Globalizarea în România

Globalizarea în România

1.1. Condiţiile în care România trebuie să facă faţă globalizării

Schimbările datorate globalizării, proces în care sunt antrenate toate ţările lumii, în mod voluntar sau nu, afectează şi România. Lucrurile pe care altădată le-am fi considerat veşnice le vedem dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian. Suntem martorii desfăşurării treptate a dispariţiei vestigiilor societăţii industriale: macarale, uzine, combinate, oraşe industriale moarte. O lume apune, o altă răsare în locul ei, iar chinurile naşterii nu lipsesc nici acum: şomaj, suferinţa, sărăcie, inegalităţi în dezvoltare. Ce ne rezervă însă globalizarea? În decurs de un secol, România şi-a refăcut unitatea naţională, a trecut de la o economie predominant agrară la una industrială (în 1945, avea încă cel mai mare procent de populaţie rurală din Europa – 80% - pe locul următor situându-se Ungaria – 70%), a luptat, cu un rol important, în cele două conflagraţii mondiale, a pierdut teritorii nationale, a trecut prin experimentul bolşevic şi şi-a regăsit vocaţia europeană prin singura revoluţie anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolşevic.

Tara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are „petrol şi grâu” este astăzi una dintre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, iar nivelul producţiei sale industriale se situează undeva la nivelul a 60% din producţia anului 1989 – cel mai prost an al regimului planificat. Iar politicienii săi caută încă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei.1

Iar ca o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico-social valabil, Romania este cu atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul şi mai vulnerabilă în faţa provocărilor presupuse de globalizare. Una din problemele cu care s-a confruntat România a fost generată de întârzierea startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică o ţară epuizată. România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid. Iar ea nu mai este „ ţara cu petrol şi grâu” de la începutul secolului XX, ci un stat aflat într-o dureroasă tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă liberă, cu o clasă politică abia în formare şi una managerială aşijderea.2

Globalizarea poate avea două tipuri de consecinţe pentru România. Primele dintre ele sunt cele pozitive. România are nevoie de capital străin investiţional pentru

1 Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2001 p. 1152 Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001, p. 119

dezvoltare, fiind incapabilă să-şi producă acest capital doar din surse interne. Fiind o ţară cu oportunităţi economice multiple – de la turism şi agricultură la industria petrolieră şi metalurgică – România poate deveni atractivă pentru capitalul străin, dacă îi asigură acestuia condiţii interne (legislative, fiscale) propice. Mişcarea rapidă de capital presupusă de globalizare – în care companiile îşi pierd clasica identitate „naţională” – poate deveni avantajoasă pentru tara noastra în condiţiile unei forţe de muncă înalt calificate, dar comparativ ieftine.

Pe de altă parte, treptat, unele forţe economice româneşti – companii – pot începe să joace în viitor un rol regional sau internaţional.

În acelaşi timp, consecinţele negative – sau mai corect spus, riscurile – presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat.

În primul rând trebuie luate în seamă riscurile economice. Fenomenul de globalizării este însoţit mai mult decât oricare altul de o „filozofie a învingătorilor” şi3

păşim într-o lume în care există prea puţină milă pentru învinşi.În cazul în care nu depăşim marasmul economic actual şi va rămâne departe de

structurile economice şi de securitate ( NATO şi UE), Romania poate rămâne suspendat nu într-o „zonă gri”, ci într-o „margine a Imperiului”4 sinonimă cu subdezvoltarea în accepţiunea clasică a termenului, cu un rol economic, politic şi militar derizoriu în plan continental şi internaţional, ba chiar şi regional. Spre fericirea noastră putem spune că suntem la jumătatea drumului, pentru că integrarea în structurile NATO s-a produs, cu sacrificii ce-i drept. Deschiderea economică nu implică doar avantaje, ci şi considerabile riscuri. O economie deschisă este o economie care va absorbi mai rapid şi mai dramatic şocurile externe. Totusi, cifrele ultimului recensământ arată că o serie de parametri încep să se îndrepte spre normalitate. Scăderea numărului de persoane implicate în industrie, creşterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la oraş la spaţiul rural, ceea ce este iar un semn bun. A crescut numărul persoanelor ce urmează studii universitare şi al celor care se perfecţionează, s-a mărit numărul specialiştilor în informatică, cercetare şi în comunicare, ramuri de vârf ale economiei moderne. Apar însă şi acţiuni haotice, ceea ce ilustrează că încă nu ne-am aliniat societăţii informaţionale, astfel, aproximativ 40% din populaţie trăieşte din agricultură sau din domenii conexe, în timp ce cifra normală trebuie să oscileze între 5 şi 10%. Vor urma, deci, falimente în agricultură şi o înrăutăţire a condiţiilor de muncă din această zonă pentru a echilibra situaţia.

Dacă industria şi agricultura sunt în continuă reducere şi redimensionare, avem baze favorabile pentru viitor: un sistem de învăţământ încă apt să creeze oameni cu cunoştinţe multiple şi diverse, un grad ridicat de cunoştinţe lingvistice, de informatică şi, bineînţeles adaptabilitatea ca trăsătură de bază a poporului român. Ne lipseşte însă o specializare, atât de necesară în societatea globală. Trebuie să ne rupem de tradiţionala dragoste faţă de uzină şi să înţelegem că timpul a trecut. Societatea globală răsplăteşte doar ideea, informaţia, invenţia, nu mastodonţii giganţi care produc cuie sau ciment. Viitorul aparţine ţărilor care produc idei. O altă schimbare este desfiinţarea graniţelor, apariţia parlamentelor şi a guvernelor europene, rolul instituţiilor financiare mondiale ( FMI şi Banca Mondială),

3 Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001 , p. 1214 idem

desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro, lichidarea armatelor naţionale în favoarea NATO. Toate acestea arată că treptat statul naţiune, cu care secolele IX şi XX se obişnuiseră, ajunge la capătul emisiunii istorice, adică „La revedere, România!”, „Bun Venit, Europa!”. Libera circulaţie a oamenilor, a valorilor şi capitalurilor, crearea de regiuni economice, restrângerea autorităţii statale, toate acestea ne vor schimba radical viaţa.

Situatia economica in tara noastra, s-a degradat continuu după 1990 până în anul 2000, când PIB a început să cunoască o evoluţie ascendentă, care se prefigurează să se menţină în continuare. Acest fapt s-a datorat în special propriilor sale condiţii-cadru: o inflaţie ridicată, scăderea puterii de cumpărare, reducerea volumului investiţiilor, întârzieri în domeniul restructurării economiei şi a privatizării. În plus, concurenţa cu alte ţări din zonă aspirante la integrarea europeană, precum şi cu alte ţări dezvoltate a jucat un rol nefavorabil..

Se poate considera că prin aderarea României la U.E. se vor ameliora într-o măsură însemnată condiţiile-cadru exterioare care afectează economia ţării noastre.Acesta este singurul mijloc, din punctul de vedere al accesului pe piaţă şi al siguranţei ratei de schimb, care asigură întreprinderile româneşti că se confruntă cu arme egale cu concurenţii lor.

În anul 2002 s-au menţinut tendinţele pozitive înregistrate de economia României. Nivelul inflaţiei a continuat să scadă, existând toate şansele ca obiectivul inflaţiei fixat la nivelul de 22% să fie îndeplinit. Deficitul balanţei de plăţi se menţine, dar a cunoscut o scădere faţă de anul trecut. Ţinta de creştere a PIB de 4,5% va fi atinsă la sfârşitul anului. Rezervele Băncii Naţionale sunt de aproximativ 5,2 miliarde $ americani, ceea ce face ca serviciul datorii externe de 3,2 miliarde $ americani să fie acoperit fără probleme. În acest an FMI a deblocat, chiar dacă cu o anumită întârziere, 2 tranşe din acordul Stand-By aprobat în anul 2001 de 50 şi respectiv 80 milioane $ americani. Şi Banca Mondială a deblocat fondurile pentru programul PSAL 2 destinat restructurării întreprinderilor publice. În acest mod, România şi-a îmbunătăţit poziţia pe pieţele financiare internaţionale, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru investiţiile străine. De asemenea, agenţiile de Rating, cum ar fi Standard&Poors, au crescut calificativul acordat României în ceea ce priveşte riscul de ţară. Globalizarea economiei s-a dezvoltat, atat pe plan mondial cat si in Romania în trei valuri, cu ritmuri de evoluţie diferite:

internaţionalizarea comerţului prin liberalizarea acestuia şi prin politica de dereglementare;

transnaţionalizarea fluxurilor de capital, care din anii '80 a cunoscut o evoluţie mai accentuată faţă de comerţul internaţional;

apariţia societăţii informaţionale şi globalizarea fluxurilor de informaţii, care cunosc o evoluţie superioară fluxurilor comerciale şi de capital.

1.2 Impactul globalizării asupra comerţului exterior al României (1997-2007)

In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala globalizata.

Globalizarea a afectat puternic economia si relatile comerciale ale Romaniei cu celalalte state ale lumii, atat in mod pozitiv, reprezentand o deschidere a granitelor tarii noastre spre oportunitatile oferite de comertul pe plan global, insa si in mod negativ, economia Romaniei nefiind indejuns de pregatita sa faca fata fenomenului.

1.2.1. Comerţul în România în perioada 1997-2004

În perioada 1997 – 2004, România a avut o crestere constanta în comertul exterior. Exporturile din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezinta o crestere substantiala de 21,3% fata de 2003 (15,61 miliarde Euro) si o medie lunara de aproape 1,6 miliarde Euro. Totusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an.

În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbari în ceea ce priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza:

· Masini, aparatura si echipamente electrice, aparate video (reprezentând 17,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 8,8% în 1997);· Materiale plastice, cauciuc si alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 2,2% în 1997);· Mijloace de transport (reprezentând 5,9% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 5,3% în 1997);· Incãltãminte, pãlãrii, umbrele si alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu acelasi procentaj de 6,5% în 1997);· Textile si articole textile (reprezentând 20,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 23,0% în 1997);· Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 7,6% în 1997);· Produse chimice (reprezentând 4,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 6,7% în 1997);· Metale de baza si alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în

2004, în comparatie cu 18,5% în 1997).

Graficul nr. 1Exporturile (FOB), Importurile (CIF) si soldul operatiunilor de comert

exterior (FOB/CIF) 1998-2003

Sursa: INSSE, Anuarul statistic al Romanieie 2004

Dupa cum reiese din graficul numarul 1 evolutia exporturilor si importurilor in perioada 1998-2003 a fost pozitiva, exporturile luand valori de la 7400 milioane euro in 1998 si ajungand la 15614 milioane euro in 2003, iar importurile CIF au evoluat de la valoarea de 10528 milioane euro in 1998 pana la valoarea de 21201 milioane euro in 2003, cu o usoara scadere in 1999.

Distributia geografica a exporturilor românesti arata o concentrare majora pe pietele UE 25. În acelasi timp se poate remarca o scadere a exporturilor catre regiunea Americilor. În 2003 primele 10 piete ale exporturilor românesti au cumulat 74,0% din totalul exporturilor, iar cele zece tari partenere pentru importuri au reprezentat 66,2% din totalul importurilor românesti. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia, Germania si Franta.Graficul nr. 2

Partenerii comerciali ai Romaniei, pe principalele grupe de tari in 2003

Exporturi FOB Importuri CIF

Sursa: INSSE, Anuarul statistic al Romanieie 2004

Analizând cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale României sunt concentrate în interiorul Europei la doua niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg si unul la un nivel sub-regional, reprezentând relatiile comerciale cu tari din UE. Din acest punct de vedere s-ar putea spune ca România are nevoie de o mai buna diversificare a comertului sau exterior. Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispozitie mai putine date statistice, exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism, IT&C si transport.

La sfârsitul lui 2004, structura exporturilor românesti era urmatoarea: produse ale industriei constructoare de masini, inclusiv echipamente electrice (24,4%), textile si articole textile (22,3%), metale de baza si alte asemenea (15,4%), produse chimice si plastice (7,8%), produse minerale (7,2%), incaltaminte si articole din piele (6,5%), mobila (5,8%), lemn, celuloza si hârtie (5,2%), alimente (3,1%), diverse produse (2,3%).

Graficul nr.3

Structura exporturilor Romanie i la sfarsitul lui 2004

24.4

22.3

15.4

7.8

7.2

6.5

5.85.2 3.1 2.3

Produse indus triala s i echipam ente electrice Textile

Metale de baza Produse chim ice s i plas tice

Produse m inerale Incaltam inte s i articole din piele

Mobila Lem n, celuloza, hartie

Alim ente Diverse produse

Sursa: Strategia Nationala de Export 2005-2009

1.2.2 Comerţul în România în perioada 2005-2007

Volumul valoric al comertului international a crescut an de an în perioada 2005-2007, în principal ca urmare a liberalizãrii comertului prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare. Cresterea exporturilor a avut o influentã semnificativã asupra productiei industriale, reflectând totodatã si îmbunãtãtirea performantelor economice. În anul 2007, cele mai cãutate mãrfuri la export au fost: masini si dispozitive mecanice; metale comune si articole din acestea; materiale textile si articole din acestea; mijloace si materiale de transport; produse minerale.

Tabelul nr.1

Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008

Principalele modificãri structurale intervenite în evolutia exporturilor de bunuri, în perioada 2005-2007, constau în principal în:- majorarea ponderii în total exporturi, a mijloacelor si materialelor de transport, a masinilor, aparatelor si echipamentelor electrice, a metalelor comune si a articolelor din acestea;- diminuarea contributiei în total exporturi a materialelor textile si articolelor din acestea.

În perioada analizatã se observã cresterea mai rapidã a importurilor fatã de cea înregistratã la exporturi, datoratã necesitãtii sustinerii dezvoltãrii economice generale, asigurându-se necesarul de materii prime si resurse energetice, cât si realizarea investitiilor, inclusiv prin transferul de tehnologie.

Evolutia structurii mãrfurilor importate în perioada 2005-2007 este marcatã de cresterea ponderii în total importuri a mijloacelor si materialelor de transport, a metalelor

comune si a articolelor din acestea, concomitent cu reducerea ponderii în total importuri a materiilor textile si articolelor din acestea, precum si a produselor minerale.

Tabelul nr.2


Graficul nr. 4

Graficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada 2003-2007, exporturile FOB evoluand de la valoarea de 15614 milioane euro in decursul anului 2003, pana la valoarea de 29402 milioane euro in 2007, inregistrand aproximativ o dublare a valorii initiale; iar importurile CIF au crescut de la 21201 milioane euro in 2003 la 50993 milioane euro in 2007.

Volumul comertului exterior cu marfuri, in anul 2007 s-a cifrat la 80262,9 milioane euro inregistrand o crestere cu 20,5%, fata de aceeasi perioada a anului

2006.Exportul a fost in valoare de 29380,3 milioane euro , in crestere cu 13,7%, iar importul a insumat 50882,6 milioane euro, in crestere cu 24,9%.

In ceea ce priveste exporturile Romaniei pe plan global in perioada 2006-2007, acestea se deruleaza in principal in interiorul Europei, valoarea atinsa de acesta in 2007 situandu-se la nivelul de 25901 milioane euro din totalul global de 29402 milioane euro.

Tabelul nr. 3


Dupa cum reiese din tabel, Romania mai desfasoara relatii comerciale si cu Asia, America, Africa si chiar Oceania, valori mai ridicate ale exporturilor tarii noastre pentru anul 2007 inregistrandu-se in principal in UE (21139 milioane euro), Orientul Mijlociu si Apropiat (1124 milioane euro), si America de Nord ( 930 milioane euro).

Principalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt: Italia, Germania, Franta, Ucraina, si Turcia, dupa cum reiese si din graficul numarul 5.

Graficul nr. 5


Importurile realizate de Romania in perioada 2006-2007 au avut ca principale tari de origine, state din interiorul Europei, dar si din Asia si America.

Tabelul nr. 4


Principalele tari partenere din care Romania a importat cele mai mari cantitati de marfuri in 2007 au fost de asemenea Italia, Germania, Franta, Ucraina si Federatia Rusa.

Graficul nr. 6


Înscrierea României în procesul de aderare la Uniunea Europeanã si aderareaefectiva la 1 ianuarie 2007 a favorizat orientarea preponderenta a exporturilor

catre statele membre care reprezinta in anul 2007 circa 72% din totalul exporturilor.În acelas timp, circa 71% din totalul importurilor României au provenit din statele

membre ale Uniunii Europene.

Graficul nr. 7


1.3. Impactul globalizării asupra investiţiilor în România (1997-2008)

Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe urmează, ca o consecinţă firească, evoluţia dezvoltării economice a României datorită faptului că există, în mod obiectiv, o

relaţie de intercondiţionare directă între fluxurile externe (credite şi investiţii), ca o componentă a resurselor totale ale unei ţări, şi performanţele acesteia.

Startul tranziţiei a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizată, sistemul de conducere, hipercentralizat şi in conflict cu criteriile de raţionalitate, devenise complet inert la semnalele realităţii. Realizarea producţiei în unităţi supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficienţa acesteia a fost agravată în anii '80 atât de continuarea investiţiilor în ramuri puternic energointensive, cât şi de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipată forţată a datoriei externe. Slaba motivaţie a muncii, dublată de politica artificială a “ocupării depline”, altera şi mai mult competitivitatea producţiei naţionale. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viaţă al populaţiei, blocarea României într-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea şanselor sale de a se racorda la noile evoluţii ale civilizaţiei.

1.3.1. Evoluţia fluxurilor de ISD în perioada 1997-2002

Apreciem că în perioada 1997-2000 în România, caracterizată de o cerere internă (de consum al populaţiei, instituţiilor publice şi de investiţii ale agenţilor economici) mai mare decât oferta (produsul intern brut) internă de bunuri şi servicii, a fost aplicat un set de politici economice care au vizat reducerea programată a cererii interne, în scopul diminuării decalajului dintre aceşti doi parametri fundamentali ai echilibrului general economic.

S-a acţionat, astfel, numai pe o latură a balanţei macroeconomice, respectiv pe cea a cererii, în vederea contracţiei acesteia, neaplicându-se politici combinate, de reducere a unor segmente ineficiente ale cererii şi de stimulare a celor cu efecte pozitive, de multiplicare în economie, totul pe fondul creşterii ofertei interne – rezultat al procesului de ajustare-dezvoltare a sectoarelor producţiei naţionale. Excepţia de la această abordare contraproductivă de politică economică a constituit-o anul 2000, când s-a realizat creşterea produsului intern brut cu 2,1%5.

Instrumentele prin care s-a realizat obiectivul reducerii cererii interne, în perioada 1997-20006, au constat în:

înăsprirea politicii fiscale, prin introducerea de noi impozite şi taxe şi majorarea celor existente, având ca efect creşterea gradului de fiscalitate de la 26,86% din PIB în 1996 la 31,49% în 1999 şi, respectiv, la 29,50% în anul 2000;

aplicarea unei politici monetare restrictive (spre exemplu, rezervele minime obligatorii în lei au crescut de la 15% la 30%, iar cele în valută de la 10% la

5 Secţiune Statistică a Raportului Anual 2003 al BNR, www.bnro.ro (secţiunea Publicaţii)6 Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000, www.gov.ro, www.psd.ro

15%), concretizate în reducerea, în termeni comparabili, cu 19% a masei monetare, din care a creditului neguvernamental, destinat operatorilor din economia reală, cu 52%;

deprecierea cursului de schimb într-un ritm apropiat de cel al ratei inflaţiei, cu menţiunea ca banca centrală a practicat o politică agresivă pe piaţa valutară, pe care a avut, în perioada 1997 – 2000, o poziţie de cumpărător net cumpărările de valută au fost mai mari decât vânzările de valută) la un nivel de 2408 milioane dolari.Pe fondul acestor acţiuni de politică fiscal-monetară restrictivă, au fost diminuate,

în mod substanţial, taxele vamale, astfel încât, producătorii autohtoni, confruntaţi cu serioase constrângeri interne, au fost supuşi unor presiuni suplimentare, ca efect al unei concurenţe externe foarte puternice. Edificator în acest sens, este faptul că nivelul cotei medii tarifare, calculate ca raport între volumul taxelor vamale încasate ca venit bugetar şi valoarea, în lei, a importurilor efectuate, a scăzut cu o treime, respectiv de la 4,5% în 1996, la 3% în anul 2000.

Pe fondul acestei dezvoltări economice, investiţiile străine directe de capital atrase de România în perioada 1997-2000 au înregistrat, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României 5324 milioane USD7 şi 2892,3 milioane USD8, conform datelor oferite de ONRC.

Corespunzător acestui context macroeconomic, evoluţia fluxurilor de ISD a înregistrat oscilaţii notabile, acestea fiind aproape inexistente până în anul 1993, rămânând la un nivel modest până în anul 1996, crescând de 4,6 ori în 1997, cu 80% în 1998, înregistrând o medie de 1,403 miliarde USD în perioada 1997-2003.

Începând cu 2001 se evidenţiază o creştere a fluxului de ISD, ajungând ca totalul investiţiilor străine înregistrate în perioada 2001 – 2004 (10.873 milioane USD) să înregistreze o creştere de 104% faţă de totalul ISD înregistrat în perioada 1997 -2000 (5324 milioane USD). În anul 2005, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, fluxul de ISD a atins valoarea de 5197 milioane Euro (6444 milioane USD), înregistrând o creştere modestă comparativ cu anul precedent.

România a fost cel mai mare receptor de investiţii străine directe din cele 8 ţări din Sud-Estul Europei7, acumulând 38,4% din totalul capitalului străin atras de această regiune în perioada 1990-2004 şi 9,1% din stocul de ISD atras de ţările din Europa Centralăşi de Est în acelaşi interval8. Apreciem că în comparaţie cu ambele grupe de ţări, respectiv din Europa de Sud-Est şi din Europa Centralăşi de Est, ISD per cap de locuitor este scăzut în România, la fel şi ISD ca procent din PIB, ceea ce ilustrează potenţialul de

7 Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Moldova, România şi Serbia & Montenegru. – World Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New York and Geneva, 2004 8 Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia; date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New York and Geneva, 2004

creştere a volumului de ISD în România. Stocul ISD ca procent din PIB a fost de 25,2% în România la sfârşitul anului 2004 comparativ cu 27,1% pentru ţările din Europa de Sud-Est respectiv 3,84% pentru ţările din Europa Centralăşi de Est9.

1.3.2. Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe în România în perioada 2003-2006

Potrivit BNR, in perioada 2003-2006, investitiile straine directe au fost intr-o continua crestere, Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere, evidentiand proportia in carea contribuit fiecare element la cresterea investitiilor straine directe:Graficul nr. 8

Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003-2006

Sursa: www.bnr.ro

Datele statistice arată că investiţiile străine directe în 2003 s-au orientat cu precădere înspre industria prelucrătoare (51% din totalul ISD), în cadrul acesteia cele mai atractive ramuri fiind metalurgia, industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi industria mijloacelor de transport, confecţiile din textile şi pielărie deţinând numai 4,4 puncte procentuale. Soldul investiţiilor străine directe la finele anului 2003 se situa la nivelul a 9662 milioane euro. Intrările nete de ISD în anul 2004 au înregistrat un nivel de 5183 milioane euro şi sunt structurate astfel:

Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 3032 milioane euro (58% din fluxul net de ISD). Din această sumă, 79 milioane euro constituie aportul în natură, ceea ce reprezintă 2% din total flux net;

9 . date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New York and Geneva, 2004

Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1452 milioane euro (28% din fluxul net). În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 702,5 milioane euro, înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2004 cu pierderi, sumă cu care a fost diminuat profitul net reinvestit de către întreprinderile investiţie directă profitabile;

Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 699 milioane euro, ceea ce reprezintă 13% din fluxul net al ISD.

Soldul ISD la sfârşitul anului 2004, rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD precum şi a corecţiilor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar cât şi a preţurilor, a înregistrat nivelul de 15040 milioane euro.

Graficul nr.9

Investiţii străine directe în România. Fluxuri nete în anul 2004

Sursa: www.bnr.ro

Intrările nete de ISD în anul 2005 au înregistrat un nivel de 5213 milioane euro şi sunt structurate astfel: Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2688 milioane euro (51,6% din fluxul net de ISD). Din această sumă, 13 milioane euro constituie aportul în natură, ceea ce reprezintă 0,2% din total flux net; Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1164 milioane euro (22,3% din fluxul net). În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 1169 milioane euro, înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2005 cu pierderi, sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea; Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 1361 milioane euro, ceea ce reprezintă 26,1% din fluxul net al ISD.

Graficul nr. 10

Investitii straine directe in Romania. Fluxuri nete in anul 2005

Sursa: www.bnr.ro

Soldul ISD la sfârşitul anului 2005, rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD, a diferenţelor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor, precum şi din retratări contabile a valorii unor solduri, a înregistrat nivelul 21885 milioane euro. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2005 de 17490 milioane euro (80% din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 4395 milioane euro (20% din soldul final al ISD). Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România, atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.

1.3.3. Climatul investitional in anul 2006

Anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania. (graficul nr.11). In 2006, volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro, inregistrandu-se un stoc de 31,130 miliarde de euro (graficul nr.12).10

Graficul nr. 11Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2000 – 2006

10 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006, pag 2

Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006

Graficul nr. 12

Stocul investitiilor straine directe accumulate inre anii 1990 – 2006.

Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe, valoarea

medie pentru anul record 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro, puternic influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2,2 miliarde euro din amintita privatizare a Bancii Comerciale Romane (graficul nr. 13).11

Graficul nr. 13Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2006



In anul 2006, in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei Centrale si de Est, Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9,1 miliarde euro (graficul nr. 14).

Graficul nr. 14Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe


Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si prin cresterea cu 9,2% in anul 2006, comparative cu anul precedent, a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9,1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006. Sub aspectul distributiei lunare numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o tendinta relativ constanta de crestere.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta, cu o rata de crestere de 165,4%,

corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89,9 milioane USD in anul 2005.

Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, tinand cont ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 1990-2006 provine din aceste tari, iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene este de 65%. In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine, primele cinci sunt tari ale Uniunii Europene, tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in domeniul dezvoltarii afacerilor.

Clasamentul investitorilor straini in Romania dupa capitalul social subscris, conform datelor statistice raportate de Oficiul National al Registrului Comertului, la nivelul semestrului intai al anului 2006 este structurat conform tabelului (anexa 2).

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital -indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrisede asociati la constituirea societatii, precum si la majorarea capitalului social in cursulexistentei societatii comerciale - a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane Euro, in crestere cu 0,5% fata de anul 2005.

Ca pondere, anul 2006 reprezinta 15,7% din soldul valorii capitalului social subscris, incepand cu anul 1991. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul valorii capitalului social subscris au fost: august (85,5 milioane euro) si decembrie (355,5 milioane euro).

Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) – 164,6 milioane euro, Doosan IMGB (productie masini grele) - 63,5 milioane euro, Astra Vagoane – 37,4 milioane euro, Alexandrion Group Romania – 36,3 milioane euro, Celestica – 35,4 milioane euro, Renault Mecanique (industria auto) – 34,6 milioane euro, Egger (industria lemnului) – 33,8 milioane euro, Lukoil (industria petroliera) – 31,1 milioane euro, Agri Concept – 27,4 milioane euro, Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) – 24,9 milioane euro.

Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori, pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50,6%, urmata de servicii profesionale (26%), comert (13%), transporturi (6,4%). Cele mai putin atractive domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1,6%), turismul (1,5%) si agricultura, ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora (graficul nr. 15).12

Graficul nr. 15Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate



Asadar, din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice, in anul 2006, investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive investitii fiind in metalurgie (8,3%), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,5%), prelucrare de titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,5%), precum si industria mijloacelor de transport (4,1%).

Alte activitaţi care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului 2006 sunt intermedierile financiare si asigurarile, care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22,2% din totalul acestora, comertul cu amanuntul si cu ridicata (12,2%), telecomunicatiile (8,2%), constructii si tranzactii imobiliare (6,4%) Se observa o pondere inca redusa, fata de potential, a unor domenii cum ar fi industria textila, a confectiilor si pielariei (2,1%), precum si hoteluri si restaurante (0,8% din total).

Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe, sunt evidentiate investitiile greenfield, care reprezinta 48,5% din soldul total existent la 31 decembrie 2006, respectiv 16725 mililoane de euro, diferenta reprezentand preluarile de firme.

1.3.4.Climatul investiţional în anul 2007

5.3.4.1. Rezultatele cercetării statistice privind fluxurile de investiţii străine în România în anul 2007

România se află la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investiţiilor străine directe, care manifestă o tendinţa crescătoare, În primul semestru al anului investiţiile străine au cumulat aproximativ 3,5 miliarde euro şi până la finele anului vor ajunge la peste şapte miliarde euro, un nivel similar celui înregistrat anul trecut dacă nu luam în calcul privatizarea BCR, care a contribuit cu 2,2 miliarde euro.

De precizat este faptul că din totalul investiţiilor străine directe înregistrate în primele şase luni ale anului, 50,6% reprezintă profitul reinvestit şi participaţiile de capital. În 2006, investiţiile străine directe au fost de 9,1 miliarde de euro, plasând România pe locul doi în regiune după Polonia, care a avut un nivel de peste 11 miliarde de euro.

Intrările nete de ISD în anul 2007 au înregistrat un nivel de 7250 milioane euro şi sunt structurate astfel:

Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2220 milioane euro (31% din fluxul net de ISD). Din această sumă, 80 milioane euro constituie aportul în natură, ceea ce reprezintă 1,1% din total flux net;

Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1327 milioane euro (18% din fluxul net). În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 2292 milioane euro, înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2007 cu pierderi, sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea;

Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 3703 milioane euro, ceea ce reprezintă 51% din fluxul net al ISD.

Soldul ISD la finele anului 2007 a înregistrat nivelul de 42770 milioane euro şi cuprinde şi diferenţele valorice provenite din reevaluări datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor, precum şi din retratări contabile. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2007 de 31501 milioane euro (74% din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 11269 milioane euro (26% din soldul final al ISD). Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România, atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. Acest fapt o situează pe locul 30 într-un clasament mondial realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Aceasta valoare duce ţara noastră la o cotă a investiţiilor străine directe de 0,51% din volumul total al investiţiilor din statele din Europa de Est însă, România se clasează pe a doua poziţie, fiind devansată de Polonia. Polonia este pe prima poziţie între ţările din Europa de Est: locul 24, FDI 12,6 mld. USD, 0,84% din volumul mondial total. Raportul, realizat de EIU în cooperare cu Columbia Program on International Investment (CPII), estimează că influxul investiţiilor străine directe la nivel mondial a crescut în 2007, deşi la un ritm mai scazut decât cel din 2004-2006. După această creştere va urma un declin uşor în 2008, dar îşi va reveni la un ritm puternic în urmatorii ani, în 2009-2011. Statele Unite vor ramâne destinaţia numărul unu pentru investiţii străine directe şi în perioada 2007-2011, cu un procent de circa 17% din volumul investiţiilor totale la nivel mondial. În 2007, principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto şi a componentelor auto, telecomunicaţiile şi IT, energia (biodisel şi

eoliană), industria materialelor de construcţii şi altele. Printre proiectele facute publice se află cele dezvoltate de Renault Technologie, Delphi Diesel, Honsel, Nokia, Ericsson, dar şi Pirelli Ambiente Technology, în domeniul componentelor auto, cu o valoare de 25 milioane de euro.

Graficul nr. 16Investiţii străine în 2007. Structura soldului ISD la 31 decembrie 2007

Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe activităţi economice, în anul 2007.

1.3.4.2 Repartizarea ISD pe ţări de origine în anul 2007

Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10%din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente13:

13 www.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007.

http://www.bnro.ro/

Primele tari clasate sunt: Austria (21,4% din soldul ISD la sfârşitul anului 2007, în scădere de la 23% în anul 2006), Olanda (16,3%, în scădere de la 17,1% în 2006), Germania (11,7%, în creştere de la 10,1%) şi Franţa (8,8% faţă de 8%), precum şi Grecia (7,5%), care îşi menţine ponderea din anul 2006.

Tabelul nr. 10

Graficul nr. 17Investiţii străine în 2007. Repartizare pe ţări de provenienţă

Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă, în anul 2007

Investiţiile austriece. Începând din 1990, Austria a fost unul dintre partenerii principali ai României, în materie de schimb comercial. Cu un capital subscris de 2,1 miliarde de euro, cu peste 4300 de companii care deţin capital austriac. Însă, tranzacţia BCR schimbă poziţia acestei ţări printre investitorii străini. Venirea Erste Bank în ţara noastră şi preluarea BCR a devenit una dintre cele mai importante acţiuni de privatizare desfăşurate în România. Principalii investitori austrieci din ţara noastră, sunt OMV, Raiffeisen, Schweighofer, Strabag, Porsche Romania, Bramac Baumit Wienerberger, Volksbank, Vienna (detine Omniasig şi Unita). Multe dintre companiile austriece sunt interesate să investească în domeniul imobiliar prin cumpărarea terenurilor aflate în vecinătatea şoselelor,a principalelor noduri de transport, să investească în industria constructoare de maşini, în industria metalurgică, producţia de echipament, industria alimentară . În domeniul bancar, Raiffeisen Bank şi Volksbank deţin un rol fruntaş în topul investitorilor din cadrul acestui sector. După preluarea BCR, Austria a devenit principalul investitor străin în România.

Investiţiile olandeze. Din totalul investiţiilor directe în România, Olanda deţine peste 20% din acestea. Peste 2700 de companii care activează în România deţin capital olandez, investiţii consistente fiind făcute de Unilever, ING, ABN AMRO, Frans Maas, Frans Maas, Remco, Philips, Damen Shipyards Group, KPMG, Heineken, SPAR, Friesland,Verder Group, TNT, Golden Tulip Hotels, KLG (Kuijken Logistics Group), Centrum Transport, etc .Investiţiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT, producţie şi logistica, procesarea laptelui, sistemul bancar.

Investiţiile nemţeşti.Germania e un important partener comercial al ţării noastre. Peste 14500 companii

operează în România, aportul de capital în moneda străina fiind de peste 1,5 miliarde de euro. Majoritatea investiţiilor sunt efectuate în afaceri de mici proporţii. Mai mult de peste 90% din totalul investiţiilor sunt de mai puţin de 40000 de euro, însă contribuţia la creşterea economică a României este substanţiala. Totuşi, statisticile nu iau în considerare investiţiile nemţeşti efectuate în ţara noastră de filialele din alte ţări europene ale companiilor germane.

Principalele sectoare de investiţie ale companiilor de origine germană sunt: industria automotive, metalurgie, comerţ, industria materialelor plastice, IT, servicii financiare, principalii investitori fiind: Metro, Praktiker, Kaufland (membru al concernului Group Lidl & Schwarz), Selgros, Billa, Tengelmann (Plus), E.ON Ruhrgas, Steilmann, Linde, Heidelberger Cement (CarpatCement), Siemens, Dr. Oetker.

Ultima investiţie majoră a fost efectuată de Willy Kreutz (în Parcul Industrial din Timişoara situat în Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro în producţia de lămpi fluorescente şi Marquardt Schaltsysteme care e a investit aceeaşi sumă în facilitatea de producţie din Sibiu. De asemenea, s-au realizat investiţii de peste 15 milioane de dolari în producţia de componente ale automobilelor în anul 2008.

Investiţiile franceze.Peste 4800 de companii care deţin capital francez sunt înregistrate la Registrul

Comerţului. Principalii investitori de origine franceză sunt: Orange, Société Générale, Lafarge Romcim, Renault-Dacia, Vivendi Environment, Carrefour, Auchan si Alcatel. Companiile franceze au fost interesate în principal de companiile romaneşti aflate în procesul de privatizare. O excepţie o reprezintă Alcatel si Oraange. Alcatel a investit în România încă din anul 1991.

Investiţiile italiene.Peste 22000 de companii din Italia activează în prezent în România. Sectoarele de

activitate în care sunt concentrate investiţiile de origine italiană sunt: industria textile, construcţii, comerţ, servicii şi agricultură. Principalii investitori sunt: Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefin, Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefininvesti.

Investiţiile americane. Investitorii americani au devenit investitori în sectoarele strategice ale României

cum ar fi: telecomunicaţii, infrastructură, industria constructoare de maşini, finanţe şi agricultură. Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente în România conform cu statisticile efectuate în martie 2007.

Investiţiile efectuate de companiile din SUA însumează peste 700 milioane de euro, principalii investitori sunt: Qualcomm, Philip Morris, General Electric, UPC, Citigroup, AIG, IBM, Procter&Gamble, Coca-Cola, Solectron, Timken, McDonald’s, Trinity Industries, Kraft Foods, American Life Insurance Company, Precision Cast Parts Corporation, Sara Lee, Smithfield.

Investiţiile britanice.Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din România, cu intrări de

capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. Domeniile predilecte de investiţie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar, cel al construcţiilor, al transporturilor feroviare, industria textila, electrica, şi agricultura.

Investitorii din Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline, BPB Gypsum Ltd, Mivan-Kier, Coats, Aviva, Halewood, British Vita. DIY retailer Brithouse plănuieşte să investească 25 de milioane de euro în următorii 5 ani, în România..

1.3.5. Investiţiile străine directe în anul 2008

Investitiile straine directe au urcat in primele doua luni ale anului 2008 la 1,22

miliarde euro, cu 40% peste nivelul din acelasi interval din 2007, si au acoperit peste

jumatate (55,5%) din deficitul de cont curent, proportie superioara celei de anul trecut.

Dupa primele doua luni ale anului trecut, investitiile straine directe ajunsesera la 870 milioane euro si acopereau 42,5% din deficitul de cont curent de la acea vreme.

Din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania in lunile ianuarie si februarie, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat mai putin de jumatate (49,2%), iar creditele intra-grup au reprezentat restul de 50,8%. Creditele pe care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate au potentialul de a adanci deficitul de cont curent, deoarece vor fi returnate la scadente.

Ponderea acestora in investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 a crescut usor fata de primele doua luni din 2007, cand creditele intra-grup reprezentau 46% din total.

Fata de ianuarie 2008, investitiile straine directe au avansat, in februarie, cu 75,25%. Investitiile straine directe au insumat, in prima luna din acest an, 695 milioane euro, dar acopereau intr-o mai mare masura (61,2%) deficitul de cont curent.

Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069 miliarde euro si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%.

In 2008 Romania ocupa prima pozitie in randul celor mai atractive tari pentru investitori din Sudul Europei, avand un procent de 52% din totalul investitiilor , fiind urmata de Turcia cu un procent de 50%, Bulgaria cu 40%, Grecia cu 31%, Croatia cu 28% si Serbia cu 19 %.

In 2009, procentul se va reduce si mai mult, la 36,4% si la 30% in 2013, mai arata proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza. Astfel, deficitul de cont curent se va largi in acest an pana la 18,2 miliarde euro, dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut, pana la 13,6%, in comparatie cu rezultatul revizuit de 13,9% in 2007, se mai spune în prognoza de primavara a CNP.

In urmatorii ani, investitiile straine directe se vor reduce treptat, pana la 6,4 miliarde euro în 2013. In acest an, investitiile straine vor acoperi doar 41,2% din deficitul de cont, fata de anul trecut cand a acoperit 41,7 procente.

1.3. Impactul globalizării asupra pieţei financiare din România

1.4.1. Globalizarea sistemului bancar

Sistemul bancar românesc trece printr-o continuă perioadă de restructurări şi reforme. Deoarece “băncile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de participanţi instituţionali din cadrul oricărei economii subdezvoltate sau în curs de dezvoltare”14 acestea trebuie să ştie cum să-şi gestioneze resursele, cum să-şi îmbunătăţească portofoliul de produse şi servicii astfel încât să facă faţă tuturor categoriilor de agenţi economici de pe piaţă. Deşi începută, reforma în sistemul bancar trebuie să continue până în momentul în care să fie înlăturate: riscurile inerente activităţii bancare, activitatea bancară defectuoasă, constrângerile financiare, fluctuaţiile activităţii economice şi până când cadrul legal şi instituţional să dea posibilitatea unei funcţionări fluide şi eficiente a acestui sistem, deoarece un sistem bancar nesănătos poate fi cauza unei restrângeri a creşterii economice, a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului extern şi asupra imaginii ţării.

Un alt element de o importanţă majoră este procesul de globalizare care a cuprins şi sistemul bancar, activitatea financiar-bancară devenind chiar unul dintre domeniile de vârf ale acestui proces, proces care se referă la eliminarea barierelor din calea comerţului şi investiţiilor internaţionale, la transnaţionalizarea activităţii economice, la accentuarea cooperării internaţionale în domeniul producţiei şi circulaţiei bunurilor, al operaţiilor financiare şi bancare, funcţionarea economiilor naţionale în cadrul unor organizaţii integrate. “Procesul de globalizare a activităţii bancare apare ca un promotor, ca un factor de susţinere a globalizării în toate compartimentele, datorită rolului prioritar al asigurării şi distribuirii financiare în toate procesele de dezvoltare.”15 Acest fenomen a trecut prin câteva etape ale lansării sale de la operaţiuni simple la operaţiuni sofisticate, având ca şi efect creşterea inovaţiei în domeniul bancar. Apar noi produse şi servicii care au o durată de viaţă scurtă, în locul lor apărând alte produse şi servicii din ce în ce mai sofisticate, care trebuie să facă faţă nevoilor diversificate ale agenţilor economici. Evoluăm înspre un concept de bancă a viitorului în care discreţia în domeniul gestionării banilor este recunoscută şi unde serviciile oferite clienţilor cu ajutorul telecomunicaţiilor sunt tot mai diversificate şi tot mai complexe.

1.4.2. Principalele instituţii bancare care activează în România contemporană

14 Nicolae Danilă, ‘Privatizarea băncilor’, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.13715 Nanu Roxana Maria, ‘Reforma sistemului bancar din România’, Editura Universitară, Craiova, 2002, pp. 9-10

Banca Comerciala Romana (BCR)Banca Comerciala Romana , membra a Grupului Erste( din decembrie 2005), este o

banca universala fiind cea mai importanta institutie bancara din Romania si gestionand active de peste 16,5 miliarde de EURO. Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. B.C.R. este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990. Banca Comerciala Romana, membra a Grupului Erste, este cel mai important Grup financiar din România cu active de peste 16,5 miliarde de euro. Banca ofera întreaga gama de produse si servicii, având în prezent 532 sucursale si agentii în întreaga tara în majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. BCR detine o cota de piata de 26.2%.Banca Romana de Dezvoltare (BRD)

Istoria BRD începe în 1923, odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial, ca instituţie publica. In 1948 când, conform Legii naţionalizării din iunie 1948 (după al doilea războil mondial) este naţionalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiţii. . În 1957, Banca de Credit pentru Investiţii devine Banca de Investiţii. Ea obţine monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990, când monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a fost suprimat.

Totalul creditelor acordate era la sfârşitul anului 2007 de aproximativ 27miliarde RON, creditele pentru persoane fizice reprezentând 50%. Volumul total al creditelor acordate de BRD - Groupe Société Générale a crescut cu 44%, faţă de 31 decembrie2006.La finele anului 2007, depozitele clientelei depăşeau 27 miliarde RON, marcând ocreştere de 37% faţă de 31 decembrie 2006.Venitul net bancar a cunoscut o creştere importantă în 2007, valoarea sa fiind de 2 512 milioane RON, mai mare cu 42% în comparaţie cu anul precedent.Profitul net al BRD se ridică la 917 milioane RON* (+40% faţă de 2006). BRD-GSG deţine o cotă de piată de 16,3%.Raiffesen BankRaiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania - Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment Romania, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank. In prezent, banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 125.000 IMM-uri) si peste 4.700 corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are in România o retea de aproape 370 de unitati si aproximativ 5.600 de angajati. Raiffeisen Bank si-a bugetat pentru 2007 un profit in valoare de 59 milioane de euro, in crestere cu 10% comparativ cu anul trecut. In prima jumatate a anului, Raiffeisen Bank Romania a inregistrat un profit net de 47,2 milioane de euro, de 2,7 ori mai mare comparativ cu perioada similara din 2006. raiffeisen Bank detine o cotă de piaţă de 8%.UniCredit Tiriac Bank

Unicredit Tiriac Bank a rezultat in urma fuziunii prin absorbtie dintre bancile HVB Tiriac si Unicredit Romania;a inceput cu un capital social de 379,1 milioane lei (113 milioane euro), potrivit proiectului de fuziune publicat in decembrie 2006. Procesul

http://www.standard.ro/tag/raiffeisen_bank.html

de integrare a fost demarat la inceputul lunii octombrie 2006.Proiectul de fuziune prevedea finalizarea operatiunii pe data de 1 iunie 2007, "cu exceptia cazului in care fuziunea nu va putea fi inregistrata la registrul comertului in data de 31 mai 2007. UniCredit Tiriac Bank , membra a Unicredit Group este un important jucator pe piata bancara din Romania, cu active in valoare de 3,6 miliarde EUR, o retea de peste 140 sucursale, unde peste 2.600 de angajati vin in ajutorul a peste 600.000 de clienti.La sfârşitul primului trimestru al anului 2007, băncile care au fuzionat au înregistrat un profit brut combinat de 83 milioane lei, venituri totale de 197 milioane lei (în creştere 17,7% faţă de primul trimestru din 2006) şi active în valoare de 12 miliarde lei (3,7 miliarde euro). Cota de piata a acesteia este de 5,1%BANCPOST

A fost infiintata la 1 iunie 1991 împreună cu 4 regii autonome (Posta Romana, Romtelecom, radiotelecomunicatii), prin desprinderea lor din fosta regie de interes naţional, Rom Post Telecom , fiindu-i atribuită o parte din patrimoniul acesteia. Bank Post a fost privatizată în luna aprilie 1999, la sfârşitul anului 2000, capitalul social de la 106,6 miliarde lei la 665 miliarde lei, ocupând în prezent locul al treilea însistemul bancar românesc, după valoarea acestui indicator. Astfel la inceputul anului 2008 reteaua de unitati Bancpost este formata din 252 agentii si 678 bancomate fata de 189 agentii si 562 bancomate la sfarsitul lui 2006. Bank Post detine o cotă de piaţă de 4,5%.

1.4.3. Cum ar putea afecta criză economică actuala Sistemul Bancar din România?

Aproape 187.000 de romani aveau de rambursat credite mai mari de 20.000 de lei (peste 5.600 de euro) la sfarsitul anului trecut, numarul clientilor persoane fizice cu expuneri medii si mari inregistrand o crestere de 163% fata de 2004, potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB). Pe scurt, aproape 116.000 de clienti persoane fizice au contractat anul trecut credite cu valori mai mari de 5.600 de euro, majoritatea finantarilor de acest nivel fiind folosite pentru cumpararea sau constructia de locuinte. Intre timp, probabil ca numarul de astfel de clienti a trecut de 200.000.

Cresterea rapida a clientelei formate din persoane fizice a facut ca valoarea creditelor acordate sa creasca intr-un an sa ajunga la 2.77 miliarde de euro in decembrie 2005. In conditiile unei cresteri atat de rapide a numarului de clienti persoane fizice, ponderea acestora in numarul total al debitorilor inregistrati in baza de date a CRB a urcat de la 63% la 78% pe parcursul a douasprezece luni. De asemene valoarea creditelor acordate persoanelor fizice au reprezentat la sfarsitul anului 2005 17.7%din totalul sumelor datorate bancilor

Si in 2005 clientii persoane fizice au preferat sa ia credite in valuta: imprumuturile in euro au reprezentat 65% din total, in timp ce leul a avut o pondere de 27%, iar dolarul american de 8%. In trimestrul I al lui 2006 ponderea creditelor in valuta din totalul creditului

neguvernamental a scazut la 49,7%, leul devenind preponderent pentru prima data in ultimii zece ani. Pe piata bancara dobanzile la creditele in euro au scazut puternic in ultimii doi ani, de la o medie de 10-11% la 7-8%, ca urmare a cresterii competitiei intre banci, cu toate ca Banca Centrala Europeana a ridicat rata de referinta la euro. Creditele in lei raman la rate inalte ale dobanzii, de 14-16% si chiar mai ridicate pentru creditele de consum. Potrivit statisticilor CRB, cele mai mari probleme la rambursare sunt inregistrate in cazul creditelor de valoare mai mica si nu la cele de peste 20.000 de lei. De exemplu, la 31 decembrie 2005 CRB avea in baza de date 222.417 persoane fizice cu restante mai mari de 30 de zile la restituirea unor credite cu valoare mai mica de 20.000 de lei. Valoarea totala a restantelor se ridica la 162,1 milioane de lei (45,6 mil. euro). In primele patru luni din 2006, numarul restantierilor cu credite mici a urcat cu inca 35.000, suma totala restanta ajungand la 196,4 mil. lei (55 mil. euro). In cursul lui 2005 bancile au facut 4,1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB, de aproape patru ori mai multe decat in 2004, solicitand date despre riscul global, creditele si restantele debitorilor. Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005, fata de circa 90% in decembrie 2004. In cursul lui 2005 bancile au facut 4,1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB, de aproape patru ori mai multe decat in 2004, solicitand date despre riscul global, creditele si restantele debitorilor. Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005, fata de circa 90% in decembrie 2004. In ciuda cresterii rapide a expunerii bancilor fata de persoanele fizice, BNR considera ca sistemul este capabil sa absoarba socuri importante, inclusiv unul ce ar fi produs de o eventuala depreciere a leului cu 18,6%. In conditiile in care creditul in valuta ramane preponderent in cazul persoanelor fizice, intr-un asemenea scenariu ar rezulta o crestere brusca si semnificativa a efortului rambursarii, fara insa ca stabilitatea sistemului bancar sa fie pusa in pericol - conform evaluarilor facute de BNR.

Inca de anul trecut, piata valutara de la Bucuresti a inceput sa fie din ce in ce mai strans conectata la miscarile din regiune, investitorii cu plasamente in Europa Centrala si de Est ajungand sa ia decizii de ansamblu in privinta activelor in zloti, lei sau forinti. Ca urmare, leul a simtit rapid miscarea capitalurilor de retragere din zona, inregistrand o depreciere de pana la patru puncte procentuale intr-o saptamana. Cu toate acestea, banca centrala considera ca riscul de contagiune ce s-ar putea manifesta in cazul unei evolutii adverse pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a pastrat redus. Chiar daca evolutia cursului se regleaza intr-un interval relativ scurt, inclusiv datorita adancimii reduse a pietei, apare o volatilitate crescuta. Raportul asupra stabilitatii financiare publicat saptamana trecuta de BNR arata ca volatilitatea mare poate genera instabilitate si nesiguranta mai ales in randul populatiei, care nu beneficiaza de acoperire "naturala" fata de fluctuatiile cursului atat timp cat nu obtine venituri in valuta sau indexate in functie de o valuta. BNR crede ca pe termen scurt este de asteptat ca populatia sa se indatoreze in continuare preponderent prin credite de consum. Pe termen lung, procesul de convergenta

ar urma sa sustina dezvoltarea creditului ipotecar, insa conditionat de cresterea veniturilor si a ofertei de imobile. BNR este preocupata de faptul ca ponderea creditului in valuta a crescut semnificativ, datorita ratelor mai reduse ale dobanzilor, precum si a procesului de apreciere a leului. In special creditele imobiliare sunt denominate in valuta, insa avand in vedere ca pe termen lung exista perspectiva adoptarii euro, impactul negativ asupra clientilor neacoperiti la riscul valutar este mai redus. BNR crede ca este posibil ca apetitul pentru credite in valuta sa ramana ridicat, in conditiile in care exista asteptari privind aprecierea in continuare a leului. Pe de alta parte, banca centrala nu-si face griji in privinta expunerii directe a bancilor la riscul de curs de schimb, considerand ca aceasta ramane redusa. In perioada 2001-2005 creditul in valuta a crescut in medie cu 46.9%, iar depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut in medie cu 22.3% pe an.

Cresterea accelerata a creditelor in valuta consemnata in ultimii ani ar putea genera o serie de riscuri pentru banci si pentru stabilitatea macroeconomica din Romania, potrivit unui raport al Bancii Centrale Europene (BCE). "Riscul legat de creditare ramane principalul risc pentru stabilitatea financiara a Romaniei. Cresterea volumului de credite a fost determinata de imbunatatirea increderii consumatorilor, cresterea economica semnificativa si stabilizarea situatiei macroeconomice", se arata in raportul BCE. Intrucat o parte importanta din imprumuturi este acordata in valuta, consumatorii finali se confrunta cu un risc valutar semnificativ, ceea ce ar putea crea probleme bancilor, sustin specialistii BCE. "Tranzactiile in valuta pot avea efecte negative asupra stabilitatii financiare, intrucat entitatile economice vor fi nevoite sa se confrunte cu riscuri valutare. Acest lucru va creste gradul de vulnerabilitate in cazul unei crize financiare", se arata in raportul BCE. Diferentele de curs valutar pot avea un rol important in exacerbarea crizelor financiare si pot determina cresterea semnificativa a costurilor necesare pentru rezolvarea lor, cea mai mare parte a acestor costuri fiind suportata de contribuabili, sustin specialistii BCE. Astfel, deprecierea semnificativa a monedei nationale ar putea determina o serie de falimente in sectorul bancar si deterioarea bilanturilor institutiilor de credit, ceea ce ar acutiza criza. Potrivit BCE, structura activelor bilantiere ale bancilor romanesti difera de cea a institutiilor de credit din zona euro, in sensul ca in Romania bancile se bazeaza in principal pe depozite atrase de la rezidenti si pe imprumuturile din strainatate pentru a obtine resurse, in timp ce bancile europene au la dispozitie o gama variata de posibilitati de creditare, precum pietele interbancare si de titluri, foarte dezvoltate.

In ultimi ani sectorul bancar romanesc a fost caracterizat printr-o profitabilitate ridicata generate in principal de veniturile din dobanzi.

1.4.4. Condiţiile FMI pentru un împrumut de criză

Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International ar aduce, potrivit analistilor, multiple avantaje Romaniei – leul ar putea sa se aprecieze, ratingurile de tara s-ar putea imbunatati, investitorii si-ar recapata increderea in economia locala si, de asemenea, Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. Singurele temeri ale acestora se refera insa la „costul“ imprumutului, respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est – Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus –,tari afectate sever de criza financiara. Totodata, FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei, fost stat sovietic, grav lovit de criza economica si financiara internationala, potrivit AFP. Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani, precizeaza sursa citata. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord, acestea sunt, potrivit reprezentantilor Fondului, mult mai permisive in conditiile actuale de criza. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est, principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor si temperarea inflatiei. Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb. Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului valutar. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a deficitului bugetar, cat si depasirea problemei deficitului de cont curent."Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI.

1.4.4.1. Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al României

Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si relatia cu acesta, din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici, fapt pentru care la scurt timp dupa aderareas Romaniei la U.E., oficialli tarii pareau sa considere inutila prezenta si ajutorul FMI, opinie ce s-a dovedit pripita. FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de pâna la 20 de miliarde de euro, cel mai mare acordat vreodata tarii, România neputându-si permite sa refuze oferta. România , la fel ca si alte tari nou aderate la UE, aflate acum in cautare de ajutor financiar, nu poate fi invinovatita pentru criza financiara globala, fiind doar una din victimele acesteia. România si fratii ei sunt tari in care bancile si companiile

http://www.financiarul.ro/2009/03/23/adevaratul-pericol-al-imprumutului-urias-de-la-fmi-al-romaniei/

http://www.financiarul.ro/2009/03/23/adevaratul-pericol-al-imprumutului-urias-de-la-fmi-al-romaniei/

internationale, mai ales din Europa occidentala, au investit zeci de miliarde de euro, fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se prabusesc sub suflul crizei. Nu in ultimul rând insa, aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european, platit de contribuabilii europeni, asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari decât cele experimentate pâna acum la nivel mondial. Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie, pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale, Comisia Europeana a spus ca nu are bani suficienti pentru ajutor, afirma recent presedintele Traian Basescu. Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant , la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii).Motivele acestui imprumut , planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI, sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala, in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor , conform afirmatiilor premierului Emil Boc. România este impinsa sa extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala, pe o perioada de doi ani, cu o perioada de pauza la rambursare de doi ani, urmata de o rambursare a dobânzilor si mai târziu a sumei imprumutate, pe o perioada de alti cinci pâna la sase ani. Desigur, autoritatile române spera intr-un miracol economic global, ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste decât ar fi putut prognoza cineva acum un an, asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010, socoteste presedintele Basescu. Pe scurt, fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 3-4% anul acesta, dupa noua ani consecutivi de expansiune economica, in timp ce deficitul bugetar va depasi 4% din PIB, peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht pentru tarile membre ale UE. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca românii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani, problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii, pentru a face acest imprumut eficient. Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este ca România sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare, presupuse a ajuta tara sa evite dezastrul financiar, facându-i apoi pe cetatenii români sa ramburseze imprumutul prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene, a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. De ce ar crede cineva ca autoritatile române sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar, daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank, ultimele doua banci ramase in proprietatea statului, in scopul de a revigora creditele. Dovezile din ultimele doua decenii indica faptul ca, dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului, acele banci se transforma mai

devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in instrumente corespunzatoare, destinate intr adevar consolidarii economiei. Indiferent de cât de buna treaba va face Banca Nationala a României, in fruntea careia se afla Mugur Isarescu, pentru a proteja leul de oscilatii abrupte , eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. România are acum un guvern de compromis, alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari partide ale tarii, care pâna de curând se urau in public unul pe altul. Este vorba pe de-o parte de democrat-liberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente, inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfârsitul anului, comenteaza sursa citata. Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense atât pentru cei care care acorda imprumutul, cât si pentru cei care il primesc. UE si FMI trebuie sa se arate mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa respecte regulile acordului, in caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-o gaura neagra financiara. În joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. Esecul punerii in aplicare a unui program economic sanatos, asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani, ar putea cufunda România in recesiune economica, somaj in masa si inflatie in crestere. Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu, iar aceasta va rasturna planurile României de a adopta euro, punând sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru al UE. România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile UE pe care nu a reusit pâna acum sa le absoarba. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din atât de necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, atunci când alimentele de baza si benzina erau rationalizate iar românii inghetau in apartamente. Acest lucru s-a intâmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea imprumuturilor straine, pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente , palate si alte proiecte ample, care au produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au intâmplat acum aproape o generatie in urma, insa amintirile sunt inca vii in mintea multor români, care au iesit in strada pentru a rasturna regimul.

CONCLUZII

Îndelung discutată şi analizată, globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv, fără precedent în istoria universală, prin amploarea şi evoluţia sa. Criticată de unii, slăvită de alţii, globalizarea îşi urmează traiectoria.

Acest proces atât de controversat constă, în esenţă, în integrarea mai puternică a ţărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport şi comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor, serviciilor, capitalului, cunoştinţelor şi a oamenilor între state.

Globalizarea se afla în plină afirmare, iar noua economie modelată de procesul globalizării, considerată în totalitatea sa la scară planetară, este în mod inevitabil o operă complexă la care îşi aduc o contribuţie deosebit de importantă şi operatori, agenţi economici internaţionali, naţionali şi locali, iar activitatea acestora se interferează cu cele ale agenţilor economici planetari – firmele multinaţionale. Globalizarea este determinată într-o foarte mare măsură de corporaţiile internaţionale, care nu deplasează numai capital şi bunuri între state, ci şi tehnologie.

În opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz „ cei care critică globalizarea ignoră prea adesea beneficiile ei”16. Globalizarea a făcut să scadă sentimentul izolării resimţit în multe ţări în dezvoltare, mulţi oameni din aceste ţări având acces la cunoaştere într-o măsură mult mai mare decât cei mai bogaţi oameni din lume în urmă cu un secol.

Este bine cunoscut faptul că globalizarea generează efecte diferite la nivelul statelor. În general, marile puteri economice sunt cele care definesc şi coordonează principiile acestui proces universal, care au un cuvânt important de spus în stabilirea strategiilor de dezvoltare a lumii, dar cu toate acestea, toate statele trebuiesc angrenate în acest proces.

Mişcările antiglobalizare sunt o replică la atitudinea unor organisme internaţionale, precum Organizaţia Mondială a Comerţului, care nu de puţine ori, prin politica promovată au defavorizat şi mai mult economiile ţărilor slab dezvoltate şi au continuat să avantajeze marile puteri.

Nemulţumirea la adresa globalizării provine mai ales din faptul că o anumită concepţie economică – fundamentalismul de piaţă – este pusă înaintea tuturor celorlalte concepţii. Opoziţia faţă de globalizare manifestată în multe părţi ale lumii nu vizează globalizarea în sine – noile surse de fonduri destinate promovării creşterii economice sau noile pieţe de export – ci un anumit set de doctrine, politicile cuprinse în Consensul de la Washington pe care le-au impus instituţiile financiare internaţionale.

Cel mai puternic efect al globalizarii este cu siguranta cel legat de omogenizarea si standardizarea stilului de viata, considerat în mod categoric si unanim ca rezultat negativ al globalizarii. Criticile fata de acest efect au fost extrem de vehemente având în vedere ca uniformizarea se manifesta în toate aspectele vietii sociale, materiale sau non-materiale. Procesul de stergere a granitelor între state creeaza teama de pierdere a identitatii culturale, de standardizare a stilului de viata, a mentalitatilor.

16 Josepf E. Stiglitz – Globalizarea, speranţe şi deziluzii, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 31.

Comertul are implicatii negative asupra relatiilor politice datorita inegalitatilor pe care le creeaza. Desi dereglementarea comertului este asociata cu cresterea schimburilor comerciale pentru toti partenerii, câstigurile economice sunt adesea inegal distribuite. În cadrul multor tari în dezvoltare, globalizarea exacerbeaza inegalitatile la diferite niveluri. Chiar si cele mai optimiste studii arata ca desi globalizarea a ajutat la reducerea saraciei în multe tari în dezvoltare, nu toate statele s-au integrat cu succes în noua economie globala. În acelasi timp, integrarea în pietele globale si expunerea mai mare la bunuri de import si la noi stiluri de viata întaresc sentimentele nationaliste, ducând pe termen mediu la potentiale surse de conflict.

Nemultumirile celor saraci dar multi se fac tot mai simtite, o marginalizare continua a acestora ar putea genera conflicte. Pentru milioane de oameni globalizarea nu a adus nimic. Situatia multora chiar s-a înrautatit, locurile lor de munca fiind desfiintate, iar traiul devenind mai nesigur.

Globalizarea activitatii umane creeaza alaturi de numeroase efecte pozitive si mari dezechilibre ecologice care, daca nu sunt stopate la timp, pot ameninta existenta omenirii în urmatorii ani. Mediul înconjurator este unul global, iar efectele negative generate de o catastrofa naturala sau de ignoranta omului la nivel local, pot fi transmise asupra întregii planete, uneori cu consecinte ireversibile.

Totusi, în prezent, globalizarea poate fi o forta de propagare a binelui: a facut ca sute de milioane de oameni sa ajunga la un nivel de trai superior; globalizarea economiei a adus foloase tarilor care au profitat de ea identificând noi piete de export si atragând investitiile straine. Cresterea comertului international, fluxurile financiare internationale masive, precum si activitatile corporatiilor multinationale leaga tot mai strâns una de cealalta economiile mondiale, facând astfel din globalizare o trasatura extrem de controversata a economiei mondiale.

Gratie unei complicate retele de mecanisme, procese, precum unificarea rapida a pietelor si a capitalului si procese tehnologice, accelerate de combinatia dintre calculatoare, sateliti de telecomunicatii si cabluri submarine si din fibra optica, globalizarea a ajuns astazi la cel mai înalt stadiu al sau.

Astazi, globalizarea economica nu mai este o simpla tendinta trecatoare sau un capriciu economic, este deja un sistem international care reflecta mondializarea comertului, ea însemnând de fapt lupta pentru piete. Tranzactiile electronice, dezvoltarea transnationalelor si formarea de aliante strategice transcend granitele tarilor. Globalizarea comerţului a devenit posibilă datorită în principal liberalizării circulaţiei mărfurilor în lume şi dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi informaticii.

În ceea ce priveşte România, globalizarea a creat probleme serioase. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică o ţară epuizată.

România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid.

Trebuie să acceptăm că „forţele globalizării remodelează lumea noastră, atât prin fiecare integrare economică, cât şi prin modalitatea transfrontalieră în creştere a oamenilor şi a cunoştinţelor”.

Starea de globalitate induce ca tot ceea ce are loc pe planetă, indiferent de coordonatele geografice, să nu mai reprezinte ceva limitat local, descoperirile, victoriile ca şi catastrofele să intereseze sau să privească pe toată lumea pentru că toţi devenim obligaţi, într-un fel, să ţinem cont în viaţa şi activitatea noastră că ceea ce este local-personal se mişcă pe axa local-global.

Aforismul „Gândeşte global şi acţionează local” este o realitate de care trebuie să ţină seamă toate statele indiferent de nivelul de dezvoltare.

ANEXE

Anexa nr. 1

Topul celor mai mari 25 de Corporatii Transnationale non-financiare in functie de fondurile straine in 2007 - milioane dolari-

Loc in functie de marimea fondurilor straine

Denumire corporatie

Tara de provenienta

Domeniul de activitate

FonduriStraine Total

1 General Electric SUA Echipamente electrice si electronice

442278 697239

2 Compania Britanica de Petrol

Marea Britanie

Exploatari/Distributie petrol

170326 217601

3 Toyota Motor Company

Japonia Vehicule Auto 164627 273853

4 Shell Group Marea Britanie, Olanda

Exploatari/Distributie petrol

161122 235276

5 Exxonmobil Corporation

SUA Exploatari/Distributie petrol

154993 219015

6 Ford Motor Company

SUA Autovehicule 131062 278554

7 Vodafone Group

Marea Britanie

Telecomunicatii 126190 144366

8 Total Company Franta Exploatari/Distributie petrol

120645 138579

9 Electricite De France

Franta Electricitate, Gaz, Apa

111916 235857

10 Wal-Mart-Stores

SUA Comert cu amanuntul 110199 151193

11 Talefonica SA Spania Telecomunicatii 101891 14353012 E .On Germania Electricitate, Gaz,

Apa94304 467565

13 Deutsche Telekom SA

Germania Telecomunicatii 93488 171421

14 Volkswagen Group

Germania Autovehicule 91823 179906

15 France Telecom Franta Telecomunicatii 90871 13587616 ConocoPhillips SUA Exploatari/Distributie

petrol89528 164781

17 Chevron Corporation

SUA Exploatari/Distributie petrol

85735 132628

18 Honda Motor Co Ltd

Japonia Autovehicule 76264 101190

19 Suez Franta Electricitate, Gaz, Apa

75151 96714

20 Siemens AG Germania Echipamente electrice si electronice

74585 119812

21 Hutchinson Whampoa Limited

Hong-Kong, China

Diverse 70679 87146

22 RWE Group Germania Electricitate, Gaz, Apa

68202 123080

23 Nestle SA Elvetia Alimente si bauturi 66677 8342624 BMW AG Germania Autovehicule 66053 10411825 Procter &

GambleSUA Diverse 64487 138014

Sursa : World Investemnt Report 2008, Transnational Corporations and the Infrastrucure Challenge

Anexa nr. 2

Clasamentul in functie de capitalul social subscris

Nr. crt.

Compania Compania investitoare Tara Activitatea

1Automobile-Dacia SA

Renault SA Franta Automotive

2Mittal Steel Galati SA

Mittal Steel Holding AG Elvetia Productie de otel

3A&D Pharma Holdings SRL

A&D Pharma Holdings NV

Olanda Farmacie

4Rompetrol Rafinare SA

Grupul Rompetrol SA Olanda Productie de ulei

5 Telemobil SA Inquam SAI. Virgine

Telecomunicatii

6

Cosmote Romanian Mobile Telecommunicatins SA

Cosmote Mobile Telecommunicatins SA

Grecia Telecomunicatii

7 Hiproma SA Bearbull SAS FrantaRetail

8 Kaufland RomaniaSC Kaufland Rumanien Warenhandel GMBH

Germania

Retail

9 Raiffeisen Bank SARaiffeisen International Bank-Holding AG

Austria Bancar

10Mechel Campia Turzii SA

Mechel International Holdings AG

Elvetia Metalurgie

11Colgate – Palmolive (Romania) SA

Colgate – Palmolive (America) INC

SUAProduse de uz personal

12Mol Romania Petroleum Products SRL

Mol Hungarian Oil & Gas Company RT

UngariaDistributie de benzina

13 Romtelecom SAOte International Investment’s Limited

Cipru Telecomunicatii

14 UPC Romania SAUPC Romania Holding B.V.

Olanda Telecomunicatii

15Rompetrol Financial Group SRL

The Rompetrol Group N.V. OlandaActivitati manageriale

16 Alro SA Marco Industries BV OlandaProductie de aluminiu

17 Petrotel – Lukoil SALukoil Europe Holding B.V. prin absorbtia Petrotel – Lukoil Holdings BV

OlandaProductie de ulei si distributie de benzina

18 EON Moldova SA EON Energie AGGermania

Energie

19Unicredit Romania SA

Unicredito Italiano SPA Italia Bancar

20Carpatcement Holding SA

Heidelberg Cement Central Europe East Holding BV

OlandaMateriale de constructie

Sursa: www.arisinvest.ro/level1.asp?id=248&LID=1

http://www.arisinvest.ro/level1.asp?id=248&LID=1

Bibliografie

1. Ana Bal, Sterian Dumitrescu – Economie mondiala – Editia a-II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2002

2. Dana Pop, ”Globalizare şi teorii ale dezvoltării”; suport de curs; Bucureşti, 20063. Dent, C. – The European Economy. The Global Context, Routledge, London,

19974. Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura

Polirom, Iaşi, 20015. Gheorghe M. Voinea, Instituţii financiar-bancare internaţionale, Iaşi 20086. Gh. Postelnicu, C.Postelnicu, Globalizarea economiei, Editura Economică,

Bucureşti, 20007. Hill, Ch.W.L. – International Business, McGrow-Hill, 20008. Ion Viorel Matei, Instituţii financiar-bancare internaţionale, Ed. Universitară,

Craiova, 20059. Işan, Vasile – Tranzacţii comerciale internaţionale, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,

200410. Joseph E. Stiglitz – Globalizarea, speranţe şi deziluzii, Editura Economică,

Bucureşti, 200511. Lukas, A. – WTO Report Card III. Globalization and Developing Countries,

Center for Trade Policy, CATO Institute, June 20, 200012. Monica Dudian, Economie, Editura All-Beck, Bucuresti, 200513. Monica Dudian, Dragos Huru,Mihaela Dobre, Iulian tanase, Gabriela Molanescu,

Marius Marinas, Liliana Craciun, Nicolae Moroianu, Economie, Bucuresti, 2005 14. Moise Elena: „Investiţii străine directe”, Ed. Victor, Bucureşti, 200515. Nanu Roxana Maria, ‘Reforma sistemului bancar din România’, Editura

Universitară, Craiova, 200216. Nicolae Danilă, ‘Privatizarea băncilor’, Editura Economică, Bucureşti, 200217. Paul Bran, Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 199018. Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Ellz Novac, Instituţii financiare

internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 200519. Plihon D. (2001): Mizele globalizării financiare, în Cordellier S. (coord.) (2001):

“Mondializarea dincolo de mituri”, Ed. Trei, Bucureşti, colecţia Ideea Europeană,

20. Popescu, A. Bondrea, Mădălina Constantinescu, Globalizarea, mit şi realitate, Editura Economică, Bucureşti, 2004

21. Suciu Titus:”Globalizarea si impactul social al acesteia in viziunea principalelor curente de gandire economica din zilele noastre”;Bucuresti,2006

22. Victor Gotişan. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe, manifestări. Cul. Globalizarea pieţei sociale. Chişinău, 2004

23. Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă, în anul 2005

24. Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006

25. Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000, www.gov.ro , www.psd.ro

26. FMI27. Foreign Direct Investment for Development, OECD, Paris, 200228. INSSE, Anuarul statistic al Romaniei 200429. INSSE, Romania in cifre 200830. Raportului UNCTAD – 199931. UNCTAD, World Investment Report 2008: Transnational Corporations and the

Infrastructure Challenge32. UNCTAD, World Economic Situation and Prospects, 200933. Strategia Nationala de Export 2005-200934. World Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New

York and Geneva, 200435. WTO Secretariat36. WTO, The Least Developed Countries Report, United Nations, 200237. WTO, International Trade Statistics, 200638. WTO Report 2008, Trade in globalising world39. WTO – Raportul asupra comerţului mondial, 200840. World Trade Report 2003; Grimwade, Nigel – International Trade, Routledge,

London, 200041. www.bnr.ro

42. www.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2003.43. www.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 200744. www.oecd.org - OECD Factbook 200945. www.wto.org - International Trade Statistics, 2008

http://www.wto.org/

http://www.oecd.org/

http://www.bnro.ro/

http://www.bnro.ro/

http://www.bnr.ro/

http://www.psd.ro/

http://www.gov.ro/

Documents

Globalizarea în România