25
1. Factorii umorali constrictori care nu intervin in reglarea rezistentei periferice a tensiunii arteriale sunt reprezentati de: a. Leucotriene b. Endoteline c. NO d. Tromboxan A2 e. Angiotensina II 2. Secretia de renina nu este controlata de urmatoarele mecanisme: a. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar aferent b. Receptorii macula densa, care detecteaza variatii la nivelul de secretie a Na in tubul distal c. Retrocontrolul exercitat asupra reninei de catre angiotensina II d. Sistemul nervos simpatic, care stimuleaza secretia de renina prin intermediul filtrelor β adrenergici e. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar eferent 3. Factorul care nu este corelat cu HTA este reprezentat de: a. Policitemia vera b. Deficit de K c. Fumatul d. Diabet zaharat e. Scaderea aportului de Na 4. Care dintre urmatoarele nu este adevarata? a. Rinichiul joaca un rol important in mentinerea pe timp indelungat a presiunii arteriale b. Inhibitorii tromboxan- sintetazei nu intarzie aparitia HTA c. HTA acuta aboleste vasodilatatia dependenta de endoteliu d. HTA este caracterizata prin modificari structurale ale retelei vasculare: rarefactia microvaselor si ingrosarea mediei peretelui arterial si arteriolar e. Excesul de aport al sarii duce la cresterea volemiei si la HTA

Grile Fiziopatologie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

grile

Citation preview

Page 1: Grile Fiziopatologie

1. Factorii umorali constrictori care nu intervin in reglarea rezistentei periferice a tensiunii arteriale sunt reprezentati de:a. Leucotrieneb. Endotelinec. NOd. Tromboxan A2e. Angiotensina II

2. Secretia de renina nu este controlata de urmatoarele mecanisme:a. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar aferentb. Receptorii macula densa, care detecteaza variatii la nivelul de secretie a Na in tubul distalc. Retrocontrolul exercitat asupra reninei de catre angiotensina IId. Sistemul nervos simpatic, care stimuleaza secretia de renina prin intermediul filtrelor β

adrenergicie. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar eferent

3. Factorul care nu este corelat cu HTA este reprezentat de:a. Policitemia verab. Deficit de Kc. Fumatul d. Diabet zaharate. Scaderea aportului de Na

4. Care dintre urmatoarele nu este adevarata?a. Rinichiul joaca un rol important in mentinerea pe timp indelungat a presiunii arterialeb. Inhibitorii tromboxan- sintetazei nu intarzie aparitia HTA c. HTA acuta aboleste vasodilatatia dependenta de endoteliud. HTA este caracterizata prin modificari structurale ale retelei vasculare: rarefactia

microvaselor si ingrosarea mediei peretelui arterial si arteriolare. Excesul de aport al sarii duce la cresterea volemiei si la HTA

5. HTA secundara:a. Diagnosticul se pune prin excluderea formelor primareb. Datele clinice sau de laborator ii pot preciza cauzac. Nu este un simptom in cadrul unui tablou clinicd. Contribuie la buna functionare renalae. HTA endocrina este frecventa si apare in contextul afectiunilor glandei suprarenale

6. Efectele HTA sunt urmatoarele:a. Supraincarcarea activitatii corduluib. Accelerarea procesului de sclerozac. Hematemeza

Page 2: Grile Fiziopatologie

d. Modificarile vaselor retinienee. Epistaxis

7. Hipotensiunea arteriala este caracterizata prin:a. Scaderea TA sistolice sub 100 mmHg si TA diastolica sub 60 mmHgb. Scaderea TA sistolice cu 10 mmHg fata de normal si TA diastolica normalc. Scaderea irigatiei perifericed. Echilibrul dintre continut (volum sanguine- volemia) si continator (sistemul vascular)e. Cresterea rezistentei in sistemul vascular

8. Socul cardiogen nu este reprezentat prin:a. Prabusirea activitatii contractile a miocarduluib. Diminuarea rapida si profunda a debitului cardiacc. Agravarea si reducerea zonei de infarctd. Scaderea fluxului sanguin capilare. Scaderea presiunii arteriale si a debitului coronarian

9. Insuficienta coronariana se poate manifesta prin:a. Angina pectoralab. Infarct de miocard c. Cardiopatie coronarianad. Aritmii e. Moarte subita

10. Factorii care scad aportul de oxigen la miocard sunt:a. Embolii coronarieneb. Coronarite infectioasec. Policitemii d. Oblitererea ostiilor coronarienee. Boala Burger

11. Factorii care cresc necesitatile miocardului in oxigen sunt:a. Factori care cresc starea de contractie a miocarduluib. Factori care cresc postsarcinac. Factori care scad starea de contractie a miocarduluid. Factori care scad postsarcinae. Cresterea frecventei cardiace

12. Distrugerea celulelor miocardice nu este urmata de aparitia in sangele venos in cantitate crescuta a urmatoarelor enzime:a. CK-MBb. LDH1 si LDH5

Page 3: Grile Fiziopatologie

c. Troponine d. Mioglobinee. TGO

13. Infarctul de miocard nu se caracterizeaza prin:a. Durere toracica anginoasab. Hipotensiunec. Febrad. Leucopeniae. Stare de soc

14. Cauza IMA nu este reprezentata de:a. Aterosclerozab. Hipotensiune c. Anomalii congenitale ale circulatiei coronariened. Valvulopatii aorticee. Embolii

15. Tulburarile miocardice in urma scaderii contractilitatii determina:a. Scaderea fractiei de ejectieb. Cresterea presiunii telesistolicec. Cresterea presiunii in amonte de ventricolul afectatd. Cresterea volumului telediastolice. Scaderea presiunii telediastolice

16. Mecanismele de adaptare la insuficienta cardiaca nu sunt reprezentate de:a. Stimulare neurohormonalab. Eliberare centrala de O2c. Remodelare ventriculara concentricad. Remodelare ventriculara excentricae. Mecanism Frank Starling

17. Insuficienta ventriculara stanga este caracterizata prin:a. Cresterea debitului cardiacb. Cresterea O2c. Scaderea CO2d. Hipertensiune pulmonarae. Cresterea elasticitatii pulmonare

18. Insuficienta ventriculara dreapta nu se caracterizeaza prin:a. Jugulare turgescenteb. Scaderea tonusului venos

Page 4: Grile Fiziopatologie

c. Reflux hepatojugulard. Edem periferice. Hepatomegalie

19. Insuficienta cardiaca determina tulburari terminale nereprezentate de:a. Metabolismul bazal scazut b. Proteinurie c. Hematurie d. Uree sanguina crescutae. Tromboza

20. Tulburarea functiei diastolice poate fi cauzata de:a. Afectarea relaxarii ventricuareb. Afectarea contractilitatiic. Afectarea postsarciniid. Afectarea presarciniie. Afectarea debitului cardiac

21. Etiologia insuficientei cardiace nu se caracterizeaza prin:a. Tulburari de ritm si de conducereb. Tulburari hemodinamicec. Suprasolicitarea cordului prin cresterea nevoilord. Tulburari ale miocarduluie. Nerespectarea regimului sodat

22. LDL-col:a. este considerat “colesterol bun”b. la valori de peste 160mg/dl este un factor independent de risc pentru aterosclerozac. migreaza pe banda αd. in cantitate crescuta in plasma ii modifica aspectule. nu creste in hiperlipoproteinemiile de tip IIa si IIb.

23. Urmatoarea afirmatie este falsa in privinta TG:a. valori normale: 40-150mg/dlb. consumul crescut de grasimi, alcool sau zaharuri poate determina hiperttrigliceridemiec. se determina prin metoda enzimatica si colorimetricad. depinde de varsta, sex, tip de alimentatie, effort fizice. lipoproteina care transporta TG exogene este VLDL.

24. Care afirmatie despre HDL-col nu este adevarata:a. migreaza pe banda βb. numit “colesterol bun”

Page 5: Grile Fiziopatologie

c. are rol antiaterogenicd. valoare normala: 30-75mg/dle. nivelele crescute sunt correlate cu o crestere a lomgevitatii.

25. Care din urmatoarele componente nu determina risc crescut de boala cardiovasculara:a. CT>240mg/dlb. LDL>160mg/dlc. TG>200mg/dld. indice aterogen >4e. HDL>50mg/dl.

26. In disfunctia ventilatorie obstructiva:a. se caracterizeaza printr-o limitare a inspiruluib. valoarea VEMS este crescutac. raportul VEMS/CV este in limite normaled. indicele de permeabilitate bronsica este de prima importanta pentru evidentierea

tulburariie. are loc o reducere importanta a capacitatii vitale.

27. Sindromul Wolff- Parkinson- White nu se caracterizeaza prin:a. este un sindrom de preexcitatie ventricularab. scurtarea intervalului P-R mai putin de 0,11secundec. prezenta undei Δd. modificari secundare de repolarizare ventricularae. axa electrica deviata la dreapta.

28. Despre aritmiile cu ritm nomotrop este falsa afirmatia:a. excitatia se formeaza in nodulul sinusalb. in aritmia sinusala intervalul R-R este constantc. tahicardia sinusala reprezinta un mecanism compensator la scaderea debitului cardiacd. in bradicardie frecventa scade sub 60/mine. in tahicardie intervalul T-P se scurteaza.

29. Despre aritmiile atriale nu este adevarata afirmatia:a. in extrasistolele atriale complexul QRS este modificatb. aparitia a cel putin 6 extrasistole atriale este criteriul minim de diagnostic in tahicardia

paroxistica atrialac. in fibrilatia atriala lipseste unda Pd. tahicardiile paroxistice atriale cu bloc apar in special in intoxicatiile digitalicee. extrasistola atriala e caracteristica prin morfologia diferita a undei P.

30. Urmatoarea afirmatie despre fibrilatia atriala este falsa:

Page 6: Grile Fiziopatologie

a. unde de fibrilatie mici, neregulate, de amplitudine variabilab. complexe QRS normale sau modificatec. prezenta undei Pd. frecventa cardiaca este 350-600/minute. este o aritmie totala.

31. Despre ritmurile atrio-ventriculare jonctionale nu este adevarata afirmatia:a. controlul activitati cardiace este sub dependenta jonctiuniib. frecvenat cardiaca este de 40-60/minutc. unda P poate fi pozitiva sau negativad. unda P poate fi situate inaintea, suprapusa sau dupa complexul QRSe. P negative e vizibila mai ales in derivatiile DII, DIII, aVF.

32. Urmatoarea afirmatie despre extrasistolele ventriculare nu este adevarata:a. pot fi provocate de excesul de cafea, tutun, alcoolb. undei P prezenta, cu morfologie modificatac. complex QRS largit, deformat, ingrosat, cu aspect de bloc de ramd. ST, T de sens opus complexului QRSe. sunt urmate de repaos postextrasistolic.

33. Care nu este criteriu de bloc de ram stang:a. durata QRS ≥ o,12 sec in V1b. R largita si abesnta Q in V6c. unda QS in V1d. axa electrica deviata la stangae. modificari ST, T in precordialele stangi.

34. Care din urmatoarele nu reprezinta volume sau capacitate pulmonare statice:a. capacitatea vitalab. capacitatea inspiratoriec. capacitatea reziduala functionalad. volum expirator maxim pe secundae. volum rezidual, capacitatea pulmonara totala.

35. Capacitatea vitala este redusa substantial in:a. disfunctia ventilatorie de tip restrictivb. disfunctia ventilatorie de tip obstructivc. situatia in care volumul rezidual crested. astm bronsice. bronhopneumopatie obstructiva cronica.

Page 7: Grile Fiziopatologie

36. Valoarea normala a numarului de leucocite pe mmc la adult: a. 9000 – 15000b. 4000 – 9000c. 4500 – 8500d. 2500 – 6000e. 4000 – 10000

37. Reactia leucemoida reprezinta:a. Scaderea numarului de leucocite sub 3500/mmc la adultb. Crestere masiva a numarului de leucocite, sugerand leucemia, dar

neexistand aceasta afectiunec. Cresterea numarului de leucocite peste 10000/mmc la adultd. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 2500/mmce. Proliferarea excesiva a leucocitelor

38. Neutrofilia se refera la:a. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste 6500/mmcb. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste

6000/mmcc. Scaderea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta sub

1500/mmcd. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste

9000/mmce. Scaderea numarului de polinucleare neutrofile in valoare absoluta sub

6500/mmc

39. Metode citochimice si citoenzimatice pentru explorarea tulburarilor echilibrului leucocitar sunt:a. Reactia Gros (cu clorura de mercur)b. VSHc. Reactia Timol (metoda Mac Lagan)d. Reactia Rivaltae. Cercetarea fosfatazei alcaline leucocitare

40. Valoarea normala a numarului de bazofile pe mmc la adult: a. 2500 – 6000b. 50 – 300c. 0 – 80d. 1200 – 2400e. 240 – 600

41. Reactia PAS(+) este caracteristica pentru:a. Leucemia acuta mieloblastica

Page 8: Grile Fiziopatologie

b. Hiperplazia medularac. Hipoplazia medularad. Leucemia acuta limfoblasticae. Maduva plasmocitara

42. Limfopenia este prezenta in:a. Boala Hodgkinb. Efort muscular intens si prelungit c. Inflamatii de etiologie infectioasad. Iradierie. Infarct miocardic acut

43. Fosfataza alcalina leucocitara: a. Este prezenta in mod normal in limfocite, monocite, eozinofile, celule

blasticeb. Este o enzima prezenta in 10 – 50% din granulatiile neutrofilelor adulte

si normalec. Este negativa in reactiile leucemoided. Este pozitiva in leucemiile granulocitare cornicee. Diferentiaza tipurile de leucemii acute

44. Celule POX(+) prezente in:a. Leucemia acuta limfoblasticab. Leucemia granulocitara cronicac. Leucemia acuta mieloblasticad. Leucemia limfocitara cronicae. Aplazia medulara

45. Limfopenia se refera la: a. Scaderea numarului de limfocite in valoare absoluta sub 500/mmcb. Scaderea numarului de limfocite in valoare absoluta sub 300/mmcc. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 2500/mmcd. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 1200/mmce. Scaderea numarului de limfocite in valoare absoluta sub 1200/mmc

Page 9: Grile Fiziopatologie

46. Aspectul LCR este xantocromic:a. In hemoragii meningee mai vechi prin transformarea pigmentului sanguinb. ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vasc. cand creste cantitatea de proteind. in meningite bacterienee. in meningite TBC

47. Valoarea normala a proteinelor totale din LCR este:a. 0,45 – 0,75 g/lb. 0,15 – 0,45 g/lc. 7 – 7,5 g/ld. 0,2 – 0,4 g/le. 2 – 5 mg/dl

48. Aspectul LCR este hemoragic:a. in meningite viraleb. in poliomielitac. ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vasd. in poliradiculonevritee. in meningite bacteriene

49. Aspectul LCR este purulent:a. in scleroza in placib. cand creste cantitatea de proteinec. in poliomielitad. in meningite bacterienee. ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vas

50. Presiunea normala a LCR in pozitia culcata este:a. 5-10 cm apa la adult si 2-4 cm apa la copiib. 20-25 cm apa la adult si 6-15 cm apa la copiic. 10-15 cm apa la adult si 6-9 cm apa la copiid. 12-16 cm apa la adult si 4-8 cm apa la copiie. 6-20 cm apa la adult si 5-10 cm apa la copii

51. Etapa alveolo-capilara a respiratiei depinde de urmatorii factori, cu exceptia:a. compozitia si presiunea aerului atmosfericb. perfuzia capilaro-alveolara normalc. presiunea si debitul de irigatie capilara corespunzatoare necesitatilor tisulare

Page 10: Grile Fiziopatologie

d. integritatea morfofunctionala alveolo-capilarae. ventilatia normal

52. Hipoxia hipoxica este determinata de mecanismele,cu exceptia:a. Hipoventilatieb. scaderea presiunii partiale a oxigenului in sangelui arterialc. suntul dreapta-stangad. tulburarea difuziei la nivelul membrane alveolei capilaree. cresterea presiunii oxigenului in aerul atmosferic

53. Hipercapnia se caracterizeaza prin:a. scaderea CO2 in sangeb. tahicardiec. insomniad. vasoconstrictia vaselor cerebralee. cresterea pH-ului

54. Insuficienta respiratorie hipercapnica (tip II):a. se caracterizeaza doar prin hipoxemieb. la bolnavii cu plamani normali,dar cu hipoventilatie se deprima centrul respiratorc. PaCO2 normala este de 55-60 mmHgd. se asociaza cu aparitia edemului pulmonar ,emfizemului paracinar sever,pneumonieie. apare in principal datorita raportului V/Q

55. Urmatoarele afirmatii despre tipurile de dispnee sunt adevarate , cu exceptia:a. dispneea psihogena apare in sindroame isterice si in tetanii prin hiperventilatieb. dispneea fiziologica este asociata cu efortul fizicc. in dispneea cardiaca hiperventilatia apare in urma stimularii centrilor respiratori de

catre acidoza cerebrald. in dispneea pulmonara,disfunctiile ventilatorii restrictive determina cresterea

compliantei pulmonaree. in dispneea pulmonara,disfunctiile obstructive cresc rezistenta la fluxul de aer

56. Ingustarea cailor bronsice se poate produce prin:a. edemul tesuturilor mucoaseb. bronhodilatatiec. descuamarea celulelor epitelialed. vasoconstrictia vaselor bronsicee. hiposecretie de mucus

57. Factorii bronhoconstrictori ai initierii hiperactivitatii bronsice sunt cu exceptia:a. histamina

Page 11: Grile Fiziopatologie

b. infectiile cu virusuri,bacteriac. stresul emotionald. hiperventilatiae. gazele toxice

58. In emfizemul pulmonar:a. micsorarea spatiilor aeriene conduc la hiperinflatieb. creste elasticitatea pulmonarac. scade VR si CPTd. creste VR si CPTe. creste activitatea antielastaza

59. Bronhopneumopatiile obstructive cornice(BPOC):a. se caracterizeaza prin obstructia cailor aeriene deplin reversibilab. include entitatile clinic-biologige:bronsita cronica,edemul pulmonaryc. apare in urma deficitului genetic de alfa-antitripsinad. determina o scadere marcata a macrofagelore. nu depind de factorii de mediu

60. Receptorii mecanici din controlul respiratiei cuprind urmatoarele clase, cu exceptia:a. receptori Jb. receptori pulmonari de intinderec. receptori de iritatied. fibre Ce. chemoreceptori

61. Hipoxemia se poate produce prin urmatoarele mecanisme:a. cresterea presiunii partiale a O2 in aerul inspiratb. hiperventilatie alveolarac. scaderea grosimii membranei respiratoriid. alterarea raportului V/Qe. cresterea CO2 in sange

62. Insuficienta respiratorie nu se caracterizeaza prin:a. acuta:are un debut de ore sau zile, cu compensare nulab. se manifesta clinic prin cianoza si dispneec. include o componenta umorala caracterizata prin scaderea PaCO2 sub 50 mmHgd. cronica:mecanismele compensatorii amelioreaza transportul O2 si contribuie la

tamponarea acidemieie. decompensata:se caracterizeaza prin acidoza respiratorie

63. Cianoza:

Page 12: Grile Fiziopatologie

a. cantitatea de Hb si desaturarea arteriala sau venoasa sunt normaleb. centrala se asociaza cu vasodilatatie perifericac. scaderea Hb este intalnita in policitemiid. este determinata de o concentratie de Hb deoxigenata mai mica de 2,5 g/dl sge. este rezultatul scaderii extractiei O2 din sange

64. Despre fenomenele de adaptare la hipoxii sunt adevarate afirmatiile urmatoare, cu exceptia:a. in r.cardiovasculare se produce bradicardieb. in r.sangvine are loc devierea la drepta a curbei de disociere a Hbc. in r.respiratorii apare hierpneead. r.cardiovasculare determina hipertensiune arterialae. r.cardiovasculare modifica rezistenta vasculara

65. Sanatatea reprezinta :

a. Starea de bine psihic, somatic si social a individului;b. Absenta bolii;c. Starea de normalitate;d. Starea de siguranta a organismului;e. Stare de confort si vitalitate.

66. Homeostazia:

a. Reprezinta mentinerea constanta a propietatilor fizice in limite constante;b. Reglarea este realizata doar prin mecanismul de feedback;c. Reglarea este realizata doar prin mecanismul de feedbefore;d. Reprezinta mentinerea aproximativ constanta a parametrilor mediului intern;e. Nu necesita o reglare anticipata.

67. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA:

a. Durata perioadei de stare este variabila ca timp;b. Sanogeneza poate fi totala (“restitutio ad integrum”) sau partiala;c. Perioada de declin dureaza de la aparitia tututror manifestarilor bolii si pana la vindecarea

completa;d. Perioada de incubatie dureaza din momentul actiunii agantului si pana cand apar simptomele

morbide manifestate;e. In perioada de invazie sunt prezente atat reactiile specifice agentului patogen cat si fenomenele

reactionale nespecifice.

68. Care din urmatoarele NU este o boala cu caracter genetic:

a. diabetul zaharat;b. anemia hemolitica;

Page 13: Grile Fiziopatologie

c. sindromul Edwards;d. sindrom Patau;e. sideroza.

69. Care din urmatore afirmatii este adevarata:

a. intoxicatia cu cianura este o afectiune cu determinism ecologic predominant;b. acondroplazia este o afectiune cu determinism genetic pur;c. deficitul de G-6-PD eritrocitara este o afectiune cu determinism genetic pur;d. diabetul este o afectiune cu determinism genetic predominant ;e. coronaropatiile sunt afectiuni cu determinism ecologic predominant.

70. Drogurile:

a. efectele fizice ale cocainei sunt manifestate la nivel digestiv;b. efectele heroinei sunt multiple: complicatii pulmonare, infectioase, cutanate, renale;c. cosecintele ale consumului marijuanei intr-un interval de timp scurt sunt bronsita cronica si neoplaziile;d. cocaina este un opioid inrudit cu morfina;e. heroina are o actiune de lunga durata.

71. Factorii terapeutici:

a. poate determina imbolnavire prin reactii secundare previzibile si nu depinde de doza administrata;b.poate determina imbolnavire prin reactii secundare imprevizibile si depinde de doza administrata;c. depedenta medicamentoasa este cauzata de administrarea cronica a medicamentelor si drogurilor cu actiune centrala;d. efectul teratogen al medicamentelor poate afecta dezvoltarea organismului in prima faza de evolutie din perioada sa prenatala;e. in reactiile secundare previzibile este o mortalitate crescuta.

72. Care din urmatoarele nu este o complicatie a alcoolismului:

a. impotenta;b. pancreatita;c.hiperlipidemie;d. ciroza hepaicae. bronsita cronica.

73. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:

a. stadiul de rezistenta reprezinta o stare prelungita de contrasoc;b. stadiu de epuizare este obligatoriu;c. stadiul de epuizare reprezinta falimentul capacitatii reactive a organismului;d. reactia de alarma cuprinde fenomene de soc si fenomene active de contrasoc;e. S.G.A. presupune stimulare hipofizara.

74. Care din urmatori nu stimuleaza secretia hormonala in stres?:

Page 14: Grile Fiziopatologie

a. catecolamine;b. ACTH si STH;c. hormonii tiroidieni;d. endorfine;e. prolactina.

75. Care din urmatoarele nu este adevarata:

a. TSH determina o crestere a secretiei de hormoni tiroidieni;b. ADH conserva apa in organism pentru a compensa pierderile de lichid;c. adrenalina creste activitatea nervoasa prin sistemul activator reticulat ascedent;d. vasopresina mentine echilibrul hemodinamic;e. LH si FSH in stres sunt diminuate pana la abolire.

76. Afectiunea care nu este indusa de tulburarea sistemului imun este:

a. raceala;b. SIDA;c. alergiii;d. migrena;e. cancer.

77. Tipul A de personalitate nu sunt predispusi la :a. hipertensiune arteriala;b. cardiopatia ischemica;c. infarctul de miocard;d. angina pectoralae. polinevrita.

78. Hipertrofia atriala stanga se caracterizeaza prin : a. Unda P ascutita , baza normala in DII,DIII,aVF, V1 si V2;b. Unda P denumita „ P pulmonar”;c. Unda P cu aspect bifid, „ P mitral „ ;d. Axa este deviata la dreapta;e. Durata undei P nu depaseste 0,11 secunde;

79. Hipertrofia ventriculara stanga NU se caracterizeaza prin :a. Pozitia axei electrice intre 0 – (-45) grade;b. Indice Sokolov-Lyon (R1+S5) mai mare de 10,5 mm;c. S de amplitudine mare in V1 si V2;d. Unda T inversata in derivatiile stangi : DI, aVL,V5,V6 si pozitiva in derivatiile drepte V1,V2 si

aVR;e. Toate variantele sunt corecte;

Page 15: Grile Fiziopatologie

80. Leziunea din infarctul miocardic :a. Daca este predominant epicardica va fi inregistrata de o derivatie directa ca o

subdenivelare;b. Se traduce ECG prin unda P bifida;c. O derivatie orientata catre suprafata endocardica indemna ( ex. aVR) va fi inregistrat un

segment ST subdenivelat;d. Leziunea este localizata in cele mai multe cazuri endocardic;e. Toate variantele sunt false;

81. In sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW) : a. Fascicolul Palladino-Kent uneste trunchiul comun al fascicolului Hiss cu miocardul

ventricular;b. Apare unda delta care poate fi pozitiva sau negativa;c. Nu apar modificari secundare de repolarizare ventriculara;d. Apar perioade de tip Lucianni-Wenckebach;e. Se datoreaza prelungirii perioadei refractare a zonei jonctionale sau fascicolului Hiss;

82. Unda P pulmonar : a. Intalnita in HVD;b. Intalnita in HVS;c. Intalnita in HAS;d. Intalnita in HAD;e. Are aspect bifid.

83. Ceruloplasmina este : a. α lipoproteina b. α2 globulinac. β globulina d. albumina e. α1 globulina

84. În care din următoarele situatii nu avem leucocitoza : a. În sarcina b. postprandial c. infectii bacteriene d. infectii virale e. traumatisme

85. Proteinele plasmatice indeplinesc următoarele funcţii cu o excepţie: a. În apararea antimicrobiana nespecifica b. În transportul de ioni, vitamine şi medicamente c. În coagulare şi fibrinoliza

Page 16: Grile Fiziopatologie

d. În prevenirea edemelor e. În mentinerea tensiunii arteriale la valori normale

86. Fagocitoza : a. este un proces pasiv b. este un proces activ c. se realizează intr-o singura etapa d. se realizează în trei etape independente e. induce vasodilataţia locala

87. VSH-ul este accelerat în următoarele situatii: a. hemoconcentraţie b. policitemia vera c. insuficienţa respiratorie cronica d. poliglobulie e. În nici una din aceste situatii

88. Proteine inflamatorii de faza acută pozitive sunt următoarele, cu excepţia: a. ceruloplasmina b. alfa1 antitripsina c. haptoglobina d. transferina e. fibrinogenul

89. Proteinele inflamatorii de faza acută sunt următoarele cu excepţia: a. ceruloplasmina b. alfa antitripsina c. haptoglobina d. carnitina e. fibrinogenul

90. Principalele manifestari locale ale inflamaţiei sunt: a. febra b. leucocitoza c. edem d. scăderea TA e. scăderea apetitului

91. Ordinea modificarilor de dinamica leucocitara în inflamaţie este: a. marginatia, aderarea, migrarea, diapedeza b. aderarea, marginatia, diapedeza, migrarea c. diapedeza, migrarea, aderarea, marginatia

Page 17: Grile Fiziopatologie

d. marginatia, aderarea, diapedeza, migrarea e. aderarea, marginatia, migrarea, diapedeza

92. Care este aportul proteic alimentar minim zilnic ?a. A.40-50gb. B.8-10gc. C.90-100gd. D.55-70ge. E.20-30g

93. Ce fractie globulinica nu este cuprinsa in betaglobuline ?a. A.complementulb. B.haptoblobinac. C.transferinad. D.plasminogenule. E.siderafilina

94. Care este prima fracie globulinica afectata in hipoproteinemie ?a. A.globuline alfa 1b. B.globuline gamac. C.globuline betad. D.globuline alfa 2e. E.albumine

95. Valoarea creatininei plasmatice :a. A.0,7-1,4 mg/dlb. B.15-45 mg/100mlc. C.0,2-0,8 mg/dld. D.2-7 mg/dle. E.0,2-0,8 mg/100ml

96. Cresterea ureei plasmatice si catabolismului proteic tisular nu apare in ?a. A.regim hiperproteicb. B.faza oligoanurica a insuficientei renale acutec. C.stari febriled. D.coma diabeticae. E.obstructia pe caile de excretie urinara

97. Hipoaminoacidemiile sunt consecintele:a. A.aport exogen crescutb. B.disfunctii proteice mari

Page 18: Grile Fiziopatologie

c. C.incapacitatea ficatului de a sintetiza proteined. D.efectul anabolic crescut al STH si hormoni estrogenie. E.eliminari renale scazute

98. Unde se intalnesc modificari calitative ?a. A.hipogamaglobulinemia de tip alimfocitarb. B.macroglobulinemia Waldenstromc. C.boala Brutond. D.boala Wilsone. E.disglobulinemia

99. Apoproteinele indeplinesc urmatoarele roluri in cadrul metabolismului lipidic:

a. Sunt liganzi pentru diferiti receptorib. Sunt cofactori pentru enzime esentiale ale metabolismului lipidicc. Asigura solubilizarea lipidelor in mediul apos al plasmei d. Toate raspunsurile de mai suse. Nici un raspuns corect

100. Urmatoarele afirmatii privind chilomicronii sunt adevarate cu exceptia:

a. Reprezinta forma de transport a trigliceridelor endogeneb. Nu migreaza electroforeticc. Au densitatea cea mai micad. Catabolismul lor se desfasoara pe parcursul primei ore postprandiale. Contin 99% lipide si 1% apoproteine

101. Rolul protector antiaterogen al HDL-ului se reflecta prin:

a. Transportul colesterolului de la ficat la tesuturib. Transportul colesterolului de la tesuturi la ficat c. Cedarea cofactorului apoCII lipoproteinelor bogate in TG participand astfel la catabolismul

lord. Variantele b. si c.e. Nici un raspuns corect

102. VLDL prezinta urmatoarea conformatie:

a. 90% lipide dintre care 60% trigliceride endogene si 10% apoproteineb. 70-80% lipide dintre care 50% colesterol esterificat si 20-30% apoproteine

Page 19: Grile Fiziopatologie

c. 99% lipide dintre care 90% trigliceride exogene si 1% apoproteine d. 50% lipide dintre care 20% colesterol esterificat si 50% apoproteinee. Nici un raspuns corect

103. Apoproteinele caracteristice HDL-colesterolului sunt:

a. apoB100b. apoB100, B48, Ec. apoAI, AII, B, Ed. apoCII, CIIIe. apoB100, B48, E, CII, CIII

104. Lipoproteina caracteristica hiperlipoproteinemiei de tip IIb este:

a. IDLb. VLDLc. LDL si VLDLd. Chilomicronie. VLDL si chilomicroni

105. Hipertiroidia este asociata cu urmatorul tip de hiperlipoproteinemie:a. HLP tip IIbb. HLP tip IVc. HLP tip Id. HLP tip VIe. Nici un raspuns corect

106. Ateroscleroza prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia

a. Placa ateromatoasa duce la ingrosarea intimei si subtierea mediei b. Consta in acumularea de lipide, glucide, produse sanguine si tesut fibrosc. Centrul ateromatos este aproape acelular d. Raspuns fibroproliferativ inflamator local datorat multiplelor forme de leziune endotelialae. Boala a arterelor mici si arteriolelor

107. Ateroscleroza se caracterizeaza prin:

a. Modificari ale intimei arterelor de calibre mare si mijlociub. Calcificari in media arterelor muscularec. Boala a arterelor mici si arteriolelor d. Toate raspunsurile de mai suse. Nici un raspuns corect

Page 20: Grile Fiziopatologie

108. Disfunctia endoteliala intervine in aterogeneza prin urmatoarele mecanisme:

a. Tulburarea permeabilitatii permitand acumularea de LDL in intimab. Recrutarea si favorizarea aderarii monocitelor circulante ducand la acumularea de macrofage in

intima c. Determinarea vasospasmului datorita proprietatilor vasoactived. Absenta celulelor conducand la formarea trombusuluie. Toate raspunsurile de mai sus

109. Fumatul indeplineste urmatoarele roluri in aterogeneza, cu exceptia:

a. Stimuleaza agregarea plachetarab. Stimuleaza oxidarea LDLc. Scade HDL – colesteroluld. Actiune vasodilatatoaree. Efect vasoconstrictor