1

Universitatea din Craiova

Facultatea de Agricultur si Horticultur

Specialitatea Peisagistic

Grdinile chinezeti

Proiect

Vldianu Georgeta Diana

Tnsuic Loredana Cezara

2

Istoric

Gradina chinezeasc

Gradinile chinezesti sunt grdini in stil peisaj care au evoluat timp de trei mii de ani. Ele includ att vastele grdini ale imparatilor chinezi si ale membrilor familiei imperiale, construite pentru plcere si pentru a impresiona, cat si grdinile mai intime create de savanti, poeti, fosti oficiali guvernamentali, militari si comercianti, realizate pentru a re-flecta si a evada n afara lumii. Acestea creeaz un peisaj idealizat in miniatura, menit s exprime armonia care trebuie s existe ntre om si natur.

O grdin chinezesca tipica este nchis de ziduri si include unul sau mai multe bazine, lucrri n piatr, copaci si flori, si o varitate de sli si pavilioane, legate de poteci serpuite si gale-rii n zig-zag. Prin trecerea de la o structura la alta, vizitato-rii pot vedea o serie de decoruri atent compuse, ce se deruleaz ca un sul de pictura peisagistica.

nceputuri

Cele mai vechi gradini chinezesti cunoscute au fost create pe va-lea rului Galben acum mai mult de 3600 de ani. Ele erau incluse in parcurile unde regii si nobilii vnau sau n acelea unde cresteau fructe si legume.

O gradina regala timpurie a fost Shaqui, sau Dune de nisip, con-struita de ctre Regele Zhou din Shang (1075-1046 .Hr.). Aceasta era compusa dintr-o teras de pmnt, sau tai, ce servea ca plat-forma de observare n centrul unui parc mare ptrat. A fost de-scrisa ntr-una dintre operele clasice timpurii ale literaturii chineze.

Aceast imagine a Gradinii Yuyuan

din Shanghai (creata n 1559) pre-zint toate elementele unei gr-

dini clasice chinezesti - ap,

arhitectura, vegetaie, i roci.

3

Una dintre caracteristicile celebre ale acestei grdini a fost Padurea Vinului, a Piscinei si Carnii. O piscin mare, suficient de mare pentru mai multe ambarcatiuni de mici dimensiuni, a fost construita la Palat; ea avea marginile interioare din pietre ova-le, slefuite luate de la malul mrii. Piscina a fost apoi umpluta cu vin. In mijlocul piscinei a fost construita o mic insul, unde au fost plantati copaci, care aveau agtate de ramurile lor frigarui din carne prjit. Zhou cu prietenii sai si concubinele lor, pluteau in brci, beau vin din lac folosindu-si minile si mancau carne prjit din copaci. Filosofii si istoricii chinezi de mai trziu au citat aceasta grdin ca exemplu de decadent si prost gust.

Legenda Insulei Nemuritorilor

In multe gradini chinezesti clasice a fost recreata o versiune in miniatura a Muntelui Penglai, legendara casa a Celor Opt Nemuri-tori.

O veche legenda din China a jucat un rol im-portant n designul gradinilor. n secolul 4 .en o poveste n Shan Hai Jing, sau Clasicul Muntiilor Si Oceanelor, descria un vrf numit Muntele Penglai situat pe una dintre cele trei insule la captul estic al Mrii Bohai, intre Japonia si Coreea, care a fost casa Ce-lor Opt Nemuritori. Pe aceast insul erau palate de aur si platin, cu pietre pretioase in copaci. Aici nu exista nici o durere, nu exista nici iarna, paharele de vin si boluri-le de orez erau mereu pline, iar fructele mancate dadeau viata vesnic.

n 221 .Hr. Ying Zheng, regele din Qin, si-a nvins adversarii si unificat China ntr-un imperiu, pe care l-a condus pn n 210 .Hr. El a auzit de legenda insulelor si i-a trimis emisarii s gseasc insulele si s-i aduc elixirul vietii nemuritoare, dar fr succes. La palatul lui de lng capitala Xianyang, el a creat o grdin cu un lac mare numit Lanchi gong sau Lacul orhideelor. Pe o insul din lac a creat o replic a Muntelui Penglai, simboli-znd cutarea paradisului. Dup moartea sa, imperiul a czut n 206 .Hr., si capitala si grdina sa au fost complet distruse, dar legenda a continuat sa inspire grdinile chinezesti. Multe grdini au un grup de insule sau o singur insul cu un munte ar-tificial reprezentnd Insula Cei Opt Nemuritori.

4

Caligraful Wang Xizhi in gradi-

na sa, Pavilionul Orhideei

Dinastia Han (206 .Hr 220 .Hr)

Sub noua Dinastie Han, a fost construita noua capitala imperiala la Changan, si Imperiul Wu al Han a construit o noua gradina impe-riala, care combina caracteristici ale gradinilor botanice si zoo-logice, pana la zonele de vanatoare traditionale. Inspirata de al-ta versiune clasica a Insulelor Nemuritorilor, numita Liezi, el a creat o insula artificiala mare, numita Lacul Esentei Suprema, cu trei insule artificiale in centru, reprezentand cele trei insule ale Nemuritorilor. Parcul a fost distrus mai tirziu, dar amintirea sa va continua sa inspire designul gradinilor chinezesti timp de secole.

O alta grdin notabil a perioadei Han a fost Grdina Genera-lului Liang Ji Shundi construita sub mpratul Shundi (125-144 .Hr). Folosind averea acumulat in timpul celor douzeci de ani la Curtea imperial, generalul Liang Ji-an a construit o grdin imensa cu munti artificiali, vi si pduri, pline cu psri neobisnuite si animale slbatice domesticite. Aceasta a fost una dintre primele grdini care au ncercat s creeze o copie ideali-zat a naturii.

Gradini pentru poeti si savanti (221618 .Hr)

Dup cderea dinastiei Han, a nceput n China o lung perioad de instabi-litate politic. n China a fost in-trodus budismul de ctre mpratul Mingdi (57-75 d.Hr.), si s-a rspndit rapid. Din 495, orasul Luoyang, capi-tala dinastiei Wei de Nord, a avut peste 1.300 de temple, mai ales sub forma de resedinte ale credinciosilor. Fiecare dintre temple aveau propia sa mic gradina.

n aceast perioad, multi fosti ofi-ciali guvernamentali au parasit curtea si au construit grdini unde puteau scpa de lumea de afar si puteau s se concentreze asupra naturii si lite-raturii. Un exemplu a fost Jingu Yuan, sau Grdina Vaii De Aur, construita de

Shi Chong (249-300 d.Hr.), un aristocrat si fost oficial la curte, care in 296 a finalizat o gradina de zece kilometri la nord-est de Luoyang. El a invitat treizeci de poeti celebri la un banchet n grdina lui, si a scris el nsusi despre eveniment:

5

Am o cas de tar langa torentul Vaii de Aur ... unde exist un izvor de ap pur, o pdure luxuriant, pomi fructiferi, bambusi, chiparosi, si plante medicinale. Am campuri, dou sute de oi, gaini, porci, gste si rate ... Am, de asemenea, o moar de ap, un iaz cu pesti, pesteri, si totul este pentru a atrage atentia si pentru a multumi inima .... Eu si prietenii mei literari, ne plim-bam zi si noapte, ne osptam, urcam muntele sa vedea peisajul, si ne asezam langa parau.

Aceast vizit la grdin a dus la o celebra colectie de poezii, Jingu Shi, sau Poemele Vaii Aurite, si a lansat o lung traditie de a scrie poezie n si despre grdini.

Poetul si caligraful Wang Xizhi (307-365) a scris la Pavilionul Orhideei prefata la Poeme Compuse, prezentand o carte de consemnari a evenimentelor de la Adunarea Pavilionul Orhideei, un alt cadru poetic celebru desfasurat la Pavilionul Orhideei, un parc n care erpuia un pru. El a adus impreuna un grup de poeti celebri, si i-a asezat lng pru. Apoi a pus pahare de vin n pru, si le-a lsat s pluteasc. Dac paharul se oprea lng unul dintre poei, acesta era obligat s-l bea si apoi s compun un poem. Grdin paharelor plutitoare (Liubei Tang), cu pavilioane mici i pruri erpuitoare artificiale, au devenit extrem de po-pulare att n grdinile imperiale ct i private.

Pavilionul Orhideei l-a inspirat de Imparatul Yangti al dinastiei Sui s construiasc lng Hangzou o nou grdin imperial, Grdi-na de Vest, care avea un pru erpuitor pe care pluteau paharele de vin i pavilioane pentru scrierea poziilor. El a folosit parcul i pentru spectacole de teatru i a lansat mici ambarcaiuni pe pru cu figuri animate ilustrnd istoria Chinei.

Dinastia Tang (618907), Prima Vrst de Aur a Grdinilor Clasice

Dinastia Tang a fost considerat prima vrst de aur a grdinii clasice chinezeti. mpratul Xuanzong a construit o grdin im-perial magnific, Grdina Maiestosului Lac Limpede, lng Xian si a trit acolo cu vestita sa concubin, Zang Gui-fei, care a condus palatul i pe mprat.

Pictura si poezia au ajuns la un nivel nemaivzut nainte, i gr-dini noi, mari i mici, au umplut capitala, Changan. Noile gradini, au fost inspirate de legendele i poemele clasice. Au aprut shanchi yuan, grdini cu muni i iazuri artificiale, inspirate de legenda Insulelor Nemuritorilor, si shanting yuan, grdini cu replici de muni i cu csue sau pavilioane. Chiar i rezidenele obinuite aveau mici grdini, n curile lor, cu muni de teracot i iazuri mici.

6

Aceste grdini clasice chineze, sau gradini ale savantului (wenren yuan), au fost inspirate de poezia i pictura clasic chinez, i la rndul lor le-au inspirat pe acestea.

Un exemplu notabil a fost Grdina Vii Jante a poetului-pictor i funcionar Wang Wei (701-761). El a cumparat vila ruinat a unui poet, situat n apropiere de un lac gura i de vrsare a unui ru. El a creat douzeci de mici scene de peisaj n grdina sa, cu nume, cum ar fi Grdina Magnoliilor, Slciile Ondulate, Kioskul din Inima Bambuilor, Izvorul Pulberii de Aur, i Casa Privelitii de lng lac. El a scris un poem pentru fiecare scen din grdin i a comandat unui artist celebru s picteze scene din grdin pe pereii vilei sale. Dup ce s-a retras din guvern, i petrecea timpul cu excursii cu barca pe lac, cntnd la instrumente cu coarde, scriind i recitnd poezii.

n timpul dinastiei Tang, cultivarea plantelor s-a dezvoltat la un nivel avansat, cu multe specii de plante cultivate prin domestici-re, transplantare i altoire. n timp ce au fost publicate nume-roase cri despre clasificarea i cultivarea plantelor au fost evideniate proprietile lor estetice. Capitala, Shangan, a fost un oras foarte cosmopolit, plin de diplomai, negustori, pelerini, clugri i studeni, care au efectuat descrieri ale grdinilor din toat Asia.. Prosperitatea economic a dinastiei Tang a condus la creterea construciei de grdini clasice n toat China.

Ultima mare grdin a dinastiei Tang a fost Stucul Muntelui Pri-mverii Senine (Pingquan Shanzhuang), construit la est de oraul Luoyang de Li Deyu, marele ministru al Imperiului. Gradina vast, cu peste o sut de pavilioane i structuri a fost cea mai cunoscu-t pentru colectia sa de roci i plante exotice, strnse din toat China. Rocile de forme neobinuite, cunoscute sub numele de Pie-trele Carturarilor din China, de multe ori selectate pentru a por-tretiza ntr-o scen de grdin o parte a unui munte sau lan mun-tos, au devenit treptat o caracteristic esenial a grdinii chi-nezeti.

7

Dinastia Song (9601279)

Lacul De Claritate Aurului, un lac artificial i o gr-din plcut construit de mpratul Huizong al Songu-lui in capitala sa Kaifeng

Pavilionul Valului Albastru din Suzhou (1044), cea mai veche Gradin existent a Dinastiei Song

Maestrul Gradinii Plaselor din Suyhou (1141), a fost un model pentru grdinile

crturarior de mai trziu

8

Au fost dou perioade ale dinastiei Song, de nord si de sud, si ambele au fost cunoscute pentru construirea de grdini celebre. mpratul Huizong al Songului (1082-1135) a fost un pictor des-vrit al psrilor si florilor. Un crturar el nsusi, a integrat elemente ale grdinii crturarilor n marea sa grdin imperial. Prima sa grdin, numit Bazinul Claritii de Aur, a fost un lac artificial inconjurat de terase si pavilioane. Publicul era invi-tat primvara n grdin, pentru curse cu barca si spectacole pe lac.

n 1117 el a supravegheat personal construirea unei noi grdini. Pentru care a adus plante exotice si roci pitoreti din ntregul imperiu, n special apreciatele de roci de Taihu. Unele dintre roci erau att de mari nct, pentru a fi transportate pe ap pe un canal mare, el a trebuit s distrug toate podurile ntre Han-gzhou si Beijing. n centrul grdinii sale, el a construit un mun-te artificial de o sut de metri nlime, cu stnci si ravene, pe care l-a numit Genyue, sau "Muntele stabilitii." Gradina a fost terminat n 1122. n 1127 mpratul Huizong a fost nevoit s fug cnd capitala sa a fost atacat de armatele dinastiei Jin. Cnd s-a ntors, i-a gsit grdina complet distrus, cu toate pavilioanele arse si lucrrile de art jefuite. Numai muntele r-msese.

n timp ce grdinile imperiale au fost cele mai cunoscute, mai multe grdini mai mici, dar la fel de pitoreti, au fost construi-te n orae din China, cum ar fi Luoyang. Grdina Mnstirii Con-ductorilor Celeti din Luoyang a fost renumit pentru bujorii si, ntregul ora a venit atunci cnd erau nflorii. Grdina Primverilor Multiple a fost renumit pentru vederea sa ctre mun-te. Cea mai faimos grdin din Luoyang a fost Grdina Bucuriei Solitare (Dule yuan), construit de ctre poetul i istoricul Sima Guang (1021-1086). Grdina sa a avut o suprafa de opt mu, sau aproximativ 1,5 hectare. n centru era Pavilionul De Studiu, bi-blioteca sa, cu cinci mii de volume. Spre nord era un lac artifi-cial, cu o mica insul, cu o colib pescreasc pitoresc. La est era o grdin de plante medicinale, iar la vest era un munte arti-ficial, cu un foior n vrf pentru a vedea zona din jur. Orice trector putea vizita grdina pltind o mic tax.

Dup nfrngerea mpratului Huizong, capitala dinastiei Song a fost mutat la Linan, n provincia Jiangnan. Oraul Linan a avut n curnd mai mult de cincizeci de grdini construite pe malul La-cului de Vest. Alt ora din provincia renumit pentru grdinile sale a fost Pigjiang (azi Suzhou), unde muli crturari, oficiali guvernamentali si comerciani au construit locuine cu grdini. Unele dintre aceste gradini exist nc i astzi, dei majorita-tea au fost mult modificate de-a lungul secolelor. Cea mai veche gradin din Suzhou, care poate fi vzut astzi este Pavilionul Valul albastru, construit n 1044 de ctre poetul Su Shunqing al dinastiei Song. (1008-1048). n perioada Song acesta consta dintr-un pavilion de vizionare al vrfului dealului. S-au adugat alte pavilioane pe malul lacului, inclusiv un salon de onoare, un salon

9

de recitare i un pavilion special pentru vizionarea a petelui. De-a lungul secolelor el a fost mult modificat, dar pstreaz nc planul su esenial.

O alt grdin a dinastiei Song existent nc este Maestrul Gr-dinii Plaselor din Suzhou. Acesta a fost creat n 1141 de ctre Shi Zhengzhi, ministrul adjunct al Funciei Publice din guvernul de sud al dinastiei Song. Ea a avut biblioteca sa, Sala Celor Zece Mii De Volume i o grdin adiacent numit Refugiul Pescarilor. Ea a fost remodelat extensiv ntre 1736 i 1796, dar rmne unul dintre cele mai bune exemple de grdin de crturari ale dinastiei Song.

n oraul Wuxi, pe marginea lacului Taihu i la poalele a doi muni, au fost treizeci i patru de grdini nregistrate de ctre istoricul Zhou Mi (1232-1308)al dinastiei Song. Cele mai renumite dou grdini, Gradina de Nord (Beiyuan) i Gradina de Sud (Nanyuan), au aparinut ambele lui Shen Dehe, marelui ministru a mpratului Shaoxing (1131-1162). Gradina de Sud a fost o gradina munte-si-lac clasica(Shanshui); ea avea un lac cu o insul a nemu-ririi (Penglai Dao), pe care erau trei bolovani mari de Taihu. Gradina de Sud a fost o grdin de ap, cu cinci mari lacuri lega-te de Lacul Taihu. O teras dadea vizitatorilor vedere spre lac si munti.

10

Gradina Dumbravei Leului din Suzhou (1342), cunoscuta pentru rocile sale fantastice i grotesti

Dinastia Yuan (12791368)

In 1271 domnitorul Mongol, Kublai Khan s-a declarat el nsui m-prat al Chinei. Prin 1279 el a anihilat ultima rezistenta a m-prailor Song, si a reunit Impe-riul sub noua sa dinastiei Yuan. El a stabilit o noua capitala pe teritoriul actual al capitalei chineze Beijing, numita Dadu, Ma-rea Capitala.

Cea mai vestita grdina din timpul dinastiei Yuan a fost palatul de vara Kublai Khan i grdin de la Xanadu. Se crede ca Marco Polo, vestitul cltor venetian a vizitat Xanadu n jurul anului 1275, i a descris grdina in acest fel: " Pe o intindere de 16 mile in jurul palatului a fost construit un zid, i n interiorul parcului sunt fntni i ruri i praie, i pajiti frumoase, cu tot felul de animale slbatice (cu excepia celor feroce), pe care mpratul le-a procurat i le-a pus acolo pentru a furniza hran pentru oimii sai, pe care ii tine inchisi in colivii. Dintre acestia, mai mult de 200 de soimi sunt singuri, fara a socoti si ceilalalti soimi. Khan se ducea n fiecare spt-mn sa-si vada porumbeii din colivii, i, uneori, el facea plimbari prin parc cu un leopard n spatele lui pe crupa calului , iar apoi, dac vedea vreun animal, isi lasa leopardul spre el, i acesta omora animalul, cu care hanul isi hranea soimii din coli-vii. Aceast scurt descriere mai trziu a inspirat poemul Kublai Khan al poetului englez romantic, Samuel Taylor Coleridge. Cnd el a stabilit noua capitala la Dadu, Kublai Khan a mrit la-curile artificiale care au fost create un secol mai devreme de di-nastia Jin, i a construit pe insula din Oinghua, crend un con-trast izbitor ntre bnci curbate spre lac i grdin i geometria strict a ceea ce mai trziu a devenit Orasul Interzis din Bei-jing. Acest contrast este nc vizibil i astzi. n ciuda invaziei mongole, grdin clasica chineza a continuat s se dezvolte n alte pri ale Chinei. Un exemplu excelent a fost Gradina Dumbravei Leului din Suzhou. Aceasta a fost construita n 1342, i a luat numele de la colectia de ansambluri fantastice i grotesti de roci, luate de la Lacul Tai. S-a spus ca unele dintre ele aratau ca nite capete de lei. mpraii Kangxi i Qianlong au vizitat fiecare gradina de mai multe ori, i a folosit-o ca model pentru propria gradina de vara,

11

Grdina Perfecta a Splendorilor, la Chengde. Dinastia Yuan nu a durat mult. n 1368 primul imparat al dinastiei Ming, Zhu Yuanzhang a intrat cu otile la Dadu. Ultimul mprat Yuan a fugit, i Zhu Yuanzhang a ars palatele yuanilor.

Dinastia Ming (13681644)

Gradina Jichang din Wuxi (1506-1521) Cea mai vestita grdin existenta din timpul dinastiei Ming este Gradina Admi-nistratorului Umil din Suzhou. Ea a fost construita n timpul domniei mpratului Zhengde (1506-1521) de ctre Wang Xianchen, un mic administrator guverna-mental care s-a retras din serviciul gu-vernului i s-a dedicat grdinii lui. Grdina a fost mult modificata de cnd a fost construita, dar n partea central a supravieuit, un lac mare plin de flori de lotus, nconjurat de structuri i pavilioane concepute ca locuri din care se privesc lacul i grdinile. Parcul are o insula, Insula Parfumata, in form de barc. Aici este bine folo-sit principiul "vederii mprumutate," (Jiejing) fiind folosita cu grij nca-drarea munilor din jur i o vedere cele-

bra a unei pagode ndeprtate. O alta grdin existenta din timpul dinastiei Ming este Gradina Zabovelii (Lingering Garden), de asemenea n Suzhou, construita n timpul domniei mpratului Wanli (1573-1620). n timpul dinastiei Qing au fost adugate doisprezece roci calcaroase nalte in grdi-n, simboliznd muni. Cea mai renumita a fost o stnc pitoreasca numita Varful De Bun Augur Pierdut In Nori, care a devenit punc-tul central al grdinii. A treia grdin renumita din perioada Ming din Suzhou este Grdi-na Cultivarii, construit n timpul domniei mpratului Tianqi (1621-1627), de nepotul lui, Wen Zhengming, un celebru pictor i caligraf Ming. Grdina este construita n jurul unui lac, cu Pavi-lionul Longevitatii pe partea de nord, cu Pavilionul Fry pe latura de est, o gradina teatrala de piatra la sud, i de studiul Creato-rului, Casa Umila, la vest.

12

Gradina Cultivarii (1541)

Gradina administratorului umil din Suzhou (1506-1521)

Gradina Zabovelii din Suzhou (1593), umpluta cu pietre tea-trale ale carturarilor, ca multe alte gradini ale dinastiei Ming

Gradina Yuyuan din Shanghai (1559)

13

Dinastia Qing (16441912)

Pavilionul Barcii De Marmur din gr-dina Palatul de Vara din Bei-jing(1755). Dup ce a fost distrusa de o expediie anglo-francez, n 1860, mprteasa vduv Cixi detur-nat bani de la Marina chinez pentru a o reconstrui. Dinastia Qing a fost ultima dinastie din China. Cele mai renumite gradini din China,

din aceast perioad au fost grdinile din cele dou palatele im-periale, Palatul de Vara de la Beijing i Palatul Vechi de Vara si-tuat la opt kilometri nord de Beijing. Ambele gradini au devenit simboluri de lux i rafinament, i au fost descrise pe larg de vi-zitatori din Europa. Parintele Attiret, un iezuit francez care a devenit pictor de cur-te al mpratului intre 1738 si1768, a descris Terasa de Jad a In-sulei Nemuririi din lacul de la Palatul de Vara: "Ceea ce este o adevarata bijuterie este o stnc sau insul ... care este n mijlocul acestui lac, pe care este construit un mic palat, ce conine o sut de camere sau saloane de ... de o frumuse-e i de un bun gust pe care am nu sunt n msur s-l exprim. Ve-derea este admirabila ... Construirea i mbuntirea lor a consumat o mare parte din tezau-rul imperial. Vestita mprteasa Cixi a deturnat bani destinati modernizarii marinei chineze i a folosit-o pentru a restabili Gradinile Imperiale i ceainria din marmur n form de barc de pe Lacul Kunming. Ambele gradini au fost distruse de Rebeliunea Boxerilor i de expediiile punitive ale armatelor europene din se-colul al XIX-lea, dar acum sunt treptat restaurate. n plus fa de Vechiul Palat de Vara i Palatul de Vara din Bei-jing, ntre 1703 i 1792 mpraii au construit un nou complex de grdini i palate n muni la 200 km nord-est de Beijing, pentru a scpa de cldura verii din capitala. Acesta a fost numit Statiunea din Muntii Chengde, i a ocupat 560 de hectare, cu aptezeci i do-u de vederi separate de peisaj, recreind peisajele in miniatura din diferite pri ale Chinei. Aceast grdin enorm a supravieu-it relativ intacta. Gradinile de renume din aceast perioad ale savantilor care nc exist includ Gradina Refugiului Perechii (1723-1736) i Gradina Refugiului si Reflectiei (1885), ambele n Suzhou.

14

Palatul vechi de Vara la opt kilometrii nord de Beijing, a fos distrus in mare masura de expeditia anglo-franceza din 1860.

Ramasitele gradinii vechiului Palat de Vara

Palatul de Vara din Beijing azi

15

Gradini din Statiunea din Muntii Chengde orasul imperial din munti (1703-1792).

"Pavilionul meu iubit din Gradina Refugiului Perechii (1723-1736)

Gradina He din Yangzhou, (1880), o gradina clacica a unei lo-cuinte private din timpul dinastiei Qing.

16

Designul unei gradini clasice

Grdina chinezeasca nu a fost menita s fie vzuta dintr-o dat; planul grdinii clasi-ce chinezesti prezinta vizitatorilor o serie de elemente de peisaj perfect compuse i n-cadrate, o vedere a unui iaz, sau a unei stnci, sau a unui crng de bambus, a unui copac nflorit, sau o vedere a unui vrf de

munte ndeprtat sau a unei pagode.

Scriitorul i filozoful chinez din secolul al 16-lea Ji Cheng a in-struit constructorii gradinii sa ascunda vulgarul i comunul ct mai departe de ochi, i sa includa excelenta i splendoarea.

Grdinile clasice chinezesti variaza foarte mult n dimensiune. Cea mai mare grdin din Suzhou, Grdina Administratorului Umil, a fost putin mai mare de zece hectare ca suprafata, cu o cincime din grdin ocupata de iaz.

Dar gradinile nu trebuie s fie mari. Ji Cheng a construit o gra-dina pentru Wu Youyu, trezorier al provinciei Jinling, care a fost sub un hectar ca mrime, turul grdinii era de numai patru sute de pai, dar Wu Youyu a spus ca ea coninea toate minunile provinciei ntr-un singur loc.

Grdin clasica era nconjurat de un zid, de obicei, vopsit n alb, care servea ca fundal pentru flori i copaci. Un lac era asezat, de obicei, n centrul ei. n jurul lacului erau aranjate multe structuri, mari i mici. n grdina descrisa de Ji Cheng structurile ocupau doua treimi de hectar, in timp ce gradina insasi ocupa cealalta treime. Intr-o gradina de carturar, cldirea central era, de obicei, o bibliotec sau un loc de studiu, conec-tat prin galerii cu alte pavilioane ce serveau ca puncte de obser-vaie a grdinii. Aceste structuri, de asemenea, ajutau la mpri-rea grdinii n scene individuale sau peisaje.

Celelalte elemente eseniale ale unui grdin de carturar erau plantele, copacii, i rocile, toate atent aranjate n mici peisaje perfecte. De asemenea, de multe ori era folosit ceea ce a fost numit peisajul "imprumutat" (Jiejing), cand privelistea neateptata

Harta pictata a unei gradini

17

a peisajului din afara grdinii, cum ar fi vrfurile munilor, p-rea a fi o prelungire a grdinii nsasi.

Arhitectura

Pavilionul pentru privirea gradinii stancii la Vila Gongului Printului in Beijing (1777)

O poarta a lunii din Gradina Refugiului Perechii din Suzhou

Rama ferestrei Ornametale pentru gradina n Yuyuan Garden, Shanghai

18

Grdinile chinezeti sunt pline de arhitectura, holuri, pavilioane, temple, galerii, poduri, chiocuri, i turnuri, care ocup o mare parte a spaiului. Gradina Administratorului Umil din Suzhou are patruzeci i opt de structuri, inclusiv o reedin, mai multe sali pentru reuniuni de familie i de divertisment, optsprezece pavili-oane pentru privirea diferitelor elemente ale grdinii, i o varie-tate de turnuri, galerii, i poduri, toate proiectate pentru a privi diferite pri ale grdinilor din diverse locuri. Structurile gradinii nu sunt concepute pentru a domina peisajul, ci pentru a fii n armonie cu ea.

Pavilioane

Gradinile clasice au n mod tradiional urmatoarele structuri: Sala de ceremonie ( Ting sau Tang). O cldire folosita pentru a srbtori in familie sau pentru ceremonii, de obicei, cu o curte interioar, nu departe de poarta de intrare. Pavilionul principal (Dating), pentru primirea oaspeilor, pentru banchete i pentru a srbtori zile speciale, cum ar fi Anul Nou i Festivalul Lanternelor. El are de multe ori o verand n jurul cldirii pentru a oferi racoare i umbra. Pavilionul florilor (Huating). Situat n apropiere de reedin, aceast cldire are in spate o curte plina cu flori, plante, si o mica gradina cu roci. Pavilionul celor patru direcii (Simian Ting). Aceast cldire are perei plianbili sau mobili, pentru a deschide o vedere panora-mic spre grdin. Pavilionul Lotusului (Hehua Ting). Construit lng un lac cu lotusi, pentru a vedea florile ce nfloresc i a le aprecia aroma.

Curi (yuani)

Gradinile au mici curi nchise, oferind linite i singurtate pentru meditaie, pictura, consumul de ceai.

Galerii

Galeriile (Lang sunt coridoare nguste acoperite care conecteaz cldirile, protejeaza vizitatorii de ploaie i soare, i, de aseme-nea, ajuta la mprirea grdinii n diferite seciuni. Aceste ga-lerii sunt rareori drepte, ci in zig-zag sau sunt serpentine, urmand zidul grdinii, marginea iazului, sau urca pe dealul gra-dina de roci. Ei au ferestre mici, uneori, rotunde .

Ferestrele i uile sunt o caracteristic arhitectural important pentru gradinile chinezesti. Uneori, ele sunt rotunde ( ferestre

19

sau porti lun) sau ovale, hexagonale sau octogonale, sau in forma de vas sau de fruct. Uneori, ele au rame din ceramic extrem de ornamentale. Fereastra poate ncadra cu atenie o ramur a unui pin, sau a unui prun nflorit.

Podurile sunt o alt caracteristic comun a gradinilor chinezesti. Ca i galeriile, ele sunt rareori drepte, ci in zig-zag sau arcuindu-se peste iazuri, sugernd podurile din China ru-rala, i oferind vedere spre grdin. Podurile sunt adesea constru-ite din lemn dur sau din lespezi de piatr. Unele gradini au po-duri pictate in culori vii sau lcuite, care dau un sentiment de buna dispozitie.

Gradinile,includ adesea case mici, austere, pentru meditaie, une-ori sub form de colibe de pescuit rustice, i cldiri izolate, ca-re servesc drept biblioteci sau birouri.

Hol cu trei deschideri cu acoperisul complet triunghiular in Gradina Retragerii si Reflectiei (1885)

20

Podul Curcubeului Zburator din Gradina Administratorului Umil. Realizat sa creeze pe lac o imagine reflectata de forma curcubeului

Sala Pricipala din Gradina Retragerii si a Reflectiei

Un pavilion cu o fereastra n form de evantai pe lacul din Gradina Administratorului Umil din Suzhou

Un pavilion din Gradina Keyuan

21

Galerie lunga pentru privirea lotusilor lacului de la Vila Gongului din Beijing

Poarta de gradina la Vila Gongului din Beijing

Gradini cu munti artificiali din pietre

O stanca a carturarului la Lacul Taihu din Gradina Botanica din Beijing

Gradina de pietre de la Vila Gongului Printului din pletata cu o grota

Muntii artificiali sau gradina de pietre sunt un element integral al gradinilor clasice chinezesti. Varful muntelui este un simbol de virtute, stabilitate si rezistenta in filozofia lui Confucius. Un varf de munte pe o insulasulei Nemuritorilor si a devenit un element central al multor gradini clasice.

Astazi muntele artificial din gradinile chinezesti are un mic pvilion in varf. In gradinile carturarului reprezenta un munte sau o linie de pietre reprezentau un masiv muntos

22

cu munti artificiali din pietre

i la Lacul Taihu din Gradina Botanica din

Gradina de pietre de la Vila Gongului Printului din

Muntii artificiali sau gradina de pietre sunt un element integral al gradinilor clasice chinezesti. Varful muntelui este un simbol de virtute, stabilitate si rezistenta in filozofia lui Confucius. Un varf de munte pe o insula a fost partea centrala a legendei Isulei Nemuritorilor si a devenit un element central al multor

Astazi muntele artificial din gradinile chinezesti are un mic pvarf. In gradinile clasice mai mici, o singura piatra a

carturarului reprezenta un munte sau o linie de pietre reprezentau

i la Lacul Taihu din Gradina Botanica din

Gradina de pietre de la Vila Gongului Printului din Beijing, com-

Muntii artificiali sau gradina de pietre sunt un element integral al gradinilor clasice chinezesti. Varful muntelui este un simbol de virtute, stabilitate si rezistenta in filozofia lui Confucius.

a fost partea centrala a legendei In-sulei Nemuritorilor si a devenit un element central al multor

Astazi muntele artificial din gradinile chinezesti are un mic pa-clasice mai mici, o singura piatra a

carturarului reprezenta un munte sau o linie de pietre reprezentau

23

Varful De Bun Augur Pierdut In Nori o piatra a carturarului din Gradina Lingering din Suzhou

Munte artificial

Varful celor noua lei din Gradina Tufisului Leului

Apa

Podul din Gradina Administratorului Umil

Elesteu la Vila Gong a Printului

Un elesteu sau un lac este elementul central al gradinii chinezesti. Principalele cladiri sunt plasate de obicei pe el si pavilioanele inconjoara lacul pentruunghiuri. De obicei in elesteu sunt pesti aurii cu pavilioane pe apa pentru a-i privi.

Gradinile mici aveau un singur lac cu un munte artificial, plante si structuri pe marginea sa. Cele de marime mijlocie au un singur lac in care se varsa unul sau mai multe parauri, cu poduri ce le traverseaza sau un singur lac impartit in doua parti de un canal trversat de un pod. Intrlui Umil, caracteristica de baza lice si parauri ce se varsa in el. Un vapor de piatra, un pod acperit si cateva pavilioane pe malul apei dau vederi diferite aspra apei

24

Podul din Gradina Administratorului Umil

Elesteu la Vila Gong a Printului, Beijing

Un elesteu sau un lac este elementul central al gradinii chinezesti. Principalele cladiri sunt plasate de obicei pe el si pavilioanele inconjoara lacul pentru a-l putea privi din diverese unghiuri. De obicei in elesteu sunt pesti aurii cu pavilioane pe

Gradinile mici aveau un singur lac cu un munte artificial, plante si structuri pe marginea sa. Cele de marime mijlocie au un singur

care se varsa unul sau mai multe parauri, cu poduri ce le traverseaza sau un singur lac impartit in doua parti de un canal trversat de un pod. Intr-o gragina mare ca Gradina Administratorlui Umil, caracteristica de baza este lacul mare cu insule simb

si parauri ce se varsa in el. Un vapor de piatra, un pod acperit si cateva pavilioane pe malul apei dau vederi diferite as

Un elesteu sau un lac este elementul central al gradinii chinezesti. Principalele cladiri sunt plasate de obicei pe el si

l putea privi din diverese unghiuri. De obicei in elesteu sunt pesti aurii cu pavilioane pe

Gradinile mici aveau un singur lac cu un munte artificial, plante si structuri pe marginea sa. Cele de marime mijlocie au un singur

care se varsa unul sau mai multe parauri, cu poduri ce le traverseaza sau un singur lac impartit in doua parti de un canal

o gragina mare ca Gradina Administratoru-este lacul mare cu insule simbo-

si parauri ce se varsa in el. Un vapor de piatra, un pod aco-perit si cateva pavilioane pe malul apei dau vederi diferite asu-

25

Lac cu nuferi in gradina Liyuan

Pesti Pesti aurii in gradina Yuyuan din Shanghai

Elesteu si pavilion de prvire din

Gradina Administratorului Umil

Flori si copaci

Copaci infloriti langa lacul de la Vila Gong a Printului djing

Florile contrasteaza cu piatra carturarului aleasa sa reprezinte muntele Tia ntai

Florile si copacii impreuna cu apa, pietrele si arhitectura sunt cele patru elemente esentiale ale gradinii chinezesti. Ele reprezinta natura in forma sa cea mai vie. Ele se schimba continuu cu anotimpurile si furnizeaza sunete si arome ce multumesc vizitaorii.

Fiecare copac si floare din gradina are propia semnificatie simblica. - prunii vestitori ai renasterii naturii - bambusul -prietenia - piersicii ornamentali - lotusul puritatea spirit - pinii forta caracterului

26

ri si copaci

Copaci infloriti langa lacul de la Vila Gong a Printului d

Florile contrasteaza cu piatra carturarului aleasa sa reprezinte

Florile si copacii impreuna cu apa, pietrele si arhitectura sunt cele patru elemente esentiale ale gradinii chinezesti. Ele reprezinta natura in forma sa cea mai vie. Ele se schimba continuu cu anotimpurile si furnizeaza sunete si arome ce multumesc

Fiecare copac si floare din gradina are propia semnificatie simb

vestitori ai renasterii naturii prietenia

piersicii ornamentali paradisul puritatea spirituala

forta caracterului

Copaci infloriti langa lacul de la Vila Gong a Printului din Bei-

Florile contrasteaza cu piatra carturarului aleasa sa reprezinte

Florile si copacii impreuna cu apa, pietrele si arhitectura sunt cele patru elemente esentiale ale gradinii chinezesti. Ele reprezinta natura in forma sa cea mai vie. Ele se schimba continuu cu anotimpurile si furnizeaza sunete si arome ce multumesc

Fiecare copac si floare din gradina are propia semnificatie simbo-

paradisul

27

Creatorii gradinii chinezesti au fost atenti sa pastreze aparenta naturala a peisajului, chiar daca au taiat copacii. Au fost foarte apreciati copacii pitici cu aspect noduros i vechi in special in peisajele miniatura din China.

Muguri de prun

Iaz cu lotusi in Gradina Administratorului Umil

28

Filozofie

Podul in zigzag din Gradina Admi-nistratorului Umil ilustreaza pro-verbul "Prin ocolisuri, acces la secrete."

Chiar daca totul (in gradina) este munca omului, trebuie sa apara ca

fiind creat de ceruri

Ji Cheng, Yuanye, or The Craft of Gardens -

Gradina clasica chinezeasca are functii multiple. Poate fi folosita pentru banchete, celebrari, reuniuni sau dragoste. Pentru gasirea linistii si con-templatie.

Un loc calm pentru pictura, poe-zie, caligrafie si muzica si pen-tru studierea textelor clasice.

Pentru bautul ceaiului sau pentru ca poetii sa se imbete cu vin.

Dar ea are si un mesaj filozofic.

Taoismul a avut o influenta puternica asupra gradinii clasice. Dupa dinastia Han, gradinile erau construite ca locuri de retrage-re pentru oficialii guvernamentali care-si pierdeau posturile sau care voiau sa scape de presiunea si coruptia vietii din capitala. Ei au ales sa urmareasca idealurile taoiste ale dezangajarii de la peocuparile lumesti.

Pentru cei ce urmeaza taoismul, iluminarea putea fi atinsa prin contemplarea unitatii creatiei in care ordinea si armonia sunt mostenite de lumea naturala. Gradinile evocau sentimentul ratacirii prin peisajul natural si armonia intre om si natura.

Potrivit istoricul i arhitectul peisagist Che Bing Chiu, fiecare grdin a fost "o cutare a paradisului unei lumi pierdute, a unui univers utopic, iar grdinile carturarilor au participat la aceas-t misiune;.. Pe de o parte, cutarea casei nemuritorilor, pe de alt parte, cutarea lumii epocii de aur att de dragi inimii de savant. "

Un punct de vedere mai recent al filosofiei gradinii a fost expri-mat de ctre Zhou Ganzhi, presedinte al Societatii chineze de Ar-hitectura Peisagistica, i academician la Academia Chinez de ti-

29

ine i a Academiei Chineze de Inginerie, n 2007: "Grdinile clasice chineze sunt o perfect integrarea intre natur i omul muncitor. Ele sunt o imitaie a naturii, i manifest pe de-plin frumuseea naturii. "

Bibliografie

1. Iliescu, Ana Felicia Arhitectura peisagera Ed.Ceres, Bucuresti, 2008.

2. Constantinescu, Viorica S Arta gradinii Ed.Merdiane, Bucuresti, 1992.

3. http://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_garden.

30

Cuprins Gradinile chinezesti ........................................................................................................................... 1

Istoric .......................................................................................................................................................... 2

nceputuri ............................................................................................................................................... 2

Legenda Insulei Nemuritorilor .............................................................................................. 3

Dinastia Han (206 .Hr 220 .Hr) .................................................................................. 4

Dinastia Tang (618907), Prima Vrst de Aur a Grdinilor Clasice ........ 5

Dinastia Song (9601279) .......................................................................................................... 7

Dinastia Yuan (12791368) ..................................................................................................... 10

Dinastia Ming (13681644) ................................................................................................... 11

Dinastia Qing (16441912) ..................................................................................................... 13

Designul unei gradini clasice .................................................................................................... 16

Arhitectura ........................................................................................................................................... 17

Pavilioane ......................................................................................................................................... 18

Curi (yuani) ................................................................................................................................... 18

Galerii ................................................................................................................................................ 18

Gradini cu munti artificiali din pietre .................................................................... 22

Apa .............................................................................................................................................................. 24

Flori si copaci ................................................................................................................................. 26

Filozofie ................................................................................................................................................... 28

Bibliografie ....................................................................................................................................................... 29