14
GRAUR, AL. (coord.) (1e6s) /\v INTRODUCE,RE IN LINGVISTICA. Bucuregti: ed. $tiinfific5. r Pdrlile de vorbire r Categoriile gramatical e r Caracterul sistematic al limbii I Legile limbii

Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Lingvistică

Citation preview

Page 1: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

GRAUR, AL. (coord.)(1e6s)

/\v

INTRODUCE,RE IN LINGVISTICA.Bucuregti: ed. $tiinfific5.

r Pdrlile de vorbirer Categoriile gramatical e

r Caracterul sistematic al limbiiI Legile limbii

Page 2: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

olr lloxiuno bogaLtr), numele;i verbui sinl, clclinrit,lto rlrrlril r:riteriul morfolo-gtrr, r'orr,1lr,rrr'Ir;r ;i Ir'r'poziIiq, dupd crit_eriu] sint,act,it;; .rrrrcrisr,;'i inr:onsccvcn!i serlitlrlt{rllrr lll'rii'trlrrir.tntitlr'neiiatea pdr'!ilorrlc vorlrilt:. lrr irl':rr.ri ilr'lr{)sl.c;t, t1(rc{ll\'('lirl:lI rfl'tlIlll l ,lr: r:ttvittLc ntt exist.I limiLc [.r'rrrrsnrrlr,, r:i1; irrt.rr.lr:ll,r.ulrrlerc|1i .. 'lrr;rlI ri{:,'sl,' p;rt'l i,'rll;rritJli complicir 5i irrgr.,jrrirrzii sl.rrrlirrl l"iir.l ilr,r rlc\oll,ur.. ( ) 1.1'111,lilr'{' nr;ri .l,r',,furrdii a lor, inl.r,r,Plirrsi 1,,, l,lrzr, ll iirrlii.i,:c, r.i,lit:rro s|t'itr tlo Pt'olrltrttttr tlrr olrlirr Erarnalical qi fil,rzirl'ic. (lilc rrrrri iilrl,r,r,t,arrlir dilrtroIlrr,sl,c grlolrlctrtc sirrl :

- l'r,rrlrlcrrra cllsificiLliicuvinLelor in {r,rrPrrr,i rrrrrnil.rr Iirl,i tltr vorbirc.. l)r'oblcrrlr apalifioi pir'!ilor de vorbirc-- Nkrrlul irr carc pdr'l,ile cle vorbire refrccbir procosrrl tlc abstr.actizare agirrrlilii urnaire.

ii. A. Lovkovslia,.,

4; P:ir!,ilo do vorbiro

Ilroblema plrlilor de vorbirel estc una dinLre lrroLlcrnele cenl,r'ale alegrarnalicii. Este o probleml grea qi cornplicaLS, hiccpind cu defini!,ia; nuoxisLir perrtru pdrlrile dc vorbirc defini!,ii oafo sir sal,isfacii toatc cr-'rin!clc. Ilsulir;icnl sI ne oprim doar asnpra unora: in geur:lal, su.bslarrbivul cste rlefinibca l)al'bea dc vorbire oai:e denurnogte fiinl,e si lucruri; r,cr'bul, parl,ca dc vorbirccale denumeste acfiuni, nriqcdri, sblri; adjectivul, par.t,ea de vorbire care artrbS.insu;irile liinlelor si ale htcrrrrilor. Dar cuvirrte ca f u.gd, rzuncri rlenurncscirctriuni, fird si fie verbe; buntitate, aspritrLc dcrrurncsc insusiri, i5r[ sI ficarljccl,ivc. Ilemarcind aceste neajunsuri, lucrdriJe rnoderrrc rle linevistici sesbrdduicsc si remcdieze definitiile tradilionalc. Astfel, dc I'rldri,-lingvisLulsovietic It.A. ISudagov defineqt,e clasele dd cuvinLe ca gr.ripe lciico-gramaLicale(iirro so deosebcso unele de altele printr-un anllmit sens,prin auumiLecaracte-lisLici niorfologice $i sinLacticc, prin anumiLe funo!ii sinbactice in sinbagmir_;i in propozi!ie, adS,ugtnd ci, in limbile llexionare, clasele de cuvinte se nrairioosobesc inlre ele prin tipuri spcciale de creare a forrnelor si dc derilarc a,rrrr.inLolor. Asernenea defini!ii ample, cuprinzltoare, nu elinrind insi toat,crrca,iunsrrrile; pe glob exisLd o foart,e mare vilriel,ale de linrbi, cu lriis[luris1rr,cif it:c rlifelibc irL timp si in spaliu, astfel inoil, cu greu se pot elabora defi-rri{,ii r';rlabilc l)ontnr toabe limhile. Criteriiie de clasificarc diferd de [a o [a-rrrili' rlc lirnbi la alt[ familie qi chiar de ]a o Urnbd la alta. ln cadr,ul accloia$ilirrrlri, rliviziunca cuvintelor in grupuri lexico-gramalicalc nu se Iacc 1rc bazurrrrrri sirrgrrr clil,r:rirr. Astfel, de pild5, in limbile I'lcxionare (in spccial irr cclc

P roblema clasificd.ri i cuaintellr

.\pr91pe in-t,oatc limbilc, vocab*larul apare impir.tit in clase, firir caacosl,ea sri fic aceleaEi prei,u{,indeni. schema clisificdrii clin limbile indo-euro-P',1,. ; carrr cunoaste,_cu mici abateri, clasele substantivului, articolului,arlJc0Lrvulrrr,. pron.melui, numeralului, -verbului, adverbului, prepozi,tiei,conjunc!i"ei ,si interjntrIiei -. nu esLe valabild penlru toate ]imbile de'pe giob.

Astfel, dc excmplu, in Iimbile polincziene, di'iziunca in prrti de'vorbirecarc apare in limbile indo-curopene nu este aplicabil[; in acele limbi, acelaqicuvint poate Ji subsianl,il', adjectiv,,er6, particu)d etc. qi numai cri-vinteie accesorii arat[ va]oarea pe ca.e o are cuvintul intr-un conte-xt dat.In unelc linrbi indjene'ilin Aurerica, capaciiaiea de a fi.o"j"g"t. o nu roate'clasele de cuvinte, fenomen cunoscut sub nurnere de ,,predioi!ie.., deoarecelqroapc. orirs,pllt'1.r, poaIe indcplini.rolul dc pr.ccl icat.'ln limLilc scmitice,adeseorr un subshaniiv abst.act, lnso!iLde un caz oblic al pronumelui, servesleca verb. ln caucazian[, rdd[cina unui ver.b este un substanti* abstracl'qi9:Ji": vcrb cu ajuborul part,ic.uiei sau- al pronumelui person"i, p".ii*"t. ,"u]ltt;*9t"o. IJc asemenea, aceea.qi part'e de vorbire nu c,oiespunde exacL dintr-olrnrba in alta, ea nu esr_e.delimitatii pri'aoeleaqi caregorlii gramar,icale. Asr-1.,,^l^1u, j*.-nlu, in limbile mun.da,. pronumele p..ron"l are- trei grade dupd'olsLanla' pronurlreie ciemonstrati''. arc forme spcciale dupH lc,crrl pe care-ll:::ti,1" ol,riocl in'aporl cu.subicutul, indici.tlu-sc dac{ obiectui ocrrpn oPczr!,re normala sau lateralr, dacd e insufle!,it sau nu, daci e vdzut sau auzit.Dar fiindcd limbile indo-europene sint cere mai studiate,vo* i,a^ Jiscuta"eaprob)enrei tn spccial pe aceasil clasificarc.

. Gruparea- cuvinielor. in clasc, numite p{rli de r-orbire, este rezultarulurtei.munci grele qi aner.oioase. Au fosb tru..iu.u eforturi u.l"r. pinn-.ind oa-menll au analrzab' au cornparat_si, in sfirqit, pe baza trrsirturiloi conl.lre) aurculit. si grulcze cuvintele jn clase.

nelimibarea pdrlilor de vorbire din li'rbire indo-europcnc lsi arc ohir.-pia in anl,ichiba{,ea eleni. lnvilalii greci ai lumii antice, preocupaIi rlc Jrro-bk:rne filozolicc ;i in spccial cle logicd, s-au viizuf in faia ..or tiitir:rrlt,i1iserioase. Ei au consl,atal, cri ideile se exprimir in cuvinte, riar ci, lrcrrt,r,rr,anumii;d formL a einrlilii, nu l)o{rLe fi lolosit, orice cuvfnl, lrrlrt il irrtlrrrrrl;rr.,,.'clit lrrtor fol'rlte logiotr tlc{,ttt'trtirral,c lc t:olcspunde tol,ricitrrrrl lrr,r,c:rsi ,,rrl,,;1,,r'r,, ,1,.cuvinLr:. I)e uoi, rli lttl Ir'its cottclrrzit cI r'ocabularul rrrr tslr:,, irrrlr',irrr:.i,lir,,

ISc sJrunc adcsca grcgit,,pltrfi do cuvlnt" ln loc de pirrfi de vorliirc. In lirrrbar,nrini v(,ollo, ct{eifrt lnscnna qi,,cuvlntare",,,discurs",,,vurhiro"; prin rrnrrrrrr., ou;l(!)sLirlrlrs l.c. rntnu] atfi jusLifica[.Azi lnstr, plin p-5r! i rl o r:rr v i n l, irr{,'L,gr.rrr piir'filocol:rlilrrlivr-. ak; cuvirrt,ulrri: rhdhcinlt, sufixe, desiricn[c, ln lirnp c(r l) ii r I, i I r) ,l ,tt'o I lt i r tt slnt gruJruri, cllsc dc cuvinte, dolirnital,c rlrrlril ;rrrrrrrrilrt r.rilcrii.

168

Page 3: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

ilDr{,r'lii rlr: rrraLerial lexicai, ci un sist,em in care cuvintele cu lrdelLuri cornune.ri,' rrr'rrri'ir7.i ru un loc..Intreaga sLr,{danie a invdlaIilor ontici, c,glinditi irr.lirsrlrr:ri.ilc r*los;eori naive ale -cuvinl,elor,.este

un 'gir neinLrerupt-f,a djbuiri,rl. r.s i. i l. I irrran qi de revenili, in veclerea descoperiiii ac.,to..r.i*"r" comgnecrrrr, 1rt:r'uril clasarea cuvintelor.

...,... .l ',.1,; lilr:r1i in special de logic.ri, filozcfii antichitd!ii au observat printre

I'r'rrrf 'l{' |ir'l r rlc vorbire , yu,m.elg s\ oerbul ca expresii ale unitdlilor logrce , asrrlrrr:.l,rrlrri 1i lr.prcdicar ului judeci!ii. Termenul nume (dvoput'r.-irrtil".gLo1rr':rrr.r rrri lu I'urrrrcnide qi la p.itagore.ici, iar IcrrncnuI v'cri lpilgta) apirerrrai irrLii la l)r'rrrur,r'ir.. Dar nrrnraiJa l;lalon,'tLuntele Ei nril,rt.nniiaf ,'r.utoornlurrrrrrulugica, r'le t'onsIit.ui,nd denumirea pir;iio. principarc aie ju,Jocelii, a"ubiu, tului .si u p.ctlicaIuiui. J,a conLcmporlunii 'lui Ii:i.trr.i'll*'1.o.,r,,t.f r ta n,ra.\ rmone, apal' t.urriunclia (oivSeopoq) ;i artiuolul (crp[]p,r,v), fir.iisJ. sc r'rrroascij precis accel,lir pe ,.are i.-a,r dar-u. Abia' i;'-.\.irtoL.r.uccsLc rl{'t}umrrr cunslrLuic Icrrrr,,rri grarnaLiculi. T.oL.ArisLntol u f;rcut plimaittt'cttat'c dc a tla o clasilicalc r 1,ir:iilor tle vorbjre rlrrpe cr.itcr:ii lintvrstrce.l:] -:orl)eitc

dcsprc opL. .,1rar,!i irlc r.rpuner.ii verba ld.. 11iep1 ,1; ie E.rql,irIera.(sarr sunclul), silaba, corrjul)''ria, nrrmcre, r"r.bui, irt icoiur. t.azul(sru flexirr.ea) 9i p'opozi!,ia. La -bazi

accstei clasiliciri J. orle nu".t"r o*\-edere, tonellc, senranbic si sinlact,ic. ]rilozoiii stoici enumerd linci pdrlri.de.vorbire:.nume, nume corrrune. vcr,b, corrjunc,Lie, ar.ti,:ol. lr,rolXt,oiii ot.*orl_rir.irri comPlctcaza.numdrul, iar'fr.,,all lrri .\r,istnr.h fixoaz.i ;l;.;'l;'i,,rnr.,r":.1]:,:

,l: g-ramaticul grec din sccoiul al II,lea i.e.'-, f)iorrysios Thi,ax: ,,urrre,'ert), purIrcrpru, ar'ticol, pronunle,.prcpozi{,ie, ad'er}r, ironjrrnc{,ie. Aceasl,dclasilicare a st,at, la baza-gramaticii.r'europcne, orr mici modificirr, pindin ziiele noastre.'

Din clasificarca anticd_lipsesc inl,erjcc!,ia, nuurcrtrrul ;i atljetrLi'ur (qi,la!d de olasificarea moderni-i, apa.e rn pl.s participiul).'l.i;j..!io.dt*exclusl de greci din caiegoria pirlilor cie vorbii'e, pcnt^r'"i nu a" constiLui.un elemerri al lirnhii rafion,aie.

-Numerahri gi adjectiv.l sinL irrte.g.ate in.r:lasa numelui gi abia in evul mediu ere apar drepf crase disrincre.

clasificarea cuvint,elor poate a1'ea la bazd.- urmdtoarele criterir:a) criteriul rnorf orogic, care tine seama cle struciurarrrolfologicf, a cuvintului qi de categoriile gramaticale care il caracLerizcazd.. ..9.n mai larg[ c]asific_are a cuvinteror, pe baza acestui criLeriu, estc.

clasificarca in cuvinte flexibile si c,vinte ncfiexibile. fn prima clasr intrltoat,e cuvintele care se declind si se cc'njug{, adicd acele cuvinte care isi,rnodiJici l'olma pentru a tndcplini anumitJfunc(ii sintacrice. ,t.nrt"o-.i"i- folosind le'rninologia din ciasificarea tradi!,ionald -- substanLivul, adjec_tivul, arlicolul, pronumele, o parre a numerale]or si r.erbul. Jn a cloua craslirrlrii cuvinLele care nu-gi schimbd. foinra. Astiel de cuvinte sinb: o Da.te ir.tr're ralclor, c.njunc!ia,. prepozi!ia ;i int,erjec{,ia. Aclverbul ot,up[ un locirl,.r'rrr.diar..lll cstc vrrrjabi! de la un grad de comparatie la ah,ui, rlar lulroc{lr'(, grir(l in paltc arc o singuri folmd.

o t;lrisilicalo rrrai dcr,aliat,d, drrpd crileriul morfologirr, csLr: 1r6si6ilirttttrttltt ilt tratlrttl ottvittlttlor Ilc.vibile. Aceste cuvinl.o sc gi:rrlrcirzi, rrrrri lrrlliirr rlottli tttttl'i t:last:: tttttttc;i vcrbo. lrr afara cat,c!1olir,i rirrrriir,r,ltri,.6rr1r.rr;ttttilttlllt'ttl1l, tttttttclc si vclbl.lo in lirnbilc ilrrlo-clrr,oplrrr, *,,,,,,,.,r,,1,,,,.!r,,r,2,,

tPt'ttt.rrtt_t,trgot'it gritrnalicale deosebitel. Astfel, in clasa nurne lui inlrtr cuvinteleil*x ilril. irvirrrl , st,r'ucrt,urr rnorfr-rlogicd _analizabilr 1i caract.cr:izate prin'r:irl,.ri'r'iil. rI'rr.rirl,i.irli. gcnerale alc genului ;i cazulu'i ; irr clasa vcrblluiittl'r':i crrv irrl,r:lrr llcs ibilc cu o struc+"ur[ rnorfologicli ana]izalrilri,- caraotcri-zirl. 1r.i. r'irl*g,r'iil. grrrnabicale ale modului,'i,impului, dial^ozci, aspcc-I t l l t t i , 1 , , . t s r ,; r 1 1 ,

. i .

Itl r;iltll'trl rttlttrttltt,i ,,r,:lirsiIicarea,mer_ge 1i nriri irr.lino: in accast,ii grupirlrsl,irr{r:rrr: srrlrsl,irrrl,ivrr.l (,lc rrarc sc lcagi rrli,ir:olrrl), artjcctivr,l,-'1,,i,,,,,,rrr"1",si rrrrrrrt:r.alul llc.xibil. l)rrsi Loale accsLe c]asc rlo t,rivint,c, cuplinst sub ter-tutt:l'trl n,r.trtu:, {ru (rornrlru"r doolin.alea_,. int,rc clr: e.ristir totu;i tlebsebiri. Asllcl,olasu suJrsLauIivului esl,c I'ormatd clin cuvinte care. (cu excepqia unor tipuri'ca ntttrtcilor-ttr,ttncitoare,

,profesor,-p.rofc.soar.r7) nu variazd in gi;, de exemplu:1tt3Li.,

tyl, da1a2. clasa adjectir,-uiui se caraclerizeazd prin poiibilitut.a schim-bJrlr ,tcmct dupl lcn'. lul . I'onu.t rnasculin, /,oaa ieminin , bonurtt nelltru;ront. btr,rt.,.bunti;_roS,, r.'o5ic;,aLLtastr.'tt,.ulbastld.. In unele limbi, ca rusa, ger_,Rrana' adject,ivul are si urrcle particularirdIi de deciinare proprii.

Pronumele consLau in general din cuvinbe cu rdtldcind deosebitd dupi,p_ersoand, numir, iar l,a pcrsoana_a III.-a, tema variazd ilupi gen: eu, ru.1 eL(ea), noi, voi,_ci (ele); la fornrelc adjcctivaie, deosel;irea'de-gen apare'latoaIe

^pelsocnele.In toabe limbilc .i'tlo-.eu'opcnc, p.o^umele are o flexi'ne aparte, rJe-'osebib.{ si de subst,arrt,ive qi clo

-adjecfive . Nurncralul flexibil con'tine tenie'deosebitc. dup5. unitdlile..erprirnate qi dupir gen. El r.

"p-pi" a.'adjectiv,in special numeralul orclinal.- b) cri Lerirrl si't,ac I ic, care ajull la clasificarea cu'inte-lor dup_I. rolul _lor.i. alolt'irc.a grup'lui'dc.cu'iirte ;i u p.opori1i.i.'

chiar in lirnhi crr o f lcx irrrie lrogatri, p.epoziliiie qi 'corijrrnctiile sc potclasifjca numai.pe baza a,'estrri critcriu. I)repoziIiile cxprirne i.p"ri"r srntac-1.rc d.rnLrc parI rlc p.r'opozi(ici. ])e cxcmplu in f'inul din Iunci,'cuvintul tliz'exprrmd raportuI dini,re substanbi' qi alribulut sdu. conjunc[iile exprimdraporlul sintacric dintrc propoziLii.;i prr!i de propozi(ie."f)e cxenrplir, in:'uinc, sau sc tltu'e? cuvinlul ,saz cxprinra raporLui aiijunctiv ainire cete clouaacliuni,_ de aceea se numegte conjunc,tie disjunctivd: in eL oine,-d.i,

"u ,u,cuvinLul dor exprirni un raport adversatir',-de unde clenumirea'lui de con--lunctr,re adver.saLtva.

c) N{odul de.exprimare a reatii,{tii estealbcri-teriu de clasificare a cu'inteloi. cuvintele, prin con!inut,,l lo., .eiiJir lumea'exberioard. Din acesb punct de vedere, cuviirtcre se imparI in irei c]ase:

I ' {;lrvrnLc care exprimd Ei denumesc no{iuni: sulrsLanbi'rrl. arliectivul.pronuntelc, numeraiul, advcrbul gi verbul. Aceste cuvinte sini firrna tle,existen![ a notiunilor.

2' cuvinte care exprinrd, dar nu denumesc, emotii, senzalii, manifestdri'de 'oin![ si zgonrote. Din aceastii categorie fac parte'i"teriicliii" ji unc]conomatoLree.

3. Cuvinte oare cxprinrl raportul dintre no!iu'i 9i fac ]cqilura tlirrtr.cuvinte.in prop.ozi!ie. Aii intri:-prepozigiile, conjunctr,iile, artil,otiii, ",,,t,,,t,copulal,iv (o fi)-

-- - il" f i,t,l,il,l r,,,ttil,i,,',.,ur s(',po:rl.1r fir-c(l acoas-lir clasificrre: in rrrrlri r,xillri rlr,srrr.rr(r.{ r)rtltttn Irttrrrr'lrri yi r,1l'rrlrrr In lirrrl,il,. firrr,-11g1i,1,, siltraliir r.slr. irs,.rl.lpillL,l,r.l ,1,., LIl;lr('|;l l),'s|stvii In tilitKllt,'r,i I,r.itrrr.l,:li. ,l|silr,,rrlr. vtrl,zrle.

t7l

Page 4: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

l)rrrllrr [,rrul,ti p[r[ile de vorbire, singurd. inl,crjcr,lin tru poul,o ii dclirrri-f rrlrr rlllll, rlrrlr;i rnodul de exprimare a realiLh!ii. L)o cxcrlplu: ult, +,ai, oli.\l'r'urrr rlrlr,r'rlo rlrnolii, fdrd. s[ Ie pi denurneasol

rl; Slrrsrr I Iexical, inrudit cu ool yrrccr:dcttl, csl,call,cli[eriu,rl,' rrur,rir,l.rrrc scirrna in clasificarea cuvinlclol. IlsLc un criLcrirr sccrtttdlt'r:rrlr. lrrrolr.;l,rr crllr:lirlLe criLerii. Astfel, ln dclinirca rrnei plrli dc v<-rt'bit't:,,

1,r, llrrl'rr Llrisiil,rrlrlc rrrorfologice si sintaoticc specificc, se adaugd catcgoriirrl,' riorrrulr I)1,c:lr'o o cxprimd: cuvinbcle care dcnulncsc obicclc lorrrtcazll.llrrri:r rrrrlrrl,nrrlivrrlrri; cuvinbelc al cdror sens exprim[miqclri, stdri ale obico-ti'lor'lorrrrcirzii olrrst verbului; cuvintele al c[ror sens exprimi o canl,ilri]1,o,rr,rrsl,il,rric r;lasa rrunteralului; cuvintele ai cdror sens expl'imi o calit,aLo,irrsrrsilr ir obico[elor, inbrd in clasa adjectivului etc. Dupi cum arn arlLaL.rrrri srrs, crit,oriul lexical nu poabe figura singur la baz-a clasiliciirii pdr!ilr.rrrlc vot'bit'o.

Clusilicarea cuvintelor dintr-o limbd line seama de specificul limbiilr:spccLive. In linibile in car'e cuvintele se deosebesc intre ele mai mult prin.st,r'rrr:[ura lor morfologicS. decit prin lunclia sintacticd indeplinitd, oriteriulrrrorlolocic este criteriul de bazd. in clasificarea cuvinielor. Astiel de limbisirrb latina, greaca, slava (dintre limbile vechi), romina, rusa, gernana (dintrelirrrbile rnoderne) etc. In limbile in care ouvinlele se deosebesc uneie de altelernai rnulb prin roiul sintactic indeplinib declb prin structura mor-fologic5r,r:rit,eriul de baz5. este cel sinl,acbic. O astfel de limbd este enEleza. ln limba,,r,glt zI , ftiarlu des ver'lrul $i subsLant ivul din aceeagi famllic alr acceasiIolrni. De exemplu, s/ady inseamn[,,studiu" qi,,a studia", lor.'e inseamnd,,,dragosbe" rsi,,a iubi". f)e asemenea, subsbantivul aparc adescori idcntic cuirtljr:r,livul, de exernplu cold irrsearnrr5.,,frig" si,,rece". Exist{ identiiateclrial irrbre mal mulLe pdrli de vorbire. Astfel, cuvintul round, este substantiv(.,inconjur"), adjcctiv (,,rotund"), verb (,,a incorrjura"), plcpozi!ie (,,injurul")si adverb (,,de jur irnprejur"). Numai rolul sintactic al cuvintului deter'mirrhlrrrLca de vorbire cireia ii apar[ine. Astfel in propozi!,ia I lilte studics ,,imr'lrf iro sLudiiie", cuvintul stud,ies csbe substantiv, dar in propozilria the man,,.sl.rtrlics (.,omul sludiazS,"), cuvlntul studies este verb. I)e asemet-.ea, limba,,rlrirrozri oferl exemple nenunrS.rate de ace.st iel. Astlel, cuvinlul hao esLe,;rrl.jct-Liv (,,bun"), adverb (,,bine",,,foarie"), verb (,,a iubi"), substantivl,,lrlicLerric"), de exernplu: huo jen,,om bun"; siu hao ,,a face l:inc"; hao hsi,,lrrrrll,c vesel"; tzitt lruo,,prieLelie veche", hao hstirt ,,a iubi invd!dLura". 0oiu'octrlc ilexiune, redusd ce e drepl,, existd qi in englezS. si in chincz[: ca,rrrroirzir in anumibe cazuri diferenle inl,rc pdr!,ile dc vorbire. ldentibatea delolrrrc irrsI predomind. de aceca criberiul sinLact'ic eslc criLeriul dc bazd in.l;rsilicarca -cuvilrLelor

acestor linbi.t.inii lingv.isti au propus clasificarca Lu[uror cuvinte]or unei lirnbi,,

rrrrlilclcnt, tlc sbrucLura ei, dupir criLeriul sintactic. I'r'in urmale, indifcrcnt.rlr,sl,r'nrt,ulir lor rnorfologic[, loal,e cuvintele care poL indeplini ro]ul de,rrlrir,cl, [olrrrcazir clasa su]rieot,ului, cuvintele care poL indcplini rohrl dc,

lrr','rlilirt, corrst,iIrrio olasa prcdicalului,- cuvintele carc pot avca fulc!,ic dc',rlr ilrrrl, irrlri lrr cllsir lllibuLulr.ri etc. In felul aceslal sint clasilit:at.c la unl,rc srrlrslirrrlivrrl (lila,ii, lnvul,ri), adjcct,ivul (cei bu.ni invalir), prorttrncltr1,ti rtrtslri irrvtrli), rrrurrclirlrrl (r'urcl irtvirLi), vcrbul (t ittt.'ti.(a cstc lolosil,or')lrr,rrllrr crr lolrlr: rrrrsl,c lrir'Ii tlrr vot'ltirc pob jutta rttl tltr sttlticlt,. A(rtls{a ttst,tl

'rrr .r'rIr', 1 rrI 1,l,,l'l,'lrr,.i.

t.'

'l'irrirrrl sorrrrrir rlo numdrul mare de func{,ii sint,:rcl,ir.c (:ilro oxist,ii ryi delrorrilrililrtl.trtt tttrtti rrrrt'inb de a indepiini mai rnult,u nrlrrri sirrlrrr:l,icc, rrt.t:ca;il,rrttlrr. rlt' vrtl'lrit'rr itJrirr'{,intt mai multor clase. Dc cxcrrrJrlrr, srrlrsl.rrrrl,ivrrl poat,t.lt ritt,lrirrr'1 , irllilrttl , prrrrl ioat, cornplemenb. Accst,ir cilrr irl rloils:r rrsplr:1, al1rt'olrllrrrci l't itt ttltttitlc, rrril,eriul sintactic, pc rlc o pirll,c urrcsr,rr irrl,r-ir clasirr'ttvittlrt rlr:ortt'lril,r: ttrtrlc rlr) altele in privirrl.tr sl,r.irr:lrrrii rrrirr'lologir.r: qr ur;r.'ttr;ttltti lr'riri1l, Ir' rlr.lrlli parlc trece acccasi Jlu.l,c rlc vollrilc llr rrllri trrirllo( llir(,. ( ) itiiotrrInr:rr ol;rsilit:it|rr o0rnplici iu nttrrl srtri0s, irr lrit: si lrrz.0lvc, Pro_lrlr:ttrlt lrirr'Iilot tlc t'otlritc, tIr: aceea, dupii cil,cvir irrcrrrtriri r.l3 aplir:alr:, r:irlr si losl, ;rlrrrrrlorrirl,ii.

(llirsilioaltta trarlil,iorrall lire ncajunsuri nrari. Iia a fosL friouIii tlc filo-z,fi ;ii t.lc.Jogicicni, care nu au tinub seania dc specificul lirnbii oi dc nevoilcl,gi.ii, divizind vocabularui in.acele clase de cuvintc care prczentau interes1'r.rrllu raLcgoriile I,rgicc slrrdiatc dc ei.

" clrrsificrrilc. care arr incercaf. sJ sc bazezc pe un singur criLeriu, cur*a tosL cazul criteriului sinlactic,-au cornplicat, dupri cum anivdzrit, pro6lenraclasificirii. Gruparca tradilionaLi a cuvlnrelor in plr1,i de vorbire,'ivindu-sein vedcre mai nrultp crirrrii, de;i prczintil mrrlte dificultdIi, cst.c totrrqi prc-ierabild. Ea se bazeazr pc un fapi real din limbd, pe lipia de omogeniiatea pdrlilor de vorbire. Deli exisid nrai rnulte criterii, .l..r,i .. aplicd cbncomi-tent., ci. corisecuLiv, ceea ce constituie un pr.ocedeu cu totul normal. Folosireaunui sing_ur criteriu duce la gregeli. Asl?el, rJc exemplu, Aristotel, ca inte-y.te1e|9r.al logicii, a-incercat.sti.aplice regulile acest,ei discipline la studiulllmlllr- l)ar, in clasilicarea prr{,ilor de vorbirc, el a luat in considerare, inmod consecvcnt, crileriul iorrebic, cregterea volurnului fonetic; de aci el aaju.ns sa elrumor(, pr)rrLre' pArIilc rlc vor.]rirc surttul.gi silaba. Si rezolr-areaproblcmci, atil t.lc dili,:ild, a,'lcsificn.iipirrlilor dc voibirc rJmine in sarcinaviitorului.

Dclimibarea sferei rin'i grup dc cuvintc nu se poaLe face precis. Nucxistii pcleli tlcsparIitori de no{rt]cuL inLrc o clasi de'cuvintc si alti clasd.l)drtile de vorbile se alli intr-o inleracIirrne permanonLd: unelc not fi Iolositein locul cclor'lullc. unclc ccpJtd caructorislicile qr.nrnaf icalc ale celorlalle,De exenrplu, verbui la forma lung[ a infirritivuluil in limba rominir, este unsubslanLiv qi se comporti ca alar"e: tttirrcarc, t,erlare, tcmere. intriiirc, ltotirireel c. In limba rornirrr

'cchc, fornra lungi a i.f inibi.r rrlui auea mai cles rolulde verb: ,,Au in_c-eput a se acolisire de'dinsul qi a-l prtidarc,, (Cronica ht\NL'cu lne, cap. VII I .).

. Participiul trccut al.v_erbului este adjectiv: kiudat,-d, inbit,-d,sprilat,-ii ,stors, stoarsd_etc.; qcrunziul ver'bului arc lol de adverb: mcrge oorliind, vor-be;te ni'nctnd', lttcreazti t:irt.ti.rul; s-upinul vel'bului poat,e Ii subsfanliv: sptilatulr,rtfclor., spartul .tirguhr.i, _araiu!

-ogoorcktr ctc. ',,\d jectivul art iculal. l)oatedcveni substanLiv: bunttl ntett, dicptul nrcu, tlrcpiii,. htlelcp{ii, [t.utriosul,rdttl etc..; adje-ctivul la forma rreutrii lidcnticir, dc altfel, c,, cea'masculin:ij

poate fi ad'erb: tmbrdcat cu.rall aorbcllc cotectt ctntti ntitttutat elc..lntlepdtrunderca piir[,ilor tle voibire ref]ecLd rela1iile cale sc forru<rrzrj

ln _gindire, ca o ogli'dire a conexiunii lucrurilor si fcnorncncl'r rri*real itair:.

Cdile qi rnijloacclc tlrr l,r'cccttr a t'uvintclor dintr-o rrlasir irr rllrr vrrlr:rzide. la o linrbti la alla 5i, in aceea;i lirnbl, dc la o cpoci lrr rrrr:r. f irrcr,;rsl,;i'intclao{'iunc trlril'(iloltltvollrilrr ci'ccrrzrirl ilicultirliiri r,lrrsililru,r,ir cuvirrlr'lor'-

Page 5: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

Aparifia pdrlilor dc vorbirt:

Ntt.l ,;tl'r't:lal'cle de dezvoltare a unei limbi 1i nu toal.tr lirrrbrl. irrl,r.,i'Ir'r'ir rtrrt;r i:unusu aceleaqi. pdr!,i de vorbire . Larirra ru avoa alr,icor, r.liu,Irrrrlrrl. r',rrr;rnicc,,,o"e consbiruie'o faz{ evoruat,j. in condi[,ii *1,uaiolu o rar,irr.i,il rrrr, l,r,liir |usii r,.r are arlicoi, are insd in plus, i;1,ii;;;;;i. rrart r0rrtur.r r .rrl.r'rr'i. lr;r'rrrniti cocmofltrue (caro redd expresii ,-rr.r*i,oiJrl

I':ir'I ilr: rlrr'o.bire au un caracrcr istoric. Aceasta i"ruo"inii'.i "r,,,,,,rrrr .ristrrr' rlrrrr.r,rl.a''a.,,ci arr apir..r, trcptat, printr'-*nil"g;;;;; ric tlcz-vrrll;rlc rr lirrrlrii si gindirii.

l"'rrlr-rr lrr.'rrrIliri,'itlc.a a{r('otol afirrna!ii, su eranrrrtdm ur,ariri;r urr rr:u-lrrlrrr rrr .ir.vrr /irrrl'r. lrr^"rimrra grcacd veciic cxisLa artitol, Ji.'ci c,, ,rritrlo rrlrlrrIiut r:a fornrii si. Ilexiurre-de plonumele ,ien or-rriraiii.,"inait est,e crar.'ri, ;rrli.,lul 0 ar,r.lt ulrerior prorrrrinelui. dezvoltirrdu-se din-pronume. r,,,ir'r.ir ilPuIuL ftl't jcolul in ltntJra t'ontind. irr perioada trecorii tle la'limba latir*ila linrbilc ..manice. pe'bru precizarea qi, mai

"1..;t;;lil;,iiiuiii"riru.n.,rttLri.srrbs.tartiv, s-a pus pe lingd el, inairitea unui aajertiv;p;;;rr*r; demon-sr.uti' l11c (,,acela'') penNru "masculin, illa (,,accea,,) p.iri.., -femlnin.

lecirit rrI nrument, Lta1., intr-un grlp ca potrcus silttatictts,,poic sdibabic,,s-a intro-llfr trrorlurlglc i11r : porcus ilc siluaticus pentr.u a ie preciza ctr esle

'orba:: -l]3"ru, satbarrc despre c.are gl,inr ceva gi n' de alt porc. in latina clasicd,

ll::),:" i.^n11lu p.g.tzare qi individuatizare nu exista'o formd speciald: ,,urillyil..l ll,"r.".gi ,,porcu1" elau redate printr-o singurd. tornd, pbrcus. De' la1i"..rr::r^i:!: p:,.1!.l-:.serie de schimbiri fonel,ice , s-a ajuns la iorma porcut.Iu romrra, artrcolul irotdrit este enolitic la substantive_. In limba francez&,aoclasi ilLe s'a._ pus ina,intea' subsrantivul'i. Din fori"^ ;; norilrr"trr, ;ri.po.cas'.prin schimbdri fonetice Proprii rimbii francer., p.orrin. irrl'.urr..ru'errlre..li porz, in franceza.modc'd 1e porc. ln rin.,rro-io*iiii, ;i.;i;i hotdribP.oclitic este caracteristic nurnelo. d. purrorrre masculine la cenitiv-dativ(l.ui

_Ion) r in ronina'eche, prin. unele i,a4i "l* 1n"ii-;f-";;, 1"po,l" fo"_"lrrooliiicS, a art,icolului hotdri_t qi Ja numele cle persoane'femin'ine': ii Maria..ii [,'Lrtarr:a, ei Ana, pentru Maiiei, Floarei, Aiei.

Arbicolul neh'rd.ii provine din nurneralur latin unr,s, d.c eremplu in't t'(,ttrt un.lttp.rlin cr.ing, un lap provine din latilrescut unlui iurrrr. r.o..rrn111:..,::l^l,"il: l!,la ngtiunea, rlc...lup" in chip nehordr.iL, deci un lup oalecarc,:ll,'',ili:,',:::<l^r,iti 9':llsular.iratca. run tup. nu nrai multi. daroriii faptutui,;r 0r'lt]il,"t sc (,st.o numeralul r/,rU.

[]u'u, terul istor'ic al pbrrilor dc.-rorbire poatc f i clo'edir gi prirr aparirrurrrr.('ralului. Arraliza numcralelor din mulle limbi du"e la- ion.tunn ",iir...stii-p.rlc de r.orbire s-a clcz'oltat din sulistantive. ln'diaiii-lo.. u':lr,l,ii1l lirrrba.clunulu.i, a tribului Ei a poporulu,. ,j;"g l" ;;";li;l;.i ,,u,n,,_rirrr ir irl)irr'ul ln schlnlbui dc produse,"r-d i,i pIinra [azd, el nu era dcsprirrs,1. .rlritrr:1,.. l,i'rba cschirnosd de azi reflecl,d icel staaiu'i"a.puiiit"ir, ,o",,rrrrrrr'il'rirroa so Iiicca pc, degetc. In eschirnosd, atasik i.rrdarnrrx ,)unu,,,.,v itrl, lrr.rnat, pc .atlicalrtl .ata ,,,taty,\, ge[, pr:irnul deget al -lilit;, fttl.nda.lirrs.irrrrrrii ,,cirrr:i", .rrr.irrt, i'rrrdit cu iarik-,,mind,,; -.ro,,'..oiui-

-iorrircci..ttrllltirttrl, itt'rt liirlilrirtii cr)rlrrrnli crr srrhsf,anl.iwiil .o.^ ''r.-,,,-^"r^ --,']i'1,-,^.. -r..

LaLun, DrLrTrrd i truttrSl,alul ),oollazcct,-irlil.irrii.'nrrr'r cu substantivur carc den'rneEte ntili'.ea rrrttil::n.rrr(tt iu'o |ir(tirrillil 0r)rlrrrna ctt substantivul carc denrrrne5lc ntrl,iLrrtea rl1.ttttt", lt0rrl,rrr r:ii orrrrrl rrlc 1rr tol,a1 douizeci de degctc; ,,pr,Lr,,rn"i,;,,,i.,,rpru,t,,lit tltti ,rrrtt,"ri ri <rrl i'( 1,, ,.;,,,,; ^^,-,^-: ^1^ a r, ,

1,,i,,,,1,1'1,,,j,,i, ,,, srrt,ri,,. lr*i..,i oa'reni etc. ,{it .1-;l;l;i,;; i;, f i,nlln''r,,r,i,

vrr.r'f rrlr, tt)('t)t,orr,n,r.r.( j de exemplu n,a0o (rrLrebvie,,)trca.,tt, (,,c Piiont,,,, ,,c regret,a_lrrl"), r'.rrr tttrt.,, (,.o t,araghioi"), in eipresii ca ,uu"(. )t(:(t.Jtt, J)4(:(:rtra$amt)c-q cntt,t)t)it (,.itti l);rrc riirr si rnd despart de tine"), c.ttt(luu(o ,,()tolu?tLt, o6 .tmom(,,r' r.iu;r11lrios sii vol'lrirrr rlcspre aceasta,,).

. |)rr.l olilil lrrplrrlrti ci, intorcindu-ne ln tirngr, rrrrrniirrrl prir,(ilol rlc yor-lr1'r,rir.r,lr,, i{r,plr,riul)un{.} cij 1existat o perioivlir lrr,,lrrr,,,,,.,i f,\.,,, rl ist,inr:l,icittlt. r'ttt rrtlr', itr titltl si trtl'iunilc erau cortlrtz,c, rrcolitsi r:rrvirrl, rlcrrrrprlit st,ri-1'rrlttl tttttti lrrtirrrltl, lrrrirrutlrtl irrsusi ciI gi at:(,irrncrr lrri l'olosit,oirlc sarr rliirrnilr;;rlr'. ,\zi irrsii rrrr rrrri rrr istii nioi o limbri In ar:cs{, sl.adirr, r,rriirr. datrl'i dist,inc-(iir rlrrrlltr t,111'i111tr tttt t:s1,0 itcooilsi prelutintlurri. ln[r,-o fazii rclat,i.r. lruri irvirrr-rrtrl;i, t'octtbttlrtl'ttltt irtLrol,ut sii se dilelerrf ieze lrrirr scniant,icii;i prin irnhinlrrgirrlrr r;rrv-irrtc. l)ifclcri!icrt'a- rrrorfologiuJ. presupune un stadiu'avansat,, lrrii cal,r'rs1i[1;f il,' rrr.rfr,.loqice.disLinlt jve sd consii[uie o condil,ie a gradului de(tr'z\'0ll;Uo I un0t ltmhl.'

iiitsa-hr iilercn!,iere forrnali di't,r'e cuvrnte, situa{ie inrirnilir si aziirrLr-o seric_de limbi, a dus pe unii lirrgvigli gi filozofi st,rbini la concluziagreqii{ cd, Ja.origine, vocabularul rru era divizat in pdr!,i de r.orbire ci eraascrnenca unei prot_oplasme nedileren{,iate. De fapt, }ipia irrsdturilor clistinc-Live iriLrc clascle de ruvinte rru denoti neaprirai rrn,stadirr prinritiv. Eristiro scrie tle lirnhi, ca.engleza, de pild5, ale cirrci pirrt,i dc volhire, net delimitaieodinioar{, gi-au pierdut trdsdLurile dc difereilicrc in cursul.evoluliei. pro-,'esui dc adincire qi cie qLelgcre a elenent,elor dislinctive dintre grupurileil{' cuvlnl{, csle nernlancnI r'tu.

.Ca ariicolul, ntime.alul si cocntoentrc, toate pir{ile dc vorbire igr auisto.lia ]9r, chiar dacd, pcntru LrncJe, estc greu s-o reconstituim. ln general,inv[l,alii.sint de acortl cd printrc cele mai vechi priti clc vorbire se num{rdlyry.ele-.;i verbul. l.lnii au vdz*b i. nume r;i verlj cliiar c opozilie prinrard.Allii' dimp-otrivd, au sus! inut p'inralul uuriia lali tle celilait. De fdpt, cind?g !{.ec9 de la perioada nediferential[ a Pirr!ilor rle vorbirc la perioaila'diieren-'(,iatd, l,rebuie sd existe cel pu{,in doud clase de euvinle, pent,ru a exista oopozi!,ie. Presupunem ci nurncle, partc dc vorbire carn den,rmest,e obiectele(lulnd lcrmenul de obiecL in sens larg lilozofic) rumii inconjur.ltoare, ;iverhul , -care.exprirnd

nriqc.area, starea accstor obiect,e, sint prinlrc cele maivechi.pdrJi de vorbire, chiar dacr deosebirea dintre cie nu a fost la inceputclc,naturti rnorfologic'd. Probabil cx 1a origine un cuvinL a fost, capabil clc aindepliniatit, func!iile numelui cit qi pe celc ale vcrbului. Exist,d gi azi limbica irlandezar.engleza, chincza ctc. in'care numai sintaxa, cerind'o anumitltopicS, faced.ist,inct'ie int,rc subsbantiv, adjecIiv gi verb. cuvintere ajuttitoare,care exprimd rapori,uri, ca prepozilia, conjunc!ia, sint relativ.rol. El. o.,i:rpdrub -cind, in urnia dezvolt{rii gindirii, omul.a vdzut mai bine legri[uriledinlrC lucrur,ilc ;i lenomenele lumii inconjurir[oare.

ilIodul i.n care prirlile de vorbire reflectii procentldc abstratti,zare a gi.rtdirti unr.ane

[)[Pi curn s-a iiriLLat, rnlri sus, pirr!,ile de vorbire au trpiilrrl. lt.r,pl:rl, 1rr.bazu prriccsului rle dozvol{.urr: a lirlrbii si gindirii, prinr,r,-rrrr lurry, pr.or:r,s rli.irhsl,r'actizare. 'l'oal,o lirlrlrilrl olcr'l-r rrrrnrrrniirat,c o-xcntJrlc r.:rlr, rlol crlr,sr: rlr.zvolllrrtir linrIrii tlo llr corrrlr'l l:r:rlrsl,r'rrr,l.

rir 01)r {)iilr}0nr, ,,{) sur,l'-, lir cllor oarreni etc. Alt cscrnlrllt, irr lirrrlrn'rtrsri,lrlirr rlislrrrril,ilr c1;1;1111,i (:r vrrrlrrrlrri cle legilhrril ,,a l'i,,), i, ,i1,,i,:,,i

-i,,,,,1,,,,r ,1,,

Page 6: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

li:r ;rrrlizilm procesul de abstracrizale ia verl)elc auxiliare. l'lirnba..s11i11;1 , v.r'lrul auxiliar,,a-vrea", cu ajutorui clruia sc Ionnoazir viitorul, aillr.\r'lfl irll.l urr ploces de absbracl,izar.e. ln e.riernp.[cJo: I]Lt t,rcuu, sti inuril rsit'rr t't)r ittt'tt((t10rrvintul Lt erea, are rloud accep{,ii difcr,ite. ln primul cazt ()ree.urllil rif'lrii lr,ri'lrl, irlseamn[,,doresct', in a] doilea caz, voi sila pierdub'sensull,'rr,;rl, , ;r q.lil, rle sens. Prinlr-un pror:es nrai marc de abstractizare, verbul.! t'tttt t rlovorrit, 1n cremplul-al doilea o simpld uneajtd gramaticaid, carerr,r'\'r,slrr l:r lriluttt'oa viilorului.

(irr l.qil'rr.ii .xisti intre ,,a vrea" si viil,or? Legitura este de naturilrrlqir;;r. .'\lil, rrrtr,rt sd tr,vti{, rib gi c,ol tnviiya exprim[1 ac{,iune posibilir inr'.i il,rrr'- [)r'irr urllli]ro, r.crbul u t,rcu ca auxil.iar, s-a g'olib de seni, ar, ulte cuvinte.l s-iL rloslirins dc obitlctul ref lectab_gi a rnenlinub numai. ideea raportuluirlc srrr;or:tlcnlrrl, adicl s-a abstracbiiat.

sir analizirrn albe e.rernple: Anz trn copil gt \m educat nn copir,. velbule_ui)ca' in primul exemplu, exprimr posesiunea; in al doilea exernplu insi,cl esbe doar o unealt,ir gramaticald pen[.u foimarea perfecl,ului conrpus.(iurn sc cxpJicd fapl,ul cr i'erbul & a('ci) care cxp.imi o posesiunc, a devenitrr unealld granraticald cu aiulorui c4reia se lornieazd in rlomind perlectul? uncxcmplu din lalind ne va ldrnuri. ln latina nrai rechc propozitja Anz educatt.Ltt. copil era redabri.prin cuvinlele Educaui J)ucrilnt. ln laiirra'tirzie, pentruc-rprirnarca_aceleiati propozilii, apare formC .[Iubeo puerunt educatu.uL, carepotrl,c f i analizalti,,Eu am un copil cduoal,". I)in lorniula 1,am un copil educa[,,,in care lerbul a avctt isi mai prslrcazr sensul lexical, acela de poiesiu.e, s-atlr:zvolta{, perfcobui

"o^p,x rorninesc ant ed,ucat un copil, in care\e.tnl a u(,etr.

s-a goiit de sens, deci s-a absl,ractizat. ca unealLi grarnaiicald ver.bul ,,aavea" qi-a modificat apoi llexiunea. El a rdnas insE iiodiforenliat in tim6afrancez5, ca de pildri:ttrl ,'t ttn livre,,al are o car,Le" Ei /r o achiti unrtvrc,,.ela cumplrat o car,l,e".

ln lirnba englez{, verbul to do ,,a face,, a dcvenit o sirnpll unealtdqrarnaLical[ pentru exprirnarca intrebdrii gi nega!iei: do qott see2 ,,r'cdc!i?"I cLo not .scc ..nu vi'id"-

,. ln e-xemplele de mai sus, velbele d Qrea) u, aledl to d,o an devenit simplcurtoltc gramaticalc, care. gi.au prslrat totuEi independen!,a lormald. oxi-st[rleslule cazuri in. cale nici miCar aceasl,!. independerrli iormald nu se mailriislrcazii, ci dinbr-un vechi verb indcpendent a r[mas doar un simplu afixsud.at' in.corpul verbului pe Iing[ carc a st,ab. De exemplu" in francezri viil,oru].j'ttinterrLi.,voi iubi" provine din atnarc ltabeo (liLeraI,iarn'sd iubesc,,).

Ilxcrnple de abstractizare oferi qi art,icolul. DupI cum am vdzul, ingloara vcche , rominii si francezd, articolul, care este o simpld unealb[ gralna-l.icalir, isi are originca in pronume. Aceearyi situalic p.crinr.i articolul clinloal.e limbile ronranice, germanice, celtice etc.

l)rr:pozitiile, p[r!i de vo.bire care exprimd raporL'ri fdri s.{ ]e dcn,-;rrorrsrir si sirrb deci lipsite de sens lcxical, s-au dezvoltal, din cuvinte cu senslrrri.rrl. AsLl't:l in francczi, prcpoziLia chez,,la" provine din subsbanLivul lrt,in,,r.r/r ...olil)ii, r:asii". l)ialec{,a1, aoeastd prepozif ie mai piisbreazti crcva dinr.r,lrirrl ci scns: tst.l'ol, in crpresii aa chez Pienc, cltcz RoluntJ, lnscanrrri.r,;rsrr lui l)icllo", ,,clsa lui lloland". ln maghiarr prcpozi(,il -t'n! ) -t.,(1., ('l\r't'.tttsiritrtttti,,rrtt", PI'ttvitlu rtilt vcclri substanIivc folosilc Il irrsl,r'rrntr:rrl,itl t,rtil--"l7rl, ,,1rrirr lollrr, nri,i locir'1r11".

l)irrl,r'c lrirl,ilo vor'birii, verbul e$te mai abst,rar:b tlor:iL sultsLanlivul,1rt'otnutu'lrt r:sLc rrrui absl,racb decib verbul. Celc rnai absl,racl,u piir.fi rlr.r'or-lrtti';rirtl lrlr'1rozi('iilc, oonjunct,iile;i articolul. In genoral, l,r'clruio sir prcciziirntrii tr'rtrrt rrtrt,ittl, rrtrt rrirL:rcLcr abstract, doar gladul rlc tllst,r'rrct,izirrrr rli[r'r'i.

Itt r:ott,rltrzic, o t;olcctare;t,iin!ific[ a llroblrtrrroi pl"rr'l,ilor rlc vorlrilrrl,t'r,lrtrtrt riii lil r;lricl, is{,orioii qi comparativir. Ccrcet,iLl,orrrl rrrr t,r.clrrric sri pirr.rl;irlitt t'r,tl.t'tr lrrIl,rrl r;i yriir[,ilc de vorbire n-&u iivlrl, irrl,ol,rlcrrrrrur Irrlrrrir pr, r.irr.r:tt rttt ttzi, Iti'ri tttt vrtl't'l'itrtittr) pentru tot,deaurta irr sl,irrliul ircl,rlrl. ln irl'lrrri rlr.Ittrtt:tttllt, tt cr't'rr'llrlc;l,iirrlilici t,rcbuie Sd fic Irrlrrllrrnclrl,ll,ij Jrc isl,olilr corrr.r.rtliirr lrrrrlrilor' lttitl'o sclrtt'itl,. [,'icoarc lirnl,rir i;i alc isl,olirr ci, lcgilc oi irrtclrrcrlc,1,'zr,oll,irlc, rlc irccou lrlo;i prir!,i de vorl.rirc spccifioc ci.

BI]]LIOGRAFIE

Il. A. iJ u d a-g o v., I,ntrotlucere tn ptiinlu limZ,jl, Bucuregti, l96I , p. 295 gi urm. (rra-dur:cre din lilnba rusf,).

A 1.. G-1 aur; snrdii de linguisticd generald, Bucuregti, 1960, p. 140-ILg.A.-G. Ilaudricourt, Les languestleclan.,de tribu et de-peuple,,,La pens6e,.,

mars-avril, {956.A. V. I s ace n ko, O aoanunr{oeetLuuupeaaronuu, <<Kantezopuucocmonttu.i,> s ctaeflHcfrr{r

rBbLHar, in ,,BorpocLr ltsurru3uautrn", nr. 6, 1955.A. M c i 1l e t-M. C o ]ie n, Les langues du monde, Paris, 1952.{. I "

n !-$ t e t, Problcnte de limbd la Aristotel, in,,srudii clasicc.,, \r, 1963.J. Vendrycs, Le Lungage, Paris,1921, p.136-161.

5. Catogoriilo gramaticale

Prin lermenul caiegorii se inleleg noliunile cele mai generale ale .1tiin,telor naburii gi societdlii, care rcflectd insugiriie gcnerale qi relaJ,iile obiec-telor din realitate. 1,'ieoare gtiinld are categoriile salc specifice. $i linevisticalgi are categoriile ei proprii. Unele se referd. la sisiemul fonetic {{onem,aoeent, aiternantX foneticd etc.), albele la lexic (sens, sinonimie, polisernie€tc.) sau la structura gramaticald (morfem, flexiune, diat,cz[, topiid, acordetc.). D_e obicei, in lingvisbicX pfin categorii grantaticale nu inlelegem toatenoliunile referiioale -la aspeotele fundamentale ale struclurii'gramaticale;ln bradi{,ia gramaticald, incd din antichitate, accsl, termen a fosf.aplical, maiales unor c-atcgorii inerente pdrlilor de vorbire (caz, gen, numrir, timp, pe".soani e[c.)1.

Vom analiza il accst capitol categoriile gramaticale pe care le inlilnimln limbile indo-europene, referindu-ne in treacXt qi la unele aspecte dirralte limbi.

CaLegoriilc gramaticale sint valori gramaticale proprii cuvinlol,rrqarc ciprimd noIiuni, deoscbite de sensul ]o*r lexical qi ciprimatc prin rrrij-loace-morfologice sau -prin mijloace fonetice ;i lericale gramat,i,,alizltrrModul .de exprimare a caiegoriiior gramaticale poartd nrimcLr tlc fttrtttit.gramalicalti. Dupd cum scusul lcxical exist[ numai in unire crr rr1 corrrplrrrsonor, hol, astfel semnifica!ia gramaticali a unei catcgorii (rl. r,r.rrrirlrr,*-lij;;;lrin

cat.cgorii gnunll.icrrlu sc intolcg prir!ilc rlo voll,ir,.. c[ ,,r'r.r,:rrr,;r rt.cuvintrt ttoi lrritr st;ltitttbarl:L r':rllHrrrir.i gr;rrrirlicrlc" curn isl,rt rlt'firrili, rlrr ol,rrr,r, r'orq1,r,1

l2

Page 7: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

r'|,.r1rrl rl. Ilulirl) (10 trecut, de dativ etc.) nu poate cxist,a in afar,a lilrnei,1'rrrrrrrl r.rrlr'. l)r: rri.i rezultd cd se p_oate vorbi desplc p'czenl,a int,r-o linrbl.r,rr.r .il1.1'rr'il llrilmaticale numai aLunci cind exiil5 0 iorm;i proprro,{r'l';ur rzirlrr 1'l.rrrrur{,it:ill, de exprirnare a ei.

( irrtr';i.r'rilr: g.,r'aticale au apdrut i'[r.-o lre.ioarli foarte indcprrtaLir,l,r'{,,,'rill .r'rslrrliz;'irii lor este insusi procesul formirii linibilor. l.'Lrrlarear rrlr.1.r11 1rlol gr.irrrrirl,icalc presupune o [reapLtr superioarl tie abstraclizare ]a(iul l,in(lu.{,;r onurlrri a.ajuns dupi elorturi lndelungate.. lr, 1r.,..srrl rrrurrcii,.oamenii au inceput sr distirgn si sd separe Lrepta[rrlrr..l.l. si Itrrorrorrclc. Acesl, proces a durat foarte *i,lii urarni. No(,iunile.r';rrr l:r irrir1r1r11l r:onluze, de aceea oamenii desemnau printr-un sirrgur,cuvintrr;ri rrrrrll.rr ,lricrrLc E.i. fenomene p-e care nu le pul,eau fi*ting.. ilai:acliontna

rilcr'()u irslrl)r'il naturii, repetind de milioane de ori aceleasi"procese, oarricrrii,irr..1r.sii .urroascd din ce in ce mai bine obiectere muncii'lor, insusirile;i.r;lirt,iilo dint.re ele. No{,iunile se ciarific6, vocabularul se i*r,ogd1;i,C..

-tri

Irrrlioada formlrii limbilor qi incd multd vrieme dupi aceea, o^nr.iii, care so;rlluu pt'o L.eaptd irrfcrioard.de,gindire, perccpeau doar.tJifercn!elc, amd.urr-t.lc izbitoare ale u'ei clasc de oLriecte, ,lir.ruie puteau ridica la aLLa- treaptarlc arraliz[ in care sd dist,ingd elcrnenteje esen,tialc de ce]e i..""au..,'trdsitu-.ilo stahilc de cele Lrccdloare..Vocaburalur priinitivilor csLe con,.ref ,i a.r.,,ip.tiv, iar slructura gramaticali cste rudimentar[. - '- "

Nurn[rul. Dczvoltarea acesrei catego,rii reproduce, iu ]iniile ei esen!iaie,cr-olut,ia luturor categorii)or gramaticile.,. P.t"l" pc care le gdsirn ii *nele limbi tribale din.{Irica, Ausiralia si,L'eanra.permrt sd se presupund existenla unui stadiu al limbii in care., aL0gorillc..inr.cp sh apard sub lormd ,.nnclel_.lexicalri. Cr.rrd o:rmerrii au ajunssir.dllel'entleze un copac de o mul{,ime de copaci, ei au denumit aceste doulrlolru.lr prrn dorzr cuvrnte: copac si pdd,ure, numele unui obiect gi un numcrloreoLrv. ln unele dralecte papuase din Noua Guinee, se foloseic qi astdzitlou[ substantive diferite penrru a se denumi acelaqi'obieob intt-oii singr..cxemp-lar qi in rnai multe exemplare.

I. acest sl,adiu incd nu se poate vorbi de existenta carecoriei nundru-lui, citx vreme nu s-a stato.rnicitb legdturd stabild intrc'""-elE "nui

r,biect, qi,cela al mai multor obiecte_ de aceliqi fel, dar calea spre formarea- acestei.ategorii apdruse. $i in limbile indo-buropene gdsim uriele e*e-ni* rr.u rr",sugereaz{ cum trebuie sd se fi.prezentat limba ln acea vreme. Astfel, ingcrmand crrvintul Leute .,,oameni,, n1g ca singular pe Mann; in limba rusi.uot)ru,,oameni" are ca s.ingular p9 orc.aosen. plurahil conline riddcina indo-t'ttrolreanii *leutlh-, cdreia in unele limbi indo-europeno i s-nu atasat formerlc singular apar!inind altor rdddcini.

La idcca abst,ract,S a unui plural corelar,iv cu singu)arul s-a ajuns tirziu.s irrr c.eal, rnai inl,ii forme penLru,umere a doud, trc*i sau patru obiecl,e de.ir.1rl11"i Icl. ln limbile briburilor din Australia, ai"

".hlp.iog"l Bi;*nr.L,rrrsr lt'lt,,sal,rrnorr 9i Noile I-lebride existd forme de duai, iiial, -q"at.ior.I''r'rrr. rl1' tlrurl atr.xist,al, Ei in limba indo-europeand; tn antichitate le maiq:isirrr irr rrrrclc rl ialcct,c inriienc qi iraniene, in siava veche, in rtialcc,t,rrl at,icrrl lirrrhii grcccll,i, in lil,rrirni\, iri ccle mai'vechi texte tlin cer,rnanii si irlan_rl.zri. l)irrl,rc lirrrbilc slirvo.rltr irsl,iizi, numai slovena 6i siiral,a arr'lirst,r,al,.r,lrrlrlrll; irr. rlrtltrlitll,c giisirtt rl.olt' rrrrnc, mai trlcs la rrrrrnclo olgirngllr jrrrrrrr:lri,(rll trr:nr1rlrr, irr lrrsri ovrr ,,orrlri',,1.{r?,ar, ..lnn0r,i,, otc.). Sc sl irr r,lf in lirrrlrr r.rrsl

tlttlti"r rtttrtror:alele ,,doi", ,,treit' qi ,,patru" subst,anl,ivrrl $o l)unr, lrr lir.rrrlrvsirrgrtlirr'; rlo fupt, avem aici nu un genitiv, ci rrrr vrlrrlri rrorrrirrrrl,rv rlrrrrl (rr

<rtirtti lttt'tttii ooirtoidea cr.r genitivui singular), cllc l l'osl, lolorrl. rrrrrr irrlirlirtgii rttuttrrt'itlul ,,tloi";i s-a extins apoi qi lA rrrrrrrcrirlclr: ,,1,r'r,i" ri ,,prrl.r'rr"

l'lrtt'itlrtl a irvut, Si cl la inceput aspecl,o rrrli corrcrol,l. lrr rrrrr'lr, lrrrrlrr

lilllJJ;lit',Jl,ll' ,t ill"li;;",,11'l'llill xT $",".:,i:'ill.',t'llllli ,:'lll' ,llJ,",:illi::,:",,,1::[ttt'tttt rlc sittgrtlrrr ii tolcspund doud fornto tlc l,lrrlirl, rlrrlrii r:urrr vollrilolirsc rrlrtii lrt rttiri rrtrrll,o obir:cle de acela;i fol irrlrrrrut,c irrl,irrrlrlilol srrrr lr,g:rlr.Ittl,r'rr r'lc irr rrrotl crtirrsLarrl.

lrr.l inii gerrorale aqa s-a constituit, categoria gramaticalit a rrrrrniinrlrri,lrccirttlu-se de la un contiriut concrct exprimat in aspccte part,iculare rrurrrc-I'oirsl pin-j 1a opoziLia ahsl,rauLii dinLrc sinEular si plural. A evoluaL si fnrrrru,le ,'xtirimare a numlrului. ln faza..a ^ii u..i .'r* folbseau proceiec lexi-.alcl s-a lrecut apoi la procedee ]pxicalg gramaticalizate, cum sinL redupli-carea totalS. sau pq1lia!5 q foimei-ae Snguiai pentiu e*p.ima.ea pluraluiui.-tleduplicarea totilI o gdsim si astdzi in ]imba ifricanl hausa, unde se spune,do exemplu, blrl ,,maimu!i", iar la plural hiri biri, Dasa,,fluier", cu pluralulbusa.busa; aceea,si e situalia in limba japonezd, r.nd.e gama,,munte" are laplural forma Aatna. !/ama,iar lui hito,,om" ii corespunde hito hito. Redupli-carea LoLalS a numclui la plural o folosesc multo limbi indiene din -America,limbile din Oceania g.a. in timp ce unele limbi din Africa folosesc redupli-.carea parLiald; astfel in limba somali, Dog,,pinteoe" are la plural lorma bogag.

Uneie limbi exprimi piuralul numelor adlugind la forma de singular oparbiculd sau un adverb cu sensul de,,mulb". AEa, de pild5., in limba tupi aindienilor americani ,,broasc[" se zice lJuraral iar ,,broaqte" tlurara ita.

Elp.tma"oa- mqrfo_lqglcd a pluralului sq _{acg cu ajutorul unui sulix-.addugat temei de singular. proeedeu specific Iimbitor indo-europene (de exem-plu, in laLind sing. iiir ,,birbat'', pl.'rrirr, in englozd sing. Dook ,,carte", pl."boolts eLc.), sau prin flexiune internd, procedeu specific limbilor semitice (de.exemplu, in arab5. ltimdl ,,ml,gar", la plural hantir).

De obicei, forma de plural este dedusi din cca de singular. Sint ins[si cazuri cind singularul s,. for,meazd de la tema de plural -- care la origine€ra un substantiv colectiv - cu ajutorul unui sufix numit sufix de s i n-g u I a t i v. Iatd cit,eva exemplc: in limba africanS. bari, de la morin,,degete"se formeazS. m.orinet ,,un deget" ; in limba chamir, vorbild in Etiopia, deIa /is ,,lacrimi" se deduce forma lisa ,.o lacrimd" ; tn iimba bretond de lamerien ,,furnicil', se creeazi mcricnnen ,,o furnic5.". ln limba rusd existi'sufixnl de singulativ -ttH-, c\r care se formeazd singularul de la unele numede popoare sau de la substantive care denumesc categorii sociale. De exemplu,epatn1ane ,,cel,d!eni", apacrc}auuru ,,cetd!ean" ; HpecmbnHe ,,![rani", xpec-mbfl,trun ,,!dran" ; dHa,ouqau,e ,,englezi", av?,xlt\anuH ,,englez" etc.

Num[rul este o categorie gramaticald care reflect[ mai direct realit,atca,.de aceea*leffiura- sa cu iensuilexical al cuvintelor est,e mai-ilar[. Ala sri'efflicd-de de, fn func!ie de aspectelei realitlf,ii; in diferite limbi sint, r:rrr.int.ccare se foiosesc numai la sinEular sau numai la nlural. Au numai forrnir rlcsingular uneIe nrrme tle matciii conLinue (do exemplrr, rorn..,rrrrl". ..lrrPlr"',-,,miere",,,brinzii",,,orcz" 0[c., 1n linrba rus{ ,uac",ur ,,rrnl,", .wo,'roxo ,, lirplr,",.,rud0 ,,rnierc" ;.a., in frnrrcczii bnt.rre ,,ttlt," 1 slt.cre ,,znlr'ir" r,lc., 1rrr,r'rrrrr rrr,subsl,trnl;ivolc ttlrs'it,tiitrlrr, rllr cxcrrrlrlrr,,folrr)c", ,,orrrtrj", ,,rnilli," ,,olrr

tz" | /,)

Page 8: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

,,'.irl,f ' r.lr' , lrr IrancezS. faim ,,Ioame", sagesse ,,lrl(rlloptriutrt" ry'tt', ltfIrrrrl,rr ,,np, lr,zri l,ilr7,,mil[." rspite,rciudd" etc.). lnt,ru cuvinLclc cut'e itt ttitltl,,1,r;.rrrr,l i,,r,,',,i',,itirrmadeplural slnt mai alcs nume dc nraLcrii de cxcnl-

1,lrr r.{rrf ! ltuytl.i, ittC, Ci,lli elC,, in limbU tusir t;olrcCp(tbl ))COnSCrVe((,

r:luuclor, rtlr oril,criu irnportant de gru!ar.e a nurncrlol rr losl, rrr.r.l:r r, l,r,r..rlrrrrLrrnrl: .arrr.ni (;i zei), animale !i fucruri sau I'i irr(. si lrr.r,rr.r.l'ot'ttirttltt-sc tlc la constatarea cd lumea cs[c rrl,i;i(,ri itrr rlirr lrrr.r.rrr.r irrzr,l

l,ntl,o ctt. r,iirfh, culrabilc dc acIiune gi mi;carg si rlirr lrrr.r.rrr.r rrr,irrrrrrllr,ltlr,,sttIrst,tttrl,ivrllc lttt lirsl, tlrl('$ca repartizate in nrorl colcsprrrrziilor. lrr rl.rrr [,r,rrrr.rit tt t ttt tt [, ;i i rr a rt i rn a t. Acgastd sl,itrc rl ctrrrolllrr lirrrlrrr lr(t{r rrulrlIttlttt;i t:rttttt.tr;i, irt |rrt'ittada cai"e prec-ede t.lczrrrr:rrrlrlrrrcrr ci,1rr.r,r,rrrrr lrr rrllr,lilnlrr. lrr rrrlllrorrrl il{'r,str)r' doui clasc frrrrrltrrrr,,lrl;rlc s ilu f;r,,ul. rrll,,r.r,,r.ull,rr rlivizirrlri. Itt trnclr: lirnbi anima[ul s-l scJrrr.irt. irr irrrirrurl, r.rrliorrrrl(pt:ttl,r'rr tttttttc tle oarrreni) gi ira['ional (pcnt,r'u irurno rlc arrirrrirlo), iri rrlt,"j,':iili"j,, s-a scl)arat in masculin gi feminin, iar inarrirnutrrl a rlu.crrit,

. lr] i^do-europeana comund numele de gen animat se deosebcau de c.lo!y sc,n.inanimab prin

_temd qi fle xiune (numai la numele cuprinse in catcgoriagcnulur anrmal sc l5,cea disLinc.!ie lormald. intre nomina[iv gi acuzativ,

dcoarece, in,mod obiqnuib, numai un nume de fiin[d poate sa apara atir inlurrclra de obiccI al acIiunii ciL 9i in aceea de subieit al ei)., Categoria.animaLului.a fosL prefuLindcni o categorie foarte largd,

deoarece mentalitatea primitivd coniiderd cit sint dotate"cu viatd o serie-defenomene g_i obiecte de-a.cdror presupus{ for![ magicd ro turn". ii asteziin limba algo-nquind a indieniloi nord-americani sini incluse io n.n,ir animatnumeie.soarelui, al lunii qi al slelelor, unele numc de a.bo.i eti. o situatieanalogd a existab -si in indo-europeana comund. U'nele ei se viiri l" ll;bii;rndo-europene vechi, unde substanlivele care denumesc obiecle dc acest felsint_.de gen masculin sau feminin. soarele era considerat o zeirate. Aqa se.explicd de ce numele lui.era. de gen- animab: in lat. sol (m), gr- {Lro6'(m),scr. suralt. (m), goi. sunno .(l), v.-isl.. sril. (f), v. p^rs. iauic'(t).' Soninui ,era considerat o forld cS.reia oamenii nu i se pot iinpotrivi, iar nurnele lui.era de asemenea de.gen animaL,masculin: lat.sozznas, gr. sauoc, vl . sl. cr,x.r,.l\oapLca cra prrvitd ca un spirit adrrciltor dc primnjdii; ea purta numc clegen animat, feminin: laL. no:r, E,r. v,i[, got. rrails, lit.2alitlsl Une]e obiccie.purtau doni.nume. apar.linind celor do.d genuri, dupr modul in'carc erauprrvrle: slal lc, ca rna[erre,. sau in mi;caro, ca o fortI. Asa c numcle for.ului,.9_u

ggn animat , in laLinE rgnrs. in sairscrii{ ogni/1, in r-echea ,l"..i o"ur,. .,li,1il-1t.' in grear,;i nUp, in. armean['.hur, in vec]rea gerrrani dc sus /aii_v.rsri are num.e de gen neutru: laL. uisunt, sontniunt., ei. iuop, iv0nvlov.' darcinct e personrl'rcaI ale numc dc gen un.irnal: lal. arsus. qr. 6verpo:. in latinl,din rdd{cina verbul'i flu,o ,,a gy.gg"_ s-au format doui'substantivi: ftuuiusj.de gen anirnat, den.mind apa flu.Iiului i' miscare, torentul apei, qi'flunt,,,',.de gen inanimat, care denume$te apa fluviuiui .o ,rf*tarrlXi" "-

Dup.d cum. s.-a arrtal , limba in-do-curopeand cunogtea numai disLirrcriau.tnt.rc.anlm_a.! S.r.lQantmat. La numele dr: fi inlc, acolo undc s_a sirnlit. rrt,i.,,_ tsrLaliea, drstrnc!ia gcnului nalural s-a e-xprimaL l.xical, crr.irrlnrlr,l ,rr,,,,.icuvrnIc drlerrLc, aga cum gdsinr urme in di'erse limbi indo-r,rr.i,r*rr,. lri, Iexemplu, in. laL'nd patcr..tatI" Ei tnalcr ,.rnlmi,., fratcr,.frale,.sis,,r.,lr...r,,,,,,., i

scnet ,,!:ratrin , anus ,,bdt,r.in[.,, i' grc'c5 ,5u6c ,,fitr,, ;i 0u1ctt1p ,,liir.i,,. l,:rnume dc animdle dc ccle rnai nrrrll,ir r,r'i distinci,ia ,lri g,,,'',r,,','',,' rnirr.(,irrr:In sanscrilS Torj,lr, I,i irr lalirrir rrllurir:ir lo,s puLdarr irrsorrrrlr, rlrrlr:i .,rrlr,rl,,,bou"-6att ,.Vllcir((; l;t It'l lrt lrrlirrl iulriritrir lirprs irrsrrrrrrr:r, ,lrrp,ir'r';rz, ,,1rr1,,.stttt,,lrrporrir:r\".

:,, 1',,,, ,,, ,,f { lnr,:rltt" , 0pottcuea ,rdrojdie", c'n-utnu -,,caimac" ,cLc'' lirr,;,,rlrrr.rrl rii l,lriralut au vaiorj duble. l)rin singular indicdm-un anumil,,,1'r,,I. r'.rrr ,lrtr', lttl irr gencre' iar prin plul'al exltrinrdm urt conglomcraL dc,,1,r,,, tr., irr rrrrrr;rr',l,,l,.rlirrinaL sau ricdcLermirral. De aici decurge pusibililatcal,rl.r,r'u lr1lru'trl,l, st,ilisl,ioe a singuiarului qi a pluralului'

l',,,'1ii lolos,,so adesea aqa-iumitui pluiai poeLic,.pe care iLrrrlilrrrrrr i,,,,,vc,,1, ltr literatura'lat,ind. Cind Virgiliu spune (Enelda, 11,22)I'rtrrrtti. rl,rrttt r. c g n, a mancbant ,,c\L|. vreme regatele lui Priam mai_stil,eau in

f iciorrrr:,,, cl vrea sd sugerezc prin plural m5.relia rsi bogdl,iile regatului troian.i'),',,r,1 lrliircilnl al Enil'd'el, Eneas, vorbind cu adlnc r;espect despre,tatHl s[u,f1frrrrci,,,,\nchises, foloseqie plurale neobiqnuil,e: cineres,,cenu,si"' untbrae

I tu.l tn (rc,,umbrele pdrinteqt,i".Pluilalul unor nlrme proprii este folosib penblu a.delumi o&In€rr os€:

rriirrlt.or.i cu cel care poartd rbspe^ctivul nnmei personaj isto_ric sau din litel;,lttr'i'. clottjuani, lnrpagoni etc. In vorbirea popularS. se foloseEtc I i n g u-

irru I .nl..Liv "penlru nume de popoare. Se spune asticl turcul,,ttrtttt:ul cLc. inlclegindu-sc larcii, franrciii'c-tc. singrrlaiul cole-ctiv.apare..qi,L soriiLorii care'fol6sesc o limb5. apropiatd, de cea r'lorbit,5.. Iat,i o frazx din.onica l'i Neculce: ,,Pre LeEcinshi iar nu-i bine sd-l puie^c'.ai, _cta littrt-.rt:ttl esLe clepart,e t;i" moscalul Ei neam{ul nu-J ^primeqie,.

fiind J,egcinskirit:.Lin turculii, gi or veni ogti mosclriceqti 9i flanfuze;L] $r or lace marerlili,'iunc ibrei".

Gcnul. categoria gram:tticall a gerrului s-a ndscul, tlin nevora oamenl-,r, de a grupa latilalt5f intr-o serie de clase, nume de obiecl,e- si .fenomene,",,r,rrind d"e li unele insuSili colnulle ale acestora. Clascle lcxicale sint risirin-it,* si asliizi in multe ii^L,i ul" bdgtinagilor din Asia, Africa, America Ei

'rsLriirlia. Iriecare clasli are un indicator - un suneb sau o silahd. -- care se'

iyrcsl,e la toiite cuvintcle inclusc intr-o clasd.' iaLii citeva exemple: in limba popula!,iei Masai din Africa exisl5 o

rsr-t prrrrt,r.u nume cie oLiecte mari;i pul,-ernice, alta pentru nurne_de obiectei,,i ii slabe; intr-o linb6 metanezjina sinl grupatb.lntr-o.clasd ntrmc' de.

l,,,r,i si ol,iebte din lomn, intr-alla nume de pictre qi obicc[e roLunde cLc.

rrrinsitler5 cs. impirlirea substantivelor in ciase a fost o trdsituli comundlor.nrai mult,e limbi cle pe glob. Urme ale clasificdrii subsl,arrtiYelor in,s0 l0xicale se glsesc si in lihba chinezd. Aici orice substantiv inso[it de.

rrrrrrrOral prirn?gte obligaboriu indicele clasei din care face parl,e (numitnt.r:rrrli.r,). A1a, dlcxempiu, cuvintele care denumesc obiecte cu o suprafa-!'6

,,,,i (,,,,irsir,,, ,,harti.", ibilnt" etc.) primesc clasificatorul .djan,g, sr.rbstanti-,' ,,,,i] , ,1,,,',,i,icsc ob.icoi,e cu miner (',ou{it", ,,evantai" E'a') prim.esc clasifi-,,rll ltrr., o s0ri0 tl0 rrume tle animale primesc clasificatorul dji eLc.

lrr,lc,,r,r,srrl islolici lirnIii, nlmdrul claselor lexicale scadc, e1e se'

,t{)l)r,s1) l)r t):rzlr rrrrol lt il,ctii sginant,iCe rnai largi. Aslfe}, in limba suiihili\lr.ir1r lxirilil rrriri rrrrrll,r: clirsc, dinbre carc una cuprindo rtrtrltc tlc oalnolll

,rrrirr;rlr: (rrr /rr ,,prtr", , [,iir,l,iri,", tn-lre .,tcrrroit,', ttt.-srtlltrtt, ,,t'itlitvittliii'),| ililnil.rl{,olri0rrlr, (/,i /rr ,,lrrr:r'rr", ftt,-Stt,,,t,rr(i1," rllll-), lr I ttrill, .st:lrsl:rrrl ivtt

{r,trr lr, (rr .rrrr.r ,,lr.rrrnr[tIt.r,", I r'r'/tt',.lrrnqimrl" r'lrr.). lrr lltrtIt'sttl I olrl'rIit ii

Page 9: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

\, r.;r,lrr rrl:u'r: s-0. pdstrat in limba hitit6, linrba indo-europ-ean5' cu,.l,,rrr,rr rr., lrr t,,,xt0 (miliniul al doilea i.e.n.). Distinclia gramatical[ dintrc,r:r;r' rtlrr rir l,rrrrrrrirr se realizeaze in periOada deSprinderii ullirnelOr grupc ]

l,' lrrrrlrr ,1r,, lttttt,,ltiul indo-europeneiiomune; ea este mai slab -reprezentatdrr lrrrrlrrlr,rll lir ,,xl,r't:mitatea tefitOriului indo-european Ei mai bine dezvol'.,t., rrr lrrrrl,rli.,lrrr gr.upul cenLral. Accasla distiicIie apare mai intji )a

I

,,1;,.,.trr,, il pr,rnunt(, rlcmOnstrative, in modul de fOfmlre a temelOr:-ler4i- j

,',ii,'t,' ,l,,l,irril,'r,,, t,,, suf ix spe.gial. Mai tirziu, dup5. modeiul adjecti-velor, I

rrlrrlrrrrl,rvr'lr: llr:r:itzii;i ele tenre ipeciale pentru leminin. Numele deObiectU I

lll rnji{, irr c;rl,cgor.iir animaiului au fost repar|izaie la maSCulin sau femrnln I

l,rl,;r , r'rlr't it pr' , i,r',', in mulic cazuri, nu le pulem explica' Alrituri. dc cri- |

,,rrrrl l,rHi,. ([," eitr,c-l gdsim, dc pild5, in Lrecerea numelor de arbort la lcml' I

,,,,, y,,,,,t,i',, ei arborii iau ro^atle), un rol important a jucat qi criteriul formal, I

,r1,,',,,t,,r1 lonel,ic al temei, In latin[, temele cuprinse, ln. dec.iinarea a Il-a i

lrivirr, in rnarca lor majoritate, masculine, iar temeie declindrii I, feminine; I

lrrr iri cadrul acestor dbclinS.ri, pe iing[ nume de fiin!,e, sint qi foarte multe I

rrruro de obiecte. I

l)ornind de la cele trei genuri principale, unele limbi dezvoll[ in cadru] I

,iasculinului gi femininului un nou gen; caracteristic numelor de persoanS- |

,Ir: e_remp]u, limba sorabd, limba polond q.a.). $i,in limba l'ominI s€ ob.servd I

,,rrrlinla iorrrrdrii unui gen persoral. Aceastd Lentlirt{d se mantlestd prlntr-o I

,.r,i,, tle lorme gi construclii-specificc numelor-dc persoun[.. AsL[el, co_ttstruc!'ta I

,,rrzuLivului cu prepozif ia pe e obligaLorie ia numelc de persoani: v,id p,e I

ttnt (pe Xlaria) iat-pdd pe iata (pe iama). De asemenea' numai la nume de i

,,,.r,iirr. se foiosegte arficolul pioclitic (a)lui \a genitiv-dativ, in timp-ce j

;r tiirr[,0, [iai't,irzirr aparlenenl,t lor la genul animat apare lipsit,S de orlce,,,,,,t,r.,i .rr lnqic;r Ast,fol. trentat. catesoria EramaticalS. a genului s-a

',1,,r'li','rr logir'rr. A*t t,'1, r.reptaL, ca{egoria gramatfcalS. a genului s-rr,,1':rlul.ii 0rt lOgt0a. Ast,lt)1, lreptat,, Categorra gralllallcala a Bcrrurtrr D-(

r:rrrslolrrr:rl. irrl,r tur sist,ctn iormal, {d;d legdturd cu gertrtl -naLurall)r' .r.r'rr tttrrlc lirrrlri illl rrutub renuhla la gen' A'1a stau lucnrrilrnrclc lirrrlri inr putub renuh{,a la gen. Aqa slau lucrtrriL:rr lnrrlr:r ,'nglr,z.ri, ,,,t,1,, ,,,,,,t,ti pr6numelc'person;lc-;i iloscsivr:' la ptlr-.irtfif rf I I I ir sirrrrrtliu'. t,tt l,,,rtttl tliftlritC ltr rlrlltl l,rtli gtrrtttt'i'. ltt', sltt, il';

Pronrrmelc nersonale sint folosite DenLru a se irttlicrr scxrrl irrrirrrrrlt,lor'.Sr: zir,t: rrsl.l'el /rn-goa, .,lap'' ,si she-goat,,capra". ltr rt,',,1;,;l sr'rl) s{' [r,lr:'r':i,nurr)o I)ro[)rii '. ju,clt-tr,ss ,,rndgar" ;i jenny-ass ,,nrtlgirri{i". lirrgllzr rrrr r ;rorrlrl:rrrrr srrf ix rrro[,ional -(,ss ou care formeazd femininc tIirr t,crrrrr rrrr*ir:rrlrnr'lor',r,u, rlr: oxrrrrtltllr, l.iort, '- lionass ,,leu - leoatcit", autlnr rttrl/rrtllss ,,irrrlot'tttt[,oitrtr" 0l'c.

Nrrtrrist,irrrl t:at,ogoria genului gramalicrtl lit rttrntr,, irr lirrrlrrr lrr11lr,zrr.

rrll,ictrfrrl iii irtl.joct,ivul sinI invariabile. Se zice u. lull. ltot1 ,,un lxiiirl, irrrrll",si rr. Lu.ll, gi,rl.,,o l'nlii irralt,ri", a great lion,,un lcrr rtrirrc" ,si tr. grtrtL lrorrlss,,,rlrlolricir rrrarc". Slrrl, lipsiLc rlo categoria gcltului lirnlrilc trglo-lirricc qi l,rrrt u[,ril,rnr. Ilr Iirnba finlantlezii, pronumele personal tlc yrcrsoatta it III-a cslr:h.titr, ,,a1, oa", iar in rnagiriard o ,,eI, ea"; qi in maghiarl adjcct,ivrrl cst,t:invariabil: szcp fitl,,bdiat frumos" qi sz€p ledny ,,fa|'{, frumoastr".

Genul esbe o cabegorie lexico-gramaticald la substantive qi pur grama-tical[ ]a adjective, articol, numerale gi pronume adjectivale. Degi, arsa cumam v5.zut, ln rnajoritatea limbilor nu mai are justificare logicd, genulpersistl datoriiS. stabilitdJ,ii strucl,urii morfologice. Clasificarea substantive-lor pe genuri are importan!5. in declinare, in stabilirea sufixelor molionale,in fixarea regulilor acorduiui precum qi in stilisticii. Astfel, degi apartenen{anumelor de obiecte la genul animat este lipsitd de semnifica!,ie logicd, eapoaLe fi reinterpretald in literaturd, in personificiri. Uneori, se poate folosiun gen tn locul altuia. S-a vdzul cd neubrul est,e prin excelen{ir genul numelor *de obiecte. Romanii Ei grecii igi manifestau disprelul fa![ de sclavi $i i

c,rrbezane qi prin aceea c5. le dddeau nume de gelr neutru: laL. ntanitipium, )

gr. d,v8pirolov ,,sclav", Iat . scortttm ,,curtezanS" et,c. -JCazul. Prin cazuri gramaticale se in!,elege categoria gramaticali spe-

cific5 numelor (substanbiv, adjectiv, pronume) numeral) prin care se indic[func[ia ]or sinbactioI in propozi[,ie. Raporlurile sintactice exprimate cu'ajuioiul Cazurilor sint o reflect'are a raporturilor exisbente in realitate, agacum ii apar ele.vorbitorului. Deoarece exprimd rela!'ii gi nu insugiri ale obiec-telor, categoria cazului esLe rnai pulin legatd de sensul concret lexical alcuvintelor, este deci mai abstractd. decit calegoria genului sau cea a numdruiuilqi a apd.rut mai birziu decit ele, pe o treapte mai avansabd a dezvoitdriigindirii qi limbii.

Termenul lqbin casrrs, care di numele aceslei categorii, este un calcdupd gr. zrc6or,:.,,cddere", deoarece grecii anbici gi-au reprezentab modificdrile'formei cuvintelor ca diverse pozi(,ii ale unei sulile in cddere. Aristotel afolosit termenul rrc6or6 pentru orice modificare de formd a numeiui Ei averbului. Stoicii l-au limitat la nume qi au denumit cele cinci cazuri dinlimba greacd. Romanii au calchiat aceste nume, addugind al gase)ea caz pe'care Quintiliqn l-a numi| a.blatiuus. lL limbile moderne denumirile latine'ale cazurilor au fost pdstrate sau au fost traduse (de exemplu, in limbarusd).

Nominat ivu I (de lalal'.nomino,,anunri(() este cazul prin carese exprim[ subiectul qi care.denumeqte obiectele 9i fenomenele; g e n i-t i v u I (cf . lat. genus ,,rream, specie") indicd specia, originea, apartenen!agieste cazul atributului; d at i vu I (cf.lat. datus,,dat") esLe cazul cornplc-mentului indirect, ardtind pcrsoana sau lucrul crinria i sc alribttic tr:vrr,acruzalivul (de l.rltrl. nrr:aso,,lpuneincattzir") rtslrt crtzrrl r:orttltltmcnLului diroct,, ilslrllra clit'tria so liisfringc aclilln{}rt vtrllrtrlrri; v o t: rt I i

'r' rt I (c[. lut,. rurrl:o ,,ir clronrl") c r:rzrtl f iin(,ci cirrciir rtt rtrllcsi-rrtr; rr lr I rt I r.

if r)1rne cte animale qi obiecte'se foloseqie'articolul enclitic: cttttea ILI| Ioni\t dau lui lon fald ite cugca ct[nelui, cl-au citne-lul; obligatoriu. la nrtme de

rorsoane masculine, acest articol s-a extins 9i la ferninine: a lui sord-mea1, Lui LIimi gi chiar a lui Maria. ln slirqit, numai numeie de persoane au inrrnba romin5 sufixul molional -d, peniru marcalea femininului: stii.ptn -linirtii. cumnat - cuntnqtd elc.' Cu excep[,ia limbii romine' limbile romanice au pierdut neutrul, iarrrlrslanlivele ^du g"n neutru au fogt repartizabe la masculin salr feminin-)csigur cd repartiTarea numelor de obiecte la cele_ dou[- genuri-este"pur fol-,,,rlii : cum s-ai putea justifica din punot de vedere logic.faptul c5..ln francezd,lc cxrrrrrplu, Ie iaurcu{,t,,fotoliul" eite de gen masculin , iat la cftal5a ,,scatrnul":rlc ([e gen feminin?

,t &istat o perioadd cind genul gramatical corespundea genului nabu-

,rl, a.sa curn era inleles de mintea oamenilor primitivi- Cu_vremea lnsd, se

,i,,r.,lc concordan!,a'dintre ele. Gindirea oamenilor- evoluind, apare nefiresc,r lic la rnasculin sau feminin o serie de nume de obiecte care fdcuserd partelrrr r,rrt.cfloria animatului. Dacd. pentru un primitiY era normal ca numele,.i,,t,rlrrii,,,,apei,,elc. s[ fie de gen animat,-c5.ci aceste obiecte erau-gindibe

I ll)

t, lltt I/.\

Page 10: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

\ lr | {, I lt\l . tt.l)IuLus,,indeplrtat") e folosit' mai alcs' ponLru oxpllIIIill't)u

""""'i",'l,;iil,'''ili,'l;ll,:,}ffJili'ti;". ri ca.zur ,1

g ' o t i,v' c1'1 I'l':+ tu...,t

,,,,,1,, ,,r, rrttrtr';rrii ,,,'r,"iit1u"t'iir'li' -li--'',ottr":,i.,:::1;"f

i'i,ltr]iti"1ll

irgirrrilirt,0 rrrr olo) qi advcrbele de mod.pob avea glad,'rlI r'r,ilrP:ttrtItr', lttrtrltttt

,,n",,,,ii,,,i .1,: r,x1,rir'ir i.s'giri. Analogic insd s-au lttuttitl gt:r,1,',1,'t 'ttr'ttt'rt['ttt,i'i,r'i,,,,,t,, ,r,lvcrlrc ar., ioa"* timp,"al cd.ror corrlilrrtt, ltttitlrr oxi:rlit itt 1'trrrlrr

,l il,'r'it,' ( rtttti. tir:irr , I'o'rrtc d,epar.Ic).'S,, ,,,r,r,i,1,'r'i r,ir t'ristri tlt'i g:radc de compnrlrIir':.p'rzilit ttl' t olttptrtttltt ttl

1i srr1rr:r'lrrl,ivtrl. l)rl l'lrpl,, plrzitivul-nu este prrr|lttt-zls llll lllll(l' (::rtrr lll I)lrzl

i,iv i,rn,,1it,,,, trsl'tr 1rl'tlztlttl,rrt,I f[rd comparal'l(r'I);rloIll,ii sr)ilsilltU l0r' ltlxiCal, nu tbat,O arljrrtlt'ivtrlt: (rr)ltll)()lt'i gt:rtlrr tlt:

,,,,,,,1,,,,',,1,i,,. Asl,lr:1, irr lirrllra rominl a4jctrt'iv. rlir ,r/" titt' ttrttr!' rrrrit'trltr'

rrrrrrriri Iit{rr|irl, p0L rV0a 0onrparaliv sau suptlrlal,iv. sirrl irr lirrlbil rtrt:tsl'tlr

;i";;i;,,,,ii",, ,t,,',,i.igiu., larirr',i, fixate_nurrtoi lo conrparaLiv (do .x.r.'lrr,ii,[)i,i,r, .sultcriltr) riou

-14 *,tpetlativ (de exemplu: optim' ntaritn'-.suprcnr)'"

(iratlole ac comparalie pot fi exprimate cu aju1orul unor sufixe, ca irr

latirri (allior ,,*ot inaiJ, aitiss^imus,,foarte inallr' de la ahus "inalt") sarr'

irr rus5. (0Lr,tttur,ce,,mar-hing", 0'turt'uetlu'r'uit',,cel mai lulg" de |a.0'turutwit'

;l;;Ft, p.ln tlo*i.,,t. inteind (cle exernplu, in arabd' de la ltabir "mare"'a.hbur 'ntaimare")

**" ."-i1"lotl"i ""o1 ud"ttbt, ca in romind' flancezS' (de

.-.-pit, it. pltts'lortg,'nrai lung"., tris I.o.ng.,foarte lung") E'a.'..

Crisl,alizarea gradelor rle comparal'it 'ft- t*uttu-iiior mijlo-ace tP-t:11* -l

,ute di-ffiirnur. Jto' u fost un prbces'indelungat qi nu s-a realizat intoate -i

limbile.DupS. pdrerca unor cercetitori, cel^nrai vechi procedeu de e:iprlmare *

compara!,iei consia-in f"""t* fa!,5.'in la[ir a tlouir^nume de obiecte avind

it***,rm*'*nn:*i,ru;:"',:"ll'H1i;ii:fj#y ji'#i:::i5re";.onlin. ideea ,,acesLa e mai bun decit acela"'

tor*.irrniJ. o'uij..iiu"r'li pe lingl un substantiv luat ca punct de plecare

il"."*p;;;!ie, ,,ei .*tn -ui. po.iin,l cle la niine" inseamni. ,,el este mar'

marc decit minc".Diateza. 'l'elnenul vine din limba gre.acii (ELaoeouq), unde. jnsemna

,,"1'liq*:i,t;, ,,.ti,po'if i' ' categoria ,ry-?neio.1ll.:.iiil:''ii';,:X;t;'i '';iibului. indicit rnorlologie ra porl ul d rntrc sublec

;i*;;i'.;';;li;;r"i gd*rlil"r ,e"".,.Et. acliunei verbului., diate.za p.a s i r'*;;id ;[ acliunea,"reaiizalS. de altcineva,'.este suleritd de subiectul s'ama-

tical, iar diateza r e I i-;;l " i, f1 majoritatea cazurilor, araticd s'biectult.t.ik

".li"iiuu p" .*. .1 i*t'lqi I face' Fe mai cunoa;te ;i diateza m e d i e'

prrn care se ara1,a "il

i.!i"""d fdcut[ de subiectu] gramatical se reaiizeazd

i;;ir;;1,; ."til.r"ip;.ticipd. cu interes-ta realizirea acliunii. Astfel, de

exempiu, in greaca .rn..du' citth se spune- cd zeii dau legi oam-enilor se folo-

fi :l'J |J,*ffi;, :' i* "t' g' I *t' t''0,lil ;' "i J i. -

i"ll,:. : -.'!qfr i : fiii*n* .o*i"8'.*,alorile JiotJa.i-m"dii pot fi cxprimate prin rcfleriv (de

exemplu, md' tem, miL gi'ndesc etc')' .

Valoarea gramatici'l{ a diatezei Pottg fi exprimatd 9i lexical' prirr

fn.A$i'*;*untl.i u.riruiu*i , ;i .-p.ot*li c5.^ )a inceput, limbilc n-.att a\uL ln

i"a?**a "fte miiloacl.*-i*^""dtt cazuri.ins5' existi' o contradic{'ic ittl'rr:

il;;i';;rilfoi qi alotrrl. l,r lntine existd o catcgorie.dc .''erlr', IIrrnr.rl'('

dcponente'(jarc'setlonjtrgirdrrpirdia|czapasivl,dltt'ltttst.ttsittllt."iai ".*tt'rii ," ti,lri,'^i ,,,i

-itttt"t't'*t" , l'it1ttor,,a vorlii" o[c-); Jrrr tl. altir lrirrlrr'

"r'|rl" '|r. rrtrrtr';rrii """'ll;1.;;;iJ'-?'l.lit';;J^;ii"l"g verbli1l,'.]1 timbarrlrit olrrlr'lrtl trtt lt.lttt'otuI .carura ""'"i':i::::,,lllt^";."r-,*pnl,alului,uncazl,rr,', ir .r rrllii rlrr ,',,' "'

t^Ji u t i v' carc ooresprlnde insLrumentatulurt

ii i I; I; :,*;irl'l**-**ruql*f"''{***l{'ik'ffi; i

| : I I r il :li l ll;";iliii'''.*..!1f*?ftlii i:nfi :HyJ,'31 #1r,;*1 I i

';:';r,;lil,lff T'i'i:il:tlg*liT"i"-{!:.i#*Tl*,'#Jltl.iti:l*\i ri:u li:;l* mq ru'il

"

i ri:ti.: *lt$riii:rumtk i.l I

:l i "*; :n;.*'H i' l[1XTff ."3 :' :::J* u'J'T F"

#i ii'i i i -''

^"

-'

" "s b i tu'' c a zu -

i ii'll i"i;TJ jl b;; f* {t f ;:ili ifr f , i ii*lX 1"*. :ffH l:'.* : [i .'rs l,

il:ilt"JT{tititi*l,-*#'ll*$t*-l?n'xli,:1;}'iii,t3,:ilx:i tv: l "iiin*tdk*i ;:$lT',*:r

=, i'tr "'i ii: 1 i, 1i:: 1'l'

*.' ^

i;, ; ;,J,' -;' ; ;-; j " *,i' :#$f :i.^-',t"."**?;i,$ i l.ir:' ; &l'^fi'il.:

migcarca de sus in ;t

:::[i*u"lhikr"il,#i#:lift *ft :r,+i.:r,",,-*rr;i';;";;;i;,-dar adjectivul nu' iar in bulgat

;; ;l ;. ffi ;iffi "?i fr iiit!h.* fi i'i;'iitfflJi l"i;, i m : ilf "l::,1

lror,,sir.e eiun:l::,1'jL"lKj'lil*'fi'"".J,ilii;;"#'[,iqr;;;;i'f *11, cu pr]-

ft{iil;$,11:J;Hf;{i*t#ft l6h,li;i;li'l;'ffi ':Y;'JT"*lr(!t:,'\{'ttrr'|ru'

":',[Ai'ff'1)ori,,*1.r9 ,.3,,."i]:..i;i:....ru: lJ:l,o',*,l"J,l"iuii,i;

ixill'ii:'"i.ff i*'*nill;''J",'''fr i"li:!i"".J1'r-,,ftff :[#lnl*W;,rti,itn uuio.i; pentru precizarea sensurilor'

.,,,"i,i , *i r"io,'ir i,, dTiillft.,r,.i,Jil.1{i;'.:J-t:".1',:i'"t'J:'"til:'i;li:lliiitl"iT".ri"sli''""f#;]h"Hfii1ii,'i#:b*#ll'i"tl,'H;l$l;iiil,ili' irtl Ji,;',,l"""nnii"ot; tiispare in lntrcgime'

(iratroro " "",'iiii;it:,;,"'nrmn ;{''.1",,1*' f,1iH1';ilil'l:l;"':ii;qil;lll"l,illl,n,iilllli:;'J,i,i'il' iliiiililll[:*,:*lLi"lllxl,,l1,illl;iJ;li ; ii]iri[;l,it lrltzlt i\{)()st'{)l oitl'ol-

(l(. i\ o\islrr in gr.ilrlot;iii",li ;:. i;;'1,.iu.ipi,,,,,it,iiili ,"li""t'ivrrLr (si P:rll'irriIiilrr

Page 11: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

,lr,l rirl\r'r'lrl (fitt(i se conjugd dup5. diateza act'ivd, dar au sens de pasiv, do,,r,,,r,;,lrr urtltulo ,,a f i bd"tut,", ueneo ,3 fi vlrrdut" eLc.

l,rrrrllr ilrrlo.cur.opeand cunoltea numai diateza atbiv[ 9i cea _modie.l, l,rol,rrlrrl , ri rlirr rliateza medie s-a nS.scut p&Bivul. Lirnba greac[ veche aveatrrlr ,lrrlr,zrr. rrcl,ivii, medie qi pasivd., ull,imele dou[ avlnd forme deosebite I

rrrrrrrrr I lrr rrrrr,lrr l,irrriruri. Limba latin5 avea diabeza activ[ qi pasive-Fi cuno;- I

tr,rr rrr llr'rno lr:llcxivc. La diateza pasiv,l existau desinenle speciale pentru i

tru,1,rrrrl,r rlrrrivrrl,c tlc la prezenb, qi folme compuse cu verbul e.tse',,a fi" laI r,,,i,rr, rl,r L|oorrlo. l,imba^romlnd a moqtenit dii latin{ diateza activd ti cea

1,r,rrrv:i. Lrr pasiv s-au generalizat la toate timpurile Iormele compuse cu

i,,,,.1,,r1 ,r I'i.'DiaLeza refiexivd se construieqte -cu pronrrmele reflexiv. Sub

rrrllrrrrrr!,a limbii slave, reflexivul s-a dezvoltat mult la noi, creindu-serrillrrtl0 vaI'late.'ln alte limbi decit cele indo-europene sint gi alte criterii de clasificare:r volbelor in diateze. ln limba georgiand verbele sint imp[rtite ln doui,,orriuqi.ri: o coniugare a c t i v d, in care slnt cuprinse toate verbele al cdror*,,bieit indeplinegl,e in realitate aoliiunea' ,si o -conjugare a.f e c b i v e'i1 care sint cuprinse toate celelalte verbe. Aici verbe ca,,a muri",,,a suferi"cLo. apar{,in conjugdrii afective'

Modul este categoria gramaticale verbal5., prin care se prezintd acltg"4pailin ounctul de vederi al rEaiiZdiiibi. voibitorul poate prezenta acJ,iunea ca

fiind ieald, posibild, doriti', poruncile sau ireal{i In.limbile. indo-europenecunoa$tem modurile indicativ, conjunctiv, op[alrv, imperaltv. I'nn varta-

iiii;;;-;"e-qi fi'"p se pot. eiprima toL felul dc nuanle ale.acliunii' lnioate limbile bxistd'moduri p e-r s o n a I e, ale cdror lorme i1dic5 numdrulsi persoana celor care lndeplinesc acliunea verbului, gi forme nominale (aga-

noinitu6 moduri n e p e ri o n a I e), care sint incluse in conjugarea verbu-lui si care prezintd actriunea fdrd referire ia persoana care o s5virqeqte (in-Ii'iiivul, participiul,

'gerunziul 9i supinul). Formele nominale. pot avea

tunele tr5situri ale veibului, atit morfologice (timpul 1a participiu sau

la infinitiv), cit qi sintactice (subiect, complement)..ln crearea modurilor, timbile pornesc

-de la criterii variale. Astfel,sirrl, Iimbi care au modurile afirmativinegativ, interogativ qi nu au modurilent care le cunoastem noi ln Iimbile indo:europeoe. $i fornrele de exprimare], r,,,r,lurilor variazd. In latin6 qi greacd. se folosesc iufixe modale, in limbar.usii sufixe pi pariicule, ln romind. sufixe, conjunc!ii. !1 verbe auxiliare.

Fiecare"mbd exprimd. anumite nuanle ale acliunii. Insd in-cazul pro-r,ozitiilor subordonate, de multe ori se foloseqte un mod sau altul numaiilrrl,rribi regulilor de concordan{,d, f[rd ca modu] sd-qi pS.slreze valorile sale.\st,fcl, in "labin6 se foloseqie mult conjunctivul, iar in greaca optativril,rrtolo urtde noi iolosim indicativul.

ln I'iecare lirnb5. exisbS. posibiliiatea folosirii unui mod in locul rilLuia.\st,lgl la noi motlul optativ se intrebuin!eaz5. in locul indicativulu,i pcntlu,r cxlrr.irnil cziLat'oa pi penlm a atenUa O rugdminte Sau O c,eIeIC. 'Stl sltttrttr,rrllscrr i, a,s rr.t.1iu. 'irt ioti de tzZ rog sau aS rnai aeea ceaa clc ad,tiugul. in loo dc

trtri rtrrt.,,,,r,tt. rl,e udirr.grtl.. (iorrjrrrrr,tivul e adesea folosit cu valoarc dc itrtltcrttt'rv::ii tr' tlttri.,,tlU l,t:", sri. litt'i.,,li'1". Variafia rnodurilor in[r-o povttsl,trrl $tr lltoo

lr.rrl1rr 1 sii r,r,ilir rnorrirlnrri,r. Irr txemplul rtartr ttt'tnottzI , (lrcirngi ittl,r'tltlttt:tt,,' ,,rr.',rrl rrrrsi povcslili llirzrr lit irnporat,iv, stlltirrtllirtrl 1i lrtllsotttllr, ;i olr['irrrl

lrllr'l rrrr 161 rrriri yioi:..1)r'rrgrr-rni cra satttl ttttsl,ttt,1r1l ()zttttlt lt'll lt'ltlttos

(jurgfl[,oul.o yi ).irnpcde ca cristalul,_in c.are se oglirrt.llrst,rr t:tt tttilttttrrr (]r'l'trl'rttr

Nlrrirr(,rrl'ri ,lr, ll,lica vcacuri. Dragi imi erau.tat,u;i trt:tttttt, IlrrIrr 11r rtttttttlt'Bi lrrti(,(.ii n:rlrrlrri, tUr,:rrSqii ntei din copilirio... irl)r)i /rr.s,l 1i, lrirtIlr.| :rtrlttl,'r, f,,,.r,i,',.,,t Ilrrrrrrrst.[.ilol lui,5i pasri de te dtt irr loc slt;ittt ;t irrrrr rllJrirt'lrrl'tlucil l,n lirsri lrilrlrrlrritrii tlc inim6!". 't,irrr1lul. lislrl crrl,t:golil gramaticalii- ct:ir rttiti olrilrrrrilir lt vt't ltttlrrr- ltrlitrrlrrr grrrrrtirrrii vtt'lrtrl 1"'irtti nulnele- :lL' l!'it'''rtrt ".tlvitrl' irl Irtrrlrrtlrtr"-'l'irrrlrrrl lxplirrrii rrrorrrt'rrt,rrl irr oare vorbitorul silrlt'itzii o lttr{ittttt' ()ttl.cgot'ttr

l,irrr1,rrl1i ,i',,,,,xislul, rlin t,oLdeauna qi nici lst'r-rzi tttt o gisittt lrr l,otrl'rr lirrr

5ilg. (lil,ir vr'orrro oarr)gn.ii nu ajunses-erd la noliulr0a logicir ir.t'irtrprrlrri, t'i'

l6l6scirrr o sirrgurl form5. vcrbald. pentru a de.semna o ao{ iunc., iltlifcrcrrl' rlrr

rlolturrLul siivirgirii ei. Apoi, deosebind -ac{iunea prezenti dc cca t'rtr<:ltt'ii,

ii,:l "tprittroi acdast5 diferenle cu ajutorul a dou5. verbe diferile. O imagine

o o..*'t.i sii,ualii ne ofer5 verbul Jaiin ,,a purta", la c11e prezentul este /cro,iir po"t", ia'r perfectul cste tuli ,,am p.r;at"' $i astdzi ln limbileindonezienc, cu exceplift limbii malgage, iimpul se exprimd numai prin*iiiou." lexicale. Cind oamenii au atins aeea treaptd de abstracti-;;;; "

gindirii care le-a permis sd vad5. unit,atea .unei acliuni verbalela diferiie timpuri qi trSselura oornund a luturor acliunilor care se p.etrec

in acelaqi timp, ei au lnceput sd foloseas_ci mijloace.sistematice lexicale,.

apoi gramatic"l., .omur]e mai multor verbe. Astfel, in mod frecvent s-a

i6to.iFprocedeul'alipirii la verb a unor por{icule sau adverbe care preci-zeazd cind are loc aciiunea: un asemenea procedeu folosesc limbile austra-liene. melaneziene s.a. Din asemenea particule sau adverbe s-au pututcrea ou vremea afixe temPorale.

Gramatica istoric[.a stabi]it cd viiborul a apdlut mai tirziu, qi este

de asbeptat s5. fie aqa, tntrucil viitorul este mai abstract, se referi_Ia o actiune'.ur.'rr-L avut incd. ioc. Limbaindo-europea.d comund, germanica comun5

nu cunogteau viitorul. Viiborul s-a nS.saut din ideea de voin{[, dorinli,necesitatL. ln limba greace veche, viitorul a fost la origine_o forml verbald,care exn'ima dorinta] ln limba latind viitorul, din punct de

'edere morfo-

losic, eitc apropiat de conjuncbiv, care este modul posibilit,d,tii gi at dorin{ei;in'eirglezd "ilt6.nt se formeazd cu verbele auxiliare shall ;i.will (I shall go

,." "3i merge((, you wiLl g,o,,tu vei mg{ge,,): siall provine din vechiul verb

'englez scuLin, 'cire ar6ti idcea. de Obliga!,ie, n.ecesitate, constringere. iar

wi"tt d.in wil,lan, care exprima voin!a, hoLdrjroa, dorin(a. Inc5, in labina Lirzie'

aDar lorme perifrasLice de viitor cu verbele auxiliare,,a avea" gi ,,a voi",pt care le-au mopbenit limbile romanice: din lat. canlare habeo se formeaz[ir. chanter-ai, iar-din LaL. uolo facere tom. aoi fdce .

unele timpuri situeaz5 ac,tiunea fa!5. de momentul vorbirii (timp.uriiea b s o I u t e),'iar altele situeazd acliunea in raport cu_alte.ac{'iuni dinaceeasi frazd'(iimpuri d e re I a!ie). ln limba romlnd, laindicativ,tim-ouri ibsolute'slnt, dc reguld, prezentul, perfecbul, viitorul, iar timpuri de

ielatie sint mai-mull-ca-[erfeclul qi viitorul anterior. Imperfectul poabe

avea ambele valori. llxisid varialii mari de la o limbd Ia alta ln ce priveltcnumdrul timpurilor. Limba ruse a pierdut aoristul, mai-mul[-oa--Ircrfcct'rrlSi imperfectui, rirrrinlntl cu o singurd. formd. de perfect. Albanr:za arc la Lrct:ttl,,

ilc ltng[ rnai-mrrll-r.ir-polli,r.l.. Ei alld formi compusi, cnro,:rt;rlii r'i o:tr'Iittttr'ir.c loc ncmijlociL irriiirrl,rl irrt'r'prrl.rtlrri alloi acIiuni. In lirrrl,:r cs,rlritrto;ilr,rtlin Alaskr

"*inl,it,r,r irnpcrfcol, rlrai rrlrlopiat cle prczcnl, ryi rrllul rttrri rlrrpirt''

187

Page 12: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

\n irvr'r lrr lrt ttttttl stgur.(lrrtr,H,r|llr Hl,ilrnatlca]e a timpului este mai larg[ decitcategoria. logicd

,,,,,,',;,,,,r2,,1,,,,'','. l)" aceea, limba are posib-iiil,atea de a folosi un timp inl,r, 11l ;lllrrr:r. Vottt lua citeva exemple din Iimba romln{'

l,r.r:z.r,rrlrrl lrott,o fi folosit ln proverbe, unde aratd. c5. ideea exprimatd.Ilt.r, vrrl;rlrrlii ,rIi0lrrtl. Avern aici aqa-numitul prezent g ri o m i c (dtlrr 11r'. 1vrilrrl ,,lttrtx ittti.", ,'proverb") sau. pre"zentrtl e t e r n' I)e exemplu.:,ri.,:i,,t,',',ri,'1,,,r:tr,; in latini:^ bis dat qui citu dat,d'5' de douS' ori cel care d5'

lr:1rrrrlrr..; irr'iLtrliarrl: chi, ua piano va sano,,cine merge.lncct, rrrerge sigur".Isi,or.igii';i soriiiorii folosesc-adesea prezenbul isl,orio sir.Lr narativi,, i,,"ul ['r'eoubului, pentru a face povesbirea mai vic' IaLti crrrrl descfic Bll-ooso.r o parbe a lupiei dintre Mihai Vileazut qi.buroi la (liLlugiilcni:

,,Aiunoi Mih;i, plin de lncredcre in c.e.gia .r'rrraLe i..s.alo, trece podulirr currul a d000 osraqi Ei se Iasd cu furiu usul)r':r ()siltattliil,rr'. ln 1-remc c0

focui 'iuLe gi bine jinuf, 'al puqcaqilor dirr Pi,Iur',' 1i rtl tttttttt'il0r. pusticltearmala tur:ceascd,'doborind-la pS.minb lurnc rntrlLii.. (.lit,ova cetc de burci se

inoearcir a sprijini n5.v[lirea rominilor; tlar itr zittlitt',_tllci aoeqtia, inimin-r_lu-se, imbiindu-se unii pe al1,ii, ii izbcsr: trtt alitii ftrrio, incib ctr toat[*i""i'oiu pozilie a turciior, prS.valindu-i,.ci ajutrsclit pinri _la

cele dintiioor:t"ri ale'tabLrei lor. Vrdjmiqii, ajut,a!i dc Ir,zilit', tlt' trrrrtriluI lor 9i de

rnaqiniderdzboi, igivincurind in sine 9i irrccp * sc lu|trt 'tL

tit.te".(Istoria rominilor sub Mihai Vodii Vitcazul)

It Amintiri din copitdrl,e, Creang5. a l0losiL atlcsca prczcrrLul, reugind

sd.lea tablouri vii qi dramaiice. Astfel, ln currosculul cpisod_al pu'ezci,cl scrie: ..Si scf,pind'eu cu obraz curat' irni icLr brllist'a ou blidelc, porncsc

slrc sat, ^a ufoi iar pe la tei, m[ sui lni,r-insLri, purt urcchea.la gura soor-

i,"r"il ri aud ceva zbdtindu-se inlduntru: atunoi ieu lespedca ou ingrijire, bag

rnina'Ei scob pupeza vldguitd de atita zbucium"'Prezenlul poate fi*Iolosit, 1n locul viil,orului, aIurroi cind se arab{

inrinenl,a realizarii unei acl,iuni.. De exemplvt Grdbef Le-te, c.d. pierzi lrenul.ImperfecLul, fiind un timp durativ, este folosit mai ales in descrieri,-poves'ti;i ra; poveqLi.,,Amu ci-cd. era odatd intr-o 1ar5 uncraicare aveatreifeciori.Si claiul'acel" ^"i urr.u un frale mai mare, care era impdrat intr-o all,5. !ard,Ir;,i rlepirLatd. $i impiraLul, fral,ele craiului, sc numea V0rtle ImpErat I

si imnirraLul Vcrde nu uvea feciori, ci numai fcLe..." Tn mod I't'e|von[. poate

si suh in[]uenLa limbii povesLilor, copiii foloscsc imperfOt'tul in lucul prozen-

irrlrri, cirrtl se joacf,. Ei poL fi auzifi e;ipr.imindrr-se r,am in ft'lrrl urrnX{or:

.)i\orrnl eu eram" profesorr.ri Ei voi erali elev_ii qi aici era clasa cu biinci".'tJireuri imperfecbul este foiosit in locul prezenlului, perriru a reda

irrtr.rrrr lnocl mai invdluit, mai pu!in direct, ideca exprirnatS. de verh. Pent,ru

virrlril,rrlrrl catc se aclrescazi unui superiOr, cxpresii ca tencatn Sd vd rog stttt

,,oitr.ttr. sir. vti. spun yrar mai respectuoase decit oiu sd. od' rog sav Qrcau sd-ad, sptt'n.

Viil.r,rr'1, irr Iorrn.le lrii populare, apare cu nuan!e modale.. In llaza:rti .:ri nttr.i ltt,Si.;i. tl,rr'rtr.rLt:rt,lu tLi.n,irbp;i ne-om in(elege,.viit'orul cxprirn:1 un lrt-,lr.rnrr. \,iilolrri p,,nlr, IiIolosil, in locul impera{,ivului1i,inaotrsLcaz,l)oI'rlrl(jllrrIr;rlr' ;rIttttlitt'tt.

,\sp9r,ltrl. ( )rrl.r'ilolilr ;,1;rrrrlrt,iculit a iispttttl,rrlrr.i . irrl'irI isrrllzir ltrll,ittttttit

'r'r'ltrl,r',lirr t,,'rr,'lttl tlt: t't'tltrt'1 rtl rlurirLci;i irl ullrrlrrlrri rlt: t'rllrlizitr'(l ll r)l'

lrr lrrrrlrrr I,ri{,ar5 exisLd. dou6 formo de viitor, una ar[tlnd c6 acliunea AsptloLrrl alitLf, tlacd ac],iunea dureazd un singur rnornorrt, srrrr c r:orrl,rrrrri,rlur,ril est,c lu irtccpul,ul sau la sfirgitul ei, dacd se lrrorlrrr:o () $rnllulii rlrrlir:irnrrc rrrlrclii, tlirr:ii drroc la un rezuitat sau nu.

AvIrrl rrrr r:rirrl,irruL rnai concret, categoriil lsJrcol,rrlrri lslrr rrnr vr.r'lrr,lrr lirrrlrr'i rlrlcll, cirLcgoli;r t,inrpului. La incepuI rr:rrrrlrrii lur r.sl)r'rnr;rl, rrrrpr,cl.rrlrrrliltrlil,c ltlc itcrrlcirrli irclrirrrti prin mijloacc lexioalr:, plirr vcllrr ru Lr:nrc rlr.orrr.Itit,c, ir:,lrr clln so rrlri vorlc, rle cxemplu, lrt ultclt: cnzrrr't lrr 11r'crrr:rr vlrlrl,ttir;i l,ctnrt cirt'c rlr plirru't rl ucfiurte in dcsfirrsrrlirlrr (irrsir'rrrrrn il u I lrrr'zlrrl,) r:

tttrurt t l,ol,itl rlilr:r'il,ii rlc t,r:rrra oare exprirnit ac[,iruroa t,rrrrlrirr:rl:i (pcrlr:clrrl)ttl.ttt rltr rurcou oalu plczirrLi ac!,iunea intr-un puncL al rlrslirprrn"rliici, rrrrlifolcrrl,tlr Lirrrp (aorisl,ul). AsLfcl, la verbul ,,a purta" prczcrrlul est,c rp6pt,r, irrruolisLul \reyNal ,,a minca" are prezentul 6o0[<1, aoristui dpalov, iar lrcr-fcolut 6Dl18oxa. r\ceasbd form5. de exprimare a aspectului verbai se marplsLrcazii pi in unele limbi moderne. Astfel, in limba rusd gdsim p€rechi devcrbe cu teme deosebite pentru exprimarea aspeclelor perfectiv gi imperfectiv:aoBoplltnb -c$ag a,ntb,a vorbi",,,a spune((, 6p ama -esamu,,a lua" q.a.- Liniba indo-europeand comund cunogtea aspectui verbal. ln evolu,tialor, cele mai multe- limbi indo-europene au pus accentul pe dezvoltareacategoriei timpului. Intre ccle dou5 categorii verbale existd. o slrinsd legdturh.

Cu un cont,inut diferit qi in forme dilerite gdsim astdzi aspectul inlimbile slave, in englczl, in greacd etc.

Limba rus[ cunoa,sbe aspectul imperf ectiv ;i cel perf ec-t i v. Aspecbul irnperfecbiv aratd o ac!,iune in desfdgurare, fdr[ a indica]imi-tele temporale gi rezulbatul Ia care se ajunge, ln timp ce aspectul perfectivarate cd acliunea este delimitatd, c5. are un sfirEit gi, in majoritatea cazuri-lor, se are in vedcre qi rezultabul ei. ln limba rusl aproape orice verb exprim[o nuan!,d aspectuald, De Ia verbe cu aspectul imperfectiv se poate trece laaspectul perfectiv cu ajutorul unor prefixe (0e"r,ama-c}eul,amb,ra face"-,,aface pind la capdb") sau al unor sufixe (caepxamb ))a strdluci", ceepaHAmb j,ascinteia"). De la verbe pelfecbive se poate ob!,ine aspectul imperfectiv cuajutorul sufixului -ca (-uaa-, -u,aa-): pantn7emu ,,a recunoagte", ,,a dis-cerne" gi patatndar,eamb ,ta privi", ,,a examina cu atenl,ie".

In cadrul celor doud aspecl,e apar diferite nuanle. Astfel, un verb laaspectul perfecbiv poal,e nota lnceputul unei acliuni (aanema ,,a incepe actnta"), o acliune de rnomen.t (cmynnymt,,a lovi o datd"), rezultatul uneiac!'iuni (}onucamu ,,a tcrmina de scris"), iar un verb la aspectul impel-Iectiv poate nota repelarea unei aoliuni (eoaopueama ,,a sfune de maimulte ori").

ln limba englezii, aspecl,ul verbai are doud forme: aspecLul c o m u nqi aspectul c o n t i n u u. La aspectul comun verbul se conjugd ia forma luisimpld, in timp ce aspectul conlinuu se construieqbe cu verbul 1o Dc,,a ii" giparticipiul prezent a1 verbului. Aspectul comun noteazS. acl,iunea int,r-unmoment al ei fdrd a indica durata desflsurirrii. iar asnectul continuu indiciiacliunea cu durati limiial,d. in desfdEurare, intr'-un inumit rnorncr]t, slrr oanumitd perioadS. de l,imp. Astfcl, propoziIia din ]imba rominir,,oi rlisrrrrl.iprobleme de marc importanlrii" se poale rcda in limba cnglczii Jrlirr rrslrr,r'lrrlcomurl tltey disctrss proltl.ettLs oI greaL itnportance, dacl sc fircc o sirrrlrlii rlcr'lrrraf,ie, firl prccizalca rlrrrrrl,rri, slrr prirr rrsJrcotul cont,inrrrr !ltrt1 rrrr rlrr,irrsrry'problenxs oI ylrutL irttltorlttrtr't:, rlirr'i sc irrsisl,ir asttpt'a f:rpl,rrlrri r:l'i r,i rli:rlrrl;racuill, i\scfitcJr{ll ploll lcrnc.

Page 13: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

Irrrirr'l rrr,rrrrrir tlu valorile lOr, la aspegtul conlinuu Se folosesc mai alort

r r.r lrr. ir r ,rlrrf itrrtrlllg pres1pgne O d1ratS. limitatd (tO dO ,,a fa1e", t,O rCAd,

;r , rlr , tt, t\'t ttt' ,,rr sorie(( etc.;, iar la aspectul comun se folosesc mai alesr r.rl,r' r rr rrr'Irrrrrr: nrornonLanS. (to faIL ,,a c[dea", to give ,,a 4o"), precutlt !ir',,r1,r, r ,,,,. ,:r1,r'trrr;i rrcIiuni ti steri cu durat,5. ne]imitatd (to kee.p,,a pdsbra",/,' /,)r', ,,r ",1,i", 1,, ,t'islr ,,a dori" eto.).'De obicei, aspectul contintlu c lolosit'rrr rlr.rillrr'r'r, tirt rr'l (r{)Illull in naralrunr.

l\,',,'r;ri;rllir txplirnlrii nuanlelor dc aspecl o glsim in l,oalc.lirnbi[r:,,l:rl rrrr l.;rlc iur rrrt sist,cttr gramaLioal regulab de marCarC a As1)e(rLltltli. l,ilnbitlrrt rrl\ Irriosrrr plclixc qi sutixe. l)e exemplu, obdormio.,,a adorrni" irlrlitliiirrrrr:;rrrl11l 111r{,iuirii, la!ir dc vcrbul simplu, durativ dornirl,,a dorrni"; dc lir

,/ir'rr ,,ir s1,rrrro" sc lormoaz{ dicto 9i diitito ,,a spune mereu", ,,a ]epcl'a"' St

ti,n1,i'rlilti inrlioir valori dc asperl. ln limba france^zri, imperfe_ctul iL tombail,

,,r'l 'r,ritlca" poale reda o ac!,iing iterativd, iar perfectui Cimplu iL.tomba,,el

,;rzrr", {' u,!iu',,' mornpntand. Jn limba romina imperlectul. e-rprim,e o u(-I irrrrc r-luraLiv5., iar peffectul compus, o actiune perfcctivS,IezultativS. \ralorilcrrsl)octualc poi ti blrrinute qi prin folosirea unui \.erb ajutdtor.. AsLfel , clirit:t:pc sit sc;ie rcdd inceputul unei ,irpliuni durative. Prin sensui }or lexical'rrraiorit,atea verbelor cuprind o.,urn{5. de aspect. Diir acesL p_unct de vedere,tt. titii esLe un verb durafiv qi a tresdri este un verb momentan. (]ategol'ia grama-ticald a aspectului nu este ins[ Lot,una cu nuan1,ele de aspect cuprinse inscnsu[ ]exical.

Persoana. Iisle o caLegorie specifioS. pronumelui gi verbului. La verb,IaLcgoria gramalicals a pcrsoanei al'atd ci subicctul.acliunii este persoana.,re"vc,rbersle (persoana i;, persoatta cu.carc se vorbeqte (persoana a II-a)sa, alLcioeva iri alar[ de cei doi vorbilori (persoana a Ill-a). Ac!iunea poate1i liicutd de o persoani sau de rnai multe; avem deci forrne diferite pent,ru

[)olsoant; 1a singular Ei la plural.(iatcgoria 'persoairei se expriml abit .prin pron.rncle personale cit qi

I,rin desirLnlele personale ale -r'erbelor. ln toate limbile indo-europene,

1,r'u,r,.r,rrelc perrot,ile au o declinare foarte neregulat,i, c-on!in Leme diferite,i.,,,,* "" os[e o dovadd a vechimii ior. Fiind niult intrebuinlate, pronumele

lrgr.sonale nn s-au putut regulariza. Exprimarea p€rsoanelor-.cu .ajutorul1,r',,rrunrclor personale este un rnijloc concret,.Jertical, .ll sint limbi care se

i,,losesc numai de acest mijloc."Mut1i Iingviqti considerd c[, la origine,rl0sirr0n{elc personale 4e verbelor au {ost pronume personale-care s-au con-lolril, orr'klrri verbald. ln limba tiLard pronumeJe personal-e aglubinat la temar,j,'l,rrlrri: s ;lteSlisert,,,tu lucrezi", bez eSlibez-,,noi lucrdm". $i in limba irrdo-eu-r.o1rr::urir cxisli aseutdnare intre prgnumele pelsonal qi desinen!,cle verbale'

'l'nrccr0a la desinenf,e a insemnat urr pas inaint,e pe calea absbractizdrii'irr lirrrlrilc carc au desinen!,e clare qi bine marcaLe) ca in lal,ind, pronumele

1,,'r'sorrirl ta srrbicclL nu-i neCeSar, ei Se pUne numai atunCi Cind VOrbitorul,.,,,,,, s,'i sroirtir irr oviden!,[ pe autorul acfiunii. ln ]imbile in care desirienlele

l,, r'sorrirll s;rrr lricrtlttl,, tt1 -in

norvegian[, in mongo]d, in parte in francezS,

1,,,,,,,rr,,,'l,r ;rr:r'sorutl .tr ttrt. prclix o6ligatoriu, care rnarcheaz[ persoana' De,,\i,1rlrrlr, 1r 1r)r'v(lljrirlir .iriy r.Iskcr,,eu iubesc", d,u. elsker,,tu iubegti", /zan

,/:/,rr' ,,r'l rrrlrr';lr"', strtt itt It'ittrt't'.r'\ je nrungc,,eu mdninc((, lu manges ,,Lurnrrrrirr,'i" i iI rntttti'( ,,rll trri'itrirrrtii".

irr rrrrrjol ilrlrrrr lirrrlrilol rrxis{,:i vcrbc p c 1's o ll 11 l 1r, citt'tl pot' f i con-

1rr1,rrlr,lir l();tl('l)(,tfioiurrrlr,,1i \'(tt'l){} llniptlfSOIlttItr, t;iltt), rlat,ttlit'5

,scrtsultti lrl', ttu pot fi conjugate decit la persoalta u lll-rr, Irttrl rt ttvt'tt ttrt"grrlriuct, (r'orrr. ri,lrugc, ploud, tund etc.).

l,)xisl,ri;ri lrtrrlg impersOnale 11 t:oljrrgrrtr,lr vr.r'lx,l,,r', folorrlr.Irl,rrrrrri cintl vorlril,orrrl nu precizeazd. cine fact) at:l,iuttrrtr. l'lrlrt trrrirtltt ttttrrclsorurlrrlrri virlirzrl rlo la o limb5. la al[a.'[rr lirrrlrr lirt,irrii irnIcrsonalul se redd qrlirr l)(]lsr)nrrr rr lll rr ritttlltrl:tt tr

lrrrsivrrf rri ll.ici.!tl ,,sc s1ltrrr,", nurralur ,,sc 1tovcsl,c5l.r" rttr:.). Itt Ittrtt, r'rr'r,

irtrpclsorrirlrrl rtrr crplirrrii crr rjrrlorul prontunrtlui oz (ctrtr 1tt'ovittt' rlrtt lrrl.ltortt,o,,<tnr"). Arlr:olt;i rrorrst,t'rttl(,irt o gdsim ln lilrrlrlr gtrt'ttttttti'i, tttttlt'sr' [,rluscll,rr rrrrz rlc lit Mr.t,nn,,orrr". In iimba rorninrl furlna irttpclsorrrlii rt vlt'ltttltttsc o.xlrrinl"r prin: porsoana a III-a singular a reflexivului (se zicc), I)orsoirlrrtir Il[-a singular qi aIltr-a plural (s und la uSd; s p un cdorsduindgcrurtmari), persoana I plural (trebuie sd, muncim pentru aratfii'n viald),persoana a II-a singular (bine faci, bine gd,sef, i).' Variafii stilistice se intilnesc qi la categbria persoanei. ln pasajul citatmai sus dttL Amintirile lui I. Creangd, s-a lnlocuit persoana I singular prinpersoana a II-a. Persoana a III-a poate lnlocui persoana a II-a pentru ai'eda intr-un mod mai pulin direct un adevdr supdrdtor. f)e exemplu, in locde aSa-1i trebuie d,acd, nu-li eezi de treabd se zice a;a-i trebuie cui nu-ti aede

d,e treabd,.Din cele arS.tate se pot trage unele concluzii generale. Categoriile gra-

matioale au apdrut treptat, pe mdsurd. ce s-a dezvoltat gindirea oamenilor,ritLicindu-se de la concreb la abstract. Categoriile gramaiicale exprimd cate-gorii ale gindirii care, la rlndul lor, sint o reflectare a insugirilor Ei rela!,iilorobiectelor din reaiitate.

Fiecare limb[ are categorii gramaticale specifice prin conlinutul 9iforma lor de exprimarc; datdritd faptului ci le-a creat in perioade diferiteale istoriei sale, a folosit un material lexical propriu, precum Ei datoritdlaptului cd fiecare limbS. evolueazI dupd legi specifice. Degi aspectelerealitd{,ii sint numeroase qi foarte variate, fiecare limbd are un numdr limi-tat de categorii qi in selec!ia acestor categorii se manifestd sPecificullimbii.

O datS apSrute, categoriiie gramaticale evolueazI atit in ce pri-veqte conlinutul lor, cit gi forma de exprimare. Ca in toate laturilelimbii, qi aici evoiut,ia merge in direclia progresului. Se elimind. categoriileparliculare, se dezvolt,[ cele abstracte qi generale. Limbile de azi au eliminatpe rind trialul, dualul (aqa incit categoria numS.rului a devenit mai abstractd)

'au eliminat numeroasele categorii particulare pe care le gdsim ln limbileprimitive. ln ce privegte forma de exprimare, se trece de la forme concret-lexicale la forme gramaticale incadrate intr-un sist,em. Evolulia sist'emuluiunei limbi poate duce la desfiin!,area formei gramaticale a unei categorii ;

aceasta nu lnseamnd. 1ns5. cd. limba respect'ivii nu mai poate reda nuanlclcacelei categorii. Am v[zuL cd limbile indo-curopcne care nu au cat,cgoriagramal,icald a aspectului pot bxprima prin diverse mijloace nuanfolc tlrr

aspect. Limbile care au pierdub flexiunea nominalil continui sil lr1'ritrr,'prin mijloace sintacLice func!,ia cuvintclor in propozific.

$i in evolu[,ia cat,egoriilor grarnabicalc limbile prozinl,ir pru'l irrrrl;rlitiili ,

astfel, in i,imp ce unelc .Iirnbi

irrrlrt-crrropono merg spro tlcsf iirr(rt{':r lllnut rlol(db excmplu enqlc'za), al[,olrt rlczvolt,i rrn gcrr porsottitl srlr, r::r in ltttrlrt ttrirt,intirrcsc difulcn{,rr rlirrllc qlrrrrl irrrirtrirt,;i r,el inanit',itt,. Sl slic t:t itt Itttrl':t

Page 14: Graur, 1965, Introducere in Lingvistica_pp.168-193

r*jr lr t)lufirl. iar la substantivele terminate in consoanS' qi la singuJartrrrrrrrr,lr. ,i,, Irirrl,0 au la acuzativ aceeaqi formd oa la genibiv,. in_ timp cc larrrrnrr,lr,,lr, lrrclrtt'l acuzativul are aoeeali forrnS. cu nominativul. In lat,iltLr,r trr lrrrrlrrlr.r.orrurttioe S-a dezvollat mult, categoria tiurpUlui in daulta rlal,c-

,,,,, r,., ''',1,,,,,lrrlrrr, irr onglezd si in rUs[ insi aspCot,ul a ]ual, o rrtaro dozt'olt'irt'tl,' ,\,,,,lrzrr c;rlcgoriiior grarnaticaie nrai at'atd ch unelo rlinl,rc ckt, t'ollctl-

I.irr,l irrrrrlrili r,l,r ,iliic,,l,clori'si fenonrenclor, sirtb rnai lcgal() tlc. sttttsttl lcxicltlrrl .rrr rrrl,,l,,r',,1,',ti rtrlti tltltrciete (detlxcrlpltr, Iltlnlill'lll, gorrrll lir ilttrt'lltrrlrrrilrllrrr),irrlirrrlrr:r,rrllccirl,cgorii,r'r:fleclindrelal,ii,sirtt,tttiiialtsl,t'itr,t,tl(tlr:tlxrrtrrlrltt,i.r,/.u1, I ilrtl'rrl).

'I'crrncnul sintard, vine din cuvintul grcccso o6vra(c3 ,,lmbinare,a,lczill'o lrnptottttl, ttonstruclie" gi este folosiL ru iroccyr{,ic grlrrrirl,ir:altl pentruplirna oarri rlc vtroltii.greci. De;i studiile de sinl,axii sirrl, rcl:rl,iv l.ilzii, discu!iiqr.i lrlt'ocrtl':ili sIoritrlilo ln lcgiturd cu sintaxr arr oxislrrt, lrrcii lrr irrrliohilal,e.Irr isl,rtrir sirrlu-rr;i, lrrvr"r(atul din Alexarrdril,.\|ollorrios l)yst:olos, tlinsocolttl rtl II-lotr tr.rt., ost,c oousiderat pirrilrlolc sirrl,u.rci; cl ir sor..is Jrrinrull,rul,trl, lrr irr:csl, rlotrrr:rrirr, irrLit,r.rlaI fIepi, o-uvrci(e<,rq,,1)cs;rr.c sirrtuxir,,,Llirrlrts trpoi lrr lirl itrir tlc l,l.iscjarr.

l)olrtirtd. tlc la uuclc iucolet;Iitudini in irrrbirrulr;a cuvilrtclor, Alrollo-rrios | )1'sooJos st,abileqt,c douri posibilitri{,i de comb jnare corecti a cuvirtclor,dol,errninate dc ilexibilital,ea lor. Astfcl, pe de o parte, imbinarea cuvintclorflcxjbilc este posibild. numai in limit,a numdrului, cazului, genului, persoanciouvinl,elor carc intr5. in construc_tie, pe de alt,[ parte, imbinarea cirvintelorneflexibile nu cunoaqte aite limite decit sensul lor.

Secolele urmdtoare n-au addugat nimic esent,ial la teoriile de sintax[din antichitate. Vechile teorii grecesti au stat la baza tuturor gramaticiloreuropene pini tn' secolul al XVII-lea.- q etap5. noud.in studiul sintaxei este marcat[ de aparilia gramaticiide la Port-Royal, Gramntaire ginirale et raisonnte, ap[rutd in'1660. Princi-piul. fundamental in aceastd gramatic[ esbe identificarea categoriilor gra-mat,icale cu categoriile logice.: considerarea limbii drept o crealie a raliunii.S.intaxa c o categorie lolicd, propozilia si juclecata rn rnp."pm perfect-Pentru argu-mentarea acestor teorii, care au stat la baza gramiticilbr pind.spresfirgil,ul secolului al XVIII-lea, ei s-au servit in special de greacd, latind,cbraic6,-prin urmare de faze ver:hi, deplqite, ale limbii, ln caie puteau g6siexcmpiele dorite necontrazise de practicd, ln vreme ce limbile vii, ln perma-nenl,[ dezvolbare, fdceau dificult[li teoriiior gramaticii logice; pe acesteadin urm[ ei le considerau ]imbi stricate si vulgare. se lncerca deci elaborareaunei gramatici universale, care s{ nu 1,ine seafr{ nici de spaliu, nici de timp,o gramatic[ rup15, de limbile reale.

. .Impotriva sintaxei logice a pornit, in secolul al XIX-lea, curentulistoric. .La inoepul,ul acestui secol-apare metoda comparativd-isioric[r qi,o dat5. cu ea, fundamentarea qtiinlificd a studiilor de- limbil Dar metodacomparativd-istoricS. se poate aplica ma.i eficace in fonetic{.qi in morlologie,de aceea sintaxa, la lingviqtii comparatiqti, cadepe plan'secunda". Nicipind azi nu s-au gdsit mijloacele speiifice pentru aplicirea metodei compa-rative Ia acesl domeniu al Eramat,i'cii.-*"'La-sfirqitul secolului it XIX-i.u gi inecpubul secolului al XX-lea, auexistab diferite curente filozofice rre care s-au clidit teoriile de sintaxd.Cele mai multe dinbre ele au cdzut o dati cu sistemele filozofice De oare sebazau. -ln lingvistica contemporand, unele curente exagereazd importan{asintaxei (cum face de pildd qcoala funclionald), altele, dimpotrivd,'o reducou totul (ca, de pildd, gcoala idealistd). ln afarl de aceasti se lntimpld inmulte cazuri ca cercetdtorii s[ fie filozofi pricepu!,i, dar sd nu cunoasch binclegile_ limbii sau, invers, buni filologi, dar silnu stdplneasctr lndeajuns sis-temul filozofic aplicat. f)e aici o serlc de gr,eqeli grave care primc.jduicsc,ln loc sd promoveze, studiilc dc sint,axil . 11[mine ln sarcina viil,orului lrerfcr:]!ionarca cercethrii ryl,iin(,il'icc ir sirrt,rrxci.

1]IT]LIOGRAFIE

I,l. lJ0nYcn is te, Noms d'ugenl el nonts cl'action en indo-europicru,.Pari,s, 19(fl.l;. ,;,,, f, u u. Jar I'crpressiort rlu srtjet indilrrmin-c,"' 76vn1airr por l1-tleuriimc Pcrsl'ilne

,l,t ..ittgtrlier. in ..Brtlletin linguisliquu'' XIII'.'|!45' p lt0.-154' . . --ll. -\. {l I ci s o n, An !ntruductio"n to descriptiue Lingttisti's, Nert-York' 195i',f l.-Cr orrrl,Cuutributionsd. I'ltutledit,genrepcrsonnelin routnuin, in,,Bulletin linguis-

ii'1uu" f ltl, 1945, 1.97-104.L. II j oi rn s I e v, Animi ct inanimi, pcrsonnel et non-persontlel, in ,,Ossais linguisti-

'crrrcs" TCl.,C. 1959, P. zlt-249.t. I o id an, Stilistica limiii ronrine, Rucuregti, 1944'O. .l csperse n, Progress in languogt', London-Ncw-Yorl;,-1894,.p' 40-47'^.A. M; i'1 let,Liiguisiiquchistoriq"ueit linguistiqueginirale,I, Paris, 1921,p'211 -230'Jl. A. Serebre-1 ni-kov, It npo6ne,we nLLrnoB ileHcuiLcct;oti u z_pumnanruqecnoe-'--'

oi"*pou4uu, ln vol. <rBortpoitt ?pa*Mumuhec,oeo crnpo;t", Iloscova, 1955'p.54-73.

,t . \ err dryes, Lc langoge, l)rlis. l91l' p. 106-Jlli'j. iV

" " k o'r n a F,el, V"oiieiurgen ilber Syntor, vol. l, Bcsel. 1920, n' 73-10:; t05 -

l1!,294-:t12, vol. II. P. I-51L. \\ u I J, Aspecte olc progres'ului in evoluliu catcgoriil,,r Srunat;rulc ln .,P|oblcme de

lingvistiii g"ncraii"f l, 1959, p. 59-108.

6. Sirrlaxa

I,crrlIu a puLca cxprirna tcgdLurile compll'19 dintrc obicclelc lumiiruulc, r'uvintele se grupeaid in cursul vorbiri.i ..slaJ.-rilindu-sc inLre cle anrtmite.irr)(,rjt,ur.i gramabicale-care determind. precis funcl;ia fieciruia lnl,r-urr enun!,l,rL. lurbi'narea cuvintelor in vederea exprimdrii ideilor ca o reflectare a

conexiuuii lucrurilor qi a {enomenelor din realitate constituie paltea struc-tulii glamalicale denumitd siniax5. Tot sintaxd sc cheamd qi studiullrrrlrinirii gramaticale a cuvinlelor qi al-regulilor de constituire a acestor

gr.rrpiiIi. sint,a"a sc ocupl cu studiul lmbindrii cuvintelor irr propozi!,ii gi

,il lirgrit,rrlii rlirrLrc propozilii in frazc, sbabilind reguii privitoare la consl,rui-r',rir plopoziIiilor' ;i a I'raze]or'.

lsl.ori,cul stwdiilor de sintard

I'r,rrlrrr rrii rrr'lc tttiri rtttttltll'ttirso Ei rnai vtlclli ptoorlltplri dc sint'axI se

r',,f.r.rl lir lirrrlrilc irrrlo cruripr:rrr, (illro arr fost, itt gtrltttt'itl rlrll tttitirrrrtlt,sl,rtdiat,ct,r, \'onr r.,.lr,r'i in spr:,rirrl lii isl,oricul sLudiilor iltrt:sltri l:rrnilii tlrr lirrrlri.

l'))

1 Vczi 1r, 4.

l'ri,,,,lu(.r. irr Iinllvirrrrrl3