graur licenta

C U P R I N S

Introducere......................................................................................................................... 4

Capitolul 1 COORDONATELE CERCETĂRII..........................................................7

1.1.Motivaţia cercetării (problema)....................................................................................7

1.2.Obiectivele cercetării....................................................................................................8

1.3.Ipoteza/ipotezele cercetării...........................................................................................8

1.4.Eşantionul de subiecţi...................................................................................................8

1.5.Eşantionul de conţinut..................................................................................................9

1.6.Sistemul metodologic al cercetării...............................................................................9

1.7.Organizarea experimentului didactic...........................................................................9

Capitolul 2 STUDIEREA CARACTERISTICILOR NATURALE ALE

COMUNEI AGHIRESU............................................................................13

2.1. Studierea aşezării geografice.....................................................................................13

2.2. Studierea reliefului ...................................................................................................17

2.3. Studierea climei .......................................................................................................28

2.4. Studierea hidrografiei ..............................................................................................34

2.5. Studierea vegetaţiei si a faunei ................................................................................38

2.6. Studierea solurilor ...................................................................................................40

Capitolul 3 STUDIEREA POPULATIEI SI A ASEZARILOR UMANE .............44

3.1. Studierea istoricului localitatii si a populatiei ..........................................................44

3.2. Studierea evolutiei demografice ...............................................................................45

3.3. Studierea sistemului de asezari .................................................................................57

3.4. Studierea invatamantului, culturii, sanatatii .............................................................61

Capitolul 4 STUDIEREA EVOLUTIEI SI RESTRUCTURARILOR IN

ECONOMIA COMUNEI AGHIRESU..................................................65

4.1. Studierea agriculturii ................................................................................................65

4.2. Studierea industriei ...................................................................................................68

4.3. Studierea infrastructurii tehnica a comunei .............................................................74

Cap. 5 CONCLUZII.....................................................................................................77

Bibliografie

3

INTRODUCERE

“ Cheia tuturor ştiinţelor este, fără discuţie, semnul de întrebare. Datorăm cele mai

multe din marile descoperiri lui “CUM?”, iar înţelepciunea în viaţă poate consta în a te întreba

cu orice prilej “DE CE?”

Geografia este ştiinţa care implică o gamă largă de cunoştiinţe despre natură şi

societate, este cea mai clară ilustrare a obţinerii unor cunoştinţe noi despre realitarea

existentă, este aceea care ne ajută să răspundem la întrebarea “de ce?” în legătură cu o serie de

fenomene si procese care au loc în imediata apropiere sau în spaţii îndepărtate.

Prin studierea orizontului local se vizează realizarea mai multor obiective:

1) Dobândirea unor concepte din domenii diferite (geografie, biologie, istorie, fizică,

chimie etc.) după modele constructiviste;

2) Dobândirea unor proceduri simple de cercetare a realităţii (observare, analiză,

comparare etc.)

Particularizând şi concretizând situaţia de învăţare, se pot stabili diferite obiective

operaţionale (de exemplu, să descrie principalele caracteristici ale reliefului, ale climei, ale

cadrului biogeografic; să descrie principalele trăsături ale localităţii de domiciliu; să prezinte

relaţiile care se stabilesc între componentele naturale şi cele antropice).

3) Elevii să utilizeze proceduri simple de investigare a realităţii

4) Elevii să realizeze o activitate de investigare independentă în orizontul apropiat

5) Elevii să exprime coerent relaţiile dintre elementele observate, înţelegând caracterul

lor structurat

Studiul orizontului local, fie în lecţiile desfăşurate în sala de clasă, fie prin

intermediul drumeţiilor, vizitelor şi excursiilor, poate determina dezvoltarea capacităţii de

analiză şi investigare a unor componente geografice. Prin observaţie directă, prin culegerea de

materiale şi prin valorificarea lor prin interpretare, elevii pot elabora lucrări cu caracter

ştiinţific de tipul referatelor, portofoliilor, proiectelor, posterelor şi filmelor geografice. Prin

realizarea unor astfel de produse prin muncă individuală se dezvoltă la elevi spiritul de

cercetere şi de analiză, conferindu-le şansa reală de a formula pe baza cunoştinţelor acumulate

ipoteze, concluzii sau aprecieri cu privire la tendinţele de evoluţie a unor elemente şi procese

investigate. Spre exemplu, vizitele organizate în timpul lecţiilor de geografie locală sau în

afara orelor de curs la unităţi industriale din oraş, la muzee, la firme şi alte instituţii de interes

public, permit celor care învaţă să stabilească unele concluzii cu privire la activităţile socio-

economice din localitatea natală. În mod analogic pot fi analizate şi alte componente urbane

4

(în cazul oraşelor) şi anume: evoluţia şi dezvoltarea în plan socio-cultural, analiza peisajului

urban, analiza problemelor cu privire la spaţiile verzi şi poluare etc.

6) Elevii să realizeze analize ale spaţiului orizontului local din perspectivă

interdisciplinară. În contextul învăţării componentelor antropice, elevii, prin descrierea pe

baza observaţiei directe, pot utiliza cunoştinţe acumulate la istorie (în studiul peisajului urban

sau în analiza evoluţiei aşezării umane în care trăiesc), la biologie (în analiza mediului

natural, a componentei biotice) sau la chimie (în analiza solurilor). Elevii vor fi capabili să

descrie şi să prezinte principalele monumente istorice şi obiective culturale, să prezinte specii

de plante şi animale specifice orizontului local, să înţeleagă relaţia dintre mediul natural şi

antropic din perspectivă interdisciplinară, prin intercondiţionarea factorilor de mediu cu cei

antropici, să prezinte evoluţia spaţiului orizontului local prin filtrul condiţiilor istorice şi

sociale.

7) Elevii să-şi folosească cunoştinţele, priceperile şi deprinderile formate anterior în

vederea realizării unor activităţi şi lucrări practice. Elevii pot desfăşura în timpul ,,ieşirilor” în

teren activităţi practice diferite pentru a studia orizontul local: observare directă, culegerea de

material (plante pentru ierbare; insecte pentru insectare; eşantioane de roci, minerale, fosile

etc.), fotografieri (pentru albume şi postere tematice), culegere de informaţii pentru referate,

proiecte şi portofolii. După prelucrarea materialelor culese acestea pot fi prezentate la cercul

de geografie din şcoală, la concursuri şcolare şi la sesiuni de comunicări cu profil geografic

destinate elevilor. Abilităţile practice de studiu şi de cercetare vor fi amplificate, dacă elevii

utilizează în teren aparate şi instrumente pentru investigarea unor componente (mira

hidrometrică, termometre, aparate de fotografiat şi de filmat). Prin intersectarea studiului

teoretic cu cel de natură practică se poate asigura învăţarea de calitate a componentelor

naturale şi antropice din orizontul local şi apropiat.

Când se vizează educaţia elevilor privind atitudinea şi comportamentul lor în mediu,

atenţia este orientată în situaţiile de învăţare spre cinci categorii de obiective:

1. conştientizarea mediului ca întreg, a componentelor şi a relaţiilor dintre ele, a

conexiunilor dintre societatea umană şi mediu, a problemelor existente în cadrul său;

2. dobândirea de cunoştinţe despre mediu printr-o metodologie adecvată (metode şi

tehnici de explorare, observare, analiză, măsurare, comparare, documentare etc.);

3. dezvoltarea de abilităţi referitoare la cercetarea environmentală, la formularea

ipotezelor, la identificarea riscurilor şi la realizarea prognozelor, la elaborarea unor proiecte

de ameliorare, de protecţie, de valorificare a mediului şi de punere în practică a acestora;

4. dezvoltarea de atitudini şi valori referitoare la protecţia şi valorificarea echilibrată a

mediului-casă ca resursă; practici în mediu, acestea dorindu-se a fi cu consecinţe pozitive pe

5

termen scurt, mediu şi lung, pentru om şi spaţiul în care trăieşte, pentru a asigura generaţiilor

viitoare condiţii optime de viaţă (Dulamă, 2005 b).

Importanţa studierii orizontului local constă în următoarele aspecte:

● elevii dobândesc informaţii referitoare la mediul local în care trăiesc;

● elevii identifică prin observare directă componentele mediului local, relaţiile

dintre ele şi conştientizează caracterul sistemic al mediului;

● elevii înţeleg problemele din mediu prin perceperea unor aspecte pozitive şi a

unor aspecte negative din localitatea de domiciliu şi din zona adiacentă;

● elevii îşi dezvoltă capacitatea de a investiga prin observare directă, sub

îndrumarea profesorului;

● elevii învaţă prin activităţi desfăşurate în teren, organizate în drumeţii, vizite,

plimbări şi excursii în orizontul local şi apropiat;

● elevii îşi dezvoltă deprinderea de a culege, de a prelucra, de a analiza şi de a

sintetiza datele şi informaţiile despre anumite elemente, procese şi fenomene;

● prin implicarea elevilor în situaţii de învăţare mijlocită desfăşurate în afara sălii

de clasă este stimulată dorinţa lor de cunoaştere şi curiozitatea;

● în funcţie de particularităţile elevilor se pot realiza analize ale componentelor

mediului şi activităţi de investigare a acestora situate pe diferite niveluri cognitive, cu grade

variate de dificultate;

● dorinţa de cunoaştere şi de cercetare a elevilor este motivată prin abordarea

acestor conţinuturi focalizate pe problematica orizontului local şi apropiat ;

Capitolul 1

COORDONATELE CERCETARII

1.1. MOTIVATIA CERCETARII

6

Orizontul local cuprinde o suprafata conventionala sau unitatea teritoriala din

preajma unei localitati rurale sau urbane, unde elementele cadrului geografic natural se

imbina cu componentele social-economice, respectiv omul si activitatea sa.

Orizontul local constituie ,,laboratorul geografic” cel mai fidel unde elevii intra in

contact cu lumea reala a obiectelor si fenomenelor, le intuiesc la ,,fata locului” insusindu-si

fondul corect de reprezentari si notiuni stiintifice despre lumea inconjuratoare.

Desfasurarea activitatilor cu elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de la

gandirea concreta la cea abstracta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru

exemplificare si experimentare, pentru intelegerea cauzalitatii fenomenelor si evolutia lor in

timp. Se realizeaza stari afective, trairi emotionale si sentiment de atasament ale copiilor fata

de locurile natale.

Activitatea de cunostere a orizontului local cuprinde un complex de operatii prin

mijlocirea carora sunt puse in functiune toate insusirile si atitudinile in plina formare si

dezvoltare a elevului. Ele contribuie la imbogatirea bagajului de cunostinte dobandite in clasa,

insusirea unor cunostinte noi, formarea spiritului de observatie, stimularea creativitatii, a

initiativei. Aceasta cunoastere raspunde de asemenea romantismului si setei de cunoastere,

dorintei de activitate a copiilor, contribuind, in acelasi timp, la formarea de priceperi si

deprinderi, la obisnuirea lor sa aplice in practica o parte din cunostintele teoretice insusite.

In orizontul local elevii pot fi indrumati sa invete sa se orienteze in natura, sa observe

fenomenele in complexitatea lor. Orizontul local este ca o carte vie, in care elevul poate

invata, daca aplicatiile se fac sistematic. Astfel, studierea orizontului local determina cresterea

interesului elevului pentru geografie, contribuie la ridicarea nivelului la invatatura, la legarea

teoriei de practica, stimulandu-se, in acelasi timp preocuparea pentru cercetare. Acest studiu ii

atrage pe elevi pentru activitatea de cercetare independenta, ii face sa vada mai bine

particularitatile tinutului, frumusetile lui, dezvoltand sentimente de dragoste fata de locurile

natale, de oamenii care muncesc in aceste locuri, fata de tara.

1.2. OBIECTIVELE CERCETARII

a) determinarea particularitatilor geografice si social-economice ale comunei

Aghiresu

b) dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de a observa sistematic, de a prelucra

materialul didactic, de a interpreta si organiza datele obtinute in urma studiului

c) formarea si dezvoltarea capacitatilor adaptative la situatii noi

d) imbogatirea limbajului specific geografiei

7

1.3 IPOTEZA CERCETARII

Demersul experimental isi propune sa verifice urmatoarea ipoteza: daca profesorul

ghideaza un studiu sistematic, prin exercitii bazate pe participare constienta si motivata ,

atunci se pot forma la elevi capacitati de investigare, de cercetare stiintifica, deprinderi de

observare, de interpretare a datelor obtinute.

1.4. ESANTION DE SUBIECTI

În activităţile de studiere a mediului local au fost implicaţi 20 de elevi din clasa a IV-

a, cu vârsta cuprinsă ântre 10 şi 11 ani. Rezultatul analizei situatiei la invatatura, la finalul

clasei a III-a, a esantionului de subiecti este urmatorul:

Tabel 1.I

Nr. elevi

Medii

predominant

FB

Medii

predominant

B

Medii

predominant

S

Medii

predominat

I

20 7 9 4 -

Tabel 2.I. Clasificare dupa pregatirea scolara a parintilor, provenienta familiala, sex

Total elevi Proveniti din parinti

total F B Studii

superioare

Studii medii Scoala

profesionala

Fara calificare

20 11 9 cu 1

parinte

cu 2

parinti

cu 1

parinte

cu 2

parinti

cu 1

parinte

cu 2

parinti

cu 1

parinte

cu 2

parinti

F B F B F B F B F B F B F B F B

2 1 4 3 2 4 1 2 1

Activităţile s-au desfăşurat în intervalul octombrie 2007 - martie 2008.

1.5. ESANTION DE CONTINUT

Pe parcusursul experimentului didactic am propus ca elevii să studieze mai multe

elemente de conţinut, specifice mediului local:

1) Condiţiile naturale ale localităţii Aghiresu: relief, hidrografie, clima, vegetaţie, faună,

soluri;

2) Istoricul localităţii Aghiresu

3) Populaţia şi caracteristicile aşezării;

8

4) Caracteristicile economiei localităţii Aghiresu: agricultură, industrie, turism, transporturi,

servicii.

1.6. SISTEMUL METODOLOGIC AL CERCETARII

Pentru colectarea datelor cercetării am utilizat metoda autoobservaţiei, metoda

observaţiei (sistematice), metoda observaţiei ca participant, experimentul

psihopedagogic/didactic, metoda anchetei, metoda analizei portofoliilor/a produselor activităţii

subiecţilor educaţiei, metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare,

metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă, metoda studiului de caz, metodele

sociometrice.

Pentru măsurarea datelor cercetării am utilizat numararea, clasificarea,

compararea/raportarea.

Pentru prelucrarea matematico-statistică şi interpretarea datelor cercetării am utilizat

diagrama de structura, diagrama de comparatie, tabele statistice.

1.7 ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI DIDACTIC

Pentru organizarea experimentului am ales tehnica esantionului/grup unic, care se

bazeaza pe utilizarea unui singur grup, caruia i se aplica variabila independenta,in cazul de

fata formarea de perechi sau grupuri noi pentru fiecare situatie de invatare, urmarindu-se si

cuantificandu-se variabila dependenta, capacitatea elevilor de adaptare si cooperare in situatii

noi, in diferite etape.

Prima etapa a constat in aplicarea testului initial , avand ca obiectiv verificarea cunostintelor

geografice referitoare la orizontul local.

Continutul testului initial:

1. Comuna Aghiresu este situata in partea de ......................... a Romaniei.

2. Comuna Aghiresu se invecineaza cu :....................................................................

3. Denumeste forma de relief ce predomina in comuna Aghiresu ...........................

4. Numeste apele curgatoare ce trec prin comuna Aghiresu ....................................

5. Enumera satele care fac parte din comuna Aghiresu............................................

6. Scrie cinci exemple de copaci din padurile Aghiresului......................................

7. Aproximeaza si scrie numarul locuitorilor din comuna Aghires ........................

8. Identifica cel putin doua unitati industriale de pe teritoriul comunei..................

9. Enumera cinci culturi de plante cultivate in Aghiresu .......................................

10. Numeste cinci animale domestice din gospodariile locuitorilor comunei ........

9

A doua etapa consta in desfasurarea experimentului propus. Sub indrumarea mea

elevii au inceput studiul unor aspecte geografice ale comunei Aghiresu.

A treia etapa cuprinde aplicarea testului final si formularea concluziilor in urma

analizarii, interpretarii si masurarii rezultatelor.

Continutul testului final:

1. Completaţi organizatorul grafic de tip arbore cu informaţii despre poziţia geografică a

localităţii Aghireşu.

în ţară

Poziţia geografică în judeţ

în unitatea de relief

N

Vecinii E

S

V

2. Calculati amplitudinea termica pe baza diagramei de mai jos

3. Observaţi peisajul din fotografie. Răspundeţi la întrebările din tabel

Ce caracteristici are vegetaţia din fotografie?

Ce produce fabrica din fotografie?

Ce efecte are fabrica asupra mediului?

10

Evoluţia anuală a temperaturii. Corelaţie între staţia meteo Cluj-Napoca şi staţia meteo Huedin

-5

0

5

10

15

20

Ian

Feb Mar Apr Mai Iun Iu

lAug Sep Oct

NovDec

luna

t (C

) Cluj-N

Huedin

Aghireşu

4. Completaţi pe o diagramă Venn aspectele specifice şanţurilor de şiroire, aspectele

specifice rigolelor şi aspectele comune ambelor forme de relief.

Şanţ de şiroire Rigolă

5. Observaţi harta. Elaboraţi un organizator grafic de tip piramidal cu afluenţii Nadăşului din

localitatea Aghireşu.

Nadasul

11

3 km0

Capitolul 2

STUDIEREA CARACTERISTICILOR NATURALE ALE COMUNEI AGHIREŞU CU

ELEVII

12

2. 1. STUDIEREA ASEZARII GEOGRAFICE

Comuna Aghireşu este situată în partea de NV a judeţului Cluj, la limita de SV a

Podişului Someşan, în apropierea zonei de contact cu Munţii Apuseni. Teritoriul comunei este

străbătut de Valea Nadăşului, afluent al Someşului Mic, care în cursul superior se lărgeşte

mult, sub formă de depresiune subsecventă formând bazinetul Aghireşului.

Din punct de vedere regional poziţionarea la limita judeţului implică anumite

caracteristici de ordin organizatoric al teritoriului, de orientare a fluxurilor dinspre comună

spre exterior şi invers. În general comunele situate la limită de judeţ suferă de o anumită

izolare în ceea ce priveşte infrastructura cât şi gradul de dezvoltare economico-socială. Nu

este cazul comunei Aghireşu deoarece o parte din magistrala 3 a ţarii traversează comuna (4

gări-Aghireşu-sat, Aghireşu-Fabrici, Dorolţu şi Macău) iar din drumul E81(Cluj Napoca-

Zalău) se desprindeDJ 108 din care pe teritoriul localităţii Aghireşu-Sat o ramură plecă spre

comuna Cuzăplac (jud. Sălaj) de unde prin intermediul DN 1G se poate ajunge la Huedin sau

în dreptul localităţii Zimbor în drumul E81, iar cealaltă ramură se continuă spre Leghia de

unde iese în E60 (DN1).

Cu o suprafaţă de 99, 450 kmp(locul 14 în judeţul Cluj) comuna Aghireşu este

cuprinsă între următoarele coordonate geografice:

- pe latitudine 46°48’ –46°57’ latitudine nordică

- pe longitudine 23°10’-23° 21’ longitudine estică

Comunele limitrofe sunt:

in E – comuna Gârbău

in S – comuna Căpuşu Mare

in V – comuna Izvorul Crişului

in N – comuna Cuzăplac(jud. Sălaj)

in NV – comuna Almaşu (jud. Sălaj)

Comuna Aghireşu se află la 32km de reşedinţa de judeţ Cluj Napoca şi la 22km de

oraşul Huedin.

Observarea aşezării geografice a localităţii Aghireşu

Situaţie de învăţare

Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un text lacunar cu informaţii

extrase de pe hartă referitoare la poziţia geografică a localităţii Aghireşu

Strategii didactice:

– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, text lacunar

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza

13

– resurse temporale: 5 minute

Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual 5 minute. 1) Observaţi Harta fizică a judeţului

Cluj. 2) Completaţi textul lacunar cu informaţii extrase de pe hartă şi din text referitoare la

poziţia geografică a localităţii Aghireşu.

Localitatea Aghireşu este situată în partea ..................a judeţului ...............

Localitatea Aghireşu se învecinează la nord cu ..............., la est cu ................, la sud

cu ..................., la vest cu .......................

Anexă. Cu o suprafaţă de 99, 450 kmp(locul 14 în judeţul Cluj) comuna Aghireşu este

cuprinsă între următoarele coordonate geografice: pe latitudine 46°48’ –46°57’

latitudine nordică; pe longitudine 23°10’-23° 21’ longitudine estică. Comunele

limitrofe sunt: în E – comuna Gârbău; în S – comuna Căpuşu Mare; în V – comuna

Izvorul Crişului; în N – comuna Cuzăplac(jud. Sălaj); în NV – comuna Almaşu (jud.

Sălaj).


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un tabel cu informaţii extrase de

pe hartă referitoare la poziţia geografică a localităţii Aghireşu


– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, tabel incomplet



Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă poziţia

geografică a localităţii Aghireşu. 2) Completaţi tabelele cu informaţii extrase de pe hartă

referitoare la poziţia geografică a localităţii Aghireşu.

Poziţia în judeţ Vecinii localităţii Aghireşu

Nord Est Sud Vest


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să elaboreze un organizator grafic de tip arbore

despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu


14

– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, organizator grafic de tip arbore

incomplet

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, completarea organizatorului

grafic de tip arbore


Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă poziţia

geografică a localităţii Aghireşu. 2) Completaţi organizatorul grafic de tip arbore cu informaţii

despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu.

Analiza rezultatelor. Un elev prezintă organizatorul grafic completat.

în ţară

Poziţia geografică în judeţ

în unitatea de relief

N

Vecinii E

S

V


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să elaboreze un organizator grafic de tip ciorchine

despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu


– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, organizator grafic de tip ciorchine

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, completarea organizatorului

grafic de tip ciorchine


Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă

poziţia geografică a localităţii Aghireşu. 2) Completaţi organizatorului grafic de tip ciorchine

cu date extrase de pe hartă despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu.

Analiza rezultatelor. Un elev prezintă organizatorul grafic completat.

15

2.2. STUDIEREA RELIEFULUI

Comuna Aghireşu situată în partea de SV a Podişului Someşan la contactul cu spaţiul

montan are un relief caracteristic ce ţine cont de următoarele variabile: substratul geologic,

agenţii externi (apa, aerul, vegetaţia, omul), diferitele forme şi manifestări ale acestora,

16

precum şi variabila timp înţelegând prin aceasta suita de modificări în modul de acţiune şi/sau

predominanţă a celorlalţi factori.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să răspundă la întrebările din ghidul de studiu pe

baza informaţiilor extrase de pe hartă, din realitate şi din texte referitoare la relieful comunei

Aghireşu


– resurse materiale: Harta generală a comunei Aghireşu, ghidul de studiu, text

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza şi interpretarea hărţii


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă relieful

comunei Aghireşu. 2) Completaţi ghidul de studiu cu informaţii extrase de pe hartă, din

realitate şi din text referitoare la relieful comunei Aghireşu.

1.Ce forme de relief există în comuna Aghireşu?

2.Ce formă de relief predomină în comuna Aghireşu?

3.Care este altitudinea maximă în comuna Aghireşu?

4.Care este altitudinea ce mai mică din comuna Aghireşu?

5.Unde sunt situate suprafeţele cu altitudinea ce mai mică din

comuna Aghireşu?

6.Care este unitatea de relief pe reritoriul căreia este situată comuna

Aghireşu?

7. În ce parte a acestei unităţi de relief este situată comuna Aghireşu?

8.Ce unitate montană se situează în partea de sud-vest a comunei

Aghireşu?

9.Ce unităţi de dealuri există pe teritoriul comunei Aghireşu?


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze formele de relief pe baza

observării unei hărţi




17

Observare şi analiză: Observaţi relieful de pe hartă. Ce caracteristici au formele de relief situate

în sudul comunei? (… altitudine mare, înclinare mare a terenului, vârfuri rotunjite, sunt alcătuite

din roci mai dure etc.)

– Vârful este partea cea mai înaltă a culmii muntelui sau dealului. Ce formă au vârfurile

dealurilor pe care le vedeţi? (... ascuţite, rotunjite, conice.)

– Culmea (interfluviul) este porţiunea de sus a unui deal sau munte. Ce formă au culmile

dealurilor pe care le vedeţi? (... este alungită mult; este puţin înclinată sau uneori aproape

netedă; are vârfuri în formă rotunjită;…)

– Observaţi râurile. Ce aspect are locul pe unde curge apa râului? (… cursurile are multe cotituri

etc.)

– Valea este forma de relief alungită şi îngustă creată de apele curgătoare şi este parcursă de

obicei de un curs de apă. Versantul este suprafaţa înclinată a unui munte sau deal. Ce

înclinare au versanţii dealurilor din comună? (… mare.)

– Notaţi în caiete:

Părţile unei formei de relief

– vârful – partea cea mai de sus a culmii muntelui sau dealului

– ascuţit, rotunjit, piramidal sau conic

– interfluviul – partea de sus a unei forme de relief major

– aproape neted la câmpii şi podişuri

– alungit, îngust, denivelat şi înclinat la munte şi deal (culme)

– versantul – suprafaţa înclinată a unui munte sau deal

– valea – forma de relief alungită şi îngustă creată şi parcursă de un curs de apă


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze podişurile şi dealurile pe baza

observării în teren şi a Hărţii fizico-geografice a comunei Aghireşu




Observare şi analiză: Partea sudică a comunei este situată peste o unitate de relief de podiş. Ce

aspect au interfluviile? (... sunt extinse, plate.)

-În partea sudică a comunei, ce anume credeţi că au extindere mai mare, interfluviile sau

versanţii?

18

-Dacă predomină inetrfluviile, atunci este un podiş, iar dacă predomină versanţii, atunci este un

deal.

Expunere: Podişul este o formă majoră de relief a scoarţei terestre, cu altitudine de peste 300

m, la care predomină suprafeţele largi şi netede în care văile s-au adâncit peste 100 m.

– Observaţi podişul. Din ce roci sunt alcătuite podişurile? (… nisipuri, argile, pietrişuri, dar şi

roci dure.)

– Observaţi podişul. Cum credeţi că sunt aşezate straturile de roci în interiorul podişurilor? (...

sunt orizontale.)

– Cu ce culoare sunt reprezentate pe hartă podişurile? (… cu nuanţe de maro.)

– Completaţi în tabel:

Podi

ş

300

m

100m

predomină suprafeţele largi şi netede

faţă de cele înclinate

-moi aşezate în straturi

orizontale, dar şi roci

dure

(Dulamă, 2007)

Expunere: Dealul este o formă majoră de relief a scoarţei terestre, cu altitudine de 300-800 m,

în care văile se adâncesc peste 100 m şi unde suprafeţele înclinate predomină faţă de cele

netede de pe culmi.

– Observaţi dealul. Din ce roci sunt alcătuite dealurile? (… nisipuri, argile, pietrişuri.)

– Observaţi dealul. Cum credeţi că sunt aşezate straturile de roci în interiorul dealurilor? (... sunt

înclinate.)

– Cu ce culoare sunt reprezentate dealurile pe hartă? (… cu maro deschis.)

– Completaţi în tabel:

Dea

l

300-

800 m

100

m

predomină suprafeţele înclinate

peste 20 faţă de cele netede de

pe culmi

-moi (nisipuri, pietrişuri,

argilă) aşezate în straturi

puţin înclinate sau

orizontale

(Dulamă, 2007)

19

Fig.2

Predominarea unui anumit factor va duce la apariţia unor anumite forme de relief care

vor fi legate genetic de acesta. Astfel factorul geologic influenţează formele de relief fie prin

alcătuirea petrografică (fiecare rocă în parte se comportă deosebit sub acţiunea unui agent

20

0 3 km

extern), fie prin structură (dispunerea stratelor). De asemenea şi agenţii externi pot crea

forme specifice de relief în intervale de timp variabile, iar cel care la ora actuală deţine un rol

important in modificarea reliefului (directă sau indirectă) este omul prin acţiunile şi

activităţile sale.

Trăsătura principală a reliefului comunei Aghireşu o formează structura monoclinală

şi acţiunea erozivă a râurilor care au compartimentat intens interfluviile. Prin adâncirea reţelei

hidrografice pe structuri monoclinale, s-a creeat un relief structural pe interfluviile Nadăş-

Căpuş şi Nadăş-Almaş, care înclină spre zona de scufundare din nord. Afluenţii consecvenţi

de pe dreapta Nadăşului, de numai câţiva km lungime, în funcţie de extensiunea redusă a

interfluviului Nadăş-Căpuş, şi-au format bazine de recepţie ramificate, prin dezvoltarea

tributarilor laterali subsecvenţi.

Versantul drept al Văii Nadăşului este mai domol înclinând spre N, NE ajungand la

altitudini de 560m în Dealul Cirei, 547m Dealul Borzaşa etc.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze formele de relief torenţial

pe baza observării în teren


– resurse materiale: fotografie

– resurse procedurale: analiza, explicaţia, conversaţia


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi imaginile şi răspundeţi

la întrebările din ghidul de studiu.

Fig. 3 Şanţuri de şiroire şi rigole pe drum, ogaşe şi ravene pe versanţ

21

Fig. 4 Ravenă

Întrebări Răspunsuri

Ce observaţi pe drumul din imagine?

Ce adâncime credeţi că au şanţurile mici de

pe drum?

... “şanţuri mici”, “şănţuleţe foarte mici”,

“câteva fire de ierburi”, ,,suprafaţa fără

vegetaţie”.

Şanţurile mici au adâncime de 5-10 cm.

Ce adâncime au şanţurile situate pe

versanţi?

Ce lungime au şanţurile situate pe versanţi?

... adâncime peste 30 cm.

... lungime de peste 10 m.

Ce factor extern a determinat formarea

acestor şanţuri pe suprafaţa terestră?

Cum s-au format aceste şanţuri pe suprafaţa

terestră?

Care sunt condiţiile care favorizează

formarea acestor şanţuri pe suprafaţa

terestră?

Aceste şanţuri s-au format prin acţiunea

apei din precipitaţii şi din topirea zăpezii.

Aceste şanţuri s-au format prin eroziune în

adâncime, în mod treptat, în timpul mai

multor ploi.

Condiţiile care favorizează formarea acestor

şanţuri pe suprafaţa terestră sunt: roca

“moale”; înclinarea mare a terenului; lipsa

vegetaţiei; prezenţa apei din precipitaţii şi

din topirea zăpezii.

Ce efecte are formarea acestor şanţuri pe

suprafaţa terestră?

Ce măsuri se pot lua pentru prevenirea

formării acestor şanţuri pe suprafaţa

terestră?

Ce măsuri se pot lua pentru distrugerea

Efectele formării acestor şanţuri pe

suprafaţa terestră sunt: distrugerea solurilor;

distrugerea vegetaţiei.

Măsurile de prevenire a formării acestor

şanţuri pe suprafaţa terestră sunt: înierbarea;

cultivarea unor plante neprăşitoare.

22

acestor şanţuri de pe suprafaţa terestră? Aceste şanţuri pot fi distruse prin lucrări

agricole (arat, prăşit, discuit).

Din analiza răspunsurilor la întrebările pe baza fotografiei se remarcă faptul că elevii

nu utilizează conceptele adecvate, precum eroziune, rigolă, şiroire. În situaţia de învăţare în

care elevii nu dispun de un manual şi nu sunt ghidaţi şi controlaţi pe parcurs de către profesor,

ei nu îşi construiesc cunoştinţe ştiinţifice şi rămân la un nivel empiric de cunoaştere.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze formele de relief torenţial pe

baza observării în teren şi a informaţiilor extrase din text


– resurse materiale: fotografii, tabel incomplet, text

– resurse procedurale: analiza, explicaţia, conversaţia, tabelul incomplet


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi imaginile şi completaţi

în tabel informaţiile despre formele de relief create de apele din precipitaţii

Tabelul . Caracteristicile formelor de relief torenţial

Denumire

a formei

de relief

torenţial

Adâncim

e

Lăţim

e

Lungim

e

Aspectul

traseului

Aspectul

şanţului de

eroziune

Aspectul

talvegului

Şanţ de

şiroire

Rigolă

Ogaş

Ravenă

Anexă. Şiroirea este scurgerea incipient concentrată a apei de ploaie şi din topirea

zăpezii pe suprafeţe înclinate. Apa curge în firişoare şi în şuvoaie (curenţi viguroşi).

Procesele geomorfologice sunt şiroirea, eroziunea lineară, regresivă şi în adâncime,

transportul, eroziunea laterală. Formele de relief create prin şiroire sunt şanţurile de

şiroire (forme incipiente de eroziune lineară cu lungimi până la 1 cm şi adâncimi până la

23

5 cm, care se autodegradează după ploaie) şi rigolele (forme incipiente de eroziune

lineară cu lungimi de peste 1 m şi adâncimi până la 20 m, care dispar prin arat).

Ravenarea este eroziunea lineară produsă de scurgerea concentrată a apei de

ploaie şi din topirea zăpezii în şuvoaie puternice, temporare. Procesele geomorfologice

sunt eroziunea lineară regresivă şi în adâncime, eroziunea laterală, trasnportul,

acumularea. Formele de relief create prin ravenare sunt ogaşele (şanţuri de eroziune cu

traseu linear neregulat de lungimi relativ mici, cu adâncime de 0,2-2 m şi lăţimi de 0,5-5

m, cu talvegul paralel cu panta versantului) şi ravenele (şanţuri mari de eroziune cu

ramificaţii laterale, cu lungime de sute de metri, cu adâncime de 2-30 m, cu lăţime de 5-

80 m, cu profil transversat în V sau trapezoidal, cu talveg în trepte).

Elevii nu au completat în tabel caracteristicile aşteptate de către profesor, în special

pentru că ei nu aveau posibilitatea să facă măsurătorile pe care le-ar fi putut face dacă studiul

era realizat în teren, nu cunoşteau un instrument de analiză şi nu dispuneau în baza proprie de

cunoştinţele ştiinţifice anterioare necesare. Pentru ca elevii să conştientizeze evoluţia formelor

de relief de la şanţuri de şiroire, spre rigolă, ogaşe, ravene, profesorul le poate propune o

situaţie de învăţare în care elevii să le compare după anumite criterii. Deoarece profesorul nu

dirijează construirea cunoştinţelor şi nu este o sursă de înformaţii în situaţia de învăţare, elevii

obţin informaţiile necesare dintr-un text pe care îl vor studia.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să compare formele de relief torenţial pe baza

observării în teren şi a informaţiilor extrase din text


– resurse materiale: fotografii, diagrama Venn, text

– resurse procedurale: analiza, explicaţia, conversaţia, tabelul incomplet


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Citiţi textul din anexă şi observaţi

imaginile. Completaţi pe o diagramă Venn aspectele specifice şanţurilor de şiroire, aspectele

specifice rigolelor şi aspectele comune ambelor forme de relief. Completaţi pe o diagramă

Venn aspectele specifice ogaşelor, aspectele specifice ravenelor şi aspectele comune ambelor

forme de relief. Comparaţi formele de relief după următoarele criterii: agent geomorfologic,

tipul de scurgere a apei, procese geomorfologice, adâncime, lăţime, lungime, aspectul

traseului, aspectul şanţului de eroziune, aspectul talvegului, părţi componente.

24

Şanţ de şiroire Rigolă Ogaş Ravenă

Din categoria proceselor gravitaţionale bine reprezentate în cadrul comunei sunt

alunecările de teren , procese cu o extensiune destul de mare şi cu efecte grave. Fenomenul

este generalizat în satele din bazinul Almaşului: Ticu, Ticu-Colonie, Dâncu şi Arghişu.

O altă formă de modelare a reliefului este modelarea antropică, aceasta apare ca

urmare a activităţilor desfăşurate de om: defrişări, o utilizare agricolă necorespunzătoare care

duce la efecte negative: ravenaţie, torenţialitate, denudaţie şi alunecări de teren. Un impact

mult mai mare îl are activitatea industrială: exploatări miniere la zi în urma cărora a apărut un

adevărat “ peisaj selenar” cu munţi de steril, lipsit de vegetaţie, un peisaj dezolant.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un mediu degradat pe baza unei

fotografii


– resurse materiale: fotografii

– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de studiu


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi peisajul din fotografie. Răspundeţi la

întrebările din ghidul de studiu în timp de 5 minute.

Ce observaţi în fotografie?

Din ce cauză terenul are acest aspect?

Din ce cauză lipseşte vegetaţia pe această suprafaţă?

Ce rocă s-a extras din această carieră?

Ce ar trebui să facă oamenii pentru ca acest peisaj să aibă un aspect

plăcut?

25

Fig. 5


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un lac antropic pe baza unei

fotografii





Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi cariera. Răspundeţi la

întrebările din ghidul de studiu în timp de 5 minute.

Ce unitate hidrografică observaţi în fotografie?

Ce culoare are malul lacului?

Din ce roca este alcătuit malul lacului?

Ce forme de relief observaţi pe malul lacului?

Cum credeţi că s-a format acest lac?

Ce fel de plante observaţi pe malul lacului?

Din ce cauză s-au dezvoltat aceste plante pe malul lacului?

Ce credeţi că se va întâmpla în viitor cu acest lac?

26

Fig. 6


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un lac antropic pe baza unei

fotografii



– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de

studiu


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi lacul. Răspundeţi la întrebările

din ghidul de studiu în timp de 5 minute.

Ce unitate hidrografică observaţi în fotografie?

Ce culoare are malul lacului ?

Din ce rocă este alcătuit malul lacului ?

Ce înălţime au versanţii din apropierea lacului ?

Ce forme de relief observaţi pe malul lacului ?

Cum credeţi că s-a format acest lac ?

Ce caracteristici credeţi că are apa din lac ?

Ce credeţi că se va întâmpla în viitor cu acest lac ?

Cum poate fi utilizat acest lac ?

V-ar plăcea să locuiţi în apropierea acestui lac ? De ce?

Dacă oamenii ar dori să nu mai existe acest lac, 27 ear trebui să

facă?

27

Fig. 7

2.3. STUDIEREA CLIMEI

Prin situarea sa în partea de SV a Podişului Someşan, comuna Aghireşu are o climă

temperat- continentală iar prin altitudinea reliefului se încadreză etajului climatic de deal dar

cu o serie de particularităţi rezultate din condiţiile geografice locale datorită apropierii de

zona mai înaltă a Munţilor Apuseni.

Comuna Aghireşu nu dispune de o staţie meteorologică, de aceea prezentarea

caracteristicilor climatologice se bazează mai mult pe corelarea datelor de la staţia

meteorologică Cluj-Napoca şi cea din Huedin, ambele situate în vestul Depresiunii

Transilvaniei, în zona de contact cu Munţii Apuseni.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze variaţia temperaturii pe o diagramă


– resurse materiale: diagrama Evoluţia temperaturii ...

– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia


28

Evoluţia anuală a temperaturii. Corelaţie între staţia meteo Cluj-Napoca şi staţia meteo Huedin

-5

0

5

10

15

20

Ian

Feb Mar Apr Mai Iun Iu

lAug Sep Oct

NovDec

luna

t (C

) Cluj-N

Huedin

Aghireşu

Conversatie pe baza diagramei:

-Care este titlul diagramei?

-Observaţi legenda. Pentru ce localităţi este prezentatăe evoluţia temperaturii?

-Ce valori ale temperaturi sunt reprezentate pe axa verticală? (...de la -5ºC la 20ºC.)

-Care este intervalul de timp reprezentat pe axa orizontală? (... un an, fiind reprezentate

toate lunile din an.)

-Cum anume este reprezentată variaţia temperaturii medii lunare pe parcursul unui an?

(... printr-o linie curbă.)

-Cum putem deduce valoarea temperaturii medii lunare pe această curbă? (... Fiecare

punct de pe linia curbă indică valoarea medie a temperaturii în luna respectivă. Pentru a citi

temperatura medie a aerului într-o lună, se identifică punctul în care se intersectează coloana

care reprezintă luna şi linia care reprezintă valoarea temperaturii.)

– Care este luna cea mai rece? (... ianuarie.)

– Care este temperatura medie a aerului în luna ianuarie? (... -5º C.)

– În care luni temperatura medie lunară a aerului este negativă (sub 0ºC)? (... în decembrie,

ianuarie şi februarie.)

– Care este luna cea mai caldă? (... iulie.)

Care este valoarea temperaturii medii a aerului în luna cea mai caldă? (...17ºC.)


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să calculeze amplitudinea termică pe o diagramă


29

Fig. 6.




Conversaţie pe baza diagramei:

-Căutaţi în dicţionar de înseamnă amplitudinea termică. Ce este amplitudinea termică?

(... Amplitudinea termică anuală reprezintă diferenţa dintre temperatura aerului din luna cea

mai caldă şi din luna cea mai rece.)

Sarcina de lucru: Pentru a calcula amplitudinea termică anuală, faceţi diferenţa dintre

temperatura medie a aerului din luna cea mai caldă şi temperatura medie a aerului din luna cea

mai rece (exerciţiu) (cunoştinţă procedurală).

– Care este amplitudinea termică? (... 22ºC.)


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să stabilească intervalul sezonului de vegetaţie pe

o diagramă





Sarcina de lucru: Trasaţi pe diagramă o linie orizontală pornind de la valoarea de 5º C. Identificaţi

locurile în care se intersectează această linie cu curba temperaturii medii lunare. Prima intersecţie

marchează începutul sezonului de vegetaţie (temperatura medie lunară este peste 5ºC), iar a doua

intersecţie marchează încheierea sa (temperatura medie lunară este sub 5º C).

– Care intervalul sezonului de vegetaţie? (... din aprilie până în octombrie.)


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un tabel cu date extrase

dintr-o diagramă


– resurse materiale: tabelul, diagrama Evoluţia temperaturii ...



Sarcina de lucru: Completaţi tabelul cu date extrase din diagramă.

Aspect de identificat Rezultat

30

Intervalul de temperaturi reprezentate -5ºC - 20ºC

Intervalul de timp reprezentat ianuarie-decembrie

Valoarea temperaturii medii lunare cea mai mică -5º C

Luna cea mai rece ianuarie

Lunile cu temperatura medie lunară a aerului negativă decembrie, ianuarie, februarie

Valoarea temperaturii medii lunare cea mai mare 17º C

Luna cea mai caldă iulie

Valoarea amplitudinii termice anuale 22ºC

Regimul temperaturii aerului

De evoluţia anuală a temperaturii sunt legate tipurile de culturi agricole care se

practică, modul de stocaj al apei în sezonul rece. Temperatura medie anuală este de 8 grade

Celsius, valoare care indică un potenţial termic redus faţă de restul Podişului Someşan. Luna

cea mai rece din an este ianuarie cu –4,4°C, iar cea mai caldă iulie cu 18,7°C. Temperaturile

medii pe anotimpuri sunt: 8,4°C primăvara, 17,8° C vara, 8,5°C toamna, - 2,9°C iarna.

Rezultă că, în general, iernile sunt blânde datorită faptului că rama muntoasă protejează

regiunea de curenţii reci, iar verile plăcute se explică prin altitudinea medie de 480m.

Regimul precipitaţiilor atmosferice are o mare importanţă atât prin tipul de precipitaţii: lichide, solide dar

mai ales prin modul lor de distribuţie pe parcursul unui an. Cunoaşterea regimului precipitaţiilor atmosferice

prezintă un deosebit interes, deoarece apa din precipitaţii constituie un rezervor de umezeală a solului, necesară

plantelor, dar şi principala sursă de alimentare a râurilor.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze variaţia valorii lunare precipitaţiilor

pe o diagramă


– resurse materiale: diagrama




-Ce valori ale precipitaţiilor sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 120

mm.)

-Cum anume este reprezentată variaţia temperaturii medii lunare pe parcursul

unui an? (... prin coloane verticale.)

-Cum putem citi pe diagramă valoarea precipitaţiilor medii lunare? (...

Observăm înălţimea fiecărei coloane. Pentru a citi valoarea precipitaţiilor medii într-o lună,

31

trasăm o linie orizontală imaginară de la înălţimea coloanei spre linia care reprezintă valoarea

precipitaţiilor.)

– Care este valoarea precipitaţiilor medii în luna ianuarie? (... cca ... mm/lună.)

– Care este luna cu cea mai mică cantitate de precipitaţii? (... februarie.)

– Care este valoarea precipitaţiilor medii în luna februarie? (... cca 20 mm/lună.)

– Care este luna cu cea mai mare cantitate de precipitaţii? (... iunie.)

– Care este valoarea precipitaţiilor medii în luna iulie? (... cca 110 mm/lună.)

– În care anotimp cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii? (... vara.)

– Cum sunt repartizate precipitaţiile în cursul anului?

– Care sunt lunile secetoase? (... din aprilie până în octombrie.)

– Care sunt lunile ,,ploioase”? (... din noiembrie pănă în martie.)


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un tabel cu date extrase dintr-o

diagramă


– resurse materiale: tabelul, diagrama



Sarcina de lucru: Completaţi tabelul cu date extrase din diagramă.

Aspect de identificat Rezultat

Valoarea precipitaţiilor reprezentate pe axa verticală 0-200 mm

Luna cu cea mai mică cantitate de precipitaţii februarie

Valoarea precipitaţiilor medii în luna cu cea mai mică cantitate

de precipitaţii

cca 30 mm/lună

Luna cu cea mai mare cantitate de precipitaţii iulie

Valoarea precipitaţiilor medii în luna cu cea mai mare cantitate

de precipitaţii

cca 90 mm/lună

Anotimpul cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii vara

Anotimpul cu cele mai mici cantităţi de precipitaţii iarna

Lunile secetoase aprilie-octombrie

Luni ploioase octombrie-aprilie

32

Regimul precipitaţiilor anuale în comuna Aghireşu

0

20

40

60

80

100

120

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

luna

pp

(m

m)

Cantitatea medie de precipitaţii este de 633,2mm/an suficientă în conditiile unei

repartiţii regulate pe parcursul unui an. În iunie se înregistreză o medie de 116,2mm, iar luna

februarie este cea mai săracă în precipitaţii 18,3mm. În total sunt 130-140 zile cu precipitaţii

cele mai multe sub formă lichidă. Prima zăpadă, de obicei, cade în prima decadă a lunii

noiembrie, iar topirea in totalitate se realizează la începutul lunii martie. Stratul de zăpadă are

grosimi de 20-70cm dar sunt ani în care ajunge la 90-100cm şi se păstrează ca strat continuu

50-60 zile pe an.

Un rol important al zăpezii este acela de izolator pentru semănăturile de toamnă, iar în

condiţiile unei topiri normale contribuie la refacerea umidităţii solului.

Regimul vânturilor

Prin poziţionarea sa comuna Aghireşu se află în calea vânturilor de Vest, astfel

frecvenţa anuală a circulaţiei vestice este de 26%. Se produc invazii de aer maritim polar care

se caracterizează printr-o mare instabilitate. Iarna se adaugă invazii de aer maritim-arctic din

NV ce duc la o scădere a temperaturilor şi creşterea cantităţilor de precipitaţii, iar vara a

aerului maritim- polar, mai cald, din SV. Caracterul depresionar al reliefului influenţează

direcţia, viteza şi frecvenţa vântului. Atunci când direcţia acestuia este una NV sau V apare o

accelerare a vitezei vântului datorată orientării generale a Văii Nadăşului de la vest la est, pe

când în alte situaţii, când vântul are alte direcţii se manifestă caracterul de adăpost.

Fenomene meteorologice înregistrate la nivelul comunei Aghireşu:

-inversiunile de temperatură-pe culmile dealurilor vânturile au o circulaţie liberă,

iar văile mici şi adânci contribuie la formarea stratificaţiei termice verticale luând naştere

inversiuni de temperatură ce se pot observa pe grosimi de 100-2000m. Inversiunile de

temperatură sunt frecvente în perioada de iarnă(60%) dar apar şi în restul anotimpurilor , mai

33

Fig. 8

ales vara(20%). Durata lor poate merge de la 1-3 zile până la 15 zile şi pot avea o dublă

origine: de advecţie şi de radiaţie.

-canalizarea maselor de aer-direcţia principală a Văii Nadăşului de la vest la est

dă posibilitatea în timpul iernii la o circulaţie liberă a maselor de aer ce coboară dinspre

Vlădeasa, ceea ce determină canalizarea maselor de aer şi temperaturi mai scăzute cu 2-3°C

faţă de văile secundare.

-secetele- sunt mai frecvente primăvara şi la sfârşitul verii. Cele mai lungi

perioade se înregistreză în lunile aprilie, august şi septembrie, pot dura de la 10 zile până către

20 de zile. Acest fenomen se produce atunci când el apare şi în alte zone ale Transilvaniei

deosebit fiind numai caracterul secetei, mai moderat datorită apropierii de munte sau mai

excesiv, atunci când în urma proceselor adiabatice suferite de masele de aer vestice la trecerea

peste munţi teritoriul comunei este “ocolit “ de precipitaţii.

-aversele din perioada de vară, însoţite adesea de furtuni şi căderi de grindină, pot

provoca distrugeri ale unor culturi, a recoltelor de fructe, dezvoltarea torenţilor sau viituri

mari pe râurile din zonă.

O situaţie aparte o reprezintă problema poluării aerului cu pulberi rezultate în urma

procesului industrial de la fabrica de ipsos din Aghireşu-Fabrici ce se răspândesc pe o rază de

până la 4 km. Prin pătrundera acestora în atmosferă este favorizat procesul de condensare a

vaporilor de apă, mai ales în anotimpul rece, fiind frecventă ceaţa. Aceasta reduce intensitatea

luminii, modificând regimul termic.

2.4. STUDIEREA HIDROGRAFIEI

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Aghireşu aparţine la două bazine

hidrografice distincte: cel al Nadăşului, care are rol de colector până la vărsarea sa în Someşul

Mic şi cel al Almaşului, prin doi afluenţi ai acestuia:Dâncu şi Arghişu care drenează parte

nordică a comunei.

Nadăşul izvorăşte de la SE de vârful Risig, din Dealul Omlaşului, având un curs

subsecvent, orientat vest-est, cu o lungime de 44km. Pincipalii afluenţi ai Nadăşului de pe

teritoriul comunei sunt afluenţi de dreapta (Leghia, Inuc Macău), mai lungi (5, 5 km Valea

Leghiei, 4 km Valea Inucului, 3, 5 km Valea Macăului) şi cu suprafeţe bazinale mai mari.

Aceşti afluenţi au tendinţa de reducere a lungimii datorită apropierii Căpuşului, şi-au

format bazinete de recepţie foarte ramificate, prin dezvoltarea

tributarilor laterali subsecvenţi la reunirea cărora s-au schiţat mici depresiuni care adăpostesc

localităţile cu acelaşi nume. Din partea stângă primeşte doar un singur pârâu mai important

34

(Pârâul Caolinei sau a Ursului), la care se adaugă apele ce drenează unii torenţi sau alte ape cu

caracter torenţial.Valea Nadăşului, cu întreg bazinul său hidrografic, aparţine zonei de podiş

fapt care se răsfrânge in regimul hidric, astfel viiturile de primăvară sunt mai timpurii şi de

durată mai scurtă, creşteri mari de debit se realizează în timpul ploilor torenţiale când sunt

posibile şi revărsări, iar debite reduse apar in lunile august-septembrie. Acest tip de regim este

unul pericarpatic-transilvan. În funcţie de acest regim Nadăşul este un râu care are un caracter

permanent în cursul său mijlociu şi inferior, iar în cel superior are un caracter semipermanent.

Regimul scurgerii lichide, solide şi a fenomenelor de iarnă sunt determinate de

poziţia comunei în SV Podişului Someşan, de tipul de climat, de gradul de acoperire cu

vegetaţie, de modul de folosire a terenurilor agricole etc. Datele folosite pentru caracterizarea

acestor parametrii sunt cele înregistrate la staţia hidrometrică Aghireşu ce s-a înfiinţat la 1

ianuarie 1954. În dreptul staţiei Aghireşu bazinul hidrografic al Nadăşului are o suprafaţă de

46kmp, o altitudine medie de 579m şi o lungime de 11km.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să elaboreze un organizator grafic de tip

piramidal cu afluenţii Nadăşului din localitatea Aghireşu


– resurse materiale: organizator grafic de tip piramidal, harta



Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru timp 5 minute. Observaţi harta. Elaboraţi

un organizator grafic de tip piramidal cu afluenţii Nadăşului din localitatea Aghireşu.

Nadasul

35

3 km0

Fig. 9

Fenomenul de secetă hidrologică este periculos deoarece poate duce la: moartea

faunei acvatice, scăderea nivelului piezometric al pânzei freatice, implicit fiind afectată o

bună parte a populaţiei care are ca sursă de alimentare apa din pânza freatică. Un alt factor de

risc îl reprezintă viiturile şi inundaţiile, pentru apărarea împotriva lor trebuie cunoscute

valorile de debit la care poate exista riscul producerii lor.

36

Regimul termic anual al apei la Staţia hidrometrică Aghireşu (1970-1985)

02468

10121416

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

luna

t (C

)

Referitor la termica apei şi la fenomenele de iarnă trebuie spus că temperatura

medie multianuală a apei este de 9,4º C. În ce priveşte fenomenele de iarnă, pe râul Nadăş

data medie de apariţie a fenomenenlor de îngheţ este 10 noiembrie. Data medie de apariţie a

gheţii la mal este de 10 decembrie, iar cea de formare a podului de gheaţă fiind 20 decembrie.

Durata de menţinere a acestuia este de 45-55 zile, data medie de dispariţie fiind 20 februarie.

Aşadar luna ianuarie este luna cu cea mai mare frecvenţă a fenomenelor de iarnă: gheaţă la

mal, pod de gheaţă etc.

Apele subterane din zonă au o mineralizare ridicată, care se datorează prezenţei

formaţiunilor de carbonaţi şi sulfaţi de calciu. De-a lungul văilor cu caracter semipermanent ,

la baza celor două strate de calcare grosiere, debuşează izvoare cu debite variabile în cursul

anului în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute. Unele dintre acestea au fost captate şi

folosite la alimentarea cu apă potabilă(satele Inucu, Macău, Băgara). Păstrarea calităţii apelor

subterane are o mare importanţă deoarece cu excepţia satelor Aghireşu-Fabrici şi Aghireşu

toate celelalte au ca sursă de alimentare cu apă potabilă pânza freatică. Aceasta se găseşte la

adâncimi de 1-2m, dar şi mai aproape de suprafaţă în lunca Nadăşului dintre Aghireşu –

Fabrici şi Băgara unde sunt frecvente inmlăştinirile.

Un caz special în ceea ce priveşte apele subterane îl reprezintă apele minerale

sulfatate din împrejurimile satului Leghia, indicate în tratarea rahitismului şi a afecţiunilor

renale, care la ora actuală nu sunt valorificate.

În urma exploatărilor de nisipuri caolinoase şi cuarţoase din zona numită Pârâul

Ursului au rezultat halde mari de steril între care s-au format văi adânci complet inchise. Apa

meteorică după ce a saturat sterilul din fundul văii a format mici lacuri. Cel mai mare dintre

ele ajunge la 17m adâncime având în apropiere alte trei lacuri mai mici. O altă grupă de lacuri

37

Fig. 10

situate mai spre N sunt mai vechi fiind colmatate mai mult şi invadate de vegetaţie.

Caracteristicile fizice şi chimice ale lacurilor diferă în funcţie de vârsta acestora: cele mai

tinere au un caracter puternic acid (pH 4-5), la cele mai vechi se observă o creştere a acestuia

la 5-6, apărând primele forme de vegetaţie.

2.5. STUDIEREA VEGETATIEI SI A FAUNEI

Teritoriul comunei Aghireşu cu altitudini cuprinse între 300-700m oferă condiţii

optime de dezvoltare a pădurilor de stejar cu specii de gorun şi cer, dar se întâlnesc şi păduri

de stejar în amestec cu mesteacăn, fag, plop şi carpen. Pe păşuni creşte părul pădureţ, mărul

pădureţ, alunul, arinul etc. Condiţiile morfologice, climatice şi pedologice sunt prielnice şi

pajiştilor care ocupă suprafeţe însemnate din teritoriul comunei. Majoritatea păşunilor, mai

ales cele din golurile de pădure şi cele formate pe locurile pădurilor defrişate se află într-un

stadiu avansat de îmbătrânire.

Fondul forestier al comunei a suportat o continuă diminuare prin extinderea în trecut a

terenurilor arabile precum şi a defrişărilor mai recente din zona carierelor şi utilizarea ca lemn

de foc.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un mediu industrial pe baza unei

fotografii





Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi peisajul din fotografie.

Răspundeţi la întrebările din ghidul de studiu în timp de 5 minute.

Ce observaţi în fotografie?

Ce caracteristici are vegetaţia din fotografie?

Ce produce fabrica din fotografie?

Ce efecte are fabrica asupra mediului?

38

Fig. 11

Vegetaţia ierboasă este bine reprezentată şi constituie o importantă bază furajeră

pentru creştera animalelor (în special cornute mari). Stratul ierbos este alcătuit din: graminee,

firuţa de fâneaţă, trifoiul alb, păiuş, fragi de câmp.

Fondul forestier este alcătuit în principal din stejărete urmate la altitudini de peste

650m de făgete, acestea fiind întâlnite şi în amestec. Din suprafaţa comunei pădurile ocupă

1780 ha, făcând parte din Ocolul Silvic Cluj, iar în părţile limitrofe din cel al judeţului Sălaj.

Suprafeţele împădurite s-au redus în timp, spre exemplu în 1975 ocupau 3704 ha , iar în 1990

s-a ajuns la 1780 ha, suprafaţă păstrată până astăzi. Aşadar, pădurile deţin 17,9% din teritoriul

administrativ al comunei, valoare inferioară celei medii pe întreg judeţul, 22%. În funcţie de

condiţiile fitoclimatice predomină gorunul (57%), urmat de fag (18%), iar carpenul şi cerul au

o pondere şi mai redusă. Pădurile de amestec grupează pe lângă speciile amintite şi frasin,

arţar ţărănesc, jugastru, ulmul. Pădurile ocupă la ora actuală areale dispersate pe spinările

cuestelor, în partea superioară a versanţilor. Din totalul suprafeţei pădurilor 9, 9% îl reprezintă

pădurile comunale, 3, 1% cele de protecţie (în special cele de salcâm din zona carierei de

nisip), 18,1 ha păduri de interes turistic (plantaţia de conifere din apropierea Cabanei Leghia

unde predomină pinul, urmat de molid, dar si exemplare de paltin şi castan porcesc, restul de

87% are rol de producţie de masă lemnoasă şi totodată de protecţie a solului. Producţia de

biomasă este în jur de 9-10 t/ha/an, iar volumul de masă lemnoasă exploatabil este de 2500-

3000mc/an.

De-a lungul văii Nadăşului şi a afluenţilor săi sunt prezente pâlcuri de arbori de

esenţă moale (zăvoaiele) cum ar fi: plopul, salcia, aninul negru. Prezenţa acestor specii are

caracter intrazonal. Stratul arbustiv este reprezentat de soc negru, alun, păducel, cruşin, călin.

Productivitatea zăvoiului este în general ridicată datorită umidităţii accentuate, dar este puţin

39

exploatat din cauza din cauza calităţii mai reduse a lemnului şi a dispersiei mari în lungul

apelor.

În lunca inundabilă a Nadăşului, mai ales între Aghireşu-Fabrici şi Băgara, apare o

vegetaţie hidrofilă, reprezentată de specii ca: trestia, papura şi diferite specii de rogoz.

Stratul de arbuşti şi tufărişuri existent la marginea pădurilor sau în zonele cu pajişti degradate

este bine reprezentat: păducelul, măcieşul, cornul, porumbarul, murul, lemnul câinesc.

Vegetaţia ruderală este bine reprezentată în comuna Aghireşu, aceasta apărând aleator

în curţile oamenilor, pe marginea drumurilor şi a cărărilor.

Condiţiile de viaţă din pădurile comunei fac ca fondul faunistic să fie unul specific

zonelor de deal, fiind reprezentat de: căprioară, pisica sălbatică, vulpea, lupul, iepurele,

mistreţul. Multe dintre acestea sunt de interes cinegetic. Lumea păsărilor este foarte variată,

fiind reprezentată prin: ciuful de pădure, piţigoiul mare, mierla, ciocănitoarea. Piscicultura se

rezumă la speciile de caras şi crap introduse în lacurile antropice rezultate între haldele de

steril, deoarece Valea Nadăşului şi afluenţii săi sunt sărace în peşte din cauza debitului mic, al

gradului mare de turbiditate al apei şi al poluării apei.

2.6. STUDIEREA SOLURILOR

Solurile se prezintă ca o componentă a mediului care sintetizează totalitatea

condiţiilor induse de substratul geologic, morfologia terenului, climat, hidrografie şi vegetaţie.

La rândul lui solul poate influenţa, mai mult sau mai puţin, caracteristicile unor componente

ale mediului. Referitor la teritoriul comunei Aghireşu e foarte important faptul că în trecut

aproape întrega regiune a fost acoperită de păduri, lucru ce a dus la o predominare a solurilor

brune de pădure şi brun-roşcate de pădure, în cea mai mare parte podzolite. Prezenţa

calcarelor şi a gipsurilor a făcut posibilă apariţia rendzinelor. Pe văi întâlnim soluri negre de

vale, iar unde orizontul freatic e mai aproape de suprafaţă apar solurile gleice.

Repartiţia teritorială a solurilor în cadrul comunei este următoarea:

Solurile brune de pădure se întâlnesc în amonte de Aghireşu, la vest de Inuc, pe

interfluviul Macău-Inuc şi la nord de Băgara. În profilul acestor soluri întâlnim un orizont A

de culoare brun cenuşie, brun deschis, cu o structură glomerulară, un orizont afânat care în

partea inferioară devine lutos, argilos. În parţile plane poate ajunge la grosimi de 30cm.

Orizontul B cu grosimi între 60-120cm are o culoare mai deschisă, fiind mai argilos şi mai

compact decât orizontul A. În multe cazuri conţine părţi scheletice. Sunt soluri neutre sau uşor

acide (pH 5,4-7). Suprafeţele cu aceste soluri sunt folosite fie pentru păşunat, fie ca fâneţe.

40

Solurile brune podzolite sunt mai frecvente la est de Macău şi în partea nordică a

comunei, în bazinul Almaşului. Orizontul A este mai subţire ca în cazul celor de pădure(10-

15cm), are o culoare cenuşie , slab spre brun şi o structură glomerulară. Orizontul B are

grosimi de 70-80cm, culoare brun-gălbuie, brun-roşcat şi o stuctură prismatică. Aceste soluri

fiind mai acide (pH 4, 9-6, 2) au o fertilitate mai redusă.

Rendzinele s-au format pe marne calcaroase şi calcare. Au o culoare neagră, bogate

în humus, dar grosimea stratului fertil este de doar 10-20cm, ceea ce presupune îmbunătăţirea

permanentă a fertilităţii solului. Factorul genetic pentru aceste soluri cu caracter intazonal îl

reprezintă roca mamă bogată în săruri de calciu care eliberează ioni de calciu ce vor menţine

saturaţia solului.

Solurile negre de vale sunt cele care fac trecerea de la tipurile de soluri amintite

anterior la cele gleizate de luncă, fiind prezente pe văile din comună la contactul cu versanţii.

S-au format pe materialele de eroziune, transportate şi depuse de vechile râuri, torenţi. În

substrat au fie marne argiloase, marne sau nisipuri. Aceste soluri prezintă condiţii bune pentru

ogoare şi fâneţe datorită apropierii nivelului freatic, cantitaţii ridicate de humus care le dă o

culoare închisă, a pantei mici a reliefului din zonele în care apar (4-8º). Unele lucrări agricole

necorespunzătoare au dus la îndepărtarea orizonturilor A şi B. Grosimea solului fertil acolo

unde apare orizontul A atinge 15-85cm.

Solurile gleice formate în zonele cu exces de umiditate, unde nivelul freatic se află

la 0,75-1,10 m, au o culoare închisă datorată cantităţii mari de humus. În alcătuirea lor intră

nisipuri argiloase sau argile lutoase.

Din cele prezentate rezultă, că la nivelul comunei solurile prezintă o fertilitate redusă

ceea ce impune o corelare între tipurile de soluri şi tipurile de cultură atât din punct de vedere

ecologic cât şi economic.


Obiectiv operaţional. Elevii vor fi capabili să reprezinte pe un organizator grafic de tip

arbore informaţii despre solurile din localitate


– resurse materiale: organizator grafic de tip arbore, harta solurilor

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, organizator grafic de tip

arbore


Sarcina de lucru: Lucraţi individual sau în grupuri. Observaţi harta solurilor. Reprezentaţi pe

un organizator grafic de tip arbore informaţii despre solurile din localitate.

41

Tipuri

Soluri

Factori care le

influenţează

negativ


Obiectiv operaţional. Elevii vor fi capabili să identifice pe harta solurilor suprafeţele pe care

există un sol de un anumit tip.


– resurse materiale: harta solurilor

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, harta solurilor


Sarcina de lucru: Lucraţi individual sau în grupuri. Observaţi legenda Harţii solurilor

comunei Aghireşu.

-Care sunt solurile specifice comunei Aghireşu?

-În ce parte a comunei sunt specifice rendzinele?

-În ce parte a comunei sunt specifice solurile brune?

-În ce parte a comunei sunt specifice solurile gleice?

-În ce parte a comunei sunt specifice solurile negre de vale?

-În ce parte a comunei sunt specifice solurile brune podzolite?

42

0 2 4 km

Fig. 12

CAPITOLUL 3

STUDIEREA POPULATIEI SI A ASEZARILOR UMANE

3.1. STUDIEREA ISTORICULUI LOCALITATII SI A POPULATIEI

Prin poziţia geografică comuna Aghireşu a oferit condiţii favorabile de locuire încă

din Antichitate, fapt ilustrat de o serie de descoperiri arheologice. Astfel din neolitic s-au

descoperit: un topor de piatră şlefuită (la Leghia), fragmente ceramice aparţinând culturii

Tisa-Polgar, cultură ce se caracterizează printr-o ceramică variată( vase cu picior înalt, vase

cu toartă etc.). O aşezare dacică de apărare din perioada Burebista-Decebal a fost descoperită

în locul numit “Stoguri” aflat între Aghireşu-Fabrici şi Ruginoasa (jud. Sălaj). Mai numeroase

sunt urmele romane descoperite pe teritoriul comunei. Astfel, la 1km NV de localitatea

Aghireşu în locul numit “Valea Căpranţei” a fost descoperită o aşezare rurală de tip “vicus”

unde s-au găsit inscripţii latineşti, ceramică dacică şi romană, monede romane din timpul

împăraţilor Probus (276-282) şi Iulian Apostatul (360-363), sculpturi funerare, cărămizi cu

43

ştampila Legiuni a XIII Gemina. Teritoriul comunei este străbătut şi de drumul imperial

roman de la Napoca la Porolisum (Moigrad, jud. Sălaj).

După retragerea aureliană alături de populaţia autohtonă romanizată au fost

identificate urme ale unor grupări slave, asimilate de băştinaşi. În secolele următoare a existat

o continuitate de locuire şi pătrunderea unor grupuri de maghiari care s-au stabilit în această

zonă. Atestarea documentară a satelor comunei Aghireşu începe din secolul XIII, dar ele au o

vechime mult mai mare. Redăm în continuare prima atestare documentară a acestor sate:

Aghireşu-1263; Inucu- 1270; Băgara-1299; Macău- 1299; Leghia-1343; Dorolţu-1427;

Dâncu-1466; Arghişu-1470; Ticu-1521; Aghireşu-Fabrici-1903; Ticu-Colonie-1903.

Epoca feudală a însemnat o perioadă de frământări ce au afectat viaţa socială

economică şi politică. În perioada secolelor XIII-XIX creşterea numărului de locuitori a fost

lentă din cauza condiţiilor vitrege, a răcoalelor şi războaielor, a unor epidemii care au decimat

o parte a populaţiei (ciuma din 1618 şi 1646).

Începând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea odată cu punerea în valoare de către

capitaliştii austro-ungari a bogăţiilor din subsolul comunei creşte şi numărul de locuitori care

în 1900 era de 5772 (S. I. Russu, 1904). Evoluţia numerică a populaţiei va fi prezentată pe

larg în capitolul care urmează. Ultimele localităţi apărute, Aghireşu-Fabrici şi Ticu-

Colonie(1903), sunt legate de exploatarea cărbunelui brun şi ulterior a nisipurilor caolinoase,

prelucrarea acestora in întreprinderi construite pe plan local.

Prima formă de organizare statală din care a făcut parte Aghireşu a fost statul dac şi

apoi cel roman. După retagerea autorităţilor romane, în perioada marilor migraţii, populaţia

băştinaşă s-a organizat în obşti.

Din secolul al XIII-lea şi până în 1918, comuna Aghireşu a făcut parte din Comitatul

Cluj. În secolul al XV-lea între cele zece oraşe ale comitatului Cluj este menţionat şi

Aghireşu.

După actul unirii Transilvaniei cu România ( 1 Decembrie 1918) s-a făcut o nouă

împărţire administrativă. Împărţirea din 1926 încadra teritoriul comunei în judeţul Cluj, plasa

Aghireşu fiind formată din 18 localităţi.

Noile transformări social-economice şi politice au impus după1948 o nouă împărţire

teritorial-administrativă, astfel începând cu anul 1950 Aghireşul intră în componenţa regiunii

Cluj, raionul Huedin, cu excepţia fostei comune Macău (Macău, Băgara, Dorolţu, Gârbău)

care ţinea de raionul Cluj.

Prin alte modificări din anii 1956 şi 1961 odată cu desfiinţarea raionului Cluj tot

teritoriul comunei intră în componenţa raionului Huedin.

44

În forma actuală comuna Aghireşu datează din anul 1968, este formată din 11

localităţi: Aghireşu; Ticu; Ticu-Colonie; Dânc; Arghiş; Leghia; Aghireşu-Fabrici; Dorolţu;

Inuc; Băgara şi Macău.

3.2. STUDIEREA EVOLUŢIEI DEMOGRAFICE

Factorii naturali, cei istorici, iar mai apoi cei tehnico-economici au permis ca de-a

lungul timpului populaţia comunei să aibă o dinamică pozitivă vizibilă mai ales începând cu

anul 1850 de când există date precise cu privire la numărul de locuitori.

Potenţialul demografic, prin componentele sale cantitative şi calitative are o

importanţădeosebită în stabilirea rolului unei localităţi atât la nivel zonal cât şi regional.

Sub aspect evolutiv situaţia se prezintă astfel la nivelul comunei Aghireşu:

Tabel nr. 3.III. Evoluţia populaţiei comunei Aghireşu între anii 1850-20

1185

0

1188

0

119

00

119

10

119

20

119

30

119

41

119

48

119

56

119

66

119

70

119

77

119

92

220

02

3362

1

4

4387

556

08

662

69

662

21

772

41

772

54

772

29

888

28

888

57

991

38

990

75

881

25

771

73

Din datele prezentate se observă o dinamică pozitivă a populaţiei, cu mici oscilaţii,

până în anul 1970 când s-a atins maximul de locuitori, după care populaţia a început să scadă,

în numai zece ani (1992-2002) numărul de locuitori s-a micşorat cu 952 persoane. În acest

sens este sugestivă redarea sub formă de grafic a acestor date:


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor

profesorului


– resurse materiale: diagrama Evoluţia numărului populaţiei

– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea



– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă?

– În ce interval de timp este reprezentat numărul populaţiei Aghireşului? (...1850-2002.)

-Ce valori ale numărul populaţiei sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 10000

locuitori.)

45

-În ce an a existat în comuna Aghireşu numărul cel mai mic de locuitori?

-Cum explicaţi?

-În ce an a existat în comuna Aghireşu numărul cel mai mare de locuitori?

-În ce ani au existat în comuna Aghireşu cei mai mulţi locuitori?

-Cum explicaţi?

-De ce credeţi că a scăzut numărul locuitorilor după anul 197

Fig. 13

Din analiza datelor prezentate se pot desprinde o serie de perioade caracteristice unde

ca urmare a unor cauze complexe, de ordin istoric, economico-social, şi medico-sanitar,

evoluţia numerică a polulaţiei este diferită: creşteri mai accentuate sau ritmuri de creştere mai

reduse.

Valorile de dinamică sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 4.III Dinamica populaţiei.

Intervalul Dinamica

(nr. pers.)

Dinamica

( % )

1850-1880 766 21, 2

1880-1910 1882 42, 9

1910-1930 972 15, 5

1930-1948 -12 -0, 2

1948-1956 1599 22, 1

1956-1970 310 3, 5

1970-1992 -1013 -11, 1

1992-2002 -952 -11. 7

46

Evoluţia populaţiei

0100020003000400050006000700080009000

10000

1850

1880

1900

1910

1920

1930

1941

1948

1956

1966

1970

1977

1992

2002

Anul

Nr.

loc

.

.

Pentru intervalul 1850-1880 se observă o creştere a populaţiei cu 21, 1% perioadă în

care încep în zonă exploatările de cărbune brun. La nivel de sate creşteri mari înregistrează

Aghiresu- reşedinta de comună, Macăul şi Ticu (de reţinut că localităţile Aghireşu-Fabrici şi

Ticu-Colonie nu existau pe harta comunei).

Etapa 1880-1910 înregistreză cea mai mare creştere la nivelul comunei(42, 9%) cauza

principală fiind dezvoltarea economiei în zonă, ceea ce a atras un număr mare de muncitori

din alte regiuni. La nivel de sate o creştere mare se remarcă în Leghia (se dechide exploatarea

de calcar) şi în Ticu. Din 1903 apar ca şi colonii muncitoreşti Aghireşu-Fabrici şi Ticu-

Colonie.

Etapa 1910-1930 înregistrează o diminuare a ritmului de creştere (15, 5%) şi aceasta

datorită cauzelor socio-politice: desfăşurarea primului război mondial însoţit de fenomenele

demografice de rigoare ( diminuarea natalităţii, creşterea mortalităţii ) şi Marea Unire de la 1

Decembrie1918 cu efect printre altele şi în retagerea personalului administrativ al autorităţilor

maghiare din teritoriu. Pierderi de populaţie se înregistreză mai ales în Dorolţu, pe când în

Aghireşu-Fabrici şi Ticu-Colonie creşterea rămâne sub influenţa exploatărilor de aici şi

prelucrării minereurilor.

Perioada 1930-1948 va fi una de stagnare sau chiar de regres (-0, 2%). Este o

perioadă de mari frământari socio-politice: criza economică din anii „30” trecerea sub

dominaţia hortystă în urma Dictatului de la Viena din 1941, al doilea război mondial. Toate

acestea au dus la scăderea numărului de locuitori prin emigrarea spre România a unei părţi din

personalul administrativ, din domeniul cultelor şi a educaţiei. De asemenea s-a realizat

evacuarea şi deportarea evreilor, incorporarea populaţiei masculine tinere în armata ungară.

Perioada 1948-1956 înseamnă trecerea brutală a României la o nouă orânduire

socială, la comunism. Datorită industrializării accentuate spre deosebire de alte regiunii rurale

care s-au confruntat cu depopularea în comuna Aghireşu se realizează o nouă creştere a

numărului de locuitori (22, 1%). Prin trecerea celor două colonii muncitoreşti, Aghireşu-

Fabrici şi Ticu-Colonie în categoria de sate de sine stătătoare se modifică repartiţia teritorială

a populaţiei. Astfel satele Aghireşu şi Ticu pierd din populaţie, 282 de locuitori Aghireşu, 524

locuitori Ticu.

Intervalul 1959-1970 duce la atingerea numărului maxim de locuitori din cadrul

comunei (9138 în1970) pe ansamblu comuna înregistrează o creştere cu 3, 5%. În această

perioadă colectivizarea se încheie, a avut loc reducerea treptată până la inchidere a

exploatărilor de cărbune brun ceea ce a dus ca o parte a populaţiei să migreze, fie spre mediul

urban, fie spre alte bazine carbonifere. Cea mai mare pierdere de populaţie s-a înregistrat în

47

Ticu-Colonie, o diminuare cu 19, 3%. Au fost şi sate care au înregistrat creşteri: Aghireşu-

Fabrici cu 886 locuitori şi Leghia cu 72 locuitori, sate ce şi-au păstrat caracterul industrial.

Intervalul 1970-1992 înregistrează un deficit de populaţie la nivelul comunei (-

11,1%).

Această scădere a populaţiei se datorează industrializării şi urbanizării intense care a

făcut ca populaţia tânară să părăsească aceste meleaguri chiar şi în condiţiile în care aici se

găseau locuri de muncă in industrie. Creşteri ale populaţiei se înregistrează doar în Aghireşu-

Fabrici care şi-a păstrat rolul de centru de atracţie, toate celelalte sate având diminuări ale

populaţiei.

Perioada 1992-2002 se află sub semnul manifestărilor postdecembriste (restructurări

in industrie, rată crescută a şomajului, emigrări spre ţarile vest-europene, nivel de trai scăzut)

lucru care va accentua scăderea populaţiei. La nivelul comunei s-a realizat o scădere a

populaţiei cu –11, 7%, practic toate satele comunei au inregistrat scăderi de populaţie.

Densitatea populaţiei comunei este în strânsă legătură cu evoluţia numerică şi cu

repartiţia spaţială a populaţiei Astfel, densitatea generală a depăşit 70 loc/kmp începând cu

anul 1930, a ajuns la 89, 1 loc/kmp în 1966, la 91, 9 loc/kmp în1970 pentru ca apoi să scadă la

81, 7 loc/kmp în 1992, azi fiind de doar 72, 1 loc/kmp.

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate (numărul de nou-născuţi, într-un

an, la 1000 locuitori) şi mortalitate (numărul de decedaţi, într-un an, la 1000 locuitori) Încă

din secolul trecut sporul natural al comunei a avut valoare pozitivă, deoarece era o obişnuinţă

să existe familii cu mulţi copiii. Acest lucru este sesizat şi la nivelul anului 1970 (maximul

demografic al comunei), după care scade treptat ajungând la valori negative după 1985 (vezi

fig. următoare).



profesorului


– resurse materiale: diagrama Sporul natural al comunei Aghireşu între anii 1970-2000





– În ce interval de timp este reprezentat sporul natural al comunei Aghireşu? (...1970-2000.)

-Ce este sporul natural? (...diferenţa dintre natalitate şi mortalitate raportată la 1000 de

persoane.)

48

-Ce valori ale sporului natural sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 20‰.)

-Cum a evoluat natalitatea în comuna Aghireşu în intervalul 1970-2000?

-Cum explicaţi?

-Cum a evoluat mortalitatea în comuna Aghireşu în intervalul 1970-2000?

-Cum explicaţi?

-În ce interval de timp sporul natural a fost pozitiv?

-De ce?

-În ce interval de timp sporul natural a fost negativ?

-De ce?

-Cum credeţi că va evolua natalitatea în comuna Aghireşu în viitor?

-Cum credeţi că va evolua mortalitatea în comuna Aghireşu în viitor?

Natalitatea este o problemă care preocupă în mod deosebit specialiştii. La nivelul

intregii ţări se înregistrează o scădere a acestui indicator, comuna Aghireşu se înscrie cu

aceeaşi evoluţie negativă a natalităţii. De la valoarea de 19,2‰ la nivelul anului 1970 a scăzut

la 13, 2‰ în anul 1990. La baza scăderii natalităţii sunt: plecarea populaţiei tinere din

localitate, îmbătrânirea excesivă a populaţiei unor sate, apariţia unui nou comportament în

ceea ce priveşte numărul de copii dintr-o familie (unul, maxim doi), greutăţile materiale.

Mortalitatea este unul dintre fenomenele geografice influenţate în mare măsură de

factorii social-economici. Dacă începând cu anul 1880 a înregistrat o tendinţă continuă de

scădere ajungând la 11, 2‰ în anul 1970, cu valori în jur de 12‰ în intervalul 1970-1985, a

crescut brusc la peste 15‰ începând cu 1990, valoare la care s-a şi stabilizat la nivelul

49

Sporul natural al comunei Aghireşu între anii 1970-2000

02468

101214161820

1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000

anul

nr.

pe

rs./m

ie

natalitate

mortalitate

spor natural pozitivspor natural negativ

Fig. 14

comunei. Dacă scăderea iniţială a mortalităţii generale a fost o consecinţă a îmbunătăţirii

situaţiei sanitare în contextul progresului social-economic, creşterea acestei valori după 1990

se datorează îmbătrânirii populaţiei şi nivelului scăzut al condiţiilor sanitare în comună.

În aceste condiţii sporul natural a devenit unul negativ, iar pentru viitor se estimează o

scădere a acestuia, eventual o relativă stagnare.

Cealaltă componentă a mişcării populaţiei o reprezintă sporul migratoriu ca

diferenţă între intrările de persoane în comună şi plecările altora raportate la 1000 locuitori,

într-un an. Analizând datele din tabelul următor se observă că acest indicator are valori destul

de mici, excepţie anul 1990 (- 35, 6‰ ), când a existat o puternică “emigraţie” din comună,

legată de primele restructurări ale industriei, dar şi de deschiderea graniţelor, de unde o mai

mare libertate de mişcare.

Datorită structurii etnice deosebite a populaţiei comunei a avut loc o anumită

orientare a emigranţilor, astfel din satele cu o populaţie majoritar maghiară plecarea s-a făcut

în cea mai mare parte spre Ungaria şi mai puţin spre alte ţări ale Europei, pe când românii şi-

au ales ca ţări de plecare Italia , Spania şi într-un număr mai mic Franţa, Germania şi alte

state.

Structura pe sexe depinde de valorile sporului natural şi a celui migrator, fiind

influenţată in unele cazuri şi de specificul economic al regiunii. Faţă de restul comunelor

judeţului Cluj, comuna Aghireşu a avut o bună perioadă de timp o populaţie masculină

majoritară datorită activităţii miniere şi de prelucrare a nemetaliferelor. La nivelul anului

2006 femeile deţineau 50,1% din totalul populaţiei. Cu toate acestea la nivel de sate apar

diferenţieri legate în primul rând de activitatea economică dominantă. Astfel Aghireşu-

Fabrici, care de la infiinţare şi până azi şi-a păstrat o funcţie industrială, numărul populaţiei

masculine s-a menţinut mai mare decât al celei feminine. În anul 2006 numărul bărbaţilor

reprezenta 50, 8% din totalul populaţiei localităţii pe când alte sate prezintă o feminizare a

populaţiei: Ticu, Arghişu, Dâncu.



profesorului


– resurse materiale: Piramida vârstelor - comuna Aghireşu 2002



50



-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu galben?

- Ce este reprezentat cu albastru?

-Observaţi interiorul piramidei. Ce grupe de vîrste sunt reprezentate pe piramidă?

-Observaţi axa orizontală. Ce număr de bărbaţi sau femei este precizat? (… de la o la 400

persoane)

-Câţi băieţi de 0-4 ani sunt în comună?

-Câte fete de 0-4 ani sunt în comună?

-Care grupă de bărbaţi este cea mai mică?

-Care grupă de femei este cea mai mică?

-Care grupă de bărbaţi este cea mai mare?

-Care grupă de femei este cea mai mare?

-Cum sunt grupele de bărbaţi comparativ unele cu altele? (...echilibrate numeric.)

-Cum explicaţi?

-Cum sunt grupele de bărbaţi comparativ unele cu altele? (...echilibrate numeric.)

-De ce?

Un mod sintetic de a privi structura pe grupe de vârstă îl reprezintă piramida

vârstelor. Se observă o tendinţă de îngustare a bazei acesteia după 1990, dar situaţia este mult

mai bună comparativ cu a altor comune din judeţul Cluj. Totodată este important de remarcat

ponderea redusă a populaţiei de peste 65 ani, fapt ce demonstrează o bună reprezentare a

populaţiei tinere.

51

Piramida vârstelor. Comuna Aghireşu - anul 2002

-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

femei

bărbaţi

Fig. 15 .

Sructura pe grupe de vârstă condiţionează potenţialul de forţă de muncă, greutatea

specifică a populaţiei active, dar reprezintă şi o bază de planificare socio-economică. În cadrul

unei populaţii se separă trei mari grupe de vârstă: tânără (0-19 ani), grupă care va reprezenta

suportul demografic pentru viitor şi căruia îi trebuie asigurate condiţii optime de trai şi

culturalizare; matură (20-59 ani), grupă care are rolul de a susţine celelalte grupe

demografice, ea fiind aptă de muncă (atât fizică cât şi mentală); vârstnică(60 de ani şi peste),

grupă cu o putere scăzută de muncă, dar cu mari trebuinţe medico-sanitare. La nivelul anului

2006 structura pe grupe de vârstă a populaţiei comunei Aghireşu se prezenta astfel: populaţia

tânără 27, 3%, populaţia matură 53, 8%, populaţia vârstnică 18, 9%.



profesorului


– resurse materiale: diagrama




– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...ponderea populaţiei pe

grupe de vârstă.)

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu verde?

- Ce este reprezentat cu galben?


-Care este procentul tinerilor din totalul populaţiei comunei Aghireşu?

-Care este procentul maturilor din totalul populaţiei comunei Aghireşu?

-Care este procentul bătrânilor din totalul populaţiei comunei Aghireşu ?

52

1992

18,9%

27,3%

53,8%

batrâni

tineri

maturi

Fig. 16

Tabelul nr.5.III. Structura etnică a populaţiei comunei Aghireşu

Anul Total populaţie Români % Maghiari % Rromi % Alte naţ. %

1850 3621 35, 68 58, 41 3, 95 1, 96

1910 6269 32, 45 65, 43 1, 32 0, 80

1941 7254 30, 80 66, 61 0, 39 2, 21

2002 7173 54, 82 41, 13 3, 97 0, 08

Tabelul nr. 6.III. Structura confesională a populaţiei comunei Aghireşu

Anul Total

populaţie

Ortodocşi

%

Greco-

catolici

%

Romano-

catolici

%

Reformaţi

%

Alte religii

%

1850 3621 0, 25 36, 40 13, 74 48, 55 1, 08

1910 6269 9, 33 25, 67 12, 75 49, 05 3, 21

1941 7254 8, 15 25, 23 18, 06 45, 38 3, 18

2002 7173 55, 14 0, 93 10, 27 29, 36 4, 29

Structura socio-profesională este în strânsă concordanţă cu structurile pe grupe de

vârstă şi sexe dar şi cu specificul economic al comunei Aghireşu. La nivelul anului 2006

repartizarea pe sectoare de activitate era următoarea: în industrie erau ocupaţi 63, 1% din

populaţia activă, în agricultură 16, 4%, iar în servicii 20, 5%. Din analiza acestor date reiese

clar că sectorul secundar domină de departe serviciile şi mai ales agricultura.



profesorului


– resurse materiale: diagrama Structura populaţiei active pe sectoare de activitate în

anul 1992




– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura populaţiei active

pe sectoare de activitate în anul 1992.)

53

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu maro?



-Care este procentul populaţiei ocupate în agricultură din totalul populaţiei active a comunei

Aghireşu?

-Care este procentul populaţiei ocupate în industrie din totalul populaţiei active a comunei

Aghireşu?

-Care este procentul populaţiei ocupate în servicii din totalul populaţiei active a comunei

Aghireşu?

-Care este funcţia predominantă a comunei Aghireşu dacă 63,1% din populaţia activî lucrează

în industrie? (... funcţie industrială.)

Fig. 17.

În urma restructurărilor ce au avut loc in industrie se remarcă o scădere a numărului

activilor din totalul comunei, dar ponderea celor ocupaţi în industrie rămâne ridicată în

comparaţie cu celelalte domenii de activitate. Pentru exemplificarea acestei afirmaţii voi

prezenta modul în care diversificarea ramurilor industriale şi extinderea în teritoriu a acestora

au dus la creştera numărului populaţiei ocupate în industrie.

Tabelul nr. 7. III.

Anul Pondere salariaţi din

populaţia totală (%)

Pondere salariaţi în industrie

din populaţia totală (%)

Pondere salariaţi în ind.

din populaţia salariată

(%)

1975 40, 4 23, 7 58, 8

1980 42, 1 25, 5 60, 4

1985 43, 3 26, 4 60, 8

54

Structura populaţiei active pe sectoare de activitate în anul 1992

16,4%

63,1%

20,5%

agricultura

industria

servicii

.

1990 35, 8 22, 9 64, 1

1995 26, 9 19, 0 70, 6

2000 9, 5 6, 4 67, 6



profesorului

Strategii didactice: – resurse materiale: diagrama




– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura populaţiei

salariate şi a populaţiei salariate în industrie în intervalul 1975-2000.)

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu albastru?

- Ce este reprezentat cu violet?


-Care a fost numărul populaţiei totale în 1975?

-Care a fost numărul de salariaţi în 1975?

-Care a fost numărul de salariaţi în industrie în 1975?

-Cum a variat numărul populaţiei totale a comunei Aghireşu în perioada 1975-2000?

-Cum a variat numărul de salariaţi a comunei Aghireşu în perioada 1975-2000?

-De ce a scăzut atât de mult numărul de salariaţi a comunei Aghireşu după 1995?

-Cum a variat numărul de salariaţi în industrie a comunei Aghireşu în perioada 1975-2000?

55

Ponderea populaţiei salariate şi a populaţiei salariate în industrie 1975-2000

0

2000

4000

6000

8000

10000

timp (ani)

nr.

po

p.

populaţiatotală

9032 8909 8496 8210 7843 7517

numărsalariaţi

3648 3755 3682 2936 2107 715

nr. sal. înindustrie

2145 2268 2240 1882 1487 483

1975 1980 1985 1990 1995 2000

Fig. 18

Chiar dacă ponderea populaţiei salariate scade mult după 1990 (la valori sub 10% în

2000), ponderea salariaţilor în industrie din totalul de salariaţi se menţine la valori ridicare

înregistrând chiar o uşoară creştere. Acest fapt ne arată că scăderea numărului de persoane

ocupate în alte sectoare de activitate (agricultură, servicii, comerţ) a fost mai puternică decât

scăderea celor angajaţi în industrie. Trebuie ţinut cont că aceste valori de 60-70 % nu

reprezintă ponderea din populaţia activă, deoarece numărul celor ocupaţi în agricultură, fără a

fi salariaţi, nu poate fi cuantificat ( mai ales prntru anii de după 1990).

Ponderea celor ocupaţi în agricultură a crescut mai ales după retrocedarea terenurilor

agricole, cu o situaţie specială se prezintă satul Ticu unde în 1992 procentul celor ocupaţi în

agricultură era de 68, 6%, din cauza unei relative izolări dar şi a îmbătrânirii accentuate a

populaţiei. Situaţii asemănătoare prezintă şi satele Arghişu şi Dâncu.

Din cele prezentate se poate trage următoarea concluzie: Aghireşu este o enclavă

industrială în spaţiul agricol al Podişului Someşan. În perspectivă, comuna Aghireşu îşi va

menţine funcţia industrială, în baza surselor de materii prime existente şi a unităţilor

industriale din zestrea comunei.

3.3. STUDIEREA SISTEMULUI DE ASEZARI

Satul a reprezentat de-a lungul timpului un element de continuitate şi un factor de

tansformare activă ale condiţiilor de mediu la cerinţele comunităţii locale, dar şi al societăţii,

fiind un element care de multe secole e integrat în peisajul locurilor. Satul e influenţat in

poziţionarea, forma şi dezvoltarea sa de către condiţiile naturale, de factorii socio-economici

şi de cei politici.

Repartiţia spaţială a aşezărilor este influenţată de mai mulţi factori, rolul esenţial îl

are însă relieful. Împărţirea administrativă a comunei cuprinde 11 sate, iar teritoriul său are în

componenţă văi şi interfluvii monoclinale foarte extinse, dezvoltate în principal pe calcare

56

Fig. 15.

eocene. Aceste interfluvii au fost evitate de aşezări datorită expunerii acestora spre N şi NE,

din cauza freaticului care se găseşte la adâncimi mari, la baza calcarelor şi prin faptul că nu

prezintă adăpost în faţa unor fenomene meteorologice. În schimb aceste suprafeţe sunt

folosite ca păşuni şi fâneţe şi într-o mică măsură ca livezi de pomi fructiferi. În schimb

relieful de vale a prezentat cea mai favorabilă zonă în fixarea şi continuitatea elementului

uman, respectiv în organizarea şi funcţionalitatea aşezărilor. Încă de timpuriu văile s-au

constituit în adevărate axe de concentrare a aşezărilor şi a activităţilor economice, dar au fost

şi axe de atracţie pentru zonele deluroase învecinate. Văile comunei fiind subsecvente cu

lunci relativ restrânse şi fără terase au dus la dezvoltarea preponderentă a satelor în lungime

(Aghireşu-Fabrici, Dorolţu, Ticu-Colonie, Arghişu, Leghia), ocupând uneori şi partea

inferioară a versanţilor. Dezvoltarea în lungul drumului care însoţeşte în principal valea

determină disfuncţionalităţi în circulaţie. O situaţie aparte o prezintă satele dezvoltate în

bazinetele de obârşie a văilor secundare, fiind dezvoltate tentacular şi pe versanţi (sate de tip

„fund de sac”). În trecut această poziţie oferea condiţii de apărare, dar astăzi le limitează

dezvoltarea, datorită izolării faţă de căile de comunicaţie de rang superior. În această situaţie

se află satele: Ticu, Dâncu, Macău, Inuc.


Obiectiv operaţional: elevii vor fi capabili să sistematizeze într-un tabel informaţii despre

căile de comunicaţie din comuna Aghireşu


– resurse materiale: Harta căilor de comunicaţii din comuna Aghireşu, tabel

– resurse procedurale: observaţia, conversaţia, analiza, completarea informaţiilor în

tabel


Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru timp de 5 minute. Analizaţi harta. Completaţi în tabel

fiecare cale de comunicaţie reprezenată pe hartă.

Tip de cale de comunicaţie Localitate situată la un

capăt al căii de comunicaţie

Localitate situată la celalalt

capăt al căii de comunicaţie

Cale ferată

Drum judeţean

Drum comunal

Drum industrial

57


Obiectiv operaţional: elevii vor fi capabili să localizeze pe hartă zonele miniere din comuna

Aghireşu


– resurse materiale: Harta căilor de comunicaţii din comuna Aghireşu

– resurse procedurale: observaţia, conversaţia, analiza, completarea informaţiilor în

tabel


Conversaţie:

-Analizaţi Harta căilor de comunicaţii din comuna Aghireşu. Care sunt zonele miniere din

comuna Aghireşu?

-Unde este situată cariera Leghia?

-Unde este situată cariera Aghireşu-Corneşti?

-Cum se ajunge la aceste cariere pornind din centrul de comună?

580 3 km

Fig. 19

Altimetric satele comunei le putem grupa în trei categorii: cele cu altitudini de 500-

550m (Leghia, Macău, Inuc), care sunt situate pe cursurile superioare ale afluenţilor

consecvenţi ai Nadăşului; cele cuprinse între 420-475m situate pe Valea Nadăşului (Aghireşu,

Aghireşu-Fabrici, Băgara, Dorolţu); cele din bazinul Almaşului situate la altitudini de 325-

450m (Ticu, Ticu-Colonie, Arghişu, Dâncu).

Morfologia vetrei satelor – forma, sructura, textura – este expresie fidelă a adaptării

la formele de relief, la tipurile de exploatare a spaţiului agricol şi a factorilor social-

economici.

Condiţiilor naturale (relief, hidrografie), care au dictat iniţial posibilităţile de

dezvoltare li s-au adăugat pe parcurs cele social-economice şi împreună şi-au pus amprenta

asupra formei aşezărilor.

Satele Dâncu şi Ticu dezvoltate în bazinele superioare ale afluenţilor Almaşului, au

luat o formă poligonală indusă de relief şi de extensiunea satelor atât pe vale cât şi pe versanţi.

O astfel de formă are şi satul Băgara dezvoltat pe stânga văii Nadăşului şi pe versanţii din jur,

uşor înclinaţi. Toate celelalte sate au avut iniţial o formă lineară , datorită expansiunii lor în

lungul văilor sau a căilor de comunicaţie. Azi mai păstrează această formă: Aghireşu-Fabrici,

Arghişu, Dorolţu, Leghia. Altele prin extensiune şi-au modificat forma: Inucu şi Macău prin

dezvoltarea pe afluenţii pâraielor ce le traversează au căpătat o formă tentaculară; Ticu-

59

Fig. 20. Satul Ticu.

Colonie prin extensiunea pe versanţi are o formă poligonală alungită ( păstrează asrfel

caracterul linear iniţial); Aghireşu a ajuns la o formă de poligon neregulat datorită poziţionării

sale la o intersecţie de drumuri şi a extensiunii sale din zona de vale pe versanţi şi spre linia

ferată.

Structura vetrelor se referă la modul de aranjare a gospodăriilor în vatră, desimea

lor, prezenţa sau nu a unor spaţii cultivate printre case (grădini, livezi). La nivelul comunei,

toate satele au avut o evoluţie asemănătoare în ceea ce priveşte structura. Apărute ca şi sate de

vale, cu o structură răsfirată, cu spaţiu arabil printre case şi mai ales unul pomicol, au trecut

treptat spre stadiul de îngrămădire, de sat adunat, dar fără a face parte din această clasă în

înţelesul strict, ci mai degrabă sunt într-o formă de tranziţie răsfirat-adunat. Cauza ar fi

parcelarea vechilor proprietăţi şi construirea de noi case între cele vechi, reducându-se astfel

spaţiile ocupate de grădini şi livezi. Zona centrală a satelor prezintă caracteristica de sat

adunat, iar spre periferie au aspect de sat răsfirat.

3.4. STUDIEREA INVATAMANTULUI, CULTURII, SANATATII

Cultura unui popor este însuşită în şcoală, îmbogăţită şi păstrată în cadrul instituţiilor

de cultură.

Învăţământul ne oferă date asupra gradului actual de culturalizare şi alfabetizare

(mai ales a populaţiei tinere) şi a condiţiilor pentru pentru îndeplinirea acestor deziderate, dar

oferă şi date asupra structurii populaţiei pe grupe de vârstă şi a unor probleme apărute ca

urmare a reformei din învăţământ. Pentru comuna Aghireşu numărul maxim de unităţi de

învăţământ a fost atins în anul 1985 când existau 19 unităţi. Numărul lor a scăzut la 15 în anul

1995, pentru ca în anul 2007 să mai fie 9 unităţi. În afară de Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici

restul satelor care mai dispun de unităţi de învăţământ au comasate în aceeaşi clădire grădiniţa

cu şcoala primară.

Tabel nr. 8. III. Repartiţia unităţilor de învăţământ în comuna Aghireşu (anul 2007)

Localitatea Tipul şcolii Observaţii

Aghireşu-Fabrici Şcoală generală (cls. I-VIII)

Grădiniţă

-

Aghireşu Şcoală generală (cls. I-VIII)

Grădiniţă

-

Inucu Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane

Macău Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane

Băgara Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane

60

Leghia Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane

Ticu-Colonie Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane

Analizând tabelul de mai sus se poate observa că în patru dintre satele comunei nu se

găsesc unităţi de învăţământ. Astfel, la nivelul învăţământului primar satele Dâncu, Ticu şi

Arghişu sunt deservite de şcoala din Ticu-Colonie, iar Dorolţu este deservit de cea din

Băgara. Pentru învăţământul gimnazial există clase doar în Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici, la

distanţe destul de mari de satele de provenienţă a elevilor. “Navetismul” spre aceste şcoli este

destul de greu în condiţiile în care nu există mijloace de transport auto. Astfel, elevii de

gimnaziu, mai ales din satele cu populaţie maghiară preferă deplasarea spre alte centre, cum

ar fi: Huedin, Sâncrai, Jebuc (jud. Sălaj) deşi în Aghireşu-Fabrici există o secţie de predare în

limba maghiră. Din păcate învăţământul liceal, reînfiinţat cu anul şcolar 2000/2001, nu va

putea fi păstrat deoarece s-a redus numărul de elevi, iar mulţi dintre ei doresc să-şi continuie

studiile la unităţi şcolare din Cluj-Napoca sau Huedin. În aceste condiţii nu a mai fost

aprobată clasa a IX-a, iar cu anul şcolar 2004/2005 liceul va avea ultima promoţie de

absolvenţi. Pentru o mai bună ilustrare o modului în care scăderea populaţiei şcolare poate

duce la reducerea numărului de cadre didactice sau chiar la închiderea unor şcoli, voi prezenta

mai jos situaţia existentă la nivelul anului 2007.

Tabelul nr. 9. III.

Şcoala Nr.

preşcolari

Nr.

educatori

Ind. 1 Nr.

şcolari

Nr. cadre

didactice *

Ind. 2

Aghireşu-F 96 5 19, 2 480 9 + 27 13, 3

Aghireşu 60 3 20 152 4 + 7 13, 8

Inucu 12 1 12 15 1 15

Macău 23 1 23 17 1 17

Băgara 18 1 18 18 1 18

Leghia 20 1 20 22 2 11

Ticu-C 12 1 12 21 1 12

Total 241 13 18, 5 725 19 + 34 13, 7

Ind. 1 – reprezintă numărul de preşcolari / educator

Ind. 2 – reprezintă numărul de şcolari / cadru didactic

* numărul de cadre didactice este reprezentat de învăţători + profesori ( norme didactice)

pentru şcolile din Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici şi de învăţători pentru restul şcolilor.

61

Valorile indicilor calculaţi ne arată o situaţie bună în ceea ce priveşte numărul de

elevi pe cadru didactic, păstrându –se sub valoarea de 20. Acest lucru demonstrează că există

condiţii bune de predare elevilor (suficiente cadre), dar trebuie remarcat că în unele situaţii

scăderea acestor indici sub 15 elevi/cadru poate duce la reducerea numărului de cadre sau

chiar la comasarea unor şcoli. Probleme de acest fel pot apărea la şcoala din Inucu, dar şi în

Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici.

Referitor la dotările şi condiţiile în care se desfăşoară procesul de învăţământ, şcolile

din comună se confruntă cu probleme legate alimentarea cu apă, situaţia grupurilor sanitare,

modul de asigurare a încălzirii, existenţa mobilierului şcolar şi a materialelor didactice, gradul

avansat de uzură a unor clădiri. Cele mai bune condiţii se întâlnesc la unitatea şcolară din

Aghireşu-Fabrici, care dispune de încălzire centrală, de sală de sport, laboratoare de fizică,

biologie, informatică (liceul a fost dotat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu 25

calculatoare Pentium IV, în anul 2003, iar laboratorul a fost amenajat cu ajutorul Organizaţiei

World Vision-România şi al Primăriei Aghireşu).

Liceul Teoretic a fost selectat ca şcoală pilot în cadrul programului EDUCAŢIA

2000+, începând cu anul 2000 a intrat în programul SOCRATES-COMENIUS ( în parteneriat

cu Franţa, Germania, Austria, Italia şi Norvegia- ultima întălire a avut loc în România în luna

mai 2004).

Şcoala din Aghireşu are relaţii cu fundaţia Rynsburg din Olanda, în urma căreia s-a

reuşit dotarea cu mobilier şcolar, introducerea unei surse de apă în incinta şcolii şi jucării

pentru grădiniţă, iar prin programul SOCRATES-COMENIUS şcoala a intrat în parteneriat

cu şcoli din Anglia.

Mediul cultural cuprinde mai multe instituţii, care sunt reprezentate în comuna

Aghireşu prin: cămine culturale care există în toate satele cu excepţia localităţilor Ticu şi

Dorolţu şi biblioteci. Funcţia culturală a căminelor este astăzi mai mult teoretică, deoarece ele

sunt folosite mai ales pentru organizarea meselor la nuntă sau înmormântări şi mai puţin

pentru desfăşurarea unor activităţi culturale. Numărul bibliotecilor a scăzut foarte mult după

1990. Dacă în 1980 existau 12 biblioteci, azi au mai rămas doar 4, din care una este bibliotecă

publică (cu 14 495 volume), alta se găseşte la Liceul Teoretic (cu peste 8 100 volume), iar

celelalte două în Aghireşu şi la SC Bega Minerale SA.

Deşi viaţa culturală a comunei a înregistrat un declin după 1990, totuşi pot fi amintite

câteva formaţii artistice care s-au păstrat de-a lungul anilor: formaţiile de dansuri populare

româneşti şi maghiare din Aghireşu şi respectiv Inucu, formaţia de teatru şi de teatru de

păpuşi din Macău, formaţia de teatru din Leghia

62

Latura spirituală a comunei este întregită de apartenenţa la comunităţile religioase,

unele cu rădăcini străvechi în istorie, altele mai recent apărute. Cultele cu cei mai mulţi

reprezentanţi sunt ortodoxismul şi religia reformată, urmate cu o pondere mai mică de religia

romano-catolică, greco-catolică, adventistă, penticostală, baptistă şi unitariană. Multe

activităţi culturale se desfăşoară şi în cadrul bisericilor sau sub îndrumarea celor care slujesc

în aceste lăcaşe de cult.

Ocrotirea sănătăţii este asigurată de 4 medici de familie, în sistem privat, 2 medici

stomatologi, 5 asistente medicale. La nivelul comunei există un dispensar medical în

Aghireşu-Fabrici, alături de care se găsesc puncte sanitare cu personal nepermanent în satele

Leghia, Macău, Aghireşu, Inucu, iar recent în urma reparaţilor s. a redeschis cel din Ticu-

Colonie. În Aghireşu-Fabrici se găsesc şi două farmacii private.

Starea sănătăţii populaţiei reflectă problemele sociale din comună. Şomajul ridicat,

numărul mare de persoane rămase fără loc de muncă a dus la o săracire generalizată a

populaţiei, fapt care a favorizat bolile carenţiale: anemii, rahitism, deficienţe ponderale la

copii. Aceste tulburări la nivelul organismului duc la scăderea imunităţii şi la contractarea

unor boli mai grave. În urma restructurărilor industriale se remarcă scăderea numărului de

boli profesionale, dar şi o creştere a numărului de boli psihice şi a dependenţilor de alcool.

Pentru ridicarea gradului de ocrotire a sănătăţii se impune modernizarea dispensarului

şi a punctelor sanitare din comună, permanentizarea medicilor în punctele sanitare şi

deschiderea unei unităţi de urgenţă, deoarece cele mai apropiate centre de urgenţă se află la

Cluj-Napoca (32 km) şi Huedin (22 km), dispensarul neavând o ambulanţă proprie.

63

CAPITOLUL 4

STUDIEREA EVOLUŢIEI ŞI RESTRUCTURĂRILOR ÎN ECONOMIA COMUNEI

AGHIREŞU

Economia unei unităţi teritoriale este determinată de o serie de factori naturali şi

socio-politici, ea evoluând în timp, în funcţie de caracterul mai mult sau mai puţin pronunţat

al acestora.

Factorii naturali: relieful de dealuri cu altitudini de 300-700m, un climat temperat cu

influenţe vestice, un înveliş vegetal dominat de pădurile de foioase, soluri brune de pădure au

favorizat încă din vechime practicarea agriculturii. Schimbarea profilului economic la nivelul

comunei a fost determinată de geologie, mai ales prin petrografia diversă şi utilă de aici, a

cărei punere în valoare a făcut ca industria cu ramurile extractivă, a prelucrării nisipurilor

caolinoase şi metalurgice, a pietrei de gips să devină dominantă în economia comunei.

Comparaţia dintre industrie şi agricultură se poate face la nivelul anilor 1980, când producţia

industrială era de 314247 lei, adică 89,2% faţă de 38,45 mii lei producţie agro-zootehnică

reprezentând 10,8%.

4.1. STUDIEREA AGRICULTURII

Cu toate că este o ramură secundară a economiei, agricultura contribuie la dezvoltarea

comunei, rolul ei fiind cu atât mai important cu cât în urma restructurărilor din industrie se

constată o creştere a populaţiei ocupate în agricultură. Condiţiile pedoclimatice ale comunei

oferă posibilităţi pentru dezvoltarea, aproape în egală măsură, a culturii plantelor şi a creşterii

animalelor. Deşi Legea Fondului Funciar a schimbat concepţia despre proprietate, vechii

proprietari şi urmaşii lor fiind repuşi în drepturi, pe teritoriul comunei se practică o agricultură

de subzistenţă, deoarece în condiţiile îmbătrânirii populaţiei, a lipsei utilajelor şi maşinilor

agricole productivitatea este scăzută.

Pentru a ne face o imagine asupra potenţialului agricol al zonei, cât şi a modului

actual de utilizare a terenului este bine să urmărim structura fondului funciar la nivelul anului

2000.



profesorului


64

– resurse materiale: diagrama Structura fondului funciar




– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura fondului funciar.)

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu albastru deschis?

- Ce este reprezentat cu violet?

- Ce este reprezentat cu crem?

- Ce este reprezentat cu verde deschis?

- Ce este reprezentat cu galben? Etc.

-Care este ponderea terenului arabil din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea păşunilor din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea fâneţelor din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea livezilor din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea pădurii din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea vtrelor localităţilor din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea carierelor şi a haldelor din totalul suprafeţei comunei?

-Care este ponderea altor suprafeţe din totalul suprafeţei comunei?

-Cu ce sunt ocupate aceste suprafeţe? (..lacuri, râuri, căi de comunicaţie.)

Fig. 21

Este uşor de observat că terenul agricol deţine 69% din teritoriul comunei (6867 ha),

fiind format din teren arabil 27, 2%, păşuni 26, 0%, fâneţe 15%, iar livezile deţin doar 0, 8%.

65

Structura fondului funciar

27,2%

26,0%15,0%

0,8%

17,9%

3,9%8,1% 1,1% arabil

păşuni

fâneţe

livezi

pădure

vetre localităţi

cariere+halde

alte suprafeţe

Din aceste date putem trage concluzia că profilul agricol principal este unul zootehnic (circa

60% din terenul agricol este format din păşuni şi fâneţe), cultura plantelor având un rol

secundar. Viticultura este slab răspândită deşi ar exista condiţii propice pe frunţile de cuestă

cu expoziţie sudică, mai ales în bazinul Văii Almaşului.

La nivelul anului 2000 , din totalul de teren arabil 272 ha erau cultivate cu grâu şi

secară, 363 ha cu porumb, 120 ha cu cartofi, 5 ha cu floarea-soarelui, 83 ha cu legume. Se

observă preponderenţa porumbului, cultivat în principal pentru nevoile gospodăreşti, fiind

folosit ca şi furaj pentru animale. O suprafaţă ridicată ocupă şi terenurile cultivate cu legume,

acestea găsind condiţii bune de creştere în luncile râurilor. Producţia totală şi productivitatea

(kg/ha) sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 10. IV

Cultura Supraf. cultivată (ha) Producţia tot. (t) Productivitate (kg/ha)

Grâu şi secară 272 443 1629

Porumb 364 437 1201

Cartofi 120 1100 9167

Floarea-soarelui 5 8 1600

Legume 83 680 8193

Pentru a reliefa profilul zootehnic al comunei, voi prezenta situaţia numărului de

animale acestora la nivelul anului 2006.

Tabel nr. 11. IV.

Animale Nr. animale

Bovine 1189

Ovine 2140

Caprine 590

Cabaline 309

Porcine* 1231

Păsări* 13630

Din păcate creşterea animalelor are doar un caracter extensiv, fiind practicată în

gospodării familiale, deşi prin lucrări de combatere a eroziunii solului, prin creşterea

productivităţii păşunilor şi fâneţelor naturale, prin cultivarea unor plante furajere există

posibilitatea de înfiinţare a mici ferme zootehnice care ar ridica producţiile de lapte, carne şi

lână. În acest fel ar putea fi valorificate fostele grajduri pentru animale (în prezent sunt goale),

iar o parte a populaţiei ar avea un loc de muncă.

66

Aşa cum am amintit cultura pomilor fructiferi se practică doar în gospodăriile

populaţiei, iar valorificarea fructelor se face sub formă de fructe proaspete, conserve de fructe

sau băuturi spirtoase.

Silvicultura, ramură bazată pe fondul funciar forestier al comunei, fond care

însumează 17, 9% din totalul suprafeţei comunei (1780 ha). Tipice pentru această zonă

fitoclimatică sunt pădurile de gorun, fag reprezintă 18%, carpen având o pondere mai redusă.

Exploatarea pădurii se face în principal pentru a asigura cu combustibil locuitorii comunei,

lemnul fiind folosit pentru încălzirea locuinţelor.

4.2. STUDIEREA INDUSTRIEI

Evoluţia geologică a acestui spaţiu a făcut ca pe teritoriul comunei Aghireşu să se

întâlnească o acumulare de substanţe minerale utile: cărbuni bruni în zona Ticu, nisipuri

cuarţifere-caolinoase în zona Aghireşu-Fabrici, piatra de gips, exploatată în prezent la Leghia,

care au dus la dezvoltarea industriei.

Unităţile industriale prezente, în anul 2002, în comuna Aghireşu sunt:

Fabrica de ipsos “Rapid” Aghireşu constituie din anul 1990 parte integrată a S.C.

ROMCIM S.A. Bucureşti. Din anul 1997 S.C. ROMCIM S.A. Bucureşti devine societate cu

capital majoritar privat sub denumirea de LAFARGE ROMCIM Bucureşti.

Fig. 22. Fabrica de ipsos „Lafarge

67

Începând cu 10 noiembrie 2002 Fabrica Romcim S. A. - sucursala Aghireşu devine

societate comercială cu personalitate juridică, sub numele de S. C. Lafarge Ipsos S. A.

Aghireşu. Privatizarea a avut loc prin cumpărarea pachetului majoritar de către Grupul

Lafarge, care este liderul mondial în domeniul materialelor de construcţie.

Fabrica de la Aghireşu are o tradiţie de peste 100 ani în fabricarea ipsosului, fiind în anul

1888, primul producător în domeniu, din România.

Fabrica funcţionează cu două puncte de lucru: cariera “Birtz”, situată pe teritoriul

comunei Aghireşu, la E de Valea Leghiei, pe partea stângă a pârâului Batoş, la o distanţă de

11 km de sediul administrativ al fabricii. Metoda de exploatare a rocii de gips este una în

trepte drepte, descendente. Al doilea punct de lucru este fabrica de ipsos, situată în centrul

localităţii Aghireşu-Fabrici, la 28 km de Cluj-Napoca, ce are ca domeniu de activitate

producerea şi comercializarea de ipsos, gips etc.

Exploatarea Minieră Aghireşu , îşi continuă activitatea şi după 1990, dar cu o

restrângere a activităţii, ceea ce a însemnat masive reduceri de personal; dacă în 1988

68

Fig. 23.Cariera „Birtz” – Leghia.

numărul de angajaţi era de 2500, numărul acestora se reduce constant, ajungînd la 1273

muncitori în 1993, 898 în anul 1996, iar în urma restructurărilor din acest an numărul

angajaţilor scade cu 256 persoane, fiind de 642 angajaţi în anul 1997. Prin acordarea de plăţi

compensatorii în anii 1997 şi 2002, în anul 2004 fabrica funcţionează cu 250 de angajaţi, din

care 30 personal TESA.

Privatizarea Exploatării Miniere Aghireşu, a avut loc prin cumpărarea pachetului

majoritar de acţiuni de către firma S. C. ”Bega Minerale Industriale” S. A. în anul 2000. În

urma privatizării se păstrează profilul întreprinderii, exploatarea de nisipuri cuarţoase şi

caolinoase şi prelucrarea acestora, dar s-a trecut la îmbunătăţirea calităţii acestora, prin

retehnologizare, fabrica fiind dotată cu o linie modernă, complet automatizată de flotare şi

uscare a nisipului şi montarea unui filtru-presă, pentru presarea caolinului.

Având numeroşi beneficiari (peste 316 în anul 1971, ajungînd mai apoi la peste 600)

producţia fabricii s-a menţinut ridicată, 2 milioane t nisip/an şi 150.000 t caolin/an, aceasta

până în anul 1989, după care începând cu anul 1990, producţia a scăzut constant până la

69

Fig. 24.S.C. BEGA MINERALE

INDUSTRIALE S.A.

privatizare, cel mai scăzut nivel fiind atins în anul 1999, când s-au produs doar 140.000 t nisip

din volumul descopertei de 300.000 mc. După privatizare producţia începe să crească

ajungând în anul 2003 la 450.000 t nisip, din 550.000 mc descopertă, iar producţia de caolin

la 15. 000 t (caolinul reprezintă 12% din zăcământ).

Datorită unei rentabilităţi scăzute o parte a instalaţiilor au fost închise: instalaţia nr. 2

Băgara, în anul 1990; instalaţia Ciocaş în anul 2001. Prin încetarea lucrului la o parte din

instalaţii, inclusiv la cea care alimenta funicularul, acesta a fost desfiinţat în anul 1992,

demontat şi valorificat ca fier vechi. În prezent se lucrează în cariera Corneşti, câmpul minier

nr. 2 şi în cariera Stoguri, câmpul minier nr. 5, iar nisipul se transportă la staţia de prelucrare

cu o bandă transportatoare în lungime de 4800m.


Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze o carieră pe baza unei

fotografii





Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi cariera. Răspundeţi la întrebările din

ghidul de studiu în timp de 5 minute.

Ce rocă se extrage din carieră?

Ce culoare are roca extrasă din carieră?

Cum se extrage roca din carieră?

70

Fig. 25. Ex-instalaţia Ciocaş.

Ce înălţime credeţi că are cariera, ţinând cont de înălţimea

arborilor?

Ca sa se realizeze exploatarea rocii la diferite niveluri, cum a fost

organizată cariera pe verticală?

Ce forme de relief observaţi pe frunţile treptelor de exploatare?

Din ce cauză s-au format aceste forme de relief?

Din ce cauză s-au format lacurile la baza carierei?

Ce se întâmplă cu materialul extras din carieră şi care nu poate fi

folosit pentru prelucrare?

Ce credeţi că se va întâmpla cu aceste terenuri după ce vor fi extrse

toate rocile utile?

Fig. 26

Fig. 27

Deoarece rezervele de nisip din zona Aghireşu sunt pe cale de epuizare se are în

vedere deschiderea altor perimetre de exploatare, în afara teritoriului comunei, în zona satelor

71

Mihăieşti-Sânpaul (comuna Sânpaul), de unde materia prima să fie adusă cu mijloace auto,

pînă la staţia de prelucrare din Aghireşu-Fabrici.

Între unităţile industriale prezente pe teritoriul comunei Aghireşu este şi Electrica

Transilvania Nord S. A. - Sucursala Cluj- Centrul de reţele electrice Aghireşu, cu sediul in

Aghireşu-Fabrici nr. 330. Acest centru deserveşte o zonă cu o suprafaţă de 56 654 kmp, un

număr de 6 comune: Aghireşu, Gârbău, Sânpaul, Căpuş, Izvorul Crisului, Râşca, cu o

populaţie de 20 035 locuitori. Satele deservite sunt in număr de 37, cu o populaţie de 18 475

locuitori, la care se adaugă 4 cătune, cu o populaţie de 1 560 locuitori. Până în anul 1990

punctul de distribuţie a energiei electrice avea un număr de 10 angajaţi, pentru ca în anul 2000

numărul acestora să ajungă la 33.

O problemă apărută in ultimii ani este cea a deconectărilor de la alimentarea cu

energie electrică, din cauza creşterii preţurilor, a situaţiei materiale ce nu permite unui număr

din ce în ce mai mare de locuitori să-şi achite contravaloarea consumului, fiind luată măsura

debranşărilor definitive sau temporare a consumatorilor.

Dintre măsurile luate de S. C. Electrica S. A. pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite

populaţiei pot aminti: înlocuirea treptată a stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton, schimbarea

contoarelor vechi cu blocuri de măsură şi protecţie noi (care au descurajat furtul de energie

electrică), mărirea puterii posturilor de transformare, etc.

După anul 1990, o dată cu trecerea la economia de piaţă, la fel ca în întrega tară şi în

comuna Aghireşu au apărut o serie de agenţi economici a căror principală activitate este cea

de comerţ şi alimentaţie publică, mici magazine care au înlocuit magazinele săteşti ce existau

în toate localităţile comunei. Din păcate spaţiul acestora precum şi a complexelor comerciale

mari existente în Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici sunt în cea mai mare parte nefolosite.

La nivelul anului 2002 “ Lista agenţilor economici “ aflată la Primăria Aghireşu

cuprindea 56 agenţi economici din care 23 aveau ca obiect principal de activitate comerţul, 15

agenţi cu obiect de activitate alimentaţia publică, 1 agent economic cu activitate bancară, 1-

fabricarea produselor de panificaţie, 1- confecţii metalice şi mase plastice, 4 – mase plastice,

1- fabricarea de ulei comestibil, 1- prepararea şi vânzarea medicamentelor, 1- fabricarea

produselor chimice, 1- agricultură şi zootehnie, 2- mecanizarea agriculturii, 2- prestări

servicii, 1- tansport marfă, la care se adaugă alţi doi agenţi economici care au un număr mai

mare de angajaţi având şi secţii de producţie (mobilă, vopsele, lacuri, chituri, detergenţi etc. ).

Se observă clar orientarea micilor întreprinzători spre comerţ şi alimentaţie publică şi mai

puţin spre producţie şi servicii.

Există mici meşteşugari care continuă să-şi desfăşoare activitatea in ateliere amplasate în

curtea casei: tâmplari, cismari, ceasornicari, depanatori radio-tv, croitori.

72

Turismul este foarte puţin reprezentat între activităţile economice ale comunei.

Cauza ar fi faptul că acest areal geografic nu prezintă suficientă atractivitate ca peisaj, fiind

concurat de apropierea Munţilor Apuseni. Totuşi, teritoriul comunei ar putea fi valorificat din

punct de vedere turistic mult mai mult, prin implicarea factorilor de decizie şi punerea în

valoare a obiectivelor turistice:

- izvoarele minerale sulfatate din zona Leghia, indicate în tratarea rahitismului şi a

afecţiunilor renale;

- peisajul agreabil din zona Leghia (Cabana Leghia şi Tabăra Judeţeană Leghia)

- viitoarea rezervaţie Gipsurile de la Leghia (botanică, geologică şi peisagistică)

- ruinele castelului Bacskai (1571), cu elemente renascentiste în arhitectură;

bisericile de piatră din Dorolţu (sec. Al XIII-lea), Aghireşu (sec. XIV), Băgara (sec. XVIII);

- bisericile de lemn din Aghireşu, Dâncu (1740), Macău (1730), Ticu (1641)

- lacurile apărute între haldele de steril ale exploatării de nisipuri cuarţoase şi

caolinoase, care atrag un număr mare turişti mai ales la sfârşit de săptămână, deşi nu dispun

de nici o amenajare.

În prezent, cu excepţia Cabanei Leghia şi a Taberei pentru elevi Leghia, toate

celelalte nu sunt puse în valoare şi nici nu sunt incluse în traseele turistice, deoarece

infrastructura de transport nu permite un acces uşor spre aceste obiective turistice.

4.3. INFRASTRUCTURA TEHNICA A COMUNEI

Dezvoltarea unei regiuni este de neconceput fără existenţa unei infrastructuri de

comunicaţie, care are un rol esenţial în desfăşurarea fluxurilor în teritoriu. Rol important în

deservirea populaţiei comunei îl au şi infrastructurile de alimentare cu apă, energie electrică,

telecomunicaţiile, aşa numitele “căi de transport speciale”.

Infrastructura de transport, este reprezentată de căile de transport rutiere şi

feroviare. Principalele drumuri care traversează comuna sunt:

drumul judeţean DJ 108C, ce se desprinde din DN 1F în amonte de Rădaia,

traversează Viştea-Gârbău-Aghireşu-Leghia, ieşind apoi în DN 1. Acest drum

judeţean traversează comuna pe un tronson de 17 km lungime, reprezentând strada

principală pentru Aghireşu-Fabrici, Aghireşu, Leghia. Este un drum modernizat, cu

două benzi de circulaţie şi cu îmbrăcăminte de beton. În unele locuri, în special în

Aghireşu-Fabrici şi Leghia, prezintă deteriorări accentuate.

drumul judeţean DJ 108N, se desprinde din cel prezentat anterior în Aghireşu, şi se

îndreaptă spre bazinul Almaşului (Petrind, Cuzăplac). El traversează comuna pe un

73

tronson de 4 km, fiind modernizat (îmbrăcăminte asfaltică), dar cu deteriorări în

multe porţiuni.

drumul comunal DC 137, se desprinde din DJ 108N şi străbate Ticu-Colonie,

Arghişu, ajungând în Valea Almaşului. Are o lungime de 8 km, este pietruit şi are o

stare de viabilitate mediocră. Din acesta se desprind şi drumurile ce asigură accesul

spre Ticu şi Dâncu.

drumul comunal DC 138, se desprinde din DJ 108C, traversează teritoriul comunei

pe un tronson de 6, 5 km, este pietruit şi constituie strada principală pentru satele

Dorolţu şi Inucu. Calitatea sa este una mediocră, deşi prin Dumbrava are ieşire în

DN 1.

drumul comunal DC 142-A, are o lungime de 3km şi formează strada principală

pentru localitatea Macău. Până la intrarea în comună a fost asfaltat, însă în prezent

este puternic deteriorat.

Pe teritoriul comunei există şi drumuri industriale, însumând o lungime de 8, 5 km,

pentru a asigura accesul în zonele industriale. Aceste drumuri au îmbrăcăminte de beton care

este într-o stare avansată de uzură.

Circulaţia feroviară este asigurată de calea ferată normală dublă CF 300 Bucureşti-

Cluj Napoca-Oradea, care traversează teritoriul comunei pe un tronson de 12 km.

Iniţial pe parcursul celor 12 km de cale ferată existau 5 staţii: Macău, Dorolţu,

Aghireşu-Fabrici, Aghireşu, Leghia, cu o distanţă medie între ele de 2, 4 km. După anul 1980

staţia Leghia a fost desfiinţată, deorece se afla la mare depărtare de localitatea pe care o

deservea, locuitorii preferând tranportul auto pâna la staţia Aghireşu-Fabrici, de unde îşi

continuau drumul pe calea ferată. În prezent există o singură staţie CFR, Aghireşu-Fabrici, cu

regim de oprire a trenurilor accelerat, o haltă în Aghireşu şi două puncte de oprire în Dorolţu

şi Macău, ce funcţionează fără personal care să elibereze bilete de călătorie.

Cea mai importantă staţie este Aghireşu-Fabrici, dezvoltată la un gabarit specific

zonelor industriale, dispune de 12 linii, din care în prezent două sunt închise total, iar două

parţial, instalaţii de încărcare-descărcare şi depozitarea produselor şi serveşte la formarea

trenurilor de marfă care transportă ipsos, caolin, nisip, dar şi alte produse la staţiile de

destinaţie. O altă activitate pe care o desfăşoară este cea de transport călători. Înainte de 1990

lunar erau 13-14 000 călători expediaţi, din care în jur de 200 deţineau abonamente de

călătorie lunare. După anul 1990 a crescut numărul de navetişti, fiind eliberate lunar 350

abonamente, iar în perioada anului şcolar se adaugă alte peste 100 abonamente eliberate

elevilor.

74

Problemele cu care se confruntă transportul pe calea ferată este cel legat de

infrastructură, de comunicaţie (se foloseşte vechiul tip, cu fire pe stâlp), restricţii de viteză pe

anumite tronsoane (40 km/h). Se are în vedere înlociurea vechiului mod de comunicaţie prin

folosirea fibrei optice, centralizarea electro-dinamică a staţiilor, electrificarea căii ferate

( conform proiectului în anul 2001 electrificarea ar fi trebuit să ajungă in staţia Aghireşu-

Fabrici, dar s-a oprit între Baciu şi Mera).

Iluminatul public s-a realizat în toate cele 11 sate ale comunei, s-au schimbat toate corpurile

de iluminat, cu corpuri de consum redus, s-au introdus senzori pentru cuplarea şi decuplarea

automată în funcţie de lumină.

Salubrizarea – până în anul 2000 evacuarea gunoiului menajer nu corespundea normelor de

protecţie a mediului. În prezent, evacuarea gunoiului menajer şi salubrizarea se face prin

intermediul firmei SALPREST S.A. Cluj-Napoca, în satele Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici şi în

perspectivă vor fi cuprinse şi celelalte sate ale comunei.

Telecomunicaţiile . Serviciile de poştă şi telecomunicaţii sunt prestate de două oficii poştale,

în Aghireşu-Fabrici şi Aghireşu, aparţinând de O. J. P. Cluj, cu un număr de 6 angajaţi. Există

de asemenea agenţii poştale în Macău, Inucu, Leghia, Ticu-Colonie, ce aparţin de O. P. R. -

Cluj (Oficiul de Poştă Rurală), fiecare cu câte un angajat.

Începând cu 1 ianuarie 2001 a intrat în funcţiune centala telefonică digitală. Odată cu

modernizarea centralei telefonice a crescut şi numărul de posturi telefonice instalate.

Referitor la telefonia mobilă, pe întreg teritoriul comunei există semnal pentru reţeaua

Orange, Conex şi Zapp.

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

In intervalul de timp octombrie 2007 – martie 2008, am efectuat un experiment

didactic cu 20 de elevi din clasa a IV-a, de la Scoala cu clasele I-VIII Aghiresu, jud. Cluj

Cu acest experiment mi-am propus sa verific urmatoarea ipoteza: daca profesorul

ghideaza un studiu studiu sistematic, prin exercitii bazate pe participare constienta si

motivata, atunci se pot forma la elevi capacitati de investigare, de cercetare stiintifica,

deprinderi de observare, de interpretare a datelor obtinute. Tema aleasa pentru a verifica

ipoteza a fost: ,,Studiul unor aspecte geografice cu elevii din ciclul primar in comuna

Aghiresu”, tema constituind si titlul lucarii prezente.

75

Obiectivele pe care mi le-am propus sa le realizez sunt:


Aghiresu





Continutul l-am structurat in 3 parti:

1. Studierea caracteristicilor naturale ale comunei Aghiresu – asezare

geografica, relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri

2. Studierea populatiei si a asezarilor umane – istoricul localitatii, evolutia

demografica, sistemul de asezari, invatamant, cultura, sanatate

3. Studierea evolutiei si restructurarilor in economia comunei Aghiresu –

agricultura, industrie, infrastructura tehnica

In demersul experimental elevii, organizati in perechi sau in grupuri de cate patru, au

avut de rezolvat urmatoarele tipuri de sarcini:

- sa extraga informatiile esentiale dintr-un continut si sa le sistematizeze si

sintetizeze in tabele

- sa completeze diagrame Venn

- sa sistematizaze informatiile in organizator de tip ciorchine

- sa sintetizeze informatiile in organizator de tip arbore

- sa prezinte informatia intr-un organizator grafic de tip piramidal

- sa prezinte aceeasi informatie in mai multe tipuri de organizatori grafici

- sa completeze un text lacunar

- sa extraga informatii de pe harta

- sa caracterizeze forme de relief

In alte sarcini de lucru, elevilor li s-a prezentat un organizator grafic, ei avand

sarcina de a interpreta informatia prezentata in acest mod.

In urma masurarii datelor cercetarii si a testului final, am ajuns la urmatoarele

concluzii:

1. In procent de 80% elevii si-au insusit tehnici de prelucrare si organizare a

informatiei, pe care le pot utiliza si pentru alte discipline.

2. S-au imbogatit si sistematizat cunostintele despre orizontul local.

3. Au intampinat dificultati in realizarea sarcinilor de lucru unde informatia

continea elemente de limbaj geografic mai putin accesibil ( ex.: rigole, ravene).

76

4. Au cooperat in interiorul grupului pentru realizarea sarcinilor.

Pe baza acestor concluzii pot afirma ca ipoteza se confirma si obiectivele propuse au

fost realizate.

REZUMAT

INTRODUCERE

Geografia este ştiinţa care implică o gamă largă de cunoştiinţe despre natură şi

societate, este cea mai clară ilustrare a obţinerii unor cunoştinţe noi despre realitarea

existentă, este aceea care ne ajută să răspundem la întrebarea “de ce?” în legătură cu o serie de

fenomene si procese care au loc în imediata apropiere sau în spaţii îndepărtate.

Lucrarea ,,Studiul unor aspecte geografice cu elevii din ciclul primar in comuna

Aghiresu este structurata in cinci capitole:

Capitol I: Coordonatele cercetarii

Capitolul II: Studierea caracteristicilor naturale ale comunei Aghiresu

Capitolul III Studierea populatiei si a asezarilor umane

77

Capitolul IV: Studierea evolutiei si restructurarilor in economia comunei

Aghiresu

Capitolul V: Concluzii

MOTIVATIA CERCETARII

Orizontul local cuprinde o suprafata conventionala sau unitatea teritoriala din preajma

unei localitati rurale sau urbane, unde elementele cadrului geografic natural se imbina cu

componentele social-economice, respectiv omul si activitatea sa.

Desfasurarea activitatilor cu elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de la

gandirea concreta la cea abstracta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru

exemplificare si experimentare, pentru intelegerea cauzalitatii fenomenelor si evolutia lor in

timp.

OBIECTIVELE CERCETARII


Aghiresu





IPOTEZA CERCETARII

Demersul experimental isi propune sa verifice urmatoarea ipoteza: daca profesorul

ghideaza un studiu sistematic, prin exercitii bazate pe participare constienta si motivata ,

atunci se pot forma la elevi capacitati de investigare, de cercetare stiintifica, deprinderi de

observare, de interpretare a datelor obtinute.

ESANTION DE SUBIECTI

În activităţile de studiere a mediului local au fost implicaţi 20 de elevi din clasa a IV-

a, cu vârsta cuprinsă ântre 10 şi 11 ani.

ESANTION DE CONTINUT

Pe parcusursul experimentului didactic am propus ca elevii să studieze mai multe

elemente de conţinut, specifice mediului local:

1) Condiţiile naturale ale localităţii Aghiresu: relief, hidrografie, clima, vegetaţie,

faună, soluri;

2) Istoricul localităţii Aghiresu

3) Populaţia şi caracteristicile aşezării;

4) Caracteristicile economiei localităţii Aghiresu: agricultură, industrie, turism,

transporturi, servicii.

78

SISTEMUL METODOLOGIC AL CERCETARII

Pentru colectarea datelor cercetării am utilizat metoda autoobservaţiei, metoda

observaţiei (sistematice), metoda observaţiei ca participant, experimentul

psihopedagogic/didactic, metoda anchetei, metoda analizei portofoliilor/a produselor activităţii

subiecţilor educaţiei, metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare,

metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă, metoda studiului de caz, metodele

sociometrice.

Pentru măsurarea datelor cercetării am utilizat numararea, clasificarea,

compararea/raportarea.

Pentru prelucrarea matematico-statistică şi interpretarea datelor cercetării am utilizat

diagrama de structura, diagrama de comparatie, tabele statistice.

ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI DIDACTIC

Pentru organizarea experimentului am ales tehnica esantionului/grup unic, care se

bazeaza pe utilizarea unui singur grup, caruia i se aplica variabila independenta,in cazul de

fata formarea de perechi sau grupuri noi pentru fiecare situatie de invatare, urmarindu-se si

cuantificandu-se variabila dependenta, capacitatea elevilor de adaptare si cooperare in situatii

noi, in diferite etape.

Prima etapa a constat in aplicarea testului initial , avand ca obiectiv verificarea

cunostintelor geografice referitoare la orizontul local.

A doua etapa consta in desfasurarea experimentului propus. Sub indrumarea mea

elevii au inceput studiul unor aspecte geografice ale comunei Aghiresu. Continutul este

structurat in 3 parti:

1. Studierea caracteristicilor naturale ale comunei Aghiresu – asezare

geografica, relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri

2. Studierea populatiei si a asezarilor umane – istoricul localitatii, evolutia

demografica, sistemul de asezari, invatamant, cultura, sanatate

3. Studierea evolutiei si restructurarilor in economia comunei Aghiresu –

agricultura, industrie, infrastructura tehnica

In demersul experimental elevii, organizati in perechi sau in grupuri de cate patru, au

avut de rezolvat urmatoarele tipuri de sarcini:

- sa extraga informatiile esentiale dintr-un continut si sa le sistematizeze si

sintetizeze in tabele

- sa completeze diagrame Venn

- sa sistematizaze informatiile in organizator de tip ciorchine

- sa sintetizeze informatiile in organizator de tip arbore

79

- sa prezinte informatia intr-un organizator grafic de tip piramidal

- sa prezinte aceeasi informatie in mai multe tipuri de organizatori grafici

- sa completeze un text lacunar

- sa extraga informatii de pe harta

A treia etapa cuprinde aplicarea testului final si formularea concluziilor in urma

analizarii, interpretarii si masurarii rezultatelor.

CONCLUZII

In urma analizarii, interpretarii si masurarii rezultatelor am ajuns la urmatoarele

concluzii:

1. In procent de 80% elevii si-au insusit tehnici de prelucrare si organizare a

informatiei, pe care le pot utiliza si pentru alte discipline.

2. S-au imbogatit si sistematizat cunostintele despre orizontul local.

3. Au intampinat dificultati in realizarea sarcinilor de lucru unde informatia

continea elemente de limbaj geografic mai putin accesibil ( ex.: rigole,

ravene).

4. Au cooperat in interiorul grupului pentru realizarea sarcinilor.

Bibliografie

Bocos, M. (2005), Teoria si practica cercetarii pedagogice, Editura Casa Cartii de

Stiinta, cluj-Napoca

Dulamă, M. E. (1996), Didactică geografică, Editura ,,Clusium”, Cluj Napoca.

Dulamă, M. E. (2001), Elemente din didactica geografiei, Editura ,,Clusium”, Cluj

Napoca.

Dulama, M. E. (2001), Demersuri didactice moderne in geografia regionala, Editura

„Clusium”, Cluj-Napoca

Dulama, M. E. (2001), Metodica predarii geografiei, Editura ,,Clusium”, Cluj-Napoca

Dulama, M. E. (2002), Modele, strategii si tehnici didactice activizante cu aplicatii in

geografie, Editura ,,Clusium”, Cluj-Napoca

Dulama, M. E. (2006), Metodologie didactica, Editura ,,Clusium”, Cluj-Napoca

80

Huluban, I. Todoran, R. (2003), Comuna Aghireşu- judeţul Cluj: aspecte din trecut şi

prezent, Editura Cartimpex, Cluj Napoca.

Ionescu, M. Radu, I. (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca.

Morariu, T. Savu, Al. (1970), Judeţul Cluj, Editura Academiei, Bucureşti.

Mureşan, P. (2000), Descrierea economică a localităţii Aghireşu, judeţul Cluj,

Lucrare de diplomă, Cluj Napoca.

Oprea, S. (1972), Monografia Comunei Aghireşu, Cluj Napoca.

Selagea, H. I. (2003), Monografia geografică a comunei Aghireşu, Lucrare de

diplomă, Cluj Napoca.

Stana, Doina, Rozsa, S. (2001), Restaurarea naturală a vegetaţiei în zona carierei

Aghireşu, jud. Cluj, Buletinul USAMV-CN nr. 56-2001.

Sturza, A. (2006), Restructurari geodemografice si socio-economice in comuna

Aghiresu, Lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I

* * * (1972) Industria minieră a judeţului Cluj- Monografie, Cluj Napoca.

* * * (1999) Studiul zonelor expuse riscurilor naturale din Jud. Cluj, comuna Aghireşu, SC

Minesa- Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere Cluj Napoca.

* * * (1998) PUG comuna Aghireşu, jud. Cluj, SC M-s-m PROGRAM SRL.

* * * (2002), Manualul de prezentare a Uzinei de Ipsos Aghireşu, Aghireşu-Fabrici.

* * * Arhiva Eploatării Miniere Aghireşu.

* * * Arhiva Primăriei Aghireşu, Raport privind efectuarea Recensământului populaţiei şi al

locuinţelor 2002.

81

Documents

graur licenta