GHID UCIDERE PORC

FGV

AUTORITATEA NAłIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI

PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR.

GHID

UCIDERE PORCI

EdiŃia: 1 Revizia: Data: 06. 2010

Anca Kramer

2 din 38

Acest document este destinat să fie dinamic, putând fi actualizat atunci când sunt dobândite noi cunoştinŃe sau sunt dezvoltate noi metode în domeniu. A fost elaborat în baza legislaŃiei şi Ńine cont şi de experienŃele practice din diferite Ńări, precum şi de rezultatele disponibile ale cercetărilor în domeniu.

Revizia/ Data aplicării

Obiectul reviziei

Verificat (semnătură)

Elaborat (semnătură)

Aprobat (semnătură)



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

3 din 38

Cuprins

pag

1. OBIECTIV......................................................................................................... 4

2. SCOP................................................................................................................ 4

3. DOMENIUL DE APLICARE............................................................................... 4

4. DOCUMENTE DE REFERINłĂ........................................................................ 4

5. DEFINIłII........................................................................................................... 5

6. DESCRIEREA PROCEDURII............................................................................ 6

6.1. Formarea echipei care va realiza uciderea ........................................... 6

6.2. Planificarea operaŃiunii de ucidere ........................................................ 6

6.3. Desfăşurarea propriu-zisă a operaŃiunii de ucidere – Metodele legale folosite în uciderea porcilor ................................................................... 7

A -- METODE MECANICE 9

6.3.1. Proiectil liber ........................................................................ 10

6.3.2. BolŃ/proiectil captiv penetrant .............................................. 12

6.3.3. BolŃ/proiectil captiv ne-penetrant ......................................... 16

B -- METODE ELECTRICE 18

6.3.4. Asomare prin electicitate aplicată la nivelul capului şi inimii – electrocutare în două stadii .............................................. 20

6.3.5. Asomarea electrică aplicată exclusiv la nivelul capului – electrocutare într-un singur stadiu........................................ 23

C -- METODE GAZOASE 27

6.3.6. Dioxid de carbon, concentrație ridicată – CO2 / amestec aer ....................................................................................... 27

6.3.7. Dioxid de carbon asociat cu gaze inerte – Azotul şi/sau un gaz inert (argon) amestecat cu dioxid de carbon ................ 29

6.3.8. Gaze inerte – Azotul şi/sau un gaz inert (argon) ................. 31

6.3.9. Monoxid de carbon (sub formă pură) .................................. 32

6.3.10. Monoxid de carbon asociat cu alte gaze ............................. 33

D -- ALTE METODE 34

6.3.11. InjecŃie letală (T61 – interzis) ............................................... 34

6.4 Uciderea animalelor în adăpost ............................................................ 36

8. RESPONSABILITĂłI ....................................................................................... 37

9. NOłIUNI GENERALE DESPRE PORCINE ..................................................... 38



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

4 din 38

1. OBIECTIV:

Furnizarea celor mai bune practici și metodelor legale privind protecția porcilor în momentul sacrificării sau uciderii. A face cunoscuŃi parametri tehnici care trebuie aplicaŃi şi de asemena a face cunoscute orientările comunitare din domeniul protecŃiei în timpul uciderii. 2. SCOP:

Garantarea faptului că operatorii economici sau orice altă persoană implicată în uciderea animalelor iau măsurile necesare pentru a evita durerea și pentru a reduce la minimum chinul și suferința animalelor în cursul procesului de ucidere. 3. DOMENIUL DE APLICARE:

Uciderea porcilor de fermă în abatoare, şi în cazul uciderii de urgență în afara unui abator. 4. DOCUMENTE DE REFERINłĂ: •••• Directiva Consiliului 93/119/CE din 22 decembrie 1993 asupra protecŃiei

animalelor în timpul sacrificării sau uciderii – publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L340 din 31 decembrie 1993

•••• Regulamentul 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii – publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene L303/1 din 18 noiembrie 2009.

•••• Ordinul AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 180 din 11 august 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecŃia animalelor în timpul sacrificarii şi uciderii – publicat în Monitorul Oficial al României nr. 721 din 23 august 2006

•••• Ordinul AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 74 din 29 decembrie 2009 privind asigurarea conditiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 180/2006 – publicat în Monitorul Oficial 162 din 12 martie 2010.

•••• Legea nr. 205 din 26 mai 2004 privind protecŃia animalelor – publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din 14 iunie 2004; cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 9 din 11 ianuarie 2008.

•••• OIE – Codul de sănătate al animalelor terestre 2009, Capitolul 7.6 „Uciderea animalelor în scopul controlului bolilor”

•••• Humane Slaughter Association „Ghid de bună practică privind uciderea porcilor”

•••• Animal Biosecurity Unit, Pig Health Veterinarian (U.K.)



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

5 din 38

5. DEFINIłII:

„ucidere” – înseamnă orice proces provocat în mod intenționat care cauzează moartea unui animal;

„ucidere de urgență” înseamnă uciderea animalelor având leziuni sau o boală asociată cu durere sau suferință puternică, dacă nu există alte posibilități practice de a reduce această durere sau suferință;

„operații aferente” – înseamnă operații cum ar fi manipularea, adăpostirea, imobilizarea, asomarea și sângerarea animalelor, care au loc în contextul și în locul unde acestea urmează să fie ucise;

„sacrificare” – înseamnă uciderea animalelor destinate consumului uman;

„abator” – înseamnă orice unitate utilizată pentru sacrificarea animalelor terestre care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 853/20041;

„asomare” – înseamnă orice proces provocat în mod intenționat care determină pierderea cunoștinței și a sensibilității fără durere, inclusiv orice proces care determină moartea imediată;

„spinalizare” – înseamnă lacerarea țesutului nervos central și a măduvei spinării cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană.

„adăpostire” – înseamnă păstrarea animalelor în boxe, țarcuri, spații acoperite sau terenuri asociate cu operațiile de sacrificare sau care fac parte din acestea;

„proceduri standard de operare” – înseamnă un set de instrucțiuni scrise care au scopul de a obține realizarea în mod uniform a unei funcții sau unui standard specific; „operator economic” – înseamnă orice persoană fizică sau juridică care deține controlul unei întreprinderi care se ocupă de uciderea animalelor sau de orice alte operațiuni asociate care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament; „depopulare” – înseamnă procesul de ucidere a animalelor din motive de sănătate publică sau a animalelor, de bunăstare a animalelor sau din motive de mediu, sub supravegherea autorității competente;

„imobilizare” – înseamnă aplicarea unei proceduri menite să restricționeze mișcările animalului, care îl cruță de orice fel de durere, teamă sau agitație care pot fi evitate, pentru a facilita asomarea sau uciderea efectivă a acestuia; „porc” – un animal din specia porcine, de orice varstă, Ńinut pentru reproducŃie sau îngrăşare;

„purcel sugar” – un porc de la fatare pana la intarcare;

„purcel înŃărcat” – un porc de la înŃărcare până la vârsta de 10 săptămâni;

„porc în creştere/tineret porcin” - un porc de la vârsta de 10 săptămâni până la tăiere sau montă; „autoritate competentă” – Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor competenta sa efectueze controale veterinare sau orice autoritate căreia i s-a delegat aceasta competenŃă.

1 Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de

stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

6 din 38

6. DESCRIEREA PROCEDURII: În cursul operaŃiunilor de ucidere pentru controlul bolilor, animalele vor fi ferite de orice stimul, suferinŃă sau dureri evitabile.

Principalele etape care trebuie parcurse atunci când este necesară uciderea

animalelor pentru controlul unor boli sunt următoarele:

► 6.1 formarea echipei care va realiza uciderea

► 6.2 planificarea operaŃiunii de ucidere

► 6.3 desfăşurarea propriu zisă a acestei operaŃiuni –metodele de ucidere folosite

Dintre cele trei etape cea mai importantă este cea de planificare, când se pun la punct toate detaliile privind operaŃiunea care urmează a avea loc, inclusiv măsurile de evacuare a cadavrelor. ► 6.1. Formarea echipei care va realiza uciderea

un coordonator – acesta este medic veterinar; are pregătire în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor; are abilităŃi de comunicare şi coordonare; el/ea formează echipa;

tehnicieni sau persoane instruite (pot fi sau nu medici veterinari) – numărul acestora va fi ales în funcŃie de numărul de animale care trebuiesc ucise; prin termenul de „tehnician”, în acest context, se înŃelege acea persoană care posedă cunoştinŃele şi îndemânarea necesare pentru efectuarea propriu-zisă a operaŃiunii de ucidere;

îngrijitori – cunosc date practice privind ferma, animalele din fermă etc.; pot avea responsabilităŃi în mişcarea, contenŃionarea animalelor, în transportul cadavrelor etc; numărul acestora se stabileşte în funcŃie de numărul animalelor care urmează a fi ucise. ► 6.2. Planificarea operaŃiunii de ucidere

În cadrul operaŃiunii de planificare, se vor avea în vedere următoarele elemente: a) identificarea porcilor care urmează a fi ucişi, numărul de animale infectate, categoriile de vârstă, categoria de creştere. După identificarea acestor elemente, va fi stabilită ordinea de ucidere, şi anume:

- animalele infectate vor fi ucise primele; - în funcŃie de specie, ordinea de ucidere este: porcine, bovine, caprine,

ovine; - în funcŃie de vârstă, se va ucide mai întâi tineretul şi apoi animalele

adulte; b) alegerea metodelor de ucidere (vezi punctul 6.3)



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

7 din 38

Datorită problemelor care pot apare în timpul uciderii unui porc adult, este recomandabil, acolo unde este posibil, ca aceştia sa fie asomati electric, sau ucişi într-un sistem de gazare.

Când se foloseşte la porc asomarea cu proiectil captiv, ca metodă de rezervă sau de necesitate, operatorii trebuie să aibă cunoştiinŃe despre folosirea echipamentului şi aplicarea corectă a procedurii de asomare şi de asemena să aibă încredere în buna funcŃionare a echipamentului.

Ghidurile de recomandări pentru uciderea porcilor într-o manieră nedureroasă menŃionează: „Uciderea corectă (ca eutanasiere –moarte fără durere) a porcilor este o componentă importantă a planului de bunăstare din cadrul fiecărei ferme de porci. Standardele de eutanasiere pun accent pe faptul că, în respectul legislaŃiei de protecŃiei a animalelor, asomarea trebuie să producă instantaneu starea de inconştientă, iar moartea să survină în timpul acestei stări.” ► 6.3. Metodele de ucidere folosite – desfăşurarea propriu zisă a acestei operaŃiuni METODE LEGALE PENTRU UCIDEREA PORCILOR A – METODE MECANICE

6.3.1. � Proiectil liber 6.3.2. � BolŃ/proiectil captiv penetrant 6.3.3. � BolŃ/proiectil captiv ne-penetrant

B – METODE ELECTRICE

C – METODE GAZOASE 6.3.6 6

D – ALTE METODE

6.3.11. � InjecŃie letală

6.3.4. � Asomare prin electicitate aplicată la nivelul capului şi inimii – electrocutare în două stadii

6.3.5. � Asomarea electrică aplicată exclusiv la nivelul capului – electrocutare într-un singur stadiu.

6.3.6. � Dioxid de carbon, concentrație ridicată – CO2 / amestec aer 6.3.7. � Dioxid de carbon asociat cu gaze inerte – Azotul şi/sau argon

amestecat cu dioxid de carbon 6.3.8. � Gaze inerte – Azotul şi/sau argon 6.3.9. � Monoxid de carbon (sub formă pură) 6.3.10. � Monoxid de carbon asociat cu alte gaze



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

8 din 38

Metodele din tabelul de mai jos sunt descrise în ordinea mecanice, electrice, gazoase şi administare de substanŃe letale fără să Ńină cont de o dezirabilitate din punct de

vedere al asigurării bunăstării animalelor.

Categoria de vârstă

Metoda de ucidere

ContenŃie / imobilizare

În cazul unei aplicări incorecte �� probleme de

bunăstare

toate, cu excepŃia nou născuŃilor

proiectil liber nu „împuşcarea” nu este letală

toate, cu excepŃia nou născuŃilor

bolŃ/proiectil captiv penetrant, urmată de decerebrare* şi sângerare

da asomare ineficientă, recăpătarea cunoştinŃei înainte de moarte

numai nounăscuŃi

bolŃ/proiectil nepenetrant

da lovitură neletală

toate electrică, aplicare în două stadii

da o asomare ineficientă va produce durere asociată cu stop cardiac

toate electrică, o singură aplicare

da asomare ineficientă

numai nounăscuŃi

CO2 / amestec de gaze

da

inducerea lentă a insensibilităŃii, a pierderii cunoştinŃei. reacŃii de aversiune/repulsie

numai nounăscuŃi

azot şi/sau gaz inert amestecat cu CO2

da inducerea lentă a inconştienŃei, reacŃii de aversiune/repulsie

numai nounăscuŃi azot şi/sau gaz da inducerea lentă a

inconştienŃei

tineret porcin CO sub formă pură

tineret porcin CO asociat cu alte gaze

toate injecŃie cu barbiturice şi alte substanŃe

da doze ne-letale, durere la locul de inoculare

*În acest context, prin „decerebrare” (spinalizare) se înŃelege operaŃiunea de introducere prin orificiul rezultat în urma împuşcării, a unei tije metalice flexibile care va fi acŃionată manual pentru distrugerea masei cerebrale şi a măduvei spinării.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

9 din 38

A. METODE MECANICE Dispozitivele mecanice de asomare folosesc trei tipuri de proiectile: bolŃ/proiectil

penetrant, bolŃ/proiectil ne-penetrant, şi proiectil/glonŃ liber.

► Dispozitiv mecanic de asomare de tip bolŃ captiv penetrant: acest tip de asomator este o armă specială cu aer comprimat care la tragere declanşează o tijă subŃire şi ascuŃită, asemănătoare unui cui, sau un glonŃ alb/cartuş gol.

BolŃul (tija) penetrează craniul animalului, şi pătrunde în acesta provocând daune catastrofale atât creierului mare cât şi unei părŃi a cerebelului. Pe lângă disturgerea centrelor vitale din creier, penetrarea proiectilului în cutia craniană va duce la creşterea presiunea intracraniană, în final animalul piezându-şi cunoştinŃa.

Această metodă este în prezent cea mai eficientă şi este utilizată pe scară largă pentru a produce rapid starea de inconştienŃă şi apoi o ucidere nedureroasă.

Acest tip de asomare distruge fizic materia cerebrală (crescând probabilitatea unei asomări reuşite „din prima”), lăsând în acelaşi timp trunchiului cerebral

intact, deci inima continuă să bată, iar acest lucru ajută la facilitarea hemoragiei după sângerarea animalului.

Un dezavantaj al acestei metode îl constituie faptul că un Ńesutul nervos, eventual contaminat, poate intra în circulaŃia sanguină.

► Dispozitiv mecanic de asomare de tip bolŃ captiv nepenetrant are un mod de funcŃionare similar celui penetrant, dar tija nu mai este ascuŃită la vârf ci se temină bont. BolŃul loveşte fruntea cu o forŃă mare şi se retrage în tijă imediat (proiectil retractabil).

Această zguduire puternică a creierului provocată prin lovire provoacă comoŃie cerebrală - pierdere imediată, tranzitorie, a stării de conştienŃă.

Acest procedeu de asomare este mai puŃin sigur decât cel prin bolŃ penetrant, deoarece asomarea are ca scop provocarea rapidă a unei stări permanente de inconştienŃă, iar în acest sens normal că distrugerea materiei cerebrale este mai eficientă decât „ameŃirea” prin lovirea. Cu toate acestea, bolŃul nepenetrant este des folosit ca metodă de asomare în scopul uciderii ulterioare datorită faptului că Ńetusul nervos nu intră în cirulaŃia sangvină cum se întâmplă în cazul bolŃului penetrant.

► Folosirea asomării prin proiectil liber este utilizată pentru situaŃii de urgenŃă, în cazul eutanasierii animalelor mari de fermă ce nu pot fi imobilizate. Asomatorul cu proiectil liber diferă de cele cu bolŃ captiv în faptul că proiectilul nu este retractabil, ci este efectiv proiectat, modul de funcŃionare fiind similar oricărei arme de foc arme de foc convenŃionale.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

10 din 38

Ultimele studii cu privire la uciderea porcilor prin metode mecanice recomandă următoarele:

� bolŃul nepenetrant - este convenabil în asomarea purceilor mici şi uşor de manipulat. (purceilor sugari cu greutatea sub 5,5 kg); Purceii cu o greutate de peste 15 kg deja sunt greu de manipulat.

� bolŃ penetrant – este recomandabil pentru asomarea purceilor de 6 – 10 kg. La porcii adulŃi foarte mari, un bolŃ captiv penetrant standard, din cauza grosimii craniului, este posibil să fie incapabil să pătrundă în mod eficient a cutia craniană.

Din acest considerent, pistolul cu glonte captiv penetrant se foloseşte atunci când celelalte metode de ucidere nu pot fi aplicate.

6.3.1. Dispozitiv de asomare cu proiectil liber

Uciderea prin această metode trebuie autorizată de către autoritatea centrală. Armele de foc trebuie folosite numai de către personal calificat, care posedă permis de portarmă.

�� Descriere: O leziune gravă și ireversibilă a creierului provocată de șoc și de penetrarea unuia sau mai multor proiectile

�� CondiŃii de utilizare: Toate categoriile de vârstă cu excepŃia nou-născuŃilor. Sacrificare, depopulare și alte situații

�� Parametrii cheie:

- Poziția de împușcare - Puterea și calibrul cartușului - Tipul de proiectil

Proiectilul liber nu va fi folosit ca opŃiune în uciderea purceilor sugari, sau a

celor sub 15 kg. Craniul unui porc adult are o structură osoasă masivă. Acest lucru face ca

împuşcare să fie metoda de ucidere preferată, chiar dacă aceasta încă poate fi o procedură dificilă atât în ceea ce priveşte precizia cât şi puterea de penetrare a proiectilului.

Procedura trebuie să provoace daune majore creierului, în special creierului mare (porŃiuni frontale cerebrale) şi/sau trunchiului cerebral. Pentru a ne asigura de decesul animalului, imediat după intrarea proiectilului în cutia craniană, trebuie secŃionate arterele de la nivelul gâtului sau pieptului.

Există trei tipuri de arme cu rază mică de acŃiune ce pot fi folosite în acest scop, respectiv:

“Armă de asomare”2 - armă utilitară, folosită pentru aducerea animalelor în starea de inconştienŃă, prin supunerea acestora la un şoc mecanic, în scopul sacrificării ulterioare. Armă adaptată pentru a trage un singur foc

2 LEGE Nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor şi al muniŃiilor



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

11 din 38

• În cazul în care se foloseşte o armă se foc, în timpul descărcării, arma trebuie Ńinută la câŃiva centimetrii distanŃă faŃă de capul animalului.

Cea mai eficientă metodă pentru uciderea porcilor mari, este, probabil, împuşcarea capului cu un pistol de calibru 12, de la o distanŃă de aproximativ 20 cm de capul porcului, arma fiind poziŃionată în spatele

urechii cu Ńeava îndreptată spre ochiul opus. Este puŃin probabil că glonŃul să treacă

prin partea opusă a capului, totuşi trebuie acordată o grijă extremă în cazul utilizării unei arme de foc într-un spaŃiu închis, deoarece este posibil ca un glonŃ să penetreze în întregime capul porcului şi să rănească alte animale sau oameni aflaŃi în vecinătate.

�� CerinŃe pentru o utilizare corectă - Trăgătorul, persoana care va împuşca porcul, trebuie să Ńină seama de

siguranŃa oamenilor din zonă. Toate persoanele din zonă vor purta dispozitive corespunzătoare de protecŃie pentru ochi şi urechi.

- Trăgătorul trebuie să se asigure că animalul nu se mişcă şi stă într-o poziŃie care să îi permită direcŃionarea exactă a armei la o distanŃă cât mai scurtă posibil (5 -50 cm pentru un pistol). Gura Ńevii nu trebui să fie în contact cu capul de animalului.

- Calibrul şi tipul de proiectil folosit să fie în conformitate cu specia, vârsta şi mărimea animalului. În mod ideal, după impact muniŃia trebuie să se extindă şi să-şi emane energia în craniul animalului.

- Animalul împuşcat trebuie verificat pentru a ne asigura de absenŃa reflexelor trunchiul cerebral.

�� Avantaje:

- Utilizată în mod corect, metoda de ucidere prin folosirea armei de foc cu glonŃ liber este foarte eficientă şi produce o moarte rapidă.

- Nu este necesară contenŃia animalului; sau, se poate folosi o minimă imobilizare. Persoana care trage cu arma trebuie instruită corespunzător inclusiv să aibă antrenament de tir, pentru a nimeri exact Ńinta stabilită.

- Metoda aceasta de ucidere se utilizează cu success în cazul animalelor agitate, în spaŃii deschise.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

12 din 38

�� Dezavantaje: - Metoda este potenŃial periculoasă pentru oamenii şi animalele din zonă. - Este posibil ca împuşcătura să provoace decât rănire nu şi ucidere. - Distrugerea Ńesutului cerebral poate face imposibilă diagnosticarea

anumitor boli. - Scurgerile de fluide corporale pot prezenta un risc de biosecuritate. - Pot exista interdicŃii juridice cu privire la interzicerea sau limitarea

acestei metode. - Disponibilitate limitată a personalului competent.

CONCLUZIE: Arma de foc cu proiectil liber � convenabilă pentru a fi aplicată la

bovine, ovine, caprine şi porci, inclusiv animale mari în spaŃii libere.

6.3.2. Dispozitiv de asomare cu bolț captiv penetrant Asomarea mecanică prin bolŃ captiv (penetrant sau nepenetrant) este o

operaŃie ce trebuie efectuată de două persoane, una imobilizează animalul în timp ce a doua persoană efectuază procedura de asomare mecanică.

Pistolul este proiectat astfel încât să fie capabil de executarea tragerii doar atunci când este presat ferm pe o suprafaŃă (respectiv fruntea animalului). După declanşarea pisolului, un proiectil mic va străpunge craniul intrând în creierul animalului. Operatorul va putea apoi fie să aştepte moartea animalului provocată de împuşcare, fie să-i administreze o substanŃă letală.

Este important să ne asigurăm de eficienŃa asomării. În timpul pierderii cunoştinŃei, în mod normal, reflexele se pierd gradat. AtenŃia

trebui concentrată pe reflexele care dispar exact înaintea morŃii, de exemplu: - lipsa unei respiraŃii regulate, (respiraŃie neregulată înseamnă asomare

eficientă, corectă); - absenŃa reflexului palpebral (nu clipeşte dacă este atins pe ochi), pupila

este dilatată; - absenŃa oricărei reacŃii la stimuli externi, - pierderea tonusului muscular.

Oricum, prezenŃa reflexelor nu înseamnă neapărat starea de conştienŃă, dar, mai probabil, indică profunzimea stării de inconştienŃă.

Numai după ce a fost asomat corect se recurge cât mai rapid la sângerare prin secŃionarea vaselor de sânge de sub gât sau de la nivelul picioarelor din faŃă.

�� Descriere: O leziune gravă și ireversibilă a creierului provocată de șoc și de penetrarea unui bolț captiv. Asomare simplă

Un bolŃ captiv penetrant este tras dintr- un pistol care trage fie cu aer comprimat fie cu un cartuş orb. Nu ezistă glonŃ liber.

Arma trebuie să fie plasată pe fruntea animalului, lipită de craniu astfel încât după tragere bolŃul să pătrundă în cortex până în mijlocul creierului animalului. Leziunile fizice provocate de pentrarea bolŃului în creier, mai mult decât inconştienŃă, poate produce chiar moarte, oricum, decerebrarea sau sângerarea trebuie să fie efectuate cât mai curând posibil după declanşarea asomatorului.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

13 din 38

�� CondiŃii de utilizare: Toate speciile Sacrificare, depopulare și alte situații

�� Parametrii cheie:

- poziția și direcția de declanşare a dispozitivului (împușcare); - viteza; - lungimea de ieșire a bolŃului, profunzimea penetrării; - diametrul bolțului; - intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere (secunde).

�� CerinŃe pentru o utilizare corectă

- Viteza, dimensiunea (inclusiv lungimea de penetrare) bolŃului captiv penetrant trebuie să corespundă mărimii animalului. Se Ńine seama de recomandările producătorului.

- Este necesară existenŃa mai multor astfel de pistoale de asomare cu bolŃ captiv penetrant, întrebuinŃându-le pe rând, se evită supraîncălzirea.

- În mod obligatoriu trebuie să existe un pistol de rezervă disponibil în cazul defectării echipamentului principal.

- Pistolul (pistoalele) trebuie să fie verificat cel puŃin o dată pe zi, obligatoriu înainte de utilizare, avându-se în vedere funcŃionalitatea acestora. Dacă este necesar, vor fi curăŃate de mai multe ori pe zi.

- Animalele trebuie contenŃionate fără brutalitate. - Operatorul trebuie să se asigure că porcul are capul într-o poziŃie

accesibilă. - Operatorul trebuie să tragă atunci când pistolul este aşezat corect pe

craniu. - Metoda de ucidere prin folosirea unor instrumente acŃionate mecanic

care penetrează creierul, este permisă numai când este urmată imediat de sângerare.

În cazul în care se utilizează un dispozitiv cu proiectil captiv penetrant, animalul trebuie „împuşcat” în regiunea frontală a capului:

- în punctul de intersecŃie al celor două linii imaginare din imagine, iar,

- Ńeava armei sau a dispozitivului cu bolŃ captiv penetrant să fie îndreptată spre baza capului.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

14 din 38

Dispozitivul de asomare trebuie poziŃionat astfel încât să fim siguri că că proiectilul pătrunde în cortexul cerebral.

În cazul în care se foloseşte un pistol cu bolŃ captiv penetrant, acesta trebuie să fie sprijinit de capul animalului în momentul tragerii.

Utilizarea pistolului cu bolŃ captiv penetrant retractabil nu produce moartea

imediată a animalului, de aceea procedura trebuie urmată în mod obligatoriu de decerebrare. În acest context, prin „decerebrare” se înŃelege operaŃiunea de introducere prin orificiul rezultat în urma împuşcării, a unei tije metalice flexibile care va fi acŃionată manual pentru distrugerea masei cerebrale şi a măduvei spinării.

După asomare până în momentul morŃii animalul trebuie urmărit continuu (în această peiroadă este obligatorie absenŃa reflexelor medulare).

Asomarea poate fi un proces reversibil, de aceea este esenŃial ca animalul să fie supus sângerării cât mai repede posibil, înainte de a avea şansa să îşi recapete cunoştinŃa. Deci: (1) contenŃie → (2) asomare prin proiectil penetrant → (3) decerabrare → (4) sângerare.

Pistolul va fi poziŃionat într-un punct situat:

-la aproximativ 2 cm deasupra nivelului ochilor,

-pe mijloc,

-cu vârful Ńevii orientat spre baza craniului.

Pistolul va fi Ńinut foarte ferm lipit de cap la un unghi de 900.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

15 din 38

Asomarea cu proiectil captiv trebuie efectuată numai de către o persoană competentă şi de încredere. După asomare, indicatorii unei asomări cu proiectil captiv corecte includ:

• animalul se prăbuşeşte imediat; • limba atârnă flască în afara gurii; • ochii sunt larg deschişi; • pupila fixă şi complet dilatată; • fără reflex cornean de clipire (se poate atinge cornea animalului

fără ca acesta să clipească); • mandibula relaxată; • fără respiraŃie ritmică;

Lipsa parŃială a acestor semne semnalează o asomare ineficientă. În acest caz se va proceda imediat la o nouă asomare. A doua tragere se va face într-un punct situat deasupra celui iniŃial, în dreapta sau stânga faŃă de linia care împarte craniul în două jumătăŃi egale.

�� Avantaje: - Pistolul fiind un echipament mobil reduce necesitatea de a mişca

animalele. - Metoda induce imediat o perioadă de inconştienŃă susŃinută.

�� Dezavantaje:

- Pot fi create grave probleme de bunăstare a animalelor prin folosirea unor pistoale de asomare prost întreŃinute, care nu funcŃionează corect şi de asemenea prin poziŃionarea şi orientarea inexactă în momentul tragerii;

- După tragere pot apare convulsii paralizante iar în aceste condiŃii procedura de decerebrare este îngreunată şi periculoasă;

- Metoda este dificil de aplicat pe animale agitate; - Folosirea repetată a unui cartuş duce la supraîncălzirea pistolului; - Scurgeri de fluide corporale pot constitui un risc de biosecuritate; - Distrugerea Ńesutului creierului poate exclude diagnosticul anumitor boli.

CONCLUZIE:

Proiectil captiv penetrant � convenabilă pentru a fi aplicată la bovine, ovine, caprine şi porcine (cu excepŃia nou-născuŃilor), fiind urmată de decerebrare sau sângerare.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

16 din 38

6.3.3. Dispozitiv de asomare cu bolț captiv ne-penetrant În conformitate cu Anexa 1, capitolul II „Cerințe specifice pentru anumite metode” din Regulamentul 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii (publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene L303/1 din 18 noiembrie 2009): „Această metodă se va utiliza doar în cazul rumegătoarelor a căror greutate în viu nu depășește 10 kg.” Totuşi, în publicaŃiile de specialitate (Codul OIE de sănătate al animalelor terestre 2009, Capitolul 7.6 „Uciderea animalelor în scopul controlului bolilor”) este menŃionat faptul că metoda de asomare cu bolt captiv nepenetrant poate fi folosită în asomarea purceilor nou născuŃi (sugari a căror greutate nu depăşeşte 6 kg).

�� Descriere: Dintr-un pistol de asomare se trage un bolŃ captiv nepenetrant (o tijă cu vârful

neascuŃit care după lovire se retrage în Ńeava asomatorului). Arma asomator trebuie să fie plasată pe partea din faŃă a craniului pentru a

produce o izbitură puternică. Această lovitură puternică, fără penetrare, asupra craniului animalului are ca obiectiv inducerea imediată a insensibilităŃii. Sângerarea trebuie să fie efectuată cât mai curând posibil după lovitură pentru a ne asigura că moartea animalului va fi fără durere. Animalul trebuie să rămână inconştient până în momentul morŃii.

La utilizarea acestei metode, operatorii trebuie să acorde o atenŃie deosebită pentru a evita fracturarea craniului.

�� CondiŃii de utilizare: La purceii sugari, uşor de controlat şi manipulat. La porcii a căror greutate este

de 6 – 10 kg se recomandă asomarea prin bolŃ captiv penetrant. Totuşi, asomarea cu bolŃ nepenetrant poate fi folosită la purcei cu greutate de până în 15 kg.

�� Parametrii cheie: - poziția și direcția de împușcare; - viteza, diametrul şi forma bolŃului corespunzătoare dimensiunii

animalului; - forŃa cartuşului utilizat; - intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere (secunde).


- Se va Ńine cont de recomandările producătorului, în funcŃie de mărimea animalului se folosesc bolŃuri cu viteză şi dimensiune corespunzătoare.

- Pistolul (pistoalele) trebuie să fie verificat(e) cel puŃin o dată pe zi, obligatoriu înainte de utilizare, avându-se în vedere funcŃionalitatea acestora. Dacă este necesar, vor fi curăŃate de mai multe ori pe zi.

- Este necesară existenŃa mai multor astfel de pistoale de asomare, fiind întrebuinŃâte pe rând, se evită supraîncălzirea.

- În mod obligatoriu va trebui să existe un pistol de rezervă, folosit în cazul unei trageri eşuate sau defectării echipamentului de ucidere principal.

- Animalele trebuie contenŃionate; - Operatorul trebuie să se asigure că porcul are capul într-o poziŃie

accesibilă.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

17 din 38

- Operatorul trebuie să tragă atunci când pistolul este aşezat corect pe craniu.

- Pentru a fi siguri de moartea purceilor sugari, sângerarea trebuie efectuată cât mai curând posibil după asomare.

- După asomare până în momentul morŃii, animalul trebuie urmărit continuu pentru a ne asigura de absenŃa reflexelor medulare.

�� Avantaje:

- Metoda va produce imediat instalarea stării de inconştienŃă, iar la purceii nou născuŃi va provoca chiar moartea.

- Pistolul fiind un echipament mobil reduce necesitatea de a mişca animalele.

�� Dezavantaje:

- Deoarece cunoştinŃa poate fi recăpătată repede, sângerarea trebuie efectuată cât mai repede posibil după asomare.

- prin folosirea unor pistoale de asomare prost întreŃinute, care nu funcŃionează corect şi de asemenea prin poziŃionarea şi orientarea inexactă în momentul tragerii, metoda poate produce probleme mari de bunăstare animalelor;

- După tragere pot apare convulsii, paralizie iar în aceste condiŃii şângerarea este îngreunată şi periculoasă;

- Metoda este dificil de aplicat pe animale agitate; astfel de animale ar trebui sedate înainte de ucidere.

- Folosirea repetată a unui cartuş duce la supraîncălzirea pistolului. - Sângerarea poate constitui un risc de biosecuritate.

CONCLUZIE: Proiectil captiv ne-penetrant � convenabilă pentru a fi aplicată nou-născuŃilor din speciile ovine, caprine şi porcine până în 10 kg.

Pistolul va fi poziŃionat într-un punct situat: -la aproximativ 2 cm deasupra nivelului ochilor, -pe mijloc, -cu vârful Ńevii orientat spre baza craniului. Pistolul va fi Ńinut foarte ferm lipit de cap la un unghi de 900.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

18 din 38

B. METODE ELECTRICE

Există două tipuri de asomare electrică:

- asomare cu provocare de stop cardiac şi - asomare numai la nivelul capului.

► Majoritatea marilor abatoare recurg la metoda care provoacă stop cardiac (asomarea cap/spate sau asomarea cap/parte laterala a corpului). Prin această metodă se obŃine o carcasă curată care este mai sigură (satisface cerinŃele privind igiena şi sururanŃa alimentelor) şi mai uşor de sângerat. Asomarea prin stop cardiac necesită utilizarea unui dispozitiv de contenŃie pentru a împiedica căderea animalelor din picioare înainte de a primi cantitatea stabilită de curent electric, cantitate care asigură o asomare completă, corectă. De fapt, asomarea prin stop cardiac ucide animalele prin electrocutare.

Când se foloseşte metoda de asomare prin stop cardiac, un electrod trebuie să fie plasat pe frunte sau în golul din spatele urechilor, iar celălalt electrod este plasat fie pe spate fie pe o parte a corpului. Electrodul de pe cap nu trebuie să alunece pe gât.

► În cazul asomării numai la nivelul capului, electrozi pot fi plasaŃi pe frunte sau pot să cuprindă capul precum un manşon de urechi. Asomarea numai la nivelul capului este reversibilă. Porci care sunt asomaŃi numai la nivelul capului, trebuie să fie sângeraŃi într-un interval maxim de 30 de secunde pentru a împiedica revenirea conştiinŃei (recomandabil un interval de 10 - 17 secunde).

Recomandări generale cu privire la metodele electrice de asomare:

Porcii trebuie să fie udaŃi înainte de asomare.

Electrozii de asomare trebuie să se aplice pe animal timp de două-trei secunde, pentru a obŃine efectul scontat.

O electrocutare eficientă rezultă din interacŃiunea care se stabileşte între curent, timpul de aplicare şi rezistenŃa organismului. În mod practic, din momentul în care se aplică cei doi electrozi - pozitiv şi negativ - pe suprafaŃa corpului animalului, diferenŃa de potenŃial duce la apariŃia unui flux de curent. Intensitatea de străpungere a acestui flux de curent electric va fi contracarată de rezistenŃa oferită de piele, ca prim obstacol, şi de mediul intern al organismului (muşchi, oase, vase de sânge, etc.) – de aceea caracteristiciele electocutării diferă în funcŃie de animal (specie, mărime, etc.).

Cel mai utilizat tip de aparat de electrocutare este cel la care electrozii sunt de tip cleşte. BraŃele cleştelui sunt conectate printr-un cordon electric la un dispozitiv care furnizează un curent cu parametrii setaŃi corespunzător. PorŃiunea electrozilor care va intra în contact cu pielea animalului prezintă diferite soluŃii constructive, în funcŃie de specia care urmează să fie asomată. BraŃele cleştelui au de obicei o lungime de 75 cm, iar distanŃa maximă dintre braŃe este de aproximativ 30 cm.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

19 din 38

Dispozitivul care furnizează curentul electric trebuie să respecte următoarele cerinŃe: 3

Asomarea în grup a porcilor într-un stand/boxă de asomare:

- boxa de asomare trebuie construită astfel încât operatorii care execută asomarea şi suspendarea să poate lucra eficient ;

- boxa de asomare trebuie construită astfel încât să împiedice animalele de a evada din zona de lucru a cleştilor de asomare;

- animalele nu se introduc în boxa de asomare până când operatorii nu sunt pregătiŃi de lucru.

Semnele unei electrocutări eficiente sunt următoarele:

a) faza tonică • animalul se prăbuşeşte şi devine rigid • fără respiraŃie ritmică • capul este ridicat • membrele anterioare sunt în extensie, iar cele posterioare sunt flexate

sub corp b) faza clonică

• relaxare gradată a musculaturii • se poate instala o activitate reflexă care poate dura câteva minute –

clipire involuntară, respiraŃie sacadată, mişcări de pedalare şi lovire • globii oculari orientaŃi în jos • urinări şi/sau defecări involuntare • absenŃa reflexului cornean (animalul nu clipeşte când este atinsă cornea

cu degetul).

AbsenŃa oricăruia din aceste semne indică o asomare ineficientă sau începutul revenirii animalului. În orice caz, animalul trebuie re-asomat imediat.

3 ImpedanŃă = mărime caracteristică unui circuit electric de curent alternativ, raportul dintre valorile

efective ale tensiunii aplicate la borne și cele ale curentului care trece prin circuit.

Dispozitiv de asomare electrică tip cleşte

• să încorporeze un dispozitiv care va măsura impedanŃa3 curentului – astfel, atunci când nu se asigură intensitatea şi puterea minimă a curentului electric necesar, aparatul nu poate fi utilizat, • să încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care va indica durata timpului de aplicare pentru fiecare animal. • să fie conectat la un dispozitiv de afişare a voltajul şi intensităŃii curentului electric; acest display să fie poziŃionat astfel încât să poată fi uşor vizualizat.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

20 din 38

6.3.4. Asomarea electrică în două stadii � electricitate aplicată la nivelul creier / și apoi inimă

� Descriere: Expunere a corpului la un curent care generează, în același timp, o

formă de epilepsie generalizată pe EEG (vezi pct. 6.3.5) și fibrilația sau oprirea inimii. Asomare prin curent electric aplicat în două stadii înseamnă în primul rând o aplicare de electricitate la cap cu un cleşte de tip foarfecă, urmată imediat de o aplicare a cleştelui peste piept în dreptul inimii.

Asomare simplă în cazul sacrificării. Principiul electrocutării în două stadii constă în trecerea prin creier şi apoi prin

inimă a unui curent electric de voltaj, amperaj şi frecvenŃă corelate cu mărimea animalului. Curentul electric va produce într-o primă fază întreruperea activităŃii cerebrale normale şi instalarea inconştienŃei, iar în următoarea fază fibrilaŃie ventriculară (contracŃii dezordonate ale musculaturii inimii), urmată de stop cardiac cu oprirea circulaŃiei generale.

Aplicarea unui curent electric pe cap atât cât să inducă epilepsie clonică /tonică Electricitatea aplicată la cap va produce modificări electrofiziologice ale sistemului nervos central însoŃite de pierderea cunoştinŃei. Odată ce animalul este inconştient, a doua etapă, respectiv aplicarea de curent electric la nivelul inimii, va induce fibrilaŃie ventriculară (stop cardiac), şi deci moartea animalului.

A doua etapă, respectiv etapa de aplicare a curentului de frecvenŃă joasă pe piept în dreptul inimii, trebuie făcută numai când animalul este inconştient. Trecerea curentului prin inimă este foarte dureroasă pentru animal, din această cauză asomarea prealabilă prin trecerea curentului prin creier este esenŃială.

Pentru a produce pierderea conştienŃei instantaneu şi fără durere, curentul care

trece prin creier trebuie să aibă un amperaj suficient pentru a induce o criză epileptică. Un amperaj insuficient sau un curent care după ce atinge capul animalului o ia pe altă direcŃie, fără să străbată de fapt creierul, nu va induce starea necesară de inconştienŃă ci dureri de şoc electric. Ulterior asomării ineficiente, la aplicarea electrozilor în scopul producerii stopului cardiac, porcul va simŃi o durere extremă, nivelul durerii fiind inacceptabil, procedura încălcând grav legislaŃia privind protecŃia animalelor. Atunci când asomarea electrică se face în mod corect, animalul nu va simŃi nici o durere.

Oprirea inimii fără inconştienŃă produce durere extremă, dar este posibil ca, datorită paraliziei,

animalul să nu arate nici un semn al durerii. Dacă există vreun dubiu,

asomarea trebuie repetată imediat: re-asomarea electrică a capului.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

21 din 38

Practic, uciderea animalelor prin electrocutare are loc în două etape:

� Într-o primă etapă – aplicarea curentului electric la nivelul capului. Operatorul va plasa electrozii de o parte şi de alta a capului – la baza urechilor, în spatele acestora, pe cât posibil între urechi şi ochi.

Asomarea electrică a porcilor este simplu de executat. Electrodul din faŃă are o lungime de 10,5 cm şi 2,8 cm lăŃime şi este curb pentru a se potrivi pe forma corpului. Electrodul din faŃă se plasează în spatele urechii. Nu trebuie plasat pe gât.

� Imediat, urmează etapa a doua de aplicare a curentului electric, respectiv ectrocutarea inimii.

Operatorul va îndepărta electrozii. O a doua persoană va întoarce animalul pe spate → va apuca picioarele din faŃă şi le va trage spre cap → astfel, electrozii se pot aplica de o parte şi de alta a cutiei toracice. Electrozii trebuie poziŃionaŃi în dreptul inimii. Curentul trebuie aplicat pentru minim 3 secunde, sau până când corpul animalului se relaxează.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

22 din 38

� CondiŃii de utilizare:

- Toate speciile - Sacrificare, depopulare și alte situații

� Parametrii cheie:

- Curent minim (A sau mA) - Tensiune minimă (V) - Frecvență maximă (Hz) - Durata minimă a expunerii - Frecvența reglării echipamentului - Optimizarea fluxului de curent - Evitarea unor șocuri electrice înainte de asomare - Poziționarea și zona suprafeței de contact a electrozilor - Intervalul maxim dintre asomare și sângerare în cazul asomării sau

asomărilor simple (secunde)

�� CerinŃe pentru o utilizare corectă - Asomatorul electric trebuie să genereze un curent de joasă frecvenŃă

(curent alternative, 50 Hz) de o tensiune minimă (volŃi) şi o intensitate minină (amperi) după cum este prevăzut în următorul tabel:

Tabel – Nivelul minim4 al curentului pentru asomarea prin electricitate aplicată:

Vârstă porc Voltaj minim (V) Curent minim (A)

peste 6 săptămâni 220 1,3

sub 6 săptămâni 125 0,5

- Operatorul trebuie să poarte echipament de protecŃie adecvat – cizme şi mănuşi de cauciuc.

- Animalele trebuie imobilizate într-o boxă specială, aproape de o sursă de alimentare electrică.

- Este necesară o echipă din doi membrii, primul aplică electrozii, iar al doilea poziŃionează porcul pentru a permite a doua aplicare electrică.

- Contactul între electrozi si piele este esential. De aceea elctrozii trebuie curăŃaŃi în mod regulat după întrebuinŃare.


4 Cantitatea de curent circulant între cei doi electrozi de contact sau cleşte / curentul care circulă prin

porc, depinde de impedanŃa animalului (rezistenŃa la curent alternativ). Sursă majoră de rezistenŃă este constituită de aceste două puncte de contact. (exemplu la oile netunse, lâna are impedanŃă foarte mare). Deşi utilizarea electrocutarii la 110 V nu este recunoscută ca o metodă acceptabilă de eutanasie, cercetările actuale evalueze potenŃialul folosirii acestei abordări. Este important să se Ńină cont de faptul că folosirea 110 V este mai uşoară pentru producători, şi necesită un echipament mai puŃin sofisticat şi costisitor. În plus, un curent mai scăzut la punctele de contact, reduce posibilitatea producerii de arsuri.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

23 din 38

- Electrozii trebuie aplicaŃi ferm pe toată durata intenŃionată, iar presiunea de apăsare nu trebuie eliberată până când asomarea nu este completă.

- Când nu sunt folosite, dispozitivele manuale trebuie Ńinute într-un loc uscat, cu electrozii protejati, feriŃi de posibile deteriorări.

�� Avantaje:

- Al doilea stadiu de aplicare a curentului minimizează convulsiile, de aceea metoda se pretează la porci.

- Fiind o tehnică neinvazivă, riscul de biosecuritate este minim.

�� Dezavantaje: - Este necesară o furnizare electrică de încredere (fără pana de curent). - Electrozii trebuie aplicaŃi şi menŃinuŃi în poziŃia corectă pentru a provoca

o asomare eficientă şi moarte. - Cele mai multe dispozitive electice de asomare utilizează un detector de

joasă tensiune care măsoară automat impedanŃa, funcŃionând ca un comutator electronic înaintea aplicării voltajului mare cerut. (uneori impedanŃa poate fi prea mare pentru ca aparatul să se comute pe voltajul cerut5).

- Procedura poate să fie solicitantă din punct de vedere fizic, este foarte posibil ca un operator obosit să plaseze necorespunzător electrozii.

CONCLUZIE: Asomarea/uciderea electrică în două etape � convenabilă pentru a fi

aplicată viŃeilor, ovinelor, caprinelor, şi în special porcinelor cu vârsta de peste o săptămână.

5 De exemplu la oile netunse, lâna are impedanŃă foarte mare, deci la aplicarea electrozilor, aparatul

citeşte această impedanŃă şi trebuie să se comute automat pe un voltaj mare – mai ales în al doilea stadiu de aplicare a curentului electric, respectiv pentru elecrocutarea cordului.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

24 din 38

6.3.5. Asomarea electrică într-un stadiu � electricitate aplicată exclusiv la nivelul capului

În cazul asomării electrice exclusiv la nivelul capului, electrozii înconjoară creierul animalului și sunt adaptați dimensiunii capului.

Asomarea electrică exclusiv la nivelul capului se efectuează aplicând limitele minime de curent prevăzute.

� Descriere: Expunere a creierului la curent electric, pe electroencefalogramă se observă o formă de epilepsie generalizată – cu pierderea cunoştinŃei. Asomare simplă

� CondiŃii de utilizare: - Toate speciile - Sacrificare, depopulare și alte situații


- Curent minim (A sau mA) - Tensiune minimă (V) - Frecvență maximă (Hz) - Durata minimă a expunerii - Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere (secunde) - Frecvența reglării echipamentului - Optimizarea fluxului de curent - Evitarea unor șocuri electrice înainte de asomare - Poziționarea și zona suprafeței de contact a electrozilor

O asomare eficientă produce o furtună elctrică tranzitorie în activitatea cerebrală, modificări electrofiziologice asemănătoare unui atac de epilepsie

Dispozitiv de asomare electrică tip cleşte



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

25 din 38


- Asomatorul electric trebuie să genereze un curent de joasă frecvenŃă (curent alternativ, 30 – 60 Hz) de o tensiune minimă (volŃi) şi o intensitate minină (amperi) după cum este prevăzut în următorul tabel:

Tabel – Nivelul minim6 al curentului pentru asomarea prin electricitate aplicată exclusiv la nivelul capului: Voltaj minim (V) Curent minim (A)

porc 250 1,3 - Oo -

- Operatorul trebuie să poarte echipament de protecŃie adecvat – cizme şi mănuşi de cauciuc.

- Animalele trebuie imobilizate mecanic individual, aproape de o sursă de alimentare electrică.

- Un electrod se aplică pe spate, deasupra sau înapoia inimii, iar apoi celălalt electrodul din faŃă se orientează înspre ochi, curent se aplică pentru un minim de 3 secunde

- Contactul între electrozi si piele este esential. De aceea elctrozii trebuie curăŃaŃi în mod regulat după întrebuinŃare.


- Electrozii trebuie aplicaŃi ferm pe toată durata intenŃionată, iar presiunea de apăsare nu trebuie eliberată până când asomarea nu este completă.

- Când nu sunt folosite, dispozitivele manuale trebuie Ńinute într-un loc uscat, cu electrozii protejati, feriŃi de posibile deteriorări.

6 Sacrificarea unui animal prin electrocutare depinde de cantitatea de curent (măsurată în amperi - A)

care îi circulă prin interiorul corpului. În general, la porc se recomandă utilizarea unui curent de 1,25 A care aplicat la cap să inducă animalului inconştienŃă în prima încercare (există unele studii care indică faptul că 0,4 A ar fi suficient).



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

26 din 38

�� Avantaje:

- Metoda asomează şi ucide simultan. - Minimizează convulsiile de aceea este eficientă în mod special la porci. - Poate fi efectuată de o singură persoana. - Fiind o tehnică neinvazivă, riscul de biosecuritate este minim.

�� Dezavantaje:

- Este necesară o contenŃie mecanică individuală a animalului - Electrozii trebuie aplicaŃi şi menŃinuŃi în poziŃia corectă pentru a provoca

o asomare eficientă şi moarte. - Este necesară o furnizare electrică de încredere (fără întreruperi).

CONCLUZIE:

Asomarea electrică exclusiv la nivelul capului � convenabilă pentru a fi aplicată viŃeilor, ovinelor, caprinelor, şi în special porcinelor cu vârsta de peste o săptămână.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

27 din 38

C. METODE PRIN GAZARE REGULAMENTUL (CE) NR. 1099/2009 AL CONSILIULUI din 24 septembrie

2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii:

„Recomandările de a elimina treptat utilizarea dioxidului de carbon în cazul porcinelor ..... nu au fost incluse în prezentul regulament, deoarece evaluarea impactului a indicat că, în prezent, astfel de recomandări nu sunt viabile din punct de vedere economic în UE. Cu toate acestea, este important ca această discuție să fie continuată în viitor.”

6.3.6 � Dioxid de carbon, concentrație ridicată – CO2 / amestec aer

Uciderea în atmosferă controlată se face prin expunerea animalelor la un amestec prestabilit de gaze, fie prin plasarea animalelor într-un container sau aparat plin cu gaz (Metoda 1) fie introducând gaz într-o încăpere (Metoda 2 – folosită în cazul fermelor de păsări).

Inhalarea de dioxid de carbon (CO2) produce acidoză respiratorie şi metabolică şi, prin urmare, se reduce pH-ul lichidului cefalorahidian (LCR) şi al neuronilor, provocând astfel pierderea cunoştinŃei şi, după o expunere prelungită, moartea.

� Descriere:

- Expunerea directă sau progresivă a animalelor conștiente la un amestec gazos conținând peste 40 % dioxid de carbon. Metoda poate fi folosită în bazine, tuneluri, containere sau clădiri etanșeizate în prealabil.

- Asomare simplă în cazul sacrificării porcinelor

� CondiŃii de utilizare: - Sacrificare numai în cazul porcinelor


- Concentrația dioxidului de carbon - Durata de expunere - Intervalul maxim dintre asomare și sângerare în cazul asomării

simple (secunde) - Calitatea gazului - Temperatura gazului

� CerinŃe pentru o utilizare corectă Metodă 1 (introducerea animalelor într-

un container sau aparat plin cu gaz): - Containerele sau aparatele permit măsurarea şi menŃinerea

corectă a concentraŃiilor gazoase cerute. - Atunci când animalele sunt gazate individual sau în grupuri mici într-un

container sau aparat, echipamentul folosit trebuie proiectat construit şi menŃinut astfel încât să fie evitate rănirile animalelor. Pe durata expunerii la gaz trebuie să fie posibilă observarea animalelor.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

28 din 38

- De asemenea, animalele pot fi introduse în concentraŃii mici (concentraŃiile mici au efecte nocive dar nu produc efecte de aversiune, se evită durerea), iar concentraŃia ar putea fi crescută după aceea şi menŃinută mai mare, până când moartea este confirmată.

- Membrii echipei trebuie să se asigure că există suficient timp pentru a permite animalelor să moară, fiecare lot de animale să aibă o durată de expunere adecvată.

- Containerele sau aparatele nu ar trebui să fie supraaglomerate, în acest caz, animalele se vor căŃăra unele pe altele, şi este posibil să se sufoce.

�� CerinŃe specifice:

- În niciun caz gazele nu vor intra în camera sau locația în care animalele urmează să fie asomate și ucise într-un mod care ar putea provoca arsuri sau agitație din cauza înghețării sau a lipsei de umiditate.

�� Avantaje:

- CO2 este uşor disponibil - Metoda de aplicare este simplă.

�� Dezavantaje:

- Este necesară proiectarea cotrectă a containerului sau aparatului - Natura aversivă, sublinierea efectelor nocive a concentraŃiilor mari de

gaz. - Pierderea cunoştinŃei nu este chiar imediată - Riscul de sufocare prin supraaglomerare - Dificultate în verificarea morŃii animalului în timpul cât acesta este în

container sau aparat.

CONCLUZIE:

CO2 Metodă 1 (introducerea animalelor într-un container sau aparat plin cu gaz) � convenabilă pentru a fi aplicată la păsările de curte şi nou născuŃii speciilor ovine, caprine şi porcine.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

29 din 38

6.3.7.� Dioxid de carbon asociat cu gaze inerte – Azotul şi/sau argon în amestec cu dioxid de carbon

Metoda se aseamănă cu expunerea la CO2, însă este necesar un echipament specializat, iar timpul de expunere este mai lung.

CO2 poate fi amestecat în proporŃii diferite cu azot sau gaz inert (de exemplu argon), iar inhalarea unor asemenea amestecuri duce la hipoxie hypercapnică (exces de dioxod de carbon în sânge) şi moarte în cazul în care concentraŃia oxigenului pe volum este sub 2%. Această metodă implică introducerea animalelor într-un container sau aparat care conŃin gaze.

Astfel de amestecuri nu provoca pierderea imediată a cunoştinŃei, prin urmare, aversiunea animalelor faŃă de astfel de amestecuri de gaze care conŃin concentraŃii ridicate diferite de CO2 şi stresul respiratoriu, care apar în timpul fazei de inducŃie, au implicaŃii considerabile de bunăstare a animalelor.

ConcentraŃii scăzute de CO2 produc efecte mici de aversiune porcilor, şi un amestec de azot şi/sau argon cu <30% CO2 şi <2% O2 poate fi utilizat pentru uciderea purceilor nou-născuŃi.

� Descriere:

- Expunerea directă sau progresivă a animalelor conștiente la un amestec de gaz, conținând până la 40 % dioxid de carbon asociat cu gaze inerte, care duce la anoxie.

- Metoda poate fi folosită în bazine, saci, tuneluri, containere sau clădiri etanșeizate în prealabil.

- Asomare simplă a porcinelor în cazul în care durata expunerii la o concentrație de dioxid de carbon de minim 30 % este mai mică de 7 minute


- Porcine - Sacrificare, depopulare și alte situații

� Parametrii cheie

- Concentrația dioxidului de carbon - Durata de expunere - Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere în cazul

asomării simple (secunde) - Calitatea gazului - Temperatura gazului - Concentrația de oxigen

� CerinŃe pentru o utilizare corectă - Containerele sau aparatele trebuie să permită menŃinerea

concentraŃiilor gazoase cerute, şi măsurarea corectă a concentraŃiilor de O2 şi CO2 pe durata procedurii de ucidere.

- Atunci când sunt gazate individual sau în grupuri mici într-un container sau aparat, echipamentul trebuie proiectat construit şi menŃinut astfel



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

30 din 38

încât să fie evitate rănirile animalelor şi să poată fi observate pe durata expunerii la gaz.

- Animalele trebuie introduce în container sau aparate după ce acestea au fost umplute cu concentraŃiile dorite de gaz (cu < 2% O2), şi menŃinute în acea atmosferă până când moartea este confirmată.

- Membrii echipei trebuie să se asigure că există suficient timp pentru a permite animalelor să moară, fiecare lot de animale să aibă o durată de expunere adecvată.

- Containerele sau aparatele nu ar trebui să fie supraaglomerate şi sunt necesare măsuri pentru a evita sufocarea animalelor prin faptul că se vor căŃăra unele pe altele.

� CerinŃe specifice:

- În niciun caz gazele nu vor intra în camera sau locația în care animalele urmează să fie asomate și ucise într-un mod care ar putea provoca arsuri sau agitație din cauza înghețării sau a lipsei de umiditate.

�� Avantaje:

- ConcentraŃiile de CO2 produc o aversiune mică, şi în combinaŃie cu azot şi gaze inerte produce instalarea rapidă inconştienŃei.

�� Dezavantaje:

- Este necesară proiectarea cotrectă a containerului sau aparatului - Dificultate în verificarea morŃii animalului în timpul cât acesta este în

container - Pierderea cunoştinŃei nu este chiar imediată - Timpul de expunere necesar pentru a produce moartea este lung. .

CONCLUZIE: CO2 + N + gaze inerte � convenabilă pentru a fi aplicată la păsările şi nou născuŃii speciilor ovine, caprine şi pocine.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

31 din 38

6.3.8. � Gaze inerte – Azotul şi/sau un gaz inert (argon)

Această metodă implică introducerea animalelor într-un container sau aparat care conŃine azot sau un gaz inert cum ar fi argon. Atmosfera controlată produsă va duce la pierderea cunoştinŃei şi la moarte prin hipoxie.

Cercetările au arătat că hipoxia nu este aversivă pentru porci, efectele nocive nefiind percepute intens, şi înaintea pierderii cunoştinŃei porcul nu va arăta vreun semn de stress respirator indus de scăderea cantităŃii de oxigen din Ńesuturi.

� Descriere:

- Expunerea directă sau progresivă a animalelor conștiente la un amestec de gaz inert, precum argon sau azot, care duce la anoxie.

- Metoda poate fi folosită în bazine, saci, tuneluri, containere sau în clădiri etanșeizate în prealabil.

- Asomare simplă în cazul sacrificării porcinelor � CondiŃii de utilizare:

- Păsări de crescătorie - Sacrificare, depopulare și alte situații

� Parametrii cheie: - Concentrația de oxigen - Durata de expunere - Calitatea gazului - Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere în cazul

asomării simple (secunde) - Temperatura gazului

� CerinŃe pentru o utilizare corectă - Containerele sau aparatele trebuie să permită menŃinerea

concentraŃiilor gazoase cerute, şi măsurarea corectă a concentraŃiei de O2 pe durata procedurii de ucidere.

- Atunci când sunt gazate individual sau în grupuri mici într-un container sau aparat, echipamentul trebuie proiectat construit şi menŃinut astfel încât să fie evitate rănirile animalelor şi să poată fi observate pe durata expunerii la gaz.

- Animalele trebuie introduse în container sau aparate după ce acestea au fost umplute cu concentraŃiile dorite de gaz (cu < 2% O2), şi menŃinute în acea atmosferă până când moartea este confirmată.

- Membrii echipei trebuie să se asigure că nu există suficient timp pentru a permite animalelor să moară înainte de a fi introdus în container sau următorul lot de animale.

- Containerele sau aparatele nu ar trebui să fie supraaglomerate şi sunt necesare măsuri pentru a evita sufocarea animalelor prin faptul că se vor căŃăra unele pe altele.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

32 din 38

� CerinŃe specifice: - În niciun caz gazele nu vor intra în camera sau locația în care animalele

urmează să fie asomate și ucise într-un mod care ar putea provoca arsuri sau agitație din cauza înghețării sau a lipsei de umiditate.

�� Avantaje:

- Animalele sunt incapabile să detecte azotul sau gazele inerte, iar producerea hipoxiei prin expunerea la aceste gaze nu este aversivă fată de animale.

�� Dezavantaje:

- Este necesară proiectarea cotrectă a containerului sau aparatului - Dificultate în verificarea morŃii animalului în timpul cât acesta este în

container - Pierderea cunoştinŃei nu este chiar imediată - Timpul de expunere necesar pentru a produce moartea este lung.

6.3.9. � Monoxid de carbon (sub formă pură)

� Descriere: - Expunerea animalelor conștiente la un amestec gazos conținând

peste 4% monoxid de carbon

� CondiŃii de utilizare: - Porcine tinere - Alte situații cu excepția sacrificării

� Parametrii cheie: - Calitatea gazului - Concentrația monoxidului de carbon - Durata de expunere - Temperatura gazului


- Animalele sunt ținute permanent sub supraveghere vizuală. - Acestea sunt introduse unul câte unul, asigurându-se faptul că atunci

când un animal este introdus în încăpere, cel dinaintea sa și-a pierdut deja cunoștința sau este mort.

- Animalele rămân în încăpere până când se constată moartea lor.

CONCLUZIE: N + gaze inerte � convenabilă pentru a fi aplicată la păsările şi nou născuŃii speciilor ovine, caprine şi pocine.

CONCLUZIE: CO � convenabilă pentru a fi aplicată la pocine tinere.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

33 din 38

6.3.10. � Monoxid de carbon asociat cu alte gaze

� Descriere: - Expunerea animalelor conștiente la un amestec gazos conținând

peste 1% monoxid de carbon, asociat cu alte gaze toxic

� CondiŃii de utilizare: - Porcine tinere - Alte situații cu excepția sacrificării

� Parametrii cheie: - Concentrația monoxidului de carbon - Durata de expunere - Temperatura gazului - Filtrarea gazului produs de motor


Animalele sunt ținute permanent sub supraveghere vizuală. - Acestea sunt introduse unul câte unul, asigurându-se faptul că atunci

când un animal este introdus în încăpere cel dinaintea sa și-a pierdut deja cunoștința sau este mort.

- Animalele rămân în încăpere până când se constată moartea lor. - Se poate utiliza gazul produs de un motor special adaptat în scopul

uciderii animalelor, cu condiția ca persoana responsabilă de uciderea animalelor să fi verificat în prealabil dacă gazul utilizat:

a) a fost răcit în mod corespunzător; b) a fost filtrat suficient; c) nu conține componente sau gaze iritante.

- Motorul se testează anual înainte de a se proceda la uciderea animalelor.

- Animalele sunt introduse în încăpere numai când se obține concentrația minimă de monoxid de carbon.

CONCLUZIE: CO + alte gaze � convenabilă pentru a fi aplicată pe pocine tinere.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

34 din 38

D. ALTE METODE

6.3.11. �InjecŃie letală

O injecŃie letală cu doze mari de anestezic şi

sedative cauzează o cădere a funcŃiilor SNC (sistemului nervos central), inconştienŃă şi moarte.

În practică, sunt frecvent utilizate barbiturice în combinaŃie cu alte medicamente.

În general, numai medicii veterinar sunt autorizaŃi

să eutanasieze porcii prin această metodă. La porc pot fi folosite următoarele produse

medicinale veterinare: euthanasol, lethanol, şi euthanimal. Ele pot fi injectate fără anestezie prealabilă în inimă sau intravenous.

Ultimele recomandări ale Comisiei Europene sunt foarte stricte în sensul interzicerii substanŃei neuroparalizante T61 în uciderea porcilor.

Conduita profesională impune veterinarilor ca, pe cât mai mult posibil, să

prevină suferinŃa animalelor

� Descriere:

- Pierderea cunoștinței și a sensibilității, urmată de moartea ireversibilă determinată de injectarea unor substanțe veterinare.


- Toate speciile - Alte situații cu excepția sacrificării

� Parametrii cheie: - Tipul de injecție - Utilizarea medicamentelor aprobate



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

35 din 38

� CerinŃe pentru o utilizare corectă: - Trebuie folosite dozele şi căile de administrare care duc la pierderea

rapidă a cunoştinŃei, urmată de moarte. - La unele animale, înaintea injectării substanŃei letale, poate fi necesară

o sedare. - Animalele trebuie să fie monitorizate pentru a ne asigura de absenŃa

reflexelor medulare. - Este preferată adnimistrarea intravenoasă,

dar poate fi adecvată şi administrarea intraperitoneală sau intamusculară, în special în cazul când substanŃa folosită este neiritantă.

- Animalele trebuie să fie imobilizate pentru a permite o administrarea eficientă

�� Avantaje:

- Metoda poate fi folosită la toate speciile. - Moartea se produce „încetişor”, fără probleme.

�� Dezavantaje:

- Anterior injecŃiei este necesară contenŃia şi/sau sedarea - Anumite combinaŃii de medicamente folosite, precum şi modalitatea de

administrare, pot fi dureroase şi de aceea trebuie folosite numai pe animale inconştiente.

- Sunt necesare cerinŃe legale de calificare, cursuri de formare. Este posibil ca metoda să se limiteze a fi efectuată de medici veterinari.

- Carcasele contaminate pot prezenta un risc pentru alte animale.

CONCLUZIE: InjecŃia letală � convenabilă pentru a fi aplicată pentru uciderea unui număr mic de porcine.

InjecŃie orală la purcei de 3 zile



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

36 din 38

6.4. Uciderea animalelor în adăpost

Toate metodele enumerate anterior pot fi folosite cu succes pentru uciderea animalelor în fermă, în cazul apariŃiei unor focare de boală.

Dacă se doreşte uciderea de urgenŃă a animalului, orice metodă de ucidere va fi urmată de sângerare prin secŃionarea arterelor şi venelor din zona gâtului.

Pentru uciderea în adăposturi utilizându-se o metoda gazoasă, cerinŃele care se aplică în cazul utilizării unei astfel de metode sunt următoarele:

- în adăposturi trebuie să se menŃină o concentraŃie de gaz măsurată cu precizie;

- când animalele sunt expuse gazului individual sau în grupuri, echipamentul folosit trebuie proiectat, utilizat şi întreŃinut astfel încât să se respecte normele de protecŃie a animalelor;

- echipamentul trebuie să poată elibera rapid gazul fără ca acesta să îngheŃe; - animalul este expus rapid agentului gazos. - animalul este Ńinut în această atmosferă până la confirmarea morŃii. - spaŃiul, în care urmează a fi gazate animalele, va fi etanş. - se adoptă această metodă numai după o foarte atentă evaluare a riscului şi

numai în zone ventilate.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

37 din 38

7. RESPONSABILITĂłI:

Operatorii economici desemnează un responsabil cu bunăstarea animalelor pentru fiecare abator care să acorde asistența necesară pentru ca abatorul respectiv să respecte normele legale stabilite în domeniul protecŃiei animalelor în timpul uciderii.

Responsabilul cu bunăstarea animalelor se află sub autoritatea directă a operatorului economic și raportează direct acestuia în ceea ce privește chestiunile referitoare la bunăstarea animalelor. Acesta este în măsură să ceară ca personalul abatorului să realizeze orice măsuri corective necesare pentru a asigura respectarea normelor legale.

Sarcinile responsabilului cu bunăstarea animalelor sunt prevăzute în procedurile standard de operare ale abatoarelor și aduse în mod eficace în atenția personalului interesat.

Existența unui personal bine instruit și competent contribuie la ameliorarea condițiilor de tratare a animalelor. Competența în domeniul bunăstării animalelor presupune cunoașterea principalelor modele comportamentale, a necesităților, precum și a semnelor de conștiență și de sensibilitate care caracterizează specia în cauză. De asemenea, operatorul trebuie să aibă cunoștințe tehnice cu privire la echipamentul de asomare utilizat.

Autoritatea competentă care are responsabilitatea de a asigura disponibilitatea cursurilor de formare pentru personalul implicat în desfășurarea operațiilor de ucidere și a operațiilor aferente; �Responsabilul cu bunăstarea animalelor deține un certificat de competență conform, emis pentru toate operațiile desfășurate în abatoarele unde el/ea este responsabil.

Responsabilul cu bunăstarea animalelor ține o evidență a măsurilor întreprinse în vederea asigurării bunăstării animalelor din abatorul în care își desfășoară activitatea. Aceste evidențe se păstrează cel puțin un an și se pun la dispoziția autorităților competente la solicitarea acestora. Uciderea de urgență

În cazul uciderii de urgență, deținătorul animalelor în cauză ia toate măsurile necesare pentru a le ucide cât mai rapid.

Desfăşurare Pentru desfăşurarea unei acŃiuni eficiente de ucidere o atenŃie sporită trebuie

acordată izolării şi contenŃiei animalelor. Grupurile vor avea maxim 8 indivizi. Porcinele nu se contenŃionează. Pentru utilizarea pistolului cu glonte captiv, se

va realiza imobilizarea animalului cu ajutorul unui placaj, faŃă de un perete al boxei, efectuându-se apoi asomarea. Imediat după asomare se va proceda la spinalizare; din raŃiuni de biosecuritate, nu se recomandă sângerarea.



GHID

UCIDERE PORCI


Anca Kramer

38 din 38

8. NOłIUNI GENERALE DESPRE PORCINE:

În vederea realizării unei imobilizări şi contenŃionări eficiente, operatorul trebuie să cunoască noŃiuni de bază referitoare la comportamentul porcinele:

• au un câmp vizual de 310º;

• au acuitate vizuală nulă exact în spatele lor;

• nu văd bine la distanŃă;

• au un sistem olfactiv bine dezvoltat;

• sunt animale curioase care explorează împrejurimile;

• au auz bun;

• pot fi greu de manevrat,

• preferă să nu fie grăbite; dacă sunt grăbite au tendinŃa de a intra în panică;

• sunt predispuse la stres.

În manevrarea animalelor trebuie să se Ńină cont de suprafaŃa din jurul animalului numită „zona de fugă”. Atunci când operatorul intră în zona de fugă, animalul are tendinŃa de a fugi.

Pentru a controla mişcarea unui animal operatorul trebuie să se poziŃioneze la limita acestei zone, lateral, în partea din spate a animalului. Prin păşirea în zona de fugă, animalul va înainta. Prin păşirea înnafara zonei de fugă, animalul se va opri. Atunci când se va păşi prea mult în zona de fugă, animalul va încerca să fugă.

Documents

GHID UCIDERE PORC