Grupele de Populatie Cu Risc de Imbolnavire

7/24/2019 Grupele de Populatie Cu Risc de Imbolnavire

http://slidepdf.com/reader/full/grupele-de-populatie-cu-risc-de-imbolnavire 1/7

GRUPELE DE POPULATIE CU RISC DE IMBOLNAVIRE

Actiunile de sanatate publica s-au !cali"at #e$eu asup$a $elatiil!$ dint$e #ediul de %iatasi acti%itate si sta$ea de sanatate& In p$e"ent aceste $elatii t$ebuie p$i%ite dint$-! pe$specti%a

'l!bala( pent$u ca sunt necesa$e inte$%entii si actiuni ca$e sa asi'u$e ! de"%!lta$e du$abila pent$u

a c!nt$aca$a eectele daunat!a$e asup$a sanatatii e)e$citate de de"%!lta$ea s!ci!-ec!n!#icaactuala&

*act!$ii ca$e c!nditi!nea"a sanatatea( sau dete$#inantii #a+!$i ai acesteia sunt in p$i#ul

$and cei ca$e au $elatii cu c!#p!$ta#entele cu $isc pent$u sanatate, u#atul( c!nsu#ul de alc!!l(dieta neadec%ata( dependenta de d$!'u$i si inacti%itatea i"ica. ap!i( c!nditiile de #ediu

nei'ienice si standa$dul ec!n!#ic!-s!cial sca"ut& Alatu$i de asi'u$a$ea un!$ se$%icii de sanatate

eiciente( se p!ate asi'u$a cea #ai buna sanatate p!sibila pent$u un indi%id sau ! c!#unitate cu !

anu#ita #!steni$e 'enetica&/& *act!$ii end!'eni& *act!$ii end!'eni au #ai !st ab!$dati in capit!lele ante$i!a$e& In

acest capit!l t$ebuie sa sublinie# aptul ca #!steni$ea 'enetica este #ate$iali"ata si p!tentata de

c!nditiile #ediului a#biant ca$e la $andul lui este dependent de c!nditiile ec!n!#ic!-s!ciale& In

#a$e #asu$a act!$ii end!'eni #!steniti nu p!t i #!diicati de aceea p$!'$a#ele de p$e%eni$e ai#b!lna%i$il!$ si cele de p$!#!%a$e a sanatatii t$ebuie sa se ba"e"e pe acti%itati si actiuni

speciice p$e%eni$ii un!$ b!li si pe inta$i$ea $e"istentei nespeciice a !$'anis#ului&0& *act!$ii #ediului a#biant natu$al #ediul i"ic.& Le'atu$a int$e die$itii act!$i ai

#ediului i"ic si sta$ea de sanatate este cun!scuta si se acu#ulea"a d!%e"i t!t #ai i#p!$tante

ca$e c!ns!lidea"a aceste le'atu$i& Astel( pana in p$e"ent aceste d!%e"i su'e$ea"a ca in UniuneaEu$!peana din cau"a p!lua$ii ae$ului #!$ anual int$e 12&222 si /32&222 de adulti& P!lua$ea

#ediului c!#unal e)te$n. p$in di!)ine( pa$ticule in suspensie( plu#b( NO0( SO0( ben"!a.pi$en

si !"!n( da$ si a celui inte$n din incape$i p$in $ad!n( u#e"eala si u# de ti'a$a aectea"a '$a%

sanatatea( la el ca si p!lua$ea apei p!tabile cu a'enti pat!'eni( plu#b( pesticide si nit$ati& Laaceste d!ua cai p$incipale de pat$unde$e in !$'anis# a p!luantil!$ nu t$ebuie sa uita# sa lua# in

c!nside$a$e calitatea ali#entel!$ si '$adul l!$ de p!lua$e ca$e acti!nea"a atat speciic cat sinespeciic& In #a$ile a'l!#e$atii u$bane si la l!cul de #unca( "'!#!tul de%ine un act!$ n!ci%din ce in ce #ai i#p!$tant& De ase#enea( asa cu# se !bse$%a in ulti#ele decenii asista# la

p$!unde #!diica$i cli#atice ca$e sc4i#ba a$ealul de dist$ibutie al un!$ %ect!$i si in acest el si

pat!l!'ia le'ata de acest #!d de t$ans#ite$e si se accentuia"a subtie$ea st$atului de !"!n ca$e#!diica ni%elul si ca$acte$isticile $adiatiil!$ ult$a%i!lete ca$e a+un' la ni%elul s!lului( cu eecte

atat asup$a pat!l!'iei u#ane da$ si #ai i#p!$tant cu eecte asup$a lantului t$!ic din #a$i si

!ceane( p$in actiunea l!$ asup$a planct!nului&

In Uniunea Eu$!peana s-au acut p$!'$ese in stabili"a$ea ni%elului e#isiil!$ 'a"el!$ cueect de se$a& Datele disp!nibile a$ata ca se p$!duce ! scade$e a e)pune$ii p!pulatiei la SO 0 desi

ni%elul de p!lua$e a ae$ului cu pa$ticule in suspensie( NO )( sau subtie$ea st$atului de !"!n se

#entin la el ca si p!lua$ea apei cu substante c4i#ice din a'$icultu$a si din s!l&Se spe$a ca p$!'$esele %iit!a$e !btinute p$in scade$ea p!lua$ii speciicate #ai sus %!$

dete$#ina ! $educe$e a #!$biditatii si #!$talitatii la p!pulatia e)pusa din ca$e c!piii si tine$ii

detin ! p!nde$e i#p!$tanta atat ca nu#a$ cat si in ce p$i%este '$a%itatea eectel!$& I#pactulacest!$ p!luanti se $esi#te in as!cie$ea cu ast#ul( BPCO( cance$ul pul#!na$ 'ast$ic si cutanat(

4ipe$tensiunea a$te$iala( tulbu$a$ile de au"( de s!#n( deecte 'enetice si #al!$#atii c!n'enitale(

etc&&



5& *act!$ii c!#p!$ta#entali& C!#p!$ta#entul a !st desc$is in detaliu int$-un capit!l

special( t!c#ai din cau"a i#p!$tantei pe ca$e ! a$e asup$a sta$ii de sanatate p$e"enta die$itel!$

c!#p!$ta#ente cu $isc pent$u sanatate in stilul de %iata& Aceste aspecte sunt cu atat #aii#p!$tante pent$u c!piii si tine$ii ca$e se ala in plin p$!ces de deini$e si deiniti%a$e a

pe$s!nalitatii si de ad!pta$e a unui stil de %iata& V!i insista asup$a cel!$ #ai $aspandite si

i#p!$tante c!#p!$ta#ente pent$u c!pii si tine$i&*u#atul este daunat!$ nu nu#ai pent$u u#at!$ ci si pent$u antu$a+ul acestuia& C!piii sunt

aectati de acest c!#p!$ta#ent inca din %iata int$aute$ina la #e#ele ca$e u#ea"a( da$ eectele

u#atului pasi% sunt de+a de#!nst$ate si dupa naste$e& *u#atul este as!ciat cu un nu#a$ #a$e deaectiuni p$int$e ca$e, ca$di!patia isc4e#ica( b$!nsita c$!nica( e#i"e#ul pul#!na$( cance$ul

pul#!na$( a$in'ian( la$in'ian( es!a'ian( da$ si cel al c!$pului ute$in sau al ce$%i)ului ute$in(

cance$ul $enal si al cail!$ u$ina$e& Ap!i( ate$!scle$!"a( 4ipe$tensiunea a$te$iala cu accidentele

%ascula$e ce$eb$ale( aecta$ea %asel!$ pe$ie$ice si a '$eutatii la naste$e( p$ecu# si c$este$ea$ec%entei aectiunil!$ pul#!na$e acute la adulti si c!pii si a'$a%a$ea si#pt!#el!$ la b!lna%ii de

ast#a b$!nsic sunt le'ate t!t de u#atul acti% sau pasi%& In ci$e( u#atul dete$#ina, cca 627 din

cance$ul pul#!na$( 827 din b$!n4!-pneu#!patiile c$!nice !bst$ucti%e si 037 din decesle p$in

b!li ca$di!%ascula$e& Incidenta acestui c!#p!$ta#ent cu $isc pent$u sanatate este in c$este$e in ta$ile in

cu$s de de"%!lta$e si la e#ei si se #entine stati!na$a sau scade in unele ta$i de"%!ltate la se)ul#asculin& Se c!nstata ! c$este$e a c!nsu#ului de ti'a$i 9 light 9 #ai ales p$int$e u#at!a$ele de

se) e#inin dat!$ita alsei p$e"u#tii ca sunt #ai putin daunat!a$e( desi nu este ade%a$at&

C!nt$!lul acestui c!#p!$ta#ent este diicil asa cu# a# a$atat in capit!lul dedicatante$i!$( din cau"a instala$ii dependentei $apide si pute$nice ata de nic!tina specialistii ai$#a

ca este #ai pute$nica decat ata de d$!'u$ile ilicite.( din cau"a p$esiunii e)e$citate p$in $ecla#e

de cat$e p$!ducat!$i si dist$ibuit!$i #ai ales asup$a c!piil!$ si tine$il!$( da$ si din cau"a p$esiuni

e)e$citate de c!le'ii u#at!$i& Abuzul de alcoolul este un alt dete$#inant i#p!$tant al sta$ii de sanatate ca$e p!ate i

inluentat p$in p!litici de inte$%entie& Desi nu e)ista indicat!$i buni ai eectel!$ alc!!lului asup$a

#!$talitatii speciice( t!ti specialistii sunt de ac!$d ca e)ista ! $elatie st$ansa int$e c!nsu#ul dealc!!l si decesele p$!duse p$in accidente de t!t elul de #unca( ci$culatie( casnice( etc. da$ si in

p$i%inta nu#a$ului de sinucide$i( a'$esiuni asup$a p$!p$iei pe$s!ane sau a cel!$ din +u$ a#ilie

sau st$aini.& Se c!nstata ! c$este$e a ci$!"ei 4epatice pa$alela cu c$este$ea c!nsu#ului de alc!!l pe cap de l!cuit!$& Alc!!lul c!nt$ibuie de ase#enea la c$este$ea $ec%entei cance$ului bucal si

es!a'ian si a 4ipe$tensiunii a$te$iale si accidentel!$ %ascula$e ce$eb$ale sau a ca$di!patiil!$

isc4e#ice& C!nsu#ul abu"i% de alc!!l in pe$i!ada sa$cinei dete$#ina sind$!#ul alc!!lic etal la

c!piii acest!$ #a#e si ! $e%enta c$escuta a lu)atiei de s!ld&Studiile au a$atat t$ei #!dele de c!#p!$ta#ent la ni%elul statel!$ din Eu$!pa& Astel( in

ta$ile din $e'iunile sudice se c!nsu#a %in( in cele cent$ale se bea be$e( ia$ in cele n!$dice se

c!nsu#a bautu$i spi$t!ase ta$i& Desi in ulti#ii ani se c!nstata ! atenua$e a acest!$ die$ente( incaeste diicil sa se ai$#e daca se #!diica in #!d $eal c!#p!$ta#entul&

C!nsu#ul bautu$il!$ alc!!lice la c!pii si tine$i nu este ne'li+abil& Cel #ai $idicat ni%el a

!st c!nstatat in G$ecia( unde baietii ad#it ca au c!nsu#at alc!!l la /3 ani in p$!p!$tie de 307(ata de 5/7 la ete& Cel #ai sca"ut c!nsu# se c!nstata in *inlanda unde p$!p!$tiile sunt de //7

pent$u baieti si 87 pent$u ete( da$ in p$i%inta cantitatii c!nsu#ate ca$e sa duca la sta$ea de

eb$ietate( baietii si etele de /3 ani din G$ecia decla$a ca s-au i#batat de d!ua !$i sau #ai #ult in



p$!p!$tie de 0/7 in ti#p ce in Dane#a$ca :/7 din baieti si ;57 din ete $ecun!sc acest luc$u&

In 'ene$al( c!piii din ta$ile #edite$aneene decla$a un nu#a$ #ai #ic de sta$i de eb$ietate&

Consumul si dependenta de droguri de%ine ! p$!ble#a din ce in ce #ai '$a%a p$inc$este$ea nu#a$ului de c!nsu#at!$i si p$in '$a%itatea c!nsecintel!$ caci duc la des!ciali"a$e(

c$i#a( +a( %i!l si p$!stitutie pent$u a putea ace ata c!stu$il!$ dependentei& P$int$e cei ca$e

!l!sesc d$!'u$ile in+ectabile( $ec%enta ca"u$il!$ de 4epatita B si C si a ca"u$il!$ de inectie <IVeste se#niicati% #ai #a$e& C$este de ase#enea nu#a$ul ca"u$il!$ de c$i"e c!n%ulsi%e in $andul

c!nsu#at!$il!$ de ecstas=& St$uctu$a c!nsu#ului este #!diicata de b$esele din siste#ul de

c!nt$!l al ci$culatiei int$-! ta$a sau int$e ta$i& In 'ene$al su$sele p$i#a$e de p$!ductie sunt inA#e$ica Latina si in Asia( ia$ de aici a+un' in Eu$!pa sau A#e$ica de N!$d pe die$ite $ute&

R!#ania ca$e a !st initial la inceputul anil!$ (62>. d!a$ ta$a de t$an"it a de%enit ! ta$a

c!nsu#at!a$e&

T$ebuie sa se tina sea#a de aptul ca nu p$ea e)ista c!nsu#at!$i d!a$ pent$u un sin'u$ tipde d$!'( la el cu# nu p$ea sunt pe$s!ane ca$e au d!a$ un sin'u$ c!#p!$ta#ent cu $isc pent$u

sanatate& In 'ene$al u#at!$ii beau si alc!!l( c!nsu#a si d$!'u$i si au si $elatii se)uale

inta#plat!a$e si cu pa$tene$i #ultipli& Se c!nstata ca in Eu$!pa( ta$ile ca$e au ! p$!p!$tie #a$e de

c!nsu#at!$i de cannabis au si ! p$!p!$tie #a$e de c!nsu#at!$i de a#eta#ine si ecstas=( ia$ ceica$e au un ni%el $edus de c!nsu# de cannabis au si un ni%el sca"ut de c!nsu# de d$!'u$i

pe$icul!ase& Dieta si nutritia sunt de #a$e i#p!$tanta in p$e%eni$ea i#b!lna%i$il!$ si p$!#!%a$ea

sanatatii& De apt ! us!a$a de"ec4ilib$a$e a c!nsu#ului cantitati% si?sau calitati% al ali#entel!$

p!ate a%ea si a$e eecte pe te$#en lun' asup$a sanatatii& Astel( b!lile ca$di!%ascula$e( cance$ul(diabetul neinsulin!-dependent sunt dete$#inate in #a$e #asu$a de astel de de"ec4ilib$e&

Obiceiu$ile dietetice si tenditele l!$ au dete$#inat aspectele esentiale ale st$uctu$ii

pat!l!'iei la c!pii( tine$i si adulti& Va$ietatea #!delel!$ nut$iti!nale in Eu$!pa p!ate i '$upata in

#!delul cultu$il!$ n!$dice si in cel al cultu$il!$ statel!$ din sudul Eu$!pei& Cu t!ate acesteaasista# la ! c!n%e$'enta a !biceiu$il!$ ali#enta$e( cu c!nsecinte i#p!$tante asup$a sanatatii si

l!'e%itatii c!nsu#at!$il!$ caci( pent$u sanatatea publica( !biceiu$ile ali#enta$e sunt #ai

i#p!$tante decat ! c!#p!nenta nut$iti!nala indi%iduala !$ica$e a$ i aceasta& Asista# la !die$entie$e s!ci!-ec!n!#ica a !biceiu$il!$ ali#enta$e& G$asi#ile au de%enit ali#ente ietine

astel ca se c!nstata un c!nsu# c$escut al l!$ in st$atu$ile s!ciale sa$ace si cu ni%el cultu$al

sca"ut( ca$e nu stiu si nu-si p!t pe$#ite sa c!nsu#e #ulte $ucte si le'u#e p$!aspete& T!t p!pulatia sa$aca este c!nsu#at!a$e #ai #a$e de dulciu$i $ainate si de bautu$i $ac!$it!a$e ba"ate

pe si$!pu$i cu 'lucide cu #!lecula #ica ca$e de"ec4ilib$ea"a dieta si s!licita siste#ul insulinic&

Die$entele in !biceiu$ile ali#enta$e dete$#inate de abundenta si p$etul accesibil al p$!dusel!$

pent$u p!pulatia sa$aca( inluentea"a c!nsu#ul p$in p!nde$ea $idicata a acestei cate'!$ii inansa#blul p!pulatiei si in c!nsecinta( st$uctu$a #!$biditatii si #!$talitatii& Astel( statele din "!na

Medite$anei c!nsu#a #ai #ulte $ucte pe cap de l!cuit!$ decat statele n!$dice si acest #!d de

ali#entatie inluentea"a sta$ea de sanatate&Re"ultatul p$acticil!$ nut$iti!nale se $electa in sta$ea de nut$itie atat la ni%el l!cal cat si

la ni%el nati!nal si c!ntinetal& Asista# la ! epide#ie de ca"u$i de !be"itate in ta$ile b!'ate( in

special la cate'!$iile cu %enitu$i #ici si la b!'atii din ta$ile sa$ace& O anali"a #ai atenta ne a$atac4ia$ ca in ta$ile b!'ate p$!p!$tia cea #ai #a$e de sup$ap!nde$ali si !be"i se ala la sa$aci( din

cau"a c!nditi!na$il!$ s!ci!-cultu$ale ale c!nsu#ului de ali#ente& In ta$ile sa$ace asista# la !

epide#ie de ca"u$i de subnut$itie de die$ite '$ade ca$e aectea"a t!ata p!pulatia da$ in #!d



special c!piii si tine$ii dete$#inand ! pat!l!'ie d!#inata nu nu#ai de b!lile inecti!ase( ci si de

b!li c$!nice '$a%e ca$e e%!luea"a #ai $apid pe acest te$en ca$entat&

Asi'u$a$ea unei ali#entatii ec4ilib$ate cal!$ic si t$!ic la p!pulatia inantila asi'u$a !c$este$e si de"%!lta$e #ai ap$!piata de p!tentialul 'enetic #!stenit si 'a$antea"a ! sanatate #ai

buna si la %a$sta adulta&

C!#p!$ta#entul ali#enta$ se !$#ea"a inca de la %a$sta #ica si tebuie sup$a%e'4eat sic!nt$!lat in t!ate pe$i!adele c$itice pent$u a $educe $iscul i#b!lna%i$il!$ speciice si al cel!$

nespeciice as!ciate&

Comportamentul sexual este un dete$#inant i#p!$tant al bunasta$ii i"ice si #entale&@/C!#p!$ta#entul se)ual in special 9se)ul nep$!te+at9( a$e i#plicatii #ai alaes in p$i%inta

sa$cinil!$ ned!$ite la ad!lescente( a e$tilitatii( a b!lil!$ inecti!ase inectia <IV( <epatita B si C(

'!n!$eea( siilisul( inectiile cu c4la#idia( etc.( da$ si p$in p$!ble#ele ca$e decu$' din

c!#plicatiile si e%!lutia sa$cinei&I#bunatati$ea planiica$ii a#iliale a $edus nu#a$ul sa$cinil!$ ned!$ite( da$ in unele "!ne

sau in unele ta$i cu# este si ta$a n!ast$a( a%!$tu$ile la ce$e$e sunt p$ea nu#e$!ase in $ap!$t cu

nu#a$ul naste$il!$& Aceste en!#ene sunt dete$#inate de act!$i cultu$ali( de #et!dele

c!nt$acepti%e !l!site( de sa$cinile $e"ultate in u$#a %i!lului( #al!$#atiile atului( etc& t!ate$ep$e"entand $iscu$i de sanatate pent$u #a#a in ci$cu#stante ec!n!#ic!-s!ciale speciice

l!cului&Tendintele acest!$ en!#ene in "!na eu$!peana a$ata #!diica$i spectacul!ase& Se

!bse$%a ! scade$e a %a$stei p$i#ului c!ntact se)ual si ! c$este$e a !l!si$ii un!$ #i+l!ace

c!nt$acepti%e si'u$e& *en!#enul nu #ai este asa de #asi% ca in anii (:2> da$ epide#ia cu %i$usul<IV a dete$#inat c$este$ea t$eptata a !l!si$ii p$e"e$%ati%el!$ in l!cul c!nt$acepti%el!$ !$ale& Cu

t!ate acestea( tendintele de incetini$e a scade$ii %a$stei p$i#el!$ $elatii se)uale s-au !bse$%at

inainte de epide#ia de SIDA de la #i+l!cul anil!$ (82> si a !st accentuata de aceasta(

de#!nst$and pute$nica inluenta a c!#p!nentei psi4!s!ciale dete$#inata de tea#a dei#b!lna%i$e cu ! b!ala incu$abila&

In p$i%inta %a$stei p$i#el!$ $elatii se)uale( pe c!ntinentul n!st$u sunt inca #a$i die$ente

int$e state& In t!ate statele se c!nstata ca #a+!$itatea tine$il!$ de asta"i au $elatii se)uale inaintede casat!$ie si ca die$entele dint$e ta$i se est!#pea"a& Aceste #!dele c!#p!$ta#entale au

i#p!$tanta pent$u planiica$ea educatiei se)uale in sc!li& In capit!lul p$i%ind c!#p!$ta#entul

se)ual cu $isc pent$u sanatate a# ilust$at situatia de la n!i dupa in%esti'atiile eectuate in anul022/-0225&

Activitatea fizica se di#inuea"a din ce in ce #ai #ult( in u$#a aut!#ati"a$ii si

#ecani"a$ii& La t!ate %a$stele acti%itatea i"ica a#eli!$ea"a sta$ea de sanatate& La c!pii si tine$i

ea +!aca un $!l i#p!$tant in $educe$ea de"%!lta$ii !ste!p!$!"ei la bat$anete( p$in c$este$ea #asei!s!ase& Pent$u %a$stnici( acti%itatea i"ica este beneica c4ia$ daca nu este intensa& S-a c!nstatat

ca !$ice #isca$e p!ate i as!ciata cu ! a#eli!$a$e a sta$ii de sanatate si este ade%a$at ca astel se

$educe scade$ea #asei si se #a$este !$ta #usc4il!$ si( se a#eli!$ea"a uncti!na$ea tutu$!$ !$'anel!$( da$ in #!d special a unctiil!$ ce$eb$ale&

In sc!lile n!ast$e educatia i"ica este p$ea putin !$ientata sp$e c!$ecta$ea deicientel!$

i"ice si din pacate p$ea des inl!cuita cu alte #ate$ii 9#ai i#p!$tante9( astel ca daca as!cie#aceasta sta$e de apt si cu lipsa salil!$ de sp!$t( a%e# ! e)plicatie c!nsistenta a c!nditiei i"ice

p$eca$e a un!$ cate'!$ii de c!pii si tine$i& Din nee$ici$e se c!nstata ca !a$te #ulti dint$e acesti

tine$i sunt cei ca$e in%ata bine& Aceasta tendinta t$ebuie c!#batuta cu t!ata %i'!a$ea( pent$u ca



a# a$atat in capit!lele ante$i!a$e ca $e"ultatele sc!la$e sunt cu atat #ai bune cu cat c!nditia

i"ica este #ai buna&

De%ine din ce in ce #ai e%identa pa$ticipa$ea dete$#inantil!$ s!ci!-ec!n!#ici aide"%!lta$ii& In t!ate statele lu#ii( p$incipalii indicat!$i ai sta$ii de sanatate ie ei p!"iti%i cu#

sunt, spe$anta de %iata la naste$e( du$ata #edie de %iata( ni%elul de"%!lta$ii i"ice si neu$!psi4ice

la c!pii si tine$i( sau ne'ati%i cu# sunt, #!$biditatea( in%aliditatea si #!$talitatea c!$elea"a p!"iti%( $especti% ne'ati%( cu ni%elul standa$del!$ ec!n!#ic!-s!ciale& Astel( dete$#inantii

#ac$!ec!n!#ici ca,

Educatia dete$#ina p$in ea insasi statutul s!cial al unei pe$s!ane si astel de%ine p$in pute$ea %enitului si a c!#p!$ta#entului un dete$#inant al sta$ii de sanatate asa cu# a# a#intit

de+a #ai inainte&

Locuinta, familia si alte componente sociale !$#ea"a #ediul inc!n+u$at!$ cel #ai

i#p!$tant i"ic si s!ci!-cultu$al. p$in du$ata si intensitatea !l!si$ii& T$aditi!nal( a#ilia$ep$e"inta p$i#a su$sa de in!$#atie si in'$i+i$i #edicale si p$incipalul siste# de sp$i+in pent$u

c!pii si bat$ani& *a#ilia este de ase#enea dep!"ita$ul #a+!$ al %al!$il!$ s!ci!-cultu$ale ca$e au si

ele ! c!nt$ibutie i#p!$tanta in dete$#ina$ea ni%elului sta$ii de sanatate al #e#b$il!$ sai&

St$uctu$a a#iliei este ! su$sa i#p!$tanta de !$#a$e a $elatiil!$ s!ciale bunasta$ea s!ciala.($elatii ca$e sunt as!ciate in #!dele de c!#p!$ta#ent si ca$e !$#ea"a c!#p!nente pute$nice ale

sanatatii #entale si a cel!$lalte aspecte ale sanatatii cu# sunt cele le'ate de bunasta$ea i"ica( da$ si cele le'ate de #!$biditate( in%aliditate si?sau #!$talitate&

In ulti#ele decenii asista# la ! #!diica$e se#niicati%a a st$uctu$ii a#iliei& P!nde$ea si

se#niicatia a#iliei t$aditi!nale s-a #!diicat& C!piii stau #ai #ult in a#ilie si depind #ai#ult de sp$i+inul pa$intil!$ din cau"a p$elun'i$ii du$atei de sc!la$i"a$e& Va$stnicii( ie t$aiesc

sin'u$i( depa$te de c!pii( ie stau in institutii destinate l!$& R!lul bunicil!$ in c$este$ea si educa$ea

c!piil!$ si in c!ns!lida$ea le'atu$il!$ int$e #e#b$ii a#iliei scade din ce in ce #ai #ult( desi in

unele state din Eu$!pa cu# sunt R!#ania( G$ecia sau Italia el $a#ane inca i#p!$tant& Activitatea (serviciul) si somajul au ! i#p!$tanta #a+!$a pent$u ca asi'u$a %enitul si

i#plicit bunasta$ea #ate$iala& Ma$i#ea %enitului este cea ca$e da !a#enil!$ ! pe$specti%a asup$a

%iit!$ului si p!sibilitatea indeplini$ii planu$il!$ pe te$#en lun'& Acti%itatea dete$#ina in pe$i!adade %iata $especti%a si st$uctu$a #!$biditatii( in%aliditatii si #!$talitatii p$!esi!nale& Din cau"a

speciicului acti%itatil!$ desasu$ate de ba$bati( ca$e luc$ea"a in sect!a$e cu $isc #ai #a$e de

i#b!lna%i$e sau accidente( ei sue$a de /2 !$i #ai #ulte accidente #!$tale si de t$ei !$i #ai#ulte accidente in%alidante decat e#eile&

C!nditiile de #unca ale #uncit!$il!$ se"!nie$i sau !ca"i!nali sunt #ai p$!aste decat ale

cel!$ cu statut pe$#anent si au p$!ble#e de sanatate #ai #ulte si #ai '$a%e&

S!#a+ul( este c!$elat pute$nic cu sta$ea p$eca$a a sanatatii& Eectele ne'ati%e ales!#a+ului asup$a sanatatii sunt, ec!n!#ice( s!ciale si psi4!l!'ice& St$ess-ul acest!$ situatii a$e

c!nsecinte ne'ati%e asup$a sanatatii( se as!cia"a cu scade$ea p!sibilitatil!$ de asistenta #edicala

atat pent$u b!lile p$!esi!nale( cat si pent$u $estul pat!l!'iei pent$u ca$e in'$i+i$ile nu #ai p!t iac!$date& O c!#p!nenta i#p!$tanta a pat!l!'iei !bse$%ata la s!#e$i este $ec%enta #a$e a

aectiunil!$ psi4ice dep$esi%e& O $ata #a$e a s!#a+ului la tine$i a$e c!nsecinte i#p!$tante asup$a

sta$ii de sanatate pent$u t!t $estul %ietii( #ai ales daca du$ata s!#a+ului este indelun'ata&1& Asi'u$a$ea cu se$%icii de sanatate& In ulti#ii ani se c!nstata ! c!n%e$'enta a #!dului

de !$'ani"a$e a siste#el!$ de sanatate& O$'ani"atia M!ndiala a Sanatatii a dedicat un $ap!$t anual

eicientei si #!dului de eicienti"a$e a siste#ului sanita$ la ni%el #!ndial& da$( din t!ate studiile



eectuate pana in p$e"ent se desp$inde cla$ ca siste#ul sanita$ nu p!ate suplini sau c!#pensa

eectele ne'ati%e ale #ediului sau c!#p!$ta#entel!$ cu $isc pent$u sanatate ale !a#enil!$&

9rice standard s!ar aplica, este evident ca sistemul sanitar este mai performant in uneletari si mai putin performant in altele" Aceasta nu numai din cauza diferentei de venit sau a

cheltuielilor, pentru ca se stie ca performanta poate varia foarte mult chiar in tarile cu un nivel

foarte asemanator al cheltuielilor pentru sanatate" #elul in care este proiectat, condus si finantat afecteaza viata si mijloacele de trai" Diferenta intre un sistem de sanatate performant si unul

neperformant poate fi masurata in decese, invaliditate, saracie, umilinta si disperare&9D$ G$!

<a$le# B$undtland.T!tusi se$%iciile de sanatate p!t i !pti#i"ate pent$u ca ni%elul c!nt$ibutiei l!$ la

dete$#ina$ea sanatatii publice si indi%iduale sa aiba un i#pact cat #ai #a$e si #ai p!"iti%&

M!delele din anii /6:2 su'e$au ca ! c$este$e de /7 in calitatea se$%iciil!$ #edicale este as!ciata

cu ! $educe$e a #!$talitatii de d!a$ 2(/7& Unele studii su'e$ea"a ca este #ai i#p!$tant sa se$educa die$enta int$e eicienta die$itel!$ p$!cedee #edicale aplicate pent$u a se ni%ela

die$entele en!$#e p$i%ind spe$anta de %iata e)istenta int$e !a#eni( "!ne sau ta$i& De%ine t!t #ai

e%ident ca in'$i+i$ea sanatatii( inteleasa c!#p$e4ensi% ca in'$i+i$ea ca$e include acti%itatile

cu$ati%e si p$!ila)ia( p$!#!%a$ea si $eabilita$ea sanatatii a$e un i#pact se#niicati% asup$aacesteia& Masu$a$ea acestui i#pact este in'$eunata de p$!ble#e #et!d!l!'ice( #ai ales de lipsa

unei deinitii !pe$ati!nale cla$e a sanatatii si p$in lipsa cla$itatii in p$i%inta a ce se intele'e p$inin'$i+i$i sc!pul( te4n!l!'ia( !$'ani"a$ea( inanta$ea si calitatea l!$.( p$ecu# si p$in diicultatile

de acces la datele necesa$e e%alua$ii lui&

La el de i#p!$tant este si aptul ca nu se $ecun!aste ca se$%iciile de in'$i+i$i #edicale desanatate sunt ! su$sa i#p!$tanta de sue$inta( de #!$biditate si de #!$talitate& B!lile iat$!'ene nu

sunt in%esti'ate decat sp!$adic( ia$ datele e)istente nu pe$#it ! e%alua$e c!$ecta a di#ensiunii

acest!$a& P!nde$ea acest!$ aectiuni !scilea"a de la ta$a la ta$a int$e cca& 5(87 la 5;7& Reactiile

ad%ese la #edica#entele ad#inist$ate c!piil!$ a+un' la /37! din d!"ele "ilnice ad#inist$ate& Un$ap!$t din Ge$#ania a identiicat 522 de #astect!#ii inutile din cau"a un!$ e$!$i #edicale&@citat

in / Raspunde$ea +udicia$a ci%ila sau penala a inceput in Eu$!pa in N!$%e'ia in /62: si in

Suedia in /65:( da$ pedepsi$ea %ine p$ea ta$"iu( dupa ce $aul a !st i$e#ediabil acut& Pent$u$educe$ea e$!$il!$ s-au pus la punct $e'le#enta$i st$icte pent$u ac!$da$ea d$eptului de libe$a

p$actica pent$u #edici si pent$u $estul pe$s!nalului #edical& In acelasi #!d au !st e#ise

$e'le#enta$i ca$e stabilesc #!dul in ca$e se ad#inist$ea"a #edica#entele( calitatea acest!$a saua #ate$ialel!$ sanita$e( inte$%alele de $e%i"ui$e a apa$atu$ii sau p$!cedeel!$( etc&& Pent$u t!ate

aceste #!ti%e se$%iciile de sanatate sunt c!nside$ate ! su$sa de inspi$atie pent$u $educe$ea la

#ini# a i#pactului ne'ati% aup$a sanatatii publice si indi%iduale&

Se$%iciile de sanatate sunt un c!nsu#at!$ i#p!$tant din PIB& In t!ate ta$ile c4eltuielile pent$u sanatate au c$escut si c$esc #e$eu& Studiile eectuate au a$atat ca desi ni%elul !ndu$il!$

c4eltuite pent$u sanatate este i#p!$tant( sunt ta$i ca$e !btin $e"ultate #ai bune decat altele(

c4eltuind #ai putini bani pe l!cuit!$& Ap!i( st$uctu$a c4eltuielil!$ int$e die$itele sect!a$e alesiste#ului de asistenta p$i#a$a( de specialitate abulat!$ie si spitaliceasca. die$a de la ! ta$a la

alta& In Eu$!pa int$e /6:2-/682 se c!nstata ! $educe$e a p$!centului c4eltuielil!$ spitalicesti din

t!talul c4eltuielil!$ pent$u sanatate( da$ cu t!ate acestea c4eltuielile pe b!lna% inte$nat au c$escut#e$eu ap$!ape in t!ate ta$ile& La acest en!#en ! c!nt$ibutie i#p!$tanta a a%ut c!stul

#edica#entel!$&

Calitatea asistentei #edicale este dete$#inata de calitatea pe$s!nalului si de nu#a$ul sau&

Se c!nstata ! e#ini"a$e a sect!$ului sanita$ pa$alel cu c$este$ea nu#a$ului asistentel!$ #edicale(



da$ si al #edicil!$ de se) e#inin& Desi nu#a$ul #edicil!$ de a#ilie a c$escut daca ace# un

$ap!$t la #ia de l!cuit!$i( p$!p!$tia l!$ in t!talul pe$s!nalului sanita$ a sca"ut&

In p$i%inta ba"ei #ate$iale in special a spitalel!$( se c!nstata ca asista# la ! $educe$e anu#a$ului de patu$i la #ia de l!cuit!$i #ai ales din cau"a c!stu$il!$ en!$#e ale spitali"a$ii&

Aceste c!stu$i sunt dete$#inate #ai ales de c!stul te4n!l!'iil!$ t!t #ai s!isticate necesa$e

in%esti'atiil!$ pa$aclinice si de lab!$at!$( da$ si pent$u inte$%entiile c4i$u$'icale din ce in ce #aic!#ple)e&

Documents

Grupele de Populatie Cu Risc de Imbolnavire