7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 1/16

Criza economică mondială din 2008 – 2012 a început în luna decembrie 2007,[1] moment când pierderea încrederii investitorilor  americani în ipotecarea securitizată a condus la o criză delichidități ce a determinat o injectare substanțială de capital în piețele financiare din partea ezervei !ederale americane, a "ăncii #n$liei și a "ăncii %entrale &uropene'[2]

[(]

 )ndicele *&+ spread ce descrie riscul de creditare perceput în economia $enerală- a sărit îniulie 2007, a oscilat vreme de un an și apoi a crescut din nou în septembrie 200.,[/] atin$ândvaloarea record de /, în 10 octombrie 200.' %riza s3a a$ravat în 200., întrucât bursele devalori din lume s3au prăbușit sau au intrat într3o perioadă de instabilitate acută' 4n număr marede  bănci, creditori și companii de asi$urare au dat faliment în săptămânile ce au urmat'

5răbușirea #dministrației !ederale pentru 6ocuințe '4'#'- este adesea făcută responsabilă pentru producerea crizei' 8nsă vulnerabilitatea sistemului financiar  a fost provocatădecontractele și operațiile financiare complicate și supuse efectului de pâr$hie,  politicamonetară a '4'#' stabilind un preț ne$lijabil pentru credit și astfel favorizând o cotă foarteridicată a efectului de pâr$hie și, conform economistului american 9ohn "ellam: !oster , o

;hipertrofie a sectorului financiar <'[][]

*arile afectate drastic de criza au avut cresteri semnificative ale salariului minim, impuse prinle$islatie [7]=

#dministrația 4# a emis !air >inimum ?a$e #ct of 2007 care a intrat în vi$oare în 2 mai2007 și a prevăzut creșterea salariului minim în trei etape= 3 începînd cu 2/'07'2007 la ,.@ peoră, 3 începînd cu 2/'07'200. la ,@ pe oră, 3 începînd cu 2/'07'200A la 7,2@ pe oră'

CAUZE

%enter of 5ublic )nte$rit:, o or$anizaBie americană de jurnalism de investi$aBie, a ajuns la oconcluzie Cocantă în le$ătură cu actuala criză financiară' %onform acesteia, criza a fostdeclanCată în mod intenBionat de băncile americane Ci europene doar pentru a primi fonduri'

Dr$anizaBia americană de jurnalism de investi$aBii a efectuat o cercetare pentru a afla toatededesubturile actualei crize' +escoperirile făcute de jurnaliCti relevă faptul că aceasta a fostcauzată în mod deliberat de băncile americane, aceleaCi bănci care acum au primit sute demiliarde de dolari de la $uvernul american, în mod intenBionat, prin susBinerea creditelor cu riscmare' 5iaBa creditelor fără acoperire Ci3a atins apo$eul în perioada 20032007'

%onform %enter of 5ublic )nte$rit:, în această perioadă, companiile de credite cu $rad ridicat derisc au acordat un total de 7,2 milioane de împrumuturi, totalizând peste 1'(00 miliarde de dolari,aproape 1'000 fiind date doar de 2 de companii, despre care centrul american este de părere căstau la baza crizei' >ai mult, acestea au avut în spate suportul unora dintre cele mai puternice bănci ale lumii care, prin sprijinul lor, au încurajat acest tip de creditare până la colapsul' +intreacestea, 21 de companii de creditare au fost finanBate de bănci fie prin deBinerea pachetuluimajoritar de acBiuni, fie prin achiziBionarea de titluri de valoare'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 2/16

;>e$abăncile care au finanBat industria subprime nu au fost victimele prăbuCirii sistemuluifinanciar, aCa cum au spus<, susBine directorul eEecutiv al %enter of 5ublic )nte$rit:, "ill"uzenber$' F#ceste bănci, în mod deliberat, au facilitat finanBarea împrumuturilor care acumameninBă sistemul financiar<, adau$ă "uzenber$' tudiul realizat vine într3un moment3cheie'%amera eprezentanBilor este pe cale să aprobe un proiect de le$e care vizează crearea unei

comisii independente de anchetă pentru a eEamina cauzele crizei economice' #ceasta va fior$anizată după modelul celei înfiinBate la 11 septembrie 2001'

Colapsul industriei IT, începutul sfârşitului8nceputul actualei crize, conform centrului american, îCi are rădăcinile în problemele ce au lovitindustria )* la începutul anilor 2000' %a măsură de salvare a companiilor din această industrie,ezerva !ederală a micCorat substanBial dobânda la credite, care au continuat să rămână mici Cidupă soluBionarea crizei din tehnolo$ie' >ai mult, dobânda a continuat să scadă Ci în următoriiani, ajun$ând în 200( la cel mai mic procent din ultimii (0 de ani' 5rofitând de acest lucru, totmai mulBi americani au început să apeleze la credite, majoritatea de la companii de specialitate'

Au plătit miliarde pentru a nu fi dai în !udecatăGinând cont de proasta informare a populaBiei asupra acestui tip de împrumut, companiile au profit de ocazie pentru a abuza de acordarea acestora' %ompaniile nu au scăpat însă netaEate,fiind date în judecată de diverCi clienBi păcăliBi' 5entru a nu ajun$e în sala de judecată,companiile au plătit sume enorme' ecordurile sunt deBinute de #)H Ci %iti$roup care, împreună,au plătit peste 00 milioane de dolari despă$ubiri' +intre cele 2 de companii, 11 au fost nevoitesă plătească despă$ubiri pentru că au fost date în judecată, ridicând suma totală la câtevamiliarde de dolari'

Creditorii, mari donatori politici+e3a lun$ul campaniilor electorale, marile companii de creditare au fost printre cele mai mari

donatoare de fonduri' Iumai în 200., ele au contribuit cu peste 10 milioane de dolari lacampaniile politicienilor americani' D parte din acestea, precum #)H, au primit, odată cuînceperea crizei financiare, sute de milioane de dolari de la $uvern pentru a evita falimentul'#ctualul preCedinte american, democratul "aracJ Dbama, a primit 1 milioane de dolari pentrucampania electorală de la cele 2 de companii responsabile de criza financiară' 6a această sumăse adau$ă Ci banii primiBi de la companiile imobiliare, 10 milioane de dolari, dintr3un total de 1(de milioane, oferit tuturor politicienilor'

"#ino$aii%, recompensai de &us'5e ( octombrie 200., preCedintele "ush a semnat planul de salvare a instituBiilor financiare, planîn urma căruia mai multe bănci Ci companii de credite urmau să primească peste 700 miliarde dedolari' 8n plus, la suma astronomică, ezerva !ederală s3a oferit să acorde împrumuturi de altecâteva sute de miliarde acestor insituBii' 5rintre companiile care se bucură de banii $uvernuluiamerican se re$ăsesc Ci două dintre cele considerate de %enter of 5ublic )nte$rit: responsabile pentru actuala criză, #)H Ci %iti$roup' 5rima dintre ele a beneficiat de nu mai puBin de 1A0miliarde de dolari, în ciuda faptului că a fost implicată în mai multe scandaluri ce au dus laenervarea $uvernului american, cel mai recent fiind episodul în care directorii companiei s3aurecompensat cu câteva sute de milioane de dolari' %ea de3a doua companie, %iti$roup, a fostrăsplătită de $uvernul american cu o sumă mult mai mică, 0 miliarde de dolari' 8n afară de

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 3/16

acestea, din cele 700 de miliarde, $uvernul american a mai oferit bani altor nouă companii dinlista celor 2 întocmită de %enter of 5ublic )nte$rit:'

(a!oritatea responsa)ililor au înc'is pră$ălia+in cele 2 de companii $ăsite vinovate, majoritatea Ci3au închis activităBile, au declarat faliment

sau au fost cumpărate de alte companii pentru a evita falimentul' %ountr:Kide !inancial, cel maimare creditor dintre acestea, care a oferit împrumuturi de 100 miliarde de dolari, a fost cumpărat pentru a nu intra în faliment' 8n total, din cele 2, la ora actuală mai activează doar cinci' 5rintreele, #)H Ci %iti$roup, principalii beneficiari ai planului de 700 miliarde de dolari'trimis prinemail de +aniel "ranzei-

 Ioiembrie 200A

untem în cea mai lun$ă recesiune de la al doilea război mondial' unt cel puBin două principiide viaBă, care trebuie ur$ent puse în aplicare, pentru îndreptarea lucrurilor'

 *ă+ți )ine socotelile' #m mai scris și repet= 4nul din principii eEprimat chiar de +omnul )susse $ăseCte în 6uca /=2. LL dacă vrea cineva să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? MM' #cest principiu trebuierespectat le nivel de individ, familie, instituBie, afacere' 4na din cauzele crizei financiareeEistente este încălcarea acestui principiu fundamental al vieții, principiu eEprimat de +omnulvieții în >anualul de %reatorului Nieții DKner >anual- pre eEemplu, nu te $ândi să cumperio casă dacă Ctii că nu ai cu ce plăti plata cerută lunarO nu te $ândi să imporBi mai mult decât poBieEportaO nu accepta cheltuielile mai mari decât veniturile' #l doilea principiu de viaBă este=

  pune Ade$ărul în toate domeniile' #devărul face omul Ci naBiunea liber' Iu da raportăriireale Ci spun asta referindu3mă din nou la nivel de individ, familie, instituBie, societate, naBiune'

EFECTE

 

)unie 2011

-AT./IA AI.A3 A(4/ICA3 a să nu creez confuzie prezint cele de mai jos în en$leză Ci vă ro$ să faceBi evaluarea reală=U.S. NATIONAL DEBT CLOCK  *he Dutstandin$ 5ublic +ebt as of 1 9un 2011 at 0/=/=12 #> H>*

is= 516,76,9:0,19;,7;0<06  T'e estimated population of t'e =nited tates is 710,;91,798, so eac' citizen>s s'are of t'isde)t is 569,1;:<;< *he Iational +ebt has continued to increase an avera$e of @('A/ billion perda: since eptember 2., 2007P #Ca cum se vede fiecare american de o zi sau de o sută de ani făcând parte din populaBia 4#este încărcat cu o datorie de peste / mii dolari, cei mai mulBi neavând nici o vină' ituaBia este Cimai $ravă luând în considerare că datoria naBională creCte cu fiecare zi cu patru miliarde dolari' 4# este datorată %hinei cu peste o mie de miliarde dolari' IeputinBa americană de plată

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 4/16

stârneCte în$rijorarea Ci la &stici' +irectorul +epartamentului de #naliză de la "anca %entrală a%hinei, Qhan$ 9ianhua, a declarat că în$rijorările le$ate de incapacitatea $uvernului american dea3Ci rambursa datoriile ar putea $enera o creCtere a randamentelor pentru bondurile americane Ciar determina volatilitatea preBurilor pentru obli$aBiunile 4#' 6imita maEimă autorizată de %on$esul 4# a datoriei americane este 1/,2A/ miliarde dolari'

 "en "ernanJe, preCedintele ezerRvei !ederale, a avertizat ca absenBa unui acord privindridicarea plafonului de îndatorare a tatelor 4nite poate afecta la modul cel mai serios posibilcredibilitatea Bării' &l a declarat că 4# va intra în incapacitate de plată la obli$aBiuni în cazul încare %onR$resul nu va ridica plafonul de îndatorare pana la 2 au$ust 2011' +acă $uvernulamerican nu3Ci va onora obli$aBiunile care ajun$ la scadenBă, până în 1 au$ust 2011, 4# riscăsă intre în domeniul de incapacitate de plată' >ai mult decât atât dacă plafonul de îndatorarea nuva fi majorat până în au$ust 2011 4# intră la nivelul financiar de suprave$here cu implicaBiine$ative' 5reCedintele "aracJ Dbama a afirmat pe postul de televiziune I"% că tatele 4nite pot ;reintraîn criza financiară< dacă nu se va $ăsi o soluBie la problema datoriei'!ondul >onetar )nternaBional a estimat datoria publică a 4# până la AA' la sută din 5)"

 pentru anul 2011 cu o creCtere până în 201( până la 10' la sută din 5)"' %artea %ărBilor, criptura are răspuns la nenorocirile pe care le eEperimentăm Ci are Ci soluBia= Fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinsevor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului? Dar noi, după făgăduinţa ui,aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea! De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea ui fără prihană, îndreptăBiBi de &lca Ci copii ai lui +umnezeu- fără vină,având vinovăBia, oricât de mare ar fi, Ctearsă prin trupul Cisân$ele +omnului- şi în pace cu noi înCine Ci cu +umnezeu-' "ă credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mântuire #de aceea nu a venit încă că te aşteaptă şi pe tine' Iu maiamânaP- 2 5etru (=1131-

CA44 ? A(4/ICA A= C3@=T ? #A.A/4 (AI . CA ? (A/4A-4B/4I=4 >iercuri 1 iunie 2011, analistul 5aul +ales, senior 4 economist de la %apital &conomics princanalul de Ctiri !oEIeKs'com a transmis o Ctire Cocantă pentru întrea$a lume' NaloarealocuinBelor în #merica au scăzut mai jos, procentual, decât au scăzut în >area +epresiune Ci încă pe perioada anului 2011 vor continua să scadă cu încă ( procente' S>ai $rav decât asta este că,nu cred că eEistă o bază pe care să spun că preBurile caselor vor creCte într3un viitor apropiat<, amai declarat 5aul' căderea valorii proprietăBilor americane a început în 200, fiind unul din cauzele crizeieconomice'5aul +ales a scos în evidenBă o scădere cu (( procente în cinci ani mai mult decât în perioada1A20 31A(0 când în zece ani au scăzut valoarea de vânzare a proprietăBilor americane cu (1 procente' >area criză economică sau >area depresiune a fost o perioadă caracterizată printr3oscădere dramatică a activităBii economice mondiale' 5rimele semne ale crizei s3au manifestat înanul 1A2., cu scăderea drastică a scăderii valorii caselor'

(ai 2010

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 5/16

 

A(4/ICA .B/4DT4+T4 -I CE4T=I4I, ?(B/=(=T=/I DI TIB3/I/4A

-4 &AI *3/3 AC.B4/I/4 

 Iu sunt împotriva teoriei $ândirii pozitive, dar nu pot accepta prezentarea lucrurilor rozcând ele sunt ne$re' 8nsăCi criptura ne avertizează= $ai de cei ce numesc răul bine şi binele rău,cari spun că întunericul este lumină şi lumina întuneric!!! )saia =20-' Dricât s3ar bate cu pumniiîn piept $uvernul american că investiBiile făcute din banii noCtri, de la taEe au fost folosiBi corect pentru ieCirea din criză, în mare parte nu este adevărat' Huvernul se laudă cu noi locuri demuncă, promovarea investiBiilor, chletuieli strict necesare, etc'

5entru luna martie 2010 +epartamentul de >uncă american s3a lăudat cu pro$ram care

au $enerat creCterea numărul locurilor de muncă cu 12 mii' e Ctie însă că /. de mii din acestnumăr au fost an$ajaBii temporari ai 4 %ensus "ureau' 6ocurile de muncă temporare suntciocolata pe tort Ci nu tortul însăCi' )nvestiBiile financiare in primul rând în, în vremurile de criză,trebuie dirijate spre fabricarea de materii finite care să producă alBi bani, nu prin mutarea banilornoCtri dintr3un buzunar în altul al ;investitorilor<'

8n a doua parte a lunii aprilie 2010, peste 10'000 de investitori au trimis un mesaj decristal, clar, la ?ashin$ton= FDpreCte3te din cheltuieli, împrumuturi Ci tipărirea de bani înainte dea fi prea târziu, pentru a evita catastrofaPF Dare când se va trezi $uvernul americanT

4nul din unitatea de măsură a cripturii este termometrul faptelor' #merica este cum nuse poate mai rău= starea de căldicel' criptura condamnă asemenea stare Ci spune= %entru că nu

eşti nici rece nici în clocot am să te vărs din gura mea! #pocalipsa (=1-' %e avem de făcut, noioamenii de rând, să ne ru$ăm pentru această Bară care este în pericolul a fi ;vărsată din $ură<'

 I(B/=(=T=/I4 F=#4/A(4TA4 – /IC B4T/= IT4(=*IACIA/ (.-IA

 +in alte materiale primite am putut eEtra$e opinia !>), care vede cumva $lobal situaBia,Ci destul de nepărtinitor referitor la sistemul financiar $lobal'

istemul financiar mondial Ci a economiei mondiale într3un mod lent arată la suprafaBă arevenire datorită în mare parte a intervenBiilor fără precedent din partea $uvernelor, folosind baniide la taEe, ceea ce duce la o creCtere bruscă a datoriei publice, care, în timpul crizei economice,deja a ajuns la niveluri ridicate, creind, conform observaBiei !ondului >onetar )nternaBional unmare risc pentru sistemul financiar'

#tâta timp când motorul de miCcare este bazat pe împrumuturi, sectorul financiar nu se poate spune că este complet recuperat' 8ntr3adevăr, recuperarea în sectorul financiar rămâneFfra$ilăF, în conformitate cu 9osU NiVals, consilier financiar Ci director al >onetar: and %apital>arJets +epartment din cadrul !>)'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 6/16

8n aportul Hlobal de tabilitate !inanciară H!-, al !>), dat publicităBii la 20 aprilie2010 se arată că balanBele băncilor conBin încă active rele bad assets-, consumatorii privaBi Cicompaniile sunt constrânse, creditele se recuperează în mod lent' 8n plus, o mare parte asistemului financiar continuă să se bazeze în diferite faze pe măsurile eEtraordinare date de$uverne începând cu doi ani în urmă'

+ar cele mai mari ameninBări s3au mutat de la sectorul privat la sectorul public îneconomiile Bărilor avansate' Huvernele nu numai că ;au luat poverile< instituBiilor private dar dincauza recesiunii, o să fie din ce în ce mai $reu să se satisfacă împrumuturile cerute pentruurmătorii câBiva ani'

F8n ciuda îmbunătăBirilor recente în perspectivele de sănătate a sistemului financiar$lobal, stabilitatea nu este încă si$ură,F a spus NiVals' F8n cazul în care moCtenirea lăsată de crizăCi riscurile ur$ente nu sunt adresate în mod direct, vom eEperimenta un risc mare, real desubminare a recuperării Ci de eEtindere a crizei financiare într3o nouă fază'F

8ntr3o o $amă lar$ă de evaluare a stării condiBiilor financiare $lobale, raportul de )>! a

spus=W 8mbunătăBirea condiBiilor economice Ci financiare au ajutat într3o oarecare măsură

 băncile private' !>) a redus drastic posibilitatea de împrumuturi' "ăncile se vor confrunta cudificultăBi de finanBare, pro$ramele de asistenBă $uvernamentală fiind din ce în ce mai reduse'

W %reditele se vor recupera Flent, superficial Ci accidental,F $uvernele având tot mai puBine fonduri, Ci băncile tot mai puBine posibilităBi de investiBie financiară'

W Iu sunt dovezi suficiente, cel puBin până în prezent, de recuperarea investiBiilor făcuteîn ciuda investiBiilor mari făcute în #sia Ci #merica 6atină, unde investitorii se aCteptau la profituri remarcabile'

W #utorităBile trebuie să prezinte o serie de probleme de procedură, inclusiv modul de a$estiona împrumuturile Ci cheltuielile pentru a minimiza riscurile mari'

!>) a avertizat că creCterea riscurilor poate lovi sistemele bancare Ci economia de producere a bunurilor, serviciilor Ci creierea de locuri de muncă' %reCterea ratelor dobânzilor ladatoria publică, de asemenea, ar putea lovi sectorul privat prin creCterea costurilor de împrumut pentru companii, consumatori Ci bănci'

aportul publicat arată pierderile suferite de băncile din întrea$a lume' pecial în &uropa,>area "ritanie Ci tatele 4nite în perioada 2007 Ci 2010 băncile au avut pierderi de aproEimativ1, trilioane dolari până la 2'( trilioane dolari'

# păstra sistemului financiar mondial într3o cale ascendentă de recuperare Ci $estionare ariscurilor cu care se confruntă, factorii de decizie trebuie să ia o mare varietate de măsuriincluzând=

W Hestionarea cu atenBie a deficitelor bu$etare pentru a se asi$ura că acestea pot susBine politica fiscală pe termen mediu pentru a evita eEtinderea crizei într3o nouă fază de declin'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 7/16

W #si$urarea unui proces care să conducă sistemul financiar într3o direcBie bună cu posibilitate creierii unui fluE adecvat creditului pentru sectorul privat'

 W 8mbunătăBirea pieBei de capital pentru a reduce probabilitatea Ci costurile de defectare aunei instituBii de sistem, Ci $ăsirea soluBiilor imediate de evitarea eCuării oricărei instituBii'

 top

 7 .ctom)rie 200

5uterea economica a 4# este in declin' Criza Glo)ala a redesenat 'arta economiei mondiale

de &arius &ihaiescu 'ot(e)s!ro

 Duminică, * octombrie +, .*/+* 0conomie 1 Finanţe 2 3ănci

%riza $lobala a redesenat harta economiei mondiale in beneficiul economiilor emer$ente, precum

%hina, dar eEpertii se indoiesc de capacitatea acestei tari de a $enera, de una sin$ura, crestereamondiala, la modul in care au facut3o tatele 4nite in ultimele decenii, relateaza #!5'

F%riza a accentuat miscarea dinspre Nest spre &stF a economiei mondiale, a rezumat Iiall!er$uson, profesor la Xarvard "usiness chool, in cadrul unei dezbateri or$anizata de ""% la)stanbul, in marja adunarii $enerale a !ondului >onetar )nternational si a "ancii >ondiale'

/e$enirea economiei mondiale, impulsionata de C'ina si India

F&stimarile recente indica faptul ca )ndia si %hina au ajutat la iesirea economiei mondiale dinrecesiuneF, a afirmat presedintele "ancii >ondiale, obert QoellicJ, subliniind ca o astfel de

confi$uratie $lobala, mai echilibrata, deci mai putin dependenta de consumatorul american, estesi mai stabila' F4na dintre mostenirile acestei crize ar putea fi recunoasterea schimbarii relatiilorde putere din punct de vedere economicF, spune seful "ancii >ondiale, in conditiile in care 4#se confrunta cu o recesiune economica de aproape doi ani, perioada in care economii emer$ente precum %hina si "razilia au crescut'

Consumul in tatele =nite reprezinta doua treimi din acti$itatea economica a acestei tari,care ramane, de departe, prima economie a planetei'

)n 200., tatele 4nite au reprezentat 1(,2 din importurile mondiale, potrivit Dr$anizatiei>ondiale a %omertului' 2010= &conomiile emer$ente vor creste mult mai puternic decat statele

dezvoltate 5otrivit !>), economiile emer$ente vor cunoaste in 2010 o crestere mult mai puternica ,1- decat statele dezvoltate 1,(-' %resterea pe care o vor cunoaste tarile in cursde dezvoltare din #sia 7,(- contrasteaza cu tatele 4nite 1,-, 9aponia 1,7- si mai ales cuQona &uro 0,(-'

)n randul marilor economii, %hina A,0- ramane campioana mondiala a cresterii economice,devansand )ndia ,/-' )n coada plutonului, re$asim tari eEclusiv din Qona &uro, precum

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 8/16

pania, )talia sau Hermania' )n acest conteEt, este clar ca Fmotorul american nu mai este atat de puternic ca in trecutF, a remarcat directorul $eneral al !>), +ominiYue trauss3Zahn'

F&conomiile emer$ente sunt in curs de a deveni din ce in ce mai mult adevaratii parteneriF, aadau$at el' &uropa= elansarea economica sta pe umerii consumatorilor interni' #ceasta

reasezare a economiei mondiale nu este insa lipsita de semne de intrebare' 5oate consumatorulchinez sa3l inlocuiasca pe cel american si sa tra$a dupa sine, spre eEemplu, cresterea europeanaT Iimic nu este mai putin si$ur, cred eEpertii !>)' )n &uropa, Freluarea cresterii economice apasa pe umerii consumatorilor europeniF, spune directorul departamentului pentru &uropa al !>),>areJ "elJa' Dr, tarile bo$ate sunt trase inapoi de datoria publica, ce ar putea atin$e, la orizontulanului 201/, aproEimativ 110 din produsul intern brut, avertizeaza economistul sef al !>),Dlivier "lanchard'

5entru a termina cu aceste deficite publice, este imperios necesar ca fraiele statului sa fie preluatede consumator, pentru a asi$ura revenirea economica' +ar, cu o populatie imbatranita si cucosturi in continua crestere in sistemul de sanatate, tarile bo$ate ale batranului continent sunt

 puse in fata unor veritabile provocari, eEplica "lanchard'Impactul C'inei in America atina

eechilibrarea economiei mondiale a devenit deja o realitate, a subliniat directorul !>), trauss3Zahn' )n #merica 6atina, economistii !>) remarca faptul ca recesiunea a afectat in moddeosebit tarile dependente de economia americana, precum >eEic, si mai putin statele care audezvoltat le$aturi stranse cu %hina, asa cum este cazul "raziliei' F+aca nu am fi avut %hina inaceasta ecuatie, nu ar fi eEistat o crestere pozitiva in "razilia, in trimestrul ))F, dupa cum aremarcat )lan Holdfajn, economistul sef al bancii braziliene )tau 4nibanco'

Actualizat eptem)rie 2:, 2004l$etia, scoasa de pe lista .C-4 a paradisurilor fiscale

de  &arius Dobre 1 +4 "eptembrie +

Dr$anizatia pentru %ooperare &conomica si +ezvoltare D%+&- a decis sa scoata &lvetia de pelista $ri a paradisurilor fiscale, dupa ce a respectat anumite conditii referitoare la schimbul deinformatii in domeniu'

#stfel, &lvetia a incheiat, joi, un acord de colaborare in domeniul fiscal cu emiratul atar, dupaconventii similare cu #ustria, +anemarca, 4#, !inlanda, !ranta, >area "ritanie, )nsulele

!eroe, 6uEembur$, >eEic, Iorve$ia si pania' 5otrivit acordurilor, &lvetia nu va mai putearecur$e la secretul bancar, atunci cand un stat semnatar cere informatii pertinente referitoare la o persoana particulara sau o companie banuita de evaziune fiscala'+e asemenea, >onaco si #ustria au reusit la randul lor sa iasa de pe lista $ri, inaintea summituluiH20 de la 5ittsbur$h care ar putea stabili sanctionarea paradisurilor fiscale'

 ursa >ediafaE 

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 9/16

&fectul crizei în 4# \ trei bănci au pus monopol pe bani' 95>or$an are un dolar din fiecare 10economisiBi de americani

de "o$dan >4I*&#I4 2A #4H4* 200A

H =riaşele corporaii pri$ate care au fost susinute tocmai pentru că erau "prea maripentru a fi lăsate să cadă şi al căror faliment ar fi atras mari pierderi întreGii economiiamericane au de$enit şi mai mari

4fectul crizei în =A – trei )ănci au pus monopol pe )ani< B(orGan are un dolar dinfiecare 10 economisii de americani

%ele mai mari bănci din #merica \ al căror faliment a fost evitat $raBie celor 700 miliarde 4+oferite de %on$res din banii contribuabililor \ au devenit Ci mai mari, la un an după declanCareacrizei de pe ?all treet, din 1 septembrie 200.' +enumite ;prea mari pentru a fi lăsate să cadă<, băncile3$i$ant pun acum Ci mai multe riscuri, analizate de *he ?ashin$ton 5ost'

8n timp ce în jur de 100 de bănci mici au fost lăsate să se prăbuCească Ci încă circa 103200 vormai falimenta în următoarele luniP-, autorităBile federale au supervizat niCte fuziuni de ur$enBă,care au salvat ;peCtii mari< de pe piaBa bancară' #Cadar, în mai puBin de un an, câteva bănci auajuns să deBină majoritatea depozitelor Ci a datoriilor americanilor 

8n urma fuziunii dintre "anJ of #merica Ci >errill 6:nch, finanBată în parte din banii oferiBi de*rezorerie, care mai deBine active Ci la ?ells !ar$o Ci %iti$roup, Huvernul 4# a ajuns să deBinădouă treimi din ipotecile din #merica' 8n privinBa depozitelor, doar despre o sin$ură instituBie95>or$an %hase- se apreciază că deBine câte un dolar din fiecare 10 dolari economisiBi deamericani'

8n mâinile acestor câtorva mari corporaBii financiare în spatele cărora se află *rezoreria- se aflătoate ipotecile, creditele pentru studenBi sau de altă natură din 4#, dar nu se Ctie dacă acestecompanii au devenit mai si$ure' +impotrivă, eEistă voci care le apreciază drept Ci mai nesi$ure, pentru că acum sunt Ci mai le$ate între ele'

#mericanii de rând au de suferit

%u aCa de puBin concurenBi, competiBia are de suferit, iar posibilitatea de ale$ere a clienBilor sediminuează tocmai în 4#, port3drapelul liberei iniBiative Ci a economiei de piaBă' e$ulileantitrustizare ale +epartamentului 9ustiBiei sunt ameninBate, mai ales că "anJ of #merica Ci ?ells

!ar$o au primit dreptul de a deBine fiecare mai mult de 10 din economiile americanilor \ limitamaEimă permisă unei sin$ure bănci până anul trecut'

&fectele asupra americanilor au început să se simtă deja, prin faptul că băncile mari au crescuttaEele la diferite servicii' 5entru a putea supravieBui, băncile mici Ci3au redus Ci mai mult aceleaCitarife, ceea ce le diminuezaă profiturile Ci le periclitează supravieBuirea' #poi, dacă eCti clientulunei bănci locale, a folosi bancomatele unei bănci mari te costă mai mult'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 10/16

=pdated AuGust 27, 200

/4C4I=4A C4A (AI =F3

untem în cea mai lun$ă recesiune de la al doilea război mondial' unt cel puBi două principii de

viaBă, care trebuie ur$ent puse în aplicare, pentru îndreptarea lucrurilor' 8n ediBia anterioară arubricii am scris= 4nul din principii eEprimat chiar de +omnul )sus se $ăseCte în 6uca /=2.LL dacă vrea cineva să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? MM' #cest principiu trebuie respectat le nivel de individ,familie, instituBie, afacere' 4na din cauzele crizei financiare eEistente este încălcarea acestui principiu fundamental la toate nivelele' pre eEemplu, nu te $ândi să cumperi o casă dacă Ctii cănu ai cu ce plăti plata cerută lunarO nu te $ândi să imporBi mai mult decât poBi eEportaO nu acceptacheltuielile mai mari decât veniturile'

#l doilea principiu de viaBă este= în toate domeniile spune adevărul' #devărul face omul CinaBiunea liber' Iu da raportări ireale Ci spun asta referindu3mă din nou la nivel de individ,

familie, instituBie, societate, naBiune'4*4CT44 C/I@4I

6a începutul lunii au$ust 200A, făcându3se analizele stării de recesiune pe primele Case luni de la preCedinte la omul de rând s3a popularizat ideia că ne $ăsim la capătul recesiunii' Iu sunt uneEpert economic, dar sunt adeptul principiilor cripturii care trebuie aplicate în toate domeniilevieBii' %u părere de rău pot spune că #merica în mod oficial încalcă Ci de data asta principiulturnului Ci principiul adevărului' 6a sfârCitul lunii iunie 200A, importul #merican a crescut cu 2,(la sută, pentru prima dată în ultimele 11 luni, faBă de eEport care a crescut numai cu 2 la sută'tatisticienii americani se bucură că se văd semne ale cererii pe piaBa internă, în ciuda faptului că

H+5 pe primele luni este la nivelul lui 1A2A'9ohn 6ott, economist în comentariul din !oEneKs'com în 7 au$ust 200A, a scris printre altele=<+eCi raportul oficial lansat de %asa #lbă în ce priveCte rata Comajului este de A,/ la sută, lasfârCitul lunii iulie 200A, rata reală a Comajului este de 10,7 la sută, Binând cont de persoanele încăutare de lucru' 6uând în considerare persoanele care au renunBat la căutarea unui loc de muncă,ori persoanele care au acceptat jumate de normă, pe perioadă temporară, rata Comajului în iulie200A este de fapt 1,( la sută'<ituaBia încă nu este roză' *răim vremuri scumpe' >arBi / au$ust200A #ssociated 5ress a prezentat un raport $uvernamental care spune că o familie cu venitmediu, a ajuns să investească pentru creCterea unui copil până la vârsta de 1 ani în jur de 221mii dolari' #stfel, se încearcă prin multe mijloace să se motiveze cuplurile să nu aibă copii' Iici

cei bătrâni nu sunt scutiBi, cărora nu li se mai acordă banii necesari trăirii unei vieBi decente' 4nii bătrâni sunt abandonaBi Ci mor fără să fie în$ropaBi de familie'

6os #n$eles *ime, în 7 au$ust 200A, a prezentat un articol eEtreme de Cocant= #mericanii dinlipsă de bani îCi abandonează morBii' 8n toate statele americane, tot mai multe trupurineînsufleBite sunt arse din banii de la taEe, pentru că familia nu3Ci poate permite să plăteascăcosturile unei înmormântări' )ncinerarea costă între @/2 la @/7, în timp ce o înmormântarecostă în medie 7,(2( dolari' 5e naBiune s3a ajuns ca pe ultimele 12 luni să fie incinerate în jur de

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 11/16

(,00 de trupuri a persoanelor care au fost abandonate, ori familia a declarat că nu are bani deînmormântare'#lbert amuels, Cef al biroului de investi$aBie din ?a:ne %ount:, >ichi$an adeclarat= <Damenii fac aceasta din disperare' %ei rămaCi în urmă sunt disperaBi, ei nu au posibilitatea financiară să3Ci în$roape cei apropiaBi' 3a ajuns la o situaBie fără precedent, ca fraBiisă nu3Ci poată în$ropa fraBii Ci copiii să nu3Ci poată în$ropa părinBii' Damenii Ci3au pierdut casele,

nu mai au credit card3uri, nu au ce mânca Ci sunt în imposibilitate financiară<'

ituaBia fiind deosebit de $ravă a ajuns Ci la %asa #lbă Ci s3a propus un pro$ram de asistenBă deînmormântare de până la 100 dolari pentru familii cu venituri mici'

5rin le$e, beneficiile primite prin serviciul ocial ecurit:, american, n3au voie să scadă din potrivă să crească anual funcBie de inflaBia eEistentă' 5entru prima dată în istorie începând dinanul 2010 beneficiile pentru bătrâni Ci handicapaBi nu numai că nu vor creCte ci se aCteaptă săscadă'

(AFA@I4 ?CEI4

6a începutul lunii au$ust 200A, am mers la un mare centru comercial din zonă, să3mi comand onouă pereche de ochelari, deoarece după ultimul control al ochilor, mi s3a îmbunătăBit Ci vedereadupă ce am slăbit 20 lbs' +e obicei comandăm ochelari la ma$azinul bine cunoscut în zonă,"in:on s' #m fost Cocat când am intrat în 9antzen "each uper %enter, pe aceiCi intrare care ofolosesc de ani de zile' #m constatat că din peste 0 ma$azine câte a avut %entru comercial deaproE' (0,000 sYuare feet am numărat că au mai rămas vreo 10'

5e oriunde te duci, vezi ma$azine închise, reclame dureroase închis pentru totdeauna-,concentrări de mărfuri Ci servicii la unităBi mari care mai supravieBuiesc' +acă eCti printre cei cesupravieBuiesc nu uita cele două principii de mai sus Ci recunoaCte harul +omnului revărsat peste

tine Ci afacerea ce o ai'8nchei cu un citat din articolul scris la această rubrică, acum un an în au$ust 200.= *u Ci cu minevom trece în curând prin situaBii de criză scumpindu3se tot ce este pe piaBă, fiind din ce în ce mai$reu să respiri financiar' 8n aceste vremuri de pe urmă, eu pot spune ca psalmistul= 5mi ridic ochii spre munţi6 De unde-mi va veni a7utorul? 87utorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul ' 5salmul 121=132-' +ar tuT

+acă nu poBi spune la fel, vino la +omnul chiar acum până nu e prea târziu' Nino acumP'

top

 (ai 200

America, America#merica este o Bară fondată pe principii ale cripturii Ci încălcarea acestora a determinataruncarea ei pe panta distru$erii' unt cel puBin două principii scripturale călcate de americanicare au dus la nenorocirea financiară eEistentă= <D moCtenire repede câCti$ată la început nu va fi binecuvântată la sfârCit< 5roverbe 20=21- Ci cineva dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 12/16

întâi să3Ci facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să3l sfârCeascăT 6uca 1/=2.-' 8naceste vremuri de pe urmă eu pot spune ca psalmistul= 8mi ridic ochii spre munBi_ +e unde3miva veni ajutorulT #jutorul îmi vine de la +omnul, care a făcut cerurile Ci pământul' 5salmul121=132-' +ar tuT +acă nu poBi spune la fel, vino la +omnul chiar acum până nu e prea târziu'Nino acumP'

4./.CI/I + T/J(T./A/4 B/IT/4 4A(=/I%olapsul )* l3am trăit prin eEperienBa de Comer avută în #merica, în 2001, prin lichidarea uneicompanii din domeniul )nformaBiei *ehnolo$ice' %ând )* ajunsese la investiBii peste puterile lorfinanciare Ci nu aveau vânzări suficiente să acopere cheltuielile s3au lansat intervenBiile bancare,dar în mod $reCit, au dus la ce vedem Ci trăim azi, adică criză financiară' %ompania #N`%orporation a Z:ocera Hroup %ompan:, fabrică de producere a minicondensatorilor de ceramicămultila:er capacitors- unde lucram cu soBia s3a dus pe râpă în câteva luni'

4rmărind situaBia mondială economică, în luna mai 200A, constatăm realităBi fără precedent'*o:ota, cel mai mare producător de autoturisme, companie în fruntea tehnolo$iei lean

maunfacturin$ a avut în primul trimestru al anului 200A o pierdere de 7,. miliarde :eni 7,7 biliarde dolari- mai mult de cât pierderea avută de Heneral >otor în aceiaCi perioadă' +emenBionat că pierderile nete ale companiei *o:ota au fost de (/(, bilioane :eni (, biliardedolari'-'

%ompaniile de autoturisme %hr:sler 66% Ci Heneral >otors %orp îCi vor închide porBile în lunilemai Ci iunie 200A'

ata de Comaj în 4# a ajuns în #prilie 200A la .'A la sută cea mai ridicată în ultimii 2 deani'

#sociated 5ress în mai 1, 200A, a lansat Ctirea de analiză prin care a afirmat că rata de scădereeconomică a primelor 1 Bări europene care folosesc &uro ca monedă naBională de schimb- ascăzut la nivelul celui de3al doilea război mondial' most anal:sts thinJ the re$ion is in its Korstslump since the end of ?orld ?ar ))-'

top 

Iunie 200

&3CI CA/4 4 /4B4CT34neori, în situaBiile de criză, ne întrebăm ce am putea face noi, oamenii de rând, pentru că viaBamer$e înainte Ci ne confruntăm cu întrebări care necesită răspunsuri' istemul economic3financiar ne obli$ă să trecem banii care3i avem prin bănci' 8ntrebarea care necesită răspuns este=%are sunt cele mai bune bănciT5ersonal, urmăresc care din bănci încearcă Ci în aceste situaBii dificile să respecte principii de bază financiare, principii care indiferent de nivelul reli$ios la care te $ăseCti, iubite cititor, trebuiesă recunoCti că sunt principii cripturale' espectarea acestor principii denotă că instituBiarespectivă se respectă pe ea insăCi' 4nul din principii eEprimat chiar de +omnul )sus se $ăseCteîn 6uca /=2. ' #cest principiu trebuie respectat le nivel de individ, familie, instituBie, afacere'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 13/16

4na din cauzele crizei financiare eEistente este încălcarea acestui principiu fundamental la toatenivelele' pre eEemplu, nu te $ândi să cumperi o casă dacă Ctii că nu ai cu ce plăti plata cerutălunar'>arBi, A iunie 200A, zece din cele mai mari bănci americane au primit undă verde pentru arestitui . miliarde dolari $uvernului din banii primiBi pentru a depăCi criza economică'

+epartamentul *rezoreriei a declarat că băncile au fost aprobate să plătească bani care i3a primitîn cadrul pro$ramului numit *roubled #sset elief 5ro$ram *#5-, creat de %on$resul#merican în Dctombrie 200.'ase sute de bănci au primit 200 miliarde dolari' #ceste 10 bănci au fost în stare să dea baniîmprumutaBi' 5e lân$ă cele zece bănci mari au fost Ci alte 22 bănci mici care au putut restituisumele primite de la $uvern sub pro$ramul *#5' "ăncile mari în ordine descrescătoare=

• JPMorgan: $25 miliar!• Morgan S"anl!#: $% miliar!• &olman Sa'(): $% miliar!• U.S. Ban'or*: $+.+ miliar!

• Ca*i"al On!: $,.+ miliar!• Am!ri'an E-*r!)): $,. miliar!• BB/T: $,. miliar!• Ban0 o1 N! 3or0 M!llon: $, miliar!• Nor"(!rn Tr4)": $.+ miliar!• S"a"! S"r!!": $2 miliar!.9oncluzia este deocamdată căutarea în zona în care locuieşti una din aceste bănci şi dacă aiocazia să direcţionezi tranzacţii financiare cu acea bancă! "criind la subiect, personal am ales:" 3an;, cu care nu numai că am conturile normale, ci lucrez cu această bacă şi tranzacţiile demortgage #care de fapt este :" 3ancorp<! De fapt, banca :" 3an; o folosesc şi pentru tranzacţiiîn =omânia, plătind oriunde în lume #inclusiv =omânia< numai + dolari pe fiecare tranzacţie

 zilnică de > sau dolari!C! 6 7i' o468 7i' "4"4ror: 9!g(!ai;<  #&arcu .>/>@< &fectele crizei economice mondiale se adâncesc tot mai mult'

1' Iumărul băncilor americane închise de $uvernul american a ajuns anul acesta,200A, la 12(, !ederal +eposit )nsurance %orp !+)%- după falimentarea ultimelor trei bănci Drion "anJ și %entur: "anJ din statul !loridaș 5acific %oast Iational"anJ din %alifornia- și3a asumat acoperirea unor costuri în valoare deaproEimativ A.0 milioane dolari'

2' e așteaptă la situații și mai $rave' !aimosul investitor american, ?arren "uffet,a declarat pentru #ssociated 5ress, Nineri noimebrie 1/, 200A= <5anica financiarăeste în urma noastră<' 8n viitor a spus "uffet <ne așteptăm la declinul instituțiilor

de vârf care nu vor putea supraviețui fără un ajutor federal $uvernamental<'(' +epartamentul de >uncă al 4#, într3adevăr pentru luna octombrie 200A a dat orată oficială a șomajului de 10'2 la sută' #celași departament însă a declaratstatisitc că rata reală a șomajului în 4# este de 17' la sută' 8n această cate$orieintră numărul total de șomeri, personalul an$ajat cu jumătate de normă part3time-' ?orldIet +ail:, însă, în A noiembrie 200A a dat publicității un raport aleconomistului 9ohn ?illiams, editor al revistei virtuale hadoKtats'com, princare rata reală a șomajului este de 22'1 la sută' 8n această cate$orie intră pe lân$ă

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 14/16

cei de mai sus, personalul care nu mai poate benficia de ajutor de șomaj,eEpirându3se termenul în care putea beneficia de acesta, personalul din fermelea$ricole care pe perioada de iarnă nu au de lucru și persoanele care au afaceri personale și nu au de lucru' +esi$ur că este cea mai ridicată rată a șomajului de la>area +epresie încoace când a fost ofical de 2 la sută, și în mod real la nivelul

de (/3( la sută-' ata șomajului este în creștere, pentru că în mod real,companiile care se ridică din situația $rea a crizei, pentru un timp oarecare nu voran$aja personal, decât numai dacă va fi foarte mare nevoie' 5ână la an$ajărimasive, se fac an$ajări la nivel temporar, se acceptă plata orelor suplimentare, seamână proiecte, etc'

/' 4rmările crizei se resimt pe tot $lobul, cu eEcepția ăsăritului, unde %hinaînflorește, în ciuda recesiunii $lobale' %um și +e ceT Nezi capitolul= &>I& aleNremurilor, din omanian*imes'com

' evista >anufacturin$'net, în 1. noiembrie 200A, a declarat că %hina nu vrea să balanseze eEportul 3 importul așa cum a cerut președintele american, "aracJDbama la întâlnirea de la "eijin$ cu premierul chinez, ?en 9abao' %hina nu ține

cont de nimeni și eEportă mai mult decât importă, dându3i mari șanse îneEplorarea economiei mondiale' Ieobținând ceea ce dorea de la chinezi, președintele american a afirmat la "eijin$ că #merica fiind obli$ată săcheltuiască prea mult în revenirea din criza economică, va ajun$e săeEperimenteze o recesiune dublă și adâncă'

www.romaniantimes.com

Efectul crizei în SUA – trei bănci au pus monopol pe bani. !"or#an are un $olar $in

%ecare &' economisi(i $e americani )*''+,

 =riaşele corporaii pri$ate care au fost susinute tocmai pentru că erau "prea mari pentrua fi lăsate să cadă% şi al căror faliment ar fi atras mari pierderi întreGii economii americaneau de$enit şi mai mari

%ele mai mari bănci din #merica \ al căror faliment a fost evitat $raBie celor 700 miliarde 4+oferite de %on$res din banii contribuabililor \ au devenit Ci mai mari, la un an după declanCareacrizei de pe ?all treet, din 1 septembrie 200.' +enumite ;prea mari pentru a fi lăsate să cadă<, băncile3$i$ant pun acum Ci mai multe riscuri, analizate de *he ?ashin$ton 5ost'

8n timp ce în jur de 100 de bănci mici au fost lăsate să se prăbuCească Ci încă circa 103200 vormai falimenta în următoarele luniP-, autorităBile federale au supervizat niCte fuziuni de ur$enBă,care au salvat ;peCtii mari< de pe piaBa bancară' #Cadar, în mai puBin de un an, câteva bănci auajuns să deBină majoritatea depozitelor Ci a datoriilor americanilor'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 15/16

8n urma fuziunii dintre "anJ of #merica Ci >errill 6:nch, finanBată în parte din banii oferiBi de*rezorerie, care mai deBine active Ci la ?ells !ar$o Ci %iti$roup, Huvernul 4# a ajuns să deBinădouă treimi din ipotecile din #merica' 8n privinBa depozitelor, doar despre o sin$ură instituBie95>or$an %hase- se apreciază că deBine câte un dolar din fiecare 10 dolari economisiBi deamericani'

8n mâinile acestor câtorva mari corporaBii financiare în spatele cărora se află *rezoreria- se aflătoate ipotecile, creditele pentru studenBi sau de altă natură din 4#, dar nu se Ctie dacă acestecompanii au devenit mai si$ure' +impotrivă, eEistă voci care le apreciază drept Ci mai nesi$ure, pentru că acum sunt Ci mai le$ate între ele'

Americanii de rând au de suferit

%u aCa de puBin concurenBi, competiBia are de suferit, iar posibilitatea de ale$ere a clienBilor sediminuează tocmai în 4#, port3drapelul liberei iniBiative Ci a economiei de piaBă' e$ulile

antitrustizare ale +epartamentului 9ustiBiei sunt ameninBate, mai ales că "anJ of #merica Ci ?ells!ar$o au primit dreptul de a deBine fiecare mai mult de 10 din economiile americanilor \ limitamaEimă permisă unei sin$ure bănci până anul trecut'

&fectele asupra americanilor au început să se simtă deja, prin faptul că băncile mari au crescuttaEele la diferite servicii' 5entru a putea supravieBui, băncile mici Ci3au redus Ci mai mult aceleaCitarife, ceea ce le diminuezaă profiturile Ci le periclitează supravieBuirea' #poi, dacă eCti clientulunei bănci locale, a folosi bancomatele unei bănci mari te costă mai mult'

4fectele crizei continuă Cea mai mare )ancă din =A $a disponi)iliza 1<000 de anGa!ațiK2017L

B(orGan C'ase, considerată cea mai mare )ancă din =A din punct de $edere alacti$elor, ar putea disponi)iliza circa 1<000 de lucrători în următorii 2 ani< -i$iziile $izatesunt cele de credite ipotecare și sucursalele locale, scrie manaGer<ro cu referire la "loomber$'

8n acest an, banca își va reduce efectivul cu circa /'000 de an$ajați doar prin retra$erile naturaleși prin în$hețarea an$ajărilor' +ivizia de credite imobiliare își va reduce efectivul cu până la1'000 de lucrători în 201/, la care se vor adău$a disponibilizări din sucursalele locale'

#ceastă mișcare face parte din planul băncii de a3și reduce cheltuielile după ( ani consecutivi de profituri record'

*otuși, profitul obținut din credite imobiliare va scădea în acest an, pe măsură ce banca a redusdrastic dobânzile în ultimul an tocmai pentru a impulsiona achizițiile pe piața imobiliară' 8n plus,dobânzile au fost trase în jos și de către competitorii băncii, tot în încercarea de a revi$ora o piață imobiliară $reu încercată de criza financiară care a început în 200.'

7/26/2019 Guvernanta Corporativa in America

http://slidepdf.com/reader/full/guvernanta-corporativa-in-america 16/16

&forturile băncilor nu rămân însă nerăsplătite' 5otrivit unui studiu publicat recent, jumătatedintre americani cred că piața imobiliară va crește în 201( și va fi principalul motiv al uneievoluții pozitive a economiei americane în acest an' +oar 1 dintre subiecți consideră că prețurile caselor vor scădea în acest an din cauza lipsei cumpărătorilor, iar o treime cred că piațava sta$na în acest an față de 2012'

*otuși, tot mai multe instituții financiare americane se văd nevoite să3și reducă personalul înurmătorii 2 ani' 4na din cauze ar fi numărul mai mare al restricțiilor impuse de autoritățileamericane pentru a proteja cumpărătorii și pentru a evita apariția unei noi crize financiare de$enul celei din 200.'