Gonartroza sau artroza genunchiului este o afectiune degenerativa ce consta in distrugerea cartilajului hialin prezent pe extremitatile osoase articulare. Studii recente au aratat ca artroza nu se rezuma doar la distrugerea cartilajului hialin, ci afecteaza intreaga articulatie, inclusiv osul subcondral.

Factori de ric in dezvoltarea gonartrozei:

- Varsta

- Obezitatea;

- Diabetul zaharat;

- Tulburari hormonale;

- Tulburari sistemice: guta, hemocromatoza, tulburari metabolice.

- Boli neuromusculare;

- Traumatisme fizice si accidente;

- Sarcina;

- Afectiuni congenitale caracterizate prin articulatii anormal dezvoltate, ligamente cu rezistenta scazuta.

Gonartroza se poate impartii in doua forme: primitiva si secundara. Forma secundara se refera la boala degenerativa a articulatiei genunchiului ce apare secundar unor factori predispozanti, cel mai adesea un traumatism sau o anomalie congenitala de deviatie a axului biomecanic al membrului pelvin, si apare la persoane relativ tinere. Forma primara este legata in special de procesul de imbatranire si apare la persoane mai in varsta, la care se asociaza si alti factori.

CLASIFICAREA se face pe baza examenului clinic, radiologic si examenului artroscopic. Astfel gonartroza a fost impartita in 4 stadii.

Stadiul I – in care modificarile sunt minime, redoare articulara de repaus, durere moderata si uneori edem local, radiologic nu exista modificari, artroscopic exista semne de degenerare cartilaginoasa

Stadiul II – simptomele sunt moderate, cu durere locala permanenta, de intensitate medie, redoare articulara matinala, impotenta functionala usoara, tumefactie, radiologic apare ingustarea spatiului articular, artroscopic apare fibrilarea cartilajului si degenerare meniscala.

Stadiul III – simptome moderate,redoare matinala si dupa repaus semnificativa, limitarea mobilitatii articulare, cracmente osoase (zgomote articulare), radiologic – ingustarea spatiului articular, osteofite, artoscopic – frgmentarea cartilajului, corpi liberi intraarticulari, leziuni degenerative meniscale.

Stadiul IV – simptome severe, durere in repaus, noaptea, la schimbari de vreme, deformare articulara in var sau valg, instabilitate, radiologic – spatiu articular redus, scleroza osoasa in punctele de sprijin, osteofite, dezaliniere, artroscopic – dezgolirea osului subcondral pe zone intinse.

Deficitele functionale determinate de genunchiul artrozic:

- Instabilitate- Limitarea mobilitatii articulare- Mobilitate patologica

TRATAMENTUL GONARTROZEI

-tratament de recuperare (balneo-fizio-terapie), care consta in terapie fizica si educarea pacientului. Este recomandat stadiilor incipiente de gonartroza. Terapia fizica consta din exercitii fizice menite sa tonifice musculatura (in special muschiul cvadriceps) si sa amelioreze mobilitatea genunchiului: exercitii de aerobic, innot–hidroterapie, si in general exercitii care nu supun genunchii la incarcare suplimentara.

Educarea pacientului este o componenta importanta a tratamentului gonartrozei – in special modificarea stilului de viata, si anume exercitiile fizice si scaderea in greutate acolo unde este nevoie. Reducerea greutatii corporale catre limitele normale, prin exercitii fizice sau diete (impuse de un cadru medical), duce la scaderea stresului asupra genunchilor, diminuarea simptomatologiei dar si incetinirea modificarilor patologice la nivelul cartilajului articular. Termoterapia este un alt tratament care amelioreaza uneori simptomele bolii.

 -tratament farmacologic: consta in antiinflamatoare locale (unguent sau gel), cu aplicare locala fara a masa zona dureroasa. In cazul in care simptomatologia persista se poate trece la folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) neselective sau selective. Tratamentul poate fi completat cu un relaxant muscular.

 -tratamentul chirurgical:

KINETOPFILAXIA

Conceptul de profilaxie/kinetoprofilaxie înseamnă ansamblul tuturor măsurilor medico-sanitare sau de altă natură impuse pentru prevenirea apariţiei bolilor.

Kinetoprofilaxia, prin intermediul exerciţiului fizic studiază procesul deoptimizare a stării de sănătate a organizmului, de prevenire a îmbolnăvirii şi a îmbătrânirii timpurii a acestuia.

Profilaxia în mod general este clasificată în:

-profilaxie primară – urmăreşte prevenirea apariţiei bolii;

-profilaxia secundară – după diagnosticul bolii urmăreşte prevenireaapariţiei sechelelor specifice;

-profilaxia terţiară – urmăreşte prevenirea apariţiei unor agravări şicomplicaţii.Profilaxia la persoanele în vârstă este de cele mai multe ori secundară sau degradul II şi urmăreşte prevenirea agravării decondiţionării fizice şi pshice.

Programul kinetic

Obiective:

−scăderea durerilor;

−creşterea stabilităţii;

−creşterea mobilităţii;

−creşterea gradului de coordonare şi echilibru la mers

Programul va cuprinde:

- Posturari- Mobilizari articulare- Tractiuni- exerciţii analitice de tonifiere musculară, cât şi în lanţ kinetic închis pentru refacerea stabilităţiiatât - ex coordonare, echilibru, abilitate astfel încât să fie evitat mersul şchiopătat;

Pacientul trebuie sa:

- menţina o buna funcţionalităţi mioartrokinetice la nivelul articulaţiilor adiacente, cât şi la membrul opus;

- Tonifierea musculaturii. În gonartrozăse va urmări tonifierea musculaturii care „înzăvorăşte” genunchiul în mers – cvadricepsul, în principal, dar şi ischiogambierii, se va urmări refacerea forţei extensoare pentru ultimele 20 de grade.

- Respectarea regulilor de profilaxie şi terapia ocupaţională. Exerciţiile indicate trebuie să ţină cont de tipul mişcării care trebuie conservată sau eventual recuperată, de eventualele limitări ireversibile, de grupele musculare care trebuiesc lucrate preferenţial pentru obţinerea unui rezultat funcţional optim;

Respectarea regulilor de profilaxie secundara care alcatuiesc “igiena ortopedica” a genunchiului :

greutatea corporala normal

evitarea ortostatismului si mersului prelungit

evitarea mersului pe teren accidentat

mersul cu sprijin in baston

evitarea pozitiilor de flexie maxima

evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului

miscari – libere de flexie – extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism

corectarea cu sustinatoare plantare (talonete) a piciorului plat

evitarea tocurilor inalte

evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat in genunchi, etc.)

Terapia ocupaţională în gonartroză va ţine seama de evitarea ortostatismului.

Ca sporturi indicate menţionăm : înotul, ciclismul, canotajul.