8/14/2019 Gradul de europenizare a administratiei publice locale din Ro.doc

http://slidepdf.com/reader/full/gradul-de-europenizare-a-administratiei-publice-locale-din-rodoc 1/2

Gradul de europenizare a administratiei publice locale din Romania

In Romania, europenizarea administratiei publice locale a fost un proces schimbator,

cu rezultate slab conturate, desi mai multe proiecte de reforma administrativa si

legislatia in domeniu doreste schimbarea de acest calibru.

Cerinţele Uniunii Europene sunt deseori formulate sub forma unor principii şi reguliabstracte, fără specificaţii legate de aranjamentele şi acţiunile particularizate la nivelnaţional. Directivele europene prescriu foarte rar soluţii organizaţionale sau organizatoricespecifice. Încorporarea formală a regulilor lasă deci foarte mult spaţiu liber pentru soluţii şipractici locale.

Întrun articol referitor la managementul eficient al cunoaşterii, !lein a sugerat faptul cămotivul c"eie pentru care deseori sc"imbările organizaţionale eşuează este acela că nu sealocă o g#ndire strategică suficientă comunicării raţiunii pentru care are loc sc"imbarea,

progresul şi impactul acestei sc"imbări asupra organizaţiei. C"eia pentru un management alsc"imbării performant ar consta $n $nţelegerea potenţialelor efecte pe care iniţiativa desc"imbare lear putea avea asupra tuturor celor implicaţi. Este important să se anticipeze şisă se $nţeleagă posibilele reacţii pe care angajaţii ar putea să le aibă $n raport cusc"imbarea propusă. Depăşirea rezistenţei la sc"imbare $n orice organizaţie şi obţinerea $ncrederii managementului superior sunt elemente critice pentru implementarea cu succes aoricărei iniţiative de management al cunoaşterii. %ei, &ee şi 'l(a)amde" susţin că soluţiao reprezintă designul unei strategii comunicaţionale ca parte integrantă a strategiei demanagement al cunoaşterii.

*aţiuni strategice şi de eficientizare a managementului public a condus se pare, la nivelulcomunităţii europene, la crearea unui instrument standardizat de evaluare a calităţiimanagementului public şi organizării structurilor administrative din statele europene,instrument denumit generic Cadrul Comun de Evaluare, prescurtat C'+ Common

'ssesment +rame)or-.

Common 'ssessment +rame)or- / C'+ este un instrument de măsurare a performanţelorunei organizaţii, prin stabilirea unei analize diagnostic. 'cest instrument, conceput $n anul0111 de către 2rupul 3novativ pentru 4ervicii 5ublice 3542 de la nivelul Comisiei UniuniiEuropene, a cunoscut o versiune pilot $n mai 0111 iar o primă versiune revizuită a fostlansată $n 0110. ' fost creat c"iar şi un centru de resurse C'+ la 3nsitutul European de'dministraţie 5ublică din %aastric"t. În perioada 01110116, circa 711 de administraţiipublice europene au utilizat C'+ pentru a optimiza funcţionarea organizaţiilor. Un inetersdeosebit faţă de acest instrument a fost manifestat şi din afara graniţelor UE şi anume din

C"ina, 8reintul %ijlociu, *epublica Dominicană şi 9razilia:0.

C'+ este un instrument uşor de utilizat, disponibil gratuit şi destinat să sprijine organizaţiile

din sectorul public european $n utilizarea te"nicilor de management al calităţii $n vederea $mbunătăţirii performanţei organizaţionale. C'+ oferă un cadru de autoevaluare care dinpunct de vedere conceptual este similar modelelor tipice mult mai celebrului ;<% ;otal<ualit= %anagement şi cu precădere %odelului de E>celenţă al +undaţiei Europene pentru%anagementul Calităţii E+<%, dar care este special construit pentru organizaţiile dinsectorul public, lu#nd $n considerare caracterisiticile specifice acestora. Cadrul Comun deEvaluare are patru mari obiective?

(ussein !assim01 apreciază că e>istă cel puţin trei modalităţi prin care Uniunea Europeanăafectează administraţiile publice naţionale. În primul r#nd, administraţiile naţionale au,dincolo de misiunea lor naţională, un nou rol important $n calitate de agenţi deimplementare a normelor europene. În al doilea r#nd, un alt tip de impact al UE asupra

administraţiilor naţionale vizează politicile publice. Ca o consecinţă a deciziilor legislativesau juridice adoptate la nivel european, administraţiile statelor membre pot fi nevoite sămodifice sau să abandoneze politicile publice e>istente, să modifice sau să renunţe cu totul

8/14/2019 Gradul de europenizare a administratiei publice locale din Ro.doc

http://slidepdf.com/reader/full/gradul-de-europenizare-a-administratiei-publice-locale-din-rodoc 2/2

la anumite instrumente tradiţionale sau să reorganizeze structuri şi proceduri. 'ceastă starede fapt poate genera capacităţi administrative diminuate sau accentuate, sau se poatemanifesta sub forma unor sc"imbări majore la nivel de relaţionare cu actorii publici sauprivaţi.

Un al treilea potenţial efect vizează adaptarea administraţiilor naţionale ca o consecinţă a

implicării sale practice la nivel european $n procesul de luare a deciziilor. 'dministraţiilenaţionale au fost $ncurajate să dezvolte mecanisme care să sprijine participarea şi săcoordoneze activitatea oficialilor naţionali $n structurile Uniunii Europene. Cu toate că nevoiade coordonare porneşte de la 9ru>elles, felul $n care statele membre au răspuns solicitărilorce leau fost adresate $n acest sens au fost croite $n funcţie de caracteristicile structuraleale sistemelor politice naţionale. @În acest conte>t, este mai degrabă adecvat să vorbimdespre domesticizare dec#t despre europenizareA 0:. Din acest motiv este e>trem de dificilde găsit o dovadă a convergenţei $n jurul unei paradigme administrative singulare la nivelulUniunii Europene.

3ntegrarea europeană a *om#niei, p#nă de cur#nd tradusă aproape e>clusiv $n termeniiaderării la comunitatea europeană, nu a fost dec#t tangenţial abordată din perspectivaacestui proces de domesticizare, de @rom#nizareA a unui sistem aparent standardizat şiconvergent la nivelul statelor membre. 3ntegrarea *om#niei $n Uniunea Europeană a

devenit obiect de cunoaştere ştiinţifică doar $n măsura $n care miezul dezbaterii vizaproblemele $nt#mpinate de ţara noastră $n alinierea la standardele europene şiimplementarea legislaţiei şi normelor comunitare. 5erspectiva a fost $ntotdeauna unacomparativă, sau urmărit tendinţe şi distanţe $ntre realitatea sociopolitică şi economică $nsc"imbare din *om#nia şi cea dezirabilă din perspectiva Comisiei Europene. %iza pare a fide fiecare dată acest tip ideal de stat european, un nucleu dur $n jurul căruia statul rom#n, $n calitate de membru UE trebuie să graviteze, variabila măsurată fiind aproape fărăe>cepţie gradul de reuşită sau eşec al *om#niei $n aşi configura mecanismele şi proceselec#t mai aproape de acest ideal tip )eberian.

8 repoziţionare teoretică şi conceptuală apare $n acest conte>t ca fiind nu doar utilă darc"iar necesară. 3ntegrarea Europeană privită ca factor major de sc"imbare a uneiconfiguraţii sociopolitice, economice şi administrative date, $n cazul nostru cea a *om#niei,permite identificarea răspunsurilor formale dar şi informale ale realităţii asaltate de agentulde sc"imbare, a efectelor intenţionate dar mai ales a efectelor perverse pe care sc"imbareale produce asupra acestei realităţi şi felul $n care aceasta se reconstruieşte pe sine $n funcţiede factorul de sc"imbare. 5erspectiva etică00 asupra sistemelor şi proceselor majore pe careşi le construieşte un stat aflat $n proces de integrare europeană va fi $n acest fel dublată,completată sau contrazisă de o perspectivă emică, $n care nucleul dur al reprezentăriiştiinţifice nu mai este tipul ideal de stat european ci realitatea puternic particularizată şipersonalizată a unei ţări asupra căreia acţionează un factor major şi comple> de sc"imbaredenumită generic integrare europeană.