NR VAR TEMA / ÎNTREBARE (* = complement simplu)

RĂSPUNS A / F(ADEVĂRAT /

FALS) OBSERVAȚII ȘI SUGESTII 1 OBSERVAȚII ȘI SUGESTII 2 OBSERVAȚII ȘI SUGESTII 3 OBSERVAȚII ȘI SUGESTII 4 OBSERVAȚII ȘI SUGESTII 5Dacă sunteți de acord cu comentariile sau nu, puteți să le confirmați sau infirmați în continuare în dreapta, în felul ăsta se vede dacă este o problemă constatată de mai mulți studenți la respectiva

întrebare sau la răspunsul în cauză. Orice comentariu ajutăCARDIOLOGIE: Aritmii

1.*Care dintre următoarele caracteristici sunt patognomonice pentru otahicardie ventriculară:

Răspunsurile conțin fragmente inexacte din ECN,și deși e o întrebare tip complement simplu,există mai multe răspunsuri care invită sprebifare, deși nici unul nu reprezintă într-adevărceva patognomonic așa cum se cere. Important etotuși că ECN nu pomenește nimic anume a fipatognomonic pentru TV!!

Încerc, dar nu găsesc nimic legat de semnepatognomice...

a. Frecvența cardiacă >200 pe minut F cartea da 100-250 bpm

Extrem de interpretabil, nu respectă deloc textulcărții (pag. 31: <100 e RIVA, >250 e flutterventricular), limitele 100-250 sunt specificate clar

F, deoarece nu este mai mare ca 200bpm. Nu mise pare interpretabil

b. Prezența complexelor QRS largi (>120 ms) A? nu mi se pare patognomonic

Complexe QRS largi peste 120 ms există în maimulte tulburări de ritm, condiția nu estepatognomonică pentru TV. DAR (!) ECNformulează mult mai corect descrierea: ”TAHICARDIE CU QRS largi (>120 ms) șiregulată”, cu alte cuvinte impune ȘI necesitateaunei frecvențe ridicate. Varianta de răspuns numai respectă așa ceva, în forma actualărăspunsul este fals F - QRS largi > 120 ms sunt si bloc complet

c. Absența undelor P vizibile pe electrocardiogramă Fundele P pot fi vizibile/integrate in complexeleQRS

Se poate considera fals pentru că absențaundelor P nu poate indica în mod strict o TV. Și înFiA lipsesc undele P, iar întrebarea era ce epatognomonic pentru TV

d. Disociația atrio-ventriculară A?

Nici disociația atrio-ventriculară nu estepatognomonică, există și în blocul AV total. Nu sepăstrează contextul ECN, din nou

A - conform cu ECN, pag 31; nu am gasit insa sila bloc AV - scuze poate am omis

F - conform cu ECN, pag. 42 la bloculatrioventricular de grad 3: ECG: "nici o unda Pnefiind urmata de QRS", "unde P total disociatede undele R"

e. Deteriorarea hemodinamică F

2.Care dintre următoarele criterii electrocardiografice sunt sugestivepentru diagnosticul de displazie aritmogenă de ventricul drept:

a. Prezența undei delta Fb. Prezența undei epsilon A (potentiale tardive)c. Intervalul QT corectat ≥450 ms Fd. Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramură stângă Ae. Prezența blocului de ramură dreaptă A

3.Care este atitudinea corectă la un pacient cu fibrilație atrialăpermanentă având scorul CHADS2=0:

Întrebarea e de la capitolul de boală cardiacăischemică, partea a doua (cu anticoagularea), nude la aritmii, în rest e bine

Pagina 40,CHADS2=0 250 mg Aspirina si/saunimic

a.Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 și 3 pedurată nedefinită F

b.Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 și 3pentru o lună F

c. Anticoagulare orală cu Dabigatran Fd. Aspirină 250 mg/zi Ae. Nu necesită tratament antitrombotic A

4. În blocul atrioventricular de gradul 2:

a.Intervalul PR depășește 200 ms, dar fiecare undă P eset condusăspre ventricul F

b.Intervalul PR se prelungește progresiv până la apariția unei unde Pblocate A

c. Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent Ad. Undele P sunt disociate față de complexul QRS Fe. Nici o undă P nu se conduce spre ventricul F

5.Care dintre următoarele situații trebuie luată în considerareimplantarea unui stimulator cardiac:

Mai există un set de indicații pentru pacing, dartricameral (pag. 90) la insuficiența cardiacă, undesimptomatologia e mult mai severă și nu s-arîncadra nici o variantă de răspuns de aici. Aici artrebui elaborată întrebarea de așa fel încât să nuintre în conflict cu ce scrie acolo. Aici e vorba deindicații generale de pacing, ceea ce e corect.

a. Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodalb. Blocul de ramură dreaptă izolat

c.Blocul de ramură dreaptă asociat cu hemibloc fascicular posterior șibloc atrioventricular de gradul 1 A

d. BRS asociat cu BAV grad 1 Ae. Blocul de ramură alternant A

CARDIOLOGIE: Valvulopatii6. Privind examenul fizic în insuficiența aortică este adevărat că:

a.Ascultarea inimii se face preferențial în decubit lateral stâng și inspirforțat F

b.Se poate percepe un suflu protodiastolic, fin, dulce, cu caracteraspirativ A

c. Presiunea arterială diferențială este mărită A unde este scrisa aceasta afirmatie?

pagina 109 hiperpulsatilitate arterială: mărireapresiunii arteriale diferențiale, semn Mussset,semn Durozier, semn Quincke, hippus pupilar.

d. Zgomotul I este accentuat Fe. Se găsește șoc apexian “en dome” A

7.*Referitor la bilanțul paraclinic al insuficienței aortice nu esteadevărat că:

a. Electrocardiograma arată hipertrofie ventriculară stângă Fb. Radiografia toracică arată de regulă o îngustare a aortei ascendente A

c.Ecocardiografia Doppler demonstrează jet de regurgitare diastolicaortă-ventricul stâng F

d.În caz de suspiciune de endocardită este indicată ecocardiografietransesofagiană F

F - p 110 , paragraful de sus - NB: ecografiatransesofagiana este indicata in caz de suspiciunede endocardita

Este adevarat enuntul, dar nu este un raspunscorect, deci..F

e. Preoperator se efectuează coronarografie la bărbații peste 40 ani F

8.Prezența unui suflu sistolic parasetrnal poate indica următoarelediagnostice: ?

Intrebare absolut aiurea! Nicaieri in ECN nu existavreo insiruire de afectiuni pentru suflu sistolicparasternal. Nici macar nu mentioneaza stang saudrept. Asta este prototipul de intrebare carereflecta perfect conceptia unei grile prost facute,adica prima oara facem intrebarea (si aiaimprecisa!) si pe urma vedem daca se gasesteceva si in carte! Ori dam din carte, ori ce facem?!Sa ne apucam si noi acum sa luam capitolele larand sa vedem daca se pot proba raspunsurile...Bila neagra!!!

a. Comunicare interventriculară ? A

O fi si parasternal, ca iradiaza o gramada! Sidepinde si cat de mare e comunicareainterventriculara... nici nu stii ce sa raspunzi... A

b. Stenoză aortică A A Anu este specificat a fi suflu sistolic parasternalin ecn!

Grile Licenta 2012 - Sheet1

1

c. Insuficienţă mitrală ? Anu spune nimic de parasternal, dar as spunetotusi A A

d. Insuficienţă pulmonară F

Cum adica "insuficienta pulmonara"?? Detricuspida, de valva a arterei pulmonare, aplamanilor, sau cum? Pana si varianta de rapsunse facuta... sa nu zic cum!

e. Cardiomiopatie obstructivă AA - toate sunt sufluri sistolice, dar cu diferente;totusi nu sunt sigura, ????

daca e dat in carte ca e cauza, bifeaza-l, nudefalca pe caprarii ca nu ai sa stii sigur nimic A

9. Insuficienţa mitrală se poate complica cu: pagina 114a. Insuficienţă cardiacă dreaptă Ab. Fibrilaţie atrială Ac. Sincopă de efort Fd. Accidente embolice A unde scrie in carte? pg 114 - " fibrilatia atriala si accidente embolice"e. Creşteri tensionale paroxistice F

10. Riscul hemoragic al tratamentului cu heparină pagina 124a. Este dependent de doză A

b.Este mai mic la heparinele cu greutatea moleculară mică față deheparina nefracționată F

c. Depinde de calitatea respectării tratamentului Ad. Este mai mare în insuficiența renală Ae. Este mai mare la persoane tinere F

CARDIOLOGIE: Cardiopatia ischemică

11. *Despre angina Prinzmetal se pot afirma următoarele, cu excepţia:

Pentru răspuns e necesară consultarea pag. 64 și66, o întrebare cu răspunsuri întinse pe mai multepagini

a. Este cauzată de spasmul coronarian; Fb. Apare, de regulă, la ore fixe, preponderent nocturn; Fc. Tratamentul se face, de elecţie, cu beta blocante; Ad. Pacienţii pot asocia migrenă sau sindrom Raynaud; F

e.Spasmul poate surveni pe coronare normale sau în vecinătatea uneiplăci de aterom. F?

La pagina 64 in ECN, jos de tot, scrie la etiologiaexcepțională: ”spasm coronarian, pur în puținecazuri (pe artere sănătoase) ca în sindromulPrinzmetal, mai frecvent indus prin tulburări alevasomotricității legate de prezența unei plăci deaterom”. Adică Prinzmetal este un spasm pur șiapare rar, iar cel legat de placa de aterom ține detulburări de vasomotricitate și apare mai des. ECNnu precizează nicăieri de Prinzmetal și ”vecinătatea” unei plăci de aterom. Cu alte cuvinterăspunsul e) este pe jumătate greșit, adică pejumătate ar putea răspunde ca excepție așa cumcere întrebarea. Și iar e cu complement simplu! F

A- e exceptie. Angina Prinzmetal:spasmul aparepe coronare sanatoase

12.Revascularizarea chirurgicală prin pontaj (by-pass aorto-coronarian)este indicată următoarelor categorii de pacienţi: pagina 67

a.Pacienţilor diabetici cu leziuni trivasculare şi disfuncţie ventricularăstângă; A

b.Pacienţilor diabetici cu leziuni univasculare semnificative, pecoronara dreaptă sau circumflexă; F

c.Pacienţilor cu leziuni semnificative la nivelul trunchiului comun alcoronarei stângi; A

ECN nu spune dacă trebuie să fie semnificativesau nu, dar menționează că se indică pt leziunilede trunchi comun după un eșec al angioplastiei(pag. 67). Varianta de răspuns este oarecumincompletă pentru că nu spune nimic deangioplastie. A

d. După eşecul angioplastiei; A

e.Pacienţilor cu leziuni coronariene semnificative şi regurgitare mitralăseveră care necesită protezare valvulară. A

În carte apare simplu ”Indicație logică de pontaj încaz de chirurgie impusă de o valvulopatie”.

13.Prezenţa ritmului idioventricular accelerat (RIVA) la pacienţii cuinfarct miocardic acut: pagina 71

a. determină instabilitate hemodinamică; Fb. creşte mortalitatea precoce postinfarct; Fc. necesită tratament prompt; Fd. este patognomonică pentru reperfuzia coronariană; Ae. nu necesită tratament antiaritmic. A

14.Complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut pot includeurmătoarele: pagina 71

a. blocul atrio-ventricular gradul III; A?

Cartea nu e atat de categorică în exprimare, spune(pag. 71) ”bloc nodal în general benign, tranzitoriu,cu scăpare ventriculară eficace, care răspunde laatropină” și continuă cu indicațiile de implantare ptpacemaker în BAV gr 2 și 3, fără să spună dacăeste vorba de blocuri apărute ca și complicație ainfarctului sau preexistente.

Eu as pune A, deoarece o gasim la capitolul"complicatii precoce ale infarctului - tulburariconductive", deci eu consider ca indicatia deimplantare de cardiostimuilator se refera la bloculaparut in urma infarctului... A

b. ruptura septului interventricular; Ac. anevrismul ventricular stâng; Fd. ruptura peretelui liber al ventriculului stâng cu hemopericard; Ae. sindromul Dressler. F

15.Contraindicaţiile absolute ale administrării de fibrinolitice includurmătoarele, cu excepţia: pg 128

Atentie la enuntul intrebarii - " cu exceptia". Inconditiile astea sunt adevarate, dupa parereamea, raspunsurile A, C si D. Am observat insa cala "contraindicatii absolute" intra si "coagulopatiecunoscuta, patologie a hemostazei"... atunci ecorect sau nu punctul "D"?

a.antecedente de accident vascular cerebral hemoragic (indiferent devechimea acestuia); A varianta asta chiar e o contraindicatie deci e F F

b. accident vascular cerebral ischemic mai vechi de 6 luni; A AVC < 6 lunic. tratament cronic cu anticoagulante orale (AVK); A

d. trombocitopenie severă;asta nu intra la contraindicatii, ar putea fiiadevarata

e. disecţie de aortă.CARDIOLOGIE: Insuficiența cardiacă

16.Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate apărea în următoarelecondiţii patologice: pagina 85

a. Stenoză aortică; Fb. Fistulă arterio-venoasă congenitală sau dobândită; Ac. Acromegalie; Fd. Hipertiroidism; Ae. Anemie cronică. A

17.Următoarele afirmaţii despre tratamentul cu digitală sunt adevărate,cu excepţia: pagina 90

a.Scade frecvenţa spitalizărilor în cazul pacienţilor cu insuficienţăcardiacă; F

b. Este indicat tuturor pacienţilor cu FEVS< 40%; Ac. Scade mortalitatea la pacienţii cu insuficienţă cardiacă; A

d.Se recomandă pacienţilor cu insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrialăcu transmitere ventriculară rapidă; F

Grile Licenta 2012 - Sheet1

2

e.Se recomandă pacienţilor cu insuficienţă cardiacă clasa IV NYHA,care nu răspund la tratamentul medicamentos maximal; F

18.Insuficienţa cardiacă diastolică izolată poate apărea la următoarelecategorii de pacienţi, cu excepţia: pagina 91

a. Infarct miocardic vechi cu tulburari severe de contractilitate; Ab. Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă; Fc. Pericardită constrictivă; Fd. Stenoză aortică; Fe. Cardiomiopatie dilatativă, cu FEVS< 40%. A

19. *Semnele insuficienţei cardiace includ următoarele cu exceptia: ? Care raspunsul corect? (exceptia)

CU EXCEPTIA COMPLEMENT SIMPLU!!! CEALEGETI CA PRIMELE 3 VARIANTE SUNTCIUDATE!

a. Galop protosistolic; A Corect e protodiastolic, nu?

Galopurile pentru insuficiență trecute în carte (p.86) sunt protoDiastolic și teleDiastolic, deci a) șib) trebuie marcate rasp A

b. Galop presistolic; A? A - este numai galop protosistolic, si nu presistolic

Ce se întelege prin PREsistolic?? Că este ungalop înaintea sistolei, adică în diastolă? Pentrucă în diastolă apare (proto și tele, adică la începutsau sfârșit), și atunci varianta nu mai e A, e F! A

c. Dedublare fixă expiratorie de zgomot 2; Ap.86: Z2 accentuat la focarul pulmonar, nu scriede nici o dedublare ?

E accentuare, si in plus e conditionata deexistenta hipertensiunii pulmonare

d. Turgescenţa jugularelor; F F pentru că apare turgescența jugularelor

e. Raluri pulmonare subcrepitante bazale. AA - sunt raluri crepitante, predominant la baze; p86

dar cum eu la toate stagiile am auzit desubcrepitante, bifez ca adevarata varianta asta

Si eu as pune A, avand invedere ca in ECN scriela pag 86 "raluri crepitante la finalulinspiratiei,predominant la baze, in caz de edempulmonar"...nu numai ca nu pomeneste nimic desubcrepitante, dar mentioneaza si o conditie:edem pulmonar. Deci cred ca raspunsul este A.Dar avand in vedere ca este intrebare cucomplement simplu si are deja 4 raspunsuricorecte, ori e scris gresit ceva inintrebare/raspunsuri, ori a primit o steluta "bonus":) si trebuia sa fie cu complement multiplu

20.

Care dintre următoarele criterii trebuie să fie prezente pentru a stabiliindicația pentru terapia de resincronizare cardiacă prin implantareaunui stimulator tricameral: Unde sunt raspunsurile ptr aceasta intrebare? ECN pag. 90 jos

a. TA sistolică sub 90 mm Hg F

b.Insuficienţă cardiacă clasa III-IV NYHA sub terapie medicamentoasăoptimă; A

as zice F pt ca in carte zice: pac cls NYHA III-IVsub trat med optim care prezinta VS dilatat,FEVS<35%...Nu la toti pacientii in cls NYHA III-IVcu trat med optim F

c. Durata complexului QRS ≥0,12 sec; Ad. Durata complexului QRS <0,12 sec; Fe. FEVS ≤35%. A

CARDIOLOGIE: Hipertensiunea arterială

21.*Pentru definirea hipertensiunii arteriale (HTA) la adult suntsuficiente urmatoarele elemente clinice:

a.Tensiune arterială sistolică (TAs) ≥140 mmHg și/sau o tensiunearterială diastolică (TAd) ≥90 mmHg. A pagina 52

b.TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg asociate cu leziuni aleorganelor țintă. F

c.TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg asociate cu > 2 factori derisc cardiovasculari. F

d.TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg, valoare a MAPA > 135/85mmHg, modicări la examenul fundului de ochi. F

e.TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg, hiperteofie ventricularăstângă, microalbuminurie. F

22.Diagnosticul paraclinic (de laborator) al afectării organelor țintă înHTA se susține în prezența: pagina 53

a. Creștere discretă a creatininei și/sau microalbuminurie semnificativă Ab. Suflului sistolic la focarului aortei F

c. Hipertrofiei ventriculare stângi A (de laborator???). Da, Eco = laborator ecografie :)

Răspunsul este corect, este trecut în carte, darîntr-adevăr nu poate fi considerat ca undiagnostic de laborator. Este paraclinic, darmențiunea ”de laborator” derutează, nici ECN nuo folosește.

d. Claudicației intermitente Fe. Cefaleei fronto-parietale asociate cu vertij și tulburări de vedere F

23.Examinarile paraclinice recomadate a fi efectuate sistematic, la toțipacienții hipertensivi sunt: pagina 54

a. ECG de efort Fb. ECG de repaus Ac. Monitorizare ambulatorie automata a tensiunii arteriale Fd. Glicemie, colesterol, creatinină Ae. LDH, CK, troponină F

24.În cazul unei paciente gravide care asociază hipertensiune serecomandă tratement cu: pagina 55

a. Betablocante A

b.Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagonoisti de receptori deangiotensina F

c. Diuretice Fd. Metildopa Ae. Blocante de canale de calciu A

25.Un pacient care se prezintă pentru urgență hipertensivă are risc vitalpe termen scurt în prezența: pagina 58

a. Semnelor de encefalopatie sau eclampsie Ab. Valori ale TA ≥160 mmHg asociate cu microalbuminurie Fc. Creșterii cronice a TA Fd. Edem pulmonar acut, disecție de aorta Ae. Cefalee, vărsături, convulsii A

CARDIOLOGIE: Boli artere și vene

26.*Complicatiile imediate ale chirurgiei anevrismului de aortaabdominala sunt: ? pagina 77

a. Embolii vasculare distale A Ab. Aparitia radiculalgiilorc. Edem al membrelor superioared. Compresiile duodenale F Fe. Compresiile nervoase F

27.In prezenta claudicatiei intermitente, diagnosticul diferential alarteriopatiei cronice obliterante se face cu: pagina 78

a. Coarctatia de aorta Ab. Ulcere varicoasec. Anevrismul arterial A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

3

d. Polinevrita alcoolicae. Neuropatia diabetica

28.In tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioarepot fi utilizate: pagina 83

a. Amputatia Ab. Aponevrotomia de descarcare Ac. Simpatectomiad. Revascularizarea prin pontaj – by-pass arterial Ae. Embolectomia cu sonda Fogarty A

29.Factorii favorizanti implicati in aparitia varicelor hidrostatice la nivelulmembrelor inferioare sunt : pag 120

a. Varsta tanarab. Ereditatea Ac. Sexul masculind. Diabetul zaharate. Obezitatea A

30. Tratamentul medical al varicelor consta din pag 123a. Evanaj sau stripping al venei safene interneb. Scleroza varicelor cu agenti fizici Ac. Crenoterapie A

d. Scleroza varicelor cu laser AA - scleroza varicelor cu agenti fizici sau, mairecent , cu laser; p 123

e. Benzi de contentie. AEu as lua-o si pe asta ca adevarata, desi in carte ementionata la tratamentul general in carte e la tratament med.

PNEUMOLOGIE: Dispneea acută şi cronică, BPOC

1.*Dispneea acută fără zgomote anormale poate avea următoarelecauze: pag 143

a. Poliglobuliab. Embolia pulmonară Ac. Astmul bronşicd. Alcaloza metabolicăe. Tromboza venoasă profundă

2. Semnele de gravitate ale dispneei de tip acut sunt: pag 142a. Febra peste 38° Celsiusb. Febra peste 39° Celsiusc. Cianoza Ad. Tahicardia peste 110 bătăi /minut Ae. Semne neuropsihice: agitaţie, asterixis A

3. Dispneea cronică poate fi determinată de: pagina 143a. Insuficienţa hepaticăb. Insuficienţa cardiacă Ac. Anemia cronică Ad. Hipertensiunea arterialăe. Boli vasculare pulmonare A

4. Tratamentul BPOC foarte severă cuprinde:La ce pagina gasesc raspunsul la aceastaintrebare? La pg 163

a. Oprirea fumatului Ab. Vaccinarea antipertussis ca metodă de profilaxie a exacerbărilor

c. Corticoizi sistemici numai la pacienţii cu exacerbări repetate

Sistemici? Adica?? In carte spune "inhalatori", darefectul nu este strict local, o parte se absorb incirculatie si actioneaza si sistemic. In plus, lapagina 165 la protocolul de exacerbare grava sevede ca se foloseste corticoterapia orala sau iv.De ce e nevoie de asa o varianta care provoacadiscutii???

d.Contraindicaţia metodelor de recuperare respiratorie prin exerciţiufizic

e. Oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu ACartea nu zice "la domiciliu", doar "de lungadurata"

5. Kinetoterapia respiratorie constă în: pagina 167a. Dezobstrucţie bronşică Ab. Ventilaţie mecanică noninvazivă la PaO2 sub 60 mmHg

c. Educaţia medicală ?"Include educatia terapeutica", deci... e de bifatsau nu??

d. Exersarea tusei Ae. Se recomandă începând din stadiul III de BPOC sever

6. *Rinita moderată spre severă: Unde gasesc raspunsul in carte? Niciunde :) nu apare

p 148 ``Nu exista ordine cronologica intre rinitasi astm: uneori astmul precede rinita, alteorieste invers; sau cele doua apar simultan. `` p 149

a. Precede totdeauna astmul bronşic alergicb. Apare totdeauna simultan cu astmul bronşic alergicc. Apare uneori după apariţia astmului bronşic A pag 148, dar lasa f mult de dorit!

d.Este mai frecventă la sugari şi copiii mici datorită lipsei de maturizarea răspunsului imun

e.Necesită totdeauna teste de provocare specifice (nazal sau bronşic)pentru evidenţierea alergenilor şi polidesensibilizarePNEUMOLOGIE: Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronşic)

7. Probele funcţionale respiratorii în astmul bronşic: pagina 151a. Evidenţiază o scădere a capacităţii vitale şi a PEF

b.Permit confirmarea astmul bronşic prin evidenţierea raportuluiVEMS/CV scăzut A

c. Permit evaluarea severităţii astmului bronşic prin măsurarea VEMS A

d.Reversibilitatea obstrucţiei = VEMS post - VEMS pre > cu 12% şi250 ml

e.Reversibilitatea obstrucţiei = VEMS post - VEMS pre/VEMS teoretic> cu 12% A

8. Semnele de gravitate în astmul bronşic sunt: pagina 152a. PaO2 între 60 şi 70 mmHgb. FR > 30/min Ac. PEF < 30% decât cel teoretic Ad. VEMS < 60% din cel teoretice. Anxietate, agitaţie A

9.Investigaţiile derulate în identificarea situaţiilor de urgenţă în astmulbronşic sunt: Unde se gaseste raspunsul in carte?

pag 152 dar acolo nu apare mentionata decatgazometria dintre variantele noastre de raspuns...

Grile Licenta 2012 - Sheet1

4

a. Spirometria

A ? pg. 152. "funcțional: flux expirator de vârf maimic de 30%" respectiv, "gazometrie arterială nueste necesara dacă PEF mai mare de 200 l/minsau 40% de cel teoretic". Aici cred ca se referă laspirometria. Dar în urgență să incepi cuspirometria?!

Evident neclară întrebarea, poate raspunsul safie A, C dat de paragraful de la pg 154 sus: ” Incaz de astm acut grav, evaluarea raspunsuluiterapeutic.... va avea la baza inainte de toatemasurarea PEF......va cuprinde de asemenea unexamen clinic...”

PEF sa poate masura foarte usor si in urgentadar noi nu stim lucrurile astea ca nu avem deunde. Doar trebuie sa sufle cat de tare poate sideodata intr-un Peak-Flow-Meter. Dati un gogusa vedeti despre ce e vorba. Nu e spirometrie inadevaratul sens al cuvantului... nu stiu ce sazic. Poate ne lamureste dna. dr. Jimborean

b. Gazometria Ac. Examen clinic general Ad. Oxigenoterapiae. Evaluarea somnografică

10. Tratamentul astmului acut grav: pag 153-154a. Betaagonişti inhalatori în doze puternice A

b.Se efectuează la domiciliu în formele intermitente şi în spital înastmul cronicizat

c. Hidratare - 3 litri/24 de ore Ad. Anticolinergice nebulizate A

e. Antibiotice numai în formele cu sinuzită sau suprainfecţie bacteriană A

De ce era nevoie sa se amestece o variantacorecta cum e sinuzita cu una care nu e in cartedar e destul de evidenta (suprainfectiabacteriana)? Ca sa rezulte o varianta discutabila

Scrie sinuzita si pneumopatie in carte, dar credca suprainfectia bacteriana e un raspuns de bunsimt

PNEUMOLOGIE: Tuberculoza

11. *Tuberculoza pulmonară comună necesită următoarele investigaţii:Niciuna din variantele intrebarii nu se gaseste incarte!!!

a. Tomografia computerizată toracică

b.Tomografia cu emisie de pozitroni pentru caracterizarea în detaliu aleziunilor pulmonare şi mediastinale

c.Examenul bacteriologic din tubajul gastric matinal la copiii mici şisugari A?

cel mai probabil este "c", insa in carte nu estespecificat ca tubajul gastric se face la copii mici sisugari....

Daca o luam logic da, e C. Dar cine ne-a invatatpe noi vreodata sa gandim logic medical?Schiopu. Atat. In rest mancati paginile fratilor...

d.Examenul microscopic pe frotiu colorat Giemsa pentru micobacteriileatipice

e.Reacţia de fixare a complementului pentru evidenţierea anticorpilorantibacilari

12.Tuberculoza pulmonară comună prezintă clinic simptomelesugestive:

a. Transpiraţii nocturne Ab. Poliartralgiic. Subfebrilităţi Ad. Tuse prelungită Ae. Icter

13. Metode de diagnostic pozitiv în tuberculoză sunt:a. Procedee imagistice A A

b. BCG

BCG = Bacilul CG = ce vrea sa spuna aici? Caexista? Ca-l gaseste cum??? Ce varianta facuta inscarba...

c. Bronhoscopia şi lavajul bronhoalveolar A A

d. Biopsia de măduvă osoasă A"diagnostic prin biopsiibronşice/hepatice/medulare..." A

e. Biopsia bronşică A A

14. Tratamentul tuberculozei va fi precedat de examinări de bilanţ: pag 158a. Serologia de depistare HIV Ab. Amniocentezac. Serologia de depistare a hepatitei B şi C Ad. Tomografia computerizată toracicăe. Testul IDR la tuberculină

15. Tratamentul tuberculozei: pag 160

a.În caz de creştere a transaminazelor > 6N se va opri isoniazida şipirazinamida A

b.În caz de creştere a transaminazelor la unele cazuri se va opri şietambutolul şi rifampicina A

Si aici A, scrie in carte ca la unele cazuri sesisteaza toate 4

As zice F pt ca nu se opresc datorita cresteriitransaminazelor ci pt ca se scot celelalte doua; sanu apara rezistenta microbiana

c.Tratamentul cu etambutol impune un al doilea examen ocular în lunaa doua de tratament A

d.În ciroza hepatică asociată tuberculozei se contraindică tratamentulantituberculos

e. Asociază declararea obligatorie a cazului şi ancheta epidemiologică. APNEUMOLOGIE: Afecţiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revărsatulpleural)

16. *Simptomele pneumotoracelui:a. Durere la inspir Fb. Raluri bronşice ronflante Fc. Tuse mucopurulentă Fd. Uneori examenul clinic poate fi normal A pag. 183e. Scăderea sonorităţii pulmonare F

17. Semnele de gravitate ale pneumotoracelui:a. Aspiraţia mediastinului de partea bolnavă F

b. Diafragmul bombat F- pneumotorace compresiv: mediastin deplasat înpartea contralaterală

c. Pneumotorace bilateral A

d. Leziuni în parenchimul subjacent A

Pag. 184 - anomalie a parenchimului pulmonarsubiacenta si nu leziuni in parenchimul subjacent.Interpretabil :) F A A

e. Hiperoxia în aerul ambiant F A F : Hipoxia

18. Tratamentul pneumotoracelui:a. Drenaj pleural în pneumotoracele total A pag. 184b. Tubul de dren se retrage după 1 oră de plasare a tubului în sifonaj F

c.Tratament conservativ - doar repaus la pat dacă colabarea este între1-3 cm F

d. Oprirea fumatului este obligatorie F

Cred ca e la mintea cocosului ca nu fumezi cudoua dren-uri in tine dar na... nu scrie in ECN decinu e corect. Corect ? A

In carte scrie de corectarea factorilor agravanti(tutun), nu e chiar cu titlu imperativ :)

Intr-adevar, la tratament nu precizeaza oprireafumatului...faptul ca nu fumezi cu 2 drenuri intine...cred, dar nu e tratament. Deci, F

e.Dacă pneumotoracele este bilateral se va începe drenajul cu parteacea mai puţin colabată A

19. Pleureziile de cauză subdiafragmatică apar în: pag. 188a. Abcese intraabdominale A

b. Sclerozarea varicelor esofagiene FApare, dar e cauza intratoracica nusubdiafragmatica

c. Chirurgia abdominală Ad. Boala Wegener F Boala sistemica, nu cauza subdiafragmatica

e. Pancreatita cronică ASe considera A, daca in ECN este mentionat sec"pancreatita", fara termenul de cronica?

pleurezia apare ca si complicatie la pancreatitacronica, deci A.

Grile Licenta 2012 - Sheet1

5

20. Un lichid pleural este exudat dacă: pag. 187a. Cel puţin raportul proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5 Ab. Cel puţin raportul LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6 Ac. Lichidul este hemoragic Fd. Lichidul este icteric Fe. Apare în context febril. F

PNEUMOLOGIE: Detresa respiratorie acută la adult

21.*Următoarele investigaţii sunt necesare pentru diagnosticul etiological sindromului de detresă respiratorie acută: pag 177

a. Tomografia computerizată toracică F

b. Istoricul bolii A

este vorba de diagnostic etiologic , decimarkerii inflamatiei si factorul de transfer COnu au improtanta, eu zic ca raspunsul corecte clar in situatia asta: b

A: importanța contextului cu 3 +, deci referăoarecum la istoricul bolii

c. Spirometria cu test bronhodilatator Fd. Markeri ai inflamaţiei F Si unde scrie de acesti markeri?e. Factorul de transfer al CO F A...cel mai elocvent (asteptam explicatii)

22.Detresa respiratorie acută la adult evoluează cu hipoxemie şiabsenţa opacităţilor radiologice pulmonare în următoarele afecţiuni: pag 176

a. Astmul acut grav Ab. Embolia pulmonară Ac. Pneumopatiile hipoxemiante Fd. Dispneea laringiană Fe. Pneumotoracele bilateral A

23.Diagnosticul diferenţial al sindromului detresei respiratorii acute seefectuează cu:

a. Astmul bronşic Fb. Pneumonia cu Pneumocistis Ac. Hemoragia alveolară Ad. Pleurezia tuberculoasă Fe. Pneumonia cu eozinofile F

24. Alte cauze ale sindromului de detresă respiratorie acută: pag 177 tabel

a. Edem pulmonar neurogenic A ??????gasesti la traumatisme extratoracic - traum.cranian ( edem pulmonar neurogenic,...)

b. Edem pulmonar cardiac Fc. Edem pulmonar cu creşterea presiunii hidrostatice Fd. Arsuri întinse Ae. Embolia grasă A

25. Tratamentul sindromului de detresă respiratorie acută: pag 178a. Antibioticele sunt frecvent necesare Ab. Antibioticele sunt indicate doar în infecţiile bacteriene F

c.Ventilaţia în decubit ventral poate asigura redistribuirea perfuzieispre zonele ventilate A

d.Vasodilatatoarele pulmonare selective de tipul monoxidului de azotpot fi utile A

e. Almitrina poate fi utilă pentru vasoconstricţia zonelor neventilate. A

GASTROENTEROLOGIE: Hemoragia digestivă

Cred ca ar trebui revizuite majoritatea intrebarilorde la capitolul gastro-enterologie. Sunt destul devagi formularile, iar raspunsurile par ca ar trebui sale deducem...

Sunt de acord, și cu atât mai mult cred că ajutădacă la fiecare din întrebările problematice aparcomentariile în legătură cu ele, ca să fie clar dece capitolul în sine e destul de fragil.

1. Selectați caracteristici care definesc hemoragia digestivă inferioară:

nu mi-e foarte clara intrebarea. Se refera strict lacaracteristicile HDI care apar in carte la Definitie-generalitati? sau orice alt element caracteristic?

a.Sursa de sângerare poate fi localizată în intestinul subțire în aval deunghiul duodenojejunal A

b. Sursa de sângerare poate fi localizată în intestinul gros A

c.Hemoragia la care tușeul rectal arată sânge roșu pe mănușaexaminatorului A?

Nu am găsit in ECN vreo exprimare cu "sângeroșu pe mănușa examinatorului". Cel puțin nu lacapitolul ăsta. ECN vorbește doar de rectoragie șimelenă, dar și de alte situații hemoragice cafisurile anale. Nu cred că varianta asta trebuiatrecută printre variantele de răspuns pentru cănici nu apare în carte și pentru că în realitate evalabilă pentru mai multe situații posibile, inclusivpentru HDI, dar nu exclusiv, nu o poate defini.

A-? pag 426 "Tuseu rectal sistematic in cautarede sange rosu sau negru"

d. Necesită terapie endoscopică în toate situațiile Fe. Se manifestă clinic prin rectoragie și/sau melenă A

2. Pe ce vă bazați când evaluați gravitatea unei hemoragii:

a.Elemente de anamneză (cantitatea de sânge exteriorizată ladomiciliu, intervalul de timp de când au debutat simptomele) F

anamneza e trecuta la evaluarea gravitatii uneihemoragii pag426.As zice A chiar daca e putinrelevant. A

b.Descrierea consumului anumitor medicamente cu risc hemoragic(antiinflamatoare, antiagregante, anticoagulante) F

c.Elemente clinice (semne de șoc, paloare, hipotensiune, tahicardie,transpirații) A

d.Elemente paraclinice (hemoleucograma, teste de coagulare, probehepatice și renale) A

Stie careva de la ce vin initialele RAI - citez "testede coagulare (RAI, IP, TCA)"? *pagina 426

RAI - radioactive iodine, altceva nu am gasit, nustiu ce cauta acolo, sau ...

e. Aspectul la endoscopia digestivă efectuată în urgență F A?

La subcapitolul II.2 nu apare mentionat niciundeendoscopia digestiva. Ar trebui sa ne tinem strictde carte? sau sa deducem?...

3.Ce este important de stabilit în anamneza pacientului cu hemoragiedigestivă:

a.Consumul de medicamente antiagregante, anticoagulante,antiinflamatoare A

b. Consumul de alcool A?

avand in vedere ca pot fi varice esofagiene rupte,da m-as putea gandi sa intreb si de alcool. dar inECN nu apare mentionat alcoolul la capitolul asta A! A e factor de risc pt hepatopatie

Eu as zice F, deoarece consumul de alcool nuinseamna neaparat hemoragie digestive, si nicihemoragia digestiva nu inseamna neaparatconsum de alcool...iar daca nici in carte nuapare mentionat alcoolul (nici eu nu am gasit)cred ca cel mai intelept ar fi sa intrebam pe ceicare au conceput intrebarile daca le-au facutconform cartii (ECN) sau conform culturiigenerale, respectiv cursurilor lor personale...pentru ca daca e asa, am stat degeaba si amcitit ECN-ul, ca oricum e aiurea rau...

F- În ECN nu sunt precizate concretconsecințele de HDS cauzate de alcool. Acesteale știm noi.Adică facem concluzii, legături, negândim :)

c. Cantitatea de sânge exteriorizată Fspune ca deseori pacientii supraestimeazacantitatea de sange exteriorizata

d.Simptome asociate hemoragiei: amețeli, pierderea conștienței,durerea toracică A

e. Afecțiuni concomitente A?foarte vag...La ce anume se refera? normal ca-lintrebi de ce mai sufera...

4. *Endoscopia digestivă superioară se efectuează de urgență:a. Numai la pacienții cu stare de conștiență păstrată Fb. Numai la pacienții a jeun Fc. La pacienții stabili hemodinamic A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

6

d.La pacienții cu hematemeză care exteriorizează sânge în cantitatecrescută F

e. La pacienții care necesită transfuzii de sânge F

5.Hemoragia digestivă inferioară de cauză diverticulară areurmătoarele caracteristici:

a. Însoțește inflamația diverticulară Fb. Necesită intervenție endoscopică sau chirurgicală pentru stopare Fc. Poate fi declanșată de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Ad. Se însoțește de durere, febră, diaree Fe. Se poate opri spontan A

GASTROENTEROLOGIE: Ulcerul gastric și duodenal6. Tabloul clinic al ulcerului poate cuprinde:

a. Scăderea în greutate F

b. Hemoragia digestivă superioară

pag 435, la complicatii...fiindca se specifica latabloul clinic ca acesta poate fi relevat de ocomplicatie...aceasta fiind HDS A!

c. Grețuri și vărsături F

d. Pirozis și regurgitații acide F

Daca ar fi sa despicam firul in 4 ulcer inseamna ingeneral hiperaciditate, deci pirozis! In consecintacum raspundem? Eu zic Adevarat

e. Durere epigastrică, ritmată de alimentație A

7.*Anamneza și examenul clinic la pacientul cu ulcer va stabiliurmătoarele elemente asociate bolii ulceroase:

a. Consumul de medicamente hepatotoxice Fb. Consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Ac. Consumul de alcool Fd. Istoricul familial de cancer gastric F

e.Semne clinice de alarmă: scădere în greutate, masă abdominalăpalpabilă, adenopatii, paloare F?

ECN notează la o linie mai jos față de răspunsulpentru varianta b): ”se vor căuta argumentepentru un cancer: alterarea stării generale, masăabdominală, adenopatie(i), nodul carcinomatos latușeul rectal”. Scăderea în greutate nu apare subexprimarea asta, dar se notează alterarea stăriigenerale, cum la fel nici paloarea nu apare, dar arputea fi considerată la fel. Aici sunt amestecateelemente corecte cu altele imprecise, care inducfoarte foarte mult în eroare mai ales că e vorbade o întrebare cu complement simplu.

8. Selectați complicațiile bolii ulceroase:

a.Hemoragia digestivă superioară exteriorizatăprin hematemeză,melenă F? A

ECN precizează la complicații doar ”Hemoragie”și pe rândul următor ”acută: a se vedeaparagraful hemoragie digestivă”. Nu precizează laulcer detaliile despre HDS. E un pic peste mânăca întrebarea să facă referire la două teme undeinformațiile sunt într-adevăr detaliate. Eu așmarca răspunsul ca și corect, dar în ECN la ulcernu se specifică concret, e doar o trimitere cătrealt capitol. A!!

b. Stenoza Ac. Scăderea rezistenței organismului la infecții Fd. Perforația Ae. Hemoragia digestivă ocultă manifestată clinic prin anemie A

9.După terapia de eradicare HP, considerați continuarea terapiei cuIPP la un pacient cu ulcer în următoarele situații:

Variantele b) și e) ar trebui acordate cu conținutulECN, pentru că în prezent nu țin cont de el.

a. În ulcerul duodenal necomplicat și fără risc F

b. În ulcerul gastric necomplicat și fără risc A

ECN dă indicații de continuare a terapiei cu IPPpentru ulcerul gastric la modul general. Nuspecifică nici dacă e complicat sau necomplicat,nici dacă e cu risc sau fără.

c. În caz de dureri persistente Ad. În ulcerul duodenal complicat și cu risc A

e. În ulcerul gastric complicat și cu risc A??e specificat doar ulcer gastric, fara sa se faca vreoclasificare complicat/necomplicat. Cum ramane?

daca e ulcer gastric, inseamna ca e sinecomplicat si complicat, si cu risc si fara risc

10.Identificați situațiile de risc pentru ulcerul duodenal, care necesităterapie prelungită cu IPP:

a. Vârsta peste 65 de ani Ab. Istoric familial de cancer gastric Fc. Comorbidități asociate Ad. Localizarea ulcerului Fe. Consum de AINS, aspirina, anticoagulante A

GASTROENTEROLOGIE: Icterul11. *Elemente de definire a icterului:

a. colorația în galben a pielii și mucoaselor în urma expunerii la soare F

b.colorația în galben a pielii și mucoaselor în urma consumului escesivde caroten F

c.colorația în galben a pielii și mucoaselor prin creșterea niveluluiplasmatic al bilirubinei A

d.colorația în galben a pielii și mucoaselor prin creșterea niveluluiplasmatic al methemoglobinei F

e.colorația în galben a pielii și mucoaselor prin scăderea niveluluihemoglobinei F

12.Examenul clinic al pacientului icteric va urmări următoareleelemente:

a. Greutate, temperatură Ab. Leziunile cutanate de grataj Ac. Semnele de hipertensiune portală Ad. Hepatomegalia, distensia vezicii biliare Ae. Afectarea musculo-scheletală F

13. Selectați analize de laborator utile în evaluarea unui pacient cu icter:

a. Amilazemie FEu as zice A, pt ca una dintre cauzele benigne alecolestazei extrahepatice e pancreatita acuta cauza benigna e pacnreatita cronica, nu acuta.

b. Hemoleucograma A

c. GOT, GPT, FA, GGT, Bi A

Aici ECN-ul precizeaza doar "bilant hepaticcomplet", nu le eumera. Dar, da, ca sa fie inarmonie cu restul cartii, as fi si eu de acord sa sepastreze aceleasi prescurtari

d. Indice de protrombină Ae. Glicemie F

14. Cauze maligne de icter de origine extrahepatică:a. Cancer pancreatic caudal Fb. Colangiocarcinom Ac. Cancer al vezicii biliare Fd. Ampulom vaterian A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

7

e. Cancer de colon F

15.Identificați examinările paraclinice de a doua intenție pentrustabilirea diagnosticului la un pacient cu colestază intrahepatică:

a. CT abdominal Fb. RMN Fc. Puncție biopsie hepatică Ad. Ecografia abdominală Fe. Feritina, saturația transferinei, autoanticorpi. A

GASTROENTEROLOGIE: Hepatitele virale16. Selectați forme clinice de hepatita acută virală:

a. Forma clasică, icterică F?

Forma clinica "icterica" nu e mentionata niciunde.Am dedus ca ar trebui sa ne uitam la pag 451,primul paragraf unde sunt mentionate celelalteforme clinice. Dar da, la pag 450 jos se spune ca,"in mod clasic" icterul are si o faza icterica...Asadar, e cam cu dubii intrebarea...

ECN stabilește că în mod clasic boala prezintăfaze, anume faza preicterică și icterică. Adicăasta de întâmplă de cele mai multe ori. Nu esteînsă încadrată ca ”formă”. Mai departe semenționează forme clinice suplimentare. Eu așspune că varianta a) este totuși corectă, chiardacă exprimarea e imprecisă.

conform ECN nu e corecta! p 451: "formaanicterica, cea mai frecventa" - deci F eu as zice totusi A... tot A

b. Forma cronică prelungită F? ECN-ul specifica doar "prelungita", fara "cronica" Fc. Forma colestatică Ad. Forma cu manifestări extrahepatice Ae. Forma fulminantă A

17. Hepatita acută virală A se caracterizează prin:a. Contaminare parenterală Fb. Frecvent infecție asimptomatică Ac. Risc de cronicizare Fd. Diagnostic serologic: IgM anti-VHA pozitiv Ae. Nu există tratament specific A

18.Diagnosticul serologic de hepatită virală acută B cuprinde următoriimarkeri serologici:

Întrebarea e: ce anume e patognomonic pentruACUT, sau mai degraba CE ANUME se identificăserologic într-o hepatită B în fază acută? Dacăîntrebarea e ce e specific pentru acut, atuncisigurul răspuns corect ar fi c) deși întrebarea e cucomplement simplu. ECN nu folosește cuvântul"totali" dar vorbește de Ac anti-HBc la modulgeneral atât pentru acut cât și pentru cronic în modexplicit (pag. 452 rând 8)

a. Ag HBs pozitiv AAg HBs pozitiv atât acut cât și cronic, până ladispariția virusului

b. Ac anti-VHD pozitiv Fc. Ac anti-HBc IgM pozitivi A Răspunsul ăsta sigur e corect

d. Ac anti- HBc totali pozitivi A

Ac anti-HBc totali includ și IgM, deci când IgM suntpozitivi și cei totali sunt pozitivi. Invers nu eobligatoriu (faza cronică)

Conform altor surse (dupa care probabil seghideaza cei care au elaborat aceasta intrebare),se face distinctia intre hepatita virala acuta,infectie persistenta si heptatia cronica. In timp ceprofilul serologic al hepatitei virale acute indicaAgHBs si Ig M antiHBc pozitive, cel al infectieipersistente presupune AgHBs si Ig totale antiHBcpozitive, motiv pentru care nu consider corectacest raspuns F F

e. Ac anti VHC pozitivi F

19. *Indicații de terapie antivirală la pacienții infectați cu virusul C:a. Ciroza hepatică decompensată Fb. Creșterea transaminazelor Fc. Scor Metavir ≥ A2 Fd. Scor Metavir F2, F3 sau F4 Ae. Femei gravide infectate cu virusul C F

20. Ce analize de laborator vă indică colestaza:

Cresterea transaminazelor nu indica colestaza(vezi cum e formulat enuntul), e posibil ca valoareaacestora sa fie modificata, dar asta nu te trimitecu gandul la colestaza, ci la afectare hepatica(indica mai degraba o eventuala cauzaintrahepatica a colestazei); prin urmare, nu mi separe un raspuns demn de luat in considerare

a. Fosfataza alcalină A

b. Bilirubina indirectă FECN folosește bilirubină conjugată și neconjugatăîn loc de directă și indirectă

din nou ar trebui sa stabilim dupa ce bibliografiene luam...daca in ECN apar termenii de"conjugata" si "neconjugata", ar trebui ca si inintrebari sa apara la fel...

c. ASAT, ALAT F

Cred ca aici e vorba de cele mai specifice analizede laborator pentru colestaza. si definitiacolestazei mi se pare destul de clara. (pag 455)

ECN spune la câteva rânduri mai jos de difinițiacolestazei (pag. 455): ”cauzele sunt aceleași capentru icterul cu bilirubină conjugata (a se vedeaparagraful)”. Iar respectivul paragraf (pag. 446)spune la examene paraclinice de primă intenție(!): bilanț hepatic complet. Ceea ce include șitransaminazele. E foarte foarte interpretabil dacărăspunsul cu ASAT, ALAT e de bifat sau nu!

F! colestaza= crestere de fosfatazaalcalinica+ GGT+bi D In unele cazuri creste siASAT, ALAT dar nu e obligatoriu

d. Gama-GT Ae. Indicele de protrombină F

GASTROENTEROLOGIE: Ciroza hepatică și complicațiile cirozei

21.Semnele clinice care demonstrează insuficiența hepatocelulară la unpacient cu ciroză hepatică sunt:

eu zic sa ne orientam doar la pag. 460 al treileaparagraf ... corect b,d,e

a. Prezența ascitei A diagnostic etiologic: pag. 447 - AscitaF ! Ascita demonstreaza HT portala, nuinsuficienta hepatocelulara pg. 460 F

b. Icterul sclero-tegumentar A• semne de hipertensiune portală şi de insuficienţăhepatocelulară evocând o ciroză

Icterul (alaturi de asterixis) apare doar in cirozadecompensata

c. Hepatosplenomegalia Fd. Eritroza palmară Ae. Angioame stelate A

22. Ce elemente pot diferenția ciroza hepatică de alte afecțiuni hepatice:

Întrebare cam vagă, pentru că unele semne caresunt destul de clare că indică ciroza nu sunt totușipatognomonice. Iar în sine întrebarea e un fel de ”ce ați înțeles din capitolul ăsta de ECN?” maidegrabă decât să se adreseze unei chestiuniprecise dezbătute în carte.

a. Hepatomegalia decelată clinic sau ecografic Fb. Încetinirea și inversarea fluxului portal la examinarea ecografică A?

c. Varicele esofagiene la endoscopia digestivă A?

Eu zica ca intrebarea asta se vrea de fapt a fi CSsi C. e singurul raspuns corect, restul nefiindspecifce / utile in a diferentia o ciroza de o hepatitade exemplu

d. Tromboza de venă portă evidențiată ecografic FPoate apărea și în alte afecțiuni, dar și în ciroză,unde e întâlnită cel mai des. Și atunci?

A- p 460- La imagistica=eco Doppler hepatica:complicatii: tromboza portala

Nu este un element care sa diferentieze cirozahepatica de altceva...

e. Enzimele de colestază crescute FA- p 460 - la explorari biologice: gama GT si PhAlc crescute

Nu sunt specifice pentru ciroza hepatica, suntenzime de COLESTAZA, apar in toate cazurilecu colestaza!!!! deci, F

23.Infecția spontană a lichidului de ascită la pacientul cirotic areurmătoarele elemente caracteristice:

a. Se asociază cu o perforație de organ F

Grile Licenta 2012 - Sheet1

8

b. Nivelul PMN > 250/mmc Ac. Culturile din lichidul de ascită sunt pozitive întotdeauna Fd. Evoluție severă, cu risc de sindrom hepato-renal Ae. Se tratează cu antibiotice și albumină A

24. *Selectați criterii de diagnostic în sindromul hepato-renal:a. Hipovolemie indusă de diuretice în exces la pacientul cirotic F

b.Prezența unei infecții ca și cauză declanșatoare a insuficienței renalela un cirotic F

c.Creșterea creatininei > 130 µmol/l în absența tratamentului diureticla pacientul cirotic A

d. Proteinurie > 0,5 g/24 ore la pacientul cirotic Fe. Evidențe ecografice de obstrucție a căilor urinare la pacientul cirotic F

25.Măsurile de profilaxie a insuficienței renale la pacientul ciroticcuprind:

a. Paracenteze repetate cu volume mari Fb. Diuretice în doze crescute F

c. Administrare de albumină în peritonita bacteriană spontană A ? peritonită

E trecuta ca si tratament in sindromul hepato-renal. Sinrom care inseamna insuficienta renalaprintre altele. Nu stiu daca intra la categoriamasuri profilactice...

d. Antibioterapie profilactică Fe. Stoparea diureticelor în hiponatremie A

NEUROLOGIE: Accidentele vasculare cerebrale1. *Managementul inițial al ischemiilor cerebrale impune:

a. O atentă supraveghere la domiciliul pacientului Fb. Vaccinarea tuturor minorilor care nu au împlinit un an Fc. Abordare în regim de urgență Ad. Oprirea oricărei medicații anterioare Fe. Raportarea cazului în 24 de ore la Direcția de Sănătate Publică F

2.Factorii care agravează suferința neuronală de la debutul unui AVCși care trebuie combătuți de urgență

a. Hipertensiunea arterială A

F? La pag. 253, ultimele rânduri, apare numaicombaterea hipotensiunii, iar la pag. 260(Hemoragia meningiană) apare numai combatereahipertensiunii. A.. pag 250

b. Infecția urinară asimptomatică Fc. Osteoporoza Fd. Hiperglicemia Ae. Astigmatismul F

3. VC hemoragice au următoarele aspecte imagistice:

a.CT cerebral normal, deoarece investigația s-a realizat în primele 0de minute de la debut F Aici cu siguranta s-a mancat o litera.

b. CT cerebral cu hiperdensitate spontană Ac. Hiposemnal T2 la RMN Ad. CT cerebral cu o leziune hipodensă circumscrisă Fe. Radiografie craniană cu linie de fractură F

4.Trombozele venoase cerebrale apar mai ales în cazurile care au cafactori favorizanți:

a. Supradozaj de anticoagulante Fb. Cancer subiacent Ac. Postpartum Ad. Cauze locale: mastoidită, abcese cerebrale, etc Ae. Defect septal interatrial F

5. Triada clinjică tipică a trombozelor venoase cerebrale cuprinde:a. Cefalee acută, progresivă Ab. Crize epileptice în general cu debut focal Ac. Colică abdominală predominent în epigastru Fd. Deficite neurologice focale Ae. Tulburări micționale tip retenție F

BOLI INFECŢIOASE: Meningitele infecţioase şi meningoencefaliteleadultului

1. Meningita infecţioasă se suspectează dacă:a. pacientul este afebril Fb. acuză cefalee intensă Ac. prezintă vărsături Ad. prezintă tranzit intestinal accelerat Fe. fono-fotofobie A

2.*Examenul LCR se efectuează de urgenţă în următoarele condiţii, cuexcepţia:

Formulearea intrebarii asa cum e impreuna cuvariantele date o face cam greu de citit. Nu ca ar fineclare lucrurile, dar cred ca puteau fi formulatemult mai bine ca sa fie totusi mai usor de citit siinteles. Am recitit intrebarea de 5 ori impreuna cuvariantele si tot ma chinui sa inteleg ce si cum.Totusi... un pic de grija!!

a. suspiciunea unei meningite acute Fb. după efectuarea unui CT cerebral Fc. după testarea homeostazei F

d. după administrarea de antibiotice A

Nu este raspuns complet...examenul LCR nu esteprecedat de administrare de atb decat in purpurafulminans (pag 289) in rest atb se administreazadupa...altfel, ce culturi mai facem din LCR-ulala???

Iar purpura fulinans chiar este o urgenta, si atuncivarianta ar fi FALSA. Deci nu ar ramane nimiccorect aici...

e. asociat cu recoltare de hemoculturi F

3.În meningoencefalita herpetică (HSV) imagistica cerebrală (CT,RMN) evidențiază:

a. leziuni unilaterale Fb. leziuni temporale interne Ac. leziuni care captează substanța de contrast Ad. leziuni tipice bilaterale Ae. leziuni asimetrice A

4. Meningitele cu LCR clar impun următoarele raționamente:

a.dacă LCR relevă citologie cu 50% polinucleare, 50% limfocite șihipoglicorahie se suspectează meningita virală benignă F

b. LCR cu limfocite și hipoglicorahie: se suspectează tuberculoza A

Probabil cu LIMFOCITOZA. Adica limfocite da, darMAI MULTE, ca altfel oricum ar fi cateva. Variantafacuta iar in scarba si pe picior de plecare, ca dece sa ne ingrijim si sa vorbim corect pana lacapat...

c.LCR cu proteinorahie sub 1 g /l și glicorahie normal - tratamentsimptomatic A Glicorahie normalA! Sa vorbim romaneste corect!

Grile Licenta 2012 - Sheet1

9

d.asocirea de crize de epilepsie, afazie, confuzie - impuneadministrarea de aciclovir A

e. de luat în considerare o posibilă infecție cu HIV A

5. Complicații ale meningitelor purulente pot fi:a. coagulare intravasculară diseminată Ab. epilepsie Ac. sindrom Korsakov ireversibil Fd. hidrocefalie Ae. șoc septic A

BOLI INFECŢIOASE: Infectia HIV6. Diagnosticul infectiei HIV se bazează pe următoarele teste:

a. hemoleucograma Fb. examene de imagistică F

c. un singur test Elisa care identifică Ac anti HIV-1, HIV-2 F

Varianta c) inclusa in d), iar d) este corecta.Nimeni nu poate sa spuna ca c) ar fi falsa pentruca testul identifica cei doi anticorpi. Chiar nu segasea alta varianta de raspuns ca sa nu provoacediscutii???

d. un singur test Elisa care identifică Ac anti HIv-1, HIV-2, Ag. P24 Ae. test Western-Blot A

7.Următoarele afirmaţii privind Infecţiile oportuniste (I.O.) asociateinfecţiei HIV sunt corecte:

a. apar când concentraţia de limfocite CD4 sub 200 mm3 A

Apar mai des, nu inseamna de exemplu ca intre200 si 499 nu pot sa apara! cel mai corect ar fi fostsimplu "apar mai des / mai ales / cu precadere" etc

b. pneumocistoza pulmonară este I.O. mai puţin frecventă Fc. leucoencefalopatia multifocală progresivă are un tratament specific F

d.toxoplasmoza cerebrală este datorată unei reactivări a infecţiei cuToxoplasma Gondii A

e. Cryptococcus Neoformans este responsabil de menimgoencefalite A

8. *Tratamentul antiretroviral clasic cuprinde:

Variantele de raspuns (mai multe adica, la ointrebare cu complement simplu) sunt corecte inanumite conditii si daca sunt luate foarte strict. Dece e nevoie de asemenea situatii de discutie???

Titlul întrebării nu mi se pare complet, nuspecifică pentru care virus. Se face tratamentantiretroviral și în hepatitia C, cu un singurpreparat, dar pe grilă subiectele nu vin în ordineși nici nu se specifică pentru care specialitatesunt. La prima vedere n-aș stii dacă e o întrebarede infecțioase sau gastro.

Iti dai seama din variante la ce patologie serefera. Doar ca sunt mai multe variante corecte,asa cum spuneam mai jos

Asta nu înseamnă că ar trebui să ghicesc învariante prima oară despre ce e vorba ca săînteleg enunțul întrebării și la ce anume exactse referă. Nu e așa mult de cerut ca enunțul săfie la obiect, cum e de fapt normal.

a. asocierea a 3 antiretrovirale A

b. 2 inhibitori nucleozidici ai transcriptazei inverse F

daca nu as stii ca e un singur raspuns laintrebarea asta, as zice ca si variantele b si c suntcorecte. La examen ni se specifica unde avemcomplement simplu si unde multiplu?

La rezidentiat cel putin primele 50 de intrebarisunt CS iar urmatoarele 150 CM. Asta e sigur. Lalicenta nu stiu. VladB

În testele mele această întrebare nu apare custeluță, ceea ce înseamnă ca este CM. Eu amconsiderat corecte variantele a, b, c, d.Verificati și voi dacă e sau nu cu steluță. e fara steluta fara steluta

Cu punct cu paruldat pe spate e si lamine.

c. un inhibitor non-nucleozidic al transcriptazei inverse Fd. un inhibitor al proteazei F pai il poate cuprinde in niste conditii, da!!!e. numai ritonavir F

9. Care sunt cele mai frecvente cancere în evoluţia infecţie cu HIV:a. limfomul primitiv cerebral Ab. cancerul mamar Fc. cancerul de col uterin Ad. sarcomul Kaposi Ae. limfoame non-hodgkiniene A

10.Pentru prevenirea trasmiterii infecţiei cu HIV trebuie respectateurmătoarele:

a. cunoaşterea modalităţilor de trasmitere ale HIV Ab. profilaxia sexuală Ac. schimbul de seringi la consumatorii de droguri Ad. selectarea donatorilor Ae. riscul de infecţie postexpunere este neglijabil F

BOLI INFECŢIOASE: Septicemia

11.*Sepsisul grav este definit de următoarele semne si simptome, cuexcepţia

a. hipotensiune arterială Fb. confuzie, agitaţie F

c. frecvenţa respiratorie 20 pe minut A?

Adica FIX 20??? Cum adica?? Pacientul trebuiesa aiba 20 constant sau cum? Dar cine arefrecventa respiratorie constanta (spontana) peplaneta asta?? Inca o varianta facuta pe genunchi!Ca daca e peste 20 atunci bifam fals si nu maiavem nici un raspuns corect la intrebarea cucomplement simplu.

Tabloul de sepsis (grav) incluse SIRS. In SIRSdefinitia clinica cuprinde si frecventa respiratoriepeste 20/min. Deci???? E NECLAR!!!!

A- ar fi adevarat, daca ar fi peste 20. Raspunsulcorect este cel fals. Ma gandesc ca s-a dataceasta optiune intentionat de fix 20, pentruraspuns corect.

d. oligurie Fe. cianoză cutanată F

12. Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte:a. hemoculturile pozitive confirmă bacteriemia F

b. hemoculturile negative exclud diagnosticul de septicemie Apag 372: "hemoculturile negative nu eliminadiagnosticul de bacteriemie..."

Uita-te la enuntul intrebarii, raspunsul B estecorect. Negarea negatiei...

c.diagnosticul de bacteriemie este stabilit dacă mai multe hemoculturiizolează acelaşi germen F??

pag. 372 - interpretabil: Daca mai multehemoculturi izoleaza acelasi germen, cu uncontext clinic compatibil: diagnosticul debacteriemie este stabilit. ???

Mie mi se pare cat se poate de clar...Daca maimulte hemoculturi izoleaza acelasi germen, avemdg de bacteriemie...Ce e interpretabil aici??? Artrebui sa ne axam pe intrebarile care sunt intr-adevar ciudate sau gresite, nu sa facem teoriachibritului la unele chestii care isi gasesc unraspuns clar in paginile frumoasei noastre carti....daca asa scrie in carte, asa e...

d.o singură hemocultură pozitivă cu corinebacterii defineşte opotenţială contaminare F A F

deci varianta asta nu trebuie bifata, fiindca se cerafirmatiile INcorecte. Asa ca am modificatraspunsul initial care era A

e.dacă în mai multe hemoculturi se identifică mai mulţi germeni se areîn vedere un teren imunocompetent A

13.În septicemie, care din germenii enumeraţi sunt asociaţi cel maifrecvent cu poarta de intrare cutanată:

a. Stafilococi Ab. Pneumococi Fc. Streptococi Ad. enterococi Fe. Bacili Gram negativi F

14.În septicemia cu Salmonella sp. tratamentul de primă intenţie serealizează cu:

a. Ciprofloxacină Ab. Vancomicină Fc. Rifampicină Fd. Ticarcilină Fe. Ofloxacină A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

10

15. Factorii favorizanți ai sepsisului cu poartă de intrare pulmonară sunt:a. chirurgia dentară Fb. alcoolismul Ac. toxicomania Fd. vârsta înaintată Ae. infecția cu HIV A

BOLI INFECŢIOASE: Diareea acută și deshidratarea la adult16. Diareea acută se caracterizează prin:

a. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide pe zi A

In ECN nu scrie "pe zi" desi cred ca asa ar trebui...sau varianta asta modificata sa corespunda cuECN

b. cu durata de peste 14 zile Fc marea majoritate sunt de origine infecțioasă Ad. evoluția este autolimitată A

e. se asociază cu semne extradigestive A

Cred ca mai bine era "se pot asocia cu", pentru canu e obligatoriu. Daca nu le are nu le are, nuinseamna ca nu e diaree acuta daca are 5 scaunemoi pe zi de o saptamana si nu are nimic pe piele,nu-l dor articulatiile si muschii.

17. *Sindromul dizenteric este definit de următoarele criterii, exceptând:a. afectare colică invazivă Fb. diaree cu scaune puțin abundente, cu glere, sânge, puroi Fc. afectarea invazivă a duodenului Ad. sindrom rectal (tenesme) Fe. risc de megacolon toxic F

18. Examenul parazitologic al scaunului este indicat în caz de:a. diaree sub 3 zile Fb. diaree la revenire dintr-un sejur în zonă tropicală Ac. diareea peste 7 zile, în ciuda unui tratament antibiotic specific Ad. diareea la un pacient imunocompetent Fe. diaree nosocomială F

19.Salmonelozele responsabile de febrele tifoide și paratifoide secaracterizează prin următoarele:

a. evoluție clinică în 2 faze Ab. hemoculturile pot ajuta la stabilirea diagnosticului Ac. exantem rozeoliform A

d. scaune diareice cu mucus puroi și sânge F/Ainfectia cu salmonela = sdr dizenteric, afectarecolica invaziva.Atunci rasp ar trebui sa fie corect.

da, dar atunci de ce specifica separat aspectulscaunelor in salmoneloze ca fiind "diareice cuaspect galbui"? E falsa daca luam cuvant cu cuvand din carte.

e. prognostic favorabil chiar și în absența tratamentului F

20.Următoarele afirmații privind yersiniozele sunt adevărate, cuexcepția:

a. evoluează cu manifestări extradigestive Fb. poate fi prezent tabloul clinic de sindrom apendicular Fc. evoluează cu deshidratare rapidă, amenințătoare de viață Ad. Yersinia enterocolitica generează sindrom dizenteric Fe. nu necesită tratament antibiotic A

MEDICINĂ DE URGENȚĂ: Stopul cardio-respirator și starea de șoc1. *Principala cauză a stopului cardiac la adult este:

a. Edemul pulmonar acut Fb. Infarctul miocardic acut Ac. Fibrilația atrială paroxistică Fd. Pneumotoracele sufocant Fe. Hemoragia digestivă superioară F

2. Efectele adrenalinei în timpul resuscitării cardio-pulmonare sunt:a. Scade rezistența vasculară periferică F

b.Crește eficiența masajului cardiac asupra presiunii arterialediastolice A

c. Scade consumul de oxigen la nivel miocardic Fd. Ameliorează perfuzarea coronară Ae. Scade contractilitatea miocardului F

3.

Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu este indicatăîn timpul resuscitării cardio-pulmonare în următoarele situații, cuexcepția:

a. Hiperpotasemie confirmată Fb. Hipopotasemie confirmată Ac. Intoxicație cu antidepresive triciclice Fd. Intoxicația cu beta-blocante A

e. Intoxicația cu acid acetil-salicilic A asta unde e mentionata in carte?

Nu e menționată în carte, dar se precizează doar2 situații în care se folosește bicarbonatul. Oricealtceva e fals, deși sunt de acord că varianta artrebui evitată nefiind prezentă în ECN.

Pai, ECN-ul mentioneaza doar hiperpotasemiaconfirmata si itnoxicatia cu stabilizatori demembrana, respectiv cu antidepresive triciclice.Eu as ramane la variantele astea. Poate se vaacorda o atentie mai mare intrebarii acesteia...

A - in intrebare scrie ``cu exceptia``...corectesunt raspunsurile unde nu este indicataalcalinizarea

4. Care dintre următoarele reprezintă semne biologice de șoc:a. Scăderea lactatemiei arteriale < 0,12 mmol/l Fb. Alcaloza metabolică Fc. Creșterea lactatemiei arteriale > 1,2 mmol/l Ad. Insuficiența renală funcțională Ae. Coagularea intravasculară diseminată A

5.Tratamentul non-specific al șocului cuprinde următoarele măsuri, cuexcepția:

a. Două căi venoase periferice Fb. Montarea unei sonde nazo-gastrice Ac. Ventilația mecanică în detresa respiratorie gravă F

d.Defibrilarea cu curent bifazic utilizând energii cuprinse între 150–200J A

e. Montarea cât mai urgent posibil a unei linii arteriale ACHIRURGIE: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilorprecoce la pacientul cu traumatism abdominal

1. *Managementul in traumatismele hepatice depinde de:a. Varsta bolnavului Fb. Starea hemodinamica Ac. Tipul constitutional Fd. Mecanismul traumatismului Fe. Experienta chirurgului si anestezistului F

2.Managementul pancientului instabil hemodinamic (prin traumatismesplenice) dupa o stabilizare hemodinamica, consta in:

Grile Licenta 2012 - Sheet1

11

a. Embolizare arteriala A

b. Splenectomie polara inferioara F?

ECN nu menționează nicăieri splenectomia polară.Iar răspunsul cu splenectomia de la c) esteadevărat (pag. 492), așa că iar se induce îneroare!

Corect e A si C. Restul sunt doar sa ne introducain eroare

c. Splenectomie A

d. Splenopancreatectomie caudala F

Nici asta nu e în ECN, dar face referire și lasplenectomie, care e o variantă corectă. Seamestecă ceva corect cu ceva neprecizat!

e. Embolizare venoasa F

3. Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include:a. Radiografia toracica Ab. Bazinul in incidenta anteroposterioara Ac. Ecografia abdominala Ad. Bilant hepatic, lipaza F A?e. Consult cardiologic F

4. Complicatiile traumatismelor pancreasului sunt:a. Pancreatita acuta si complicatiile sale Ab. Ruptura de aorta Fc. Ulcerul de stres Fd. Diareea Fe. Fistula pancreatica A

5. In toate cazurile de plagi abdominale sunt obligatorii:a. Laparotomia F

b. Debridarea, sutura plagii F?

În ECN (p. 493) debridarea și sutura plăgii apar laplăgile nepenetrante pentru că altceva nu e cazul,dar cred că nimeni nu refuză în viața realădebridarea și sutura unei plăgi penetrante după cese îndeplinesc celelalte explorări! Deci după bunulsimț ar fi și asta valabilă pentru toate cazurile deplăgi abdominale.

Catre cel/cea din stanga mea (<----): Mai jos dece zici tu acolo scrie in ECN: In toate cazurile:profilaxia tetanosului, antibioprofilaxie. Si ca sa fielucrul complet: Debridarea o faci in cazul plagilornepenetrante dar sutura poti sa NU o faci. Sa facisutura secundara / tertiara din cvasimotive(suprainfectie, teren cicatricial etc). VladB.Variante corecte dupa mine sunt doar D si E

c. Rezectii – anastomoza sau sutura Fd. Profilaxia tetanosului Ae. Antibioprofilaxia A

CHIRURGIE: Sindromul ocluziv

6.*Semnul radiologic de severitate in diagnosticul sindromuluiOGILVIE este:

a. Distensia gastrica Fb. Distensia duodenala Fc. Distensia cecala A pag. 498d. Distensia sigmoidiana Fe. Distensie rectala F

7.Confirmarea diagnosticului in urma examenului clinic in sindromulocluziv se face prin:

a. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze A

In carte la confirmarea diagnosticului, apar doarprimele doua raspunsuri...in afara de asta, durereae un simptom, nu un semn A

pag.494. Examen clinic, confirmareadiganosticului:oprirea tranzitului pentru materii sigaze, meteorism abdominal, durere abdominala,timpanism, varsaturi

b. Meteorism abdominal A Ac. Durere abdominala A A Ad. Fotofobie Fe. Sughit F

8. Factorii de risc in etiologia sindromului OGILVIE sunt:a. varsta > 40 ani Fb. varsta > 70 ani Fc. varsta > 60 ani Ad. hipopotasemie Ae. insuficienta cardiaca A

9. Volvulusul de cec are urmatorii factori de risc:a. varsta < 60 ani Fb. constipatia Ac. absenta acolarii posterioare a cecului Ad. dolicosigmoidul Fe. hipopotasemie F

10.In cadrul tratamentului general al ocluziilor, managementul medicalcuprinde:

a. observatie la domiciliu Fb. analgezice Ac. sonda nazogastrica, regim absolut Ad. explorare chirurgicala Fe. spitalizare de urgenta A

CHIRURGIE: Pancreatita acuta si cronica

11. * Pancreasul exocrin este esential pentru:

asta da intrebare ( ar trebui totusi sa se mentinaintr-un anumit interval privind dificultateaintrebarilor, sa nu ne induca in eroare , dar niciastfel de intrebari sa nu fie)

a. Functia de digestie Ab. Producerea insulinei Fc. Producerea glucagonului Fd. Reglarea glicemiei Fe. Functia endocrina F

12.Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica si morfologica abolnavilor cu pancreatita cronica cuprinde:

a. Examen clinic Ab. Glicemie a jeun Ac. Curba ponderala Fd. Bilant hepatic Ae. Ecografia abdominala A

13. Tratamentul initial al pancreatitei acute include:a. Spitalizare Ab. Analgezice majore Ac. ERCP si SE (sfincterotomie endoscopica) Fd. Corectarea tulburarilor electrolitice Ae. Analgetice minore F

14. Tratamentul etiologic al pancreatitei acute litiazice benigne cuprinde:a. Sevraj alcoolic F

Grile Licenta 2012 - Sheet1

12

b. Colecistectomia Ac. Colangiografia intraoperatorie Ad. ERCP in cazul persistentei calculului in calea biliara principala Ae. Duodenopancreatectomia cefalica F

15. Scorul RANSON la 48 ore de la internare cuprinde:a. PaO2 ≤ 60 mmHg Ab. Calcemia ≤ 2,00 mmol/l Ac. Scaderea hematocritului ≥ 10% Ad. Cresterea ureei ≥ 1,8 mmol/l Ae. Cresterea bicarbonatilor ≥ 4 mmol/l F

CHIRURGIE: Peritonita acuta16. *In peritonitele acute lavajul cavitatii abdominale se face cu:

a. 2 – 3 l de glucoza 5% Fb. 10 – 15 l de solutie Ringer Fc. 20 l de ser fiziologic Fd. 10 - 15 l de ser fiziologic Ae. 10 l de apa oxigenata F

17. Tratamentul simptomatic al peritonitei acute include:a. Analgezice A

b. Montarea unei cai venoase Fse specifica "două căi venoase" (pag 518) asa cama gandesc ca una nu intra la raspuns corect

asa mă gândesc și eu, mai ales că nu scrie dacăabordul e periferic sau central. oricum carteaspune doar de două căi venoase periferice

M-ai mam gandit la ceva. E tratamentSIMPTOMATIC. Liniile venoase nu au nici otreaba deci e Fals. Cred...

c. Reumplere volemica in soc Ad. Antibioterapie pe cale orala Fe. Reanimare, oxigenoterapie A

18.Restabilirea continuitatii digestive dupa interventia Hartmann seface:

a. De urgenta, in 3 – 6 zile Fb. Programata, in 3 6 ani Fc. Programata, in 3 – 6 saptamani Fd. Programata, in 3 – 6 luni A

e. In functie de etiologie A

Este adevarat si punctul E. Interventia Hartmannse face si in functie de etiologie, scrie si jos la pag.518

Asa e, in realitate foarte adevarat ca depinde, sinu apare in ECN...

In perioada urmatoare interventiei, se continuamanagmetnul, in functie de ETIOLOGIE

19. Tratamentul cauzei in ulcerul perforat poate fi:a. Sutura ulcerului duodenal Ab. Excizia- sutura unui ulcer gastric Ac. Vagotomie bitronculara cu piloroplastie Fd. Rezectie gastrica 2/3 Fe. Gastrectomie totala F

20. Antibioterapia in cadrul tratamentului peritonitelor acute se face:a. Intraarterial Fb. Intravenos Ac. Cu spectru larg Ad. Inceputa cat mai repede posibil Ae. Intramuscular F

GINECOLOGIE: Sarcina normala si patologica

1.Care dintre următoarele sunt examenele paraclinice obligatorii laprima consultaţie a gravidei?

a. grupa sangvină şi factorul Rh Ab. proteinuria Ac. glicozuria Ad. amilaza serică Fe. dublu test F

2. *La ce dată se va prescrie prima ecografie în sarcină?a. între 4-5 săptămîni de amenoree Fb. între 7-8 săptămîni de amenoree Fc. între 9-11 săptămîni de amenoree Fd. între 11-13 săptămîni de amenoree Ae. între 13-15 săptămîni de amenoree F

3.În prezent depistarea trisomiei 21 are loc prin estimarea risculuicombinat, calculat în funcţie de:

a. gestaţie şi paritate Fb. istoricul de avort spontan Fc. vîrsta mamei Ad. markeri serici materni recoltaţi în primul trimestru Ae. dimensiunea translucenţei nucale A

4.La gravidele cu preeclampsie inducerea travaliului sau operaţiacezariană sunt indicate în cazul :

a. uterului cicatriceal Fb. vîrstei sarcinii sub 34 de săptămîni Fc. HTA necontrolată Ad. eclampsiei Ae. hematomului retroplacentar A

5. Etiologia morţii fetale intrauterine cuprinde:a. diabetul zaharat Ab. chorioamniotita Ac. placenta previa Fd. mola hidatiformă Fe. anomaliile cromozomice A

GINECOLOGIE: Infectiile genitale la femei6. Tabloul clinic al unei endometrite cuprinde:

a. contextul post-partum sau post-avort Ab. febra Ac. manopere intrauterine F A?(pag. 557 "proceduri invazive la nivelul uterului") A

d. resturi placentare restante A/ F? A?(pag. 557 "retentie placentara""resturi placentare" -este doar factor favorizant,nu se refera la tablou clinic A

e. dureri la mobilizarea uterină A

7. Diagnosticul diferenţial al salpingitei se face cua. sarcina ectopică Ab. iminenţa de avort Fc. apendicita acută Ad. endometrioza Ae. chisturile ovariene A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

13

8.*Dacă în caz de salpingită apare un sindrom Fitz-Hugh-Curtisacociat durerile vor fi localizate în:

a. fosa iliacă dreaptă Fb. fosa iliacă stîngă Fc. hipocondrul drept Ad. hipocondrul stîng Fe. periombilical F

9. Bilanţul paraclinic în caz de salpingită trebuie să conţină:a. hemocultura Ab. histerosalpingografie Fc. histeroscopie Fd. probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice Ae. VSH F

10.În cazul femeilor tinere diagnosticate cu salpingită laparoscopia vapermite.

a. recoltarea de probe bacteriologice Ab. anexectomia Fc. evaluarea leziunilor trompelor uterine Ad. lavajul local cu soluţii antiseptice Fe. administrarea locală de corticoterapie F

REUMATOLOGIE: Poliartrita reumatoidă

As recomanda overificare maiamanuntita a

intrebarilor de lacapitolul

reumatologie!!

1. Poliartrita reumatoidă precoce este:Raspusul la aceasta intrebare nu reusesc nicicumsa-l gasesc in carte. Poate reuseste altcineva

a. regresivă spre vindecarePag 628.Ma gandesc ca acestea ar fi raspunsurile,cu toate ca nu face referire la PR precoce.

b. argumentată prin RMN Ac. însoţită de semne ecografice articulare Ad. caracterizată prin tumefieri articulare Ae. caracterizată prin lichid sinovial inflamator aseptic A

2. *Markerii imunologici specifici poliartritei reumatoide sunt:nu este specificat complement simplu in grilele depe site, desi ar trebui sa fie

a. autoanticorpii JO-1 Fb. autoanticorpii anti ADN2s Fc. autoanticorpii Scl-70 Fd. autoanticorpii p-ANCA Fe. autoanticorpii antipeptid ciclic citrulinat A

3. Poliartrita reumatoidă:a. realizează un tablou de poliartrită saltantă, fugace Fb. apare sub vârsta de 4 ani F

c.afectează articulaţiile diartrodiale periferice cu excepţia IFD(interfalangiene distale) A

pag 629: afectarea preferenţială a mâinilor(interfalangiene proximale şi metacarpofalangiene)şi picioarelor, apoia articulaţiilor mari, cu respectareainterfalangienelor distale (care sunt afectatepreferenţial de artrozadigitală şi artrita psoriazică); F nu distale, proximale

d. apare predominent la femei A

e. are caracter cronic destructiv. A Nu apare niciunde mentionat ...pai are!p 628 a 5-a liniuta:arhetipul reumatismului cronicdistructiv

4. Factori de prognostic nefarorabil în poliartrita reumatoidă sunt:a. afectarea extraarticulară A

b. sindrom inflamator exprimat FECN-ul spune: "sindrom inflamator ridicat". Etotuna cu exprimat?

c. teren generic HLA DR-0401, 0404, 0405 ADaca se schimba "generic" cu "genetic" atunci da,e corect...

d. răspuns slab la tratamentul iniţial Ae. statut economic defavorizat A

5. Tratamentul poliartritei reumatoide:a. este realizată de o echipă multidisciplinară Ab. este reprezentat doar de antiinflamatoare nonsteroidiene Fc. corticoterapia se administrează în doza minimă necesară Ad. include infiltraţiile intraarticulare Ae. AINS se administrează cu inhibitori de pompă de protoni A

REUMATOLOGIE: Spondilita anchilozantă6. *Spondilita anchilozantă (SA) este:

a. o boală rară Fb. la fel de frecventă ca poliartrita reumatoidă Ac. mai rară decât scleroza sistemică progresivă Fd. mai frecventă decât poliartrita reumatoidă Fe. la fel de frecventă ca LES (lupusul eritematos sistemic) F

7.Afectarea axială şi entezopatică din spondilita anchilozantăbeneficiază de:

a. un tratament de fond cu Metotrexat Fb. A.I.N.S. Ac. tratament cu sulfasalazină Fd. kinetoterapie Ae. balneoterapie A

8. Afectarea axială din spondilită se caracterizează prin:

Stiu ca nu se poate ca toate variantele sa fiecorecte, dar aici asa par, mai ales ca in ECN nu sespecifica exact niciuna din variante. Ar trebuirevazuta...

In carte spune doar ca respectivele distante sauindici se modifica, nu spune si in ce sens. Poatesa fie crestere, scadere... nu se specifica.Variantele de raspuns ar trebui sa respectecartea.

a. durere sau redoare lombară F? Scrie doar de redoare lombara p 634 "dureri de spate cu orar inflamator" Ab. modificarea indicelui Schober Ac. creşterea distanţei deget – sol A

d. scăderea expansiunii cutiei toracice A? e impactul respirator, nu e afectare axiala F - impact respiratorp634 impact respirator (masurarea expansiuniicutiei toracice) A

e. creşterea distanţei accipit – perete A F:accipit nu e egal cu occiput F- se referă la afectare cervicală

9.Examinări paraclinice complementare sugestive pentru diagnosticulde spondilită sunt:

a. puncţie articulară cu lichid purulent Fb. puncţie articulară cu lichid hemoragic Fc. puncţie articulară cu lichid inflamator aseptic A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

14

d. radiografia bazinului cu aspect de sacroileită F

A?- "afectare radiologica sacroiliaca", "dureri lamanevre sacroiliace" , dar nu scrie exact de"sacroileita" A-este o boala inflamatorie cronica

e. hipersemnal T2 al spaţiului articular sacroiliac A

10.Tratamentul de fond corect al artritelor periferice dinspondilartropatii seronegative include:

Capitolul in carte este despre spondilitaanchilozanta, cred ca formularea intrebarii de asafel incat sa respecte cat mai mult cartea ar fi maifericita. Stiu ca la curs s-a predat laspondilartropatii seronegative, si sunt mai multe,nu doar SA. Ar fi mai bine de respectat enunturileECN, ca sa nu fie interpretari.

a. sărurile de aur Fb. sulfasalazina (salazopirina) Ac. metotrexatul A

d.în caz de eşec sau intoleranţă la sulfasalazină şi/sau metotrexat :TNF alfa blocante A

e. ciclofosfamid FTRAUMATOLOGIE: Fracturile extremitatii inferioare a radiusului laadult

1. *Fracturile extra-articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt:a. Marginala anterioarab. Fractura in Tc. Cuneana externad. Cu deplasare posterioara –Pouteau-Colles Ae. Fractura in cruce – Destot

2.Sensul dislocarii fracturii extra-articulare a extremitatii inferioare aradiusului poate fi:

a. Marginala anterioarab. Deplasare posterioara Ac. Marginala posterioarad. Cuneana externae. Deplasare anterioara A

3. Fractura de tip Pouteau-Colles este:a. Fractura articulara

b. Nu este o fractura asociata eu as pune si B ca adevarata

Formularea e un pic ciudatica la raspunsul asta,daca citesc enuntul iese "Fractura de tipPouteau-Colles ESTE: NU ESTE o fracturaasociata" A categoric A

c. Marginala posterioarad. Fractura extra-articulara Ae. Cu deplasare posterioara A

4.Analiza radiografiei pumnului din fata trebuie sa includa,in caz defractura, urmatoarele:

a. Analiza linei bicondilieneb. Analiza interliniului articular A Analiza interliniei articularec. Analiza indicelului radio-ulnar Ad. Analiza orientatiei glenei radialee. Analiza limiei bistiloidiene A

5.Complicatii postoperatorii ale fracturii extremitatii distale a radiusuluisunt:

a. Leziune vascularab. Sindrom de compartiment al lojelor Ac. Compresia nervului mediand. Infectia zonei operate Ae. Pierderea autonomiei la varstnici A

OFTALMOLOGIE: Ochiul rosu si/sau dureros1. Semnele funcţionale ale unei conjunctivite sunt:

a. scăderea marcată a vederiib. senzaţia de nisip în ochi Ac. senzaţia de arsură Ad. durerea puternicăe. lăcrimarea A

2.Care dintre următoarele reprezintă factori de risc de infecţie asuprafeţei oculare:

a. imunodepresia Ab. diabetul neechilibrat Ac. hipertensiunea arterialăd. glaucomule. purtarea de lentile de contact A

3. *Tratamentul conjunctivitelor virale include:a. coliruri antiseptice Ab. coliruri cu antibioticec. coliruri cu midriaticed. antibiotice perose. coliruri antiglaucomatoase

4. În etiologia scleritei figurează:a. boli articulare Ab. boli vasculare Ac. boli infecţioase Ad. boli psihicee. diabetul zaharat insulinodependent

5. CT-ul orbitar se indică în cazul:a. glaucomului acutb. uveitelor acutec. hematomului orbitar Ad. hemoragiei subconjunctivalee. fracturilor orbitare A

ORL: Epistaxisul si tratamentul acestuia1. *Epistaxisul este:

a. Un sindrom hemoragipar; Fb. hemoragie digestivă; Fc. Eliminarea de cheaguri prin gură; Fd. sângerare nazo-sinusală; Ae. Forma superioară a melenei; F

2. Debitul epistaxisului poate fi:a. Minim; F

Grile Licenta 2012 - Sheet1

15

b. Slab sau redus; Ac. Mediu; Ad. Abundent sau puternic; Ae. Cataclismal; F

3. Mijloacele terapeutice în epistaxis sunt:

a. Diminuarea riscului de şoc hemoragic; A

FALS - NU e mijloc terapeutic sa diminuezi risculde soc hemoragic. Scrie in carte asta si nu amvazut eu?

b. Identificarea şi limitarea factorilor agravanţi; Ac. Izolarea şi liniştirea pacientului; Fd. Asigurarea hemostazei; Ae. Unele măsuri adjuvante; A

4.Metode terapeutice excepţionale utilizate în cazul epistaxisurilorrebele:

a. Explorarea cavităţilor nazale în anestezie generală; Ab. Cauterizarea vaselor responsabile pentru persistenţa sângerării; Ac. Ligatura vaselor incriminate; Ad. Aplicarea de comprese reci; Fe. Arteriografie diagnostică şi terapeutică; A

5.Orientarea diagnosticului la un caz de epistaxis este necesarăpentru:

Unde ați găsit scris răspunsurile corecte pentruaceastă întrebare concret în carte ECN?

a. Stabilirea gravităţii; Fb. Evaluarea factorilor de risc; A F; p 739 - este o schema Fc. Identificarea epistaxisului de cauză locală; Ad. Conceperea unui plan terapeutic corespunzător; Fe. Diagnosticarea epistaxisului de boală (având o cauză generală) A

PEDIATRIE: Diareea acuta la copil. Varsaturile la sugar si copil (sitratament)

1.Care din următorii sunt paraziţi ce pot fi incriminaţi în producereadiareei la copil:

a. Giardia lamblia Ab. Campylobacter jejunii F nu e parazit, ci bacteriec. E.Coli F idemd. Cryptosporidium hominis Ae. Shigella F nu e parazit, ci bacterie

2.*Următoarele investigații se efectuează în sindromul de deshidratareseveră, cu excepția:

a. Ionogramei F

b. Astrup sanguin A se efectueaza doar ph-ul sanguinprobabil s-au referit ca fac ASTRUP pt Ph-ularterial-pentru o ventuala acidoza??!!?!

c. Hematocritului F

d. Examenului virusologic al scaunului Fasta se face in context nosocomial, nu e trecut ladeshidratare severa eu zic D rasp corect A A A

e. Uree, creatinină, ac uric. F se evalueaza functia renala c

3. Sindromul hemolitic-uremic asociat diareei este caracterizat prin:a. paloare, astenie Ab. oligoanurie Ac. purpură trombocitopenică Ad. poliurie Fe. infecție cu E Coli O 157-H7 A

4.Care dintre următoarele afecțiuni sunt cauze medicale de vărsăturiacute?

a. Gastroenterocolita acută Ab. Alergia alimentară la proteinele laptelui de vacă Fc. Cetoacidoza diabetică A p.738 ultimul aliniat.d. Meningita acută Ae. Invaginația intestinală F A F- e cauză chirurgicală

5. Tratamentul vărsăturilor prevede:a. Întotdeauna tratament antiemetic Fb. Tratamentul cauzei Ac. Rehidratare orală sau I.V. A

d. Tratament chirurgical după reechilibrare hidroelectrolitică A/F

usor discutabil, varianta asta e trecuta la stenozapilorica, presupunand ca exista o cauzachirurgicala, atunci trebuie luata in calcul caadevarata

F- dac-ar fi 100% adevărat ar trebui operatfiecare copil după o reechilibrare hidroelectrică?În varianta B e inclus tratamentul cauzei.

Ar trebui specificat in enunt ca este vorbadespre stenoza pilorica la copil

e. Domperidon, Ipequa Fdomperidona se foloseste, insa Ipequa e emetic,nu antiemetic.

PEDIATRIE: Convulsiile si epilepsia la copil6. Convulsiile febrile se caracterizează prin:

a. Apar la sugarul în vârstă de 3-5 luni Fb. Apar între 3 luni și 5 ani Ac. Convulsiile sunt asociate cu febră Ad. Durata crizei convulsive este peste 15 minute Fe. Copilul nu are antecedente neurologice A

7. *Care dintre următoarele NU sunt crize parțiale simple?a. Crizele motorii Fb. Crizele somatosenzitive Fc. Crizele însoțite de automatisme și tulburări de conștiență Ad. Crizele vegetative Fe. Crizele psihice F

8. Bilanțul clinic din epilepsia copilului cuprinde:a. Anamneză Ab. Evaluare hidro-electrolitică F nu e clinicc. Evaluarea factorilor declanșatori Ad. Examen neurologic Ae. Frecvența și orarul meselor F frecventa si orarul crizelor si nu a meselor :))) asta e buna.....ATENTIE!!!

9. Următoarele afirmații referitor la sindromul West nu sunt adevărate:a. Apar în prima lună A apar in primul an Numai ca raspunsurile corecte sunt a,b si db. Sunt spasme în extensie A spasme in flexiec. Este prezentă pe EEG hipsaritmia F

d. Se însoțește de mioclonii A

nu sunt mentionate mioclonii, numai triada:spasme in flexie, hipsaritmie pe EEG si regresiaachizitiilor

e. Regresia achizițiilor F

10. Managementul terapeutic al epilepsiei la copil cuprinde:

Grile Licenta 2012 - Sheet1

16

a. Echipă interdisciplinară: pediatru, neuropsihiatru infanti, psiholog, etc A

b.Tratament farmacologic în funcție de sindromul epileptic și demanifestări clinice A

c. Combaterea febrei Fd. Dietă cetogenică Ae. Tratament chirurgical în caz de epilepsie farmacorezistentă A

PEDIATRIE: Infecții ale tractului respirator la copil (Angine sifaringite, Infecții bronhopulmonare la sugar si copil)

11.*Care din următorii agenţi sunt incriminaţi în etiologia rinofaringiteiacute?

a. Haemophilus influenzae F si HI nu-i tot virus? Ma intreb eu retoric...

e bacterie ... virus influeze e ,trist ca unii dupasase ani nici asta nu stiu ce e Haemophilus i.(mare rusine) hemofilus influenze e bacterie

b. Stafilococul F c. Virusuri Ad. Pneumococul Fe. E.Coli F

12. Următoarele afirmații referitoare la angine sunt adevărate:a. Sunt de origine virală, mai ales la copilul în vârstă de sub 3 ani Ab. Veziculele și eroziunile la nivel amigdalian arată etiologia virală Ac. În 25-40% din cazuri nu sunt de natură streptococică F tocmai, ca sunt de origine streptococica

d.Complicațiile anginei streptococice sunt reumatism articular acut,glomerulonefrită acută poststreptococică A

e. Herpangina este dată de virusul herpetic F herpangina = virus Coxsackie A

13. Tratamentul bronșiolitei acute impune următoarele, cu excepția: raspunsurile false sunt cele corecte (C,D)

a. Oxigenoterapie FA- face parte din tratamentul administrat in spital(in caz de insuficienta respiratorie)

b. Alimentație fracționată F A- "fractionarea meselor" pag 1099

c. Antibioterapie de la debut A doar in caz de suprainfectie bacteriana F- de la debut in pneumonieNici nu ma chinui sa te corectez... e vorba deBRONSIOLITA. Ne e la fel cu PNEUMONIA.

d. Monitorizarea tratamentului antibiotic A

discutabil, nu scrie exact ca s-ar impunemonitorizarea tratamentului antibiotic, insa mi separe de bun-simt in cazul in care acesta seimpune, sa fie monitorizat. F

e. Hidratare și nutriție adecvată FA-"mentinerea hidratarii si nutritiei corecte" pag.1100

14.Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice pneumoniei lacopil?

a.Copii prezintă polipnee, tuse, semne ale insuficienței respiratorii,febră A

b. Apare la copilul în vârstă de sub 2 ani F nu neaparat

c. Etiologia este întotdeauna virală Fpe langa virusi, streptococcus pneumoniae simycoplasma pneumoniae

d. Radiologic focare pulmonare sau desen interstițial accentuat Ae. Absența sindromului inflamator F acesta apare

15. Tratamentul pneumoniei constă în:

a.Amoxicilină sau în caz de alergie cefalosporine de generația a III-atimp de 10 zie A

b. Aminoglicozide în formele ușoare F

c.Macrolide de tipul Claritromicină sau Azitromicină în cazul infecțieicu Micoplasma Pneumonie A

d. Spitalizare în cazurile grave Ae. Cotrimoxazol la copilul peste 6 ani F

PEDIATRIE: Infecțiile urinare la copil. Leucocituria

16. Diagnosticul clinic al pielonefritei acute se face pe:sa fie introdus in intrebare "la copii", ca la exam. n-o sa primim pe capitole !!!!

a. Dureri lombare Ab. Disurie, polakiurie Ac. Febră, vărsături, Ad. Leucopenie cu limfocitoză F nu e clinice. PCR negativ F idem

17.*Următoarele examinări paraclinice se impun în faza inițială apielonefritei acute, cu excepția?

singura examinare care se impune de primaintentie este bandeleta urinara!!!! Care nu apareintre variante si nu e acelasi lucru cu sumarul deurina!

Întrebarea referă la faza inițială și nu la primaintenție. În acest caz, răsp. D, scintigrafia e numaicorect, care e făcută după 6 luni de la infecție.

a. Sumar de urină Fb. Hemograma Fc. Proteina C reactivă Fd. Scintigrafia renală A A -dupa 6 luni

e. Ecografia abdominală FA? Echografie renala se efectueaza, nuabdominala...

18. Diagnosticul de pielonefrită acută este confirmat de:a. Leucociturie de peste 105/ml Fb. Leucociturie de peste 10000/ml Ac. Bacteriurie unică de peste 10000/ml Fd. Bacteriurie unică peste 100000/ml Ae. Bacteriurie semnificativă cu peste 3 tipuri de germeni F

19. Tratamentul asociat cu un aminoglicozid se indică în caz de:a. Vârsta peste 3 ani Fb. Uropatie malformativă Ac. Sindrom septicemic Ad. Semne de instabilitate vezicală Fe. În az de constipație asociată F

20.Care din următoarele afirmații referitor la tratamentul de întreținere înpielonefrita acută sunt adevărate?

a. Se face oral Ab. Se administrează IV Fc. Se face cu Cotrimoxazol A

d. Se poate folosi Ciprofloxacina la prepubertate și adolescență ACipro la adolescenți nu e menționat, numai laprepubertate. E un FALS slab. Sunteti gresiti!

scrie fluorochinolone la adolescenti;ciprofloxacina este o fluorochinolona

e. Reevaluare peste 48-72 zile F APEDIATRIE: Evaluarea si îngrijirea nou-nascutului la termen

21.*La calcularea scorului Apgar, pentru activitatea cordului se acordă 1punct dacă avem:

a. bătăi cardiace regulate Fb. sub 100 bătăi/ minut Ac. absenţa bătăilor Fd. peste100 bătăi /minut F

e.activitatea cordului nu se ia în considerare la calcularea scoruluiApgar F

Grile Licenta 2012 - Sheet1

17

22. Cauzele detresei respiratorii neonatale sunt:a. Vârsta mamei sub 20 ani sau peste 40 ani F asta la cauze de retard in crestere intrauterinab. Anomalii de poziție a placentei F idemc. Inhalare de lichid amniotic Ad. Boala membranelor hialine Ae. Cardiopatie congenitală A

23.Care din următoarele mijloace reprezintă măsuri de management înprimele zile ale nașterii?

a. Se supraveghează curba ponderală Ab. Se depistează icterul precoce A

c.Se depistează bolile congenitale ca hipotiroidismul congenital,fenilcetonurie, mucoviscidoză A

d. Se evaluează riscul de hemoragie meningocerebrală F nu este mentionate. Se evaluează riscul infecțios F idem Adevărat - pg. 1033,paragraful cu risc infecțios riscul infectios se mentioneaza la prematuri

24.Care din următoarele afirmații referitoare la retardul de creștereintrauterină NU sunt adevărate?

a. Poate fi determinat de HTA de sarcină F

b.Greutatea la naștere raportată la vârsta gestațională este subpercentila 10 F

c.Poate fi generat de anomaliile de poziție ale placentei, infarct sautromboză a placentei, patologie de cordon ombilical F

d. Vârsta gestațională sub 37 săptămâni A asta e cauza de prematuritate.e. Condiții socio-economice bune A

25. Când se indică puncția lombară?

a. Febră A

febra nu e neaparat trecuta, insa din celalaltcapitol cu febra, scrie ca nu i se impuna niciunuimedic efectuarea punctiei lombare unui sugarfebril, deci ma gandesc ca intra.

pag. 1033:- puncţie lombară (în cazde stare generală alterată, sepsis, bombareafontanelei, anomalie a examenului neurologic);pag 1039:- indicaţie de puncţie lombară: febrăgreu tolerată, cu atât mai mult cu cât nu existăpunct de plecare clinic sau celcare s-a evidenţiat nu explică toleranţa scăzută,prezenţa semnelor de gravitate şi/sau a semnelorneurologice

b. Sepsis A unde e specificat?c. Bombarea fontanelei A unde e specificat?d. Icter scelro-tegumentar Fe. Anomalii ale examenului neurologic A

DIABET: Diabetul zaharat tip 1 si 2 la adult

1.Diabetul de tip I lent sau LADA se caracterizeaza prin urmatorele cuexceptia:

a. Debut cetozic ce necesita insulina Ab. Absenta anticorpilor anti-GAD65 A prezenta...c. 30% din diabetele tip 2 sunt LADA A corect 10%d. Debut tardiv și progresiv ca la tipul 2 Fe. Insulinodependența dupa 5-10 ani de evolutie F

2. *Măsurarea hemoglobinei glicate în diabetul zaharat tip I:

a. Se face prin utilizarea aparatelor portabile F A pag 1249 FE fals. Cu portabilele se dozeaza glicemia, nu Hbglicata

b. Uremia este una din cauzele posibile de eroare A

c.Reprezinta cea mai bună metodă pentru gestionarea situațiilor deurgență F

d. Trebuie efectuată lunar F

e.Reflectă echilibrul din cele 4-6 luni precedente, valorile normale fiindîntre 7-9% F

3.Care din următoarele afirmații legate de coma hiperosmolară suntadevărate:

a. Apare mai ales la copii și gravide Fb. Infecțiile intercurente reprezintă un factor favorizant Ac. Apare lipoliză și cetogeneză moderată Ad. pH arterial este sub 7,3 F

e. Printre complicațiile legate de tratament se numără edemul cerebral A ??? Unde scrie asa ceva...?

pag 1242:- legate de tratament: cf. cetoacidoză;pag 1240:- legate de tratament:- hipoglicemie şi hipokaliemie,- edem cerebral, rar şi asociat cu mortalitateimportantă,- supraîncărcare hidrosodată datorată corectăriirapide a hipovolemiei;

Cale lunga pana la gasirea raspunsului, trebuiesa cauti in alta parte, sa sapi sa gasesti. Nu eranevoie de asa o complicare!!

4. Măsurile și indicațiile terapeutice în retinopatia diabetică sunt:

SE PUTEA O INTREBARE DE O RARITATEPRACTICA MAI MARE PENTRU MEDICULGENERALIST??? La sfarsitul facultatii unde stimfoarte bine cum stau lucrurile ASTA ERAESENTIAL DE STIUT si intrebat?????????? CATIMEMBRI AI COMISIEI DE EXAMEN POT SARASPUNDA LA INTREBAREA ASTA FARACARTEA IN FATA????????????

a. Vitrectomie în cazul deziliprii de retină prin tracțiune Ab. Fotocoagularea panretininană în retinopatia neproliferativă F

c.Fotocoagularea în grilă în leziunile microvasculare responsabile deexudație F

d. Injecții intravitreene cu anti –VEGf în cazul apariției neovaselor Ae. Fotocoagularea în grilă în edemul macular difuz A

5.Următoarele afirmații legate de tratamentul comei ceto-acidozicesunt adevărate:

a.Rehidratarea se face cu ser NaCl izotonic cât timp glicemia este sub2,5 g/l F

b. Există întotdeauna un deficit de sodiu care trebuie corectat Fc. Aportul de potasiu nu trebuie să depășească 4 g KCl pe oră Fd. După dispariția cetozei administrarea insulinei se face subcutanat Ae. Monitorizarea biologică se face la 4 ore A

NEFROLOGIE: Insuficienta renala acuta si cronica

1.

Pacient vârstnic cu hipertrofie de prostată cunoscută, masă pelvianăpalpabilă şi creatinină 3,5 mg/dl. Care ar fi cauza insuficienţei renaleacute?

a. Cancer prostatic Ab. IRA prin mecanism postrenal Ac. Glob vezical F globul vezical apare la exam clinic nu e cauzad. Tumoră de colone. IRA de cauză renală

2.O cauză glomerulară de insuficienţă renală acută se suspecteazăatunci cand:

a. Există un interval liber între o infecţie şi boala renala Ab. Complementul seric este normal

Grile Licenta 2012 - Sheet1

18

c. Nu se decelează nici o infecţied. Există un sindrom glomerular Ae. Există un sindrom nefrotic impur A

3.*Prezenţa eozinofiliei la un bolnav cu insuficienţă renală acută ridicăurmatoarele suspiciuni de diagnostic:

a. Alergie la polenb. Astm şi sindrom pneumo-renalc. Nefropatie interstitială acută prin mecanism imuno-alergic Ad. Hemoliza intramusculară acutăe. Sindrom de liză tumorală

4. Definiţia insuficienţei renale cronice cuprinde:a. Scăderea RFG < 60 ml/min/173 m² minim 3 luni A

b. Scăderea ireversibilă cronică a RFG AF - e cel mai adesea ireversibil și nu întotdeauna.pg. 1355, cf. definiției

c. Prezenţa oligo-anurieid. Creşterea cretininemiei cu peste 1 mg/dl in 24 h

e.prezenţa markerilor afectării renale: hematurie, leucociturie,proteinurie A

5. Conduita de urmat în stadiul 5 de insuficienţă renală este:a. Profilaxia infecţiei cu virus hepatitic Cb. Păstrarea capitalului venos Ac. Începerea tratamentului de substituţie dacă e necesar Ad. Tratarea infecţiei urinaree. Tratarea factorilor de risc cardio-vasculari A

Grile Licenta 2012 - Sheet1

19

Grile Licenta 2012 - Foaie17

20

Grile Licenta 2012 - Foaie16

21

Grile Licenta 2012 - Foaie15

22