TESTE GRILĂSTRATEGII INVESTIŢIONALE ÎN AFACERI

1. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o definiţie a investiţiilor:a) factorul primordial în strategia dezvoltării economiei naţionale;b) cheltuială sau plasament de sume băneşti la un moment iniţial, pentru a obţine efecte ulterioare;c) echivalentul consumului imediat;d) renunţarea la sursele băneşti lichide actuale contra speranţelor în obţinerea unor resurse viitoare, care

vor fi obţinute în timp.

2. Accepţiunea cea mai des întâlnită pentru definirea investiţiilor:a) cheltuială sau plasament de sume băneşti la un moment iniţial, pentru a obţine efecte ulterioare;b) plasament de sume băneşti la un moment iniţial, pentru a obţine efecte dorite imediat în momentul

următor;c) cheltuială sau plasament de sume băneşti ce se va recupera într-o perioadă mai mică de un an.

3. Un aspect important în definirea investiţiilor este acela că ele reprezintă:a) echivalentul consumului imediat;b) opusul consumului;c) distrugerea unei părţi din valoarea creată.

4. În concepţia lui John Mainard Keynes, investiţiile sunt considerate ca fiind:a) jumătatea din valoarea economiilor unei naţiuni;b) dublul economiilor unei naţiuni;c) egale cu economiile unei naţiuni.

5. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă un element esenţial pentru o investiţie:a) subiectul, reprezentat de cel care investeşte;b) obiectul, reprezentând modul în care se concretizează investiţia;c) sursele de finanţare a investiţiei;d) costul, reprezentând efortul suplimentar, cert, actual consumat pentru obţinerea unui obiectiv;e) efectele valorice care se obţin în viitor şi reprezintă o speranţă mai mult sau mai puţin certă.

6. Economiştii ruşi şi americani susţin că nu este suficientă considerarea investiţilor ca o simplă cheltuială, ci trebuie avute în vedere două sensuri pentru o mai corectă delimitare a noţiunii de investiţie. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă una din cele două noţiuni?

a) investiţia este o cheltuială, reprezentând o sursă financiară avansată şi consumată în prezent pentru a obţine efecte viitoare;

b) investiţia este în acelaşi timp, o acţiune, o lucrare concretizată în utilaje, construcţii etc.;c) investiţia este doar o acţiune, o lucrare concretizată în utilaje, construcţii etc.

7. În România investiţiile sunt definite în sens restrâns astfel:a) din punct de vedere economic, investiţiile se referă doar la cheltuielile prin care se creează sau se

achiziţionează noi capitaluri fixe şi circulante, productive şi neproductive, pentru înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea unor active fixe existente în economie;

b) investiţiile se referă la cheltuielile prin care se creează sau se achiziţionează noi capitaluri fixe şi circulante, productive şi neproductive, pentru înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea unor active fixe existente în economie, precum şi la amortizarea acestora;

c) nici una dintre variante.

8. În România investiţiile sunt definite în sens larg astfel:a) plasarea unor sume de bani în diferite domenii: economic, social, cultural, administrativ, militar etc.,

pentru a construi şi achiziţiona utilaje, instalaţii, clădiri, pentru a pregăti personal, în vederea realizării de noi tehnologii etc., dar şi pentru hârtii de valoare, angajamente în operaţii comerciale, bancare sau operaţii de bursă, inclusiv operaţii speculative;

b) doar plasarea unor sume de bani în diferite domenii: economic, social, cultural, administrativ, militar etc., pentru a construi şi achiziţiona utilaje, instalaţii, clădiri, pentru a pregăti personal, în vederea realizării de noi tehnologii etc.;

c) plasarea unor sume de bani cumpărarea de hârtii de valoare, angajamente în operaţii comerciale, bancare sau operaţii de bursă, inclusiv operaţii speculative

1

9. Abordarea contabilă şi juridică consideră investiţiile ca fiind:a) toate sacrificiile făcute azi în speranţa obţinerii în viitor a unor rezultate, al căror nivel total va fi

superior cheltuielilor iniţiale;b) similare cu imobilizările, înţelese ca bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale,

achiziţionate sau create pentru o întreprindere, destinate să rămână durabile;c) similare cu imobilizările, înţelese ca bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale,

achiziţionate sau create pentru o întreprindere, destinate să se consume imediat.

10. Abordarea complexă a investiţiilor este:a) abordarea contabilă;b) abordarea economică;c) abordarea strict monetară;d) abordarea juridică.

11. Abordarea economică consideră investiţiile ca fiind:a) similare cu imobilizările achiziţionate sau create pentru o întreprindere, destinate să rămână

durabile;b) toate sacrificiile făcute azi în speranţa obţinerii în viitor a unor rezultate, al căror nivel total va fi

superior cheltuielilor iniţiale;c) un ansamblu de cheltuieli ce va genera, pe o perioadă lungă, venituri sau economii, care să

ramburseze sau să recupereze cheltuielile iniţiale.

12. Abordarea financiară consideră investiţiile ca fiind:a) similare cu imobilizările achiziţionate sau create pentru o întreprindere, destinate să rămână

durabile;b) similare cu imobilizările, înţelese ca bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale,

achiziţionate sau create pentru o întreprindere, destinate să se consume imediat;c) un ansamblu de cheltuieli ce va genera, pe o perioadă lungă, venituri sau economii, care să ramburseze

sau să recupereze cheltuielile iniţiale.

13. Abordarea psihologică consideră investiţiile ca fiind:a) renunţarea la bunuri imediate în schimbul bunurilor viitoare;b) un ansamblu de cheltuieli ce va genera, pe o perioadă lungă, venituri sau economii, care să

ramburseze sau să recupereze cheltuielile iniţiale;c) toate sacrificiile făcute azi în speranţa obţinerii în viitor a unor rezultate, al căror nivel total va fi

superior cheltuielilor iniţiale;

14. Speculatorul reprezintă un tip aparte de investitor care se individualizează printr-un comportament specific. Care din afirmaţiile următoare reprezintă un comportament specific al speculatorului:

a) speculatorul are o atitudine diferită faţă de risc, în comparaţie cu investitorul obişnuit: primul este atras puternic de investiţiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc cât mai scăzut;

b) speculatorul mizează pe un profit anormal de mic, corespunzător cu riscul pe care şi-l asumă, în timp ce investitorul obişnuit contează pe un profit normal de mare;

c) speculatorul acţionează mai mult pe termen lung, în timp ce pentru o investiţie obişnuită orizontul de timp este relativ mai mare;

d) speculatorul crede că nu deţine un avantaj informaţional faţă de ceilalţi, anticipând o evoluţie pe care alţii nu o întrevăd.

15. Speculatorul este:a) un factor de dezechilibru al pieţei;b) un puternic factor de echilibru;c) nici una dintre variante.

16. Definirea economică a investiţiilor ţine seama de unul din următoarele aspecte importante:a) influenţa fluctuaţiei profitului;b) noţiunile de randament şi eficienţă a operaţiilor economice;c) diminuarea termenului de recuperare;d) posibilitatea de autofinanţare.

2

17. Care din afirmaţiile următoare nu este corectă:a) dezinvestiţia nu este sinonimă cu consumul;b) dezinvestiţia serveşte în continuare activităţii de investiţii;c) prin dezinvestiţie nu se transformă active în lichidităţi.

18. După natura tehnologică, investiţiile nu pot fi:a) investiţii pentru lucrări de construcţii-montaj; b) investiţii pentru cumpărarea utilajelor necesare realizării producţiei;c) investiţii de dezvoltare care au drept scop creşterea capacităţilor de producţie;d) investiţii pentru lucrări geologice;e) investiţii pentru studii, cercetări, proiectări şi pregătirea personalului.

19. După caracterul investiţiilor, întâlnim următoarele categorii de investiţii:a) investiţii în sfera productivă şi în sfera neproductivă;b) investiţii de retehnologizare;c) investiţii pentru lucrări geologice.

20. Investiţiile din sfera productivă nu pot fi:a) investiţii de modernizare care au rolul de a asigura condiţiile de reducere a costurilor de producţie şi a

creşterii productivităţii;b) investiţii de înlocuire, care au ca destinaţie înlocuirea activelor fixe datorită uzurii fizice şi morale; c) investiţii care se materializează şi se regăsesc în capitalul fix şi circulant al firmei;d) investiţii strategice care au ca obiect reducerea riscului.

21. Investiţiile de dezvoltare sau expansiune se referă la:a) investiţiile care contribuie la dezvoltarea activităţii şi care au drept scop creşterea capacităţii de

producţie a unei firme;b) înlocuirea şi revizuirea echipamentelor tehnice, uzate din punct de vedere fizic şi moral;c) creştere întreprinderii determinată de scăderea cererii pentru produsele firmei.

22. Avantajele investiţiilor de dezvoltare sau expansiune se referă la:a) creşte gradul de fiabilitate şi mentenabilitate, concomitent cu prelungirea duratei de viaţă a utilajelor;b) existenţa investiţiilor colaterale, care se materializează în utilităţi;c) existenţa surselor de finanţare şi a unui personal calificat, cu o puţină experienţă şi tradiţie.

23. După modul de realizare a lucrărilor investiţiile pot fi:a) investiţii în antrepriză şi investiţii în regie;b) investiţii colaterale;c) investiţii de reutilare şi retehnologizare.

24. Un proiect de investiţii poate fi definit ca:a) alocarea de surse băneşti pentru realizarea unor obiective noi de producţie sau modernizarea celor

existente;b) un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, pe

baza căreia, o combinaţie definită de resurse umane, materiale etc. provoacă o dezvoltare economico-socială determinată;

c) investiţiile prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung, evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte.

25. Care din afirmaţiile de mai jos nu constituie o sursa de autofinanţare a investiţiilor:a) amortizarea;b) capitalizarea profiturilor;c) emiterea de acţiuni noi sau prin mobilizarea resurselor;d) împrumuturile bancare.

26. După modul de realizare a lucrărilor, investiţiile pot fi de mai multe feluri. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă o investiţie în funcţie de acest criteriu:

a) investiţii în antrepriză;b) investiţii în regie;

3

c) investiţii în cooperare.27. Investiţia directă reprezintă:

a) totalitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţia previzionată de un agent economic în vederea realizării nemijlocite a unor obiective de investiţii noi, înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea unor întreprinderi deja existente în diferite ramuri ale economiei;

b) cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă şi se referă concret la: construirea de conducte pentru alimentarea cu apă, gaze, canalizare, energie termică, linii de transport a energiei electrice, reţele de telecomunicaţii, inclusiv racordurile la reţele publice, căi şi drumuri de acces etc.;

c) cheltuielile de investiţii, necesare a se efectua în alte ramuri sau domenii pentru a putea pune la dispoziţia investiţiei directe sau de bază utilaje, materii prime, combustibili, energie, căi de comunicaţii, dotări social culturale etc.

28. Investiţia colaterală reprezintă:a) cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă

şi se referă concret la: construirea de conducte pentru alimentarea cu apă, gaze, canalizare, energie termică, linii de transport a energiei electrice, reţele de telecomunicaţii, inclusiv racordurile la reţele publice, căi şi drumuri de acces etc.;

b) totalitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţia previzionată de un agent economic în vederea realizării nemijlocite a unor obiective de investiţii noi, înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea unor întreprinderi deja existente în diferite ramuri ale economiei;

c) cheltuielile de investiţii, necesare a se efectua în alte ramuri sau domenii pentru a putea pune la dispoziţia investiţiei directe sau de bază utilaje, materii prime, combustibili, energie, căi de comunicaţii, dotări social culturale etc.

29. Investiţia conexă reprezintă:a) totalitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţia previzionată de un agent economic în vederea

realizării nemijlocite a unor obiective de investiţii noi, înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea unor întreprinderi deja existente în diferite ramuri ale economiei;

b) cheltuielile de investiţii, necesare a se efectua în alte ramuri sau domenii pentru a putea pune la dispoziţia investiţiei directe sau de bază utilaje, materii prime, combustibili, energie, căi de comunicaţii, dotări social culturale etc.;

c) cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă şi se referă concret la: construirea de conducte pentru alimentarea cu apă, gaze, canalizare, energie termică, linii de transport a energiei electrice, reţele de telecomunicaţii, inclusiv racordurile la reţele publice, căi şi drumuri de acces etc.

30. Din punct de vedere al pieţei financiare nu întâlnim:a) investiţii pentru afaceri;b) investiţii directe;c) investiţii imobiliare;d) investiţii în stocuri.

31. Investiţiile brute se referă la:a) creşterea şi refacerea capitalului fix şi circulant;b) cheltuielile pentru creşterea capitalului fix şi circulant;c) refacerea capitalului fix şi circulant;

32. Investiţiile nete se referă la:a) creşterea şi refacerea capitalului fix şi circulantb) cheltuielile pentru creşterea capitalului fix şi circulant;c) refacerea capitalului fix şi circulant;

33. Un proiect poate fi definit ca:a) operaţiune formată dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv

dat;b) operaţiune formată dintr-o anumită categorie de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv

dat;c) operaţiune formată dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv

ce va fi stabilit ulterior.

4

34. Criteriul care permite o separare a diferitelor categorii de investiţii este:a) cel al volumului capitalului investit;b) cel al previziunii profitului;c) cel al riscului implicat.

35. Programele investiţionale nu au la bază:a) ideea că investiţiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung,

evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte;b) strategia de dezvoltare a întreprinderii şi au o sferă mai largă de cuprindere decât proiectele de

investiţii;c) strategia de dezvoltare a întreprinderii şi au o sferă mai restrânsă de cuprindere decât proiectele de

investiţii.

36. În cadrul programelor, pot exista mai multe tipuri de proiecte de investiţii între care există sau nu relaţii de intercondiţionare. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un tip de proiecte ce corespund acestei cerinţe:

a) proiecte independente;b) proiecte complementare;c) proiecte conexe;d) proiecte exclusive.

37. Două proiecte sunt independente dacă:a) alegerea unui proiect exclude alegerea celuilalt proiect;b) alegerea (sau respingerea) unui proiect nu are nici o legătură cu alegerea (sau respingerea) altui

proiect;c) alegere unui proiect depinde alegerea altui proiect.

38. Două proiecte sunt complementare dacă:a) alegerea unui proiect exclude alegerea celuilalt proiect;b) alegerea (sau respingerea) unui proiect nu are nici o legătură cu alegerea (sau respingerea) altui proiect;c) alegere unui proiect depinde alegerea altui proiect.

39. Două proiecte sunt exclusive dacă:a) alegerea unui proiect exclude alegerea celuilalt proiect;b) alegerea (sau respingerea) unui proiect nu are nici o legătură cu alegerea (sau respingerea) altui proiect;c) alegere unui proiect depinde alegerea altui proiect.

40. Într-un program de investiţii, proiectele nu sunt:a) exclusive;b) conexe;c) complementare.

41. În acţiunile investiţionale pot fi precizate trei perioade distincte, identificate în raport cu eforturile implicate. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă o astfel de perioadă?

a) căutarea ideilor şi evaluarea;b) termenul de recuperare;c) punerea în operă;d) obţinerea efectelor.

42. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o caracteristică a investiţiilor:a) derularea temporară;b) complementaritatea;c) riscul asociat;d) caracterul conex;e) ireversibilitatea investiţiilor;f) unicitatea proiectelor.

43. Complementaritatea investiţiilor este evidentă în raport cu:a) separare a perioadelor de angajare a eforturilor;

5

b) caracterul limitat al resurselor financiare de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru realizarea acţiunilor sale;

c) intercondiţionările dintre proiecte.

44. Caracterul conex sau indus al investiţiilor este dat de:a) separare a perioadelor de angajare a eforturilor;b) caracterul limitat al resurselor financiare de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru realizarea acţiunilor sale;c) intercondiţionările dintre proiecte.

45. Ireversibilitatea investiţiilor se raportează la:a) imposibilitatea recuperării ca atare a resurselor implicate pentru realizarea lor;b) separare a perioadelor de angajare a eforturilor;c) intercondiţionările dintre proiecte.

46. Sursele de finanţare a investiţiilor din interiorul ţării nu sunt reprezentate de:a) fondurile proprii ale firmelor;b) emitere de acţiuni;c) credite bancare pe termen lung sau termen mijlociu;d) investiţii străine directe;e) alocaţii (subvenţii) de la buget.

47. Fondul de dezvoltare ce se constituie de către o firmă nu este alimentat din:a) o parte din profitul net repartizat pentru investiţii;b) dividendele destinate deţinătorilor de capital;c) amortizarea destinată acestui scop;d) sume încasate din vânzarea activelor fixe sau a materialelor rezultate din dezmembrarea celor scoase

din funcţiune.

48. În procesul de amortizare a capitalului şi de reinvestire a sumelor astfel recuperate intervin însă câteva influenţe importante care determină posibile decalaje între sumele recuperate prin amortizare şi nivelul şi structura capitalului. Aceste influenţe nu sunt determinate de:

a) progresul tehnic;b) criza economică;c) frecvenţa înlocuirilor;d) inflaţie.

49. Diferenţa dintre valoarea de piaţă şi valoarea nominală a acţiunilor nou emise constituie:a) investiţia totală;b) prima de emisiune;c) câştigul proprietarilor.

50. Operaţiunile de mobilizare a rezervelor au loc prin:a) emisiuni de acţiuni care nu măresc valoarea capitalului;b) emisiuni de acţiuni care măresc valoarea capitalului;c) nici una dintre variante.

51. Acţiunile emise în contul rezervelor sunt atribuite:a) la acelaşi preţ cu vechile acţiuni;b) la valoarea de piaţă;c) gratuit.

52. Firmele apelează la credite bancare atunci când:a) resursele proprii sunt suficiente;b) în cazul unora cu activităţi mai puţin rentabile;c) când îşi propun proiecte de mare anvergură.

53. Costul împrumutului este:a) costul de oportunitate;b) dobânda;

6

c) rata de schimb.

54. Creditele pentru investiţii, în funcţie de garanţiile care stau la baza lor, îmbracă mai multe forme. Care din următoare afirmaţii nu reprezintă un creditele pentru investiţii?

a) împrumuturi bancare ce se acordă pe bază de garanţii materiale;b) împrumuturi guvernamentale;c) credite ipotecare;d) credite de cash-flow.

55. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o formă de credite externe:a) credite ipotecare;b) credite guvernamentale;c) credite bancare.

56. Leasing-ul reprezintă:a) posibilitatea pentru întreprindere de a dispune de anumite bunuri fără a fi obligată să le cumpere;b) posibilitatea pentru întreprindere de a dispune de anumite bunuri fiind obligată să le cumpere;c) nici una dintre variante.

57. În efectuarea unei operaţiuni de leasing intervin trei organisme. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un organism de leasing?

a) întreprinderea care are nevoie de bun;b) furnizorul (vânzătorul);c) administraţia financiară locală;d) organismul financiar de leasing.

58. În sens practic pot fi puse în evidenţă două modalităţi de evaluare a nivelului posibil al autofinanţării. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o asemenea modalitate?

a) comercială, sugerează mai degrabă o determinare de principiu a nivelului posibil al autofinanţării;b) în sens financiar-contabil;c) în sens strict economic.

59. Nivelul autofinanţării nu este influenţat de:a) cifra de afaceri;b) politica de marketing;c) politica de împrumut;d) politica de amortizare;e) politica de distribuire a dividendelor.

60. Proporţiile în care firma îşi acoperă finanţarea proiectelor sale din diferite surse pot fi diferite, existând în principal două determinantele acestei structuri. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o determinantă a structurii de finanţare a investiţiilor:

a) posibilităţile de acces la fiecare sursă;b) costul specific al fiecărei surse;c) cuantumul autofinanţării.

61. În sens lingvistic, eficienţa reprezintă:a) atributul oricărei activităţi umane de a produce efectul util dorit;b) relaţia dintre rezultatele obţinute, într-o anumită activitate şi cheltuielile de resurse cu respectiva

activitate;c) efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate.

62. În expresia sa cea mai generală, eficienţa este:a) atributul oricărei activităţi umane de a produce efectul util dorit;b) relaţia dintre rezultatele obţinute, într-o anumită activitate şi cheltuielile de resurse cu respectiva

activitate;c) efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate.

7

63. Studiul eficienţei unei activităţi are la bază anumite tipuri de corelaţii. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un astfel de tip de corelaţie?

a) comparaţie între nivelul resurselor;b) comparaţie între nivelul efectelor;c) comparaţie între nivelurile de decizie;d) comparaţie de tipul efort/efect şi efect/efort;e) comparaţie între nivelurile de eficienţă.

64. Privită din punct de vedere aplicativ, eficienţa se poate defini ca:a) un raport obiectiv, cantitativ, între efectele şi eforturile depuse în vederea obţinerii lor;b) relaţia dintre rezultatele obţinute, într-o anumită activitate şi cheltuielile de resurse cu respectiva

activitate;c) efecte cât mai mici în raport cu resursele alocate.

65. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un criteriu de clasificare a resurselor:a) criteriul regenerărilor în timp;b) modul cum participă la circuitul economic;c) momentul la care se produc.

66. Care din afirmaţiile de mai jos reprezintă un criteriu de clasificare a efectelor:a) criteriul regenerărilor în timp;b) modul cum participă la circuitul economic;c) momentul la care se produc.

67. După criteriul regenerărilor în timp, resursele nu pot fi:a) resurse regenerabile;b) resurse neregenerabile;c) materiale şi financiare.

68. După natura lor, resursele pot fi:a) resurse regenerabile;b) resurse neregenerabile;c) materiale şi financiare.

69. După modul cum participă la circuitul economic, resursele nu pot fi:a) materiale şi financiare;b) resurse potenţiale;c) resurse intrate în circuitul economic.

70. Efectele nu pot fi:a) directe;b) complexe;c) indirecte.

71. După momentul la care se produc, efectele pot fi:a) imediate, posibile, viitoare;b) directe;c) materiale şi financiare.

72. După natura lor, efectele nu pot fi:a) economice;b) politice;c) ecologice;d) sociale;e) tehnice.

73. Din punct de vedere cantitativ, corelaţia dintre eforturi şi efecte se exprimă prin:a) indicatori de eficienţă;b) indicatori de efect;c) indicatori de efort.

8

74. Pentru a caracteriza eficienţa unei activităţi, în toată complexitatea sa, este necesar să se folosească:

a) o singură categorie de indicatori;b) o analiză calitativă;c) un sistem de indicatori.

75. Din categoria indicatorilor de tip efort/efort nu face parte:a) costul unui loc de muncă;b) profit la un leu investit;c) gradul de înzestrare tehnică a muncii.

76. Din categoria indicatorilor de tip efect/efort face parte:a) profit la un leu investit;b) gradul de înzestrare tehnică a muncii;c) investiţia specifică.

77. Din categoria indicatorilor de tip efort/efect face parte:a) profit la un leu investit;b) investiţia specifică;c) costul unui loc de muncă.

78. Din categoria indicatorilor de tip efect/efect face parte:a) curs de revenire;b) profit la un leu investit;c) investiţia specifică.

79. Se pot identifica trei stadii principalele în alegerea proiectelor de investiţii. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un astfel de stadiu?

a) generarea propunerilor de investiţii;b) selecţia proiectelor de investiţii;c) analiza nivelului eficienţei;d) implementarea, controlul şi analiza rezultatelor.

80. Generarea propunerilor de investiţii este:a) o problemă descentralizată care permite să fie elaborate propuneri de investiţii la toate nivelurile

întreprinderii;b) alegerea investiţiilor rentabile în funcţie de resursele ce pot fi alocate pentru acestea;c) compararea previziune-realizare ce permite ameliorarea tehnicilor de previziune utilizate şi de

asemenea, a tehnicilor de alegere a proiectelor de investiţie.

81. Selecţia proiectelor de investiţii presupune:a) o problemă descentralizată care permite să fie elaborate propuneri de investiţii la toate nivelurile

întreprinderii;b) alegerea investiţiilor rentabile în funcţie de resursele ce pot fi alocate pentru acestea;c) compararea previziune-realizare ce permite ameliorarea tehnicilor de previziune utilizate şi de

asemenea, a tehnicilor de alegere a proiectelor de investiţie.

82. Implementarea, controlul şi analiza rezultatelor presupune:a) o problemă descentralizată care permite să fie elaborate propuneri de investiţii la toate nivelurile

întreprinderii;b) alegerea investiţiilor rentabile în funcţie de resursele ce pot fi alocate pentru acestea;c) compararea previziune-realizare ce permite ameliorarea tehnicilor de previziune utilizate şi de

asemenea, a tehnicilor de alegere a proiectelor de investiţie.

83. Teoria financiară indică faptul că în luarea deciziei de investiţie pot fi întâlnite anumite criterii care duc la folosirea unor metode sau a altora. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o astfel de metodă:

a) maximizarea profitului firmei;b) minimizarea termenului de recuperare;

9

c) reducerea riscului asociat proiectului de investiţii;d) maximizarea termenului de recuperare;e) ordonarea optimală a proiectelor mutual exclusive.

84. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o metodă financiară de evaluare a proiectelor de investiţii:

a) venitul net actualizat;b) indicele de profitabilitate;c) termenul de recuperare;d) rata internă de rentabilitate;e) termenul de recuperare actualizat.

85. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o metodă contabilă de evaluare a proiectelor de investiţii:

a) rata de rentabilitate medie;b) termenul de recuperare;c) termenul de recuperare actualizat.

86. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o metodă multicriterială de evaluare a proiectelor de investiţii:

a) indicele de profitabilitate;b) rata de rentabilitate medie;c) rata internă de rentabilitate;d) nici una.

87. Termenul indicator are în vedere:a) un instrument cu ajutorul căruia să se poată reda starea unui sistem la un moment dat;b) un instrument cu ajutorul căruia să se poată reda starea unui sistem la orice moment;c) un instrument cu ajutorul căruia nu se poată reda starea unui sistem.

88. Eficienţa economică este o categorie economică:a) individualizată;b) complexă;c) complementară.

89. Capacitatea de producţie exprimă:a) diferenţa dintre venituri şi cheltuieli;b) efortul total depus;c) producţia maximă ce poate fi obţinută într-o perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a

capitalului fix, de utilizare a resurselor umane şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi.

90. Capacitatea de producţie nu se poate exprima:a) în valoarea relativă;b) în unităţi fizice;c) în unităţi monetare.

91. Numărul de salariaţi nu trebuie cunoscut:a) pe total;b) în structură;c) pe unitate de produs.

92. Profitul se determină ca:a) raport între venituri şi cheltuieli;b) diferenţă între venituri şi cheltuieli;c) diferenţă între nivelurile de eficienţă.

93. Productivitatea muncii cuantifică:a) nivelul total al producţiei;b) volumul capitalului investit;c) producţia ce poate fi realizată pe un lucrător sau pe oră.

10

94. Rata rentabilităţii nu se poate determina ca:a) diferenţă între profit şi capitalul utilizat;b) raport procentual între profitul obţinut şi capitalul utilizat;c) raport procentual între profitul obţinut şi costul de producţie;d) raport procentual între profitul obţinut şi cifra de afaceri.

95. Volumul capitalului investit reflectă:a) investiţiile colaterale şi conexe;b) investiţia străină directă;c) efortul economic total pentru realizarea unui anumit obiectiv de investiţii.

96. Pe parcursul duratei de realizare a investiţiei are lor:a) acumularea efectelor dorite;b) materializarea eforturilor investiţionale în capital fix;c) materializarea profitului previzionat.

97. Care din afirmaţiile de mai jos nu constituie o problemă care trebuie avută în vedere atunci când se previzionează durata de realizare a investiţiei?

a) Diminuarea duratei de funcţionare a viitorului obiectiv;b) modul de eşalonare a cheltuielilor de capital pe fiecare an în parte, din cadrul duratei de realizare;c) eventualitatea punerii parţiale în funcţiune a unei capacităţi de producţie.

98. În cadrul duratei de funcţionare a obiectivului distingem trei perioade de timp mai importante. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o astfel de perioadă?

a) perioada de atingere a parametrilor proiectaţi;b) perioada termenului de recuperare;c) perioada de funcţionare normală;d) perioada de declin.

99. Durata de atingere a parametrilor proiectaţi trebuie:a) mărită;b) redusă;c) nu are nici o relevanţă.

100. Durata de funcţionare normală trebuie:a) mărită;b) redusă;c) nu are nici o relevanţă.

101. Rentabilitatea nu poate fi exprimată ca raport între:a) profitul obţinut şi costul de producţie;b) profitul brut şi cheltuielile actualizate;c) profitul obţinut şi cifra de afaceri;d) profitul obţinut şi capitalul utilizat.

102. Investiţia specifică nu exprimă:a) efortul investiţional ce se face pentru realizarea unei unităţi de capacitate;b) efortul investiţional ce trebuie făcut pentru obţinerea unui leu profit final;c) cheltuielile investiţionale ce se fac pentru a creşte capacitatea de producţie cu o unitate fizică;d) efortul investiţional, în unităţi monetare, ce se face pentru obţinerea unei unităţi valorice de

producţie.

103. Randamentul economic al investiţiei este un indicator ce se calculează ca:a) diferenţă dintre venituri şi cheltuieli;b) raport între profitul total şi volumul capitalului investit;c) raport între profit şi costul de producţie;d) inversul coeficientului de eficienţă economică.

11

104. În cadrul tehnicii de discontare nu se utilizează unul dintre următorii factori:a) factorul de fructificare;b) factorul de uniformizare;c) factorul de actualizare.

105. Factorul de actualizare se foloseşte pentru:a) aducerea în prezent a unor sume ce se vor realiza în viitor, micşorând aceste sume;b) ducerea din prezent a sumelor investite, spre viitor, mărind aceste sume;c) aducerea în trecut din viitor a sumei de un leu.

106. Simbolul a întâlnit în formulele factorilor de discontare reprezintă:a) eficienţa anuală a unui obiectiv de investiţii;b) coeficient de eficienţă economică;c) profitul ce poate fi obţinut într-un an, ca urmare a sumei de un leu, investită productiv la începutul

acelui an.

107. Indicatorul “angajamentul de capital” îndeplineşte una din următoarele cerinţe:a) asigurată eşalonarea în timp a proiectelor;b) investitorii şi managerii pot urmări dacă valoarea actuală totală a cash-flow-ului este egală cu

angajamentul de capital;c) investitorii şi managerii pot urmări dacă valoarea actuală totală a cash-flow-ului este mai mare decât

angajamentul de capital.

108. Rata de actualizare (a) folosită în calculele VNta îndeplineşte:a) rolul de criteriu de testare a eficienţei;b) rolul de determinare a rentabilităţii;c) reprezintă doar rata profitului anual.

109. Care din indicatorii următori sunt indicatori de efort:a) valoarea anuală a profitului, valoarea anuală a producţiei;b) investiţia specifică, cheltuieli recalculate, investiţia totală;c) coeficientul de eficienţă economică, randamentul economic al investiţiilor;d) venitul net total actualizat, indicele de profitabilitate.

110. În funcţie de garanţiile care stau la baza lor, creditele pentru investiţii au următoarele forme:a) împrumuturi bancare ce se acordă pe bază de garanţii materiale, credite ipotecare, credite de cash-

flow;b) credite pe termen mediu şi lung;c) credite garantate de guvern.

111. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă credite externe:a) credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamentală;b) investiţiile directe de capital străin;c) credite bancare;d) credite acordate de instituţii internaţionale.

112. Ce sunt investiţiile colaterale:a) investiţiile materializate în utilităţi;b) investiţiile efectuate în alte domenii de activitate sau în alte ramuri pentru asigurarea materiilor prime

necesare viitorului obiectiv;c) investiţiile materializate în reparaţii;d) investiţiile în mijloace circulante.

113. În efectuarea unei operaţiuni de leasing nu intervine unul dintre următoarele organisme:a) întreprinderea care are nevoie de bun;b) furnizorul;c) instituţia de asigurare;d) organismul financiar al leasing.

114. Eficienţa este:

12

a) atributul oricărei activităţi umane de a produce efectul util dorit, sau efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate;

b) relaţia dintre nivelul capitalului fix şi cheltuielile de resurse necesare desfăşurării activităţii;c) un raport obiectiv, cantitativ, între efectele şi eforturile depuse în vederea obţinerii lor.

115. După natura lor, resursele pot fi:a) regenerabile;b) umane, tehnice, materiale, financiare;c) potenţiale;d) neregenerabile.

116. După momentul la care se produc, efectele pot fi:a) directe: identificabile la locul unde se desfăşoară activitatea;b) efecte imediate, posibile, viitoare;c) efecte indirecte;d) efecte sociale.

117. În funcţie de natura lor, efectele se împart în:a) indirecte: identificabile în alte sectoare de activitate;b) efecte economice, efecte ecologice, efecte sociale şi efecte tehnice;c) efecte materiale şi financiare;d) efecte posibile, viitoare.

118. Care din următoarele afirmaţii nu una dintre principalele categorii de indicatori de eficienţă economică care alcătuiesc matricea efect/efort sunt:

a) indicatori de tip efort/efort;b) indicatori ai productivităţii;c) indicatori de tip efect/efort;d) indicatori de tip efort/efect;e) indicatori de tip efect/efect.

119. Din categoria indicatorilor de tip efort/efect face parte:a) gradul de înzestrare tehnică a muncii;b) investiţia specifică;c) venituri la 1000 lei producţie;d) coeficientul de eficienţă economică.

120. În categoria indicatorilor de tip efort/efort intră:a) costul unui loc de muncă;b) investiţia specifică;c) termenul de recuperare a investiţiei.

121. Care din următoarele afirmaţii nu constituie o cale de sporire a randamentului economic al investiţiilor:

a) reducerea timpului de recuperare a investiţiei;b) reducerea cheltuielilor de producţie;c) maximizarea surselor de finanţare a investiţiilor prin intermediul creditelor.d) prelungirea duratei de funcţionare a obiectivului;e) creşterea valorii producţiei prin sporirea producţiei fizice, ridicarea calităţii producţiei, îmbunătăţirea

structurii sortimentale a acesteia.

122. Investiţia specifică nu exprimă:a) efortul investiţional ce se face pentru realizarea unei unităţi de capacitate;b) efortul investiţional ce trebuie făcut pentru obţinerea unui leu profit final;c) cheltuielile investiţionale ce se fac pentru a creşte capacitatea de producţie cu o unitate fizică;d) efortul investiţional, în lei, ce se face pentru a creşte profitul unităţii cu un leu.

123. Randamentul economic al investiţiei este un indicator ce se calculează:a) ca diferenţă dintre venituri şi cheltuieli;b) ca raport între profitul total şi volumul capitalului investit;

13

c) ca raport între profit şi costul de producţie;d) ca inversul coeficientului de eficienţă economică.

124. Cum se calculează termenul de recuperare a investiţiei?a) ca raport între valoarea investiţiei totale şi valoarea producţiei obţinute;b) raport între volumul capitalului investit şi profitul anual obţinut;c) volumul investiţiei totale raportate la cheltuielile anuale cu producţia;d) diferenţa între profitul anual şi valoarea producţiei.

125. Din categoria indicatorilor imobilizărilor fac parte:a) mărimea imobilizărilor totale;b) imobilizarea specifică;c) cheltuieli specifice;d) pierderi din imobilizări;e) efectul economic specific al imobilizărilor.

126. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă:a) termenul actualizat de recuperare a investiţiilor este mai mic decât cel static;b) randamentul economic actualizat al investiţiilor este mai mic decât cel static;c) indiferent de momentul de referinţă ales, randamentul economic al investiţiilor va avea aceeaşi

valoare.

127. Elementul care nu se utilizează la determinarea capitalului angajat este:a) durata de execuţie a lucrărilor de investiţii;b) durata eficientă de funcţionare;c) factorul de fructificare;d) investiţiile anuale;e) costurile anuale sau cheltuielile anuale;

128. Indicatorul VNta reprezintă:a) aportul de avantaj economic al unui proiect de investiţii în valoare relativă;b) compararea între cash-flow-ul total actualizat degajat pe durata de viaţă economică a unui proiect sau

variante de proiect de investiţii şi efortul investiţional total generat de acel proiect, exprimat tot în valoare actualizată;

c) indicator integral de eficienţă economică a investiţiilor de tipul raportului şi pune în evidenţă diferenţa de cash-flow şi profitul obţinut.

129. Rata internă de rentabilitate reprezintă:a) acea rată a dobânzii compuse care atunci când se foloseşte ca rată de actualizare (a) pentru calculul

valorii actuale a fluxurilor de cash-flow şi de investiţii ale proiectelor face ca suma valorii actuale a cash-flow-ului să fie egală cu suma valorii actuale a costurilor de investiţii şi, deci, valoarea netă actuală totală să fie nulă;

b) un criteriu fundamental pentru identificarea proiectelor de investiţii şi alegerea opţiunilor;c) acea rată de actualizare (a) care face ca pe perioada (d+D) valoarea actualizată totală a veniturilor din

vânzarea produselor (Vta) să fie mai mare decât suma costurilor totale de investiţii şi de exploatare actualizate Kta.

130. Care din următoarele afirmaţii nu constituie o informaţie necesară calculului CRNA:a) fluxul veniturilor anuale în valută previzionate pe seama vânzărilor la export de produse şi servicii;b) fluxul economiilor anuale de valută previzionate prin reducerea importului;c) venitul net total actualizat şi rata internă de rentabilitate;d) costurile de investiţii şi exploatare a capacităţii exprimate în valută;e) costurile în monedă naţională pentru investiţii şi de exploatare a capacităţilor;f) fluxul valorii nete actuale.

131. Indicatorii dinamici calculaţi la mai multe momente au aceleaşi valori dacă:a) nu au aceeaşi durată de realizare a investiţiei;b) atât eforturile cât şi efectele sunt exprimate în unităţi valorice;c) variantele au aceeaşi durată de funcţionare eficientă;d) nu sunt egali.

14

132. Un studiu de fezabilitate nu reprezintă:a) un mijloc de a se ajunge la decizia de investiţie oferind o bază tehnică, economică şi financiară

pentru o astfel de decizie;b) ansamblul de piese scrise privind necesitatea viitorului obiectiv;c) un proiect în care se definesc şi analizează elementele critice legate de realizarea unui produs

împreună cu variantele de abordare;d) un pachet de proiecte şi programe de investiţii.

133. Riscul economic poate fi:a) riscul în afaceri este generat de stagnarea progresului tehnic;b) riscul financiar ce decurge din situaţia financiară a firmei şi/sau proporţia mare a împrumuturilor sale

luate de la bănci;c) riscul de ruină (faliment) apare atunci când firma ajunge într-o situaţie deosebit de grea.

134. Indicele de profitabilitate permite:a) ordonarea descrescătoare a variantelor de proiect supuse analizei;b) ordonarea crescătoare a variantelor de proiect supuse analizei;c) identificarea variantei optime de proiect prin intermediul criteriului de minim.

135. Relaţia (1+a)h exprimă:a) rata actualizării;b) factorul de fructificare;c) factorul de actualizare;d) coeficientul de actualizare.

136. Riscul presupune:a) identificarea indicatorilor de efect pe baza valorii toate a investiţiei;b) un numărul redus al cunoştinţelor certe sau chiar lipsa acestora referitoare la consecinţele unei

acţiuni;c) calcul informaţional bazat pe o experienţă trecută extrem de vastă sau pe date informaţionale,

putându-se face astfel estimări privind probabilitatea consecinţelor unor acţiuni sau a ivirii unui eveniment.

137. Care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă element de calcul a efectului de levier:a) rata îndatorării;b) datoria pe termen mediu şi lung;c) nivelul capitalului permanent al întreprinderii;d) rata rentabilităţii economice a capitalului;e) rata inflaţiei.

138. Care dintre următorii indicatori face parte din sistemul indicatorilor statici:a) termenul de recuperare;b) rata internă de rentabilitate;c) rata de rentabilitate medie;d) termenul de recuperare actualizat.

139. Din cadrul sistemul de indicatori statici nu face parte:a) volumul capitalului investit;b) durata de realizare a investiţiilor;c) termenul actualizat de recuperare;d) investiţia specifică;e) coeficientul de eficienţă economică;f) randamentule economic al investiţiilor.

140. Care din următorii indicatori sunt indicatori de volum?a) investiţia specifică, coeficientul de eficienţă economică, termenul de recuperare;b) profitul anual, profitul total, cheltuieli recalculate;c) randamentul economic, cheltuieli specifice, investiţia specifică.

15

141. Cea mai eficientă modalitate de eşalonare a investiţiilor este:a) eşalonarea crescătoare;b) eşalonarea uniformă;c) eşalonarea descrescătoare.

142. Care din următoarele afirmaţii nu constituie o informaţie necesară calculului CRNA:a) fluxul veniturilor anuale în valută previzionate pe seama vânzărilor la export de produse şi servicii;b) fluxul economiilor anuale de valută previzionate prin reducerea importului;c) rata internă de rentabilitate;d) costurile de investiţii şi exploatare a capacităţii exprimate în valută;e) costurile în monedă naţională pentru investiţii şi de exploatare a capacităţilor;f) fluxul valorii nete actuale.

143. Cunoscând profitul anual, durata de funcţionare a obiectivului şi investiţia totală, ce indicatori de eficienţă economică a investiţiilor se pot calcula:

a) pragul de rentabilitate;b) investiţia specifică şi randamentul economic al investiţiei;c) coeficientul de eficienţă economică şi randamentul economic al investiţiei;d) cheltuieli specifice şi coeficientul de eficienţă economică a investiţiei.

144. Din categoria indicatorilor imobilizărilor nu face parte:a) mărimea imobilizărilor totale;b) imobilizarea specifică;c) cheltuieli specifice;d) pierderi din imobilizări;e) efectul economic specific al imobilizărilor.

145. Factorul de fructificare se foloseşte pentru:a) aducerea în prezent a unor sume investite în trecut;b) aducerea în prezent din viitor a sumei de un leu;c) ducerea din prezent a sumelor investite, spre viitor, micşorând aceste sume.

146. Care afirmaţie nu reprezintă un moment de referinţă din viaţa economică a unui obiectiv de investiţii:

a) momentul adoptării deciziei de investiţii;b) momentul începerii lucrărilor de investiţii;c) momentul termenului de recuperare a investiţiei;d) momentul punerii în funcţiune a noului capital fix;e) momentul începerii restituirii creditului;f) momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fix.

147. Elementul care nu se utilizează la determinarea capitalului angajat este:a) durata de execuţie a lucrărilor de investiţii;b) durata eficientă de funcţionare;c) factorul de fructificare;d) investiţiile anuale;e) costurile anuale sau cheltuielile anuale.

148. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată:a) termenul actualizat de recuperare al investiţiei este întotdeauna mai mare decât cel calculat în formă

statică;b) indiferent de momentul la care se calculează termenul actualizat de recuperare a investiţiei este

aproximativ acelaşi;c) termenul actualizat de recuperare al investiţiei este întotdeauna mai mic decât cel calculat în formă

statică.

149. Indicele de profitabilitate permite:a) ordonarea descrescătoare a variantelor de proiect supuse analizei;

16

b) ordonarea crescătoare a variantelor de proiect supuse analizei;c) identificarea variantei optime de proiect prin intermediul criteriului de minim.

150. Cum se calculează termenul de recuperare a investiţiei?a) ca raport între valoarea investiţiei totale şi valoarea producţiei obţinute;b) raport între volumul capitalului investit şi profitul anual obţinut;c) volumul investiţiei totale raportate la cheltuielile anuale cu producţia;d) diferenţa între profitul anual şi valoarea producţiei.

151. Rata internă de rentabilitate reprezintă:a) acea rată a dobânzii compuse care atunci când se foloseşte ca rată de actualizare (a) pentru calculul

valorii actuale a fluxurilor de cash-flow şi de investiţii ale proiectelor face ca suma valorii actuale a cash-flow-ului să fie egală cu suma valorii actuale a costurilor de investiţii şi, deci, valoarea netă actuală totală să fie nulă;

b) un criteriu fundamental pentru identificarea proiectelor de investiţii şi alegerea opţiunilor;c) acea rată de actualizare (a) care face ca pe perioada (d+D) valoarea actualizată totală a veniturilor din

vânzarea produselor (Vta) să fie mai mare decât suma costurilor totale de investiţii şi de exploatare actualizate Kta.

152. După sursa de finanţare, investiţiile sunt clasificate astfel:a) investiţii care se materializează şi se regăsesc în capitalul fix şi circulant al firmei;b) investiţii financiare care cuprind titlurile de participare şi alte titluri de valoare;c) investiţii realizate din amortizare, capitalizarea profiturilor, atragerea economiilor altor persoane prin

emiterea de acţiuni noi sau prin mobilizarea resurselor, precum şi investiţii realizate din surse atrase sau împrumutate, prin intermediul unor credite interne sau externe.

153. Ce sunt investiţiile colaterale:a) investiţiile materializate în utilităţi;b) investiţiile efectuate în alte domenii de activitate sau în alte ramuri pentru asigurarea materiilor prime

necesare viitorului obiectiv;c) investiţiile materializate în reparaţii;d) investiţiile în mijloace circulante.

154. Indicatorii care cuantifică profitul obţinut la o unitate monetară investită sunt:a) cheltuielile specifice şi cheltuielile recalculate;b) termenul de recuperare şi numărul de salariaţi;c) costul de producţie, profitul şi rata profitului;d) coeficientul de eficienţă economică şi randamentul economic al investiţiei.

155. Indicatorul efectul economic al imobilizării exprimă:a) imobilizarea specifică;b) influenţa factorului timp;c) pierderile din imobilizări;d) mărimea dobânzii dacă sursa de finanţare este creditul.

156. Un studiu de fezabilitate nu reprezintă:a) un mijloc de a se ajunge la decizia de investiţie oferind o bază tehnică, economică şi financiară

pentru o astfel de decizie;b) ansamblul de piese scrise privind necesitatea viitorului obiectiv;c) un proiect în care se definesc şi analizează elementele critice legate de realizarea unui produs

împreună cu variantele de abordare;d) un pachet de proiecte şi programe de investiţii.

157. Riscul pierderii autonomiei apare atunci când:a) resursele de autofinanţare se dovedesc insuficiente în raport cu nevoile de dezvoltare;b) exprimă faptul că la o creştere de capital, beneficiul net nu creşte în aceeaşi proporţie, semnalându-se

fenomenul de diluare;c) firma nu mai poate face faţă plăţilor.

158. În cazul aplicării factorului de actualizare, h ia valorile:a) 1, 2, 3, ..., t;

17

b) 0, 1, 2, 3, ..., t-1;c) nici una dintre variante.

159. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?a) randamentul economic al investiţiilor în formă dinamică este mai mare decât cel în formă statică;b) randamentul economic al investiţiilor în formă dinamică este egal cu cel calculat în formă statică;c) randamentul economic al investiţiilor în formă dinamică este mai mic decât cel în formă statică.

160. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?a) termenul actualizat de recuperare a investiţiilor este mai mare decât cel static;b) termenul actualizat de recuperare a investiţiilor este mai mic decât cel static;c) termenul actualizat de recuperare a investiţiilor este egal cu cel static;

161. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?a) randamentul economic actualizat la momentul începerii funcţionării obiectivului este egal cu cel

calculat pentru momentul luării deciziei;b) randamentul economic al investiţiilor, indiferent de momentul de referinţă ales, va avea aceeaşi

valoare;c) randamentul economic actualizat la momentul începerii funcţionării obiectivului este mai mare faţă

de cel calculat pentru momentul luării deciziei.

162. Analiza venituri-costuri se bazează pe evaluarea:a) raportului şi diferenţei absolute dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate;b) comparaţiei calitative dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate;c) această analiză nu este specifică evidenţierii eficienţei investiţiilor.

163. Indicatorul venitul net total actualizat nu poate fi exprimat:a) sub formă de cash-flow în valoare actuală;b) valoare netă actualizată;c) costuri totale actualizate.

164. Care din afirmaţiile următoare nu constituie un punct slab al indicatorului VNta:a) nu pune în evidenţă importanţa relativă, comparativă a aportului proiectului respectiv;b) permite soluţionarea problemelor de decizie de investiţii când diferă durata de viaţă economică de la

proiect la altul;c) nu ţine seama de mărimea termenului de recuperare;d) depinde de mărimea ratei de actualizare (a) folosită în calcule, ceea ce ridică problema acordării unei

atenţii deosebite alegerii acesteia.

165. Indicele de profitabilitate nu se poate determina în funcţie de:a) volumul investiţiei totale;b) volumul efortului total;c) investiţia totală actualizată.

166. Un proiect de investiţii va fi acceptat prin prisma RIR dacă:a) RIR calculat este egal cu rata de actualizare folosită în calcule;b) RIR calculat este mai mic faţă de rata de actualizare folosită în calcule;c) RIR calculat este mai mare faţă de rata de actualizare folosită în calcule;

167. Ţinând seama de destinaţia lor, există mai multe categorii de studii de fezabilitate. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespunde unei asemenea categorii?

a) pentru obiective noi;b) dezvoltarea societăţii existente;c) restructurarea societăţii existente;d) privatizare;e) desprinderea unei secţii dintr-o societate;f) diminuarea capacităţii de producţie;g) lichidarea societăţii;h) înfiinţarea unei societăţi mixte.

18

168. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă un obiectiv urmărit la elaborarea studiilor de fezabilitate?

a) economisirea de mijloace;b) redresarea economică a societăţii;c) declararea insolvabilităţii societăţii;d) conturarea unei strategii pe termen mediu şi lung.

169. Un studiu de fezabilitate nu trebuie să cuprindă:a) cadrul general al întreprinderii;b) piaţa internă şi externă şi comercializarea produselor;c) tehnica şi tehnologia;d) analiza riscului de ţară;e) prezentarea produselor;f) situaţia economică şi financiară pe ultimii ani;g) strategia dezvoltării întreprinderii;h) concluzii.

170. Cadrul analitic al analizei financiare şi economice este reprezentat de un set de tabele financiare care se întocmesc pornind de la trei situaţii de bază. Care din afirmaţiile de mai jos nu constituie o astfel de situaţie:

a) fişele contabile;b) bilanţul;c) situaţia veniturilor şi cheltuielilor;d) fluxul de venituri nete (cash-flow).

19

RĂSPUNSURI TESTE GRILĂ

1. c2. a3. b4. c5. c6. c7. a8. a9. b10. b11. b 12. c13. a 14. a15. b16. b17. c18. c19. a20 c21. a22. b23. a24. b25. d26. c27. a28. a29. b30. b31. a32. b33. a34. c35. c36. c37. b38. c39. a40. a41. b42. c43. b

44. c45. a46. d47. b48. b49. b50. a 51. c52. c53. b54. b55. a56. a57. c58. c59. b60. c61. a62. b63. c64. a65 c66. c67. c68. c69. a70. b71. a72. b73. a74. c75. b76. a77. b78. a79. c80. a81. b82. c83. d84. c85. c86. d

87. a88. b89. c90. a91. c92. b93. c94. a95. c96. b97. a98. b99. b100. a101. b102. b103. b104. b105. a106. c107. c108. a109. c110. a111. b112. a113. c114. a115. b116. b117. c118. b119. b120. a121. c122. b123. b124. b125. c126. a127. c128. b129. a

130. c131. d132. d133. b134. a135. b136. c137. e138. a139. c140. b141. a142. c143. c144. c145. a146. c147. c148. c149. a150. b151. a152. c153. a154. d155. c156. d157. a158. a159. c160. a161. c162. a163. c164. b165. b166. c167. f168. c169. d170. a

20