Grile 2003

5/13/2018 Grile 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-2003 1/46

SUBIECTE PROPUSE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ 2003

UMF CAROL DAVILA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

*Atrofia crestelor alveolare (după Prelipceanu):A. Cea provocată prin presiuni este mai intensă

B. Cea provocată prin inactivitate este mai intensăC. Cea provocată prin pierderea dinţilor parodontotici este mai puţin accentuatăD. Crestele edentate prin pierderea dinţilor parodontotici devin mai lateE. Crestele edentate prin pierderea dinţilor cu carii complicate devin mai ascuţite

B2718; p. 15

*Rolul principal în apariţia sindromului articular Costen îl are (după Zarb ş.a. citaţi de Prelipceanu):A. Poziţia distalizată a condililor B. Compresiunea pe osul timpanalC. Compresiuni pe nervul auriculo-temporalD. Compresiuni pe nervul coarda timpanuluiE. Disfuncţia neuro-muscular ă

E.2718; p. 17

Cauzele periferice care contribuie la producerea bruxismului sunt (Prelipceanu):A. AnxietateaB. Obstacolele ocluzaleC. Contacte prematureD. Stări conflictuale

E.

Situaţii de tensiune provocate de activităţi profesionaleB, C2718; p. 14

Modificarea nefavorabilă a fizionomiei (după Prelipceanu) este o consecinţă a:A. Pierderii dinţilor frontali cu expunerea directă a spaţiului edentat în timpul vorbiriiB. Pierderii dinţilor frontali cu expunerea directă a spaţiului edentat în timpul râsuluiC. Pierderii dinţilor din zonele de sprijin lateraleD. Măririi DVO cu înfundarea buzelor E. Măririi DVO cu adâncirea şanţului labio-mentonier

A, B, C

2718; p. 11

Caracteristicile edentaţiei par ţiale de clasa a IV-a sunt determinate de următoarele aspecte:A. Breşă scurtă cu dinţi adiacenţi foarte bine implantaţiB. Breşă scurtă cu dinţi adiacenţi cu implantare deficitar ăC. Spaţii edentate lungi, limitate de stâlpi bine implantaţiD. Spaţii edentate lungi, limitate de stâlpi cu implantare deficitar ăE. Creasta alveolar ă edentată cu atrofie accentuată

A, C, E2718; p. 18, 26

*Inlay-urile sunt indicate pe dinţii:A. Cu coroana clinică cu înălţime medie



B. RotaţiC. ExtruzaţiD. Cu obturaţii cervicale mariE. Cu procese carioase întinse

A2818; p. 94

*Coroana Carlmichael (după Köber citat de Prelipceanu):A. Se obţine prin decuparea feţei vestibulare la o coroană ştanţatăB. Este o coroană turnatăC. Agregarea se face prin şanţuriD. Agregarea se face prin prezenţa şanţuluiE. Necesită o şlefuire mare din ţesuturile dentare

B2818; p. 87

Comparaţie între proteza fixă şi cea mobilizabilă (Prelipceanu):A. Redarea aspectului estetic se obţine mai uşor cu proteza mobilizabilăB. Termorecepţia este în general influenţată mai mult de punteC. Eficienţa masticatorie are o valoare redusă la proteza mobilizabilăD. Întreţinerea igienei se face mai uşor la proteza mobilizabilăE. Proteza mobilizabilă nu solicită dinţii ancor ă

A, C, D2818; p. 29

Forme generale de preparare a bonturilor (după Köber citat de Prelipceanu) sunt:A. Prepararea ecuatorială

B. Prepararea tangenţialăC. Prepararea cu pragD. Prepararea mixtăE. Prepararea excavată

B, C, D, E2818; p. 35-36

Plasarea marginii microprotezei se face:A. IndividualizatB. În funcţie de vârstăC. În funcţie de starea parodonţiului

D. În funcţie de necesităţile fizionomiceE. În funcţie de dotarea tehnico-materială

A, B, C, D2818; p. 44

*Alegerea suportului dento-parodontal al punţii se face în funcţie de:A. Valoarea funcţională a dinţilor restanţi pe aceeaşi arcadăB. Valoarea funcţională a dinţilor restanţi antagonişti edentaţieiC. Valoarea funcţională a dinţilor absenţiD. Exigenţele estetice ale pacientuluiE. Posibilităţile materiale ale pacientului

A2918; p. 127



*Elementele de agregare care pretind paralelism de maximă exigenţă:A. Coroanele turnate cu grosime dirijatăB. Coroanele din inel şi capacC. Coroanele ştanţateD. Coroanele de substituţieE. Coroanele par ţiale

E2918; p. 133

For ţele care se exercită asupra punţilor dentare dau următoarele solicitări:A. Mişcarea basculantăB. Mişcarea de r ăsucireC. Mişcarea de rotaţieD. Mişcarea de torsiuneE. Mişcarea de flexiune

A, B, D, E

2918; p. 126

Pe dinţii frontali cu malpoziţii discrete, care nu necesită corectarea anomaliei, se pot folosi caelemente de agregare:

A. Coroana mixtăB. Coroana de substituţieC. Onlay-ulD. Pinledge-ulE. Pinlay-ul

C, D, E29

18; p. 135

Relaţia dintre corpul de punte şi creasta alveolar ă laterală de la maxilar se realizează:A. SuspendatB. Tangenţial linear C. PunctiformD. SemişaE. Şa

B, D2918; p. 137

*Componenta fizionomică la coroana mixtă metalo-polimerică se termină (după Bratu):A. La unirea feţei vestibulare cu feţele proximaleB. Pe feţele proximale – vestibular faţă de ariile de contactC. Pe feţele proximale în dreptul ariilor de contactD. Pe feţele proximale – oral faţă de ariile de contactE. La unirea feţelor proximale cu faţa orală

B306; p. 45

*La pragul drept cu bizou, unghiul bizoului cu preparaţia vestibular ă este recomandabil să aibă (dupăBratu):

A. 45o

B. 60o

C. 120o



D. 135o

E. 160o

D306; p. 49

În amprentarea câmpurilor protetice pentru realizare coroanei mixte se pot folosi:A. PolisulfuriB. SiliconiC. PolieteriD. Hidrocoloizi reversibiliE. Hidrocoloizi ireversibili

A, B, C, D306; p. 62

Adeziunea optimă a aliajelor metalice la masele ceramice se obţine prin acţiunea următoarelor mecanisme:

A.

Microretenţii mecaniceB. For ţe magneticeC. For ţe Van der WaalsD. Legături ionice între oxizii de pe suprafaţa aliajului şi cei din masa ceramicăE. Legături chimice între acizii din masa ceramică şi elementele de la suprafaţa aliajelor

A, C, D306; p. 277

Pentru a obţine o componentă fizionomică cu rezistenţă mecanică maximă, la coroana mixtă aceastatrebuie să aibă o grosime:

A. De minimum 0,6-0,7 mm

B. De minimum 0,8-1 mmC. De minimum 1,2-1,4 mmD. De minimum 1,8-2 mmE. Grosimea trebuie să fie uniformă

D, E306; p. 360

*În cadrul metodelor de rezolvare în situaţii clinice de neparalelism a dinţilor stâlpi:A. Când sunt dinţi vitali şi dinţi devitali: axa de inser ţie va fi determinată de dinţii vitaliB. Când sunt dinţi vitali şi dinţi devitali: axa de inser ţie va fi determinată de dinţii devitaliC. Când sunt numai dinţi vitali: axa de inser ţie va fi determinată de dintele cel mai voluminos

D. Când sunt numai dinţi devitali: axa de inser ţie va fi determinată de dintele cel mai voluminosE. Când elementele de agregare sunt dinţi cu pivot radicular: axa de inser ţie va fi determinată de

r ădăcina cea mai voluminoasăA3118; p. 217-218

*Pentru a obţine paralelismul prin şlefuire f ăr ă periclitarea vitalităţii organului pulpar, axele deimplantare ale dinţilor stâlpi trebuie să formeze între ele un unghi de maximum:

A. 15o

B. 20o

C. 25o

D. 30o

E. 40o

D



3118; p. 220

Amprenta pentru corpul de punte (la punţile din elemente separate) trebuie să cuprindă:A. Bonturile preparateB. Elementele de agregare şi dinţii adiacenţi acestoraC. Creasta edentatăD. Dinţii antagoniştiE. Relaţiile intermaxilare de ocluzie

B, C, D, E3118; p. 223-224

Înregistrarea relaţiilor intermaxilare de ocluzie prin metoda ocluziei profilactice (Jüde şi colab. citaţide Prelipceanu):

A. Se aplică numai în situaţia unor ocluzii stabileB. Se poate aplica şi la ocluziile instabileC. Înregistrarea se face în R.C.

D.

Înregistrarea se face în I.M.E. Înregistrează relaţiile ocluzale dintre dinţii vecini bonturilor şi antagoniştii lor A, D3118; p.226-227

În cazul punţilor laterale, din cauza unor deficienţe de paralelism, se recomandă ca introducerea punţiisă se facă oblic:

A. La maxilar: întâi pe stâlpul mezialB. La maxilar: întâi pe stâlpul distalC. La mandibulă: întâi pe stâlpul mezialD. La mandibulă: întâi pe stâlpul distal

E. Atât la maxilar cât şi la mandibulă: întâi pe stâlpul distalA, D3118; p. 233

*În cadrul cronologiei dinţilor temporari, aceştia erup întâi la mandibulă şi apoi la maxilar, cu excepţia(Milicescu):

A. Incisivului centralB. Incisivului lateralC. CaninuluiD. Primului molar E. Molarului secund

B5317; p. 47

*Planul postlacteal (Milicescu):A. Se refer ă la rapoartele molare în plan transversalB. Se refer ă la rapoartele molare în plan verticalC. Este în treaptă uşor distalizată (cca. 2 mm)D. Este în treaptă uşor mezializată (cca. 2 mm)E. Nu realizează vreo treaptă

D5317; p. 77

Punctele antropometrice posterioare sunt:



A. Gonion (Go)B. Auriculare (Au)C. Sellae (S)D. Kondilion (Kdl)E. Spina nazală posterioar ă (NSP)

C, E5317; p. 24

Profilul convex poate fi generat de (Milicescu):A. Retrognaţia mandibular ăB. Proalveolodenţia superioar ăC. Proalveolodenţia bimaxilar ăD. Prodenţia superioar ăE. Prodenţia bimaxilar ă

B, C, D, E5317; p. 30

Formele arcadelor mai frecvent întâlnite (Milicescu):A. Forma de semicerc – la arcadele temporareB. Forma de parabolă – la arcada permanentă inferioar ăC. Forma de parabolă – la arcada permanentă superioar ăD. Forma de semielipsă – la arcada permanentă inferioar ăE. Forma de semielipsă – la arcada permanentă superioar ă

A, C, D5317; p. 59-60

*Contactul vârf cuspid – fund fosetă prezintă ca avantaj major:

A. Permite o libertate a contactelor dento-dentareB. Permite cea mai eficientă triturare a alimentelor C. Permite abrazarea fiziologică mai rapidă a reliefului ocluzalD. Permite modelara mai uşoar ă a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixeE. Permite adaptarea cu uşurinţă prin şlefuire selectivă a refacerilor proteice fixe

E3714; p. 20

*Contactul vârf cuspid – vârf cuspid:A. Este stabilB. Are eficienţă masticatorie mare

C. Protejează mucoasa jugală de r ănireD. La cuspizii vestibulari mandibulari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt

transmise în direcţia apexuluiE. La cuspizii vestibulari maxilari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise

în direcţia apexuluiD3714; p. 21-22

Un contact dento-dentar este patogen prin faptul că determină:A. Deraparea mandibulei faţă de maxilar B. Transmiterea for ţelor în afara axului lung al dinţilor C. Abraziunea patologicăD. Migr ări dentareE. Apariţia pungilor parodontale



A, B, C, D3714; p. 19

Cauza inocluziei sagitale (cu absenţa stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer ă la:A. Abraziune ad pallatumB. Înghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupţie incompletă)C. Înghesuirea incisivilor maxilari (cu erupţie incompletă)D. Deglutiţie atipicăE. Particularităţi rasiale

B, C, D3714; p. 23

Contactul dento-dentar în suprafaţă:A. Este funcţionalB. Este nefuncţionalC. În cele mai multe cazuri este stabil

D.

În cele mai multe cazuri este instabilE. Favorizează suprasolicitarea ocluzalăB, C, E3714; p. 22

*După Hellman în I.M. suprafeţele de contact sunt în număr de:A. 118B. 128C. 138D. 148E. 158

C3814; p. 144

*După teoria gnatologică lateralitatea se face cu:A. Ghidaj caninB. Ghidaj antero-lateralC. Ghidaj de grup lateral f ăr ă caninD. Ghidaj de grup lateral cu caninE. Făr ă contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar

A38

14; p. 146

După teoria funcţionalistă (PMS):A. Toţi subiecţii prezintă point centricB. Toţi subiecţii prezintă long centricC. Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral f ăr ă caninD. Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninulE. Lateralitatea se face cu ghidaj canin

B, D3814; p. 147

Stopurile ocluzale trebuie să fie multiple pentru asigurarea:A. Stabilităţii ocluzaleB. Uzurii (abraziunii) uniforme a dinţilor



C. Transmiterii solicitărilor în axul lung al dinţilor D. Repartizării uniforme a solicitărilor pentru fiecare dinteE. Unei deglutiţii fiziologice

B, D3814; p. 153

Interferenţele lucr ătoare în lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzală realizată necorespunzător la refacerile protetice:

A. Înălţimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulariB. Înălţimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilariC. Ghidaj canin prea deschisD. Ghidaj canin prea abrupt (vertical)E. Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar

A, B, C, E3814; p. 168

*Dinţii temporari funcţionează pe arcade aproximativ:A. 2-4 aniB. 4-6 aniC. 6-8 aniD. 8-10 aniE. 10-12 ani

C14; p. 599

*Adâncimea curbei sagitale, măsurată la nivelul molarului 1 inferior este:A. 1-3 mm

B. 2-3 mmC. 1-2 mmD. Mai mică de 1 mmE. Mai mare de 3 mm

A14; p. 629

Ariile de contact:A. Dispersează for ţele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzaleB. Dispersează for ţele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzaleC. Menţin continuitatea arcadelor dentare

D. Păstrează integritatea tisular ă a gingiei interdentareE. Permit mobilitatea fiziologică proprie fiecărui dinte

B, C, D, E14; p. 619-620

Ariile de contact la dinţii frontali se situează:A. Treimea incizalăB. Treimea medieC. Treimea cervicalăD. Treimea vestibular ăE. Treimea orală

A, D14; p. 621



Un overbite crescut se asociază cu:A. Cuspizi aplatizaţiB. Cuspizi bine reprezentaţiC. Curba sagitală accentuatăD. Curba sagitală ştearsăE. Curba transversală accentuată

B, C14; p. 638

*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:A. Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferioriB. Cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferioriC. Marginile incizale ale dinţilor frontali inferioriD. Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superioriE. Cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori

C

364; p. 657

*Cel mai funcţional contact dento-dentar este:A. Vârf cuspid-planşeu fosăB. TripodicC. Vârf cuspid-vârf cuspidD. Vârf cuspid-versant fosăE. În suprafaţă

B364; p. 658

Fiecare dinte are contact cu doi antagonişti cu excepţia:A. Incisivului central superior B. Incisivului central inferior C. Molarului 3 superior D. Molarului 3 inferior E. Caninului inferior

B, C364; p. 655

Următoarele contacte sunt funcţionale:

A. TripodicB. Vârf cuspid-planşeu fosăC. Vârf cuspid-vârf cuspidD. Vârf cuspid-versant fosăE. În suprafaţă

A, B364; p. 658

Raportul psalidodont presupune:A. Overbite de 1-3 mmB. Overbite de 1/2-1/3 din faţa vestibular ă a dinţilor frontali inferioriC. Overbite mai mic de 1 mmD. Overbite mai mare de 3 mmE. Overjet 0



A, B364; p. 663

*Materialele bucoplastice sunt materiale de amprentă:A. Rigide ireversibileB. Semirigide ireversibileC. Rigide reversibileD. Elastice ireversibileE. Elastice reversibile

C325; p. 284

*Gelificarea hidrocoloidului ireversibil este inhibată de:A. Sulfatul de calciuB. Carbonatul de magneziuC. Fluorura de sodiu

D.

TalculE. Fosfatul trisodicE325; p. 318

Siliconii de condensare conţin:A. Silice piroliticăB. Bioxid de titanC. Octoat de staniuD. Ortosilicat de etilE. Acid cloroplatinic

A, B, C, D325; p. 340

Polieterii au proprietăţile:A. Sunt hidrofobiB. Sunt hidrofiliC. Au stabilitate dimensională mai mică decât siliconii de adiţieD. Au stabilitate dimensională mai mică decât siliconii de condensareE. Au rigiditate mare

B, C, E32

5; p. 348

Priza pastei ZOE este accelerată de:A. Oxid de zincB. EugenolC. Acetatul de zincD. Clorura de magneziuE. Uleiul de in

C, D325; p. 294

*Cimentul FOZ are următoarele proprietăţi, cu excepţia:A. Structur ă poroasăB. Opacitate



C. pH iniţial acidD. Aderenţă chimicăE. Coroziune în mediu bucal

D125; p. 62

*Cimenturile pe bază de hidroxid de calciu au proprietăţile:A. Conductivitate termică crescutăB. Rezistenţă la compresiune crescutăC. Solubilitate în apă scăzutăD. Se aplică în strat grosE. Stimulează neodentinogeneza

E125; p. 147

Cimenturile cu ionomeri de sticlă sunt indicate:

A.

Fixarea restaur ărilor protetice indirecteB. Obturaţii de bazăC. Coafaj directD. Obturaţii în cavităţi de clasa a II-aE. Obturaţii în cavităţi de clasa a V-a

A, B, E125; p. 141-142

R ăşinile diacrilice compozite au proprietăţile:A. Absorb apaB. Se contractă în timpul polimerizării

C. Sunt dizolvate de acidul fluorofosfatD. Ader ă chimic la smalţ şi dentinăE. Au efect anticariogen

A, B, C, E125; p. 217-219

Argintul din compoziţia amalgamului măreşte:A. ExpansiuneaB. Rezistenţa mecanicăC. FluajulD. Duritatea

E. Timpul de prizăA, B125; p. 234

*Contractul dintre Casa de Asigur ări de Sănătate şi medic încetează în următoarele situaţii:A. Medicul renunţă la calitatea de membru al Colegiului Medicilor din RomâniaB. Medicul întrerupe activitatea pe o perioadă mai mare de 6 luniC. Medicul nu începe activitatea în termen de cel mult 1 lunăD. Nici una din cele de mai susE. Toate cele de mai sus

A5421; p. 12



*Următoarele categorii de persoane sunt exceptate de la asigurarea de sănătate obligatorie:A. Cetăţeni str ăini cu domiciliul temporar în ţar ăB. Cetăţeni români cu domiciliul în ţar ăC. Cetăţeni str ăini şi apatrizii care au reşedinţa în RomâniaD. Persoanele aflate în întreţinerea unei persoane asigurateE. Persoanele cu handicap

A5421; p. 2

Calitatea de asigurat încetează în următoarele condiţii:A. Pierderea cetăţenieiB. Pedeapsa privativă de libertateC. Concediu medicalD. Arest preventivE. Pierderea dreptului de reşedinţă în ţar ă

A, E54

21; p. 3Precizaţi categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate, f ăr ă plata contribuţiei:

A. Tineri după 26 de aniB. Persoanele ce beneficiază de Legea 118/1990, Legea 44/1994, Legea 42/1990C. Persoanele cu handicap care nu realizează venituriD. Copii şi tineri sub 26 de ani care nu realizează venituriE. Toate cele de mai sus

B, C, D5421; p. 2

Din categoria serviciilor medicale ambulatorii fac parte:A. Stabilirea diagnosticuluiB. Tratamentul medicalC. RecuperareD. Medicamente şi materiale sanitareE. Nici una din cele de mai sus

A, B, C, D5421; p. 7

*La care dintre următorii dinţi permanenţi închiderea (maturizarea) apexului se realizează la 2 anidupă erupţie:

A. Incisivul centralB. Incisivul lateralC. Caninul superior D. Premolarul unuE. Molarul de minte

D220; p. 34

*La vârsta de 1 an şi 7 luni erupe:A. Primul molar temporar inferior B. Incisivul lateral superior C. Caninul inferior D. Incisivul lateral inferior E. Primul molar temporar superior



C220; p. 26

Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin următoarele:A. Se realizează în două etape caracteristiceB. În prima etapă erup incisiviiC. Primul dinte care erupe este incisivul central inferior D. Primul molar erupe mai devreme decât caninulE. Caninul erupe mai devreme decât primul molar

B, C, D220; p. 26

Despre erupţia dinţilor permanenţi sunt corecte următoarele:A. Între 6 şi 7 ani erup primii molari permanenţiB. Între 9 şi 12 ani erup caninii şi premolariiC. Ordinea în care apar diferitele grupe dentare este supusă unor variaţii extrem de largi

D.

Incisivii laterali superiori erup mai devreme decât lateralii inferioriE. Molarii secunzi erup la vârsta de 12-13 aniA, B, C, E220; p. 30

Despre dinţii natali sunt corecte următoarele afirmaţii:A. Sunt prezenţi pe arcadă în momentul naşteriiB. Erup în prima lună de viaţăC. Se întâlnesc relativ frecventD. Pot prezenta defecte de structur ăE. Una din cauze este poziţia superficială, imediat sub mucoasa bucală, a germenului dentar

A, D, E220; p. 28

Despre utilizarea clătirilor cu soluţii fluorate în prevenirea cariei dentare sunt corecte următoareleafirmaţii:

A. Se pot face clătiri zilniceB. Se poate utiliza soluţia neutr ă de fluorur ă de sodiu 0,2%C. Au cost ridicatD. Sunt greu de aplicat în colectivităţile de copiiE. Au efecte apreciabile în reducerea cariei

A, B, E

520; p. 238

Despre administrarea tabletelor fluorate sunt corecte următoarele afirmaţii:A. Reprezintă o metodă de prevenire a cariei dentareB. Se administrează cu uşurinţă în colectivităţi foarte largiC. Permit realizarea unei dozări zilnice foarte exacteD. Doza zilnică se alege în raport cu vârsta individuluiE. Se pot administra la femeia gravidă în ultimele 3 luni de sarcină

A, C, D, E520; p. 234, 236

Despre administrarea antibioticelor în prevenirea cariei dentare sunt corecte următoarele:A. Se folosesc în unele cazuri speciale



B. Se administrează pe perioade lungi de timpC. Penicilina poate fi încorporată în pastele de dinţi într-o anumită propor ţieD. Pot genera unele efecte secundareE. Nu determină apariţia rezistenţei la antibioticele respective

A, C, D520; p. 224

*Preparatul ELMEX folosit în prevenirea cariei dentare este:A. Un antibioticB. O enzimă

C. O combinaţie anorganică de fluor D. O combinaţie între clorhexidină şi dextranazăE. O combinaţie organică de fluor

E520; p. 224, 225, 237, 238

*Care dintre următoarele afirmaţii privind fluorizarea apei ca metodă de prevenire a cariei dentare nueste corectă:A. Este metoda cea mai ieftinăB. Este metoda cea mai eficientăC. Necesită distribuire centralizată a apeiD. Nu necesită dispozitive speciale pentru solubilizare în sezonul receE. Necesită aparatur ă specială

D520; p. 235

În pregătirea cavităţii de clasa a II-a la dinţii temporari, la realizarea cavităţii orizontale, se respectă

următoarele deziderate:A. Se întâlneşte cu cavitatea verticală printr-un istm îngustB. Marginile de smalţ se bizotează în unghi de 30o

C. Se menajează zona coarnelor pulpareD. Pereţii verticali se întâlnesc în curburi largiE. Zona istmului (întâlnirea dintre peretele pulpar şi cel parapulpar) se teşeşte

C, D, E620; p. 102, 103

*Caria ocluzală la dinţii temporari este mai frecventă:A. La orice vârstă

B. După vârsta de 5-6 aniC. După vârsta de 4-5 aniD. Până la vârsta de 4-5 aniE. La vârsta de 5-6 ani

D620; p. 101

*La cavitatea de clasa a II-a pe dinţii temporari, bizotarea pragului gingival se face:A. În unghi de 30o

B. În unghi de 45o

C. Cu freza cilindro-conică din carbur ă de tungstenD. Cu piatra flacăr ăE. Cu nici unul din instrumentele rotative enumerate

E



620; p. 103

În cazul cariilor simple pe dinţii temporari, după pregătirea cavităţilor, pentru tratamentul plăgiidentinare se pot utiliza:

A. Hidroxid de calciuB. Nitrat de argint redus cu hidrochinonăC. Mijloace complet neiritanteD. Pastă Walkhoff E. Paraformaldehidă

A, C620; p. 107, 119

Despre pregătirea cavităţii de clasa I pe dinţii temporari sunt corecte următoarele afirmaţii:A. Pregătirea cavităţii ridică puţine problemeB. Conturul cavităţii înglobează întregul sistem de şanţuri şi foseteC. Pereţii dentinari verticali se întâlnesc în unghiuri bine exprimate

D.

Pereţii verticali sunt divergenţi spre ocluzalE. Se poate realiza prin folosirea alternativă a instrumentarului de mână şi a celui rotativA, B, E620; p. 101, 107

În pulpita acută seroasă la dinţii temporari durerea are următoarele caracteristici:A. Este spontanăB. Este provocatăC. Este de scurtă duratăD. Are intensitate redusăE. Este de intensitate apreciabilă

A, B, C, E720; p. 111

Avantajele tehnicilor vitale folosite în tratamentul pulpar al dinţilor temporari sunt:A. Sunt tehnici simple de lucruB. Permit efectuarea tratamentului în şedinţe succesiveC. Sunt uşor acceptate de copil („nu sunt şocante”)D. Tratamentul pulpar poate fi încheiat într-o singur ă şedinţăE. Se pot aplica la majoritatea formelor clinice de pulpite

A, D, E7

20; p. 114, 115, 118

Despre înlocuitoarele de arsenic folosite în pulpotomia devitală la dinţii temporari sunt corecteurmătoarele:

A. Au acţiune rapidăB. Au acţiune lentăC. Difuzează prin dentinăD. Nu difuzează prin dentinăE. Produc întotdeauna insensibilizare pulpar ă completă

B, D720; p. 119

*În compoziţia formocrezolului – formula lui Buckley – folosit în tratamentul inflamaţiei pulpare ladinţii temporari intr ă:



A. EugenolB. MentolC. Camfor D. FenolE. 15% glicerină în apă

E720; p. 115

*Care dintre următoarele materiale se utilizează pentru pregătirea pastei Walkhoff folosită în obturareacanalelor radiculare la dinţii temporari:

A. IodoformB. EugenolC. Apă distilatăD. Ser fiziologicE. Tricrezolformalină

A7

20; p. 121Parodontita apicală acută la dinţii temporari se caracterizează prin:

A. Prezenţa dureriiB. Absenţa dureriiC. Durerea are intensitate variabilăD. Există modificări radiologice limitate la spaţiul interradicular E. Modificările radiologice sunt extinse

A, C820; p. 128

Parodontita apicală cronică la dinţii temporari se caracterizează prin:A. Durerea poate lipsi completB. Pot exista modificări osoaseC. Procesul de osteită poate fi localizat interradicular D. Procesul de osteită are tendinţa de delimitareE. Procesul de osteită are tendinţa la extindere

A, B, C, E820; p. 128, 129

În tratamentul gangrenei pulpare la dinţii temporari se pot folosi următoarele metode:A. Extracţia

B. Deschiderea largă a procesului carios şi dinte lăsat deschisC. Pulpectomia devitalăD. Tratamentul în stilul unei amputaţiiE. Tratament mecanic, sterilizare şi obturarea canalelor radiculare

A, B, D, E820; p. 136,139,140

*Pentru dezinfectarea şi sterilizarea canalelor radiculare la dinţii temporari cu cangrenă se pot utiliza:A. Paste cu antibioticeB. Agenţi fiziciC. Înlocuitoare de arsenicD. FormocrezolE. Manitol

A



820; p. 136, 216

*Tratamentul mecanic la dinţii temporari cu gangrenă prezintă următoarele caracteristici:A. Se efectuează până la apexB. Se face cu ace Kerr C. Constă în evacuarea în totalitate a conţinutului necroticD. Se îndepărtează toată dentina radicular ă ramolită până se ajunge la dentină dur ăE. Este urmat de sterilizarea canalelor cu agenţi fizici

B820; p. 136

*Persistenţa durerii provocate timp de câteva minute după îndepărtarea excitantului o întâlnim în:A. Hiperemia preinflamatorieB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Pulpita acută seroasă totalăD. Pulpita acută purulentă par ţială

E.

Pulpita acută purulentă totalăA910; p. 31

*Concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentinei se întâlneşte în:A. Hiperemia preinflamatorieB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Pulpita acută seroasă totalăD. Pulpita acută purulentă par ţialăE. Pulpita acută purulentă totală

B

910; p. 33

Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu:A. Caria simplăB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Hiperestezia dentinar ăD. Parodontita apicală acută hiperemicăE. Hipersensibilitatea dentinar ă

B, C, E910; p. 31

Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute seroase totale se face cu:A. Hiperemia preinflamatorieB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Nevralgia de trigemenD. Parodontita apicală acută seroasăE. Pulpita acută purulentă totală

B, D, E910; p. 36

Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente par ţiale se face cu:A. Parodontita apicală acută purulentăB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Nevralgia de trigemen



D. Parodontita apicală acută seroasăE. Pulpita acută purulentă totală

B, E910; p. 39

*În ce situaţii se poate instala necroza pulpar ă ca urmare a acţiunii unor spasme vasculare hipoxiante:A. Maladia ReynaudB. DiabetC. ArteriteD. Avitaminoza CE. Arterioscleroză

A1310; p. 54

*În ce situaţii se poate instala necroza pulpar ă ca urmare a modificării permeabilităţii vasculare:A. Viroze

B.

Tromboza arterialăC. Avitaminoza AD. Boala ReynaudE. Hipotensiunea arterială

C1310; p. 54

Necroza chimică a pulpei dentare poate fi cauzată prioritar de:A. NaOClB. ClorhexidinăC. KOH

D. AntiforminăE. AlcoolA, C, D1310; p. 56

Necroza de colicvaţie se caracterizează prin:A. Masă pulpar ă semilichidăB. Teste de vitalitate fals negativeC. Extirpare pulpar ă rapidăD. Teste de vitalitate fals pozitiveE. Rezistenţa pulpei la acţiunea litică a antiforminei

A, D1310; p. 58

Necroza de coagulare este cauzată de:A. TripsinăB. FenolC. ArsenicD. PapainăE. Troximetilen

B, C, E1310; p. 58



*Dezechilibrarea locală a parodonţiului apical prin demineralizare este consecinţa sustragerii sau blocării ionilor de:

A. Radicali carbonatB. K C. MgD. Radicali fosfatE. Radicali sulfat

D1410; p. 65

*Agenţii microbieni cel mai frecvent implicaţi în declanşarea unei parodontite apicale acute abortivesunt:

A. ActinomiceteleB. LevurileC. StreptocociiD. StafilocociiE. Microorganismele anaerobe gram negative

C1410; p. 65

Cu ce afecţiuni se face diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute abortive:A. Pulpita acută seroasă totalăB. Pulpita acută purulentă totalăC. Parodontita apicală acută purulentăD. Parodontita apicală acută seroasăE. Parodontita apicală cronică recidivantă

A, B, D, E14

10; p. 67

Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se face pe baza următoarelor semne clinice:A. Durere cu caracter acutB. Teste de vitalitate fals negativeC. Teste de vitalitate fals pozitiveD. Febr ăE. Percuţie axială dureroasă

A, D, E1410; p. 69

Cu ce afecţiuni se face diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute purulente:A. Nevralgiile de trigemenB. Pulpita acută purulentă totalăC. Osteomielitele maxilareD. Foliculita dinţilor incluşiE. Parodontita apicală cronică recidivantă

C, D1410; p. 73

*Care este metoda terapeutică cu cele mai largi aplicaţii în pulpita acută seroasă par ţială:A. Coafajul directB. Amputaţia vitalăC. Extirparea vitalăD. Extirparea devitală



E. Amputaţia devitalăC1510; p. 94

*Care este indicaţia terapeutică în pulpita acută purulentă totală:A. Extirparea vitală aseptico-antisepticăB. Amputaţia vitalăC. Extirparea vitală aseptico-biologicăD. Extirparea devitalăE. Amputaţia devitală

A1510; p. 94

Substanţele protectoare cu adaos de antiseptice folosite în coafajul direct sunt:A. TimozinB. Cianodent

C.

CitronellolD. Eugenat de zinc + timolE. Folie de teflon

A, C1510; p. 98

Indicaţiile amputaţiei vitale sunt:A. Hiperemia preinflamatorieB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Pulpita acută seroasă totalăD. Pulpita acută purulentă par ţială

E. Pulpita acută purulentă totalăA, B1510; p. 102

Indicaţiile amputaţiei devitale sunt:A. Necroza pulpar ăB. Pulpita acută seroasă par ţialăC. Pulpita acută seroasă totalăD. Pulpita acută purulentă par ţialăE. Pulpita acută purulentă totală

B, C

1510; p. 103

*Care monoradiculari pot prezenta 2 canale:A. Incisivul central superior B. Incisivul lateral superior C. Caninul superior D. Primul premolar inferior E. Al doilea premolar inferior

E1610; p. 122

*Care este frecvenţa optimă utilizată în tratamentul endodontic ultrasonic:A. 20.000 Hz



B. 25.000 HzC. 30.000 HzD. 35.000 HzE. 40.000 Hz

B1610; p. 131

Indicaţiile ozonoterapiei sunt:A. Gangrena pulpar ă simplăB. Pulpita acută seroasă totalăC. Pulpita acută purulentă totalăD. Pulpita cronică deschisă ulceroasăE. Pulpita cronică închisă propriu-zisă

A, C, D1610; p. 171

Care pluriradiculari pot prezenta 2 canale în aceeaşi r ădăcină:A. Molarul de 6 ani superior B. Molarul de minte superior C. Molarul de 12 ani inferior D. Primul premolar superior E. Molarul de minte inferior

A, C1610; p. 122-123

Cu ce antiseptice este compatibilă folosirea alternativă a tratamentului enzimatic endodontic:A. Tricrezolformalină

B. NaOClC. P-monoclorfenol camforatD. ClorhexidinăE. Soluţie apoasă iodo-iodurată 2%

B, C1610; p. 158

*Care este turaţia recomandată acului Lentulo pentru asigurarea unei obturaţii optime a canaluluiradicular:

A. 200-400 rpmB. 600-800 rpm

C. 1.000-1.200 rpmD. 1.400-1.600 rpmE. 2.500-3.000 rpm

B1710; p. 176

*În ce afecţiune este contraindicat Biocalexul :A. Gangrena pulpar ă simplăB. Parodontita apicală cronică fibroasăC. Parodontita apicală cronică difuză progresivăD. Parodontita apicală acută abortivăE. Granulomul epitelial

D17



10; p. 176

Dezavantajele obturaţiei de canal prin cimentarea unui con unic calibrat la apex sunt:A. Solubilitatea sigilanţilor B. Incompatibilităţile chimice cu sigilanţiiC. Coeficientul de dilatare termică diferit de al sigilanţilor D. Ineficienţa sigilării printr-un singur conE. Persistenţa unor segmente ale canalului insuficient obturate cu sigilant

A, D, E1710; p. 179

Avantajele condensării laterale la rece a gutapercii sunt:A. Omogenitatea obturaţieiB. Succes clinic în timpC. Etanşeizarea perfectă a canalului în resorbţiile radiculare interneD. Rapiditatea execuţieiE. Sigilare superioar ă tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex

B, E1710; p. 184

Contraindicaţiile condensării termomecanice a gutapercii sunt:A. Canalele îngusteB. Dinţii permanenţi în perioada de formare a r ădăciniiC. Resorbţiile radiculare externeD. Canalele curbeE. Canalele ovale

A, D17

10; p. 195

*Intensitatea manifestărilor clinice în obturaţiile de canal cu depăşire este maximă în cazul:A. AH 26B. Eugenat de zinc iodoformatC. ForedentD. N 2E. Riebler

B1810; p. 211

*Ce antibiotic se recomandă în tratamentul pe cale generală al parodontitei apicale acute exudativeseroase:

A. PenicilinaB. StreptomicinaC. EritromicinaD. NeomicinaE. Bacitracina

A1810; p. 213

Tratamentul parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive unei inflamaţii pulpare presupune:A. Pansament arsenicalB. Extirparea pulpeiC. Drenaj endodontic



D. Pansament oclusiv cu antisepticeE. Pansament oclusiv cu antibiotice

B, D, E1810; p. 210

Tratamentul parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive unei gangrene pulpare simple presupune din prima şedinţă:

A. Tratament biomecanic de canalB. Lavaje endodonticeC. Drenaj endodonticD. Pansament oclusiv cu antisepticeE. Pansament oclusiv cu antibiotice

A, B, E1810; p. 210

Care materiale de obturaţie de canal dau cel mai rar reacţii parodontale apicale în caz de depăşiri:

A.

Cimentul fosfat de zincB. AH 26C. EponD. AralditE. Pastele Rockle’s

A, B, C, D1810; p. 211

*Mucoasa gingivală este:A. SenzorialăB. Jugală

C. Alveolar ăD. De că ptuşireE. Masticatorie

E38; p. 24

*Adâncimea medie a şanţului gingival este de:A. 1 mmB. 1,5 mmC. 1,6 mmD. 1,8 mm

E. 3 mmD38; p. 34

Creşteri ale volumului lichidului din şanţul gingival se produc:A. DimineaţaB. În cursul masticaţieiC. În timpul sarciniiD. În perioada vindecării după intervenţii chirurgicaleE. În sindromul GOUJEROT-SJOGREN

A, B, C, D38; p.34



Teoria sistemului vâsco-elastic privind funcţia desmodonţiului de preluare a solicitărilor dentareatribuie rolul principal:

A. Fenomenului de tixotropieB. Sângelui din vaseC. Lichidului extracelular D. Ligamentelor supraalveolareE. Ligamentului periodontal

B, C38; p. 52

Implantarea unui dinte depinde de:A. Lungimea r ădăcinilor B. Riscul relativ de îmbolnăvire parodontalăC. Propulsia celular ă din desmodonţiuD. Numărul r ădăcinilor şi gradul de divergenţă al acestoraE. Suprafaţa r ădăcinilor

A, D, E

38; p. 53

*În reacţia de hipersensibilitate umorală de tip I (anafilactic) asociată parodontitelor marginale croniceeste implicată imunoglobulina:

A. IgAB. IgGC. IgMD. IgDE. IgE

E19

8; p. 81

*Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale în forma sa distructivă este:A. Factorul microbianB. Caria dentar ăC. EdentaţiaD. ParafuncţiileE. Trauma ocluzală

A198; p. 63

Mecanismele directe de patogenitate microbiană în boala parodontală constau în:A. Invazia în ţesuturi a bacteriilor B. Elaborarea de exotoxineC. Modificări ale r ăspunsului imun nespecificD. Modificări ale r ăspunsului imun specificE. Acţiunea metaboliţilor toxici

A, B, E198; p. 71

Care din următoarele teorii asupra formării tartrului sunt explicate prin acţiune predominantenzimatică:

A. Creşterea pH-ului salivar B. Precipitarea proteinelor C. Sedimentarea prin acţiune microbiană



D. Acţiunea fosfatazei acideE. Acţiunea esterazei

D, E198; p.88-89

Modificările adaptative ale structurilor parodontale faţă de acţiunea traumei ocluzale cronice constauîn:

A. Creşterea mobilităţii dentare dar nu în limite patologiceB. Avulsia rapidă a dinţilor C. Fisuri ale osului alveolar D. Lărgirea spaţiului dento-alveolar E. Îngroşarea laminei dura

A, D, E198; p. 91

*Care din următoarele substanţe este un colorant vegetal hidrosolubil:

A.

Albastrul de metilenB. Soluţia LugolC. Fucsina bazicăD. Hematoxilina-eozinaE. Eritrozina

E208; p. 114

*Prin anamneza bolnavului parodontopat se obţin date privind:A. Starea de resorbţie verticală a osului alveolar B. Starea de atrofie orizontală a osului alveolar

C. Motivele prezentăriiD. ParodontometriaE. Adâncimea pungilor parodontale

C208; p. 102

Parodontometria este o metodă clinică prin care se măsoar ă:A. Retracţia gingivalăB. Mobilitatea dentar ă prin mijloace clinice curenteC. Mobilitatea dentar ă cu instrumentar de înaltă precizieD. Adâncimea pungilor parodontale

E. Riscul relativ de îmbolnăvireA, B, D208; p. 108

Indicele de placă Silness şi Löe se caracterizează prin:A. Colorarea uşoar ă a plăcii bacterieneB. Colorarea cu dificultate a plăcii bacterieneC. Este un indice de inflamaţie parodontalăD. Se realizează cu uşurinţăE. Poate fi utilizat în studii epidemiologice ale unor comunităţi mari de persoane

D, E208; p. 110



Care din următoarele valori prin care se codifică indicele cerinţelor de tratament parodontal alcolectivităţii (CPITN) sunt adevărate:

A. Valoarea 3 pentru tartru supragingivalB. Valoarea 4 pentru tartru subgingivalC. Valoarea 1 nici un semn de îmbolnăvireD. Valoarea 1 pentru sângerare gingivală la atingerea cu sondaE. Valoarea 4 pentru pungi parodontale adânci de 6 mm sau mai mult

D, E208; p. 113

*În clasificarea îmbolnăvirilor parodonţiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucureşti parodontita marginală agresivă rapid progresivă este:

A. O gingivită hiperplazică avansatăB. O gingivo-stomatită subacutăC. O afecţiune care apare la copiiD. O afecţiune care apare la adultE. O afecţiune caracteristică manifestărilor gingivo-parodontale în SIDA

D218; p. 123

Criteriile care stau la baza clasificării îmbolnăvirilor parodonţiului marginal a Catedrei deParodontologie din Bucureşti sunt:

A. Mecanismul de producere al bolii parodontaleB. Vârsta pacienţilor C. Sexul pacienţilor D. Gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginalE. Aspectul clinic al gingiei

A, D

218; p. 121

În clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucureşti a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal suntcuprinse:

A. Gingivita cronică simplă, de cauză microbianăB. Gingivita hiperplazică prin inflamaţie microbianăC. ParodontozaD. Parodontita juvenilăE. Parodontita distrofică

A, B, D, E21

8; p. 123

*În gingivita cronică simplă, de placă bacteriană cu tendinţe de tip proliferativ consistenţa gingiei este:A. Mai redusăB. Uşor depresibilăC. Mult crescută faţă de normalD. Mai fermă

E. Nemodificată faţă de normalD228; p. 127

*Principalul semn clinic obiectiv în gingivita cronică, simplă, necomplicată este:A. Sângerarea gingivalăB. Culoarea roşie



C. TumefacţiaD. Modificarea aspectului suprafeţei gingivaleE. Modificarea consistenţei gingiei

A228: p. 127

În gingivita alergică:A. Consistenţa gingiei este moale, friabilăB. Frecvent apar semne de cheilită şi glosităC. Gingia are o culoare roşie intens care se continuă de cele mai multe ori dincolo de joncţiunea

mucogingivalăD. Gingia este de volum crescut cu aspect uşor granular E. Gingia sângerează cu uşurinţă la atingere şi masticaţie

A, B, D, E228: p. 127

În producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt descrişi următorii factori favorizanţi:A. Expunerea la soareB. PericoronariteleC. Ciclul menstrualD. Fumatul excesivE. Vaccinări

B, D228; p. 144

Principalele semne clinice din gingivita hiperplazică din leucemie sunt:A. Dureri insuportabile cu caracter nevralgiform

B. UlceraţiiC. Gingivoragii precoceD. Hiperplazie gingivalăE. Avulsia dinţilor

B, C, D228; p. 134

*Parodontita prepubertar ă este asociată unei boli generale care poate fi:A. Anemia hipocromă

B. Neutropenia sau granulocitopeniaC. Maladia Hodkin

D. TalasemiaE. Sarcoidoza

B238; p. 155

*Cărei afecţiuni i s-a atribuit cel mai frecvent şi în mod incorect termenul de „parodontoză”(periodontoză), actualmente fiind cunoscută etiologia microbiană şi posibilităţile de tratament eficientantimicrobian ale acestei boli?

A. Gingivita cronică simplăB. Gingivita alergicăC. Parodontita marginală cronică profundă agresivă, rapid progresivăD. Parodontita prepubertalăE. Parodontita juvenilă

E



238; p. 155-156

În parodontita marginală cronică superficială principalele semne histopatologice în epiteliu sunt:A. Vasodilatarea pasivăB. Degenerescenţa filetelor nervoaseC. HiperkeratozaD. ParakeratozaE. Segregaţie celular ă în stratul cornos

C, D238; p. 152

Semne subiective în parodontita marginală cronică superficială sunt:A. Prurit gingivalB. Usturimi gingivaleC. Retracţie gingivalăD. Hipertrofie gingivală

E.

Hiperplazie gingivalăA, B238; p. 153

Parodontita prepubertală poate fi asociată cu boli ca:A. DiabetB. Sindromul Papillon-LefevreC. Sindromul Chediak-HigashiD. EpilepsieE. Hipofosfatazia

B, C, E

238; p. 155

*Dintre manifestările gingivo-parodontale la bolnavi SIDA se descriu:A. Leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos, de dimensiuni mici şi evoluţie tipică spre

vindecareB. Coloraţii brun-maronii din insuficienţa corticosuprarenalăC. OsteomieliteD. Eritemul gingival linear sau gingivita HIVE. Gingivite alergice

D24

8; p. 163

*Infecţiile micotice ca manifestări bucale la bolnavi SIDA apar într-o propor ţie de:A. 20%B. 40%C. 60%D. 70%E. 90%

E248; p. 163

Candidozele bucale în SIDA se pot manifesta sub formă de:A. Eritem gingival linear B. Cheilita angular ă



C. Candidoza eritematoasăD. Leucoplazia viloasăE. Celulite perimaxilare

B, C248; p. 164

În cadrul manifestărilor bucale următoarele pot constitui un semn al infecţiei HIV:A. Leziuni aftoase cu evoluţie atipică cu ulceraţii mari cu margini neregulate, delabrante, extrem

de dureroase, lipsa tendinţei de vindecareB. Leziuni herpetice mai vechi de o lunăC. Granulomul sarcoidalD. Gingivita hiperplazică din granulomatoza WEGENER E. Peteşii şi vezicule hemoragice

A, B248; p. 164

În cursul infecţiei HIV, cu manifestări gingivo-parodontale şi orale starea generală poate fi alterată prin:A. Febr ăB. Tuse persistentăC. Creştere în greutate până la obezitateD. Scădere în greutateE. Astenie

A, B, D, E248; p. 164

*În abcesul parodontal marginal durerile sunt uneori mai intense, localizate, fiind consecin ţa unor

complicaţii supraadăugate ca:A. OtitaB. Artrita temporo-mandibular ăC. Pulpita acută sau parodontita acută pe cale retrogradăD. Adenopatii loco-regionaleE. Lacune cuneiforme

C258; p. 173

*Consistenţa abcesului parodontal marginal situat vestibular şi lingual este:A. Moale, depresibilă

B. FermăC. Dur ăD. Extrem de dur ăE. Nici una dintre acestea

A258; p. 173

Complicaţiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:A. Abcesul parodontal marginalB. Hiperestezia dentinar ăC. PericoronariteleD. Gingivostomatita ulcero-necroticăE. Abcesul cerebral

A, B



258; p. 172

Complicaţiile loco-regionale ale bolilor parodonţiului marginal pot fi:A. SepticemieB. SepticopioemieC. Necroza pulpar ăD. Sinuzita maxilar ăE. Tromboflebita sinusului cavernos

D, E258; p. 175

Hiperestezia devine manifestă în următoarele condiţii:A. SpontanB. În timpul nopţiiC. Contactul cu alimente reciD. Contactul cu un instrument metalic

E.

Contactul cu alimente acre sau dulciC, D, E258; p. 174

*În raport cu clorhexidina, una din următoarele substanţe are o eficienţă antiplacă bacteriană mairedusă, de circa 65%:

A. SanguinarinaB. ListerinaC. OctenidinaD. Cloramina TE. Triclosan

E268: p. 194

*La chiuretele GRACEY suprafaţa facială se situează, faţă de axul longitudinal al primei păr ţi pasive,la un unghi de:

A. 20 de gradeB. 40 de gradeC. 50 de gradeD. 60 de gradeE. 70 de grade

E

268; p. 203

Metoda de periaj a şanţului gingival (BASS) are ca principale avantaje:A. Se poate efectua mai rapid ca alte metodeB. Se poate efectua atât dimineaţa cât şi searaC. Este însuşită cu uşurinţă de către pacienţiD. Îndepărtează placa microbiană din zonele unde concentrarea sa este maximă: şanţul gingival şi

spaţiile interdentareE. Se poate institui imediat după o intervenţie chirurgicală

C, D268; p. 183



Clindamicina este un antibiotic activ pe majoritatea germenilor anaerobi patogeni dar care nu seadministrează:

A. În parodontita marginală refractar ă la tratamentB. La adulţi de sex masculinC. La copiiD. În parodontita juvenilăE. La adulţi de sex feminin

C, D268; p. 236

În tratamentul unor forme acutizate ale gingivitelor şi parodontitelor, în tratamentul gingivostomatiteiulcero-necrotice sunt indicate colutorii care conţin:

A. NeomicinăB. MetronidazolC. HidrocortizonD. PrednisonE. Stamicin

A, B, C, E268; p. 236

*În clasificarea Kennedy absenţa lui 21, 22, 26, 27 este:A. Edentaţie cl. IV cu o modificareB. Edentaţie cl. I cu o modificareC. Edentaţie cl. II cu o modificareD. Edentaţie cl. III cu o modificareE. Edentaţie cl. IV

C33

13; p. 59-61

*Primul timp al analizei la paralelograf este:A. Trasarea ecuatorului proteticB. Fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf C. TripodareaD. Stabilirea axei optime de inser ţie-dezinser ţie a protezeiE. Stabilirea locului vârfului flexibil al braţului retentiv al croşetului

D3313; p. 75

Mobilitatea fiziologică a dinţilor:A. Se numeşte rezilienţă parodontalăB. Este de 0,01 mm în sens axialC. Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oralD. Este de 0,5 mm în sens vestibulo-oralE. Este de 0,1 mm în sens axial

A, B, C3313; p. 49

Modelele documentare servesc la:A. Precizarea diagnosticului clinicB. În scop didacticC. Document medico-legalD. Cercetare ştiinţifică



E. Evaluarea duratei tratamentuluiA, B, C, D3313; p. 58

Axa de inser ţie a protezei scheletate este condiţionată de:A. FizionomieB. Zonele de interferenţă muco-osoasăC. Zonele retentive dentareD. Zonele neretentive dentareE. Planurile de ghidare

A, B, C, E3313; p. 75

*În tratamentul edentaţiei par ţiale este considerată zonă protetică pozitivă:A. Parodonţiul marginalB. Rafeul median

C.

Tuberozitatea maxilar ăD. Torusul palatinE. Papila incisivă

C3413; p. 111, 113

*În tratamentul edentaţiei par ţiale este considerată zonă protetică negativă:A. Parodonţiul marginalB. Dinţii restanţiC. Crestele alveolareD. Bolta palatină

E. Tuberozitatea maxilar ăA3413; p. 111-113

În protezarea par ţială mobilizabilă acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze este indicată înurmătoarele situaţii:

A. Tendinţă la cariiB. Lipsa retentivităţilor naturaleC. Igienă bunăD. Microproteze vechi necorespunzătoareE. Lăcaşe ocluzale în smalţ

A, B, D3413; p. 98

Lăcaşele pentru pinteni pe dinţii laterali au următoarele caracteristici:A. Formă aproximativ triunghiular ă cu vârful rotunjitB. Cavitatea trebuie să aibă unghiuri ascuţiteC. Lungimea de 1/4 din diametrul mezio-distal al dinteluiD. Lăţimea de 1/3 din lăţimea vestibulo-oralăE. Adâncime de 0,5 mm la nivelul crestei marginale

A, C, D3413; p. 93-94

Bascularea prin înfundare a unei proteze par ţiale scheletate poate fi diminuată prin:



A. Amprente de compresiuneB. Şei terminale extinse la maximC. Şei terminale cu extindere minimă

D. Că ptuşirea şeilor E. Conectori principali la maxilar de lăţime echivalentă cu întinderea edentaţiei

A, B, D, E3413; p. 136

*Amprenta preliminar ă în edentaţia par ţială are următoarele caracteristici, mai puţin una:A. Serveşte la confecţionarea modelului de studiuB. Se ia cu alginatC. Se ia înaintea oricărui tratament proteticD. Se ia după tratamentul preproteticE. Se ia în lingur ă standard.

C3513; p. 344

*Temperatura optimă a apei la prepararea alginatului trebuie să fie:A. 30° CB. 18-20° CC. 10° CD. 5°-10° CE. 40° C

B3513; p. 357

Amprenta funcţională în edentaţia par ţială are caracteristici legate de:

A. Tipul tratamentelor preproteticeB. Clasa de edentaţieC. Tipul de sprijin al protezeiD. Timpul trecut de la protezarea anterioar ăE. Vârsta pacientului

B, C3513; p. 345

În tratamentul edentaţiei par ţiale prin proteze scheletate lingura individuală realizată în cabinet dinelastomer chitos are următoarele caracteristici:

A. Volumul lingurii este micB. Marginile sunt supraextinseC. Materialul de amprentă este bine retenţionat chimicD. Materialul de amprentă este bine retenţionat mecanicE. Materialul de amprentă este un elastomer fluid

B, C, D3513; p. 342

Lingurile standard utilizate în edentaţia par ţială trebuie să aibă următoarele caracteristici:A. Între câmpul protetic şi lingur ă să existe spaţiu de 5-10 mmB. Să fie rigide

C. Să fie obligatoriu din metalD. Să fie prevăzute cu retenţiiE. Să cuprindă în întregime câmpul protetic

B, D, E



3513; p. 335

*Închiderea marginală a protezei totale este afectată când torusul palatin este situat în:A. 1/3 anterioar ă a bolţii palatineB. 2/3 anterioare ale bolţii palatineC. 1/3 posterioar ă a bolţii palatineD. 1/3 medie a bolţii palatineE. Intersectând linia de reflexie a vălului palatin

E3912; p. 22

*Mucoasa pasiv-mobilă:A. Este aderentă de periostB. Poate fi mobilizată de mişcările funcţionale ale pacientuluiC. Are o lăţime de 4 mmD. Cu cât este mai îngustă succiunea este mai bună

E.

Nu are ţesut submucos laxB3912; p. 25

Zonele lui Schröder au următoarele caracteristici:A. Ţesut glandular bogatB. Ţesut glandular redusC. Ţesut adipos bogatD. Acţionează ca o pernă hidraulicăE. Secreţie salivar ă săracă în mucină

A, C, D

3912; p. 24

Spaţiul retrozigomatic:1. Este delimitat anterior de apofiza zigomato-alveolar ă2. Fundul de sac este format de buccinator 3. Se îngustează pe măsura atrofiei crestei4. Este delimitat posterior de şanţul pterigo-maxilar 5. Lărgimea spaţiului este influenţată de mişcările mandibulei

A, B, D, E3912; p. 35-36

Zona tuberculului piriform are următoarele caracteristici:A. Cuprinde întotdeauna în întregime tuberculul piriformB. Are raporturi cu fibre din maseter C. Are raporturi cu fibre din temporalD. Face parte din zona de sprijinE. Face parte din zona de închidere marginală

B,C,D,E3912; p. 39-40

*În protezarea totală bolta palatină în “V” asigur ă:A. Adeziune bunăB. Sprijin mulţumitor C. Stabilitate foarte bună



D. Sprijin deficitar E. Succiune bună

D4012; p. 46

*Despre poziţia limbii la edentatul total protezat se pot face următoarele aprecieri:A. Se examinează f ăr ă protezeB. Poziţia posterioar ă este favorabilăC. Poziţia anterioar ă este defavorabilăD. Poziţia anterioar ă este favorabilăE. Poziţia limbii nu are nici o importanţă

D4012; p. 48

La examenul exobucal al edentatului total se pot aprecia prin inspecţie următoarele elemente:A. Accentuarea şanţurilor paralabiale

B.

Modul de deplasare al condililor C. Starea grupurilor ganglionareD. Deformările profiluluiE. Apariţia ragadelor comisurale

A, D, E4012; p. 45

Examenul vechilor proteze totale poate da informaţii despre:A. Existenţa unor obiceiuri vicioaseB. Calitatea substratului mucosC. Felul alimentaţiei

D. Păstrarea DVOE. Dificultatea tratamentuluiA, C, D, E4012; p. 48-49

La examenul substratului osos mandibular în edentaţia totală se pot face următoarele corelaţii cuconduita terapeutică:

A. Creasta milohioidiană ascuţită – lingura se opreşte la acest nivelB. Torus mandibular mic – amprentă compresivăC. Creasta milohioidiană rotunjită – lingura se opreşte la acest nivelD. Torus mandibular mic – amprentă de despovărare

E. Creastă retentivă frontal – amprentă cu materiale rigideA, D4012; p. 47

*Amprenta preliminar ă cu alginate în terapia edentaţiei totale are următoarele caracteristici:A. Lingura nu trebuie să aibă sistem de retenţionareB. Lingura trebuie să fie la 1 mm distanţă de suprafaţa crestelor C. Nu se recomandă la guri cu salivă redusăD. Modelul se toarnă după minim 30 min.E. Grosimea gelului alginic trebuie să aibă minim 3 mm

E4112; p. 99-100



*Testul 1 de succiune la mandibulă:A. Verifică succiunea la zona linguală centralăB. Verifică succiunea la tuberculul piriformC. Constă în presiuni vestibulo-orale pe mâner D. Verifică închiderea marginală totalăE. Lingura trebuie să se desprindă cu uşurinţă

B4112; p. 127

În edentaţia totală atunci când mucoasa este rezilientă:A. Necesită amprentă de despovărareB. Se amprentează compresivC. Se amprentează cu materiale fluideD. Se amprentează cu materiale termoplasticeE. Suprafaţa de sprijin este aptă să suporte presiuni masticatorii

A, C41

12; p. 46-47Sunt obiective ale amprentării finale la edentatul total:

A. Obţinerea unei extinderi maxime a bazei protezeiB. Repartizarea preferenţială a presiunilor C. Respectarea libertăţii mişcărilor musculareD. Realizarea închiderii marginaleE. Repartizarea egală a presiunilor

A, C, D, E4112; p. 104

Amprentele de despovărare:A. Sunt indicate pe câmpurile protetice dureB. Presupun folierea modelului pe anumite zoneC. Presupun orificii în lingur ăD. Se folosesc materiale cu vâscozitate crescutăE. Sunt indicate pe câmpuri protetice cu zone sensibile

B, C, E4112; p. 106-107

*Metoda în care pentru determinarea R.C. pacientul este invitat “să aducă maxilarul superior înainte”se numeşte:

A. Memoria tisular ăB. Memoria ocluzalăC. Momentul psihologicD. Reflexul molar E. Homotropie linguo-mandibular ă

C4212; p. 144 -145

*Metoda SILVERMAN de determinare preextracţională a DVO constă în:A. Confecţionarea unei măşti din acrilatB. Tatuarea pe mucoasa fixăC. Confecţionarea unui profilometruD. ElectromiografiaE. Protezarea imediată



B4212; p. 140-141

Şabloanele de ocluzie se confecţionează din:A. Placă de bază cu borduri din stentsB. Placă de bază cu borduri din cear ă rozC. Placă de bază cu borduri din cear ă ivoryD. Bază din acrilat cu borduri din cear ă rozE. Bază de acrilat cu borduri din stents

B, C, D, E4212; p. 132

Planul de orientare protetică şi planul Camper sunt:A. Paralele în majoritatea cazurilor B. Convergente distal când spaţiul protetic e micşorat posterior C. Divergente distal în progenia adevărată

D.

Totdeauna convergente distalE. Nu au nici o legătur ă unul cu altulA, B, C4212; p. 137-138

La edentatul total, în relaţia centrică:A. Liniile verticale de control trasate pe cele două şabloane corespundB. Închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie retrudatăC. Condilii mandibulari nu se palpeazăD. Muşchii temporali se palpează simetricE. Condilii mandibulari se palpează simetric

A, B, C, D4212; p. 146

*La proba machetelor protezelor totale următoarele situaţii pretind remontarea dinţilor obligatoriu înlaborator, mai puţin una:

A. Alegerea unei garnituri necorespunzătoareB. Montarea dinţilor laterali în afara crestelor C. Montarea frontalilor superiori în afara cresteiD. Montarea frontalilor superiori pe o curbur ă vestibular ă necorespunzătoareE. Neconcordanţă între I.M. şi R.C. peste 1 mm

C

4312; p. 218

*La examinarea cu gura întredeschisă a machetelor protezelor totale trebuie ca:A. Linia mediană interincisivă superioar ă să nu se suprapună pe planul medio-sagital al feţeiB. Curbura vestibular ă să fie asimetricăC. Curbura incizală să fie paralelă cu marginea liber ă a buzei superioareD. Faţa ocluzalã a dinţilor laterali “să nu atârne”E. Să nu existe coridorul bucal

D4312; p. 211-212

La controlul bazelor din cear ă ale machetelor protezelor totale:A. Baza trebuie să se extindă pe 1/3 anterioar ă a tuberculului piriform



B. Papilele interdentare să fie modelate convexC. Versantele vestibulare să fie modelate concavD. Versantele linguale să fie modelate concavE. Ceara să aibă culoarea gingiei

B, D, E4312; p. 207, 209

FRUSH ŞI FISHER apreciază că:A. Anomaliile de poziţionare a dinţilor trebuie reproduse simetricB. Încălecarea centralului peste lateral aspreşte expresiaC. Încălecarea lateralului peste central dă un aspect mai voluntar D. Coborârea celor doi centrali dă o notă simpaticăE. Tremele dau un aspect neplăcut

B, D, E4312; p. 212-213

Baza protezei totale convenţionale poate fi realizată din:A. Acrilat termopolimerizabil rozB. Acrilat termopolimerizabil transparentC. Acrilat autopolimerizabil rozD. Acrilat termopolimerizabil roz armat cu plasă metalicăE. Acrilat autopolimerizabil roz armat cu fibr ă de carbon

A, B, D4312; p. 222

*Primul obiectiv în controlul intrabucal al protezei totale este:A. Controlul stabilităţii

B. Controlul fizionomiei şi fonaţieiC. Aprecierea por ţiunilor care declanşează dureri, delimitarea şi corectarea lor D. Echilibrarea ocluzalăE. Controlul menţinerii

C4412; p. 224

*După inserarea unei proteze noi pacientul este chemat la primul control după:A. 3 zileB. să ptămânăC. 6 ore

D. 24-48 oreE. 5 zile

D4412; p. 230

Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:A. Slaba comunicare medic-pacientB. Pretenţiile realiste ale pacientuluiC. AnxietateaD. Dorinţa de eşecE. Experienţe stomatologice negative

A, C, D, E4412; p. 230



La inser ţia unor proteze noi leziunile apar cel mai frecvent în următoarele zone:A. Sub baza protezei superioareB. Pe creasta milohioidianăC. La zona AhD. La nivelul frenului buzei superioareE. La nivelul torusului mandibular

B, C, D, E4412; p. 230

Bascularea transversală a protezei totale superioare are următoarele cauze:A. Montarea dinţilor laterali în afara cresteiB. Existenţa unei mucoase foarte rezilienteC. Tensiunea păr ţilor moi periproteticeD. Erori de amprentareE. Nefolierea torusului

A, B, D, E

4412; p. 226

*Este unul din obiectivele că ptuşirii par ţiale:A. Mărirea DVOB. Ameliorarea menţinerii prin prelungirea marginilor în limite normale la o proteză subextinsăC. Ameliorarea adeziuniiD. Ameliorarea fizionomieiE. Toate cele menţionate mai sus

B4512; p. 242

*Înainte de că ptuşirea directă a unei proteze de pe faţa mucozală se îndepărtează un strat din vechiulacrilat cu o grosime de:

A. 0,2 mmB. 0,5 mmC. 2 mmD. peste 1 mmE. peste 2 mm

D4512; p. 243

Că ptuşirea definitivă directă cu materiale reziliente se poate face cu:A. SimpaB. Molloplast-BC. MollosilD. Silastic 390E. Coe-Comfort

A, C4512; p. 248

Pot provoca fractura protezelor totale:A. Diastema interincisivăB. ParafuncţiileC. Frenul labial nedegajatD. Existenţa unei proteze totale antagoniste



E. Atrofia inegală a câmpului proteticA, B, E4512; p. 240-241

Că ptuşirea protezelor totale este contraindicată în următoarele situaţii:A. Dinţi laterali montaţi în afara cresteiB. Proteze vechi cu reparaţii multipleC. Ocluzie dezechilibratăD. Închidere marginală pierdută prin prelucrare neatentăE. D.V. supraevaluată

A, B, C, E4512; p. 242

*Anestezia nervului bucal este indicată pentru:A. Reducerea trismusuluiB. Por ţiunea anterioar ă a planşeului bucal

C.

Intervenţii asupra păr ţilor moi ale obrazuluiD. Intervenţii asupra comisurii labialeE. Fibromucoasa versantului lingual

C4611; p. 95

*Xilina are următoarele caracteristici:A. Acţiunea anestezică este la fel de intensă ca şi cea novocaineiB. Se alterează prin sterilizareC. Are un marcat potenţial alergogenD. Pentru anestezii tronculare periferice sunt eficiente concentraţii de 0,5%

E. Doza maximă pentru o administrare la un adult sănătos este de 200 mgE4611; p.43-44

Trismusul persistent postanestezic trebuie pus în legătur ă cu:A. Dezvoltarea unui proces infecţiosB. Spasmul muscular reflexC. Miozita infecţioasă sau toxicăD. Fibroza cicatricealăE. Afecţiuni generale

A, C, D

4611; p. 256

Prin procedeul Weisbrem se anesteziază:A. N. alveolar inferior B. N. bucalC. N. mentonier D. N. maseterinE. N. lingual

A, B, E4611; p. 96

Anestezia loco-regională la bolnavii diabetici prezintă următoarele particularităţi:A. Este necesar ă sedarea pacientului



B. Anestezia nu trebuie să determine hipotensiune arterialăC. Se evită asocierea substanţei anestezice cu adrenalinaD. Se face numai în condiţii de spitalizareE. Substanţa anestezică administrată este obligatoriu xilina

A, B4611; p. 222

*Dacă r ădăcinile dinţilor temporari înconjoar ă coroana dintelui permanent, extracţia se practică prin:A. Separarea r ădăcinilor B. AlveolotomieC. AlveolectomieD. Alveolotomie apicalăE. Metoda obişnuită, cu cleştele

A477; p. 54

*În extracţia alveoloplastică cu protezare precoce, proteza se aplică:A. ImediatB. La maximum 3 zileC. La 3-5 zileD. La 14-20 de zileE. La 7-8 zile

E477; p. 114

Alveolotomia cu rezecţia par ţială a peretelui alveolar vestibular la nivelul apexului este indicată pentru:

A. R ădăcini deformate la apex datorită hipercementozeiB. R ădăcini cu anchiloză dento-alveolar ăC. R ădăcini divergenteD. Resturi radiculare mici, profunde, după extracţii vechiE. Resturi radiculare profunde situate sub punţi dentare

D, E477; p. 108

Al treilea stadiu în vindecarea plăgii postextracţionale se caracterizează prin:A. Proliferarea fibroblaştilor B. Înlocuirea ţesutului de granulaţie cu ţesut conjunctiv imatur

C. Umplerea alveolei cu ţesut fibros tânăr D. Apariţia primelor trabecule de os imatur E. Remanierea secundar ă a ţesutului osos

B, D477; p. 119

Factorii care intervin în producerea hemoragiei postextracţionale tardive sunt:A. InfecţiaB. Ţesutul de granulaţie restant în alveolăC. Tulbur ări în mecanismul hemostazeiD. Persistenţa unor ciocuri osoase iritanteE. Extracţii traumatizante

A, C, D47



7; p. 131

*În pruritul gingival, mucoasa este:A. Atonă, translucidăB. Asociată cu tulbur ări trofice, ulcerativeC. Tumefiată, roşie, hiperemicăD. Destinsă, cu ulceraţii atoneE. Tumefiată, transparentă, pe alocuri albăstruie

C487; p. 238

*Foliculita expulzivă Capdepont se caracterizează prin:A. Congestia tegumentelor periangulomandibulareB. Contracturi spastice faciale unilateraleC. Ulceraţie atonă, cu apariţia unor dinţi incomplet formaţi şi mineralizaţiD. Tumefacţie gingivală localizată frontalE. Vezicule herpetice în trigonul retromolar

C487; p. 240

Semnele obiective ale pericoronaritei supurate sunt:A. Congestia tegumentelor periangulomandibulareB. Îngroşarea periostuluiC. Limfadenită subangulomandibular ăD. Senzaţie de tensiune localăE. Secreţie sero-sanguinolentă

A, B, C7; p. 245

Dintre complicaţiile nervoase ale erupţiei molarului trei inferior, pot apărea următoarele tulbur ărimotorii:

A. Spasme ale buzeiB. DurereC. Sinalgii dento-cutanateD. Paralizii facialeE. Trismus

A, D, E487; p. 253

Localizarea stomatitei odontiazice este:A. Pilierul amigdalianB. De-o parte şi de alta a frenului lingualC. Fosa caninăD. În jurul molarului treiE. Retromolar extinsă în vestibul

D, E487; p. 254

*Şocul hemoragic de gradul II se asociază cu:A. Tahicardie şi tahipneeB. Hipotensiune arterială sever ăC. Pierdere volemică de 30-40%D. Convulsii



E. Comă

A497; p. 509

*Sutura primar ă imediată se realizează:A. În prima or ă de la accidentB. În primele 24 de ore de la accidentC. La 3-5 zile de la accidentD. La 10-12 zile de la accidentE. La 20-30 de zile de la accident

B497; p. 522

Hematoamele prezintă următoarele forme anatomo-clinice:A. LimitateB. Circumscrise

C.

SuperficialeD. ProfundeE. Pulsatile

B, E497; p. 498

Complicaţiile tardive ale plăgilor oro-maxilo-faciale sunt:A. Cicatrizările vicioaseB. Pierdere de substanţăC. Fistulele cavităţii oraleD. Constricţia de mandibulă

E. Anchiloza temporo-mandibular ăA, B, C, D497; p. 524-525

Asfixia mecanică acută prezintă următoarele mecanisme:A. Distrugerea inser ţiilor anterioare ale limbiiB. Apariţia de hematoame voluminoaseC. Spasmul laringian reflexD. Dilacerarea bazei limbiiE. Obstrucţia prin lambouri post-traumatice

A, B, D, E

497; p. 508

*Dinţii cel mai mai frecvent afectaţi prin traumatisme dento-parodontale sunt:A. Grupul frontal inferior B. Grupul frontal superior C. Grupul lateral inferior D. Grupul lateral superior E. Frecvenţa este practic aceeaşi pentru toţi dinţii

B507; p. 699

*În evaluarea consecinţelor unui traumatism dento-parodontal pe un dinte temporar asupra dintelui permanent, cel mai important factor este:



A. Tipul leziunii (luxaţie, fractur ă, expulzie etc.)B. Direcţia agentului vulnerantC. Vârsta la momentul accidentuluiD. Apariţia hematomuluiE. Existenţa leziunilor traumatice pe mai mulţi dinţi

C507; p. 702

Tratamentul fracturilor radiculare post-traumatice urmăreşte:A. Imobilizarea prin ligatur ă hipocratică timp de 4-6 să ptămâniB. Imobilizarea cu atelă rigidăC. Testarea periodică a vitalităţii pulpareD. Tratament endodontic strict pentru por ţiunea coronar ă dacă a apărut necrozaE. Rezecţie apicală dacă a apărut necroza pulpar ă

B, C, D, E507; p. 707

Subluxaţia dinţilor permanenţi prezintă următoarele semne clinice:A. Deplasare în plan verticalB. Hemoragie în şanţul gingivalC. Uşoar ă mobilitateD. Mucoasă gingivală roşie-violaceeE. Percuţie în ax negativă

B, C, E507; p. 708

Fixarea dinţilor în luxaţiile post-traumatice se poate face cu:

A. Arc metalic fixat pe dinte cu ligaturi de sârmăB. Fixator acrilicC. Fixator din material compozitD. Şină lingualăE. Atelă Gunning

A, B, C507; p. 709

*În flegmonul difuz al planşeului bucal, la palpare se percepe:A. RenitenţăB. Fluctuenţă

C. ÎmpăstareD. Duritate lemnoasăE. Semnul « valului »

D517; p. 332

*Tumefacţia în « buză de tapir » este specifică pentru abcesul vestibular cu punct de plecare:A. Caninii inferioriB. Incisivii centrali superioriC. Grupul incisiv superior D. Grupul frontal inferior E. Caninii superiori

B51



7; p. 301

În actinomicoza osoasă întâlnim următoarele forme clinice:A. RarefiantăB. DifuzăC. PerifericăD. Pseudoneoplazică centralăE. Osteogenă

A, D517; p. 361

Diagnosticul diferenţial al adenitelor cronice se face cu:A. Mononucleoza infecţioasăB. Boala HodgkinC. Submaxilita acutăD. Fistula cronicăE. Adenopatiile metastatice

A, B, E517; p. 343

Abcesul fosei infratemporale se poate deschide pe cale:A. Orală retromaxilar ăB. Orală pterigomandibular ăC. Orală parafaringianăD. Cutanată zigomaticăE. Cutanată transgeniană

A, B, D51

7; p. 325-327

*Leucoplazia se caracterizează prin următoarele:A. Posibilă etiologie viralăB. Dimensiuni de până la 5 mm diametruC. Prin îndepărtarea stratului superficial se evidenţiază microulceraţiiD. Frecvenţă deloc neglijabilă în cavitatea oralăE. Dispariţia stratului cornos şi granulos

D527; p. 325-327

*Etiopatogenia lupusului eritematos este:A. ViralăB. BacterianăC. AutoimunăD. Neuro-distroficăE. Uneori medicamentoasă

C527; p. 824

Eritroplazia prezintă următoarele forme anatomo-clinice:A. HipertroficăB. HiperplazicăC. AtroficăD. Discoidă



E. RomboidalăA, C527; p. 819

Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu:A. LeucoedemulB. Disfagia sideropenicăC. Stomatitele proteticeD. Candidozele croniceE. Papilomatoze

A, D, E527; p. 821

Lichenul plan oral prezintă următoarele caracteristici:A. Localizare în special pericomisuralăB. Polimorfism lezional

C.

Risc de malignizare crescut pentru formele recenteD. Simptomatologie variabilă în funcţie de forma anatomo-clinicăE. Se poate administra tratament cortizonic

B, D, E527; p. 822-824

Documents

Grile 2003