mondial se face doar prin Strâmtoarea Bosfor, foarte îngustă, de doar 700 m lăţime şi 70 m adâncime. Deşi adâncimea Mării Negre depăşeste 2000 m, viaţa marină se desfăşoară doar în stratul superior de 150-200 m, adâncime sub care mai trăiesc doar bacterii care, consumând oxigenul, au dat naştere celei mai întinse «mări anoxice» sau sărace în oxigen.

http://www.delfini.cier.ro/download/PSAMN_INCDM_Cta.pdf


Datorită acestui uriaş bazin de drenare, Marea Neagră este afectată de activităţile desfăşurate de peste 165 milioane de oameni, din păcate inconştienţi de faptul că ei sunt vinovaţi de poluarea acestui bazin acvatic, aproape unic, de pe pământ.

Numai în zona de coastă locuiesc permanent 16 milioane oameni, la care se mai adaugă 4 milioane de turişti care produc un adevărat exod prin staţiunile balneo-climaterice în timpul sezonului estival.

Caracteristici :

• Principala caracteristică a Mării Negre este stratificarea pe verticală. Apa de la suprafaţă (până la 200 m) diferă mult de cea din adâncuri, din punct de vedere al salinităţii, al densităţii, compoziţiei, gazelor conţinute şi animale şi plante întâlnite.

• Marea Neagră are o cantitate mai redusă de săruri decât celelalte mări şi oceane, deoarece în această mare se varsă multe ape curgătoare: Dunărea, Nistrul, Niprul, Donul s.a.

• Zona Abisală este lipsită de viaţă; sunt prezente numai unele bacterii sulfuroase sau cu rol în descompunerea materiei organice rezultată din organismele moarte.

• Cu studiul animalelor din Marea Neagră s-au ocupat mulţi biologi. Dintre aceştia, renumiţi sunt Grigore Antipa şi Ion Borcea. Pregătirea şi publicarea Cărţii Roşii a Mării Negre, în 1999, a fost una dintre măsurile luate pentru identificarea speciilor în pericol (254 de specii, printre care 63 specii de plante, 54 specii de peşti, 46 specii de crustacei şi şase de mamifere, inclusiv cele trei specii de delfini: Tursiops truncatus, Delphinus delphis si Phocoena phocoena).

Una dintre principalele ameninţări la starea de conservare a ecosistemelor Mării Negre vine dinspre sărurile de azot şi fosfor originare din îngrăşamintele chimice din agricultură, dar şi din depozitele de gunoi de grajd şi apele uzate netratate corespunzător. Aceşti «nutrienţi» produc o supra-fertilizare a ecosistemelor naturale consumând stocul de oxigen, proces cunoscut sub numele de eutrofizare.

În fiecare an, mii de tone de săruri de azot şi fosfor pătrund în Marea Neagră, fie datorită metodelor învechite folosite încă în agricultură, fie din apele uzate insuficient tratate.

Aceşti nutrienţi stimulează dezvoltările fitoplanctonului, producând aşa numitele «înfloriri», şi în ultimă instanţă produc adevărate «zone moarte» unde, în lipsa oxigenului şi a luminii, celelalte organisme marine vor suferi reducându-şi populaţiile.

Acest proces a avut deja consecinţe dezastruoase asupra ecosistemului marin. În anii '80 şi '90 se afirma că Marea Neagră este prima mare din lume care ar putea «muri», în sensul ca nu va mai putea suporta hrănirea vieţuitoarelor care o populează.

Poluarea de origine terestră, distrugerea habitatelor, supra-


exploatarea resurselor sale vii, pătrunderea speciilor exotice, poluarea cauzată de transportul de petrol şi a altor substanţe periculoase au contribuit la diminuarea biodiversităţii Mării Negre.

În mod paradoxal şi ca o ironie a sorţii, tocmai condiţiile deteriorate s-au dovedit atractive pentru speciile invadatoare, originare din alte mări şi oceane, cum a fost de exemplu

ctenoforul Mnemiopsis leidyi. Fiindcă se hrăneşte cu zooplancton şi puiet de peşte, acest organism mic, este o creatură deosebit de dăunătoare, putând cauza pagube uriaşe populaţiilor de peşti. Mnemiopsis leidyi a fost identificat în Marea Neagră la începutul anilor '80, fiind adus probabil o dată cu apele de balast ale navelor comerciale tranzitând Marea Neagră, tocmai de pe coastele de est ale Americii de Nord. Până la mijlocul anilor '90, în toată marea, populaţiile acestui invadator aveau să ajungă la 1 miliard de

tone, adică mai mult decât toată captura comercială de peşte din lume.

Ecosistemul marin a început să se refacă numai după ce un alt ctenofor exotic, de talie mai mare – Beroe ovata, care, după ce a pătruns în pelagialul Mării Negre, a început să consume bogata biomasă de Mnemiopsis găsită aici.

Ţările costiere de la Marea Neagră – Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, Rusia şi Georgia- au suferit pierderi de miliarde de dolari datorită perturbărilor ecologice ale Mării Negre din anii '90. Costurile economice datorate numai colapsului pescăriilor şi industriei turistice au fost estimate la 500 mil. USD/an, fără să se ia în calcul impactul economic produs de reducerea biodiversităţii marine şi costurile sănătăţii umane.

Semnalele recente că ecosistemul marin este în curs de însănătoşire sunt atribuite în cea mai mare parte căderii economiei din fostele state comuniste costiere Mării Negre şi Dunării. Declinul agriculturii intensive a dus la scăderea bruscă a cantităţilor de săruri de azot şi fosfor folosite ca îngrăşăminte chimice şi care ajungeau în mare în anii '70 şi '80.

Totuşi, cercetătorii din aceste ţări atenţionează asupra faptului că, dacă nu se vor lua măsuri urgente de modernizare a agriculturii şi a sistemelor de tratare a apelor uzate, reconstrucţia economică ar putea duce la un alt dezastru ecologic, care probabil nu va mai avea nici o şansă de refacere.

Aşadar, ecosistemul Mării Negre rămâne încă vulnerabil la impactul poluării, supra-pescuitului şi dezvoltării costiere nedurabile. Înfloririle algale sunt încă intense iar refacerea ecosistemelor este încă în faţa riscului că oxigenul să-şi diminueze concentraţiile. Stocurile de peşti cu mare valoare comercială, cum sunt cele ale sturionilor şi calcanului, sunt în continuare în «suferinţă» datorită pescuitului ilegal/fraudulos, poluării şi distrugerii habitatelor lor. Delphinus delphis.

Deşi s-a considerat că procesul de degradare a Mării Negre este ireversibil, monitoringul de mediu efectuat de cercetătorii din toate ţările costiere din ultimii ani reflectă îmbunătăţiri perceptibile şi continue ale stării de conservare a tuturor componentelor de la nivelul întregului lanţ trofic. Dar, semnul cert de însănătoşire a ecosistemului este refacerea stocurilor speciilor de peşti pelagici de talie mică şi, deci, creşterea capturilor. Paradoxal, aceste îmbunătăţiri par a fi rezultatul indirect al reducerii activităţilor economice din regiune.


Ajută Marea Neagră acum!

Ia-ţi angajamentul faţă de Marea Neagră!

Fiindcă vreau să particip şi eu la protecţia Mării Negre, mă angajez să fac următoarele lucruri simple:

1. De fiecare dată când voi merge la plajă, voi arunca la coş nu numai propriul gunoi, dar şi cel puţin un deşeu care nu-mi aparţine dar pe care-l găsesc pe nisip sau în mare

2. Acasă, voi încerca să economisesc astfel apa:

- voi repara bazinul toaletei, dacă apa curge tot timpul;

- voi închide robinetul, în timp ce mă spăl pe dinţi;

- voi scurta timpul petrecut sub duş;

- nu voi mai lăsa apa să curgă în timp ce spăl vasele.

3. Nu voi mai arunca niciodată în vasul de toaletă sau în chiuvetă substanţele uleioase, vopselele sau alte substanţe chimice. Voi întreba autorităţile locale care este cea mai sigură metodă de depozitare a acestor materiale periculoase.

4. Voi planta copăcei, gard viu/arbuşti sau flori în spaţiile goale din jurul casei sau a blocului în care locuiesc. Voi vorbi, şi-i voi convinge şi pe vecinii mei să participe la îngrijirea acestora. Copacii reprezintă un veritabil filtru natural pentru deşeurile menajere lichide şi apele de şiroire, înainte ca acestea să ajungă în mare sau alte cursuri de apă.

5. De câte ori voi merge la piaţă sau la super-market, voi lua la mine propria sacoşă şi nu voi mai accepta alte pungi din plastic, dacă nu am nevoie. Voi încerca să nu cumpăr la bucată şi voi cumpăra produse cu mai puţin ambalaj.

6. Voi afla unde sunt depozitate şi cum sunt tratate deşeurile produse în familia mea (gunoiul şi apele menajere). Dacă nu sunt mulţumit/ă de situaţia actuală, îi voi scrie primarului şi voi semna scrisoarea împreună cu cel puţin două persoane.


ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ZONELOR URBANE- 8 noiembrie

Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Ciucurencu” Tulcea,

Prof. Rodica Nicotitov

Ziua Internaţională a Zonelor Urbane se desfăşoară începând din 1949, în peste 30 de ţări, la iniţiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, în scopul de a aduce în prim-plan problema urbanizării şi efectele ei asupra dezvoltării durabile a societăţii. Urbanizarea a schimbat faţa lumii şi a adus modificări în viaţa şi mentalitatea oamenilor. De la o existenţă în mijlocul naturii, cu procurarea celor necesare traiului tot din natură, s-a ajuns la stadiul în care căutăm şi găsim din ce în ce mai greu locuri verzi şi nealterate.

“Conflictul” dintre urbanizare şi ecologie se poate rezolva prin schimbarea mentalităţilor, în sensul de a nu se mai separa ideea de respect faţă de mediu pe de o parte şi dezvoltarea durabilă a societăţii pe de altă parte.

Pe lângă binefacerile pe care le are populaţia de pe urma urbanizării, de cele mai multe ori vedem doar ponoasele acesteia: aglomerare umană, trafic intens şi epuizant, poluare fonică, poluare atmosferică şi de aici stres, oboseală, anxietate etc. Nici în perspectivă situaţia nu pare prea optimistă, deoarece problema urbanizării excesive are numeroase puncte tangenţiale şi cu altele, de tipul expansiunii demografice sau al epuizării resurselor. Dar să fim optimişti şi să sperăm că omul va găsi cheia pentru reconcilierea cu mediul, începând printr-o urbanizare făcută mai precaut, respectând principiile dezvoltării durabile.

Proiectul „ORAŞE POLUATE DIN REGIUNEA SUD-EST A ROMÂNIEI”

Argument

Explozia utilizării calculatoarelor în toate ramurile vieţii sociale şi economice impune cu necesitate introducerea lor şi în procesul instructiv-educativ ca materiale şi mijloace de învăţare. Învăţarea asistată de calculator, ca metodă specifică de predare a Educaţiei tehnologice, îmbinată cu proiectul, ca instrument complementar de evaluare au dus la aplicarea proiectului „Oraşe poluate din Regiunea Sud-Est a României” la elevii clasei a V-a, deoarece programa şcolară de Educaţie tehnologică, Modulul I „Organizarea mediului construit” are la conţinuturi o astfel de temă: Conservarea mediului şi combaterea poluării.

De asemenea şi în celelalte şapte module din programa şcolară de Educaţie tehnologică există câte o temă legată de educaţia pentru protecţia mediului înconjurător, dar am dorit să încep să-i formez pe cei mai mici dintre elevii mei, pentru ca apoi să extind metoda şi la ceilalţi.

Definitoriu pentru Educaţia tehnologică în gimnaziu se consideră a fi faptul că învăţarea vizează prioritar formarea de abilităţi de gândire critică şi de abilităţi practice, în condiţii de cooperare, celelalte tipuri de abilităţi constituind achiziţii prealabile, necesare dezvoltării acestora.

În proiectul „Oraşe poluate din Regiunea Sud-Est a României” activitatea didactică este orientată spre activităţi în echipă, prin care elevii învaţă să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi, încurajându-se astfel iniţiativa şi creativitatea, să utilizeze abordarea interdisciplinară, bazată pe utilizarea calculatorului şi a altor mijloace moderne de comunicare în ceea ce priveşte rezolvarea de probleme.


Echipe de câte 4 elevi analizează problemele de mediu cu care se confruntă cele şase oraşe din Regiunea de Sud-Est a României. Ei descoperă informaţii despre cauzele care duc la poluarea oraşelor, identifică efectele asupra mediului şi evaluează proiectele care s-au făcut pentru a preveni sau combate aceste efecte. Provocarea pentru elevi o constituie prezentarea generală a fenomenului de poluare şi o listă de pagini Web care îi va ajuta să îşi înceapă partea de cercetare. Elevii încep documentarea prin culegerea de date. Fiecare elev organizează, analizează şi sintetizează datele folosind un ghid de cercetare, apoi elevii îşi împărtăşesc experienţele prin crearea unei prezentări în PowerPoint.

Obiectivele proiectului

La sfârşitul proiectului elevul va fi capabil:

- să localizeze şi să cerceteze oraşele din regiunea de dezvoltare Sud-Est a României, care au azi probleme cu poluarea;

- să descrie şi să identifice cauzele şi efectele creşterii poluării oraşelor;

- să caute, să selecteze şi să prezinte succint proiecte de mediu aplicate de autorităţile locale în oraşul studiat;

- să evalueze nivelul de preocupare şi implicare a autorităţilor locale pentru a face faţă poluării acestor oraşe (prin identificarea proiectelor ce se derulează în fiecare oraş);

- să înveţe să creeze o prezentare care să detalieze cauzele şi efectele poluării, soluţiile propuse pentru conservarea mediului şi combaterrea poluării.

Provocări pentru elevi

Puteţi da această provocare direct elevilor sau puteţi să le-o citiţi.

În acest proiect veţi studia îndeaproape riscurile întâmpinate de şase oraşe (din regiunea de Sud-Est a României) datorate fenomenului de poluare. Veţi lucra în echipe de patru elevi şi fiecare echipă îşi va concentra cercetările asupra unui oraş. Provocarea constă în a îndeplini sarcinile următoare:

1. Adunaţi date geografice şi istorice despre oraşul pe care-l studiaţi.

2. Identificaţi cauzele care contribuie la poluarea oraşului.

3. Examinaţi efectele pe care poluarea mediului o are asupra cetăţenilor din oraş.

4. Aflaţi în ce măsură autorităţile locale se preocupă de problemele de mediu prin proiecte şi programe de mediu aflate în derulare.

5. Utilizaţi Microsoft PowerPoint pentru a crea o prezentare a rezultatelor cercetării voastre.

După ce aţi urmărit prezentările tuturor echipelor, discutaţi în clasă şi decideţi care oraşe credeţi că au şanse de a stopa sau atenua nivelul de poluare.

Detaliile proiectului

Grupaţi elevii în echipe de câte patru pentru acest proiect. Aceasta le va permite elevilor să-şi asume rolul de:

o Istoric


o Primar

o Voluntar ecologist

o Inginer

Fiecare membru al echipei are responsabilităţi şi îndatoriri specifice în cadrul proiectului de cercetare şi totodată trebuie să ajute la asamblarea datelor pentru a crea prezentarea finală.

Echipele de elevi îşi concentrează investigaţia asupra a şase oraşe din regiunea Sud-Est a României:

o Brăila

o Buzău

o Constanţa

o Focşani

o Galaţi

o Tulcea.

La sfârşitul proiectului elevii vor compara situaţia poluării celor şase oraşe, dovezile şi propunerile de programe şi proiecte din prezentările pe care le-au văzut şi vor decide unde implicarea comunităţii locale este mai puternică şi care soluţii de protecţie a mediului au efecte imediate sau în timp.

Resurse materiale necesare

o Sală cu calculatoare

o Videoproiector

o Ecran

Resurse tehnologice necesare la clasă

o Acces la Internet

o Microsoft Word

o Microsoft PowerPoint

Abilităţi pe care acest proiect le dezvoltă elevilor

I. Competenţe de utilizare a calculatorului:

Internet

o Abilităţi de navigare Web

o Copierea şi lipirea imaginilor

Microsoft Word

o Deschiderea unui document o Salvarea unui document o Imprimarea unui document o Opţional: Utilizarea template, formatarea imaginilor


Microsoft PowerPoint

o Deschiderea unei prezentări

o Crearea unei prezentări

o Salvarea unei prezentări

o Tipărirea diapozitivelor

o Inserarea de text şi grafică

o Opţional: Adăugarea de efecte şi sunete

II. Competenţe de relaţionare şi muncă în echipă

Durata proiectului

Proiectul se va desfăşura pe parcursul a şase săptămâni (6 ore).

Lista de adrese sugerate

Această listă include exemple de site-uri cu informaţii şi date statistice despre fiecare oraş din acest proiect. Se pot găsi şi alte adrese de site-uri folosind motorul de căutare Google. Oferă echipelor de elevi o listă de pagini Web:

Brăila: ro.wikipedia.org/wiki/Brăila , www.primariabraila.ro/

Buzău: ro.wikipedia.org/wiki/Buzău , www.primariabuzau.ro/

Constanţa: ro.wikipedia.org/wiki/Constanţa , www.primaria-constanta.ro/

Focşani: ro.wikipedia.org/wiki/Focşani , www.focsani.info/

Galaţi: ro.wikipedia.org/wiki/Galati , www.primaria.galati.ro

Tulcea: ro.wikipedia.org/wiki/Tulcea , www.primaria-tulcea.ro/

Paşi de urmat la clasă

1. Introduceţi provocarea cu vizionarea prezentării PowerPoint.

2. Explicaţi elevilor înţelesul termenului de poluare. Folosiţi o definiţie simplă din dicţionar ca de exemplu: „proces de alterare a mediului de viaţă şi a bunurilor create de om, cauzat de activităţile umane şi de diferite fenomene naturale” pentru a porni discuţia şi apoi cereţi elevilor să se gândească la cauze posibile ale poluării.

3. Întrebaţi elevii dacă cunosc efectele poluăriii.

4. Identificaţi măsurile de prevenire şi de combatere a poluării.

5. Oferiţi fiecărui elev o copie a provocării.

6. Întrebaţi elevii ce au în comun cele şase oraşe, discutaţi ideile apărute.

7. Explicaţi elevilor că urmează să cerceteze cele şase oraşe din regiunea Sud-Est a României pentru a afla mai multe despre problemele cu care se confruntă în prezent, soluţiile propuse şi impactul pe care aceste soluţii îl vor avea asupra cetăţenilor de mâine şi asupra mediului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Br?ila

http://www.primariabraila.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Galati

http://www.primaria.galati.ro/


8. Împărţiţi elevii în grupe de câte patru şi lăsaţi grupa să-şi aleagă oraşul pe care vor să-l studieze, dar asiguraţi-vă că a fost ales fiecare oraş. Folosiţi cartonaşele grupelor pentru a ajuta elevii să-şi aleagă roluri în cadrul echipei:

o Istoric, care va cerceta când a fost fondat oraşul, locul lui în ţară şi informaţii demografice importante;

o Primar, care va fi responsabil cu investigarea datelor geografice şi economice despre oraş şi a dilemei cu care se confruntă acesta pe măsură ce nivelul poluării creşte;

o Voluntar ecologist, care va prezenta impactul cultural, social şi asupra mediului al poluării oraşului;

o Inginer, care va descrie soluţiile propuse de proiectele destinate să prevină şi să combată poluarea oraşului.

9. Distribuiţi o copie a ghidului de cercetare fiecărui grup. Ghidul de cercetare conţine o pagină de întrebări pentru fiecare membru al echipei.

10. Cereţi elevilor să se uite peste întrebările necesare cercetării, aflate în ghidul pentru cercetare şi apoi să se gândească la alte informaţii pe care le-ar putea găsi în concordanţă cu responsabilităţile specifice rolului lor.

11. Daţi fiecărei grupe o copie a listei de adrese sugerate de dumneavoastră şi apoi îndrumaţi membrii grupului să facă propria lor cercetare asupra oraşului ales. Elevii pot folosi lista de adrese sugerate pentru a răspunde întrebărilor din ghidul de cercetare.

12. După ce elevii au răspuns la întrebările din ghidul de cercetare adunaţi aceste ghiduri pentru evaluare.

13. Redistribuiţi ghidurile de cercetare fiecărui grup şi puneţi echipele să creeze o prezentare în PowerPoint care să arate ceea ce au învăţat. Fiecare membru al echipei poate crea diapozitive ale prezentării care oferă informaţiile obţinute de el personal. Apoi fişierele individuale pot fi comasate într-un singur fişier şi fiecare membru al echipei îşi poate crea un diapozitiv de introducere şi unul pentru încheierea propriei prezentări. Reamintiţi-le elevilor să precizeze clar ce oraş au studiat şi prezentat.

14. Daţi elevilor timp să-şi exerseze prezentarea. Le puteţi oferi informaţii pentru a-i ajuta să creeze şi să prezinte eficient show-ul PowerPoint.

15. Puneţi fiecare grup să-şi prezinte show-ul PowerPoint pregătit. În timp ce grupul îşi susţine prezentarea ceilalţi elevi trebuie să-şi ia notiţe folosind ghidul de cercetare.

16. Pentru a încheia lecţia cereţi elevilor să identifice soluţiile prezentate. Luaţi notă de fiecare soluţie oferită apoi referiţi-vă la fiecare şi cereţi elevilor să facă o listă cu punctele ei pozitive şi negative. Elevii pot face referinţe la propria lor prezentare ca şi la prezentările colegilor.

17. Ca şi grup aţi putea decide să găsiţi un consens la nivelul întregii clase în ceea ce priveşte cea mai bună soluţie pentru fiecare oraş.

Idei pentru evaluare

o Evaluaţi contribuţia individuală a fiecărui elev în cadrul cercetării, examinând ghidurile de cercetare completate de ei.

o Utilizaţi o fişă de evaluare pentru prezentările elevilor.


Strategii de suport

Structuraţi în aşa fel grupurile încât să vă asiguraţi că elevii care au nevoie de sprijin lucrează împreună cu elevi care se descurcă singuri. Puteţi folosi cartonaşele grupului pentru a le desemna roluri mai degrabă decât să-i lăsaţi pe ei să aleagă. Pe măsură ce elevii lucrează folosind ghidul de cercetare şi lista de adrese sugerate s-ar putea să trebuiască să-i ajutaţi în găsirea factoriilor necesari şi în tragerea concluziilor. S-ar putea să fie necesare copii tipărite ale unor părţi relevante din site-urile Web sugerate pentru a ajuta elevii care au nevoie de un timp mai lung pentru terminarea sarcinii.

Pentru elevii cu probleme de atenţie/comportament ar fi bine să găsiţi alte spaţii unde să lucreze cum ar fi biblioteca, un colţ mai liniştit al clasei sau să le permiteţi să folosească căştile.

Pentru elevii cu probleme de vedere puteţi folosi litere mai mari în materiale scrise sau de pe CD- ROM, să le permiteţi să scrie la rândul lor cu litere mari şi să îi grupaţi cu elevii fără probleme de vedere.

Elevii cu probleme de auz, puneţi-i în echipă cu elevii fără probleme pentru a vă asigura că toată lumea înţelege indicaţiile.

De asemenea oferiţi elevilor indicaţii în scris şi oral precum şi exemple vizuale pentru activităţi.


COLECTIVUL DE LUCRU

1. Adnana Pătrăşcoiu Şcoala cu cls. I-VIII, Sfântu Gheorghe

[email protected]

2. Claudia Iosifescu Centul de Informare şi Educare în Managementul Deşeurilor Tulcea

[email protected]

3. Elena Râpea Şcoala Generală nr. 4 ,,Fraţii Popeea” Săcele-Braşov

[email protected]

4. Georgeta Gheorghe Şcoala cu cls. I-VIII, Crişan

5. Liliana Ivancenco A.R.B.D.D., Serviciul Educaţie ecologică, Relaţii internaţionale

[email protected]

[email protected]

6. Matroana Petrescu Şcoala cu cls. V-VIII, Maliuc

7. Monica Cacencu A.R.B.D.D., Centrul de informare şi documentare ecologică Crişan

[email protected]

8. Monica Fodor Colegiul Agricol „Nicolae Cornăţeanu” Tulcea

[email protected]

9. Constanţa Anton Şcoala cu cls. I-VIII, Chilia-Veche

[email protected]

10. Nina-Cătălina Mihalcea Şcoala nr.12 Tulcea [email protected]

11. Rodica Nicotitov Şcoala „Al. Ciucurencu” Tulcea

[email protected]

12. Rodica Truşcă Liceul „Anghel Saligny” Tulcea

[email protected]

mailto:[email protected]











Documents

Ghid practic de educaţie pentru mediu (II)